Raport de Mediu - PUZapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/23.09... ·...

– Amenajament Silvic Pădurea Gârboavel e

RAPORT DE MEDIU

„Planul de Amenajament Silvic

Pădurea Gârboavele”

Amenajament Silvic Pădurea Gârboavele

P.F.A GEORGESCU P. Lucian 2

RAPORT DE MEDIU

pentru

Planul de Amenajament Silvic

Pădurea Gârboavele

Beneficiar: Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public şi Privat Galaţi

Elaborator:

P.F.A Georgescu P. Lucian

2013



GLOSAR DE TERMENI:

UA - Unitate amenajistică;

STB – stejar brumăriu;

STP – stejar pufos;

SC – salcâm;

FR – frasin;

DT – diverse tari;

ARA – artar;

TE – tei;

Ex. Compoziție ţel 3STB 3STP 2TE 2DT: 30% stejar brumăriu; 30% stejar pufos, 20

% tei, 20% tei.

SCI – SIT DE IMPORTANTA COMUNITARA;

SPA – SIT DE PROTECTIE SPECIALA;

RM – Raport de Mediu



1. INTRODUCERE

1.1 Legislaţia românească privind evaluarea impactului asupra mediului pentru

proiecte, planuri şi programe

Evaluarea impactului asupra mediului este o procedura prin care se evaluează

potenţialele efecte negative pe care un proiect, public sau privat, un plan sau program le

poate avea asupra mediului prin natura, dimensiunea sau localizarea lui.

Prezenta lucrare este întocmită având în vedere cerinţele legislative actuale, privind

necesitatea evaluării de mediu pentru obţinerea avizului de mediu în cazul planurilor care

pot avea efecte semnificativ asupra mediului, prevăzute în:

H.G. nr. 1076 din 8 iulie 2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de

mediu pentru planuri si programe care transpune Directiva2001/42/CE privind evaluarea

efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului;

Ordinul nr. 995 din 21 septembrie 2006 pentru aprobarea listei planurilor şi

programelor care intră sub incidenţa Hotărârii Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea

procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe;

Ordinul nr. 117 din 02/02/2006 pentru aprobarea Manualului privind aplicarea

procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe;

Ordonanţă de urgenţă nr. 195 din 22 decembrie 2005 privind protecţia mediului

(M. Of., Partea I, nr. 88 din 31/01/2006).

Reglementările stabilite la nivel naţional pentru obiectivele planului propus–

Amenajament silvic al Pădurii Gârboavele, sunt:

Legea 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele

măsuri adiacente;

Legea 46/2008 Codul Silvic;

Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului 2000 – 2. Norme tehnice pentru

îngrijirea şi conducerea arboretelor, Bucureşti;

Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului 2000 – 3. Norme tehnice privind

alegerea şi aplicarea tratamentelor, Bucureşti;

Ordinului nr. 1.540 din 3 iunie 2011 pentru aprobarea Normelor privind stabilirea

termenelor, modalităţilor şi perioadelor de exploatare a masei lemnoase din păduri şi din

vegetaţia forestieră din afara fondului forestier naţional;

Ordonanţa de Urgenţă nr. 11 din 2004 privind producerea, comercializarea şi

utilizarea materialelor forestiere de reproducere;



Comisia Europeană – Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale

şi a speciilor de floră şi faună sălbatice;

Comisia Europeană 2003 – Interpretation Manual of European Union Habitats;

EU Phare Project on Implementation of Natura 2000 Network in Romania 2008.

Natura 2000 în România - Species Fact Sheets, Bucureşti;


Natura 2000 în România - Habitat Fact Sheets, Bucureşti;

Etapa de încadrare a planului

În conformitate cu cerinţele art. 9 alin. (1) din HG 1076/2004, Serviciul Public de

Administrare a Domeniului Public şi Privat Galaţi, în calitate de titulari al Planului de

Amenajament Silvic al Padurii Garboavele, au notificat Agenţia pentru Protecţia Mediului

Galaţi şi au informat publicul prin anunţuri repetate în mass-media cu privire la elaborarea

primei versiuni a planului.

Elaborarea Raportului de mediu pentru Planul de amenajament silvic a presupus

parcurgerea următoarelor etape:

analiza stării mediului in zona planului, luând în considerare datele si informaţiile

existente;

în urma caracterizării stării actuale a mediului a fost identificat un set de aspecte de

mediu si probleme de mediu ce sunt relevante pentru arealul analizat şi care pot fi

abordate direct prin intermediul planului;

pentru aspectele de mediu şi problemele de mediu identificate au fost formulate

obiective relevante de mediu cărora planul trebuie sa se adreseze;

a fost realizata o analiză a evoluţiei probabile a stării mediului în zona (a acelor

aspecte de mediu relevante, identificate anterior) în condiţiile neimplementării

prevederilor planului (Alternativa „0”);

au fost evaluate efectele asupra mediului generate de implementarea planului, prin

analizarea modului în care obiectivele acestuia contribuie la atingerea obiectivelor

de mediu relevante;

pe baza evaluării la nivel de obiective a fost elaborata o evaluare cumulativa care

sa poată oferi o imagine de ansamblu asupra posibilelor evoluţii viitoare ale stării

mediului în condiţiile implementării planului;

a fost de asemenea realizata o lista de indicatori propuşi pentru monitorizarea

efectelor planuluide amenajament silvic asupra mediului;



pe baza analizelor efectuate a fost propus un set de recomandări privind

prevenirea, reducerea si compensarea oricărui potenţial efect advers asupra

mediului asociat implementării planului;

După parcurgerea acestor etape a fost elaborata varianta finala a Raportului de mediu.

1.2. Informaţii generale

Amenajarea pădurilor sau amenajamentul este ştiinţa şi practica organizării şi

conducerii structural - funcţionale a pădurilor în conformitate cu sarcinile complexe social -

ecologice şi economice ale silviculturii.

Aceasta se bazează pe conceptul dezvoltării durabile, cu respectarea următoarelor

principii:

principiul continuităţii - potrivit acestui principiu, prin amenajament se asigură

condiţii necesare pentru o gestionare durabilă a pădurilor (adică administrarea şi utilizarea

ecosistemelor forestiere, astfel încât să li se menţină şi să amelioreze biodiversitatea,

productivitatea, capacitatea de regenerare, vitalitatea, sănătatea şi să li se asigure pentru

prezent şi viitor capacitatea de a exercita funcţii multiple ecologice, economice şi sociale la

nivel local, regional şi mondial, fără a genera prejudicii altor sisteme), astfel încât acestea

să ofere societăţii, permanent produse lemnoase şi de altă natură, precum şi servicii de

protecţie şi sociale cât mai mari şi de calitate superioară. Acest principiu se referă, atât la

continuitatea în sens progresiv a funcţiilor de producţie, cât şi la permanenţa şi

ameliorarea funcţiilor de protecţie şi sociale vizând nu numai interesele generaţiei actuale,

dar şi pe cele de perspectivă ale societăţii. În condiţiile amenajării pădurilor ca sisteme

cibernetice, în care fiecare componentă depinde de toate celelalte, iar acestea de întregul

sistem, şi invers, principiul continuităţii primeşte o interpretare teoretică şi practică în

viziune sistemică, izvorâtă din principiul de funcționare a sistemelor cu conexiune inversă.

Ideea de continuitate este inclusă în însăşi noţiunea de sistem cibernetic, care, odată

creat, nu numai că se menţine, din principiu, permanent în funcţiune, dar este şi într-o

continuă adaptare, tinzând prin conexiunea inversă spre starea optimă. Astfel, principiul

continuităţii capătă mobilitatea necesară pentru a putea corespunde oricăror împrejurări.

El implică, aşadar, atât păstrarea neştirbită a pădurii ca întreg, cât şi cultivarea,

organizarea, modelarea şi conducerea ei într-o perspectivă a dezvoltării durabile şi fiabile.

principiul eficacităţii funcţionale - acest principiu exprimă preocuparea

permanentă pentru creşterea capacităţii de producţie şi protecţie a pădurilor, precum şi

pentru valorificarea optimă a produselor acestora. Se urmăreşte creşterea productivităţii



pădurilor şi a calităţii produselor, ameliorarea funcţiilor de protecţie ale arboretelor, vizând

realizarea unei eficienţe economice a gospodăririi pădurilor, precum şi asigurarea unui

echilibru corespunzător între aspectele de ordin ecologic, economic şi social, cu cele mai

mici costuri.

principiul conservării şi ameliorării biodiversităţii - prin acest principiu se

urmăreşte conservarea şi ameliorarea biodiversităţii la cele patru niveluri ale acesteia

(intraspecifică, interspecifică, ecosistemică şi a peisajelor) în scopul maximizării stabilităţii

şi a potenţialului polifuncţional al pădurilor.

1.3. Beneficiarul proiectului

Titularii planului: Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public şi Privat Galaţi.

1.4. Autorul atestat al raportului de mediu

Raportul de mediu a fost întocmit de P.F.A Georgescu P. Lucian, înscris în

Registrul National al Elaboratorilor de Studii Pentru Protecţia Mediului.

1.5. Denumirea Planului

„Planul de amenajament al Pădurii Gârboavele” poziţionat pe teritoriul comunei

Tuluceşti, respectiv municipiul Galaţi, judeţul Galaţi

1.6. Localizarea geografică şi administrativă

Localizarea administrativă a planului analizat se suprapune cu teritoriile administrative

atât a comunei Tuluceşti (Pădurea Gârboavele) cât şi a municipiului Galaţi (trup Zătun).

Pădurea Gârboavele este amplasată în limitele teritoriale ale O.S. Galați, U.P. I

Mogoș, la 15 km spre nord de municipiul Galați şi la 1,5 km vest de comuna şi stația de

cale ferată Tulucești, fiind mărginită pe toate laturile de terenuri agricole. La actuală

amenajare alături de pădurea Gârboavele a fost alipit şi trupul de pădure Zătun situat tot în

raza orașului Galați. Coordonatele topografice ale pădurii Gârboavele sunt 45,33 grade

latitudine şi 24,33 grade longitudine.

Pădurea Gârboavele se află în întregime în proprietatea Consiliului Judeţului Galaţi,

conform Hotărârii de Guvern nr. 562/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului,

precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Galaţi.

Din punct de vedere fizico-geografic, teritoriul studiat este situat în sud-estul Podișului

Moldovenesc, la nord de orașul Galați. Principalele căi de acces sunt drumul județean

255B.



În ceea ce priveşte trupul Zătun, acesta este localizat în partea de sud – est a

municipiului Galaţi. Accesul în zonă se poate realiza din DN 2B (E87) – Galaţi –

Giurgiuleşti.

Figura nr. 1 Localizare amenajament silvic Pădurea Gârboavele

Coordonate geografice ale limitelor obiectivelor planului – Amenajament silvic

pădurea Gârboavele

Tabel nr. 1 Coordonate geografice ale Pădurii Gârboavele şi trupul Zătun

Nr. pct. X Y


1 455606,113 733651,721

2 456847,319 733636,273

3 458577,45 733549,772

4 458749,82 733730,097

5 458666,059 733803,526

6 458662,337 733984,377

7 458312,838 734345,27

8 457912,163 735389,199

9 457731,086 735356,11

10 457556,15 735395,694

11 456829,003 735433,771

12 456010,307 735108,945



Nr. pct. X Y

13 455969,706 734275,969

Trupul Zătun

1 441398,849 747940,917

2 441496,451 747939,622

3 441581,902 748031,289

4 441537,989 748096,989

5 441554,635 748174,616

6 441497,594 748181,896

7 441482,459 748103,047

8 441396,744 748076,735

Vecinătăţi, limite, hotare

Pădurea Gârboavele este constituită dintr-un singur trup de pădure amplasat la

obârșia pâraielor Valea Mare şi Valea Gârboavele. Amenajamentul actual include şi un

trup mai mic de pădure Zătun cu suprafața de 2,80 ha. Suprafaţa totală a

amenajamentului silvic Pădurea Gârboavele este de 402,50 ha.

Tabel nr. 2 Limitele şi vecinătăţile pădurii Gârboavele şi a trupului Zătun

Trup de pădure

Puncte cardinale

Vecinătăţi Limite

Hotare Felul Denumirea

Gârboavele

Nord Terenuri agricole

artificială Liziera pădurii Convențional

vopsea roșie pe arborii de limită

Est Terenuri agricole

artificială Liziera pădurii Convențional


Sud Terenuri agricole

naturală Liziera pădurii Convențional


Vest Terenuri agricole



Zătun

Nord Terenuri agricole



Est Terenuri agricole



Sud Terenuri agricole



Vest Terenuri agricole



Tabel nr. 3 Principalele coordonate Stereo 70 ale fondului forestier în studiu

Nr. Crt.

Puncte cardinale

Coordonate

X(N) Y(E)



Trupul Gârboavele

1 NV 458941.972 733547.831

2 NE 457918.424 736567.346

3 SE 455922.614 735143.286

4 SV 455840.235 733608.228

Trupul Zătun

1 NV 441596.201 747908.224

2 NE 441594.711 748193.157

3 SE 441368.224 748192.411

4 SV 441366.734 747905.240

Situaţia bornelor

În ceea ce priveşte situaţia bornelor, s-a păstrat numerotarea veche a bornelor,

conform tabelului de mai jos.

Tabel nr. 4 Situaţia bornelor existente în cadrul amenajamentului silvic Pădurea Gârboavele

Denumirea trupului de pădure

Numerotarea bornelor

Numărul bornelor

Felul bornelor Parcelele unde sunt

amplasate

Gârboavele 1-25 25 borne beton cu numere vopsite

1-12, 14-16

Zătun 26-30 5 borne beton cu numere vopsite

13

TOTAL

Reţeaua de transport din cadrul amenajamentului silvic Pădurea Gârboavele

Reţeaua de transport din unitatea studiată este constituită dintr-un drum public şi trei

drumuri forestiere în lungime totală de 5,40 km. Drumurile forestiere existente necesită o

întreţinere permanentă. Densitatea instalaţiilor de transport este de 13,42 m/ha din care

35,71 m/ha pentru drumuri publice şi 13,26 m/ha pentru drumurile forestiere. Fondul

forestier studiat este accesibil în totalitate.

Pentru determinarea accesibilităţii s-a luat în considerare distanţa de colectare în

raport cu centrul unităţii amenajistice. Arboretele unității studiate s-au situat la o distanţă

de până la 1,2 km pe direcţia de scurgere a materialului lemnos până la drumul existent

cel mai apropiat.

În etapa actuală nu sunt necesare şi eficiente alte drumuri. În pădurea parc

staționarea autovehiculelor este asigurată de trei parcări situate în UA 10F3, 10F4 şi 11F2

cu suprafața de 3000 mp şi de parcările existente în incintele restaurantelor şi vilelor din

UA 10F2, 12F2, 12F4 şi 12F5.



Tabel nr. 5 Reţeaua de transport din cadrul amenajamentului silvic Pădurea Gârboavele

Construcţii forestiere

Pe teritoriul unităţii studiate există două cantoane silvice.

Tabel nr. 6 Construcţii forestiere existente în amenajamentul silvic Pădurea Gârboavele

Utilizarea construcției

Amplasarea Suprafața

clădită (mp)

Starea construcției

Observații

Canton pădurar 6C 199 satisfăcătoare Necesită reparații

Canton pădurar 12C 200 satisfăcătoare Necesită reparații

Nr. crt.

Indicativul drumului

Denumirea drumului

Lungimea (km) Suprafaţa

deservită (ha) în pădure în afara pădurii

Total

1. DRUMURI EXISTENTE

DRUMURI PUBLICE

1 DP001 0.10 0.10 2.80

TOTAL 0.10 0.10 2.80

DRUMURI FORESTIERE

1 FE001 2.90 2.90 224.60

2 FE002 1.20 1.20 127.70

3 FE003 1.20 1.20 47.40

TOTAL 5.30 5.30 399.70

TOTAL DRUMURI EXISTENTE 5.40 5.40 402.50

2. DRUMURI NECESARE (nu sunt)

3. DRUMURI PROIECTATE (nu sunt)

TOTAL GENERAL 5.40 5.40 402.50



2. EXPUNEREA CONŢINUTULUI ŞI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PLANULUI

SAU PROGRAMULUI, PRECUM ŞI A RELAŢIEI CU ALTE PLANURI ŞI

PROGRAME RELEVANTE;

2.1 Detalii despre amplasament

Planul analizat se suprapune cu teritoriile administrative a comunei Tuluceşti (Pădurea

Gârboavele) respectiv municipiul Galaţi (trup Zătun).

Figura nr. 2 Încadrare Planului de amenajament silvic la nivelul UAT

Suprafața luată în studiu este formată din două trupuri de pădure: Pădurea

Gârboavele amplasată la obârşia pâraielor Valea Mare şi Valea Gârboavele şi trupul de

Pădure Zătun. Trupurile de pădure şi suprafeţele acestora sunt redate în tabelul de mai

jos:

Tabel nr. 7 Trupuri de pădure (bazinete) componente

Nr. crt.

Denumirea trupului de

pădure (bazinetului)

Parcele componente

Suprafaţa (ha)

Comuna (oraşul) în raza căreia se află

Gara SNCFR de destinaţie

Distanţa medie până la (km)

Ocol/Comună/Gară

1 Gârboavele 1-12, 14-16 399.70 Tulucești Tulucești 16 15 17

2 Zătun 13 2.80 Galați Galați 6 5 7

TOTAL 402.50



Faţă de amenajarea anterioară (realizată în 2000) unitatea studiată are în plus patru

parcele şi anume: parcela 13 (prin alipirea trupului Zătun) şi parcelele 14, 15 si 16 care

sunt drumuri.

În ceea ce priveşte mărimea parcelelor şi subparcelelor analizate în prezentul

amenajament, suprafața medie a parcelei este de 25,16 ha. Suprafaţa maximă a parcelei

este de 53,00 ha (parcela 5) iar cea minimă este de 0,40 ha (parcela 15). Suprafaţa

maximă a subparcelei este de 42,00 ha (5A) iar cea minimă este de 0,10 ha (8D).

Pădurile unității studiate sunt formate din foioase şi anume: stejar pedunculat şi

brumăriu, salcâm, frasin, arțar american şi diverse specii tari. Ponderea pădurilor în cadrul

unității studiate este de 92%.

Tabel nr. 8 Suprafaţa fondului forestier pe categorii de folosinţă şi specii

DENUMIREA INDICATORILOR TOTAL MINISTERUL

MEDIULUI ALTI

FONDUL FORESTIER TOTAL (RIND 2+33) 402,5 402,5

SUPRAFATA PADURILOR TOTAL (RIND 3+10) 370 370

R A S I N O A S E 0 0

MOLID 0 0

- DIN CARE : IN AFARA AREALULUI 0 0

BRAD 0 0

DUGLAS 0 0

LARICE 0 0

PINI 0 0

F O I O A S E (RIND 11+12+15+21) 370 370

FAG 0 0

STEJARI 251,45 251,45

- PEDUNCULAT 0 0

- GORUN 0 0

DIVERSE SPECII TARI 118,55 118,55

- SALCAM 99,38 99,38

- PALTIN 0 0

- FRASIN 9,23 9,23

- CIRES 0 0

- NUC 0 0

DIVERSE SPECII MOI 0 0

- TEI 0 0

- PLOPI 0 0

- DIN CARE : PLOPI EURAMERICANI 0 0

- SALCII 0 0

- DIN CARE IN LUNCA SI DELTA DUNARII 0 0

A L T E T E R E N U R I TOTAL 32,5 32,5

TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE CULTURA SILVICA

0 0

TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE PRODUCTIE SILVICA

0 0

TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE ADM FORESTIERA

10,9 10,9



DENUMIREA INDICATORILOR TOTAL MINISTERUL

MEDIULUI ALTI

TERENURI AFECTATE DE IMPADURIRI 2,5 2,5

- DIN CARE : IN CLASA DE REGENERARE 2,5 2,5

TERENURI NEPRODUCTIVE 0 0

FASIE FRONTIERA 0 0

TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN FONDUL FORESTIER

19,1 19,1

Obiectivele social - economice şi ecologice avute în vedere la reglementarea prin

amenajament a modului de gospodărire a pădurilor s-au detaliat prin stabilirea ţelurilor de

protecţie, la nivelul unităţilor de amenajament. Ele se exprimă prin natura produselor şi a

serviciilor de protecţie sau social-culturale ale pădurii.

Din suprafaţa totala (399,70 ha) a Pădurii Gârboavele, 230 ha respectiv 219 ha a fost

declarată zonă protejată astfel:

aria naturală protejată Pădurea Gârboavele în suprafaţa de 230 ha este declarată

zonă naturală protejată de interes naţional şi monument al naturii conform Legii

5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea

III zone protejate, Pădurea Gârboavele, cod 2.403;

suprafaţă de 219 hectare din teritoriul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele

a fost declarată Sit de Importanţă Comunitară ROSCI 0151 prin Ordinul ministrului

mediului şi pădurilor nr. 1964/2007 privind declararea siturilor de importanţă

comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în

România, poziţia 151: denumire sit – Pădurea Gârboavele, unitatea administrativ-

teritoriala şi suprafaţa unităţii administrativ - teritoriale cuprinsă în sit - comuna

Tuluceşti, judeţul Galaţi (4%), cod Sit Natura 2000 ROSCI0151.

Prin trasarea zonei protejate, se instituie în cadrul Pădurii Gârboavele două zone

despărţite de la nord la sud de drumul forestier FE001 (ce străbate Pădurea, de la sud-est

la nord, pe o lungime de 2,9 km): Zona protejată amplasata la vest de FE001 și

Zona de agrement amplasată la est de FE001.

Pădurile unității studiate (Gârboavele şi Zătun) sunt formate din foioase şi anume:

stejar pedunculat şi brumăriu, salcâm, frasin, arțar american şi diverse specii tari.

Ponderea pădurilor în cadrul unității studiate este de 92% (370,00 ha), diferenţă de 8% o

reprezintă terenurile care servesc nevoilor de administraţie forestieră (3% - 10,90 ha),

respectiv terenuri scoase temporar din fondul forestier şi neprimite (5% - 19,10 ha)



Tabelul nr. 9 Evidenta suprafețelor din fondul forestier pe persoane fizice autorizate

Nr. crt.

Persoana juridica Folosința Suprafața (ha) UA Regimul juridic

1 Consiliul Județean Galați Pădure parc si

parc natural 383.40 1-16

Administrare operativă

2 APATERM S.A. Stație de

pompare şi puţ forat

0.10 7F Administrare

operativă

3 Consiliul Județean Galați Teren sport 0.10 10F1 Administrare

operativă

4 S.C. Dunărea S.A. Galați Restaurantul Căprioara

Restaurant 0.50 10F2 concesiune

5 Consiliul Județean Galați Parcare auto 0.10 10F3 Administrare

operativă


operativă

7 Consiliul Județean Galați Muzeul satului 0.70 10F5 Administrare

operativă

8 Complexul muzeal de

științele naturii Parc zoologic 8.20 11F1



operativă

10 Administrația taberelor

școlare Tabără școlari 2.20 12F1


11 S.C. Pibuni Ltd Galați

Complex Pibuni Bar de zi 0.80 12F2 concesiune

12 Consiliul Județean Galați Teren sport 0.10 12F3 Administrare

operativă

13 S.C. Steaua Dunării S.R.L. Galați – Complex Stejarul

Complex vile 3.60 12F4 concesiune

14 S.C. DUNASI S.R.L Galați

Restaurant Vânătorul Restaurant 2.30 12F5 concesiune

15 R.A. Cai de rasa -

Herghelia Tulucești Turn de apă 0.20 12F6 concesiune

Total 402.50

Vegetația forestieră situată în incintele menționate mai sus, este supusă regimului

silvic în conformitate cu reglementările juridice existente la data întocmirii

amenajamentului.

Fondul forestier total existent în Pădurea Gârboavele, indiferent de agentul economic

care îl administrează, este supus regimului special de conservare. În aceste condiții sunt

interzise defrișările de pădure, indiferent de scopul urmărit, sau extinderea construcțiilor de

orice fel. Dezvoltarea dotărilor turistice şi de agrement (locuri de parcare, puncte

comerciale, etc.) se va limita la suprafețele fără pădure existente în zona pădurii parc

(Valea Gârboavele).

Importanţa social-economică a economiei forestiere, în general, a sectorului silvic în

mod expres, apare cu mai multă claritate în contextul abordării şi înţelegerii conţinutului



funcţiilor exercitate de către pădure. Aceste funcţii se împart în două categorii importante,

respectiv: funcţia de producţie şi funcţiile de protecţie.

Figura nr. 3 Harta Generală amenajament silvic Pădurea Gârboavele

Astăzi, problematica funcţiilor pădurilor se regăseşte la locul cuvenit, în contextul

economiei forestiere a oricărei ţări cu silvicultură avansată, pădurile fiind împărţite după

destinaţia ce le-a fost atribuită, în două mari categorii corespunzătoare celor două tipuri de

funcţii, după cum urmează:

grupa I: păduri cu rol deosebit de protecţie;

grupa a II-a: păduri de producţie şi de protecţie.

Conform amenajamentului silvic, zona analizată se încadrează în grupa I, respectiv

păduri cu rol de protecţie deosebit.

Tabel nr. 10 Funcţiile pădurii

Grupa, subgrupa şi categoria funcţională Suprafaţa

Cod Denumirea ha %

Grupa I

1-4A Păduri cu intensitate funcțională foarte ridicata cu regim de pădure parc situate în jurul municipiului Galați (TII)

134.10 33

1-4A5B

Păduri de recreere de intensitate funcțională foarte ridicata cu regim de parc natural (TII)

238.40 59

Total Grupa I 372.50 92



Alte terenuri 30.00 8

Total U.P. 402.50 100

Funcţia exprimă acţiunea în care este angajat un arboret în raport cu obiectivele social

economice şi ecologice. Stabilirea funcţiilor pe arborete determină implicit ţelurile de

protecţie. Intensitatea funcțională foarte ridicată pentru întregul fond forestier din Pădurea

Gârboavele, determină încadrarea pădurilor în regim de conservare deosebită şi obligă

administratorul acestuia să nu modifice folosințele actuale prin defrișări de pădure

indiferent de obiectul economic sau social avut în vedere. Dezvoltarea dotărilor specifice

agrementului se va limita la suprafețele destinate în prezent acestui scop.

Subunități de protecție

Reglementarea gospodăririi arboretelor se realizează în cadrul unei subunităţi de

gospodărire de tip M – păduri supuse regimului de conservare deosebită.

În cadrul acesteia, conform elementelor expuse în Tabel nr. 2 Funcţiile pădurii se

disting doua zone cu obiective de gospodărire:

zona cu regim de pădure – parc, situată pe Valea Gârboavele, în care frecventa

vizitatorilor si dotările de agrement existente presupun măsuri de gospodărire

specifice acestui obiectiv;

zona cu regim de parc natural, situat în bazinul Valea Mare, cu acces al

vizitatorilor numai pietonal si limitat, în care treptat se vor reconstrui

ecosistemele forestiere de tip natural specifice zonei.

În ansamblu, structura actuală a arboretelor şi cea de perspectivă sunt şi vor fi

asemănătoare în cele două zone, diferența fiind determinată de frecvenţa vizitatorilor şi

dotările de agrement din pădurea parc.

Constituirea subunităţilor de producţie sau de protecţie

Aplicarea măsurilor de gospodărire impuse de ţelurile urmărite s-a făcut în cadrul unei

singure subunități de protecție prezentată în tabelul de mai jos

Tabel nr.11 Subunităţi de protecţie la nivelul zonei studiate

Subunitatea indicativ şi denumire

Constituirea subunităţii de producţie sau

protecţie Suprafaţa (ha)

Grupa funcţională şi categoria funcţională

protecţie absolută

terenuri de reîmpădurit

alte terenuri

TOTAL

M-conservare deosebită

Grupa 1-4B 131.60 2.50 - 134.10

Grupa 1-4B, 5B 238.40 - - 238.40



Alte terenuri - - - 30.00 30.00

TOTAL U.P. - 370.00 2.50 30.00 402.50

Ținând cont că, prin Planul de Management al Ariei Protejate Pădurea Gârboavele -

„Tratamentele promovate sunt cele cu asigurarea regenerării naturale sub protecţia

arboretului matern, asigurându-se în permanenţă acoperirea solului cu vegetaţie. Arborii

uscaţi, bolnavi, afectaţi de fenomene naturale sunt extraşi pentru a se evita deprecierea

arboretelor. Parte din ei sunt lăsaţi pe loc, în vederea asigurării unui nivel ridicat al

biodiversităţii, ca „lemn mort” pe picior.” – s-a constituit o subunitate de protecție M –

conservare deosebită, ce permite atingerea obiectivelor de mai sus.

Tipuri de staţiuni în cadrul amenajamentului silvic Pădurea Gârboavele

În cuprinsul unității studiate au fost identificate trei tipuri de staţiuni, una de

productivitate superioară şi două productivitate mijlocie. Cel mai bine reprezentat este tipul

de staţiune 9.3.1.0 Silvostepă, stejărete xerofile Bm, cernoziom moderat - puternic levigat,

întinsuri largi pe platouri şi versanți superiori.

Tabelul nr. 12 Evidenţa şi răspândirea teritorială a tipurilor de staţiune

Nr. Crt

Tipul de staţiune Suprafaţa Categoria de bonitate (ha) Tipuri şi subtipuri de sol Codul Diagnoza ha % Superioară Mijlocie Inferioară

Silvostepă, stejărete xerofile

1 9310

Silvostepă, stejărete xerofile B (i-m),

cernoziom moderat-puternic levigat, întinsuri largi pe

platouri si versanți superiori

316.80 78 - 316.80 - 1210 cernoziom

cambic

2 9320

Silvostepa mijlocie de stejărete xerofile de stejar brumăriu,

Bm, cernoziom puternic levigat pe

loess

52.90 13 - 52.90 - 1210 cernoziom

cambic

3 9614

Silvostepă – luncă de zăvoi de plopi Ps, aluvial intens humifer, freatic

umed, frecvent s rar scurt inundabil.

2.80 1 2.80 - - 0403 aluviosol

molic

4 Alte terenuri 30.00 8 30.00

TOTAL U.P. 402.50 100 2.80 399.70

1 99

Stabilirea bazelor de amenajare ale arboretelor şi ale pădurii

Pentru a satisface în condiţii corespunzătoare funcţiile atribuite, atât arboretele luate

individual, cât şi pădurea în ansamblul său trebuie să îndeplinească anumite condiţii de



structură. Structura arboretelor şi a pădurii în ansamblul său, atât cea normală cât şi cea

corespunzătoare diferitelor etape intermediare, se defineşte şi se detaliază prin stabilirea

bazelor de amenajare: regimul, compoziţia ţel, tratamentul, exploatabilitatea (exprimată

prin vârsta medie a exploatabilităţii) şi ciclu.

Regimul

Regimul reprezintă modul general în care se asigură regenerarea unei păduri şi

defineşte structura pădurii sub raportul provenienţei arboretelor.

Pentru arborete, unității de protecție studiate s-a adoptat regimul codrului având în

vedere obiectivele social-ecologice generale şi necesitatea folosirii corespunzătoare a

capacităţii de protecție.

Compoziţia ţel

Compoziţia arboretelor sau proporţia speciilor este unul din factorii definitorii în

reglarea unei structuri corespunzătoare obiectivelor sociale şi ecologice adoptate pentru

subunitatea de protecție constituită.

Pentru fiecare arboret în descrierea parcelară este înscrisă compoziţia actuală şi

compoziţia ţel în raport cu funcţia lui principală ţinând seama de pădure, respectiv starea,

compoziţia actuală şi lucrările de îngrijire ce se vor executa.

Pentru subunitatea de protecție luată în studiu, compoziţia ţel este rezultanta mediilor

ponderate a compoziţiilor ţel ale tuturor unităţilor amenajistice din care este constituită

respectiva subunitate.

În tabelul de mai jos sunt redate compoziţia ţel pe S.U.P., tip de staţiune şi tip de

pădure.

Tabel nr.13 Compoziţia actuală şi compoziţia ţel propusă

SUP Tip

staţiune Tip

pădure Compoziţia ţel

Suprafaţa (ha)

Suprafaţa pe specii (ha)

STP STB TE DT*

M

9310 8311 30STB 30STP 20TE 20 DT 319.60 95.88 95.88 63.92 63.92

9320 8111 30STB 30STP 20TE 20 DT 52.90 15.87 15.87 10.58 10.58

Total ha 372.50 111.75 111.75 74.50 74.50

% 100 30 30 20 20

Compoziţia actuală S.U.P. M : 41STP 27SC 27STB 2FR 2DT 1ARA

Total UP ha 372.50 111.75 111.75 74.50 74.50

% 100 30 30 20 20

Compoziţia actuală: 41STP 27SC 27STB 2FR 2DT 1ARA

*DT: MJ, MA,PAR, JU, VI, FR Legenda: STB – stejar brumăriu; STP – stejar pufos, SC – salcâm, FR – frasin, DT – diverse tari, ARA – arţar; TE - tei



Pentru subunitatea de protecție, compoziția tel s-a determinat ca o medie ponderată a

compoziţiilor ţel pentru fiecare tip de pădure stabilite conform cu lucrarea “Îndrumări

tehnice pentru compoziţii, scheme şi tehnologii de regenerare a pădurilor” - 2000.

Tratamentul

Ca baza de amenajare tratamentul definește tipul optim de structură urmărit în raport

cu obiectivele sociale, economice şi cu însușirile ecologice ale speciilor. În perspectivă,

pornind de la structurile actuale de tip echien, se va urmări diversificarea structurii pe

vârste şi dimensiuni, astfel încât să se obțină ecosisteme forestiere ecologic stabile cu

valoare estetică mai ridicată.

Reglementările tehnice în vigoare prevăd, pentru pădurile supuse regimului de

conservare deosebită, gospodărirea prin aplicarea numai de lucrări de conservare.

Lucrările de conservare cuprind toată gama lucrărilor necesare pentru regenerarea

arborilor.

În cazul Pădurii Gârboavele sunt necesare tehnologii specifice pentru pădurile de

cvercinee şi pentru arboretele de salcâm.

În cazul arboretelor de cvercinee xerofile, deși au vârsta maximă de 65 ani, se

preconizează crearea nucleelor de regenerare în punctele de regenerare naturală. În jurul

acestora se vor deschide ochiuri de 1000 mp în care în prima etapă consistenţa se reduce

la 0,5 - 0.6, se înlătură subarboretul, se intervine cu completări prin plantații şi se execută

susținut lucrările de îngrijire a semințișului. Tehnologia este specifică tăierilor progresive

cu deosebirea că în acest caz perioada de regenerare va fi de 30-40 ani.

Pentru arboretele de salcâm tehnologia de regenerare este identică cu tehnologia

crângului de jos – prin căzănire, urmată de lucrări de împădurire cu specii adecvate tipului

de stațiune.

Exploatabilitatea

Exploatabilitatea reprezintă starea de maximă eficacitate funcţională în raport cu

ţelurile de gospodărire urmărite. Vârsta, exprimată în ani, la care un arboret atinge această

stare, este vârsta exploatabilităţii. Întrucât Pădurea Gârboavele este constituită din fond

forestier supus integral regimului de conservare deosebită, devine obligatorie adoptarea

exploatabilității de protecție. Însușirile ecosistemelor forestiere, structura şi obiectivele

socio-economice, impun adoptarea unor vârste ale exploatabilității de protecție în limite

foarte largi, cuprinse practic între vârsta actuală şi în unele cazuri, limita fiziologică a

arborilor.



Ciclul

Nu se stabilește ciclu de producție, întrucât Pădurea Gârboavele este supusă

regimului de conservare deosebită.

Scopul şi obiectivele principale ale planului

Scopul raportului îl reprezintă stabilirea obiectivelor, acţiunilor, priorităţilor şi

reglementărilor stabilite atât prin legislaţia naţională şi europeană cât şi prin planul de

management al Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele.

lucrările de conservare ce se vor desfăşura în cadrul amenajamentului silvic

pădurea Gârboavele;

lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor în cadrul amenajamentului silvic;

lucrări de ajutorarea regenerării naturale şi împăduriri;

refacerea arboretelor slab productive şi substituirea celor cu compoziţii

necorespunzătoare;

măsuri de gospodărire a arboretelor afectate de factori destabilizatori.

2.2 Descrierea obiectivelor şi a lucrărilor propuse prin plan

Îndrumarea, coordonarea şi controlul lucrărilor silvice se face de Serviciul public de

administrare a domeniului public şi privat al Judeţului Galaţi în colaborare cu Ocolul Silvic

Galaţi din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor pe baza amenajamentului silvic.

Pădurea Gârboavele este împărțită în două cantoane silvice: Valea Mare şi Valea

Gârboavele. Organizarea administrativă actuală asigură administrarea optimă a Pădurii

Gârboavele.

În cadrul amenajamentului silvic analizat se vor realiza următoarele lucrări:

Lucrările de conservare ce se vor desfăşura în cadrul amenajamentului silvic


Ansamblul lucrărilor de conservare cuprind toată gama de lucrări necesare (tăieri de

conservare, ajutorarea regenerării naturale, împăduriri, completări şi îngrijirea semințișului)

pentru regenerarea arboretelor în vederea ameliorării structurii acestora.

În cazul Pădurii Gârboavele tehnologia lucrărilor de conservare este diferențiată în

funcție de structura actuală a arboretelor. Suprafața şi volumul de recoltat prin tăieri de

conservare sunt prezentate în tabelul de mai jos.



Tabelul nr. 14 Lucrări de conservare - Suprafața şi volumul de recoltat prin tăieri în cadrul

amenajamentului silvic Pădurea Gârboavele

UA S (ha) V (mc) V+5cr (mc) V de extras (mc)

1B 5.90 124 134 112

2B 12.00 144 169 139

3B 5.40 64 79 65

4C 3.20 20 40 10

5C 2.70 86 86 39

7B 5.40 114 164 98

8C 1.60 296 296 21

8E 0.60 116 116 8

9B 2.00 24 29 20

9C 2.00 94 109 15

10C 5.60 324 344 85

10F 0.80 155 155 10

Total 47.20 1561 1721 622

În arboretele constituite din cvercinee xerofile din UA 8C, 8E şi 10F lucrările de

conservare se vor executa după tehnologia tăierilor progresive.

Ochiurile vor fi amplasate în zonele cu semințiș instalat sau se vor deschide noi ochiuri

de regenerare iar suprafața acestora nu va depăși 1000 mp. La prima intervenție, în

ochiurile ce se vor crea, pentru evitarea insolației consistenţa se va reduce pană la 0.5, se

va extrage subarboretul şi se vor efectua lucrări de ajutorare a regenerării naturale.

Suprafața totală de parcurs cu lucrări de conservare în cvercinee este de 3,0 ha.

Lucrările de conservare în arboretele de salcâm din UA 1B, 2B, 3B, 4C, 5C, 7B, 9B,

9C şi 10C se vor executa pe suprafaţa de 44,20 ha unde există o generație de arbori care

au ajuns sau depășit vârsta optimă de regenerare vegetativa (20 ani).

Tehnologia de executare a lucrărilor de conservare în aceste arborete este identică

tratamentului tăierilor în crâng - căzănire prin care vor fi extrase exemplarele mature de

salcâm. Pentru realizarea unei regenerări corespunzătoare, tăierea în crâng, care se

execută în perioada de repaus vegetativ, va fi urmată în primăvara imediat următoare cu

lucrări de împăduriri cu speciile prevăzute în compoziție pentru regenerare.



Figura nr. 4 Harta lucrărilor de conservare


Tabelul nr. 15 Planul lucrărilor de conservare propuse în cadrul amenajamentului silvic Pădurea Gârboavele

UA Supr. (ha)

Cons. Dist hm

Elem arb

Prop Vârsta CLP V

(mc) V+5cr

mc Denumire lucrări propuse

Volum de extras

mc %

1 B 0 0 0 SC 9 20 5 106 111 Tăieri de conservare 111 0

0 0 0 DT 1 20 5 18 23 Împăduriri (fără T de reg.) 1 0

0 0 0 0 0 0 0 0 Îngrijirea culturilor 0 0

2 5,9 0,3 5 0 20 5 124 134 112 84

Compoziție ţel 3STB 3STP 2TE 2DT

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0




2 12 0,3 8 0 20 4 144 169 139 82


0 0 0 0 0 0 0 0 0 0




2 5,4 0,3 9 0 20 4 64 79 65 82


0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4 C 0 0 0 SC 3 20 5 10 10 Tăieri de conservare 10 0

0 0 0 SC 7 6 4 10 30 Împăduriri (fără T de reg.) 0 0


2 3,2 0,3 1 0 6 5 20 40 10 25


0 0 0 0 0 0 0 0 0 0






UA Supr. (ha)

Cons. Dist hm

Elem arb

Prop Vârsta CLP V

(mc) V+5cr


Volum de extras

mc %

2 2,7 0,5 3 0 20 4 86 86 39 45


0 0 0 0 0 0 0 0 0 0


0 0 0 SC 4 5 3 22 67 Ajutorarea reg. naturale 1 0

0 0 0 0 0 0 0 0 Îngrijirea semințișului 0 0

2 5,4 0,6 2 0 20 3 114 164 98 60


0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

8 C 0 0 0 STB 8 130 2 256 256 Tăieri de conservare 18 0

0 0 0 ARA 1 80 3 24 24 Ajutorarea reg. naturale 2 0

0 0 0 DT 1 80 3 16 16 1 0

2 1,6 0,6 6 0 130 3 296 296 21 7

Compoziție ţel 7STB 2DT 1TE 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

8 E 0 0 0 STB 9 100 3 108 108 Tăieri de conservare 8 0

0 0 0 STB 1 55 2 8 8 Ajutorarea reg. naturale 0 0

2 0,6 0,6 1 0 100 3 116 116 8 7





2 2 0,3 1 0 15 3 24 29 20 69


0 0 0 0 0 0 0 0 0 0


0 0 0 DT 1 20 3 10 15 Ajutorarea reg. naturale 0 0

0 0 0 SC 2 10 4 8 18 0 0



UA Supr. (ha)

Cons. Dist hm

Elem arb

Prop Vârsta CLP V

(mc) V+5cr


Volum de extras

mc %

2 2 0,7 4 0 22 4 94 109 15 14

Compoziție ţel 8SC 2DT 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0


0 0 0 DT 1 20 3 50 65 Ajutorarea reg. naturale 1 0

2 5,6 0,7 1 0 20 4 324 344 85 25

Compoziție ţel 8SC 2DT 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

10 F 0 0 0 STB 9 100 3 144 144 Tăieri de conservare 10 0

0 0 0 STB 1 65 2 11 11 Ajutorarea reg. naturale 0 0

2 0,8 0,6 1 0 100 3 155 155 10 6


Total 47,2 0 0 0 0 0 1561 1721 622 0


Lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor în cadrul amenajamentului silvic

Lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor au avut ca scop realizarea sau

favorizarea unor structuri optime a arboretelor sub raport ecologic şi genetic, în

conformitate cu legile de structurare şi funcţionare a ecosistemelor forestiere, în vederea

creşterii eficacităţii funcţionale multiple a pădurilor.

Obiectivele urmărite prin efectuarea lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor au

vizat păstrarea şi ameliorarea stării de sănătate a arboretelor, creşterea gradului de

stabilitate şi rezistenţă a pădurilor la acţiunea agresivă a factorilor de mediu destabilizatori

(vânt, zăpadă, boli, dăunători, vânat, etc.), precum si creşterea eficacității funcționale a

arboretelor şi pădurii în ansamblul ei. Stabilirea lucrărilor de îngrijire şi conducere pentru

fiecare arboret în parte s-a făcut în funcţie de starea acestora, în conformitate cu

prevederile din „Norme tehnice pentru îngrijirea şi conducerea arboretelor”.

În ceea ce priveşte lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor în cadrul

amenajamentului silvic Pădurea Gârboavele, acestea vor consta în:

Curăţiri - au fost stabilite pentru UA 6D, 6E, 11C şi 13 (Trupul Zătun), arborete

tinere aflate în stadiul de nuieliş – prăjiniş. În parcela 13 (trupul Zătun) curățirile se vor

efectua doar pe 50% din suprafața, consistenta în acest UA fiind variabilă de la 0.8 la 0.9.

Suprafața efectivă de parcurs cu curățiri este de 2,40 (0,24 ha anual).

Curăţirile vor avea caracter de selecţie negativă, urmărindu-se îmbunătăţirea calităţii,

creşterii şi compoziţiei arboretelor prin extragerea arborilor rău conformaţi, accidentaţi,

bolnavi, dispersaţi sau uscaţi, înghesuiţi şi copleşiţi sau aparţinând unor specii sau forme

genetice mai puţin valoroase şi care nu corespund ţelului de gospodărire şi exigenţelor

ecologice.

Prin curăţiri se vor continua lucrările de selecţie începute prin degajări, punându-se

accentul pe protejarea şi favorizarea cvercineelor, extrăgându-se parţial exemplarele

speciilor ajutătoare.

Periodicitatea medie adoptată este de 10 ani, aceasta fiind stabilită în funcţie de

starea arboretelor, condiţii staționare şi lucrări executate.

Prin curăţiri se va recolta un volum mediu anual de 1 m3/ha, intensitatea maximă a

intervenţiilor fiind de 3,7 m3/an/ha. Curăţirile se pot efectua tot timpul anului.

Figura nr. 5 - Harta lucrărilor de îngrijire – curăţiri



Rărituri - au fost propuse în UA 8D, 11A şi 13 (Trupul Zătun) situate în afara

ariei naturale protejate şi a rezervaţiei peisagistice. Arboretele din aceste UA au

consistenţe mai mari de 0,8. În UA 11A şi 13 răriturile se vor efectua pe parte din



suprafaţa: 0.7S respectiv 0.5 S (gradul de acoperire) , deoarece consistenta în aceste

arborete variază de la 0.8 la 0.9. Suprafaţa arboretelor în cauză este de 7,80 ha, suprafaţa

anuală de parcurs fiind de 0,78 ha.

Aceste lucrări de îngrijire vor urmări reducerea prin selecţie pozitivă a numărului de

exemplare la unitatea de suprafaţă, micşorându-se temporar consistenţa în scopul

ameliorării structurii creşterii şi calităţii arboretelor precum şi a eficacităţii funcţionale a

acestora.

Figura nr. 6 - Harta lucrărilor de îngrijire – rărituri



În concordanţă cu tipurile de pădure şi starea arboretelor se va aplica răritura

combinată, care va urmări promovarea arborilor valoroşi pe biogrupe, intervenind atât în

plafonul superior cât şi în cel inferior.

Alegerea arborilor de extras este preferabil să se facă în timpul perioadei de vegetaţie,

pentru a se putea aprecia cât mai corect indicele de închidere a coronamentului.

Concomitent cu alegerea arborilor de extras se va face şi marcarea acestora, extragerea

acestora efectuându-se tot timpul anului. Intensitatea răriturilor a fost stabilită în raport de

consistenţa şi stadiul de dezvoltare al arboretelor, în concordanţă cu potenţialul staţional

(în funcţie de aceste considerente a fost stabilit şi numărul intervenţiilor în cadrul unui

arboret), respectându-se prevederile din „Norme tehnice pentru îngrijirea şi conducerea

arboretelor”, nr. 2/2000.

Periodicitatea intervenţiilor este de 8 ani. Volumul de recoltat anual este 7 m3.

Intensitatea intervenţiei este de 9 m3/an/ha.

Tăieri de igienă - au fost prevăzute pentru toate arboretele care nu vor fi

parcurse cu tăieri de regenerare sau lucrări de îngrijire şi conducere, indiferent de vârstă,

consistenţă sau clasă de producţie, urmărindu-se asigurarea unei stări fitosanitare

corespunzătoare, prin extragerea arborilor uscaţi sau în curs de uscare căzuţi, rupţi şi

doborâţi de vânt şi zăpadă, puternic atacaţi de insecte, precum şi a arborilor cursă şi de

control folosiţi la protecţia pădurii.

Tăierile de igienă se pot efectua tot timpul anului, fără restricţii, ori de câte ori starea

fitosanitară a pădurii impune acest lucru.

Periodicitatea intervenţiilor se va stabili de personalul tehnic al ocolului în funcţie de

starea fitosanitară a pădurii. Se vor efectua tăieri de igienă şi în arborete în curs de

regenerare, dacă în perioada dintre intervenţii se impune extragerea arborilor uscaţi, în

curs de uscare, rupţi sau doborâţi de vânt sau zăpadă. Suprafaţa anuală ce va fi parcursă

cu tăieri de igienă este de 299,9 ha, volumul corespunzător de recoltat fiind de 233 m3.

Intensitatea intervenţiei este de 0,8 m3/an/ha. Posibilitatea de produse secundare (curăţiri,

rărituri) este de 8 m3/an.

În tabelul de mai jos sunt redate lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor pe

tipuri funcţionale şi specii.

Aplicarea lucrărilor de îngrijire a arboretelor se va face conform “Normelor tehnice

pentru îngrijire şi conducerea arboretelor” - 2000.



Figura nr. 7 Harta lucrărilor de îngrijire – tăieri de igienă

Tabelul nr 16 Lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor pe tipuri funcţionale şi specii

Specificări Grupa

funcţională

Suprafaţa de parcurs

(ha)

Volumul de extras (m3)

Posibilitatea anuală pe specii (m3 )

Total Anual Total Anual STP STB SC FR DT ARA

Degajări I



Legenda: STB – stejar brumăriu; STP – stejar pufos, SC – salcâm, FR – frasin, DT – diverse tari, ARA – arţar.

Posibilitatea prevăzută la categoria produse secundare este orientativă dar este

obligatorie parcurgerea întregii suprafeţe prevăzute cu lucrări executate la timp şi cu o

intensitate corespunzătoare.

La executarea tăierilor de îngrijire se va urmări parcurgerea întregii suprafeţe a

respectivului arboret, intensitatea însă va fi definită de starea acestuia chiar dacă nu se

realizează volumul înscris în plan.

În ceea ce priveşte volumul total posibil de recoltat (conservare plus produse

secundare) sunt redate în tabelul de mai jos:

Tabelul nr 17 Volumul total posibil de recoltat în cadrul amenajamentului

silvic Pădurea Gârboavele

Specificări Grupa

funcţională

Suprafaţa

de parcurs

(ha)

Volumul de extras

(m3)

Posibilitatea anuală pe specii (m3 )

Total Anual Total Anual STP STB SC FR DT ARA

Tăieri de

conservare

I 47.20 4.72 622 62 4 57 1

Total 47.20 4.72 622 62 4 57 1

Produse

secundare

I 10.20 1.02 76 8 6 1 1

II

Total 10.20 1.02 76 8 6 1 1

Tăieri de

igienă

I 299.90 299.90 2328 233 126 79 22 4 1 1

II

Total 299.90 299.90 2328 233 126 79 22 4 1 1

II

Total

Curăţiri

I 2.40 0.24 7 1 1

II

Total 2.40 0.24 7 1 1

Rărituri

I 7.80 0.78 69 7 5 1 1

II

Total 7.80 0.78 69 7 5 1 1

Total curăţiri +rărituri

I 10.20 1.02 76 8 5 2 1

II

Total 10.20 1.02 76 8 5 2 1

Tăieri de igienă

I 299.90 299.90 2328 233 126 79 22 4 1 1

II

Total 299.90 299.90 2328 233 126 79 22 4 1 1

Total U. P.

I 310.10 300.92 2404 240 126 79 27 6 2 1

II

I + II 310.10 300.92 2404 240 126 79 27 6 2 1



TOTAL U.P.

I 357.30 305.64 3026 303 126 83 85 5 3 1

II

I + II 357.30 305.64 3026 303 126 83 85 5 3 1


Tabelul nr 18 Planul lucrărilor de îngrijire a arboretelor

Drum

R A R I T U R I C U R A T I R I D E G A J A R I I G I E N A Total vol. de

extras UA Suprf Vârsta

CNS

Vol. actual

Crest Nr. in.

SPR parcurs

Vol. de

extras UA

Supra-fata

Vârsta CNS

Volum actual Nr.

in.

SPR parcurs

Vol. de

extras UA Suprf Vârsta Suprf

Vol. de

extras

Ha Ani Mc Mc Ha Mc Ha Ani Mc Ha Mc Ha Ani Ha Mc Mc

DP001 13 2,8 10 0,8 92 13 1 1,4 9 13 2,8 10 0,8 92 1 1,4 6 0 0 0 0 15

Total drum

2,8 10 0,8 92 0 0 1,4 9 2,8 10 0,8 92 0 1,4 6 0 0 0 0 15

Total cat.

drum 2,8 10 0,8 92 0 0 1,4 9 2,8 10 0,8 92 0 1,4 6 0 0 0 0 15

FE001 8 D 0,1 35 0,8 13 0 1 0,1 2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 169,8 1321 1323

Total drum

0,1 35 0,8 13 0 0 0,1 2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 169,8 1321 1323

FE002 11 A 9 18 0,8 594 47 1 6,3 58 6 D 0,5 4 0,9 6 1 0,5 1 0 0 104,3 788 847

0 0 0 0 0 0 0 0 6 E 0,3 5 0,9 3 1 0,3 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 11 C

0,2 5 0,8 3 1 0,2 0 0 0 0 0 0

Total drum

9 18 0,8 594 0 0 6,3 58 1 5 0,9 12 0 1 1 0 0 104,3 788 847

FE003 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 25,8 219 219

Total drum

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 25,8 219 219

Total cat.

drum 9,1 18 0,8 607 0 0 6,4 60 1 5 0,9 12 0 1 1 0 0 299,9 2328 2389

Total grupa

11,9 16 0,8 699 0 0 7,8 69 3,8 9 0,8 104 0 2,4 7 0 0 299,9 2328 2404

Total general

11,9 16 0,8 699 0 0 7,8 69 3,8 9 0,8 104 0 2,4 7 0 0 299,9 2328 2404



Lucrări de ajutorarea regenerării naturale şi împăduriri

Lucrările de ajutorare a regenerării naturale şi împăduriri au rolul de a asigura

regenerarea la timp a fondului de protecţie cu speciile cele mai indicate din punct de

vedere ecologic şi cultural. Ele sunt grupate în planul lucrărilor de regenerare şi împăduriri

(Tabel nr. 19 Planul lucrărilor de regenerare şi împădurire) care conţine indicaţii referitoare

la toate lucrările necesare pentru asigurarea procesului de instalare şi regenerare a

pădurii.

La întocmirea planului lucrărilor de regenerare şi împăduriri s-au avut în vedere

situaţia terenurilor goale din fondul forestier şi nevoile de regenerare ce decurg din

aplicarea planului cu lucrări de conservare, urmărindu-se împădurirea tuturor terenurilor

goale, regenerarea suprafeţelor din fondul forestier parcurse cu lucrări de conservare,

asigurarea densităţii optime a arboretelor şi promovarea cu precădere a regenerării

naturale şi a speciilor autohtone valoroase.

Pentru această unitate de protecție, planul lucrărilor de regenerare şi împăduriri,

cuprinde următoarele categorii de lucrări:

A. Lucrări necesare pentru asigurarea regenerării naturale

A1. Lucrări de ajutorarea regenerării naturale

A2. Lucrări de îngrijire a regenerării naturale

B. Lucrări de regenerare

B1. Împăduriri în terenuri goale din fond forestier

B3. Împăduriri în suprafeţe parcurse sau prevăzute a fi parcurse cu lucrări de

conservare

C. Completări în arborete care nu au închis starea de masiv

C1. Completări în arborete tinere existente

C2. Completări în arborete nou create

D. Îngrijirea culturilor tinere

D2. Îngrijirea culturilor tinere nou create

Lucrările de ajutorare a regenerării naturale se vor executa o dată cu primele lucrări de

conservare, pe întreaga suprafaţă de regenerat. Acestea constau din: mobilizarea solului,

extragerea subarboretului numai dacă acesta împiedică regenerarea, extragerea

seminţişului şi tineretului preexistent neutilizabil).

O atenţie deosebită se va acorda diagnosticării seminţişului (dacă este sau nu

utilizabil), pentru a se evita eventualele consecinţe silviculturale nedorite.

Lucrările de îngrijire a regenerării naturale se vor executa în arboretele care se vor

parcurge cu lucrări de conservare şi în care procesul de regenerare s-a declanșat sau



urmează să se declanşeze. Acestea constau din: receparea seminţişurilor sau a tineretului

vătămat, descopleşirea seminţişurilor şi înlăturarea lăstarilor care copleşesc seminţişurile

şi drajonii şi se vor executa în anii următori parcurgerii cu lucrări de conservare a

arboretelor respective. Aceste lucrări se vor executa în intervalul 15 august - 15

septembrie prin tăierea pe cât posibil de sub colet a exemplarelor enumerate şi respectiv a

buruienilor din jurul puieţilor. Se va avea în vedere curăţirea de resturi de exploatare a

parchetelor în vederea asigurării dezvoltării seminţişului; în cazul în care se constată că

buruienile împiedică dezvoltarea în bune condiţii a acestuia, se va proceda la

descopleşirea lui de 1-2 ori pe an.

Lucrările de regenerare ce se vor executa în cuprinsul acestei unităţi se referă la

împăduriri în poieni şi goluri si împăduriri după lucrări de conservare.

Împăduriri în poieni şi goluri se vor executa pe o suprafaţă de 2,50 ha, în UA 3D, 4D,

6C şi 10E. Pe baza indicaţiilor din „Îndrumări tehnice pentru compoziţii, scheme şi

tehnologii de regenerare” s-au stabilit pentru aceste unităţi amenajistice compoziţiile de

regenerare corespunzătoare.

Împăduririle se vor executa primăvara, urmând ca starea de masiv să se realizeze la

4-6 ani de la plantare. Anual se vor executa lucrări de îngrijire a culturilor (care vor consta

din îndepărtarea ierburilor din jurul puieţilor) şi completarea eventualelor goluri. În

executarea acestor lucrări se vor evita perioadele secetoase şi fierbinţi pentru a nu expune

puieţii brusc la acţiunea soarelui.

Împăduriri în suprafeţe parcurse cu lucrări de conservare se vor efectua în UA 1B, 2B,

3B, 4C, 5C, 7B, 9B, 9C, şi 10C pe o suprafaţă efectivă de 34,20 ha. Completări în arborete

tinere existente se vor efectua în UA 7C şi 10D pe o suprafață efectivă de 6,82 ha.

Completări au fost planificate pe 20% din suprafața efectivă de împădurit în arboretele

ce se vor crea în cursul deceniului. Pe durata executării acestor lucrări se vor respecta

normele cu privire la manipularea, transportul şi păstrarea materialului de plantat.

Lucrări de îngrijire a culturilor tinere s-au planificat în arboretele ce se vor crea în

cursul deceniului şi constau în descopleşiri, mobilizarea solului din jurul puieţilor, revizuirea

puieţilor şi completarea golurilor neregenerate.

Aplicarea lucrărilor de îngrijire a culturilor tinere este necesară pe toată perioada

premergătoare închiderii masivului, dar mai ales în faza de adaptare a puieţilor, când

aceştia sunt mai sensibili la acţiunea factorilor nefavorabili ai mediului înconjurător. De la

instalarea lor şi până la constituirea stării de masiv, culturile forestiere tinere sau nou

create vor fi ţinute sub observaţie, urmărindu-se atent evoluţia lor cu scopul de a stabili şi

aplica oportun măsurile de îngrijire necesare.



În tabelul de mai jos sunt prezentate lucrările de ajutorare a regenerării naturale,

împăduriri şi completări ce se vor executa în cursul acestui deceniu în cuprinsul unității de

protecție studiată.

Tabel nr. 19 Lucrări de ajutorare a regenerării natural, împăduriri şi completări

Categorii de lucrări Suprafaţa efectivă

(ha)

Suprafața de împădurit pe specii ( ha)

Cod Denumire STP STB TE DT

A Lucrări necesare pentru asigurarea

regenerării naturale 3.00

A 1.4. Mobilizarea solului 1.20

A 2.1. Receparea semințișurilor sau tineretului

vătămat 0.90

A 2.2. Descopleşirea seminţişurilor naturale 0.90

B Lucrări de regenerare artificială 36.52 11.20 10.95 7.06 7.31

B 1.1. Împăduriri în poieni şi goluri 2.50 1.00 0.75 0.25 0.50

B 2.5. Împăduriri după tăieri de conservare 34.02 10.20 10.20 6.81 6.81

C Completări în arborete care nu au

închis starea de masiv 26.47 11.65 5.28 4.66 4.88

C1 Completări în arboret tânăr existent 15.97 7.84 2.57 2.71 2.85

C2 Completări în arboretele nou create

(B+C1*20%) 10.50 3.81 2.71 1.95 2.03

D. Îngrijirea culturilor tinere 52.49

D.2 Îngrijirea culturilor tinere nou create

(B+C1) 52.49

D anual = (12D2)/10 62.99

Total de împădurit (B+C) 62.99 22.85 16.23 11.72 12.19

Unităţile amenajistice în care se intervine cu lucrări de ajutorare şi împăduriri,

suprafeţele efective, formulele de împădurire, numărul de puieţi pe specii sunt înscrise în

“Planul lucrărilor de regenerare şi împăduriri – Tabel nr. 14”. La adoptarea formulelor de

împădurire s-a ţinut cont de tipul natural fundamental de pădure, ţelul de gospodărire şi

compoziţia ţel.

Tabel nr. 20 Planul lucrărilor de regenerare şi împădurire

UA TS TP

Compoziţia ţel Formula de împădurire

Compoziţia seminţişului utilizabil

Indice de

acoperire/seminţiş

Supraf. efectivă

(ha)

Suprafaţa efectivă de împădurit (ha)

Nr.

Suprf (ha)

Specii

STB STP TE DT

A. LUCRĂRI NECESARE PENTRU ASIGURAREA REGENERĂRII NATURALE

A1. Lucrări de ajutorare a regenerării naturale

A1.4. - Mobilizarea solului

În u.a.: 8C, 8E si 10F în suprafaţă totală de 3,00 ha. Mobilizarea solului se va executa efectiv pe 40% din suprafaţa totală a arboretelor de mai sus, efectiv, pe 1.20 ha.



A2. Lucrări de îngrijire a regenerării naturale

A2.1. - Receparea semințișurilor sau tineretului vătămat

În u.a.: 8C, 8E si 10F în suprafaţă de 3,00 ha. Lucrarea se va executa pe 30% din suprafaţa arboretelor nominalizate adică 0,90 ha.

A2.2. - Descopleşirea seminţişurilor naturale

În UA: 8C, 8E si 10F în suprafaţă de 3,00 ha. Lucrarea se va executa pe 30% din suprafaţa arboretelor nominalizate adică 0,90 ha.

Facem precizarea că procentele de mai sus, indicate la fiecare categorie de lucrare sunt orientative, urmând ca ocolul silvic, înainte de elaborarea planurilor anuale să execute prin personalul de teren o recunoaştere în subparcelele respective şi să determine cu exactitate

suprafeţele efective ce urmează a fi parcurse cu lucrările respective.

B. LUCRĂRI DE REGENERARE

B1. Împăduriri în terenuri goale din fondul forestier

B1.1. Împăduriri în poieni şi goluri

3D 0.80 9310 8311

4STB 3STP 1TE 2DT 40STB 30STP 10TE 20DT

- 0.80 0.32 0.24 0.08 0.16

4D 1.00 9310 8311


- 1.00 0.40 0.30 0.10 0.20

6C 0.40 9310 8311


- 0.40 0.16 0.12 0.04 0.08

10E 0.30 9310 8311


- 0.30 0.12 0.09 0.03 0.06

Tot. 2.50 2.50 1.00 0.75 0.25 0.50

Total B.1. 2.50 1.00 0.75 0.25 0.50

B2. Împăduriri în suprafețe parcurse sau prevăzute a fi parcurse cu tăieri de regenerare

B.2.5. Împăduriri după tăieri de conservare

1B 5.90 9310 8311

3STB 3STP 2TE 2DT 30STB30STP29TE20DT

0.3 -

5.90 1.77 1.77 1.18 1.18

2B 12.00 9310 8311


0.3 -

12.00 3.60 3.60 2.40 2.40

3B 5.40 9310 8311


0.3 -

5.40 1.62 1.62 1.08 1.08

4C 3.20 9310 8311


0.3 -

3.20 0.96 0.96 0.64 0.64

5C 2.70 9310 8311


0.5 -

0.81 0.24 0.24 0.16 0.16

7B 5.40 9310 8311


0.6 -

3.24 0.97 0.97 0.65 0.65

9B 2.00 9310 8311


0.3 -

1.60 0.48 0.48 0.32 0.32

9C 2.00 9310 8311


0.7 -

0.20 0.06 0.06 0.04 0.04

10C 5.60 9310 8311


0.7 -

1.68 0.50 0.50 0.34 0.34

Tot. 44.20 34.02 10.20 10.20 6.81 6.81

Total B 36.52 11.20 10.95 7.06 7.31



C. COMPLETĂRI ÎN ARBORETELE CARE NU AU INCHIS STAREA DE MASIV

C.1. - Completări în arboret tânăr existent

2C 5.30 9320 8111

6SC 4FR 10STP

0.6 -

0.20 0.20

2D 0.50 9320 8111

10SC 10STP

0.7 -

0.15 0.15

3A 15.70 9310 8311

6STP 4STB 10STB

0.7 -

0.25 0.25

3C 4.40 9320 8111

7SC 3STB 7STB 2DT 1TE

0.7 -

0.40 0.28 0.04 0.08

4A 36.10 9310 8311

6STP 4STB 7STB 2DT 1TE

0.7 -

0.35 0.25 0.04 0.06

4B 3.70 9320 8111

6 SC 3FR 1STB 10STB

0.7 -

0.20 0.20

5A 42.00 9310 8311

6STP 4STB 10 TE

0.7 -

0.30 0.30

6B 13.70 9320 8111

8SC 2DT 7STB 2DT 1TE

0.6 -

5.48 3.84 0.55 1.09

8B 3.80 9320 8111

7SC 3AR 7STB 2DT 1TE

0.6 -

1.52 1.06 0.16 0.30

10A

22.70 9310 8311

7STP 3STB 10TE

0.8 -

0.30 0.30

7C 0.60 9310 8311

3STB 3STP 2TE 2DT 10STB

0.6 -

0.24 0.24

10D

9.40 9310 8311


0.30 -

6.58 1.97 1.97 1.32 1.32

Tot. 157.9 15.97 7.84 2.57 2.71 2.85

C.2. - Completări în arboretele nou create (B+C1*20%)

10.50 3.81 2.71 1.95 2.03

D.ÎNGRIJIREA CULTURILOR TINERE

D2. Îngrijirea culturilor tinere nou create (B+C2) pe suprafaţă totală de 52.49 ha.

R E C A P I T U L A T I E

A. Lucrări necesare pentru ajutorarea regenerării naturale

3.00

A1. Lucrări de ajutorare a regenerării naturale 1.20

A1.4. Mobilizarea solului 1.20

A2. Lucrări de îngrijire a regenerării naturale 1.80

A2.1. - Receparea semințișurilor sau tineretul vătămat 0.90

A2.2. Descopleşirea seminţişurilor naturale 0.90

B. Lucrări de regenerare 36.52 11.20 10.95 7.06 7.31

B1. Împăduriri în terenuri goale din fondul forestier 2.50 1.00 0.75 0.25 0.50

B1.1. Împăduriri în poieni şi goluri 2.50 1.00 0.75 0.25 0.50

B2. Împăduriri în suprafețe parcurse sau prevăzute a fi parcurse cu tăieri de regenerare

34.02 10.20 10.20 6.81 6.81

B2.5. Împăduriri după tăieri de conservare 34.02 10.20 10.20 6.81 6.81

C. Completări în arborete care nu au închis starea de masiv

26.47 11.65 5.28 4.66 4.88

C1. Completări în arborete tinere existente 15.97 7.84 2.57 2.71 2.85

C2. Completări în arborete tinere nou create 10.50 3.81 2.71 1.95 2.03

D. Îngrijirea culturilor tinere 52.49

D2. Îngrijirea culturilor tinere nou create 52.49

D anual= (12D2)/10 62.99

TOTAL DE ÎMPĂDURIT 62.99 22.85 16.23 11.72 12.19

Puieți necesari la hectar (mii buc.) 5 5 5 5



Total puieți necesari (mii buc.) 314.9 114.3 81.1 58.6 60.9

Figura nr. 8 Harta lucrărilor de regenerare şi împădurire



În ceea ce priveşte lucrările de împădurire, în cadrul amenajamentului silvic Pădurea

Gârboavele, s-a optat pentru patru specii (stejar brumăriu, stejar pufos, tei şi diverse tari),

fiind corelate cu compoziţia ţel din interiorul UA.

Structura fondului de protecție (S.U.P. M) pe specii, la data întocmirii menajamentului,

este următoarea: 41STP27SC27STB2FR2DT1ARA. Prin amenajamentul silvic Pădurea

Gârboavele se doreşte a se atinge următoarea compoziţie ţel:30STP30STB20TE20DT.

În unitatea studiată există 138,80 ha de pădure afectată de fenomenul de uscare.

Intensitatea fenomenului este în cea mai mare parte slaba (76% din suprafață). Apariția

fenomenului de uscare se datorează atât factorilor biotici (atacuri de ciuperci, insecte) cât

şi factorilor abiotici (secetă, temperaturi ridicate, lipsa apei în sol, soluri sărace în

substanțe nutritive, slab aerate, tasate). Specia cea mai afectată de acest fenomen este

salcâmul.

Având în vedere istoricul zonelor afectate de fenomenul de uscare, precum şi factorii

destabilizatori evidenţiaţi cu precădere în rândul speciei de Robinia, prin prezentul

amenajament se urmăreşte eliminarea treptată a acestei specii, şi introducerea unei specii

care se pretează la climatul şi structura solului din arealul analizat, respectiv spp. Tilia

(tei).

Prezenţa plantațiilor de salcâm îngreunează reinstalarea stejarilor (brumăriu şi pufos)

şi poate pune în pericol conservarea şi regenerarea arboretelor naturale existente prin

invadarea acestora (având în vedere capacitatea deosebită de regenerare vegetativă a

acestei specii).

De asemeni plantația de salcâm existentă a ajuns la maturitatea de taiere (20-25 ani)

fapt ce constituie din punct de vedere forestier perioada propice de exploatare a masei

lemnoase.

Pentru a se ajunge la compoziţia ţel optimă, în viitorul apropiat, se va urmări

introducerea teiului pană la 20% şi mărirea proporţiei diverselor tari de la 2% cât este în

prezent la 20%. De asemenea se va mări suprafaţa stejarului brumăriu de la 27% cât este

în prezent la, 30%.

Tabelul nr.21 - Dinamica dezvoltării 2000 - 2032

Anul amenajării

Denumirea (U.P.) (S.G.)

Suprafaţa[ha]

Proporţia speciilor Clasa de producţie

Vârsta medie [ani]

Totală Păduri

Terenuri de

împădurit Consistenţa

medie Alte terenuri



din fondul

forestier

0 1 2 3 4 5 6

2000 S.U.P. „M” conservare

399.70 364.80

9.40 41STP 29SC 27STB2FR

1DT 35

25.50 III2 0.70


402.50 370.00

2.50 41STP 27SC 27STB

2FR 2DT 1ARA 44

30.00 III2 0.66


402.50 372.50

- 40 STP 20SC 30STB

5TE 5DT III0

50

30.00 II1 II5 III3 II2 II3 II5 I1 II6

II6 II8 0.70


402.50 372.50

- 40STP 10SC 30STB

10TE 10DT 50

30.00 II1 II5 III3 II2 II3 II5 I1 II6

II6 II8 0.75

TEL S.U.P. „M” conservare

402.50 372.50 -

30STP 30STB 20TE 20DT

50

30.00 II5 0.75

În tabelul de mai jos, se va reda, compoziţia actual existentă în cadrul

amenajamentului silvic Pădurea Gârboavele şi compoziţia ţel pe unităţi de producţie

propuse prin prezentul amenajament silvic, astfel:

Tabel nr. 22 compoziţia actuală şi compoziţia ţel prevăzută în amenajamentul


UA Compoziţia actuală Suprafaţa

(ha) Lucrări propuse Suprapunere habitat(e)

Compoziţia ţel

1A

7STP3STB

14.20 Tăieri de igienă

40CO*, 91AA*, Habitat forestier (amenajament silvic cu Fraxinus spp.), Habitat forestier (amenajament silvic cu Robinia pseudacacia)

7STP3 STB

1B

9SC1DT

5.90

Tăieri de conservare, împăduriri (fără tăieri de regenerare), îngrijirea

culturilor

40CO*, 91AA*, Habitat forestier (amenajament

silvic cu Robinia pseudacacia)

3STB3STP2TE2DT

1C 8FR2DT

1.00 Tăieri de igienă 40CO*, Habitat forestier (amenajament silvic cu Robinia pseudacacia)

8FR2DT

1D

10SC


40CO*, 91AA*, Habitat forestier (amenajament silvic cu Fraxinus spp.) , Habitat forestier

10SC





Compoziţia ţel

(amenajament silvic cu Robinia pseudacacia)

2A

4STB6STP


91AA*, 91I0*, Habitat forestier (amenajament silvic cu Fraxinus spp.) ,

Habitat forestier (amenajament silvic cu Robinia pseudacacia)

4STB6STP

2B

9SC1DT

12.00


culturilor

40CO*, 91AA*, Habitat forestier (amenajament


3STB3STP2TE2DT

2C 3FR7SC

5.30 Tăieri de igienă 91AA*, 91I0*, Habitat

forestier (amenajament silvic cu Fraxinus spp.)

4FR6SC

2D 10SC

0.50 Tăieri de igienă 91AA*, 91I0* 10SC

3A 4STB6STP

15.70 Tăieri de igienă 91AA*, 91I0* 4STB6STP

3B

9SC1DT

5.40


culturilor

40CO*, 91AA* 3STB3STP2TE2DT

3C

3STB7SC


91AA*, 91I0*, Habitat forestier (amenajament


3STB7SC

3D -

0.80 Împăduriri (poieni si

goluri), îngrijirea culturilor

- 3STB 3STP2TE2DT

4A

4STB6STP




4STB6STP

4B

6SC1STB3FR




6SC1STB3FR

4C

10SC

3.20


culturilor

91AA*, Habitat forestier (amenajament silvic cu Robinia pseudacacia)

3STB3STP2TE2DT

4D -

1.00 Împăduriri (poieni şi


- 3STB3STP2TE2DT

5A

4STB6STP


91AA*, 91I0*, Habitat forestier (amenajament silvic cu Fraxinus spp.) ,


4STB6STP

5B 8SC2STP

8.30 Tăieri de igienă 91AA*, 91I0*, Habitat

forestier (amenajament silvic cu Fraxinus spp.) ,

8SC2STP





Compoziţia ţel


5C

10SC

2.70


culturilor

91AA*, Habitat forestier (amenajament silvic cu Robinia pseudacacia)

3STB3STP2TE2DT

6A 4STB6STP

16.70 Tăieri de igienă 91AA* 4STB6STP

6B

8SC1ARA1FR


91AA*, Habitat forestier (amenajament silvic cu Fraxinus spp.), Habitat forestier (amenajament


8SC2DT

6C -



- 3STB3STP2TE2DT

6D 10SC

0.50 Curăţiri - 10SC

6E 10FR

0.30 Curăţiri - 10FR

6A1 - 0.20 - -

6A2 - 0.70 -

6C -

0.20 - - -

6R -

0.90 -

- - -

7A 4STB6STP

19.30 Tăieri de igienă 91AA* - rezervaţie 4STB6STP

7B

10SC

5.40

Tăieri de conservare, ajutorare regenerare naturale, îngrijirea

seminţişurilor

- 3STB3STP2TE2DT

7C 10SC

0.60 Îngrijirea culturilor,

completări -

8SC2DT

7D 4STB6STP

11.50 Tăieri de igienă - 4STB6STP

7F -

0.10 - - -

8A 4STB6STP

27.90 Tăieri de igienă - 4STP6STB

8B 7SC3ARA

3.80 Tăieri de igienă - 7SC3ARA

8C 8STB1ARA1DT

1.60 Tăieri de conservare, ajutorare regenerare

naturale -

7STB2DT1TE

8D 10ARA

0.10 Rărituri - 10ARA

8E 10STB


naturale -

7STB2DT1TE

9A 4STB6STP 14.40 Tăieri de igienă -





Compoziţia ţel

6STP4STB

9B

10SC

2.00


culturilor

- 3STB3STP2TE2DT

9C 9SC1DT


naturale -

8SC2DT

10A 3STB7STP

22.70 Tăieri de igienă - 7STP 3STB

10B 8SC2DT

3.10 Tăieri de igienă - 8SC2DT

10C 9SC1DT


naturale -

8SC2DT

10D 8SC2DT

9.40 Împăduriri (fără tăieri de regenerare), îngrijirea

culturilor -

5SC5DT

10E -



- 3STB3STP2TE2DT

10 F 10 STB


naturale -

7STB2DT1TE

10A1 -

2.30 - - -

10A2 -

2.80 - - -

10F1 -

0.10 - - -

10F2 -

0.50 - - -

10F3 -

0.10 - - -

10F4 -

0.10 - - -

10F5 -

0.70 - - -

11A 9SC1DT

9.00 Rărituri - 9SC1DT

11B 4STB6FR

2.30 Tăieri de igienă - 5STB5FR

11C 8FR2 DT

0.20 Curăţiri - 8FR2 DT

11F1 -

8.20 - - -

11F2 -

0.10 - - -

12A 8STP2STB


12B 8STP2STB


12C 8STP2STB 1.30 Tăieri de igienă -





Compoziţia ţel

8STP2STB

12A1 -

1.50 - -

12C -

0.20 - - -

12F1 -

2.20 - - -

12F2 -

0.80 - - -

12F3 -

0.10 - - -

12F4 -

3.60 - - -

12F5 -

2.30 - - -

12F6 -

0.20 - -

13 9FR1DT

2.80 Curăţări, rărituri - 9FR1DT

14D -

1.20 - - -

15D -

0.40 - -

Refacerea arboretelor slab productive şi substituirea celor cu compoziţii

necorespunzătoare

În unele arborete slab productive din unitatea studiată a început regenerarea acestora

prin tăieri de conservare, iar celelalte arborete slab productive vor fi parcurse cu lucrări de

îngrijire şi conducere iar când vor ajunge la exploatabilitatea de protecție vor fi regenerate

prin tăieri de conservare.

Tabelul nr. 23 Evidenţierea zonelor slab productive

Caracterul actual al tipului de pădure

Suprafaţa (ha)

Arborete de tipul II (ha)

UA

Tăiere de conservare

Natural fundamental de productivitate mijlocie

0.10 0.10 8 D

Artificial de productivitate inferioară

97.60 97.60

1 B 1 D 2 B 2 D 3 B 4 B 4 C 5 B 5 C 6 B 8 B 9 C 10 B 10 C 10 D

11A

TOTAL ha 97.70 97.70

% 100 100



Măsuri de gospodărire a arboretelor afectate de factori destabilizatori

Aşa cum a fost prezentat mai sus în unitatea studiată există 138,80 ha de pădure

afectată de fenomenul de uscare. Intensitatea fenomenului este în cea mai mare parte

slaba (76% din suprafață). Apariția fenomenului de uscare se datorează atât factorilor

biotici (atacuri de ciuperci, insecte) cât şi factorilor abiotici (secetă, temperaturi ridicate,

lipsa apei în sol, soluri sărace în substanțe nutritive, slab aerate, tasate).

Reducerea acestui fenomen se poate face prin:

lucrările de îngrijire şi conducere, prin extragerea exemplarelor afectate de

uscare;

menținerea unei consistente pline în arborete;

menținerea şi introducerea acolo unde este cazul a subarboretului;

interzicerea pășunatului;

monitorizarea populațiilor de insecte (spp. Limantria, Tortrix) care produc

defolieri şi combaterea acestora prin metode care nu afectează mediul

înconjurător;

împădurirea golurilor pentru completarea consistenţei arboretelor;

crearea şi menţinerea unei structuri diversificate prin executarea de lucrări de

conservare;

parcurgerea cu tăieri de igienă, periodic, a arboretelor şi executarea de

completare a consistenţei ori de câte ori această necesitate apare;

asigurarea unei stări fito-sanitare corespunzătoare.

Tehnologii de exploatare

Realizarea obiectivelor majore privind buna gospodărire a pădurilor, impune ca toate

lucrările ce se execută în cadrul pădurii să fie intercondiţionate între ele, cuprinse într-un

plan larg, fundamentat din punct de vedere ecologic.

În acest sens, o importanţă deosebită prezintă tehnologiile de exploatare adoptate,

respectiv modul şi timpul în care se recoltează masa lemnoasă. Gospodărirea raţională,

judicioasă a fondului forestier impune adoptarea unor tehnologii moderne de exploatare a

lemnului, prin care daunele aduse solului, arborilor pe picior şi seminţişului să rămână sub

limitele toleranţelor ecologice şi silviculturale (sub 7% la seminţiş, sub 5% la arborii pe

picior şi sub 1% solului).

Referitor la modalităţile de exploatare a lemnului, acestea vor trebui să asigure în

aceeaşi măsură interesele de regenerare ale arboretelor şi nevoile de protejare în cele mai

bune condiţii a mediului ambiant.



În ce priveşte termenele şi epocile de recoltare a materialului lemnos, se fac

următoarele precizări (conform Ordinului nr. 1540/2011 pentru aprobarea Instrucţiunilor

privind termenele, modalităţile şi perioadele de colectare, scoatere şi transport al

materialului lemnos).

Tabel nr. nr. 24 Termenele şi epocile de recoltare a materialului lemnos

Lucrarea Epoca de execuţie

1. Tăieri de conservare

a. cvercinee şi amestecuri de diverse foioase

tăieri de însămânţare în afara anului de fructificaţie în tot cursul anului

abundentă sau mijlocie

tăieri de însămânţare în anul de fructificaţie 15. IX - 15. IV

tăieri de luminare şi lărgire a ochiurilor, precum şi racordarea lor

15. IX - 15. IV

2. Tăieri de îngrijire

a. curăţiri la foioase în tot cursul anului

b. rărituri la gorunete, stejărete, şleauri în tot cursul anului

3. Tăieri de produse accidentale şi tăieri de igienă în tot cursul anului

a. în arboretele fără regenerare în tot cursul anului

b. când se urmăreşte regenerarea parţială din lăstari sau seminţişul existent (sau când urmează a fi făcute semănături direct sub masiv)

15.IX-31.III

Se face menţiunea că perioadele prevăzute mai sus sunt maxime. În cazuri

excepţionale, în care sezonul de vegetaţie începe mai devreme sau se prelungeşte, se vor

stabili epoci de recoltare mai scurte. Depăşirea acestor termene nu se poate face decât cu

aprobare specială şi numai în anumite condiţii bine justificate). Pentru prevenirea eroziunii

terenului, în Pădurea Gârboavele, colectarea materialului lemnos se va face în mod

deosebit cu atelaje uşoare de gabarit redus.

2.3 Utilităţi:

Accesul în pădurea Gârboavele se realizaează utilizând DN 26 Galaţi – Vaslui la 12

km nord de municipiul Galaţi, precum şi pe DJ261, la 1,5 km vest de comuna şi staţia de

cale ferată Tuluceşti. Reţeaua de transport din unitatea studiată este constituită dintr-un

drum public şi trei drumuri forestiere în lungime totală de 5,40 km.

Alimentarea cu apă - Alimentarea cu apă a consumatorilor din complexul turistic

Pădurea Gârboavele se face din staţia de pompare şi puţuri de adâncime amplasate în

vecinătatea Taberei şcolare şi Complex Pibuni, prin intermediul unor reţele subterane de

conducte metalice şi PVC. Turiştii din zonele de picnic, beneficiază de alimentare cu apă



de la robinet, amplasate în vecinătatea locurilor de picnic. Cantoanele din pădure sunt

conectate la reţeaua de alimentare cu apă.

Canalizare – preluarea apelor uzate menajere din complexele turistice se face printr-o

reţea de canalizare proprie cu deversarea apelor uzate în bazine betonate vidanjabile şi

toalete ecologice amplasate în zona de camping. Conductele utilizate sunt învechite şi

necesită înlocuiri şi reparaţii la sistemele de canalizare.

Energie electrică - alimentarea cu energie electrică se realizează din reţeaua 20 KV şi

o reţea aeriană de 380 V în lungime de 4300 m. Din posturile de transformare sunt

alimentaţi consumatorii de energie electrică cu ajutorul unei reţele aeriene de joasă

tensiune montată pe stâlpi din beton, aceştia asigurând şi iluminatul parţial al căilor de

comunicaţie existente, reţeaua de iluminat având o lungime de 7600 m.

Alimentarea cu gaze natural - pădurea Gârboavele nu dispune de o reţea de

alimentare cu gaze naturale. Se impune pe viitor realizarea unei reţele de distribuţie a

gazului metan pentru utilizatorii din această zonă.

2.4 Legătura cu alte planuri şi programe

Amenajamentul silvic Pădurea Gârboavele face parte din ocolul silvic Galați. Din punct

de vedere administrativ ocolul silvic Galaţi, se întinde pe raza municipiului Galați, a

orașului Tg. Bujor şi comunelor Vânători, Tulucești, Frumușița, Scânteiești, Rediu, Cuca,

Foltești, Măstăcani, Fârțănești, Băleni, Corni, Vârlezi, Jorăști, Smulți, Băneasa, Suceveni,

Oancea, Smârdan.

În cadrul Ocolului silvic Galați, situația ariilor protejate pe fiecare unitate de producție

în parte este următoarea:

în raza Unității de Producție I Mogoș exista situl de importanţă comunitară ROSCI

0163 Mogoş Mâţele, aflata în fond forestier proprietate privată;

în raza Unităţii de Producţie IV Suceveni există următoarele situri NATURA 2000:

ROSCI 0139 Pădurea Breana-Roșcani, parcelele 76 şi 77 (fond forestier de

stat);

ROSCI 0165 Pădurea Pogănești, parcelele 117,121 şi 123 (fond forestier

privat).

Suprafețele de fond forestier sunt gospodărite pe baza amenajamentelor silvice.

Având în vedere distanţele mari fată de unităţile amenajistice sus menţionate, precum şi

specificul activităţilor propuse prin amenajamentele silvice, având un regim special de

administrare, realizarea concomitentă a exploatării de masă lemnoasă în trupurile de

pădure învecinate nu conduc la efecte negative suplimentare asupra speciilor și



habitatelor, a mediului la modul general, în condițiile în care se ține cont de prevederile

amenajamentelor, respectiv, nu va exista/genera un impact cumulativ.

3. ASPECTELE RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE A MEDIULUI ŞI ALE

EVOLUŢIEI SALE PROBABILE ÎN SITUAŢIA NEIMPLEMENTĂRII PLANULUI SAU

PROGRAMULUI PROPUS

Această parte a raportului prezintă principalele subiecte abordate şi identifică

problemele legate de mediu şi sănătate publică. Analiza stării actuale a mediului a fost

realizată pentru toate aspectele de mediu identificate în etapa în care s-a stabilit aria de

acoperire a proiectului. Aceste aspecte sunt următoarele: apă, aer, sol, biodiversitate,

patrimoniul arhitectonic, arheologic şi cultural, mediul social şi economic.

Analiza situaţiei actuale privind calitatea şi starea mediului natural, precum şi a

situaţiei economice şi sociale a relevat o serie de aspecte semnificative privind evoluţia

probabilă a acestor componente. În aprecierea evoluţiei diferitelor componente ale

mediului trebuie luat în considerare faptul ca un Plan de amenajament silvic creează un

cadru pentru dezvoltarea şi modernizarea zonei prin mijloace specifice. Acest tip de plan

poate, pe de o parte, genera presiuni asupra unor componente ale mediului, iar pe de alta

parte, poate soluţiona anumite probleme de mediu existente.

De asemenea, trebuie luat în considerare că un plan de amenajament, prin specificul

său, nu se poate adresa tuturor problemelor de mediu existente, ci doar celor care pot fi

soluţionate prin mijloace urbanistice.

Conform prevederilor HG nr. 1076/2004 şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE,

factorii/aspectele de mediu ce trebuie avuţi în vedere în cadrul evaluării de mediu pentru

planuri şi programe, sunt:

factorii climatici;

biodiversitate;

fauna;

flora;

patrimoniul cultural;

populaţia şi sănătatea umană;



3.1 Aspecte relevante ale stării actuale a mediului

3.1.1 Apa

Reţeaua hidrografică

Unitatea de producţie dispune de o reţea hidrologică slab reprezentată, cu debit

variabil în funcţie de precipitaţiile atmosferice. Pădurea Gârboavele cuprinde obârșiile

Valea Gârboavele şi Valea Mare, care o străbat de la nord la sud.

Cele două văi sunt seci în cea mai mare pare a anului, scurgeri de scurtă durată se

înregistrează în perioadele ploioase ale anului si primăvara la topirea zăpezilor. Apa

freatică este cantonată la adâncimi mai mari de 30 m.

Alimentarea apelor din reţeaua hidrologică este predominant pluvială, iar regimul

hidrologic este de tipul H şi se caracterizează prin scurgerea de iarnă care este cea mai

redusă din timpul anului, din cauza epuizării apelor subterane şi a fenomenelor de îngheţ

pe râuri, apele mari de primăvară încep în martie şi durează o lună, vara cad ploi

torenţiale, care rareori formează viituri de scurtă durată, alimentarea superficială pluvială

este dominantă, iar cea subterană sub 25 % din scurgerea anuală.

Referitor la apele freatice, în raport cu raionarea acestora, teritoriul acestei unităţi de

protecție aparţine zonei cu umiditate variabilă (raportul dintre evapotranspiraţie şi

precipitaţiile atmosferice este cuprins în intervalul 0,8-1,2, grupa de raioane cu drenaj

adânc.

Apele freatice sunt situate la adâncimi relativ mari dar în unele zone ajung la câţiva

zeci de metri. Văile pâraielor drenează, pe lângă apele freatice şi pe cele de stratificaţie,

care apar la suprafaţă sub forma unor izvoare mai mult sau mai puţin bogate, adâncimea

obişnuită a apelor freatice în luncile pâraielor este de circa 3-5 m.



Figura nr. 9 - Harta hidrologică – UAT Tuluceşti şi Galaţi

3.1.2 Aer

Clima - teritoriul studiat aparţine în totalitate sectorului cu climă continentală (partea

sudică şi centrală însumând mai bine de 90% din suprafaţă, se încadrează în ţinutul cu

climă de câmpie, iar extremitatea nordică reprezentând 10% din teritoriu, în ţinutul cu

climă de dealuri. În ambele ţinuturi climatice, verile sunt foarte calde şi uscate, iar iernile

geroase, marcate de viscole puternice, dar şi de întreruperi frecvente provocate de

advecţiile de aer cald şi umed din S şi SV care determină intervale de încălzire şi de topire

a stratului de zăpadă. După raionarea climatica a României teritoriul amenajat aparține

zonei climatice IIAS3, semnificând condiții de clima continentală de câmpie, districtul

stepei, subdistrictul Bărăgan.

Circulaţia generală a atmosferei are ca trăsături principale frecvenţa relativ mare a

advecţiilor lente de aer temperat - oceanic din V şi NV (mai ales în semestrul cald),

frecvenţa de asemenea mare a advecţiilor de aer temperat - continental din NE şi E (mai

ales în anotimpul rece), precum şi advecţiile mai puţin frecvente de aer arctic din N şi aer

tropical maritim din SV şi S.

Regimul termic - temperatura medie anuală este de 9.5-9.6ºC. Temperatura medie a

lunii ianuarie are variații cuprinse între –3 şi –4ºC, iar a lunii iulie (luna cea mai caldă) între

21-22ºC. Amplitudinea temperaturilor medii anuale este de 24-26ºC. Temperatura medie a

sezonului cald (vara) este de 21 grade iar a celui rece (iarna) de –1.7 la -1.8ºC.



Temperatura maximă absoluta +39.5ºC; temperatura minimă absolută -28ºC. Durata

perioadei cu temperaturi medii zilnice mai mari de 0ºC este de circa 290 zile iar a celei cu

temperaturi medii zilnice >10ºC este de circa 190 zile, fiind cuprinsă în medie între 10

aprilie si 20 octombrie. Primul îngheț se produce în jurul datei de 25 octombrie, iar ultimul

îngheţ are loc în medie în jurul datei de 10 aprilie. Durata medie cu zile fără îngheț este de

circa 150 zile.

Regimul pluviometric - după datele furnizate de stația meteorologică Galați,

precipitațiile medii lunare şi anuale sunt următoarele:

Tabel nr. 24 Regim pluviometric – medii lunare - anuale

Precipitații

Lunile Medie anuală I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

mm 28.5 23.1 23.2 34.0 46.6 62.1 47.4 38.1 26.4 32.6 32.7 31.0 35.5

Curba precipitațiilor medii lunare arată, începând cu luna aprilie, o creștere importantă,

care cumulează în luna iunie, după care urmează un minus în luna septembrie. În luna

octombrie se realizează un al doilea maxim, de mai mica importantă (33-35 mm). Cel mai

secetos anotimp este iarna, când se înregistrează cca. 80 mm. În anotimpul cel mai ploios

(vara), se înregistrează 150-160 mm. În perioada de vegetație, în regiune cad în medie

260-290 mm de precipitații. Indicele anual de ariditate are valori cuprinse între 21-29.

Curba pe luni a indicilor de ariditate prezintă două maxime şi două minime. Valorile

maxime din ianuarie variază între 49-57, iar cele din iunie 24-29. Valorile minime din aprilie

coboară la 20-21, iar cele din august septembrie ajung la 11-14. În perioada de vegetație,

indicele de ariditate are valori cuprinse între 18-21. Evapotranspiraţia potențială se

situează în jur de 690 mm, valoare care depășește cu mult totalul precipitațiilor anuale(426

mm). Valoarea lunară maximă a evapotranspiraţiei potenţiale se realizează în luna iulie si

este de 140-145 mm comparativ cu 55-60 mm cat este valoarea medie a precipitațiilor din

aceasta lună. Pe total, în perioada de vegetație, se înregistrează un deficit de precipitații

atmosferice comparativ cu evapotranspiraţia potențială care se poate încadra între 210-

240 mm. Umiditatea aerului, conform datelor existente, valoarea medie anuală a umidității

relative este de 72%. Valoarea cea mai redusă se înregistrează în luna iulie (61%) iar cea

mai ridicată în decembrie (80%). În perioada de vegetație umezeala relativă medie este de

64%.

Regimul eolian - teritoriul în care este amplasată Pădurea Gârboavele este expus în

întregime acțiunii vânturilor. În medie anual frecventa cea mai mare (26%) o au vanturile



din nord (crivățul) şi cele din sud (cca 14%). Iarna vanturile din nord sunt aducătoare de

zăpadă şi foarte frecvent de viscole, iar vara transportă aer cald accentuând perioadele de

secetă. În general viteza vânturilor din sectorul nordic nu este exagerată (în medie anual

4-5 m/s) iar a celor din sud si mai mică 2,5-3 m/s. Frecvenţa vânturilor în vest este redusă,

media anuală a frecventei vanturilor din această direcție manifestate mai ales în sezon de

vară este de 2,6%. Cele mai mari frecvente ale vanturilor din vest sau înregistrat în lunile

iunie 4,2% şi iulie 4,4%. Nici viteza acestor vânturi nu este deosebită media anuală fiind

de 2,8 m/s în iunie. Faptul că în perioada de vegetație indicele de ariditate de Martonne

coboară sub valoarea de 24, conferă climatului teritoriului studiat caractere evidente de

climat stepic, tipic de silvostepă intrazonală, condiții puțin favorabile pentru vegetația

forestieră rezultată şi din bilanțul negativ dintre precipitații şi evapotranspiraţia potențială,

care în perioada de vegetație se cifrează la 210-240 mm, deci aproximativ jumătate din

totalul precipitațiilor anuale. Indicatorii fitoclimatici prezentaţi sunt caracteristici pentru

etajul fitoclimatic de Silvostepă (Ss).

3.1.3 Sol şi subsol

În urma efectuării lucrării de cartare staţională s-au identificat pe teren două tipuri de

sol: cernoziomul cambic şi aluviosolul molic. Tipurile de sol s-au determinat în urma

observaţiilor făcute asupra profilelor de sol precum şi cu ajutorul analizelor de laborator.

Tabelul nr. 24 Evidenţa şi răspândirea teritorială a tipurilor de sol

Nr. crt.

Clasa de soluri

Solul Cod

Succesiunea de orizonturi

Suprafaţa (ha)

% Tip Subtip

1 Cernisoluri Cernoziom cambic 1210 Am-Bv-C (Cca) 372.50 92

2 Protisoluri Aluviosol molic 0403 Am-C 2.80 1


TOTAL U.P. 402.50 100

Cernoziomul cambic se întâlnește pe o suprafață de 369.70 ha. Succesiunea

orizonturilor este de forma: Am-Bv-C (Cca), sunt soluri formate pe depozite leossoide.

Orizontul Am este de culoare închisă cu valori şi crome mai mici de 3,5 la materialul în

stare umedă, conținutul de humus este cuprins între 4-10%, structura este glomerulara

pană la grăunțoasă, gradul de saturație în baze este mai mare de 53%. Orizontul Bv s-a

format prin alterarea în situ a materialului parental şi are următoarele caractere: culoarea

este mai închisă cu crome mai mari sau nuanţe roșii decât materialul parental; structura



este moderat dezvoltată fiind poliedrică medie, uneori fără structură; textura acestui

orizont este nisipo-lutoasă sau nisipoasă foarte fină plusul de argilă fiind rezultat prin

argilizarea în situ (pe loc).

Solul este acid pana la neutru (ph=4.8-7.0), moderat humifer (2.0-4.2%), mezo-

eubazic (V=71-97%), mijlociu pană la foarte bine aprovizionat în azot total (0.10-0.22%),

foarte slab pană la bine aprovizionat în fosfor mobil (2.0-16.9 mg%), carbonați lipsă sau în

prezente slabe (3.8% la adâncimi ce depășesc 50-60 cm ). Textural solul este luto-nisipos

pană la luto-argilos. Aerul - aerația: permanent bune pană la foarte bune. Consistenta

estivală: moderat-ferm pană la ferm, temporar dur. Apa accesibilă obişnuit accentuat

deficitară în întreaga perioada estivală; regim de umiditate reavăn pană la uscat - reavăn

în estivalul timpuriu, uscat - reavăn pană la uscat-temporar în orizontul A, chiar uscat în

restul perioadei estivale. În frecvente cazuri, sunt solul prezintă orizont compact dur de

fragipan (x) situat la adâncime de 30-40 cm.

Aluviosolul molic se întâlnește pe o suprafață de 2.80 ha (în trupul Zătun), cu

succesiunea orizonturilor de forma Am-C. Orizontul Am este de culoare închisă cu valori şi

crome mai mici de 3,5 la materialul în stare umedă, conținutul de humus este cuprins între

4-10%, structura este glomerulara până la grăunțoasă, gradul de saturație în baze este

mai mare de 53%. Sub orizontul Am se găsește substratul C. Solul este de luncă şi s-a

format pe aluviuni (luturi şi nisipuri fine) şi este moderat pana la puternic alcalin (pH 8.1 -

9.2).

Figura nr. 10 - Harta solurilor – UAT Tuluceşti şi Galaţi



3.1.4 Biodiversitate

În funcţie de relief şi influenţele climatice specifice, vegetaţia şi fauna sunt

caracteristice zonei de stepă şi silvostepă. Vegetaţia reprezintă rezultatul interferenţei

ariilor de influenţă est – europeană, atlantică, sudică, al elementelor endemice şi al

activităţilor antropice. În ansamblu vegetaţia de silvostepă se întâlneşte în colinele Tutovei,

Covurluiului şi Câmpia Tecuciului, iar cea de stepă propriu-zisă în Câmpia Covurluiului.

Fauna caracteristică zonei analizate este cea de stepă, bogată în rozătoare cum ar fi

popândăul şi şoarecele de câmp. În afară speciilor amintite care sunt cele mai răspândite

mai pot fi întâlniţi iepurii de câmp.

Herpetofauna zonei este reprezenta de specii caracteristice zonei stepice aparţinând

celor a doua clase mari: amfibieni şi reptile.

Din cele două trupuri care fac obiectul amenajamentului silvic (trup Zătun şi Pădurea

Gârboavele), doar Pădurea Gârboavele se suprapune cu situl Natura 2000 ROSCI 0151 –

Pădurea Gârboavele, respectiv cu Rezervaţia Naturală Pădurea Gârboavele.

Situl ROSCI 0151 – Pădurea Gârboavele protejează trei habitate comunitare, dintre

care două sunt prioritare, cu o structură naturală foarte bine conservată reprezentată

printr-o diversitate mare de specii, o alternanță a porţiunilor de pădure închisă cu rariști și

poieni, precum și o prezenţă masivă a regenerării naturale a speciilor de stejar. Această

calitate a habitatelor poate susține populațiile cu o stare excelentă sau bună de

conservare ale celor trei insecte de interes comunitar, prezente aici alături de patru specii

vegetale cu același statut de protecție. Situl se suprapune aproape în totalitate cu

rezervaţia naturală cu același nume.

Vegetaţia Pădurii Gârboavele – plantele identificate în sit sunt specifice arealului de

silvostepă, constituindu-se din câteva asociaţii specifice pădurilor cu arboret de

consistenţă slabă, abundent invadat de fora stepică înconjurătoare și fiind evident

modificat prin introducerea a numeroase specii de arbori cultivaţi (frasin, mojdrean sau

salcâm). Stratul arborescent este dominat net de stejarul brumăriu, întâlnindu-se mai rar

stejarul pedunculat ca element subdominant. Acestora li se adaugă jugastrul, gorunul,

mojdreanul, cireșul sălbatic, teiul argintiu, scorușul, migdalul pitic etc. Stratul arbustiv

prezintă o structură variată și o acoperire de 15-30%, fiind constituit din păducel,

porumbar, scumpie, corn, sânger, salbă moale, salbă râioasă, dârmox, lemn câinesc, păr

pădureț, măceș sau verigariu. În stratul ierbos se remarcă prezenţa următoarelor specii:

ghimpe, cerențel, golomăț, firuță, urzică, tătăneasă, sclipeți, viorele nemirositoare, saschiu,

turiță mare, sparanghel sălbatic, apărătoare, dumbăț, alături de care apar multe altele.

Fitocenozele edifcate de stejar pufos se dezvoltă la limita silvostepei cu zona pădurilor de



stejar mezofli. Stratul arborescent dominat de acest stejar are o acoperire redusă, în

general de 50-70%, permiţând dezvoltarea stratului arbustiv și mai ales a celui ierbaceu, în

care predomină obsiga și păișurile. Asociaţia edificată de păiușul stepic formează

majoritatea pajiștilor instalate în nordul și sudul sitului, pe versanţii însoriți cu înclinări

variabile, de o parte și de cealaltă a Văii lui Manolache. Majoritatea acestor pajiști sunt

intens pășunate și se află într-un stadiu avansat de degradare, fenomen marcat și prin

pătrunderea în compoziţia floristică a speciilor de pelin și răcoină. De aceea, aceste pajiști

și-au modificat compoziţia specifică asociațiilor vegetale creând condiţii pentru apariția

unor plante de pajiște secundară așa cum sunt bărboasa, părăsita găinilor, firuță bulboasă

sau pelinița. Specia dominantă este păiușul de stepă care în funcție de degradarea

pajiștilor are o acoperire de 25-75%. Împreună cu specia caracteristică vegetează și

pătlagina, coada șoricelului, vițelarul, pelinul, coșaciul, jaleșul de câmp, coada lupului,

cimbrul, cimbrișorul, trifoiul mărunt, lucerna galbenă și bărbișoara. Pe alocuri, dominaţia

păiușului de stepă scade, locul acestuia fiind luat de o serie de specii ruderale. Printre

acestea mai frecvente sunt lipiciul, pirul, studentița, armiraiul sălbatic, scaiul vânăt, aliorul,

coada șoricelului, steluțele, hreanul sălbatic, izma, coroniștea și volbura. Speciile protejate

la nivel european prezente în acest sit sunt capul șarpelui, dedițeii, irisul bărbos și

hodoleanul.

Fauna - suprafaţa relativ redusă a sitului nu permite conturarea unor teritorii

individuale ale unor specii faunistice de talie mare, dar gradul mare de naturalitate și lipsa

activităţilor antropice din această arie îi atribuie un rol foarte important ca zonă de refugiu,

hrănire, sau creștere a puilor pentru mistreţ, căprior, iepure de câmp și vulpe. Mamiferele

mici rozătoare sunt slab reprezentate, prezenţa lor mai numeroasă fiind semnalată la limita

zonei forestiere cu terenurile agricole sau cu pajiștile xerofle stepice situate în extremităţile

sudice și nordice. În acele zone se întâlnesc specii ca șoarecele de câmp, șoarecele de

pământ și hârciogul. Dinte numeroasele specii de păsări cuibăritoare în sit amintim câteva,

precum ciocănitoarea de grădină, ciocănitoarea de stejar, cinteza de pădure, pițigoiul

mare, sfrânciocul roșiatic, ghionoaia sură, sfrânciocul cu frunte mică, grangurele, forintele,

scorțarul, ciuful de pădure, presura de grădină, acvila mică sau vânturelul roșu.

Herpetofauna este reprezentată de amfbieni precum broasca râioasă verde, broasca

râioasă brună, broasca mică de lac, broasca roșie de pădure, broasca săpătoare brună și

brotăcelul, iar reptilele frecvent întâlnite sunt gușterul, șopârla de câmp, năpârca și șarpele

de casă. Studii privind diversitatea futurilor din acest sit au relevat existența a 574 de

specii, aproape 20% dintre acestea find protejate la nivel naţional. Dintre nevertebratele

protejate la nivel european au fost identifcate în sit croitorul mare, rădașca și un future



cotar, ale cărui larve se hrănesc cu frunze de gorun și de stejar pufos. Primele două specii

găsesc în acest sit condiții optime de dezvoltare, starea de conservare a populațiilor find

excelentă. Alte nevertebrate prezente în acest sit sunt nasicornul, calosoma, carabul,

gândacul calambus, musca gigantică, albina valgă, bondarul de stepă, albina violacee,

viespea gigantică, viespea de stepă, alături de multe altele.

Figura nr. 11 Evidenţierea ariilor naturale protejate în raport cu planul analizat

3.1.5 Relief

Relieful actual al zonei este unul fluviatil de acumulare, reprezentat de câmpia fuvio

lacustră acoperită cu depozite loessoide, terase și luncă. Situl este străbătut de Valea

Gârboavele sau Valea lui Manolache, cu orientare NS. Relieful este slab ondulat, cu

altitudini medii variind între 50 și 75 m, cu expoziţie predominat sud-estică și pantă între 2-

10°.

3.1.6 Patrimoniul cultural arheologic sau arhitectonic

Având în vedere natura lucrărilor propuse prin prezentul amenajament silvic,

precum şi localizarea celor două trupuri (în extravilanul comunei Tuluceşti respectiv

extravilanul municipiului Galaţi), impactul planului analizat asupra patrimoniului cultural

arheologic sau arhitectonic a zonei analizate, este nul.



3.2 Evoluţia probabilă a mediului în cazul neimplementării planului de

amenajament silvic

Această parte a raportului prezintă principalele subiecte abordate şi identifică

problemele legate de mediu şi sănătate publică. Analiza situaţiei de mediu a fost realizată

pentru toate aspectele de mediu identificate în etapa în care s-a stabilit aria de acoperire a

proiectului.

Pe suprafaţa administrată de beneficiar şi în imediata apropiere nu sunt amplasate

industrii poluatoare. Starea factorilor de mediu este bună, un argument în acest sens este

însăşi delimitarea sitului Natura 2000 ROSCI0151 – Pădurea Gârboavele, respectiv

Rezervația Naturală Pădurea Gârboavele.

Unele dintre ecosistemele forestiere prezintă elemente importante din punct de vedere

al biodiversităţii forestiere.





5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea

III zone protejate, Pădurea Gârboavele, cod 2.403;

suprafaţă de 219 hectare din teritoriul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele

a fost declarată Sit de Importanţă Comunitară ROSCI 0151 prin Ordinul ministrului


comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în

România, poziţia 151: denumire sit – Pădurea Gârboavele, unitatea administrativ-

teritoriala şi suprafaţa unităţii administrativ - teritoriale cuprinsă în sit - comuna

Tuluceşti, judeţul Galaţi (4%), cod Sit Natura 2000 ROSCI0151.













Astăzi, problematica funcţiilor pădurilor se regăseşte la locul cuvenit, în contextul

economiei forestiere a oricărei ţări cu silvicultură avansată, pădurile fiind împărţite după

destinaţia ce le-a fost atribuită, în două mari categorii corespunzătoare celor două tipuri de

funcţii, după cum urmează:

grupa I: păduri cu rol deosebit de protecţie;

grupa a II-a: păduri de producţie şi de protecţie.

Conform amenajamentului silvic, zona analizată se încadrează în grupa I, respectiv

păduri cu rol de protecţie deosebit.

Tabel nr. 25 Funcţiile pădurii

Grupa, subgrupa şi categoria funcţională Suprafaţa

Cod Denumirea ha %

Grupa I

1-4A Păduri cu intensitate funcțională foarte ridicata cu regim de pădure parc situate în jurul municipiului Galați (TII)

134.10 33

1-4A5B

Păduri de recreere de intensitate funcțională foarte ridicata cu regim de parc natural (TII)

238.40 59

Total Grupa I 372.50 92


Total U.P. 402.50 100

Neimplementarea reglementărilor amenajamentului silvic nu ar duce în nici un caz la

ameliorarea stării factorilor de mediu ci dimpotrivă la neîndeplinirea obiectivelor social-

ecologice şi economice ale pădurii.

Principalul obiectiv al prezentului amenajament silvic o constituie compoziţia ţel a

viitoarei structuri arboristice la nivelul pădurii Gârboavele.

Ţinând cont că în prezent structura fondului de protecție (S.U.P. M) pe specii, la data

întocmirii menajamentului, este 41STP27SC27STB2FR2DT1ARA, prin amenajamentul

silvic Pădurea Gârboavele se doreşte a se atinge compoziţie ţel 30STP30STB20TE20DT.

După cum se poate observa plantaţiile de salcâm existente în Pădurea Gârbovele este

egal cu suprafaţa ocupată de stejarul brumăriu. Având în vedere gradul ridicat de

înţelenire a acestei specii, un management inadecvat poate duce la o invazie

necontrolabilă a speciei de Robinia asupra habitatelor de Quercus din interiorul pădurii.



Figura nr. 11 Distributia speciilor forestiere la nievelul Pădurii Gârboavele








De menţionat este faptul că în cadrul habitatelor de interes comunitar prezente în

cadrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele (91AA şi 91I0*) nu se vor planta specii

de Tilia ci doar specii de Quercus.

Pentru UA în care sunt prezente habitate de Quercus precum 1A, 2A, 3A, 3C, 4C, 5,

6A, 7A, s-au prevăzut lucrări de împăduriri (integrale şi completări) doar cu specii de stejar

brumăriu (16,23 ha) şi stejar pufos (22,85). De asemenea se vor realiza lucrări de

împădurire cu specii de Quercus şi în afara UA menţionate anterior.

Un alt aspect important o constituie şi durata de implementare a prezentului

amenajament silvic, trecerea de la structura actuală (41STP27SC27STB2FR2DT1ARA) la

compoziţia ţel (30STP30STB20TE20DT) se va realiza în decursul a peste 20 de ani,

realizându-se astfel o trecere aproape nesesizabilă la nivelul speciilor.

Tabel nr. 26 Lucrări de împădurire

Specia STP STB TE DT TOTAL

hectare

Integrale 11.20 10.95 7.06 7.31 36.52

Completări 11.65 5.28 4.66 4.88 26.47

Total 22.85 16.23 11.72 12.19 62.99



Având în vedere cele prezentate mai sus relatăm câteva din consecinţele neimplementării

reglementărilor amenajamentului silvic:

dezvoltarea haotică a arboretelor, cu proliferarea speciilor invazive, puţin productive

şi de calitate inferioară (ex. salcâm, oţetar, specii care pun în pericol habitatele

prioritare prezente la nivelul sitului de importanţă comunitară ROSCI 0151 Pădurea

Gârboavele, respectiv rezervaţia Naturală Pădurea Gârboavele);

îmbătrânirea arboretelor, fapt care ar face dificilă regenerarea şi dezvoltarea

seminţişului precum şi îndeplinirea funcţiilor atribuite;

deteriorarea aspectului peisagistic;

orice perturbare în viaţa pădurii ar avea efecte şi asupra celorlalţi factori ai mediului

(apă, sol, climă, biodiversitate) dar şi asupra speciilor ce îşi au habitatul sau îşi

procură hrana din pădure;

neasigurarea satisfacerii neîntrerupte a nevoilor de lemn.

Pe lângă cele prezentate anterior s-a realizat o analiză detaliată asupra situaţie

actuale existente la nivelul zonei analizate, precum asupra evoluţia probabilă a

caracteristicilor de mediu şi evoluţia probabilă a biodiversităţii în situaţia neimplementării

amenajamentului silvic al fondului forestier Pădurea Gârboavele evidenţiindu-se

următoarele:

Menţinerea situaţiei existente, fără aplicarea prevederilor amenajamentului silvic

(alternativa 0) va conduce la:

degradarea stării fitosanitare a arboretelor (pădurilor) din cuprinsul ariei naturale

protejate, precum şi a celor învecinate;

scăderea calitativi lemnului şi a resurselor genetice a viitoarelor generații de

pădure;

simplificarea structurii arboretelor ca urmare a ofensivei sporite a speciilor

umbrofile;

dificultatea accesului în zonă şi presiunea antropica asupra arboretelor accesibile

din punctul de vedere al posibilităţilor de exploatare în condiţiile inexistenţei unor

surse alternative;

menţinerea în zona ariei naturale protejate, a unei structuri fragile de tip

cvasigrădinărit, neconformă temperamentului ecologic al speciilor forestiere

principale;

intervenţiile de natura lucrărilor de igienă, daca nu se vor executa, pot conduce la

declanşarea unor fenomene nedorite de natură abiotică, precum doborâturi de vânt



şi alunecări de teren, precum şi procese ireversibile de uscare în masă al întregului

arboret;

limitarea impulsionării dezvoltării socio-economice a comunităților învecinate;

pierderi economice importante.

Evoluţia probabilă a caracteristicilor de mediu în situaţia neimplementării

amenajamentului silvic

În contextul condiţiilor fizico-geografice mai puţin favorabile şi îndeosebi prezenţa

substratului friabil, a pantelor mari, aridizarea climatului, nonintervenţiile cu lucrări de

îngrijire, conducere şi de regenerare pot avea următoarele consecinţe:

promovarea structurilor monoetajate ale arboretelor care indirect determină o mai

slabă protecţie a solului;

simplificarea compozitei pădurii are drept urmare o simplificare şi a stratificării în sol

repartiţiei sistemelor radicelare cu implicaţii negative în ceea ce priveşte circulaţia şi

acumularea apei în sol;

în condiţiile arboretelor cu structuri simplificate obţinute prin extinderea speciilor

invazive (determinată de neaplicarea lucrărilor silvotehnice), orizonturile organo-

minerale sunt mai slab dezvoltate şi structurate;

structura multietajată şi diversificată ca rezultat al intervenţiilor prevăzute în cele

trupuri analizate influenţează favorabil climatul intern al pădurii şi în primul rând

circuitul apei în ecosistem.

Evoluţia probabilă a biodiversităţii in situaţia neimplementării amenajamentului silvic al

fondului forestier

Prin biodiversitate înţelegem varietatea de expresie a lumii vii, specii de plante (floră),

animale (faună), microorganisme. Neimplementarea prevederilor amenajamentului silvic

analizat, poate duce la următoarele fenomene negative cu implicaţii puternice în viitor:

simplificarea compoziţiei arboretelor, în sensul încurajării ocupării terenului de către

specii cu putere mare de regenerare: salcâm, oţetar etc.;

dezechilibre ale structuri pe clase de vârstă care afectează continuitatea pădurii;

degradarea stării fitosanitare a acestor arborete precum si a celor învecinate;

menţinerea unei structuri simplificate, monotone, de tip continuu;

scăderea calitativi lemnului şi a resurselor genetice a viitoarelor generații de

pădure, datorita neefectuării lucrărilor silvice;

anularea competiţiei interspecifice;



forţarea regenerărilor artificiale în dauna celor naturale cu repercursiuni negative în

ceea ce priveşte caracterul natural al arboretului


din punctul de vedere al posibilităţilor de exploatare în condiţiile inexistenţei unor

surse alternative;

pierderi economice importante.

Având în vedere cele prezentate anterior concluzionăm că neimplementarea

obiectivelor propuse prin prezentul amenajament silvic, pot afecta negativ starea de

conservare a habitatelor forestiere de interes comunitar pe termene mediu şi lung.

4. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATĂ

SEMNIFICATIV

Gospodărirea fondului forestier naţional este supusă regimului silvic (= un sistem de

norme tehnice silvice, economice şi juridice privind amenajarea, cultura, exploatarea,

protecţia şi paza fondului forestier naţional, având ca finalitate asigurarea gospodăririi

durabile a ecosistemelor forestiere) şi se face prin planurile de amenajament silvic

elaborate după norme unitare la nivel naţional (indiferent de natura proprietăţii şi de forma

de administrare). Acestea sunt verificate de către autoritatea publică centrală care

răspunde de silvicultură, fiind aprobate prin ordin de ministru, precum şi de alte instituţii

publice.

Prin implementarea amenajamentului silvic propus de titular nu va fi afectat

semnificativ mediul din zona în care acesta se situează. Mai mult, se poate spune că, prin

implementarea prevederilor amenajamentului silvic, se contribuie la îmbunătățirea

condițiilor de mediu pentru zona analizată (dacă se ține cont de recomandările evaluării de

mediu).

Perimetrul destinat implementării planului analizat este amplasată în limitele

teritoriale ale O.S. Galați, U.P. I Mogoş, la 15 km spre nord de municipiul Galaţi şi la 1,5

km vest de comuna Tuluceşti, fiind mărginită pe toate laturile de terenuri agricole. La

actuala amenajare alături de pădurea Gârboavele a fost alipit şi trupul de pădure Zătun

situat tot în raza oraşului Galaţi. Coordonatele topografice ale pădurii Gârboavele sunt

45,33 grade latitudine şi 24,33 grade longitudine.

Impactul actual constă în surse de emisie specifice activităţilor desfășurate de

societăţile care îşi desfăşoară activităţile în interiorul Pădurii Gârboavele precum şi a

activităţilor agricole desfăşurate în imediata vecinătate a zonelor analizate, impact asupra

solului datorat activităţilor antropice din zonă, impact asupra solului si apei datorat zonelor



de agrement din interiorul pădurii Gârboavele, precum şi utilizarea drumurilor forestiere şi

a drumului public DP001 ce traversează pădurea de la sud la nord.

Raportului de mediu evidenţiază elementele ce trebuie luate în considerare în cadrul

evaluării strategice privind caracteristicile de mediu ale zonei posibil afectate semnificativ

de implementarea planului fiind reprezentate de factorii de mediu aer, apă, sol, şi ariile

naturale protejate din zonă.

4.1 Aerul

Calitatea aerului este considerată activitatea cea mai importantă în cadrul reţelei de

monitorizare a factorilor de mediu, atmosfera fiind cel mai imprevizibil vector de propagare

a poluanţilor, efectele făcându-se resimţite atât de către om cât şi de către celelalte

componente ale mediului.

Din punctul de vedere a calităţii aerului în zonă se poate aprecia că aceasta este

”bună” deoarece nu sunt semnalate surse majore de poluare a aerului. Având în vedere

specificul zonei, capacităţile productive industriale şi ocupaţia majorităţii populaţiei, în

principal în sectorul agricol, principalele surse antropice de poluare a aerului care pot fi

luate în consideraţie sunt:

activităţile agricole din imediata vecinătate a planului analizat;

arderea combustibililor pentru prepararea hranei şi încălzirea locuinţelor (dioxid

de carbon, monoxid de carbon, oxizi de sulf, oxizi de azot);

surse mobile (autoturisme, maşini de transport şi utilaje agricole) generatoare

de oxizi de carbon, oxizi de sulf şi oxizi de azot;

depozitările necontrolate de deşeuri, generatoare de oxizi de carbon şi metan;

Zona de implementare a planului este situată într-o zonă preponderent agricolă,

impactul existent se datorează activităţilor agricole şi respectiv a utilajelor agricole utilizate

dar şi ca urmare a transportului realizat pe căile de comunicaţii existente din zonă.

Prin implementarea amenajamentului silvic propus, vor rezulta emisii de poluanţi în

aer în limite admisibile. Acestea vor fi:

emisii din surse mobile (oxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, poluanţi organici

persistenţi şi pulberi) de la mijloacele de transport care vor deservi amenajamentului silvic.

Cantitatea de gaze de eșapare este în concordanță cu mijloacelor de transport folosite și

de durata de funcționare a motoarelor acestora în perioada cât se află pe amplasament;


persistenţi şi pulberi) de la utilajele care vor deservi activitatea din amenajamentului silvic;




persistenţi şi pulberi) de la mijloacele de tăiere (drujbe) care vor fi folosite în activitatea de

exploatare a amenajamentului silvic;

pulberi (particule în suspensie) rezultate în urma activităților de doborâre, curățare,

transport și încărcare masă lemnoasă. Emisiile de suspensii rezultate pe durata lucrărilor

în cadrul unui amenajament silvic sunt greu de cuantificat deoarece natura lucrărilor,

mijloacele auto folosite precum şi condiţiilor meteorologice din perioada de exploatare pot

influenţa cantitatea de pulberi (particule în suspensii) în zona de impact. Cantitatea de

particule în suspensie este proporţională cu aria terenului pe care se desfăşoară lucrările.

Se poate afirma, totuși, că nivelul acestor emisii este scăzut și că nu depășește limite

maxime admise și că efectul acestora este anihilat de vegetația din pădure.

4.2 Solul

În activitățile de exploatare forestieră pot apare situații de poluare a solului datorită:

eroziunii de suprafață în urma transportului necorespunzător (prin târâire sau semi-

târâire) a buștenilor;

tasarea solului datorită deplasării utilajelor pe căile de acces;

alegerea inadecvată a traseelor căilor provizorii de acces;

pierderi accidentale de carburanți și/sau lubrifianți de la utilajele și/sau mijloacele

auto care deservesc activitatea de exploatare forestieră;

depozitarea și/sau stocarea temporară necorespunzătoare a deșeurilor.

4.3 Apa

Pădurea Gârboavele este străbătută de la nord la sud de două pâraie Valea Mare şi

Valea Gârboavele. Din punct de vedere hidrografic aceste pârâuri au caracter temporar,

ele persistând în perioadele umede ale anului, în special toamna şi primăvara.

Vegetaţia forestieră existentă în păduri are un rol deosebit de important în protejarea

învelişului de sol şi în reglarea debitelor de apă de suprafață și subterane, în special în

perioadele când se înregistrează precipitaţii importante cantitativ.

În urma desfășurării activităților de exploatare forestieră și a activităților silvice poate

apare un nivel ridicat de perturbare a solului care are ca rezultat creșterea încărcării cu

sedimente a apelor de suprafață, mai ales în timpul precipitaţiilor abundente, având ca

rezultat direct creșterea concentraţiilor de materii în suspensie în receptorii de suprafață.

Având în vedere caracterul temporar al celor două pârâuri nu preconizăm un impact

negativ asupra factorului de mediu apă.



Totodată mai pot apare pierderi accidentale de carburanți și lubrefianți de la utilajele și

mijloacele auto care acționează în zona amenajamentului silvic analizat.

4.4 Zgomot şi vibraţii

Zgomotul și vibrațiile sunt generate de funcționarea motoarelor sculelor (drujbelor),

utilajelor și a mijloacelor auto. Datorită numărului redus al acestora, soluțiilor constructive

și al nivelului tehnic superior de dotare cantitatea și nivelul zgomotului și al vibrațiilor se

vor situa în limite acceptabile. Totodată mediul în care acestea se produc (pădure cu multă

vegetație) va contribui direct la atenuarea lor și la reducerea distanței de propagare.

4.5 Biodiversitatea

Faţă de amenajarea din anul 2000, suprafața actuală a unității de protecţie luate în

studiu este mai mare cu 2,80 ha, prin alipirea trupului de pădure Zătun. La amenajarea

actuală suprafața unității de protecție studiate este de 402,50 ha. Ea a fost determinată

prin digitizarea planurilor de bază echipate cu detaliile amenajistice.

Pădurea Gârboavele are o suprafaţă totală de 399,70 din care 230,00 ha este

declarată zonă protejată de interes naţional conform Legii 5/2000 privind aprobarea

Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a-III-a zone protejate, din care

219,00 ha a fost declarat sit de importanţă comunitară ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele

prin Ordinul ministrului mediului şi pădurilor 1964/2007 privind declararea siturilor de

importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în

România.

Tabel nr. 27 - Suprafaţa Arii Protejate din Pădurea Gârboavele

Zona Suprafaţa (ha) Total (ha)

Zonă protejată 230,00 230,00

din care ROSCI 0151 219 219

Suprafaţa Totală 230,00 230,00

Arealul desemnat reprezintă o rezervaţie forestieră de interes naţional în care sunt

stabilite măsurile de protecţie a habitatelor de pădure naturală cu specii de stejar pufos şi

stejar brumăriu din zona de deal, dar şi specii de arbuşti, specifice asociaţiilor de

silvostepă.

Comunităţile de plante identificate în Aria Naturală Protejată Pădurea Gârboavele

sunt specifice arealului de silvostepă, constituindu-se din câteva asociaţii specifice

arealelor silvice, cu arboret de consistenţă slabă, abundent invadată de flora stepică

înconjurătoare, având o putere redusă de regenerare din lăstari şi fiind evident modificată



prin introducerea a numeroase specii de arbori cultivaţi - frasin, mojdrean şi de salcâm

plantate.

Cele mai importante specii faunistice, sunt reprezentate de avifaună, herpetofaună şi

entomofaună.

Date privind aria naturală protejată de interes comunitar: suprafaţă, tipuri de

ecosisteme, tipuri de habitate şi speciile care pot fi afectate prin implementarea

planului etc.

Situl de importanţă comunitară Pădurea Gârboavele ROSCI 0151, este poziţionat în

judeţul Galaţi. Situl analizat, este localizat în zona stepică, fiind delimitat de următoarele

coordonate geografice: latitudine N 45º 34' 36'' şi longitudine E 27º 59' 56'', având o

suprafaţă totală de 219 ha.

Situl este localizat în sud-estul Podișului Moldovenesc, în etajul fitoclimatic de

silvostepă la nord de orașul Galaţi (în apropierea localităţii Tuluceşti) la o altitudine de 65 -

80 m, pe substrate loessoide şi luturi, soluri cernoziomuri levigate şi ocupă o parte din

pădurea de agrement Gârboavele (proprietar - Consiliul Judeţean Galați). Tipul dominant

de vegetație sunt pădurile şi rariștile de stejar pufos (Quercus pubescens) şi stejar

brumăriu (Quercus pedunculiflora). Stejarul pufos este localizat preponderent pe zonele

înclinate spre pârâul Manolache în timp ce stejarul brumăriu se cantonează în zonele de

platou şi se grupează în pâlcuri mici şi făşii înguste la limita sitului. Limita exacta între

habitatul 91AA edificat de stejarul pufos şi habitatul 91I0 edificat de cel brumăriu este dificil

de realizat având în vedere răspândirea mozaicată a acestor două specii precum şi gradul

de amestec variabil. Procentul de suprafață din sit cuprins la categoria „Păduri de

monocultură (plopi sau arbori exotici)”, reprezintă plantații de salcâm. Situl este format din

parcelele silvice 1A, B, C, D, 2A, B, C, D, 3A, B, C, 4A, B, C, 5A, B, C, 6A şi parte din

subparcela 6B conform amenajamentului silvic al pădurii Gârboavele.

Calitate şi importanță – situl de interes comunitar Pădurea Gârboavele se remarca prin

structura naturală foarte bine conservata reprezentata prin: diversitatea de specii în etajul

arborilor, în subarboret şi în pătura erbacee şi alternarea porțiunilor de pădure închisa cu

rariști şi poieni. Trebuie menționată prezenta formelor „virescens” şi „atrichoclados” la

stejarul brumăriu cât şi a formei hibridogene Q. x corcyrensis (Q. pedunculiflora x Q.

pubescens). De asemenea este prezent Quercus virgiliana (chiar exemplare de Q.

virgiliana forma „pungens”). Pe lângă stejarul pufos şi cel brumăriu, în etajul arborilor mai

apar jugastrul (Acer campestre) şi vișinul turcesc (Prunus mahaleb) iar în subarboret

măceșul (Rosa canina), păducelul (Crataegus monogyna), porumbarul (Prunus spinosa),



cornul (Cornus mas), scumpia (Cotinus coggygria). Datorită subarboretului foarte dens

regenerarea naturală a stejarilor este redusă (prezenţa doar în ochiuri şi luminișuri). În

pătura erbacee trebuie menționata prezenta bujorului romanesc (Paeonia peregrina). Prin

amenajamentul silvic arboretelor din sit li s-a atribuit funcția specială de protecție fiind

supuse regimului de conservare deosebită. În plus, porțiunea de pădure inclusa în sit este

propusa ca rezervație.

Vulnerabilitate - pădurea este folosită de populația din zonă (în special municipiul

Galați) pentru turismul de weekend în perioada de vară. Pentru a reduce impactul,

administrația a blocat drumurile de pământ pentru a opri accesul auto în interiorul pădurii

(în poieni). Prezenţa plantațiilor de salcâm îngreunează reinstalarea stejarilor (brumăriu şi

pufos) şi poate pune în pericol conservarea şi regenerarea arboretelor naturale existente

prin invadarea acestora (având în vedere capacitatea deosebită de regenerare vegetativă

a acestei specii).

Desemnarea sitului – Hotărârea Consiliului Județean Galați nr.46/10.11.1994, privind

instituirea regimului de protecție oficială a unor zone de pe teritoriul județului Galați Legea

nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului National - Secțiunea a III-

a - zone protejate, publicata în M. Of. 152/2000, poziția 2.403. O.U. nr. 236/2000,

publicata în M. Of. nr.625/2000, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice aprobata cu modificări şi completări prin

Legea nr.462/2001, publicata în M. Of. nr.433/2001 Legislația europeana şi internațională:

Directiva Păsări79/409/CEE, Directiva Habitate, Floră şi Fauna 92/43/CEE, convențiile

internaționale privind diversitatea biologica şi dezvoltarea durabilă a sistemelor socio-

economice locale

Tip de proprietate - pădurea este în întregime în proprietatea Consiliului Județean

Galați.

Statutul de protecție al sitului și legătura cu biotopurile CORINE

Clasificare la nivel național şi regional

Cod Pondere %

RO04 - Rezervație naturală 97.26

Relațiile sitului descris cu alte situri - desemnate la nivel național sau regional

Cod Tip Suprapunere % Numele sitului

RO04 - Rezervație naturală * 97.26 2.403.-Pădurea Gârboavele

Relațiile sitului descris cu biotopuri Corine

Cod sit Corine Tip Suprapunere %



J057GL005 * 97.66

ACTIVITĂȚILE ANTROPICE ȘI EFECTELE LOR ÎN SIT ȘI ÎN JURUL ACESTUIA

Activități antropice, consecințele lor generale și suprafața din sit afectată

Activități și consecințe în interiorul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

Cod Intensitate % din

sit Influență

502 - Străzi, autostrăzi B

-

511 - Linii electrice C

0

609 - Alte complexe pentru sport, şi petrecerea timpului liber

C

0

160 - Managementul silvic A 100.00 +

230 - Vânătoarea C 100.00 0

501 - Alei, poteci, drumuri, piste de biciclete C 5.00 -

620 - Sporturi de exterior şi activităţi de petrecerea timpului liber în natură

C 20.00 -

Activități și consecințe în jurul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

Cod Intensitate % din

sit Influență

140 - Păşunatul C

0

243 - Braconajul, otrăvirea, capcane C

0

502 - Străzi, autostrăzi B

0

710 - Poluare sonoră C

0

230 - Vânătoarea C

0

160 - Managementul silvic A

+

409 - Alte forme de aşezări C

0

430 - Construcţii agricole C

0

500 - Reţea de comunicaţie C

0

606 - Parc de atracţii C

0

620 - Sporturi de exterior şi activităţi de petrecerea timpului liber în natură

C

0

Managementul sitului - organismul responsabil pentru managementul sitului Consiliul

Județean Galați în calitate de custode al ariei naturale protejate.

Planuri de management al sitului - Amenajamentul Pădurii Gârboavele (Consiliul

Județean Galați) şi Planul de management al ariei protejate Pădurea Gârboavele.



Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau

habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa sau în vecinătatea planului,

menţionate în formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar

Conform Ord. 1964/2007, Anexei 4 - Lista tipurilor de habitate şi a speciilor de interes

comunitar pentru care a fost declarat fiecare sit de importanţă comunitară, cu modificările

şi completările ulterioare, habitatele şi speciile care au stat la baza includerii ariei pe lista

siturilor de importanţă comunitară, sunt:

Tabel nr. 28 Tipuri de habitat prezente în sit și evaluarea sitului în ceea ce le privește:

Cod Pondere Reprezentativitate Suprafață relativă

Stare de conservare

Evaluare globală

91AA - Vegetație forestieră ponto -

sarmatică cu stejar pufos

53.00 A C B B

91I0* - Vegetație de silvostepa

eurosiberiană cu Quercus spp. *

14.00 A C B B

40C0* - Tufărișuri de foioase ponto -

sarmatice * 3.00 A C B B

Reprezentativitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D – nesemnificativă, Suprafața relativă: A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%Starea de conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă, Evaluarea globală: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare considerabilă

Tabel nr. 29 Corespondenţa habitatelor Natura2000 în sistemul de clasificare românesc (Doniţă et al., 2005)

Directiva Habitate, Anexa I Sistemul romanesc de clasificare a

habitatelor Valoare conservativă

conform HABITATELE DIN

ROMÂNIA, N. Doniţă Cod Denumire Cod Denumire

40C0* Tufărișuri de foioase ponto-

sarmatice

R3128 Tufărişuri balcanice de păliur (Paliurus spina-christi) (p.)

mare

R3129 Tufărişuri balcanice de iasmin

(Jasminum fruticans) (p.) mare

R3132 Tufărişuri ponto-sarmatice de

Caragana frutex mare

R3133 Tufărişuri de cătină albă (Hippophaë rhamnoides)

redusă

91AA Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos

R4161 Păduri-rarişti vest – pontice de

stejar pufos (Quercus pubescens) cu Galium dasypodium (p.)

foarte mare

R4162 Păduri vest – pontice mixte de

stejar pufos (Quercus pubescens) cu Paeonia peregrina

foarte mare

R4163 Păduri-rarişti balcanice de stejar pufos (Quercus pubescens) cu

Echinops banaticus foarte mare

91I0* Vegetație de silvostepa R4138 Păduri dacice de gorun (Quercus mare



Directiva Habitate, Anexa I Sistemul romanesc de clasificare a

habitatelor Valoare conservativă

conform HABITATELE DIN

ROMÂNIA, N. Doniţă Cod Denumire Cod Denumire

eurosiberiană cu Quercus spp.

petraea) şi stejar pedunculat (Quercus robur) cu Acer tataricum

R4142

Păduri balcanice mixte de gorun (Quercus petraea) şi alun turcesc

(Corylus colurna) cu Paeonia dahurica

foarte mare

R4146

Păduri-rarişti moldave de stejar pedunculat (Quercus robur) şi cireş (Prunus avium) cu Acer

tataricum

foarte mare

R4148 Păduri panonice psamofile de

stejar pedunculat (Quercus robur) cu Convallaria majalis

foarte mare

R4156

Păduri danubian-balcanice de stejar brumăriu (Quercus

pedunculiflora), cer (Q. cerris), gârniţă (Q. frainetto) şi stejar pufos (Q. pubescens) cu Acer tataricum

mare

R4157

Păduri-rarişti danubian – vest – pontice de stejar brumăriu

(Quercus pedunculiflora) cu Acer tataricum

mare

R4159

Păduri şi rarişti danubiene de stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) şi stejar

pedunculat (Quercus robur) cu Tulipa bibersteinniana

foarte mare

Tabel nr. 30 Specii de nevertebrate enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Cod Nume

Populație Evaluarea sitului

Rezidenţă Migratoare

Populație Conservare Izolare Evaluare globală Reproducere Iernat Pasaj

1088 Cerambyx cerdo P - - - C A C B

1083 Lucanus cervus P - - - C A C B

4033 Erannis ankeraria R - - - B B A B

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

Tabel nr. 31 Specii de plante enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Cod Nume Populație

Evaluarea sitului

Populație Conservare Izolare Evaluare globală

4097 Iris aphylla ssp.

hungarica R C C B B

4067 Echium russicum R C C B B

2093 Pulsatilla grandis V C C C C

4091 Crambe tataria V C C C C Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată,



dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

Tabel nr. 32 Alte specii importante de floră si faună

Cod Denumire științifică Populație

2361 Bufo bufo C D

1261 Lacerta agilis C D

1263 Lacerta viridis C D

2469 Natrix natrix C D

1197 Pelobates fuscus C A

1209 Rana dalmatina C D

1210 Rana esculenta P D

- Tomares nogelii - B

1056 Parnassius mnemosyne C A

A - Lista roşie de date naţionale, B - Endemic, C - Convenţii internaţionale (Berna, Bonn, etc), D - Alte motive

Analiza florei şi faunei: specii, asociaţiilor vegetale, habitate din perimetrul implicat

HABITATE, FLORĂ, VEGETAŢIE ŞI FAUNĂ

Înainte de a începe descrierea habitatelor din zona de impact a proiectului trebuie să

amintim următoarele definiţii conforme cu Directiva Habitate:

Habitate naturale înseamnă areale terestre sau acvatice care se disting prin anumite

caracteristici geografice, abiotice si biotice naturale sau seminaturale.

Habitatul unei specii înseamnă mediul descris de factori abiotici si biotici specifici, în

are se regăseşte o specie la orice stadiu al ciclului său biologic.

Primele habitate prezintă diferite grade de importanţă conservativă, sunt interpretate în

manuale în care se descriu speciile edificatoare şi caracteristice precum şi date despre

altitudine, climă, geologie etc.

Acest habitate trebuie amintite, acolo unde există, cartografiate şi estimat impactul

asupra acestora.

Habitatele speciilor pot sa se suprapună pe unul sau mai multe tipuri de habitate

naturale dar pot cuprinde şi alte tipuri de habitate neclasificate şi fără importanţă

conservativă statuată.

Chiar dacă legislaţia din România şi Europa nu prevede cartarea şi estimarea altor

tipuri de habitate, în afara celor naturale noi totuşi apreciem că datorită importanţei unora

dintre ele pentru speciile de animale pe care le conţin este importantă cunoaşterea

acestora, aceasta ajutând la estimarea impactului datorat ocupărilor de habitat asupra

speciilor cu importanţă conservativă.

Conform Planului de management pentru Pădurea Gârboavele habitatele şi asociaţiile

vegetale identificate sunt:



***

Asociaţii vegetale identificate în Aria Naturală Protejată Pădurea Gârboavele:

a) asociaţii vegetale silvicole;

b) asociaţii vegetale stepice xerofile;

c) asociaţii vegetale sagetale şi ruderale.

asociaţii vegetale silvicole;

Quercetea pubescenti - clasa reprezintă pădurile termofile de stejari xerofili din

regiunea est-submediteraneană. Acestea sunt caracteristice în general silvostepei şi

formează mici insule în arealul pădurilor clasei Querco‐Fagetea, de aceea compoziţia

floristică a acestora reflectă interferenţa speciilor caracteristice celor două clase.

Specii caracteristice: Asyneuma canescens, Calamintha menthifolia, Carex humilis,

Centaurea indurata, Clematis recta, Dianthus trifasciculatus, Digitalis lanata, Echinops

banaticus, Euphorbia epithimoides, Fragaria viridis, Galium rubioides, Geranium

sanguineum, Lathyrus niger, Ligustrum vulgare, Lychnis coronaria, Melittis

melissophyllum, Origanum vulgare, Polygonatum odoratum, Potentilla alba, P. micrantha,

Quercus dalechampii, Rhamnus cathartica, R. saxatilis ssp. tinctorius, Scutellaria

altissima, Sorbus domestica, Symphytum ottomanum, Tilia tomentosa, Veratrum nigrum,

Viola hirta, Crucianella angustifolia, Myrrhoides nodosa, Teucrium chamaedrys, Laser

trilobum, Ruscus aculeatus, Fraxinus ornus.

Subasociaţii prezente

Quercetum pedunculiflorae - Borza 1937 - Syn.: Violo suavis‐

Quercetum pedunculiflorae - Doniţă 1970; Centaureo stenolepi ‐

Quercetum pedunculiflorae - Doniţă 1970

Subasociaţia a fost descrisă de Borza A. în 1937 pe teritoriul cuprins între Prut şi

Nistru. Stratul arborescent este dominat net de Quercuspedunculiflora, întâlnindu‐se mai

rar Q. robur ca element subdominant. Acestora li se adaugă Acer campestre, Q.

dalechampii, Q.virgiliana, Fraxinus ornus, Carpinus betulus, Cerasus avium, Tilia

cordata,Ulmus minor.

Stratul arbustiv prezintă o structură variată şi o acoperire de 15‐30%, fiind constituit

din Acer campaestre juvenili, Crataegus monogyna, C.pentagyna, Prunus spinosa,

Cotinus coggygria, Cornus sanguinea, C. mas,Euonymus europaeus, E. verrucosus,

Viburnum lantana, Ligustrumvulgare, Pyrus pyraster, Rhamnus cathartica, Rosa canina,

Amygdalusnana, Cerasus fruticosa, Sambucus nigra.



În stratul ierbaceu se remarcă prezenţa următoarelor specii: Clinopodium vulgare,

Asparagus tenuifolius, Viola hirta, Geum urbanum, Agrimonia eupatoria, Urtica dioica, Poa

angustifolia, Vinca herbacea,Dactylis glomerata.

Lathyro collini‐Quercetum pubescentis - Klika 1932

Subasociaţie ce prezintă fitocenoze edificate de Quercus pubescens şi Lathyrus

lacteus se dezvoltă la limita silvostepei cu zona pădurilor de stejar mezofil, ceea ce se

reflectă în structura lor floristică, prin participarea multor elemente ale clasei

Querco‐Fagetea. Stratul arborescent dominat de Quercus pubescens are o acoperire

redusă, în general de 50‐70%, permiţând dezvoltarea stratului arbustiv şi mai ales

ierbaceu, în care predomină multe elemente ale clasei Festuco‐Brometea.

În structura floristică a asociaţiei sunt prezente frecvent speciile: Quercus dalechampii,

Ulmus procera, Tilia tomentosa, Acer tataricum,Crataegus monogyna, Cornus mas, Rosa

canina, Prunus spinosa,Clinopodium vulgare, Tanacetum corymbosum, Asparagus

tenuifolius,Lithospermum purpurocaeruleum, Fragaria viridis, Teucrium chamaedrys,Geum

urbanum, Polygonatum latifolium, Carex divulsa, Thalictrumaquilegifolium, Festuca

valesiaca, Galium verum, Poa angustifolia, Vincaherbacea, Filipendula vulgaris,

Xeranthemum annuum.

Aceri tatarici Quercetum pubescenti pedunculiflorae - Zólyomi 1957

Subasociaţia este prezentă în Pădurea Gârboavele din judeţul Galaţi - Sârbu et al.

1997, unde se întâlneşte pe platou şi pe pantele cu expoziţie vestică.

Stratul arborilor este format din Quercus pedunculiflora şi Q. Pubescens care

realizează o acoperire medie de 60-70%.Stratul arbustiv este alcătuit din Crataegus

monogyna, Prunus spinosa, Rosa canina, Euonymus europaeus, Ligustrum vulgare,

Rhamnus cathartica, realizând o acoperire de 20%.

Sinuzia ierboasă este formată din Lithospermum purpurocaeruleum, Brachypodium

sylvaticum, Polygonatum latifolium, Clinopodium vulgare, Geum urbanum, Paeonia

peregrina, şi altele asemenea.

Cotino‐Quercetum pubescentis - Soó din anul 1931; Syn.: Galio

dasypodi‐Quercetum pubescentis - Doniţă 1970; Paeonio peregrinae‐ Carpinetum

orientalis - Doniţă 1970; Fraxino orni‐Quercetum dalechampii - Doniţă 1978.

Subasociaţia intrazonală în cadrul silvostepei apare pe forme de relief pozitive, cu

pante domoale. Extrazonal se întâlneşte pe coaste însorite, repezi, din cuprinsul etajului



pădurilor xeroterme. Substratul este constituit întotdeauna din calcare. Solurile sunt de tip

rendzinic, superficiale, semischeletice, cu conţinut mare de humus şi troficitate ridicată.

Stratul arborescent, mai mult sau mai puţin poienit, este format dintr-un singur etaj

superior, în care constant şi abundent domină Quercuspubescens, cu rare amestecuri de

Pyrus pyraster, Fraxinus ornus,Carpinus orientalis, Tilia tomentosa. Stratul arbustiv,

întotdeauna bine dezvoltat, se caracterizează în special prin Cotinus coggygria, care

acoperă de multe ori integral solul. Etajul arbuştilor, care în mod obişnuit se întâlneşte în

buchete, este dominat de Prunus spinosa, Crataegus monogyna şi Cornus mas.

Sinuzia vernală este reprezentată prin Paeonia peregrina, Veratrum nigrum, iar cea

estivală este alcătuită din Lithospermum purpurocaeruleum, Vincetoxicum hirundinaria,

Laser trilobum, Asparagus verticilatus, Galium dasypodium, Carex michelii, Thalictrum

minus, Bromus inermis, Filipendula vulgaris, Ajuga laxmanii, Agropyron intermedium,

Festuca rupicola, F. valesiaca.

Robinion pseudacaciae - M. Csűrös‐Káptalan 1968

Alianţa grupează plantaţiile de salcâm bogate în buruieni în stratul ierbaceu.Specii

caracteristice: Robinia pseudacacia, Bromus sterilis, Ballota nigra, Anthriscus

trichosperma, Urtica dioica, Alliaria petiolata, Torilis japonica, Lactuca serriola.

Robinietum pseudocaciae - Arvat 1939

Plantaţii de salcâm ce se caracterizează printr‐o floră ierboasă foarte heterogenă, cu

multe buruieni ca: Ballota nigra, Anthriscus trichosperma, Urticadioica, Physalis alkekengi,

Galium aparine, Bromus sterilis, Rubus caesius,Leonurus cardiaca, Alliaria petiolata.

Prunetalia spinosae - R. Tüxen 1952

Tufărişurile marginilor de pădure şi ale poienilor din păduri, precum şi a unor versanţi

uscaţi. Speciile caracteristice sunt comune cu cele ale alianţei Prunion spinosae.

Prunion spinosae - Soó 1951

Specii caracteristice: Acer campestre, Agropyron intermedium, Allium scorodoprasum,

Asparagus officinalis, Cornus sanguinea, Coronilla varia, Corylus avellana, Crataegus

calycina, C. oxyacantha, C. monogyna, Evonymus europaeus, E. verrucosus, Prunus

spinosa, Rhamnus cathartica, Rosa agrestis, R. canina, R. eliptica.

Pruno spinosae‐Crataegetum - Soó 1927; Hueck 1931; Syn.: Prunetum moldavicae

- Dihoru 1969; Rubo caesii‐Prunetum spinosae - Raţiu et Gergely 1979

Tufărişurile de Crataegus monogyna şi Prunus spinosa prezintă o largă răspândire,

instalându‐se de preferinţă în ochiurile de pădure, la limita dintre acestea şi poienile din

interior, în locurile defrişate şi pe pante cu expoziţie estică sau sud‐estică. Structura



floristică a acestora este bogată şi variată, drept rezultat al răspândirii fitocenozelor de la

câmpie până în Subcarpaţi. De aceea, fitocenozele din zona de câmpie şi colinară

prezintă numeroase specii ale claselor Quercetea pubescentis‐petraeae şi

Festuco‐Brometea, care imprimă acestor grupări un caracter xerofil‐termofil. Fitocenozele

din zona colinară înaltă şi din Subcarpaţi abundă în speciile claselor Querco‐Fagetea şi

Molinio‐Arrhenatheretea, de aceea caracterul acestora este preponderent mezofil. De

asemenea, sunt prezente numeroase specii din clasele Artemisietea şi Stellarietea

mediae, drept efect al factorilor antropogeni. Dintre speciile mai frecvente ale acestor

fitocenoze amintim: Clinopodium vulgare, Viburnum lantana, Origanum vulgare,Cornus

sanguinea, Evonymus europaeus, Rosa canina, Acer tataricum,Asparagus officinalis.

Prunetum tenellae - Soó 1951; Syn.: Prunetum nanae Borza 1931.

Fitocenozele edificate de Amygdalus nana se dezvoltă cu precădere pe coaste

însorite şi mai rar pe marginea pădurilor. Împreună cu specia dominantă, se dezvoltă un

nucleu de specii caracteristice alianţei şi ordinului: Prunus spinosa, Ligustrum vulgare,

Acer campestre, Crataegusmonogyna, Rosa canina, Rhamnus cathartica, la care se

adaugă specii din clasele Quercetea pubescenti‐petraeae:Asparagus officinalis,

Cytisusnigricans, Hereochloë repens, Rosa gallica, Stachys recta, Thalictrum minus,Viola

hirta, Trifolio‐Geranietea, Agrimonia eupatoria, Dictamnus albus, Galium album, Solidago

virga‐aurea, Veronica austriaca, Festuco‐Brometea, Elymus hispidus, Festuca valesiaca,

Galium verum, Medicagofalcata, Poa angustifolia, Salvia nemorosa, Teucrium

chamaedrys, Molinio‐Arrhenatheretea, Dactylis glomerata, Elymus repens,

Stachysofficinalis şi altele asemenea.

asociaţii vegetale stepice xerofile

Botriochloetumischaemi - Kristiansen 1937; Pop 1977; Syn.: ass. Botriochloa

ischemum - Burduja et al. 1956; Botriochloetum ischaemi moldavicum - Dobrescu 1971;

Taraxacoserotinae‐Botriochloetum ischaemi - Burduja et al. 1956, Sârbu, Coldea et Chifu

1999.

Prezintă o răspândire la limita pădurii în zona de nord şi sud,pe valea lui Manolache.

Se observă o dezvoltare a asociaţiei în special pe versanţii însoriţi cu soluri puţin evoluate.

În structura acestor fitocenoze predomină elementele eurasiatice. Fitocenozele acestor

suprafeţe au o fizionomie caracteristică.

Pe lângă speciile caracteristice alianţei, ordinului şi clasei: Fragaria viridis, Dorycnium

herbaceum, Sanguisorba minor, Scabiosa ochroleuca, Plantagolanceolata, Eryngium

campestre, Festuca valesiaca, Euphorbia virgata, Hypericum perforatum, şi altele

asemenea se regăsesc şi altele din Sisymbrietalia: Carthamus lanatus, Verbena officinalis,



Lactuca serriola, Erigeron annuus ssp. strigosus, Cephalaria transylvanica, fapt ce

demonstrează că aceste pajişti suferă un intens proces de ruderalizare.

Solurile pe care este instalată asociaţia sunt reprezentate de cernoziomuri în diferite

stadii de levigare, luto-nisipoase sau nisipo-lutoase. Acoperirea cu vegetaţie variază între

50% şi 90 % pe zonele studiate.

Festucetum valesiacae - Burduja et al. 1956, Răvăruţ et al. 1956, Sârbu et al. 1999;

Syn.: Festucetum valesiacae Răvăruţ et al. 1956; ass. Festuca valesiaca Burduja et al.

1956. Asociaţia edificată de Festuca valesiaca formează majoritatea pajiştilor din zona de

pajişti instalate pe coastele din nordul şi sudul Ariei Naturale Protejate Pădurea

Gârboavele, versanţi însoriţi cu înclinări variabile de o parte şi de cealaltă a Văii lui

Manolache şi cu expoziţii pe direcţia văii.

Majoritatea acestor pajişti sunt intens păşunate şi într-un stadiu avansat de degradare,

fenomen marcat şi prin pătrunderea în compoziţia floristică a numeroase specii din clasele

Artemisietea şi Stellarietea mediae. De aceea, aceste pajişti şi-au modificat compoziţia

cenotică a fâneţelor, creând astfel condiţii pentru succesiunea unor fitocenotaxoni

secundari, cei mai frecvenţi fiind Taraxaco serotinae- Bothriocloetum ischaemişi Artemisio

austriacae-Poëtum bulbosae.

Specia dominantă este Festuca valesiaca, care, în funcţie de degradarea pajiştilor, are

o acoperire de 25-75%. Împreună cu specia caracteristică vegetează şi Koeleria

macrantha, Anthoxanthum odoratum, Centaurea biebersteinii, Artemisia austriaca,

Thymus pannonicus, Jurinea arachnoidea, Achillea setacea, Astragalus onobrychis, Salvia

austriaca, Stachys recta, Alyssum desertorum, Medicago falcata, M. lupulina, Potentilla

argentea, Salvia nemorosa, Plantago lanceolata.

Pe alocuri, dominaţia speciei Festuca valesiaca scade, locul acesteia fiind luat de o

serie de specii ruderale. Printre acestea, mai frecvente sunt: Euphorbia cyparissias,

Eryngium campestre, Lappula squarrosa, Lepidium ruderale, Carduus acanthoides, C.

nutans, Erodium cicutarium, Artemisia austriaca, Onopordon acanthium, Ceratocephalus

orthoceras, Erysimum repandum. De asemenea, o specie relativ constantă este Poa

bulbosa, care apare frecvent în zonele ruderalizate.

Chrysopogonetum grylli - Soó 1939

Ecologic şi fizionomic, pajiştile de Chrysopogon gryllus sunt în bună parte

asemănătoare cu cele de Botriochloa ischaemum şi de Festuca arundinacea, cu care de

asemenea se asociază. Asociaţia este mai puţin răspândită în arealul Pădurii Gârboavele

fiind caracteristică arealelor mai puţin uscate, cu un regim de umezeală atmosferică mai



ridicată, fiind semnalată în poienile din zona amenajării de salcâm pe firul văii ceea ce se

reflectă şi compoziţia lor floristică mai bogată.

Specii reprezentative pentru aceste asociaţii:Achillea setacea;Agropyron

intermedium;Arenaria serpyllifolia;Asperula campanutala octonaria;Calamintha

clinopodium;Carduus hamulosus;Convorvolus arvensis;Coronilla varia;Euphorbia

nicacensis;Falcaria vulgaris;Festuca valesiaca;Fragaria viridis;Galium parisieneInula

oculus-christi;Kocleria macrantha;Malabaila garveolens;Poa augustifolia;Rosa

gallica;Salvia austriaca;Silene otites;Stachys recta;Teucrium chamaedrys;Thymus

pannonicus;Veronica spicata orchidaea; Veronica tryphyllos.

asociaţii vegetale sagetale şi ruderale

Sclerochloo-Polygonetum avicularis -Gams 1927, Soo 1940

Asociaţie ce s-a instalat pe drumurile din arie sau de pe marginea acesteia, în locuri

bătătorite şi uscate din timpul verii. Solul prezintă în stratul superficial un orizont cu humus

nu foarte profund. Gradul de acoperire a vegetaţiei în releveele unde este prezentă

asociaţia este de 70%.

Specii reprezentative pentru această asociaţie:Capsella bursa-pastoria;Chenopodium

album;Descurania sophia;Lolium perene;Polygonum aviculare;Sclerochloa dura.

Fauna

Fauna Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele este caracteristică lumii animale

care populează pădurile de amestec - stejar, salcâm, frasin, mojdrean - din zona Câmpiei

Moldovei. Suprafaţa relativ redusă a acestei Arii Naturale Protejate de 230,00 ha nu

permite conturarea unor teritorii individuale ale unor specii faunistice de talie mare, dar

gradul mare de naturalitate şi lipsa activităţilor antropice în această zonă atribuie acestei

suprafeţe un rol foarte important ca zonă de refugiu, hrănire, reproducere, creştere a

puilor.

Cele mai importante specii faunistice, atât prin faptul că sunt prioritare pentru

desemnarea de arii de protecţie conform Directivei Habitate, cât şi prin faptul că sunt

populaţii reprezentative sunt reprezentate de avifauna, herpetofauna şi entomofauna.

Importanţa populaţiilor faunistice este recunoscută şi prin desemnarea acestui areal ca

Sit de Importanţa Comunitară în cadrul reţelei ecologice Natura 2000, printre speciile de

faună sălbatică, în formularul standard al ariei de interes comunitar ROSCI 0151,

regăsindu-se şi acestea.

Mamifere



Mamiferele de talie mare sunt reprezentate prin 4 specii identificate:mistreţul - Sus

scrofa L.;căpriorul - Capreolus capreolus; iepurele de câmp - Lepus europaeus; vulpea -

Vulpes vulpes.

De menţionat că Aria Naturală Protejată –230,00 ha - cât şi întreaga suprafaţă a

Pădurii Gârboavele se află în interiorul Fondului de vânătoare 44 Tuluceşti.Gestionarea

faunei cinegetice se face în baza contractelor încheiate cu autoritatea statului, conform

Legii nr. 407/2006 privind vânătoarea şi protecţia fondului cinegetic.

În afară de aceste specii de talie relativ mare şi bine cunoscute, deosebit de

importante sunt o serie de mamifere de talie mică şi mijlocie.

Mamiferele mici rozătoare sunt slab reprezentate, prezenţa lor mai numeroasă fiind

semnalată la limita zonei forestiere cu terenurile agricole sau cu pajiştile xerofile stepice

situate în extremităţile sudice şi nordice. Unele specii de mici rozătoare sunt de o

deosebită importanţă, fiind listate în Directiva Habitate 92/43/EEC: popândăul -

Spermophilus citellus, dar şi specii cu conservare redusă precum şoarecele de câmp -

Microtus arvalis, şoarecele de pământ - M.Agrestis, şoarecele de câmp - Apodemus

agrarius şi hârciogul - Cricetus cricetus.

Herpetofauna

În urma monitorizării speciilor de amfibieni şi reptile s-au identificat 4 specii de

amfibieni şi 3 specii de reptile, distribuţia speciilor identificate în arealul Ariei Naturale

Protejate Pădurea Gârboavele.

În ceea ce priveşte amfibienii şi reptilele, cerinţele lor de habitat sunt foarte stricte,

fiind deosebit de importante în acest caz condiţiile de microhabitat prezente la faţa locului.

Reptilele, mai rezistente la uscăciune decât amfibienii, nu necesită prezenţa zonelor

umede în imediata apropiere, decât în măsura în care îşi găsesc hrana în aceste

ecosisteme.

În studiile privind structura herpetofaunei la nivelul Ariei Naturale Pădurea Gârboavele,

s-a realizat lista speciilor de amfibieni şi reptile identificate, specificând pentru fiecare

categorie în parte statutul acesteia.

Fenologia herpetofaunei – Pădurea Gârboavele:

a) Bufo bufo - Broasca râioasă brună. Date relevante despre specie:este o specie

relativ mare şi robustă cu o piele plină de negi şi cu glande parotide mari. Ca şi la celelalte

broaşte, pupila este orizontală şi se despică în lumină puternică. Culoarea sa se schimbă

în funcţie de mediul înconjurător. În sezonul de împerechere, masculii se adună în ape

mici şi scot nişte sunete uşoare. Ouăle sunt depuse în coarde lungi, prin apă. Această



specie a fost întâlnită în zona pârăului Valea lui Manolache ce străbate Pădurea

Gârboavele de la nord la sud, şi în zona de est a ariei naturale - habitat de stejar pufos.

b) Lacerta agilis - Şopârla cenuşie. Date relevante despre specie: masculii au o

lungime totală de 20-23 cm, din care coada 13-15 cm. Femelele au o lungime totală de 15-

17 cm, din care coada 10-13 cm. Masculii adulţi sunt verzi-gălbui sau verde clar. Femelele

adulte prezintă dungi deschise bine pronunţate. Reproducerea: în iunie, femelele depun 5-

14 ouă albe-gălbui. Clocirea durează 40-60 zile, uneori ajungând la 90 zile, dacă

temperatura nu este favorabilă. Puii ies prin august – septembrie. Această specie a fost

identificată prin pajişti, tufişuri, pe coastele ierboase ale pădurii, pe malurile ierboase ale

pârăului Valea lui Manolache preferând în special zone însorite.

c) Lacerta viridis – Guşter. Date relevante despre specie: lungimea totală 30-40 cm,

din care coada 20-26 cm. Are un pliu la gât; gulerul cu marginea posterioară denticulată,

formată din 7-12 placi. Masculii adulţi sunt verzi cu nuanţe până la albăstrui sau albastru,

pe cap şi gât cu pete negre. Femelele adulte sunt mai mult cenuşii cu diferite nuanţe de la

cafeniu, cafeniu întunecat şi negru, de obicei cu două şiruri de pete mai albe dar se pot

întâlni şi femele verzui cu liniile egale şi cu dungile albe, adesea pătate cu negru.

Reproducerea: prin mai-iunie, femela depune câte 6-12 ouă în nisip sau pământ moale,

ponta putându-se repeta la câteva săptămâni. Această specie a fost observată prin

luminişurile şi lizierele pădurii de stejar.

d) Natrix natrix - Şarpele de casă. Date relevante despre specie: şarpe neveninos,

ochi şi nări poziţionate lateral, pupile rotunde. Femelele sunt mai mari decât masculii. Unul

dintre puţinii şerpi care "face pe mortul" şi elimină un miros respingător pentru a păcăli

prădătorii. Şarpele de casă s-a evidenţiat atât în zona pârâului Valea lui Manolache, cât şi

în zonele însorite, lipsite de vegetaţie, ducând o viaţă acvatică - în cazul existenţei unor

acumulări de apă permanente sau temporare - sau/şi terestră.

e) Pelobates fuscus - Broasca de pământ, cunoscută şi sub denumirea de broasca

gheboasă.Date relevante: aceasta specie este prezentă în habitate ce conţin pământ

nisipos sau lutos, afânate, în care să se poată îngropa uşor. Importantă este prezenţa unui

mediu acvatic - în cazul existenţei unor acumulări de apă permanente sau temporare,unde

să îşi poată depune ponta şi unde să se poată dezvolta în primul stadiu de viaţa. În

România o găsim în zonele de şes şi de deal unde există condiţii favorabile. Specia este

prezentă şi în aria protejată în zonele umede create încă din primăvară pe zonele joase a

Văii lui Manolache.

f) Rana dalmatina - Broasca de pădure. Date relevante despre specie: este o specie

terestră, indivizii fiind foarte agili, capabili de sărituri lungi, uneori peste 2 m. Este activă



atât ziua cât şi noaptea. Ziua se ascunde pe sub frunzele moarte. Se hrăneşte cu insecte.

Sexele iernează separat, femelele în frunzişul mort, masculii pe fundul apelor, din

octombrie până în februarie-martie. Această specie este vulnerabilă, necesitând protecţie

în special în perioada de reproducere când adulţii se adună în bălţile de reproducere.

Această specie s-a evidenţiat în toată aria protejată, preferând zonele umbroase ale

habitatului de stejar - Quercus spp., unde stratul frunzelor moarte este consistent

asigurându-i habitate de iernare.

g) Rana esculenta - Broasca verde de lac. Date relevante despre specie: masculul are

6 - 9 cm, iar femela9 - 12 cm. Spatele verde, uneori cafeniu, cenuşiu, albăstrui, verde-

albăstrui sau întunecat cu pete şi marmorări neregulate, cafenii sau negre, uneori cu

dungă pe şira spinării, mai luminoasă. Capul prezintă un bot rotunjit sau prelung ascuţit.

Ochii foarte proeminenţi sunt aşezaţi latero-superior. Reproducerea: femela depune până

la 5.000 de ouă, în grămezi mari, care cad la fundul apei. Între 5 - 7 zile ies larvele, corp

ovoidal cu coada mai lungă decât corpul, care după două săptămâni devin mormoloci.

După 3 luni apar broscuţele. Această specie s-a evidenţiat pe întregul areal restrâns în

zona pârâului Valea lui Manolache şi în zonele cu umiditate mare, existenţa speciei fiind în

strânsă legătura cu nivelul precipitaţiilor şi existenţa cursului de apă a pârâului Valea lui

Manolache.

Tabel nr 33 Lista speciilor de amfibieni şi reptile identificate în cadrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele

Nr. crt

Specia Denumirea populară

IUCN RED LIST

Specie protejată inclusă în Cartea

Roşie a vertebratelor din

România

Directiva Habitate

OUG 57/2007

1 Bufo bufo Broasca

râioasa bruna LC * - Anexa 4B

2 Lacerta agilis Şopârla cenuşie

LC - Anexa 4 Anexa 4A

3 Lacerta viridis Guşter LC - Anexa 4 Anexa 4A

4 Natrix natrix Şarpele de

casă NT - Anexa 4 -

5 Pelobates fuscus

Broasca de pământ, Broasca

gheboasă

LC * Anexa 4 Anexa 3

6 Rana dalmatina Broasca de

pădure LC * Anexa 4 Anexa 4A

7 Rana esculenta Broasca verde

de lac LC - Anexa 5 Anexa 5A

IUCN – International Union for Conservation of NatureLista rosie a speciilor protejate

“EN” – Periclitat, “NT” - Aproape ameninţat, “VU” – Vulnerabil, “LC” –Nepericlitat



Avifauna

Avifauna Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele este reprezentate de 33 specii

de păsări, dintre care 13 specii se află cel puţin sub protecţia uneia din prevederile:

Directivei Păsări – Anexa 1, Convenţiei de la Berna – Anexa 2 - Specii de fauna strict

protejate şi Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările

ulterioare, Anexa 3 - Specii de plante şi de animale a căror conservare a necesitat

desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunisticǎ.



Tabel 34 – Specii de pǎsǎri protejate în ANP Pădurea Gârboavele

Nr. Crt

Specie Denumirea populară

IUCN RED LIST

Directiva păsări


Roşie a vertebratelor din România

OUG 57/2007

Categoria SPEC

Regim trofic

1 Asio otus Ciuf de pădure LC - - - Non-SPEC MIXT

2 Caprimulgus europaeus Caprimulg LC Anexa 1 - Anexa 3 SPEC 2 INS

3 Carduelis carduelis Sticlete LC - - - Non-SPEC INS

4 Corvuscorax Corb LC - * Anexa 4B Non-SPEC ZOO

5 Corvuscorone Cioara grivă LC ANEXA II/2 - Anexa 5C Non-SPEC MIXT

6 Corvus frugilegus Cioara de

semănătură LC ANEXA II/2 - Anexa 5C Non-SPEC MIXT

7 Corvus monedula Stăncuţa LC ANEXA II/2 - Anexa 5C Non-SPEC

E

MIXT

8 Coturnixcoturnix Prepeliţa LC ANEXA II/2 - Anexa 5C SPEC 3 MIXT

9 Cuculuscanorus Cuc LC - - - Non-SPEC INS

10 Dendrocopos major Ciocănitoarea pestriţă mare

LC Anexa 1 - - Non-SPEC MIXT

11 Dendrocopos medius Ciocănitoare de

stejar LC Anexa 1 - Anexa 3

Non-SPECE

INS

12 Dendrocopos syriacus Ciocănitoare

pestriţă de gradină LC Anexa 1 - Anexa 3

Non-SPECE

INS

13 Emberiza hortulana Presura de

gradină LC Anexa 1 - Anexa 3 SPEC 2 INS

14 Falcovespertinus Vânturel de seară NT - - Anexa 3 SPEC 3 ZOO

15 Fringilla coelebs Cinteză LC Anexa 1 - - Non-SPEC

E

INS

16 Hieraaetus pennatus Acvila mică LC Anexa 1 - Anexa 3 SPEC 3 MIXT

17 Lanius collurio Sfrancioc roşiatic LC Anexa 1 - Anexa 3 SPEC 3 INS

18 Lanius minor Sfrâncioc cu frunte

neagră LC Anexa 1 - Anexa 3 SPEC 2 INS

19 Lullula arborea Ciocârlie de

pădure LC Anexa 1 - Anexa 3 SPEC 2 INS

20 Luscinia megarhynchos Privighetoarea

roşcată LC - - -

Non-SPECE

INS

21 Oriolus oriolus Grangur LC - - Anexa 4B Non-SPEC INS



Nr. Crt

Specie Denumirea populară

IUCN RED LIST

Directiva păsări


Roşie a vertebratelor din România

OUG 57/2007

Categoria SPEC

Regim trofic

22 Parusmajor Piţigoi mare LC - - - Non-SPEC INS

23 Parus palustris Piţigoi sur LC - - - - INS

24 Passer domesticus Vrabia de casă LC - - - SPEC 3 INS

25 Passermontanus Vrabie de câmp LC - - - SPEC 3 MIXT

26 Phasianus colchicus Fazan LC ANEXA II/1 - Anexa 5C Non-SPEC VEG

27 Phylloscopus collybita Pitulice mică LC - - - Non-SPEC INS

28 Pica pica Coţofană LC ANEXA II/2 - Anexa 5C Non-SPEC ZOO

29 Picus canus Ghionoaie sură LC ANEXA I - Anexa 3 SPEC 3

30 Streptopeliadecaocto Guguştiuc LC ANEXA II/2 - Anexa 5C Non-SPEC VEG

31 Sturnusvulgaris Graur LC ANEXA II/2 - Anexa 5C SPEC 3 MIXT

32 Turdus merula Mierlă LC ANEXA II/2 - - Non-SPEC

E

INS

33 Upupa epops Pupăză LC - * Anexa 4B SPEC 3 INS

IUCN – International Union for Conservation of Nature - Lista roșie a speciilor protejate

“EN” – Periclitat, “NT” – Aproape ameninţat, “VU” – Vulnerabil, “LC” –Nepericlitat

4 categoriiSPEC – Species of European Concearn, în care se încadrează speciile din avifauna României:

În viziunea BirdLife International sunt desemnate următoarele categorii de specii de păsări, cu referire exclusivă la avifauna Europei, fiecare fiind indicată prin

literele „SPEC” (iniţialele de la „species of European concern”) şi o cifră:

SPEC 1 – Specii de interes de conservare la nivel global, ameninţate pe întreaga întindere a

arealelor lor, implicit dependente de conservare.

SPEC 2 – Specii concentrate în Europa şi cu un statut de conservare nefavorabil.

SPEC 3 – Nu sunt concentrate în Europa şi au un statut de conservare nefavorabil.

SPEC 4 – Specii concentrate în Europa şi cu un statut de conservare favorabil.

Non – SPEC cuprinde speciile care nu se regăsesc pe lista speciilor SPEC, adică specii care nu sunt concentrate în Europa şi ale căror populaţii europene se

află într-o situaţie favorabilă. Pentru aceste specii nu sunt necesare măsuri deosebite de conservare pentru protecţia lor;

Regimul trofic: PR = specii prădătoare MIXT = specie omnivoră, VEG = specie vegetariană, ZOO = specii zoofage care se hrănesc cu nevertebrate, INS=

Specii insectivore.



În zona Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele au fost semnalate specii comune

de păsări specifice zonei de silvostepă a pădurilor de foioase şi arbuşti, specii

cuibăritoare de pădure: Asio otus – ciuf de pădure, Caprimulgus europaeus- caprimulg

Cuculuscanorus - cuc, Dendrocopos major – ciocănitoarea pestriţă mare, Dendrocopos

medius – ciocănitoare de stejar, Dendrocopos syriacus – ciocănitoare pestriţă de grǎdină,

Emberiza hortulana – presura de grǎdină, Fringilla coelebs – cinteză, Lullula arborea –

ciocârlie de pădure, Luscinia megarhynchos – privighetoarea roşcată, Streptopelia

decaocto – guguştiuc, Phasianus colchicus – fazan, Upupa epops – pupăză, specii

cuibăritoare de tufărişuri: Lanius collurio – sfrâncioc roşiatic, Lanius minor - sfrâncioc cu

frunte neagră, Coturnix coturnix - prepeliţa, Passer montanus – vrabie decâmp.

Păsările răpitoare sunt slab reprezentate fiind semnalate 2 specii: Hieraaetus

pennatus – acvila mică siFalco vespertinus – vânturel de seară, acesta din urmă fiind

semnalat la limita pădurii pe terenurile agricole. S-a evidenţiat faptul ca pădurea nu

funcţionează ca barieră, păsările răpitoare folosind teritorii de hrănire şi în afara pădurii.

Astfel, specia Hieraaetus pennatus utilizează şi zona pajiştii xerofile unde sunt semnalate

specii de rozătoare mici: popândăul – Spermophilus citellus, şoarecele de câmp –

Microtus arvalis, şoarecele de pământ – M. agrestis, şoarecele de câmp – Apodemus

agrarius şi hârciogul – Cricetus cricetus.

Au fost semnalate şi specii comune fără interes conservativ care nu cuibăresc în zona

Pădurii Gârboavele, specii aflate în căutare de hrană la limita pădurii sau pe terenurile

agricole, pajiştile xerofile, zone de tufărişuri – fam Passeriformae şi Corvidae.

Evaluarea populaţiilor avifaunei s-a efectuat prin observaţii directe şi observaţii asupra

locurilor de cuibărit şi de hrănire. Pentru monitorizarea avifaunei locale perimetrului

implicat în realizarea proiectului s-a utilizat metoda observaţiei directe – marşrut – pe

transecte dispuse de-a lungul căilor de acces din Aria naturală Pădurea Gârboavele.

Metoda transectelor este mai utilă pentru densităţi mici ale speciilor, specii mai mobile şi

ecosisteme omogene.

Pentru determinarea speciilor s-au folosit determinatoarele de teren realizându-se fişa

de observaţie pe baza datelor meteorologice, temperatura, direcţia şi intensitatea vântului,

vizibilitatea, proporţia acoperirii cerului, precipitaţia, specia şi numărul de exemplare

observat. Monitorizarea speciilor de păsări s-a realizat începând cu luna aprilie până în

luna iulie 2011 fiind parte integrantă din obiectivul Planul de Management al ariei naturale

Protejate Pădurea Gârboavele.



Nevertebrate – Caracteristici entomologice ale Ariei Naturale Protejate Pădurea

Gârboavele

Entomofauna Pădurii Gârboavele este relativ cunoscută. Studii privind diversitatea

fluturilor în acest areal au fost realizate în 1964-1972 de către Vladimir Olaru în colaborare

cu A. Alexinschi, I. Nemeş, A. Popescu Gorj, I. Drăghia, aceştia publicând articole şi note

ştiinţifice în care sunt semnalate 574 de specii – Marcu Aurora & Laszlo Rakosy, 2002, ele

fiind păstrate în colecţiile ştiinţifice ale Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi.

Trebuie menţionat că 19,16% dintre speciile identificate în aceste studii, sunt ocrotite la

nivel naţional, fiind incluse în listele UICN şi Lista Roşie a fluturilor diurni din România –

Rákosy, L. 2003. Dintre speciile periclitate, cu risc mare de a deveni extincte, menţionăm:

Hyponephele lycaon – Khun, 1774, Pyrrhia purpurina- Esper, 1804, Mazaria incarnate-

Freyer, 1838, Conistra ragusae macedonica - Pinker, 1956, Cleoceris scoriacea – Esper,

1789, Hadula stigmosa – Cristoph, 1887, Aglia tau – Linnaeus, 1761, Apatura ilia – Denis

şi Schiffermüler, 1775, Eudia pavonia – Linnaeus, 1758, Papilio machaon – Linnaeus,

1758, Saturnia pyri – Denis şi Schiffermüler, 1775, iar dintre speciile critic periclitate, cu

risc extrem de mare de dispariţie, amintim: Tomares nogelii dobrogensis – Caradja, 1895,

şi Polyphaenis viridis – De Villers, 1789.

Dintre Lepidoptere – fluturi diurni şi nocturni este important de menţionat specia

prioritară Erannis ankeraria – Staudinger, 1861, din Anexa a II a Directivei Habitate,

conform formularului standard Natura 2000, pentru ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele şi,

de asemenea, speciile Parnassius mnemosyne – Linnaeus, 1758 şi Zerynthia polyxena-

Denis şi Schiffermüler, 1775, specii de interes comunitar ce necesită protecţie strictă,

incluse în Anexa IV a directivei Habitate.

Lepidopterele,în special speciile de interes comunitar Erannis ankeraria,

Parnassius Mnemosyne, Zerynthia polyxen au fost semnalate în Aria Naturală Protejată

identificându-se exemplare izolate. Pentru a se evidenţia situaţia lor actuală

trebuiesc realizate studii de monitorizare a speciilor, obiectiv ce este menţionat şi în

Planul de management.

Dintre Speciile de interes naţional, specii care necesită o protecţie strictă, conform

Anexei 4, din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 cu modificările şi

completările ulterioare, există referiri la speciile de fluturi Hyponephele lycaon şi Apatura

metis,Freyer, 1829.



În ceea ce priveşte specia Tomares nogelii, menţionăm că aceasta este o specie cu

localizare strictă, fiind identificată pentru prima dată în România în anul 1866 de către

Mann în apropierea oraşului Tulcea – Dinca, V. & colab, 2009 -, şi apoi identificată şi în

Pădurea Gârboavele, V. Olaru care colectează în anii 1970 – 1972 aproximativ 80 de

exemplare ce se regăsesc în colecţiile ştiinţifice ale Complexului Muzeal de Ştiinţele

Naturii Galaţi. La sfârşitul anilor `80 specia nu a mai fost găsită nici în Pădurea Gârboavele

dar nici în împrejurimile oraşului Tulcea. Pădurea Gârboavele reprezintă limita vestică a

arealului de răspândire a acestei specii în Europa. Caracterul strict localizat pentru

Tomares nogelii este dat de prezenţa speciei Astragalus ponticusPall., Fabaceae, ce

reprezintă principala hrană a larvelor acestui fluture. Această plantă rară este şi ea destul

de strict localizată, fiind înregistrată aproape exclusiv în partea de sud-est a României, în

sud-estul Moldovei, Dobrogea şi sud-estul Munteniei – Oprea, 2005. Prezenţa acestei

specii în arealul Pădurii Gârboavele, în efective mai mari comparativ cu alte locaţii din

România – Dinca, V. & colab, 2009, ne îndreptăţeşte să propunem studii de monitorizare a

acesteia, pentru a clarifica statutul atât a speciei Tomares nogelii cât şi a speciei

Astragalus ponticus.

Cauzele declinului speciei Tomares nogelii în România nu sunt clare, dar trebuie avut

în vedere că populaţia din România cu localizare în Pădurea Gârboavele s-ar afla la limita

vestică a arealului de răspândire în Europa. De asemenea, pentru Pădurea Gârboavele,

cauze antropice şi naturale – modificări climatice – au contribuit la dispariţia acestei specii.

Dintre Coleoptere – gândaci, în urma observaţiilor efectuate în Pădurea Gârboavele,

se identifică speciile Cerambyx cerdo – Linnaeus, 1758, Lucanus cervus – Linnaeus,

1758, Morimus funereus – Mulsant, 1863 şi Osmoderma eremita – Scopoli, 1763, ca fiind

vulnerabile, ele regăsindu-se în Directiva Habitate a Uniunii Europene – EU Directive

92/43/EEC, fiind incluse în speciile de interes comunitar care necesită protecţie strictă şi

pentru care este necesară stabilirea unor zone speciale de protecţie. Lista Roşie a

speciilor de floră şi faună sălbatică din zona de graniţă România-Republica Moldova,

menţionează pentru Pădurea Gârboavele, în urma studiilor realizate în acest areal,

speciileAromia moscata – Linnaeus, 1758, Calambus bipustulatus – Linnaeus, 1767,

Calosoma sycophanta – Linnaeus, 1758, Carabus Syn, Hydrocarabus variolosus –

Fabricus, 1787 şi Oryctes nasicornis – Linnaeus, 1758, ca fiind specii periclitate,

prezentând un risc foarte mare de a deveni extincte, şi include alături de speciile de

gândaci cuprinşi în Directiva Habitate, şi specia Bolbelasmus unicornis – Schrank, 1798 ca



fiind vulnerabilă. Aceeaşi listă include musca gigantică - Satanas gigas – Eversmann,

1855, albina valga – Xylocopa valga – Gerstaeker, 1872, albina violacee – Xylocopa

violacea- Linnaeus, 1758, bondarul de argilă – Bombus argillaceus – Scopoli, 1763 şi

bondarul de stepă – Bombus fragrands – Pallas, 1771 ca fiind specii periclitate, iar viespea

de stepă – Scolia hirta – Schrenck, 1781 şi viespea gigantică – Scolia maculata Drury,

1773, le include în lista speciilor vulnerabile pentru Pădurea Gârboavele.

Fauna de heteroptere – ploşniţe din Pădurea Gârboavele reuneşte 39 de specii,

marea majoritate fiind larg răspândite în toate regiunile României, excepţie făcând însă

speciile: Carpocoris mediteraneus – Tamanini, 1958 din Familia Pentatomidae care a mai

fost găsită punctiform în judeţele Constanţa, Tulcea şi Caraş-Severin, Rhopalus rufus –

Schilling 1821, cunoscută prin două exemplare femele colectate în 1964 de Kis. B din

Craiova şi Dubova judeţul Dolj şi confirmată ca specie nouă pentru fauna României în

urma studiilor realizate în perioada 2004-2009 – Şerban C. 2009a, 2009b, 2010,

Stictopleurus pictus – Fieber, 1861, specie cunoscută doar din Judeţul Dolj, Bihor, Tulcea

şi Maccevethus errans caucasicus – Kolenati, 1845, o specie rară, întâlnită în regiunile de

câmpie.

Tabel nr 35 Lista speciilor de nevertebrate din cadrul Ariei Protejate Pădurea Gârboavele

Nr crt

Specia Vulnerabile

VU

Aproape amenințate

NT

Critic periclitate

CR

Periclitate EN

Familia Lasiocampidae

1 Malacosoma neustriam,

Linnaeus, 1758 - * - -

2 Trichiura crataegi,

Linnaeus 1758 * - - -

3 Machrothylacia rubi,

Linnaeus, 1758 - * - -

4 Gastropacha quercifolia,

Linnaeus, 1758 - * - -

Familia Sphingidae

5 Acherontia atropos,

Linnaeus, 1758 * - - -

6 Sphinx ligustri,Linnaeus,

1758 - * - -

7 Marumba quercus, Denis

& Schiffermuller, 1775 - * - -

8 Hyles euphorbiae,

Linnaeus, 1758 - * - -

9 Hyles galii, Rottemburg,

1775 * - - -

10 Hyles livornica * - - -



Nr crt

Specia Vulnerabile

VU

Aproape amenințate

NT

Critic periclitate

CR

Periclitate EN

11 Deilephila elpenor,

Linnaeus, 1758 - * - -

12 Dolbina elegans, Bang-

Haas 1912 * - - -

Familia Saturniidae

13 Saturnia pyri, Denis & Schiffermuller, 1775

* - - -

14 Aglia tau Linnaeus, 1761 - - - *

15 Eudia pavonia, Linnaeus,

1758 - - - *

Familia Papilionidae

16 Iphiclides podalirius,

Linnaeus, 1758 * - -

17 Papilio machaon, Linnaeus, 1758

- - - *

18 Parnasius mnemosyne,

Linnaeus, 1758 * - - -

19 Zerynthia polyxena, Denis

şi Schiffermüller, 1775 * - - -

Familia Pieridae

20 Aporia crataegi, Linnaeus,

1758 - * - -

Familia Nymphalidae

21 Polygonia c-album,

Linnaeus, 1758 - * - -

22 Melitaea cinxia, Linnaeus,

1758 - - - -

23 Melitaea phoebe, Denis &

Schiffermuller, 1775 - * - -

24 Melitaea trivia, Denis &

Schiffermuller, 1775 - * -

25 Hyponephele lycaon,

Kuhn, 1774 - * - *

26 Apatura ilia, Denis şi Schiffermüller, 1775

- - - *

Familia Lycaenidae

27 Satyrium ilicis, Esper,

1789 * - - -

28 Satyrium spini, Denis &


29 Tomares nogelii

dobrogensis Caradja, 1895

- - * -

Familia Geometridae

30 Alsophila aceraria, Denis


31 Combiaena bajularia,

Denis & Schiffermuller, 1775

- * - -



Nr crt

Specia Vulnerabile

VU

Aproape amenințate

NT

Critic periclitate

CR

Periclitate EN

32 Plaiogramma etruscaria,

Zellerm, 1849 - * - -

33 Jodis lactearia, Linnaeus,

1758 - * - -

34 Cyclophora puctaria,

Linnaeus, 1758 - * - -

35 Scopula tesselaria,

Boisduval, 1840 * - - -

36 Scopula decorate, Denis &


37 Idaea rufaria, Hubner,

1799 - * - -

38 Idaea muricata, Hufnagel,

1767 - * - -

39 Idaea rusticate, Denis &


40 Idaea obsoletaria, Ramburg, 1933

- * - -

41 Idaea trigeminata, Haworthm 1809

- * - -

42 Idaea moniliata, Denis &


43 Idaea dilutaria, Hubner,

1799 - * - -

44 Idaea deversaria, Herrich-

Schaffer, 1847 - * - -

45 Lythria purpuraria,

Linaeus, 1758 - * - -

46 Catarhoe rubidata , Denis


47 Costaconvexa

polygrammataBorkhausen, 1794

- * - -

48 Pelurga comitata,

Linnaeus 1758 - * - -

49 Calostygia aptata, Hubner,

1813 - * - -

50 Philereme transversata,

Hufnagel, 1767 - * - -

51 Perizoma lugdunariam, Herrich-Schaffer, 1855

- * - -

52 Perizoma bifasciatam,

Haworth, 1809 - * - -

53 Abraxas grossulariatus,

Linnaeus, 1758 - * - -

54 Tephrina arenacearia, Denis & Schiffermuller,

1775 - * - -

55 Neognopharmia - * - -



Nr crt

Specia Vulnerabile

VU

Aproape amenințate

NT

Critic periclitate

CR

Periclitate EN

stevenaria Boisduval, 1840

56 Epione repandaria,

Hufnagel, 1767 - * - -

57 Therapis flavicaria, Denis


58 Ennomos erosaria, Denis


59 Ennomos quercaria,

Hubner, 1813 * - - -

60 Eilicrinia trinotata, Metzener, 1845

- * - -

61 Crocallis tusciaria, Borkhausen, 1793

- * - -

62 Calotois pennaria,

Linnaeus, 1761 - * - -

63 Lycia hirtariaClerck, 1759 - * - -

64 Agriopis bajaria, Denis &


65 Cleorodes lichenarias,

Hufnagel, 1767 - * - -

66 Odonthognophos

dumetatas, Treitschke, 1827

* - - -

67 Chariaspilates formosaria,

Eversmann 1837 - * - -

68 Dyscia conspersaria,


- * - -

69 Eranis ankeraria, Staudinger 1861

* - - -

Familia Lymantriidae

70 Leucoma salicis, Linnaeus, 1758

- * - -

71 Ocneria rubea, Denis &

Schiffermuller, 1775 - - - -

Familia Arctiidae

72 Eilema caniola, Hubner,

1808 - * - -

73 Eilema palliatella, Scopoli,

1763 - * - -

74 Chelis maculosa

mannerheimi Duponchel, 1836

* - - -

75 Spilosoma urticae, Esper,

1789 - * - -

76 Arctia festiva, Hufnagel,

1766 * - - -

Familia Noctuidae



Nr crt

Specia Vulnerabile

VU

Aproape amenințate

NT

Critic periclitate

CR

Periclitate EN

77 Herminia tenuialisRebel,

1899 - * - -

78 Catocala elocata, Esper

1787 - * - -

79 Catocala hymenaea,


- * - -

80 Catephia alchymista,


- * - -

81 Oxicesta geographica,

Fabricius, 1787 - * - -

82 Acronicta strigosa, Denis


83 Simyra albovenosa,

Goeze, 1781 - * - -

84 Cryphia raptricula, Denis &


85 Acontia titania, Esper,

1798 * - - -

86 Phyllophila abliterata,

Rambur, 1833 - * - -

87 Eutelia adulatrix, Huber,

1813 - * - -

88 Trichoplusia, Hubner,

1803 - * - -

89 Cucullia santonici, Hubner * - - -

90 Cucullia scrophulariae, Denis & Schiffermuller,

1775 - * - -

91 Cucullia thapsiphaga,

Treitschke, 1826 - - - -

92 Calophasia opalina Esper,

1794 * - - -

93 Pyrrhia purpurina, Esper,

1804 - - - *

94 Mazaria incarnate, Freyer,

1838 - - - *

95 Aegle kaekeritziana,

Hubner, 1799 - * - -

96 Platyperigea kadenii,

Freyer, 1836 - * - -

97 Athetis gluteosa, Treitschke, 1845

- * - -

98 Proxenus lepigone,

Moschler, 1860 - * - -

99 Polyphaenis viridis, de

Villers, 1789 - - * -

100 Dicycla oo , Linnaeus, - * - -



Nr crt

Specia Vulnerabile

VU

Aproape amenințate

NT

Critic periclitate

CR

Periclitate EN

1758

101 Cosnia diffinis, Linnaeus,

1786 - * - -

102 Conistra ligula, Esper,

1791 - * - -

103 Conistra ragusae

macedonica Pinker, 1956 - - - *

104 Episema tersa, Denis &

Schiffermuller, 1775 * - - -

105 Cleoceris scoriacea,

Esper, 1789 - - - *

106 Dryobotodes eremite,

Fabricius, 1775 - * - -

107 Nonagria typhae, Thunberg, 1784

- * - -

108 Hadula stigmosa,

Cristoph, 1887 - - - *

109 Lacanobia splendens,

Hubner, 1808 - * - -

110 Hadena luteago, Denis &


111 Hadena perplexa, Denis &


112 Hadena irregulais,

Hufnagel, 1766 * - - -

113 Orthosia miniosa, Denis &


114 Graphiphora augur,

Fabricius, 1775 - * - -

115 Euxoa distinguenda

rumelica Burosin, 1935 * - - -

116 Agrotis crassa, Hubner,

1803 * - - -

Tabel nr 36 Lista speciilor de heteroptere colectate din Pădurea Gârboavele în perioada

2005-2009

Nr. crt

Specie Răspândirea pe teritoriul României

Frecvenţa Zonă

Familia Plataspidae

1 Coptosoma scutellatum, Geoffroy, 1785 ++++ Toate regiunile

Famila Cydnidae

2 Cydnus aterrimus, Forster, 1771 +++ Toate regiunile

Familia Scutelleridae

3 Odontotarsus pupureolineatus, Rossi, 1790 +++ Reg. deluroase şi câmpie

Familia Pentatomidae

4 Ancyrosoma leocogrammes, Gmelin, 1781 +++ Reg. sudice



5 Graphosoma lineatum, Linne, 1758 ++++ Toate regiunile

6 Sciocoris sulcatus, Fieber, 185) +++ Regiuni sudice şi vestice

7 Aelia acuminata, Linne, 1758 ++++ Toate regiunile

8 Aelia rostrata, Boheman, 1852 +++ Toate regiunile

9 Neottiglossa leporina, Herrich-Schaffer, 1830 +++ Reg. sudice

10 Eysarcoris ventralis, Herrich-Schaffer, 1830 +++ Reg. sudice

11 Staria lunata, Hahn, 1834 ++++ Reg. sudice

12 Carpocoris purpureipennis, De Geer, 1775 ++++ Toate regiunile

13 Carpocoris mediteraneus, Tamanini, 1958 + Jud. Constaţa, Tulcea

Caraş-Severin

14 Carpocoris pudicus, Poda, 1761 +++ Toate regiunile

15 Dolycoris baccarum, Linne, 1758 ++++ Toate regiunile

16 Palomena prasina, Linne, 1761 ++++ Toate regiunile

17 Euryderma ventrale, Kolenati, 1846 ++ Toate regiunile

18 Euryderma ornatum, Linne, 1758 ++++ Toate regiunile

19 Euryderma oleraceum, Linne, 1758 ++++ Toate regiunile

Familia Coreidae

20 Gonocerus acuteangulatus, Goeze 1778 +++ Toate regiunile

21 Syromastus rhombeus, Linnaeus 1767 ++++ Toate regiunile

22 Coreus marginatus, Linnaeus 1758 ++++ Toate regiunile

23 Ceraleptus gracilicornis, Herrich-Schaeffer

1835 ++++ Toate regiunile

24 Coriomeris denticulatus, Scopoli 1763 ++++ Toate regiunile

Familia Alydidae

25 Alydus calcaratus, Linnaeus 1758 ++++ Toate regiunile

Familia Rhopalidae

26 Corizus hyoscyami, Linnaeus 1758 ++++ Toate regiunile

27 Rhopalus parumpunctatus Schilling 1829 ++++ Toate regiunile

28 Rhopalus subrufus, Gmelin 1790 ++++ Toate regiunile

29 Rhopalus rufus Schilling 1821 + Sudul Banatului: Craiova,

Dubova

30 Rhopalus maculatus, Fieber 1837 ++++ Toate regiunile

31 Rhopalus conspersus, Fieber 1833 +++ Toate regiunile

32 Brachycarenus tigrinus, Schilling 1829 +++ Toate regiunile

33 Stictopleurus punctatonervosus, Goeze 1778 ++++ Toate regiunile

34 Stictopleurus abutilon, Rossi 1790 ++++ Toate regiunile

35 Stictopleurus pictus, Fieber 1861 + Jud. Dolj, Bihor, Tulcea

36 Maccevethus errans caucasicus, Kolenati 1845 + Reg. de câmpie

37 Myrmus miriformis, Fallén 1807 +++ Toate regiunile

38 Chorosoma schillingi, Schilling 1829 +++ Dune nisipoase din regiune

de câmpie

Familia Stenocephalidae

39 Dicranocephalus albipes, Fabricius 1781 ++++ Toate regiunile

Total

+-rară, ++-sporadică, +++-frecventă, ++++- larg răspândită



Habitate şi ecosisteme

Habitatele identificate în arealul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele sunt

specifice zonei de stepă, speciile edificatoare fiind specifice subzonei cu păduri şi rarişti de

stejari mezofili, rolul edificator îl au speciile Quercus spp. ca şi tufărişurile de Prunus

spinosa şi alţi arbuşti.

Descrierea habitatelor s-a realizat conform formularelor standard pentru descrierea sitului

de Interes Comunitar ROSCI 0151 – Pădurea Gârboavele.

Din analiza habitatelor existente pe întreaga suprafaţă a Ariei Naturale Protejate Pădurea

Gârboavele au fost descrise după următoarea schemă:

a) cod şi denumire;

b) corespondenţa cu NATURA 2000, EMERALD, CORINE, PALAEARCTIC

HABITATS, EUNIS;

c) suprafeţe aproximative;

d) compoziţia floristică;

e) valoarea de conservare.

Descrierea sitului Natura 2000 ROSCI0151 Pădurea Gârboavele

Situl Natura 2000 ROSCI 0151 – Pădurea Gârboavele a fost instituit ca arie naturală

protejată în baza Ordinul Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 2387/2011. Situl se întinde pe

o suprafaţă de 219 ha, suprapunându-se complet peste Aria naturală de interes naţional în

suprafaţă de 230,00 ha.

Tipul dominant de vegetaţie al sitului Natura 2000 este reprezentat de pădurile şi

rariştile de stejar pufos Quercus pubescens şi stejar brumăriu Quercus pedunculiflora.

Stejarul pufos este localizat preponderent pe zonele înclinate spre pârâul Manolache în

timp ce stejarul brumăriu se cantonează în zonele de platou şi se grupează în pâlcuri mici

şi fâşii înguste la limita sitului. Limita exactă între habitatul 91AA edificat de stejarul pufos

şi habitatul 91I0 edificat de cel brumăriu este dificil de realizat având în vedere

răspândirea mozaicată a acestor două specii precum şi gradul de amestec variabil.

Procentul de suprafaţă din sit cuprins la categoria „Păduri de monocultură plopi sau arbori

exotici”, reprezintă plantaţii de salcâm. Situl este format din parcelele silvice 1A, B, C, D,

2A, B, C, V, 3A, B, C, 4A, B, C, 5A, B, C, 6A şi parte din subparcela 6B conform

amenajamentului silvic al Pădurii Gârboavele.



Se remarcă structura naturală foarte bine conservată reprezentată prin diversitatea de

specii în etajul arborilor, în subarboret şi în pătura erbacee şi alternarea porţiunilor de

pădure închisă cu rarişti şi poieni.

Trebuie menţionată prezenţa formelor „virescens” şi „atrichoclados” la stejarul

brumăriu cât şi a formei hibridogene Q. x corcyrensis - Q. pedunculiflora x Q. pubescens.

De asemenea este prezent Quercus virgiliana - chiar exemplare de Q. virgiliana forma

„pungens”. Pe lângă stejarul pufos şi cel brumăriu, în etajul arborilor mai apar jugastrul -

Acer campestre şi vişinul turcesc - Prunus mahaleb iar în subarboret măceşul - Rosa

canina, păducelul - Crataegus monogyna, porumbarul - Prunus spinosa, cornul - Cornus

mas, scumpia - Cotinus coggygria. Datorită subarboretului foarte dens regenerarea

naturală a stejarilor este redusă - prezentă doar în ochiuri şi luminişuri. Prin

amenajamentul silvic arboretelor din sit li s-a atribuit funcţia specială de protecţie fiind

supuse regimului de conservare.

Habitate de interes comunitar stabilite conform Ordinului ministrului mediului şi pădurii

1964/2007, privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă

comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România,

Anexa 4 - Lista tipurilor de habitate şi a speciilor de interes comunitar pentru care a fost

declarat situl de importanţă comunitară ROSCI 0151 – Pădurea Gârboavele, habitatele şi

speciile care austat la baza includerii ariei pe lista siturilor de importanţă comunitară, sunt:

(vezi Tabel nr. 27 Tipuri de habitat prezente în sit și evaluarea sitului în ceea ce le

privește).

Suprafeţele habitatelor prezente în situl de importanţă comunitară ROSCI 0151

Pădurea Gârboavele sunt date cu exactitate, pe baza informaţiilor existente din planurile

de amenajament dar corectate în urma deplasărilor în teren.

Suprafeţele habitatelor identificate în situl de importanţă comunitară Pădurea

Gârboavele în suprafaţă totală de 219 ha sunt:

Tabel nr. 37 – Suprafaţa habitatelor existente cartate în ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele

Cod Denumire habitat Suprafaţa - ha %

40C0* Tufărişuri caducifoliate ponto-sarmatice 4,72 2,15

91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos 149,14 68,10

91I0* Vegetaţie de silvostepă eurosiberiana cu Quercus spp. 15,08 6,9

Amenajament silviccu Robinia pseudacacia 45,18 20,63

Amenajament silviccu Fraxinus spp. 4,88 2,22



Conform fişei sitului ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele, au fost identificate 3 habitate,

respectiv 40C0* Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice, 91AA Vegetaţie forestieră ponto-

sarmatică cu stejar pufos, şi 40C0* Tufărişuri caducifoliate ponto-sarmatice. În urma

deplasărilor în teren şi a cartării habitatelor au fost semnalate/identificate 5 habitate

forestiere, având următoare distributie:

- 40C0* Tufărişuricaducifoliate ponto-sarmatice –au fost semnalate în partea de V,

NV şi SV a sitului, ocupând o suprafaţă de 4,72 ha, reprezentând 2,15% din suprafaţă

totală a sitului;

- 91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos –a fost semnalată cu

precădere în partea E, NE, SE a sitului dar şi în partea centrală de la N-S, ocupând o

suprafaţă de 149,14 ha, reprezentând 68,10% din suprafaţă totală a sitului;

- 91I0 * Vegetaţie de silvostepă eurosiberiana cu Quercus spp –a fost identificat în

partea central - nordică a sitului, ocupând o suprafaţă de 15,08 ha, reprezentând 6,9% din

suprafaţă totală a sitului;

- Amenajament silvic cu Robinia pseudacacia – localizată în partea vestică şi

centrală a sitului, având o orientare de la N la S, ocupând o suprafaţă de 45,18 ha,

reprezentând 20,63% din suprafaţă totală a sitului;

- Amenajament silvic cu Fraxinus spp. –a fost identificată în partea centrală a sitului,

ocupând o suprafaţă restrânsă 4,88 ha, reprezentând 2,22% din suprafaţă totală a sitului.

Descrierea habitatelor de interes comunitar identificate în Aria Protejată Pădurea

Gârboavele(Habitatele din România - Doniţă et al., 2005):

a) 40C0*Tufărişuri caducifoliate ponto-sarmatice CLAS. PAL.: 31.8B7

Habitat prezent pe întreg arealul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele ce

prezintă o valoare conservativă mare ca urmare a speciilor de interes comunitar prezente.

Este reprezentat de tufărişuri caducifoliate ale zonei de stepă cu arbuşti din regiunile

pontică şi sarmatică şi ale teritoriilor adiacente din interiorul sau din afara zonei de limită

estică a pădurilor de stejari Quercus spp., din zona pădurilor stepice de stejari şi arţar

tătăresc - 41.7A22 şi pădurilor stepice subeuxinice - 41.7A3, care fac parte din habitatul

91I0 - păduri stepice euro-siberiene cu Quercus spp.

Tufărişurile caducifoliate ponto-sarmatice cu o abundenţă a speciilor Crataegus

monogyna, Ligustrum Vulgare, Rosa canina, Prunus spinosa şiCotinus coggygriaprezintă

o largă răspândire pe întreaga suprafaţă a sitului de interes comunitar ROSCI 0151

Pădurea Gârboavele, instalându‐se de preferinţă în ochiurile de pădure, la limita dintre



acestea şi poienile din interior, în locurile de pantă cu expoziţie estică sau vestică. Se

poate evidenţia o delimitare a habitatului mai ales în zona vestică la limita pădurii cu

terenurile agricole. Structura floristică a acestui habitat este bogată şi variată, drept

rezultat al răspândirii fitocenozelor pe întreaga suprafaţă a ariei naturale protejate.

Specii de plante: Crataegus monogyna Prunus spinosa, Rhamnus catharticus,

Asparagus verticillatus, Ligustrum vulgare, Cotinus coggygria, Rosa canina, Cornus

sanguinea, Viburnum lantana, Rhamnus cathartica, Euonymus europaeus, Balota nigra,

Dactylis glomerata, Polygonatum latifolium, Bilderdykia convolvulus, Achillea ochroleuca,

Galium aparine, Physalis alkekengi, Sambuscus nigra, Silene alba, Ajuga reptans,

Chenopodium album, Euphorbia esula, Carex spicata, Viola alba, Fragaria vesca, Poa

silvicola, Melica ciliata, Taraxacum officinale , Vicia cracca, Carex michelii, Viola hirta,

Dictamnus albus, Phleum phleoides, Rubus caesius, Clamintha clinopodium, Allaria

petiolata, Urtica dioica, Lapsana communis, Leonurus cardiac, Actiunum tomentosum,

Erigeron Canadensis, Stellaria media, Artemisia vulgaris, Bromus sterilis, Chaerophyllum

temulentum, Torolis japonica, Cichorium intybus, Plantago major, Cannabis ruderalis,

Chenopodium hygridum, Fraxinus excelsior, Geranium pusilum, Morus alba, Cucumbalus

baccifer, Torolis arvensis, Mycelis muralis, Parthenocissus quinquefolia, Sonchus

arvensis, Anthriscus cerefolium, Agrostis stolonifera.

HdR R3128, R3129, R3131 p.p., R3132, R3133;

As. Veg: Prunion spinosae - Soó 1951; Pruno spinosae‐Crataegetum- Soó 1927,

Hueck 1931 - Syn.: Prunetum moldavicae – Dihoru, 1969; Rubo caesii‐Prunetum spinosae

- Raţiu et Gergely 1979; Prunetum tenellae - Soó 1951 - Syn.: Prunetum nanae - Borza

1931.

b) 91I0* Păduri stepice euro-siberiene de Quercus spp. –CLAS. PAL.: 41.7A

Păduri xerotermofile de stejar Quercus spp. Prezente în zonele cu climă continentală,

cu o mare amplitudine a temperaturilor. Substratul constă din loess - soluri de tip

cernoziom, Q. pubescens Q. pedunculiflora şi Quercus robur domină stratul arborescent al

acestor păduri, care sunt bogate în elemente stepice continentale şi geofite din Aceri

tatarici-Quercion - Zólyomi 1957.

Se remarcă prezenţa speciilor reprezentative de Q. pubescens, Q. pedunculiflora Q.

robur,, Q. petraea, Acer campestre, Acer tataricum, Cornus sanguinea, Crataegus

monogyna, Ligustrum vulgare, Prunus spinosa, Pyrus pyraster, Rhamnus cathartica.



Se remarcăde asemenea şi prezenţa stratului arbustiv prin speciile: Acer campestre

juvenil, Crataegus monogyna, C.pentagyna, Prunus spinosa, Cotinus coggygria, Cornus

sanguinea, C. mas,Evonymus europaeus, E. verrucosus, Viburnum lantana,

Ligustrumvulgare, Pyrus pyraster, Rhamnus cathartica, Rosa canina, Amygdalusnana,

Cerasus fruticosa, Sambucus nigra.

Stratul ierbaceu este alcătuit din speciile: Clinopodium vulgare, Asparagus tenuifolius,

Viola hirta, Geum urbanum,Agrimonia eupatoria, Urtica dioica, Poa angustifolia, Vinca

herbacea,Dactylis glomerata.

Acest habitat se întrepătrunde cu habitatul 91AA fiind o întrepătrundere mozaicată a

speciilor Quercus robur, Q. pedunculiflora şi Q. Pubescens. De asemenea în zona Văii lui

Manolache se constată o degradare a acestui habitat ca urmare a prezenţei speciei

Robinia.

HdR R4138, R4146, R4148, R4156, R4157, R4159

Valoare conservativă: mare.

As. Veg: Lathyro collini‐Quercetum pubescentis - Klika 1932; Quercetum

pedunculifloraecerris - Morariu 1944; Quercetum pedunculiflorae - Borza 1937;

c) 91AAPăduri est-europene de stejar pufosCLAS. PAL.: 41.7371, 41.7372

Păduri extrazonale dominate de stejar pufos, cu floră submediteraneană, ocupând

enclave mai calde în cadrul arealelor subcontinentale.

Include subtipurile: 41.7371 Păduri tracice de stejar pufos

Speciile de stejar pufos - Quercus pubescens sunt însoţite şi de specii precum Q.

pedunculiflora şi Quercus robur., Acer campestre, Acer tataricum, Cornus sanguinea,

Crataegus monogyna, Ligustrum vulgare, Prunus spinosa, Pyrus pyraster, Rhamnus

cathartica şi alte elemente floristice. De asemenea se constată un habitat mozaicat şi prin

prezenţa celorlalte specii de stejar Q. pedunculiflora şi Quercus robur.

Specii de plante: se constată de asemenea prezenţa unui strat arbustiv cu speciile

Crataegus monogyna, Prunus spinosa, Rosa canina, Evonymus europaeus, Ligustrum

vulgare, Rhamnus cathartica.

Stratul ierbos este format din Lithospermum purpurocaeruleum, Brachypodium

sylvaticum, Polygonatum latifolium, Clinopodium vulgare, Geum urbanum, Paeonia

peregrina, Clinopodium vulgare, Tanacetum corymbosum, Asparagus



tenuifolius,Lithospermum purpurocaeruleum, Fragaria viridis, Teucrium chamaedrys,Geum

urbanum, Polygonatum latifolium, Carex divulsa, Thalictrumaquilegiifolium, Festuca

valesiaca, Galium verum, Poa angustifolia, Vincaherbacea, Filipendula vulgaris,

Xeranthemum annuum.

Indivizi ai speciilor Echium russicum - Capul şarpelui şi Iris aphylla ssp. hungarica -

Stânjenel, Paeonia peregrina - Bujorul românesc, au fost semnalaţi foarte rar, indivizi fiind

identificaţi în ochiurile unde nu s-a dezvoltat arboretele asigurând condiţii prielnice de

dezvoltare a unor specii iubitoare de lumină.

HdR R4158, R4161, R4162, R4163

Valoare conservativă: mare.

As. Veg: Lathyro collini‐Quercetum pubescentis - Klika 1932 ; Aceri tatarici

Quercetum pubescenti pedunculiflorae - Zólyomi 1957, Cotino‐Quercetum

pubescentis Soó - 1931- Syn.: Galio dasypodi‐Quercetum pubescentis - Doniţă 1970;

Paeonio peregrinae‐ Carpinetum orientalis - Doniţă 1970; Fraxino orni‐Quercetum

dalechampii - Doniţă 1978.

d) Habitate forestiere - amenajamente silvicecu Robinia pseudacacia şi Fraxinus

spp.

Asociaţii de tip Robinietum pseudacaciae – Arvat 1939. Este reprezentată prin

plantaţii de salcâm, situate în partea de sud şi vest a Pădurii şi pe conturul văii lui

Manolache.

Stratul arborilor cu înălţime de 12-14 m este format din speciile Robinia pseudacacia,

Gleditsia triacanthos, Acer campestre, Fraxinus excelsior şi Fraxinus ornus. În stratul

arbustiv se întâlnesc sporadic indivizi de Crataegus monogyma, Rosa canina, Prunus

spinosa şi Rhamnus catharctica. Stratul ierbos este foarte heterogen cu apartenenţă

cenotică, acoperind solul până la 30 %.

Valoare conservativă: redusă.

Stratul forestier este format din speciile: Robinia pseudacacia cu acoperire mare, dar

se semnalează şi prezenţa speciilor Gleditsia triacanthos, Acer campestre, Fraxinus

excelsior şi Fraxinus ornus, precum şi a speciilorarbustive Cornus sanguinea, Acer

campestre - juv., Gleditsia triacanthos juv., Crataegus monogyna, Rosa canina. Se

semnalează de asemenea şi arbori răzleţi de Quercus spp.

Stratul ierbos este format din speciile: Bromus sterilis, Ballota nigra, Anthriscus

trichosperma, Urtica dioica, Alliaria petiolata, Torilis japonica, Lactuca serriola, Physalis



alkekengi, Galium aparine, Bromus sterilis, Rubus caesius,Leonurus cardiaca, Alliaria

petiolata.

e) Vegetaţie de pajişti xerofile

Habitat instalat la marginea Ariei Naturale Protejate la limita sudică şi nordică în

prelungirea Văii lui Manolache.

R3415 Pajişti ponto-balcanice de Botriochloa ischaemum şi Festuca valesiaca

Corespondenţe: NATURA 2000:

EMERALD: 34.9 Continental steppes

CORINE: PAL.HAB: 34.951 Western Anatoliansteppes

EUNIS: E1.222 Moesio-Carpathian andropogonid steppes

Asociaţii vegetale: Botriochloetum ischaemi - Krist. 1937,Pop 1977.

Răspândire: reprezintă păşunile de şes din stepă şi silvostepă şi pe dealurile din zona

pădurilor de stejar, din Dobrogea, Muntenia şi sudul Moldovei - Pădurea Gârboavele;

Staţiuni: Altitudini de 100–400 m;

Clima: T = 11–70C; P = 400– 800 mm;

Relief: teren plan, coaste uşor înclinate până la moderat înclinate cu expoziţie sudică,

sud-estică şi sud-vestică.

Structura: caracteristice sunt gramineele stepice, xerofile, care alcătuiesc etajul

superior de 50–65 cm şi cu acoperirea de 60–85%. Dintre aceste plante, nelipsite în cadrul

fitocenozelor sunt: Botriochloa ischaemum, Festuca valesiaca, Bromus hordeaceus,

Cleistogene serotina, Agropyron cristatum, A. repens, Chrysopogongryllus, Stipa capillata,

S. lessingiana, Astragalus onobrychis, Artemisia austriaca,Achillea setacea, Jurinea

mollis. Plantele scunde alcătuiesc etajul inferior, dintre care cele mai reprezentative sunt:

Teucrium polium, Trigonella monspeliaca, Medicago minima, M. lupulina, Trifolium

arvense, Thymus zygoides, Galium humifusum, Minuartia viscosa, Bombycilaena erecta,

Ceratocarpus arenarius, Androsace maxima.


Compoziţie floristică: specii edificatoare: Festuca valesiaca, Botriochloa ischaemum;

Specii caracteristice: Botriochloa ischaemum, Festuca valesiaca, F. rupicola.

Altespecii importante: Taraxacum serotinum, Daucus guttatus, Galium humifusum,

Artemisia austriaca, Chrysopogon gryllus, Adonis vernalis, Veronica austriaca ssp.

jacquinii, Salvia nutans, Inula oculus-christi, Centaurea rutifolia ssp. jurineifolia, Teucrium



polium, Asperula cynanchica, Taraxacum laevigatum, Eryngium campestre, Euphorbia

seguierana, Galium humifusum, Achillea setacea, Potentilla argentea, Astragalus

onobrychis, Trifolium campestre, Medicago lupulina, Cynodon dactylon, Kochia prostrata.

As. Veg. Botriochloetum – Andropogonetum - ischaemi -Kristiansen 1937; Pop 1977

Syn.: ass. Botriochloa ischemum - Burduja et al. 1956; Botriochloetum ischaemi

moldavicum - Dobrescu 1971; Taraxacoserotinae ‐ Botriochloetum ischaemi - Burduja et

al. 1956 - Sârbu, Coldea et Chifu 1999.

f) Comunităţi ruderale/sagetale

R8704 Comunităţi antropice cu Polygonum aviculare, Loliumperenne, Sclerochloa

dura si Plantago major.

PAL.HAB: 87.2 Ruderal communities

EUNIS: –

Asociaţii vegetale: Lolio – Plantaginetum majoris - Linkola 1921; Berger 1950,

Sclerochloo – Polygonetum avicularis - Gams 1927; Soó 1940.

Habitat identificat de-a lungul drumurilor, locurile bătătorite, marginea vestică cu

terenurile agricole cultivate.

Structura: majoritatea plantelor componente sunt de talie mică, dar se pot separa două

straturi: cel superior este realizat de speciile: Lolium perenne, Lepidium ruderale,

Matricaria perforata, Chamomilla recutita, Hordeum murinum, Malva pusilla, Centaurea

calcitrapa, Eragrostis minor. Etajul inferior este alcătuit din specii repente sau cu tulpina

foarte redusă cum sunt: Amaranthus crispus, Euclidium syriacum, Poa annua, Polygonum

aviculare.


Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Poa annua, Polygonum aviculare, Plantago

major, Sclerochloa dura, Lolium perenne.

Specii caracteristice: Plantago major, Polygonum aviculare, Euclidium syriacum,

Sclerochloa dura. Alte specii importante: Trifolium repens, Taraxacum officinale, Hordeum

murinum, Matricaria perforata, Chamomilla recutita, Malva pusilla, Eragrostis minor.

4.6 Mediul social şi economic

În conformitate cu cerinţele social-economice, ecologice şi informaţionale,

amenajamentul Pădurii Gârboavele îmbină strategia ecosistemelor forestiere din zonă cu

strategia dezvoltării societăţii. Cea mai importantă direcţie în care s-a acţionat o constituie



creşterea protecţiei mediului înconjurător, creşterea calităţii factorilor de mediu (aer, apă,

sol, floră şi faună) şi ridicarea calităţii vieţii individuale şi sociale a locuitorilor din zonă.

Pentru pădurile din cadrul O.S. Galaţi obiectivele social-economice avute în vedere la

reglementarea modului de gospodărire a acestora, detaliate prin stabilirea ţelurilor de

producţie ori de protecţie la nivelul unităţilor de amenajament (parcelă, subparcelă, etc.)

sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabel nr. 38 Obiective social - economice

Grupa de obiective şi servicii Denumirea obiectivului protejat sau a serviciului realizat

Denumirea

a. Servicii (ţeluri) de protecţie

Hidrologie (de protecţie a apelor/zonelor umede)

Protecţia celor două lacuri existente la nivelul pădurii Gârboavele

Protecţia albiei majore a celor două pâraie (Valea Gârboavele şi Valea Mare)

Protecţia terenurilor şi a solurilor Terenuri cu pantă mare

Terenuri cu eroziuni

Protecţia contra factorilor climatici şi industriali dăunători

În unitatea studiată există 138,80 ha de pădure afectată de fenomenul de uscare. Prin implementarea obiectivelor prevăzute în prezentul plan, se urmăreşte îmbunătăţirea/eliminarea acestui fenomen, atât prin lucrări silvice specifice, cât şi prin plantarea unor specii de arbori rezistenţi la fenomenul de uscare.

Păduri cu funcţii de recreere

Menţinerea unui aspect peisagistic şi de recreere în cadrul zonelor amenajate din interiorul pădurii Gârboavele

Respectarea căilor de acces existente în cadrul pădurii, precum şi a zonelor de picnic special amenajate

Conștientizarea turiştilor precum şi prezentarea unui set minim de măsuri pentru protejarea ANP Pădurea Gârboavele

Compoziţia ţel

Protecţia/îmbunătăţirea habitatelor prioritare din cadrul ANP Pădurea Gârboavele, prin plantarea/completarea cu specii de Quercus celor două habitate (91AA - Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos, 91I0* - Vegetație de silvostepa eurosiberiană cu Quercus spp.)

b. servicii de obţinere a produselor lemnoase şi a altor produse în afara lemnului

Produse lemnoase

Protejarea ANP Pădurea Gârboavele prin eliminarea arborilor care au ajuns la maturitate şi valorificarea masei lemnoase

Protejarea ANP Pădurea Gârboavele prin eliminarea arborilor doborâţi în urma căderilor abundente de zăpadă ori a unor furtuni, şi valorificarea masei lemnoase rezultate

Protejarea ANP Pădurea Gârboavele prin eliminarea arborilor afectaţi de fenomenul de uscare ori afectaţi de diverşi dăunători (ex. Tortrix v. Limantria D Melacosoman) şi valorificarea masei lemnoase rezultate

Alte produse în afara lemnului

Vânat

Fructe de pădure

Ciuperci comestibile

Plante medicinale şi aromate, etc

Produse melifere



Obiectivele asumate de amenajamentul silvic al Pădurii Gârboavele susţine

integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar din zonă şi conservarea pe termen

lung a habitatelor forestiere de interes comunitar din zonă.

4.7 Patrimoniul arhitectonic, arheologic şi cultural

Având în vedere natura lucrărilor propuse prin prezentul amenajament silvic, precum

şi localizarea celor două trupuri (în extravilanul comunei Tuluceşti respectiv extravilanul

municipiului Galaţi), impactul planului analizat asupra patrimoniului cultural arheologic sau

arhitectonic a zonei analizate, este nul.

4.8 Peisajul

Implementarea Planului de amenajament silvic al Pădurii Gârboavele asupra zonelor

protejate sau peisajelor care au un statut de protejare recunoscut pe plan naţional,

comunitar ori internaţional, menţine ori îmbunătăţeşte starea de conservare favorabilă a

habitatelor naturale (pieisajului), prin gospodărirea durabilă a Ariei Naturale Protejate

Pădurea Gârboavele, în concordanţă cu planul de management al acestuia.

5. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PLAN, INCLUSIV

ÎN PARTICULAR, CELE LEGATE DE ORICE ZONĂ CARE PREZINTĂ O IMPORTANŢĂ



SPECIALĂ PENTRU MEDIU CUM AR FI: ARIILE DE PROTECŢIE SPECIALĂ

AVIFAUNISTICĂ ŞI ARIILE SPECIALE DE CONSERVARE

Problemele de mediu existente relevante pentru zona planului analizat a fost identificat

pentru fiecare dintre factorii/aspectele de mediu care s-au prezentat mai sus. A fost

adoptat acest mod de abordare pentru a asigura tratarea unitară a tuturor elementelor pe

care le presupune evaluarea de mediu.

Referitor la selectarea factorilor/aspectelor de mediu cu relevanţă pentru prezentul

plan, în raport cu cei prevăzuţi în HG nr. 1076/2004 se fac următoarele precizări:

factorii climatici reprezintă un aspect fără relevanţă pentru plan, deoarece aria de

aplicare a acestuia este mult prea redusă pentru ca propunerile planului să aibă

vreo influenţă asupra climei din zonă;

valorile materiale reprezintă un aspect fără relevanţă pentru plan, deoarece

amplasamentul planului nu dispune de resurse materiale;

patrimoniul cultural, inclusiv patrimoniul arhitectonic şi arheologic reprezintă un

aspect fără relevanţă pentru plan, deoarece acestea nu vor fi influenţate de

implementarea planului, lucrările silvice propuse realizându-se în afara perimetrelor

de protecţie impuse de legislaţia în vigoare;

Calitatea globală a mediului înconjurător din teritoriul administrativ al comunei

Tuluceşti (Pădurea Gârboavele), respectiv a municipiului Galaţi (trup Zătun) este apreciată

ca fiind bună, calificativ rezultat din însumarea valorilor calităţii apei, aerului, solului,

fondului forestier.

Pentru viitor se propune conservarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului, ţinându-se

seama de problemele specifice ale obiectivelor economice din zonă, existente sau viitoare,

precum şi a Planului de management aferent Ariei Naturale Protejate Pădurea

Gârboavele.

Din cele două trupuri analizate (Pădurea Gârboavele şi trupul Zătun) care fac parte din

prezentul amenajament silvic, trupul Pădurea Gârboavele se suprapune atât cu Rezervația

naturală Pădurea Gârboavele cât şi cu situl de interes comunitar ROSCI Pădurea

Gârboavele.

Suprafaţa Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele cuprinde următoarele unităţi

amenajistice: UA 1 A,B,C,D; 2 A,B,C,D; 3 A,B,C, D; 4 A,B,C; 5 A,B,C; 6 A,B,C; 7 A.



Suprafața inclusă în categoria 1.5B este mai mare decât cea inclusă în Legea 5/2000,

deoarece sunt incluse subparcele întregi în această categorie, iar limita rezervației nu este

pe limita acestora (ex. UA 6B unde limita rezervației trece prin interiorul acesteia).

În ceea ce priveşte suprapunerea UA cu situl de importanţă comunitară ROSCI 0151

Pădurea Gârboavele acestea sunt: UA 1 A,B,C,D; 2 A,B,C,D; 3 A,B,C, D; 4 A,B,C; 5

A,B,C; 6 A,B, C.



6. OBIECTIVELE DE PROTECŢIE A MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL NAŢIONAL,

COMUNITAR SAU INTERNAŢIONAL, CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PLAN

Scopul evaluării de mediu pentru planuri şi programe constă în determinarea formelor

de impact semnificativ asupra mediului ale planului analizat. Aceasta s-a realizat prin

evaluarea tuturor factorilor implicaţi, ce face obiectul planului analizat, în raport cu un set

de obiective pentru protecţia mediului.

Se precizează că un obiectiv reprezintă un angajament, definit mai mult sau mai puţin

general, a ceea ce se doreşte a se obţine. Pentru a se atinge un obiectiv, sunt necesare

acţiuni concrete care, în conformitate cu procedurile de planificare, sunt denumite ţinte.

Pentru măsurarea progreselor în implementarea acţiunilor, deci în realizarea ţintelor,

precum şi, în final, în atingerea obiectivelor se utilizează indicatori, indicatorii reprezentând

de fapt acele elemente care permit monitorizarea şi cuantificarea rezultatelor unei evaluări

de mediu.

6.1. Obiective de protecţia mediului, stabilite la nivel internaţional

Aderarea României la UE a impus transpunerea în legislaţia română a aquis–ului

comunitar, implementarea şi controlul implementării legislaţiei specifice. Politica Uniunii

Europene şi acţiunea sa asupra mediului pot fi schiţate prin programele sale de acţiune

asupra mediului începute în 1973.

Decretul unic european şi Tratatul Maastricht au stabilit obiectivele fundamentale: de

protecţie şi îmbunătăţire a calităţii mediului, de contribuire la protejarea sănătăţii umane,

respectiv de asigurare a unei utilizări prudente şi raţionale a resurselor naţionale.

Sub Tratatul de la Maastricht, Curtea Europeana poate impune amenzi unui stat

membru care nu a reuşit implementarea directivelor UE şi punerea în vigoare în întregime

a acestora.

De asemenea, principiile “poluatorul plăteşte” şi “pagubele asupra mediului trebuie sa

fie rectificate la sursă” sunt identificate în articolul 130 din Decretul Unic European. Al

şaselea program de acţiune în domeniul mediului al UE “Mediu 2000: Viitorul nostru

comun, şansa noastră”, pune accentul pe prevenirea poluării factorilor de mediu, în special

a apelor, realizarea unui plan de gestiune a deşeurilor, utilizarea durabilă a resurselor

naturale. Programul este parte integrantă a strategiei de dezvoltare durabilă a Comunităţii

Europene.



6.2. Obiective de mediu naţionale şi comunitare, ţinte şi indicatori

Obiectivele de mediu iau în considerare şi reflectă politicile de mediu naţionale şi ale

UE şi au fost stabilite cu consultarea Grupului de Lucru. De asemenea, acestea iau în

considerare obiectivele de mediu la nivel local şi regional, stabilite prin Planul Local de

Acţiune pentru Mediu al judeţului Galaţi şi, respectiv, prin Planul Regional de Acţiune

pentru Mediu al Regiunii S-E.

Pentru realizarea/întocmirea Amenajamentului Silvic aparţinând Pădurii Gârboavele,

respectiv a raportului de mediu s-a ţinut cond de:

OUG 195/2005 – privind protecţia mediului, cu modificările şi completările

ulterioare;

Legea 57/2007 - privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor

naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare;

Legea 46/2008 Codul Silvic;

Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului 2000 – 2. Norme tehnice pentru

îngrijirea şi conducerea arboretelor, Bucureşti;

Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului 2000 – 3. Norme tehnice privind

alegerea şi aplicarea tratamentelor, Bucureşti;

Ordinului nr. 1.540 din 3 iunie 2011 pentru aprobarea Normelor privind stabilirea

termenelor, modalităţilor şi perioadelor de exploatare a masei lemnoase din păduri şi din

vegetaţia forestieră din afara fondului forestier naţional;

Ordonanţa de Urgenţă nr. 11 din 2004 privind producerea, comercializarea şi

utilizarea materialelor forestiere de reproducere;

Comisia Europeană – Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale

şi a speciilor de floră şi faună sălbatice;

Comisia Europeană 2003 – Interpretation Manual of European Union Habitats;


Natura 2000 în România - Species Fact Sheets, Bucureşti;


Natura 2000 în România - Habitat Fact Sheets, Bucureşti;

Obiectivele de protecţie a mediului stabilite la nivel internaţional (UE) au fost transpuse

în legislaţia românească. La elaborarea Planului de amenajament silvic s-a ţinut cont de

toate prevederile legislative privind protecţia mediului.



În cazul planului analizat, ţintele constituite, de fapt, prevederile proiectului privind

reducerea impactului social şi de mediu, respectiv, măsurile prevăzute în planurile de

management social şi de mediu. Deoarece în cazul planului supus evaluării de mediu,

măsurile pentru reducerea impactului asupra fiecărui factor/aspect de mediu (conform

planurilor de management social şi de mediu asociate proiectului), constituind ţinte pentru

atingerea obiectivelor de mediu, s-a decis ca obiectivele să fie clasificate şi prezentate în

două categorii:

obiective strategice de mediu, reprezentând obiectivele stabilite la nivel naţional,

comunitar sau internaţional;

obiective specifice de mediu, reprezentând obiectivele relevante pentru plan,

derivate din obiectivele strategice, precum şi obiectivele la nivel local şi regional.

În conformitate cu bunele practici europene şi naţionale de protecţie şi conservare a

valorilor naturale, Planul de management promovează dezvoltarea durabilă, integrând

strategiile economice şi sociale ale comunităţilor cu principiile, practicile şi acţiunile de

protecţie şi conservare a naturii în condiţiile respectării tradiţiilor şi culturii zonale şi

regionale.

Obiectivele asumate de amenajamentul silvic al Pădurii Gârboavele, susţin integritatea

ariei naturale protejate de interes comunitar şi conservarea pe termen lung a habitatelor

forestiere de interes comunitar din zona analizată. Lucrările prevăzute în amenajamentul

silvic se va realiza sub stricta supraveghere a cel puţin unui specialist cu informarea

periodic şi acceptul custodelui.

Activitatea desfăşurata în realizarea şi operarea planului este la scară restrânsă şi nu

va afecta integritatea şi stabilitatea siturilor naturale, dacă se vor respecta măsurile

propuse atât în Amenajamentul silvic Pădurea Gârboavele cât şi a recomandărilor propuse

prin prezentul studiu de evaluare adecvată, respectiv respectarea legislaţie în vigoare.

6.3. Modul de indeplinire a obiectivelor de protectie a mediului

În conformitate cu bunele practici europene şi naţionale de protecţie şi conservare a

valorilor naturale, Planul de management promovează dezvoltarea durabilă, integrând

strategiile economice şi sociale ale comunităţilor cu principiile, practicile şi acţiunile de

protecţie şi conservare a naturii în condiţiile respectării tradiţiilor şi culturii zonale şi

regionale.



Obiectivele asumate de amenajamentul silvic al Pădurii Gârboavele, susţin integritatea

ariei naturale protejate de interes comunitar şi conservarea pe termen lung a habitatelor

forestiere de interes comunitar din zona analizată. Lucrările prevăzute în amenajamentul

silvic se va realiza sub stricta supraveghere a cel puţin unui specialist cu informarea

periodic şi acceptul custodelui.

Activitatea desfăşurata în realizarea şi operarea planului este la scară restrânsă şi

nu va afecta integritatea şi stabilitatea siturilor naturale, dacă se vor respecta măsurile

propuse atât în Amenajamentul silvic Pădurea Gârboavele cât şi a recomandărilor propuse

prin prezentul studiu de evaluare adecvată, respectiv respectarea legislaţie în vigoare.

Ţinând cont că amenajamentul silvic este parte integrantă în cadrul planului de

management, acesta a fost întocmit conform legislaţiei naţionale şi europene în vigoare,

neinfluenţând în mod negativ aria naturală protejată Pădurea Gârboavele.



7. POTENŢIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV

ASUPRA ASPECTELOR CA: BIODIVERSITATEA, POPULAŢIA, SĂNĂTATEA UMANĂ,

FAUNA, FLORA, SOLUL, APA, AERUL, FACTORII CLIMATICI, VALORILE

MATERIALE, PATRIMONIUL CULTURAL, INCLUSIV CEL ARHITECTONIC ŞI

ARHEOLOGIC, PEISAJUL ŞI ASUPRA RELAŢIILOR DINTRE ACEŞTI FACTORI

7.1. Metode şi proceduri pentru evaluarea impactului

Cerinţele HG nr. 1076/2004 prevăd să fie evidenţiate efectele semnificative asupra

mediului determinate de implementarea planului supus evaluării de mediu. Scopul acestor

cerinţe constă în identificarea, predicţia şi evaluarea formelor de impact generate de

implementarea planului.

În vederea evaluării sintetice a impactului potenţial asupra mediului, în termeni cât mai

relevanţi, au fost stabilite categorii de impact care să permită evidenţierea efectelor

potenţial semnificative asupra mediului generate de implementarea planului.

Pentru a evalua impactul asupra factorilor/aspectelor de mediu relevante s-au stabilit,

pentru fiecare dintre aceştia, câte o serie de criterii specifice care să permită evidenţierea,

în principal, a impactului semnificativ.

În cele de mai jos se prezintă categoriile de impact şi criteriile pentru evaluarea

impactului, stabilite de evaluator şi prin consultarea Grupului de Lucru, constituit cu ocazia

analizei planului.

Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe necesită identificarea impactului

semnificativ asupra factorilor/aspectelor de mediu al prevederilor planului avut în vedere.

Impactul semnificativ este definit ca fiind “impactul care, prin natura, magnitudinea, durata

sau intensitatea sa, generează efecte negative sau pozitive asupra unui factor sensibil de

mediu.

Conform cerinţelor HG nr. 1076/2004, efectele potenţiale semnificative asupra

factorilor/aspectelor de mediu trebuie să includă efectele secundare, cumulative, sinergice,

pe termen scurt, mediu şi lung, permanente şi temporare, pozitive şi negative.

În vederea evaluării impactului activităţilor proiectului ce face obiectul planului, s-au

stabilit şase categorii de impact. Evaluarea impactului s-a făcut pentru toţi

factorii/aspectele de mediu stabiliţi/stabilite a avea relevanţă pentru planul analizat.

Evaluarea şi predicţia impactului au fost efectuate pe baza modelelor şi metodelor

expert. Principiul de bază luat în considerare în determinarea impactului asupra

factorilor/aspectelor de mediu a constat în evaluarea propunerilor planului în raport cu



obiectivele de mediu prezentate în Capitolul 5. Ca urmare, atât categoriile de impact, cât şi

criteriile de evaluare au fost stabilite cu respectarea acestui principiu.

Categoriile de impact sunt descrise în tabelul prezentat mai jos.

Tabelul nr. 39 Categoriile de impact

Categoria de impact Descriere

Impact pozitiv semnificativ Efecte pozitive de lungă durată sau permanente ale propunerilor proiectului asupra factorilor/aspectelor de mediu

Impact pozitiv Efecte pozitive ale propunerilor proiectului asupra factorilor/aspectelor de mediu

Impact neutru Efecte pozitive şi negative care se echilibrează sau fără efect

Impact negativ nesemnificativ Efecte negative minore asupra factorilor/aspectelor de mediu

Impact negativ Efecte negative de scurtă durată sau reversibile asupra factorilor/aspectelor de mediu

Impact negativ semnificativ Efecte negative de lungă durată sau ireversibile asupra factorilor/aspectelor de mediu

Evaluarea impactului asupra mediului este prezentată ţinând cont de următoarele

etape de desfăşurare a proiectului:

etapa de implementare a obiectivelor prevăzute în amenajamentul silvic;

etapa de exploatare;

Pădurile unității studiate (Gârboavele şi Zătun) sunt formate din foioase şi anume:

stejar pedunculat şi brumăriu, salcâm, frasin, arțar american şi diverse specii tari.

Ponderea pădurilor în cadrul unității studiate este de 92% (370,00 ha), diferenţă de 8% o

reprezintă terenurile care servesc nevoilor de administraţie forestieră (3% - 10,90 ha),

respectiv terenuri scoase temporar din fondul forestier şi neprimite (5% - 19,10 ha).













7.2. Potentialele efecte asupra factorilor de mediu si a altor aspecte sociale

economice

7.2.1 Impactul asupra solul şi subsolul

În activitățile de exploatare forestieră pot apare situații de poluare a solului datorită:

eroziunii de suprafață în urma transportului necorespunzător (prin târâire sau semi-

târâire) a buștenilor;

tasarea solului datorită deplasării utilajelor pe căile provizorii de acces;

alegerea inadecvată a traseelor căilor provizorii de acces;

pierderi accidentale de carburanți și/sau lubrifianți de la utilajele și/sau mijloacele

auto care deservesc activitatea de exploatare forestieră;

depozitarea și/sau stocarea temporară necorespunzătoare a deșeurilor;

implementarea obiectivelor prevăzute în prezentul amenajament în perioadele

ploioase;

realizarea de noi drumuri de exploatarea la nivelul zonei studiate;

întreţinerea/repararea utilajelor în zonele forestiere;

management forestier defectuos/inadecvat pentru tipul de pădure analizat.

Impactul produs asupra solului de implementarea obiectivelor prevăzute în prezentul

amenajament silivic, au un impact direct redus asupra poluării chimice a solului, manifestat

în mod deosebit prin posibile pierderi accidentale de carburanţi/lubirifianţi.

În perioada de exploatare a fondului forestier, lucrările conservare propuse nu au un

impact negativ asupra solului şi subsolului, ci dimpotrivă, un impact pozitiv.

7.2.2. Impactul asupra apelor de suprafata si subterane

Amplasamentul planului cuprinde corpuri de apă de suprafaţă (două pâraie cu caracter

temporar, acestea manifestându-se în special în perioadele cu precipitaţii abundente,

respectiv două lacuri de agrement). Vegetaţia forestieră existentă în păduri are un rol

deosebit de important în protejarea învelişului de sol şi în reglarea debitelor de apă de

suprafață și subterane, în special în perioadele când se înregistrează precipitaţii

importante cantitativ (toamna - primăvara). În urma desfășurării activităților de exploatare

forestieră și a activităților silvice poate apare un nivel ridicat de perturbare a solului care



are ca rezultat creșterea încărcării cu sedimente a apelor de suprafață, mai ales în timpul

precipitaţiilor abundente, având ca rezultat direct creșterea concentraţiilor de materii în

suspensie în receptorii de suprafață. Totodată mai pot apare pierderi accidentale de

carburanți și lubrefianți de la utilajele și mijloacele auto care acționează în zona

amenajamentului silvic analizat.

Implementarea planului nu va genera un impact negativ asupra corpurilor de apă

existente în zona planului, deoarece aceste lucrări sunt desfăsurate în afara acestor zone.

Obiectivele amenajamentului silvic nu prevâd modificări ale corpurilor de apă, ci doar

îmbunătăţirea statutului de conservare a habitatelor forestiere existente în cadrul zonei

analizate.

Prin respectarea atât a măsurilor impuse prin prezentul raport de mediu cât şi prin

respectarea legislaţiei de mediu în vigoare nu preconizăm un impact negativ asupra

factorului de mediu apă.

7.2.3. Impactul asupra aerului atmosferic

Sursele de poluare atmosferică estimate la implementarea planului în zona analizată

sunt reprezentate de:

sursele mobile - mijloace de transport, echipate cu motoare cu ardere internă

ce funcţionează pe motorină sau benzină.

Implementare obiectivelor prevăzute în prezentul plan, pot genera un impact asupra

factorului de mediu aer, fiind reprezentate în mod deosebit de emisii din surse mobile

(NOX, CO, COV, SO2, CH4, pulberi/PM, etc) atât de la mijloacele de transport care vor

deservi amenajamentului silvic, cât şi de la mijloacele de tăiere (drujbe) care vor fi folosite

în activitatea de exploatare a amenajamentului silvic.

Cantităţile de poluanţi emişi sub forma de gaze de esapament în atmosferă de la

utilaje depind, în principal, de următorii factori:

nivelul tehnologic al motorului;

puterea motorului;

consumul de carburant pe unitatea de putere;

capacitatea utilajului;

vârsta motorului/utilajului;

dotarea cu dispozitive de reducere a poluării.



Este evident faptul că emisiile de poluanţi scad cu cât performanţele motorului sunt

mai avansate, tendinţa în lume fiind de fabricare a motoarelor cu consumuri cât mai mici

pe unitatea de putere şi cu un control cât mai restrictiv al emisiilor. Se apreciază că

poluarea specifică activităţilor de alimentare cu carburanţi, întreţinere şi reparaţii ale

utilajelor este redusă.

Pe lângă sursele de emisii generate de la arderea internă mijloacelor mobile folosite,

în atmosferă se vor propaga şi pulberi (particule în suspensie) generate în urma

activităților de doborâre, curățare, transport, încărcare masă lemnoasă, etc.

Degajările de praf în atmosferă variază adesea substanţial de la o zi la alta, depinzând

de nivelul activităţii, de specificul operaţiilor şi de condiţiile meteorologice. Natura

temporară a lucrărilor propuse, modificarea continuă a fronturilor de lucru diferenţiază net

emisiile specifice acestor lucrări de alte surse nedirijate de praf, atât în ceea ce priveşte

estimarea, cât şi controlul emisiilor.

Se apreciază că poluarea aerului în această perioadă, are un caracter local

manifestându-se doar în zona obiectivului şi în perioada derulării lucrărilor, deci impactul

va fi redus.

În perioada de exploatare a fondului forestier analizat nu se vor crea emisii

semnificative de poluanţi ai aerului în zona analizată.

7.2.4. Impactul produs de zgomot şi vibraţii

Zgomotul și vibrațiile sunt generate de funcționarea motoarelor sculelor (drujbelor),

utilajelor și a mijloacelor auto. Datorită numărului redus al acestora, soluțiilor constructive

și al nivelului tehnic superior de dotare cantitatea și nivelul zgomotului și al vibrațiilor se

vor situa în limite acceptabile. Totodată mediul în care acestea se produc (pădure cu multă

vegetație) va contribui direct la atenuarea lor și la reducerea distanței de propagare.

Impactul dat de zgomote şi vibraţii trebuie tratat în două situaţii distincte pentru planul

propus, respectiv în perioada de implementare şi în perioada de exploatare a

amenajamentului.

Perioada de implementare a obiectivelor prevăzute prin prezentul plan - activităţile

propuse, sunt lucrări specifice actvităţilor forestiere (curăţări, rărituri, degajări, împăduriri,

etc) şi sunt producătoare de zgomote şi vibraţii datorită folosirii mijloacelor auto.

Măsurătorile de zgomot se realizează de regula ţinând cont de trei niveluri de

observare:



zgomot la sursa;

zgomot în câmp apropiat;

zgomot în câmp îndepărtat.

Zgomotul în câmp îndepărtat depinde de o serie de factori externi cum ar fi: condiţiile

meteorologice, efectul de sol, absorbtia în aer, topografia terenului, vegetaţia etc.

Pentru aceste activitati sursa si intensitatea zgomotului produs este limitată în timp,

efectul acesteia asupra factorilor de mediu din zonă, chiar şi asupra biodiversitatii locale

poate fi considerată nesemnificativă. Distanţa mare până la zonele locuite din vecinătatea

zonei face de asemenea acest gen de impact nesemnificativ.

Datorită caracteristicilor geografice ale zonei, specificul zonei (pădure) distanţa faţă de

zonele locuite, utilizare unui număr restrâns de utilaje, zgomotul generat de prin

implementarea planului propus, nu produce un impact negativ asupra factorilor de mediu

şi confortului uman. În ceea ce priveşte vibraţiile, acestea sunt, în general sunete de joasă

frecvenţă şi nu pot afecta în mod negativ sănătatea omului sau mediul ambiant.

7.2.5. Impactul asupra biodoversitatii locale

Impactul planului asupra ariei naturale protejate/habitatelor existente şi

integrităţii sitului

Reţeaua ecologică NATURA 2000 urmăreşte menţinerea, îmbunătăţirea sau refacerea

stării de conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară din

siturile NATURA 2000, luând în considerare relaţiile economice, sociale şi culturale

specifice la nivel regional şi local ale fiecărui stat membru al Uniunii Europene. Prin

urmare această reţea ecologică nu are în vedere altceva decât gospodăria durabilă a

speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară din siturile NATURA 2000.

Însăşi existenţa unor specii şi habitate într-o stare bună de conservare, chiar în zone

cu management activ aşa cum sunt habitatele din situl de importanţă comunitară ROSCI

0151 Pădurea Gârboavele, atestă faptul că gestionarea durabilă a resurselor naturale nu

este incompatibilă cu obiectivele NATURA 2000.

De menţionat este faptul că amenajamentele silvice pentru fondurile forestiere incluse

în ariile naturale protejate de interes naţional sunt parte a planurilor de management.

În ceea ce priveşte habitatele, Amenajamentul silvic al analizat urmăreşte o

conservare (prin gospodărire durabilă) a tipurilor de ecosisteme existente. Aşadar este

vorba de perpetuarea aceluiaşi tip de ecosistem natural (menţinerea, refacerea sau



îmbunătăţirea structurii şi funcţiilor lui). Lipsa măsurilor de gospodărire poate duce la

declanşarea unor succesiuni nedorite, către alte tipuri de habitate. Astfel, măsurile de

gospodărire propuse vin în a dirija dinamica pădurilor în sensul perpetuării acestora nu

numai ca tip de ecosistem (ecosistem forestier) dar mai ales ca ecosistem cu o anumită

compoziţie şi structură.

Amenajamentul Silvic al Pădurii Gârboavele prin măsurile de gospodărire propuse

menţine sau reface starea de conservare favorabilă a habitatelor naturale, prin

gospodărirea durabilă a pădurilor.

Amenajamentul Silvic a avut ca bază următoarele principii:

principiul continuităţii exercitării funcţiilor atribuite pădurii;

principiul exercitării optimale şi durabile a funcţiilor multiple de producţie ori

protecţie;

principiul valorificării optimale şi durabile a resurselor pădurii;

principiul conservării şi ameliorării biodiversităţii;

principiul estetic, etc.

Având în vedere cele expuse/prezentate mai sus, putem concluziona că, măsurile de

gospodărire a pădurilor, prescrise de Amenajamentul Silvic propus, sunt în spiritul

administrării durabile a acestor resurse, fiind acoperitoare pentru asigurarea unei stări

favorabile de conservare atât a habitatelor forestiere luate în studiu, cât şi a speciilor de

interes comunitar ce se regăsesc în suprafaţa cuprinsă de el.

Impactul direct este manifestat asupra habitatelor forestiere identificate pe suprafața

de aplicare a Amenajamentelor Silvice din cadrul sitului ROSCI 0151 Pădurea

Gârboavele. Asupra speciilor de interes comunitar din cadrul sitului se va exercita un efect

redus si indirect. Impactul lucrărilor silvice asupra habitatelor s-a realizat prin analiza

efectelor acestora asupra criteriilor ce definesc starea favorabilă de conservare pentru

fiecare tip de habitat identificat în cadrul Pădurii Gârboavele.

În ceea ce priveşte impactul lucrărilor silvice asupra habitatului 91I0* - Vegetaţie de

silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp., prin analiza efectelor asupra criteriilor ce

definesc starea favorabilă de conservare, se poate observa că lucrările prevăzute prin

prezentul amenajament silvic - lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor (curăţiri,

rărituri, tăieri de igienă) – au un impact preponderent pozitiv asupra habitatului analizat.

Habitatul 91I0* a fost identificat în partea central - nordică a sitului, ocupând o

suprafaţă de 15,08 ha, reprezentând 6,9% din suprafaţă totală a sitului fiind prezent sub



forma unei insule înconjurat de habitate precum habitat forestier (amenajament silvic cu

Robinia pseudacacia), habitat forestier (amenajament silvic cu Fraxinus spp.) şi vegetație

forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos. Această situaţie se datorează în mod deosebit

managementului forestier defectuos prin înlocuirii tipurilor naturale de pădure cu plantaţii,

de cele mai multe ori de specii exotice (în special salcâm – Robinia pseudacacia). La

acestea, într-o mai mică măsură, se poate adăuga şi dirijarea defectuoasă a amestecurilor

(în arboretele exploatabile în curs de regenerare şi în seminţişurile şi arboretele tinere

parcurse cu lucrări de îngrijire).

Prin lucrările prevăzute în prezentul amenajament silvic pentru habitatul 91I0*

Vegetatie de silvostepa eurosiberiană cu Quercus spp., şi prin toate operaţiunile culturale

se vor promova speciile de cvercinee caracteristice tipului natural fundamental de pădure,

şi anume spp cu Quercus.

Pentru habitatul de interes comunitar 91AA Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu

stejar pufos prin analiza efectelor asupra criteriilor ce definesc starea favorabilă de

conservare, se poate observa că lucrările prevăzute prin prezentul amenajament silvic –

lucrări de consercare (tăieri de conservare şi împaduriri), lucrări de îngrijire şi conducere a

arboretelor (tăieri de igienă) şi lucrări de ajutorarea regenerării naturale şi împăduriri

(îngrijirea culturilor tinere) – au un impact preponderent pozitiv asupra habitatului analizat.

Habitatul a fost semnalată cu precădere în partea E, NE, SE a sitului dar şi în partea

centrală de la N-S, ocupând o suprafaţă de 149,14 ha, reprezentând 68,10% din suprafaţă

totală a sitului ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele.

În ceea ce priveşte lucrările de împădurire în cadrul habitatului analizat (91AA

Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos) se vor efectua numai cu specii

corespunzătoare şi cu provenienţe controlate, respectiv specii de Quercus, fiind interzise

introducere altor specii invazive, etc.

Analizând impactul lucrărilor silvice asupra Habitatul 40C0* - Tufărișuri de foioase

ponto-sarmatice, asupra criteriilor ce definesc starea favorabilă de conservare, în urmă

realizării matricii de impact a lucrărilor propuse prin prezentul amenajament silvic - lucrări

de consercare (tăieri de conservare), lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor (tăieri

de igienă) şi lucrări de ajutorarea regenerării naturale şi împăduriri (îngrijirea culturilor

tinere) – au un impact preponderent pozitiv asupra habitatului analizat.



Habitatul este semnalat în partea de V, NV şi SV a sitului, ocupând o suprafaţă de

4,72 ha, reprezentând 2,15% din suprafaţă totală a sitului,ce prezintă o valoare

conservativă mare, ca urmare a speciilor de interes comunitar prezente.




tătăresc, care fac parte din habitatul 91I0 - păduri stepice euro-siberiene cu Quercus spp.

Având în vedere structura habitatului, suprafaţa acestuia şi măsurie de management

prevăzute în amenajamentul silvic, care este parte componentă a planului de management

pentru Aria Natruală Protejată Pădurea Gârboavele, considerăm că starea de conservare

a habitatului 40C0* va creşte semnificativ.

Suprafaţa păduroasă a U.P., în raport cu modul de regenerare se împarte astfel : 3%

regenerare din sămânţă, 5% din plantaţii şi 92% din lăstari. Modul de regenerare,

nesatisfacator în prezent, se va îmbunătăţi în viitor prin promovarea regenerării naturale,

adoptându-se tratamentele adecvate şi ajutorându-se regenerarea naturală.

Cele mai valoroase specii din cuprinsul U.P. în studiu, sunt cvercineele (stejar pufos si

brumăriu), specii de valoare şi care contribuie decisiv la stabilitatea arboretelor şi sunt

reprezentate la nivel optim solicitat de etajele de vegetaţie şi tipurile de pădure din unitatea

de protecție.

Prezenţa plantaţiilor de salcâm îngreunează reinstalarea stejarilor - brumăriu şi pufos,

şi poate pune în pericol conservarea şi regenerarea arboretelor naturale existente prin

invadarea acestora, având în vedere capacitatea deosebită de regenerare vegetativă a

acestei specii.


întocmirii menajamentului, este 41STP27SC27STB2FR2DT1ARA, prin amenajamentul

silvic Pădurea Gârboavele se doreşte a se atinge compoziţie ţel 30STP30STB20TE20DT.

După cum se poate observa plantaţiile de salcâm existente în Pădurea Gârbavele este

egal cu suprafaţa ocupată de stejarul brumăriu. Având în vedere gradul ridicat de

înţelenire a acestei specii, un management inadecvat poate duce la o invazie

necontrolabilă a speciei de Robinia asupra habitatelor de Quercus din interiorul pădurii.










De menţionat este faptul că în cadrul habitatelor de interes comunitar prezente

în cadrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele (91AA şi 91I0*) nu se vor

planta specii de Tilia ci doar specii de Quercus.

Pentru UA în care sunt prezente habitate de Quercus precum 1A, 2A, 3A, 3C, 4C,

5, 6A, 7A, s-au prevăzut lucrări de împăduriri (integrale şi completări) doar cu specii

de stejar brumăriu (16,23 ha) şi stejar pufos (22,85). De asemenea se vor realiza

lucrări de împădurire cu specii de Quercus şi în afara UA menţionate anterior.

Un alt aspect important o constituie şi durata de implementare a prezentului

amenajament silvic, trecerea de la structura actuală (41STP27SC27STB2FR2DT1ARA) la

compoziţia ţel (30STP30STB20TE20DT) se va realiza în decursul a peste 20 de ani,

realizându-se astfel o trecere aproape nesesizabilă la nivelul speciilor.



Tabel nr. 39 Lucrări de împădurire propuse


hectare

Integrale 11.20 10.95 7.06 7.31 36.52

Completări 11.65 5.28 4.66 4.88 26.47

Total 22.85 16.23 11.72 12.19 62.99

Concluzionăm că lucrările propuse nu afectează negativ semnificativ starea de


Prevederile amenajamentului silvic nu conduc la pierderi de suprafaţă din habitatele

de interes comunitar. Anumite lucrări precum degajări, curățirile, răriturile au un caracter

ajutător în menţinerea sau îmbunătăţirea după caz a stării de conservare.

Prin lucrările propuse prin prezentul amenajament silvic, se doreşte atât menţinerea

stării de conservare actuale cât şi îmbunătăţirea acesteia.

Impactul prognozat asupra populaţiilor de plante şi animale

Prin realizarea lucrărilor de exploatare propuse prin prezentul amenajament silicic,

impactul asupra asociaţiilor vegetale, precum şi impactul asupra populaţiile de plante nu

vor suferi modificări esenţiale. Având în vedere natura lucrărilor, starea de conservare a

speciilor din interiorul sitului NATURA 2000, precum şi gradul ridicat de regenerare a

speciilor din interiorul ariei naturale protejate, impactul va fi de scurtă durată, pe suprafeţe

restrânse, fără a modifica/diminua asociaţiile vegetale prezente respectiv a speciilor de

interes comunitar/naţional semnalate în situl de importanţa comunitară ROSCI 0151 –

Pădurea Gârboavele.

Lista speciilor de plante prezente în ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele cuprinde 4

specii de plante de interes comunitar, enumerate în anexa II la Directiva Consiliului

92/43/CEE, respectiv Iris aphylla ssp. Hungarica, Echium russicum, Pulsatilla grandis,

Crambe tataria. Aceste specii, deși sunt prezente la nivelul sitului de interes comunitar

analizat, au o prezenta rara în habitatele forestiere care au făcut obiectul analizei.

Speciilor analizate sunt caracteristice unor ecosisteme deschise de tip fâneață, goluri cu o

vegetaţie arboricolă redusă.

Planurile de amenajare a pădurilor nu vor avea ca şi consecință degradarea statutului

de conservare al speciilor, deoarece obiectul acestor planuri îl constituie suprafețele de

pădure şi nu vegetația din fânațuri/ goluri cu o vegetaţie arboricolă redusă.



Cu toate acestea, pentru menținerea statutului de conservare este necesara protejare

habitatelor în care trăiesc speciile de plante. În actele de reglementare pentru exploatarea

masei lemnoase vor fi cuprinse masuri stricte de menținere a biotopului prin interzicerea

depozitarii de masa lemnoasa şi amplasarea de rampe de incarnare, organizări de șantier,

etc pe suprafețe unde speciile au fost identificate de către persoane specializate (biologi).

Impactul prognozat în asupra nevertebratelor

Considerăm că prin măsurile de gospodărie propuse habitatelor forestiere din cadrul

amenajamentului silvic conduce la menținerea sau chiar îmbunătăţirea stării de

conservare favorabile atât a speciilor menţionate în situl NATURA 2000, cât şi a celorlalte

specii identificate în interiorul ariei naturale protejate Pădurea Gârboavele. Având în

vedere mobilitatea foarte mare a speciilor de nevertebrate semnalate nu preconizăm nici

un impact negativ asupra acestora datorat implementării obiectivelor prevăzute în

amenajamentul silvic Pădurea Gârboavele.

Gradul impactării unui habitat forestier utilizat de insecte variază în funcție de diferitele

tipuri de activităţi care au loc în cadrul acelui habitat. Nivelul de impactare este dat atât de

intesitatea şi extinderea activității generatoare de impact, cât şi de tipul de impact ce are

loc în habitatul respectiv.

Impactul planurilor de amenajare a pădurilor asupra habitatelor utilizate de cele trei

specii de nevertebrate Cerambyx cerdo, Lucanus cervus, Erannis ankeraria care fac

obiectul conservării în situl de interes comunitar ROSCI0151 Pădurea Gârboavele, se pot

încadra în patru mari categorii potențiale şi anume: distrugerea habitatului, fragmentarea

habitatului, simplificarea habitatului şi degradarea habitatului.

Natura acestui impact depinde de tipul de stres exercitat de fiecare activitate asupra

habitatului.

De exemplu, activităţile incluse în amenajamentul silvic analizat include înlăturarea

arborilor, uscarea asociata a substratului pe care s-a aflat pădurea, eroziunea si

sedimentarea solului din imediata vecinătate şi disturbarea habitatului prin zgomot si

activitate umana.

Simplificarea habitatelor forestiere ca urmare a tăierii arborilor include dispariția din

acesta a componentelor ecosistemului cum ar fi arborii căzuți sau a buştenilor (lemnul

mort), dispariţia microhabitatelor (cum ar fi cuiburile sau vizuinile) sau care au fost făcute

de neutilizat de către intervenția antropica. În mod normal, alterarea structurii verticale a



habitatului duce la reducerea diversității speciilor. Diversitatea structurala a habitatului

oferă mai multe microhabitate şi permite interacțiuni mult mai complexe între specii.

În timp ce tăierile într-o pădure nu sunt obligatoriu o forma de modificare a habitatului,

tăierea preferențială a anumitor arbori din acea pădure reprezintă o forma de simplificare a

habitatului. În timpul tăierilor selective, nu numai compoziția în specii se schimba, dar

tăierile creează mai mule microclimate extreme care sunt de obicei mai calde, mai reci,

mai uscate şi mai puțin ferite de vânt decât în pădurile naturale.

Impactul activităților cu potențial degradativ asupra insectelor depinde de

vulnerabilitatea acestora, precum şi de contribuția relativa a impacturilor cumulative şi

interactive. Sensibilitatea populațiilor celor trei specii de insecte este determinata de

rezistenţa acestora la schimbări (capacitatea de a rezista degradărilor) şi vitalitate

(capacitatea de a restabili populații viabile în condițiile schimbate).

Aplicarea planului de amenajare al pădurilor nu va avea un impact negativ semnificativ

asupra populației de Cerambyx cerdo, Lucanus cervus, Erannis ankeraria deoarece se

propune conservarea arborilor bătrâni, precum şi menţinerea unor arbori uscaţi (căzuţi

şi/sau în picioare), până la 3-5 exemplare la hectar. De asemenea se vor semnala şi

menţine diversele forme genetice, a tuturor speciilor existente (indiferent de proporţia

arboretelor), a speciilor arbustive care prezintă particularităţi privind forma, fenologia, etc

Impactul negativ direct este local asupra nevertebratelor, în special asupra celor

nezburătoare sau a celor cu mobilitate redusă va fi punctual, nu va afecta decât o mică

fracţiune a populaţiilor, care de altfel aparţin unor specii comune cu valoare conservativă

redusă şi capacitate de înmulţire mare a indivizilor. Cum populaţiile mari de nevertebrate

nu sunt strict localizate într-o singură zona ori dependente de un habitat anume nu

estimăm un impact negativ direct.

Impactul negativ indirect – nu este cazul.

Impact pozitiv - Nu este cazul.

Impactul prognozat în asupra vertebratelor

Pentru principalele grupe de vertebrate inventariate se poate prognoza următorul

impact:

Amfibieni şi reptile

Ecosistemele existente în acest sit ne îndreptăţesc să afirmăm că în cazul speciilor de

amfibieni şi reptile există o reţea foarte densă de habitate disponibile pentru aceste specii.



Numeroasele zone umede temporare evidenţiate în lungul celor două pârâuri atât din

interiorul ariei naturale protejate cât şi în afara ei, creează premise pentru înmulţirea,

creşterea şi dezvoltarea, a populaţiilor acestor specii.

Aşa cum se poate observa din matricea de impact, în urma cuantificării impactului

propuse prin amenajamentul silvic al pădurii Gârboavele populaţiile speciilor de amfibieni

şi reptile existente în zona sitului ROSCI0151 Pădurea Gârboavele nu vor fi influenţate în

mod negativ. Ca urmare efectul eventualelor lucrări silvotehnice asupra populaţiilor

acestor specii este aproape nul, acestea reuşind să se păstreze la nivelul siturilor Natura

2000 din zonă într-o stare bună de conservare.

Impactul negativ direct

Speciile reptile a căror prezenţă a fost semnalată vegetaţia prezentă în zona de

studiu sunt strâns legate de zona analizată. Aceste specii se vor refugia odată cu

începerea lucrărilor de implementare a obiectivelor prevăzute în amenajamentul silvic din

zona de exploatare fiind afectate de zgomot, de vibraţii prin urmare eventualele pierderi

diminuându-se.

Impactul negativ indirect poate fi prognozat printr-o „restrângere a habitatelor”

cauzate de lucrările temporare care e vor efectua în cadrul amenajamentului silvic, cu

efect în migrarea speciilor reptile şi amfibieni către zonele din jur cu habitate care oferă

condiţii mai bune de hrănire şi reproducere, numite habitate „receptori”.

Impact pozitiv - Speciile de amfibieni se vor refugia odată cu începerea lucrărilor

prevăzute în amenajamentul silvic, existând posibilitatea dezvoltării în condiţii mai bune de

hrănire şi reproducere în habitatele limitrofe.

Păsări

În cea ce priveşte populaţiile speciilor de păsări existente în situl de importanţă

comunitară ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele precum şi în afara lui, acestea nu vor fi

influenţate în nici un fel de lucrările silvo-tehnice propuse prin prezentul amenajament

silvic. Având o mobilitate foarte mare, impactul asupra acestora va fi aproape nul.

Impactul negativ direct – implementarea planului analizat nu preconizează un impact

negativ indirect asupra avifaunei din pădurea Gârboavele.

Impactul negativ indirect poate fi prognozat printr-o „restrângere a habitatelor”

cauzate de lucrările temporare care e vor efectua în cadrul amenajamentului silvic, cu



efect în migrarea speciilor de păsări către zonele din jur cu habitate care oferă condiţii mai

bune de hrănire şi reproducere, numite habitate „receptori”.

Impact pozitiv - Speciile de păsări se vor refugia odată cu începerea lucrărilor

prevăzute în amenajamentul silvic, existând posibilitatea dezvoltării în condiţii mai bune de

hrănire şi reproducere în habitatele limitrofe.

Mamifere

Suprafața pentru care a fost realizat amenajamentul forestier conține habitate

favorabile pentru speciile de mamifere semnalate în zona analizată. Având în vedere

mobilitatea foarte mare a speciilor de mamifere semnalate atât în aria naturală protejată

cât şi în vecinătatea acesteia, impactul prevederilor amenajamentului silvic asupra

speciilor este nesemnificativ , mai ales în contextul respectării măsurilor de reducere a

impactului recomandate.

Impact negativ direct - mamiferele de talie medie şi mică, ex. iepuri, rozătoare au o

mobilitate mare şi vor părăsi zona de influenţă a planului stabilindu-se în zonele din jurul

amplasamentului.

Impactul negativ indirect – nu se preconizează un impact negativ indirect asupra

mamiferelor din cadrul ori vecinătatea ariei naturale protejate Pădurea Gârboavele.

Impact pozitiv - Nu este cazul.

Concluzii Generale privind impactul planului analizat asupra factorilor de mediu

Prin măsurile propuse de Amenajamentul silvic Pădurea Gârboavele, se realizează

gospodăria durabilă a pădurilor, în concordanţă cu principiile ştiinţifice moderne, cu

regimul silvic şi legislaţia actuală în vigoare, asigurând conservarea şi ameliorarea

ecosistemelor forestiere.

Prin implementarea prezentului amenajament silvic nu se fragmentează nici un habitat

de interes comunitar şi nu se realizează un impact negativ asupra ariei naturale protejate

din cadrul Pădurii Gârboavele ori a trupului Zătun. Dimpotrivă măsurile propuse conduc la

realizarea permanenţei pădurii prin conservarea habitatelor de interes comunitar şi a

speciilor de floră şi faună existente.

Conservarea şi ameliorarea biodiversităţii la cele patru niveluri ale acesteia

(intraspecifică, interspecifică, ecosistemică şi al peisajelor ) este una din legităţile care

stau la baza întocmirii proiectului de amenajare a pădurilor.



Impactul amenajamentului silvic analizat, asupra speciilor şi habitatelor din aria

naturală protejată Pădurea Gârboavele poate avea unele componente negative, dar ele

sunt nesemnificative. Odată cu aplicarea tratamentelor, a lucrărilor de îngrijire a

arboretelor, împăduri şi a tăierilor de igienă are loc extragerea totală (cazul tăierilor de

racordare din cadrul tratamentului tăierilor progresive şi a tăierilor în crâng) sau parţială a

arborilor din cuprinsul arboretelor prevăzute cu astfel de lucrări.

Aceste procese, deşi par în realitate că ar avea un impact negativ asupra ariei

naturale protejate de interes comunitar, în realitate, efectele pe termen mediu şi lung

asupra pădurii în ansamblu sunt pozitive. Așa cum s-a menţionat în capitolele anterioare

ansamblu de măsuri silviculturale propuse prin prezentul amenajament silvic, au rolul şi

scopul de a îndruma şi conduce structura actuală a pădurilor spre o structură optimă din

punct de vedere al eficacităţii funcţionale, al conservării şi ameliorării biodiversităţii.

Ca urmare a aplicării măsurilor silviculturale menţionate, speciile de interes comunitar

nu vor fi perturbate decât într-o mică măsură şi pentru scurtă durată. În activitatea de

exploatare se vor evita terenurile de hrană pentru vânat, culcuşurile acestora, căile de

trecere, astfel încât suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi

reproducere a speciilor de interes comunitar nu vor fi afectate şi nici nu se vor diminua. Nu

vor fi schimbări nici în densitatea populaţiilor speciilor de interes comunitar ori naţional.

Nu se va reduce suprafaţă habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi

reproducere a speciilor de interes comunitar. Având în vedere faptul că, prin aplicarea

tratamentelor, vor fi înlocuite arboretele mature, ori cele uscate cu arborete tinere cu

structuri apropiate cât mai apropiate de pădurea normală ori arborete care se pretează la

condiţiile climatice şi pedologice din zona analizată (ex: înlocuirea treptată a salcâmului

din compoziţia actuală a pădurii Gârboavele în detrimentul teiului, specie care se pretează

mai bine la condiţiile climatice şi pedologice din zonă), nu poate fi vorba de înlocuirea unor

specii sau habitate. Dimpotrivă arboretele tinere pot oferi mai multe surse de hrană şi

locuri de adăpost decât cele mature.

În concluzie, amenajamentul şi implementarea lui nu au un impact negativ care să

afecteze semnificativ negativ aria naturală protejată de interes comunitar ROSCI 0151

Pădurea Gârboavele.

Menţionăm faptul că în documentul elaborat de Comisia Europeană şi anume „Ghidul

de interpretare – Natura 2000 şi pădurile – Provocări şi oportunităţi” indicaţiile trasate

pentru gospodărirea siturilor se bazează pe promovarea gospodăririi durabile şi



multifuncționale a pădurilor, principi care stau la baza activităţii de amenajare a pădurilor

(amenajamentelor silvice) încă de la începuturile sale, ele fiind esenţă amenajamentelor.

7.2.6. Impactul asupra mediului social şi economic

Activităţile desfăşurate în cadrul amenajamentului silvic Pădurea Gârboavele au o

influenţă benefică asupra populaţiei din zonă, având în vedere că zona analizată

reprezintă una din cele mai importante atractii turistice din vecinătatea municipiului Galaţi

şi nu numai. Habitatele prioritare, speciilor de floră şi faună existente la nivelul Pădurii

Gârboavele, zonele de camping amenajate în interiorul Pădurii Gârboavele, fac zona

analizata un important punct de atracţie. Prin măsurile care s-au luat pe linie de

certificarea pădurilor, nu este alterată calitatea apelor sau a altor factori de mediu.

7.2.7. Impactul cumulativ produs in relatia cu alte planuri propuse sau

implementate

Zona studiată este amplasată în sudul judeţului Galaţi, într-o zonă puternic

antropizată. Principalele activităţi existente în vecinătatea planului sunt reprezentate de

activităţile agricole şi silvice. Activităţile silvice se desfăşoară pe baza unor planuri de

amenajament, dezvoltate pe aceleaşi principii ca şi amenajamentul silvic ce face obiectul

acestui studiu. Conform legislaţiei naţionale, toate amenajamentele se realizează pe baza

unor norme silvice de amenajare a pădurilor ce stabilesc cadrul în care se stabilesc

funcţiile pădurii, respectiv obiectivele de protecţie ori producţie. Normele silvice stabilesc

de asemenea şi cadrul tehnic în care soluţiile tehnice pot fi stabilite. În condiţiile în care

amenajamentele vecine au fost realizate ori urmează a se realiza în conformitate cu

normele tehnice şi ţinând cont de realităţile existente în teren, putem estima că impactul

cumulat al acestor amenajamente asupra integrității zonei studiate este de asemenea

nesemnificativ.

Conform legislaţiei naţionale, toate amenajamentele se realizează pe baza unor

norme silvice de amenajare a pădurilor ce stabilesc cadrul în care se stabilesc funcţiile

pădurii, respectiv obiectivele de protecţie ori producţie. Normele silvice stabilesc de

asemenea şi cadrul tehnic în care soluţiile tehnice pot fi stabilite. În condiţiile în care

amenajamentele vecine au fost realizate ori urmează a se realiza în conformitate cu

normele tehnice şi ţinând cont de realităţile existente în teren, putem estima că impactul

cumulat al acestor amenajamente asupra integrității zonei studiate este de asemenea

nesemnificativ.



7.3 Metodologia de evaluare utilizata în cadrul planului de amenajament silvic

Pentru a cuantifica/identifica efectele semnificative rezultate ca urmare a implementării

obiectivelor din Planul de Amenajament Silvic asupra mediului, s-a întocmit o matrice de

impact, metoda utilizata frecvent în evaluarea impactului asupra mediului.

Estimarea potenţialelor efecte asupra componentelor ecosistemului s-a realizat pentru

următoarele caracteristici ale factorilor de mediu: biodiversitate, sol/subsol, apă subterană,

apă de suprafaţă, aer, sănătatea populaţiei, mediul social şi economic, peisaj.

Evaluarea constă în acordarea unor note de bonitate pentru fiecare formă de impact

(pozitiv sau negativ) identificată, utilizând următoarea scară:

+ 2: impact pozitiv semnificativ;

+ 1: impact pozitiv;

0: nici un impact sau neutru;

-1: impact negativ;

-2 impact negativ semnificativ.

? impactul nu poate fi determinat

Tabel nr. 40 - matrice de evaluare a impactului pentru

„Amenajament silvic Pădurea Gârboavele”

Factorul de mediu

Tipul/ dimensiunea

impactului Caracterizarea impactului

Biodiversitate +2

Impactul generat de implementarea proiectului este unul pozitiv semnificativ, deoarece obiectivele prevăzute în amenajamentul silvic analizat, este corelat cu obiectivele şi măsurile impuse prin planul de management al ANP Pădurea Gârboavele Obiective precum, curăţarea, degajarea, eliminarea speciilor invazive din cadrul habitatelor prioritate, împădurirea terenurilor cu specii caracteristice tipului natural de pădure, precum şi compoziţia ţel propusă, genereazâ un impact pozitiv semnificativ asupra zonei analizate

Sol/subsol 0 Având în vedere natura lucrărilor, durata şi impactul lucrărilor asupra mediului, impactul asupra factorului de mediu sol/subsol este neutru.

Apa subterană 0 Impact neutru asupra resurselor de apa subterană/ de



Factorul de mediu

Tipul/ dimensiunea

impactului Caracterizarea impactului

Apa de suprafaţa

0

suprafaţă.

Aer

- 1

+2

impactul negativ redus pe perioada implementării obiectivelor specifice din cadrul amenajajamentului silvic analizat, datorat utilizării mijloacelor auto şi a utilajelor angrenate în lucrările silvice; impact pozitiv semnificativ de lungă durată generat de un management adecvat al fondului forestier existent

Sănătatea populaţiei

+2

Impact pozitiv semnificativ generat atât de conservarea habitatelor forestiere, florei şi faunei locale existente în cadrul amenajamentului silvic, cât şi exploatarea durabilă a zonei, cu respectarea normelor în vigoare

Mediul social şi economic

+ 2 Impact pozitiv semnificativ generat de conservarea zonelor verzi şi managementul durabil a zonelor de camping existente la nivelul zonei analizate

Peisaj + 1 Impact pozitiv generat de îmbunătăţirea aspectului estetic/peisagistic şi funcţional al zonei şi dezvoltarea socio-economică a zonei;

Impactul generat de implementarea obiectivelor planului pe termen mediu şi lung se

va concretiza în respectarea ţintelor propuse în politicile de mediu adoptate de legislaţie

pe factori de mediu. Imaginea de ansamblu a impactului generat de acest plan este unul

pozitiv mai ales din perspectiva mediului social şi economic prin schimbarea destinaţiei

terenului care va genera un impact pozitiv prin crearea de noi locuri de muncă şi

dezvoltarea economică a zonei.

Analiza rezultatelor evaluării pune în evidenţă faptul că implementarea planului de

amenajament silvic generează un impact preponderent pozitiv.

Se poate concluziona că implementarea planului va contribui în principal la

dezvoltarea durabilă a zonei analizate, protejarea şi conservarea speciilor de floră şi faună

din cadrul ANP Pădurea Gârboavele, resectiv la conservarea habitatelor prioritare

existente, şi dezvoltarea mediul social şi economic.



8 POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV

ASUPRA SĂNĂTĂŢII, ÎN CONTEXT TRANSFRONTIERĂ;

Nu este cazul

9 MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ŞI COMPENSA CÂT DE

COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTĂRII

PLANULUI

Cu toate că, din analiza evaluării obiectivelor Planului de Amenajament Silvic

rezultă că obiectivele de mediu vor fi atinse, este necesar să se stabilească măsuri

preventive pentru compensarea oricărui efect negativ şi pentru întărirea efectelor pozitive.

Aşa cum reiese din analiza impactului măsurilor propuse de proiectul analizat o parte din

acestea vor avea o influenţă negativă asupra factorilor de mediu. Prevenirea şi reducerea

efectelor adverse asupra mediului se poate face numai prin evaluarea de mediu în toate

etapele de pregătire şi implementare a proiectelor.

9.1 Măsuri de prevenire şi reducere a poluării apei

Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu apă se impun următoarele

măsuri:

este interzisă depozitarea masei lemnoase în albiile cursurilor de apă ;

stabilirea căilor de acces provizorii la o distanță minimă de 1,5 m față de orice curs

de apă;

depozitarea resturilor de lemne și frunze rezultate și a rumegușului nu se va face în

zone cu potențial de formare de torenți, albiile cursurilor de apă sau în locuri expuse

unor posibile viituri care pot apărea în urma unor precipitaţii abundente căzute într-

un interval scurt de timp;

eliminarea imediată a posibililor efecte produse de pierderi accidentale de

carburanți și lubrifianți;

este interzisă executarea de lucrări de întreținere a motoarelor mijloacelor auto sau

a utilajelor folosite la exploatarea fondului forestier în zone situate în pădure, albiile

cursurilor de apă;

este interzisă alimentarea cu carburanți a mijloacelor auto sau a utilajelor folosite la

exploatarea fondului forestier în zone situate în pădure, în albiile cursurilor de apă;

evitarea traversării cursurilor de apă de către utilajele și mijloacele auto care

deservesc activitatea de exploatare;



se vor respecta căile de acces existente la nivelul zonei analizate, fiind interzisă

crearea de noi drumuri de exploatare.

9.2 Măsuri de prevenire şi reducere a poluării aerului

În activitatea de exploatare forestiera nu se folosesc utilaje ale căror emisii de noxe

să ducă la acumulări regionale cu efect asupra sănătăţii populaţiei locale şi a animalelor

din zonă. Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu aer se impun o serie de

măsuri precum:

folosirea de utilaje și mijloace auto dotate cu motoare termice care să respecte

normele de poluare EURO 3 – EURO 5;

efectuarea la timp a reviziilor și reparațiilor a motoare termice din dotarea utilajelor

și a mijloacelor auto;

etapizarea lucrărilor silvice cu distribuirea desfășurării lor pe suprafețe restrânse (1

– 2 ha) de pădure;

folosirea unui număr de utilaje și mijloace auto de transport adecvat fiecărei

activități și evitarea supradimensionarea acestora;

evitarea funcționării în gol a motoarelor utilajelor și a mijloacelor auto;

utilizarea strictă a căilor de acces existente din interiorul amenajamentului silvic.

9.3 Măsuri de prevenire şi reducere a poluării solului

În vederea diminuării impactului lucrărilor de exploatare forestieră asupra solului se

recomandă luarea unor măsuri precum:

adoptarea unui sistem adecvat (ne-târâit) de transport a masei lemnoase, cel puțin

acolo unde solul are compoziție de consistență ”moale” în vederea scoaterii

acesteia pe locurile de depozitare temporară;

alegerea de trasee ale căilor provizorii de scoatere a masei lemnoase cu o

declivitate sub 20 % (mai ales pe versanți);

alegerea de trasee ale căilor provizorii de scoatere a masei lemnoase care să evite,

pe cât posibil, coborâri pe pante de lungime și înclinație mari;

alegerea de trasee ale căilor provizorii de scoatere a masei lemnoase care să

parcurgă distanțe cât se poate de scurte;



dotarea utilajelor care deservesc activitatea de exploatare forestieră cu anvelope de

lățime mare care să aibă ca efect reducerea presiunii pe sol și implicit reducerea

fenomenului de tasare;

refacerea portanței solului (prin nivelarea terenului) pe traseele căilor provizorii de

scoatere a masei lemnoase, dacă s-au format șanțuri sau șleauri;

platformele pentru depozitarea provizorie a masei lemnoase vor fi alese în zone

care să prevină posibile poluări ale solului (drumuri forestiere, platforme asfaltate

situate limitrof în zonă, etc.);

drumurile destinate circulaţiei autovehiculelor, inclusiv locurile de parcare vor fi

selectate să fie în sistem impermeabil. În pădurea Gârboavele staţionarea

autovehiculelor este asigurată de trei parcări situate în UA 10F3, 10F4 şi 11F2 cu

suprafața de 3000 mp şi de parcările existente în incintele restaurantelor şi vilelor

din UA 10F2, 12F2, 12F4 şi 12F5;

pierderile accidentale de carburanți și/sau lubrifianți de la utilajele și/sau mijloacele

auto care deservesc activitatea de exploatare forestieră vor fi îndepărtate imediat

prin decopertare. Pământul infestat, rezultat în urma decopertării, va fi depozitat

temporar pe suprafețe impermeabile de unde va fi transportat în locuri specializate

în decontaminare.

9.4 Măsuri de prevenire şi reducere a impactului asupra biodiversităţii

Aplicarea corespunzătoare a lucrărilor de îngrijire şi a tratamentelor este condiţionată

de efectuarea tăierilor în perioade (epoci) favorabile, perioade în care intervenţiile

respective se fac cu influenţe ecologice negative minime asupra arboretelor.

În domeniul forestier, pentru o bună adoptare a lucrărilor silvotehnice la necesităţile

de gospodărire a pădurii, se utilizează anul forestier, an care este cuprins între 1

septembrie şi 31 august şi care se suprapune de fapt peste un sezon de repaus vegetativ

şi un sezon de vegetaţie.

Extragerea masei lemnoase de pe cuprinsul unui parchet, corespunzătoare anului an

de producţie, se poate face în perioada cuprinsă între data de începere a anului forestier

(1 septembrie anterior începerii anului de producţie) şi ultima zi a anului de producţie în

care este prevăzută a se face exploatarea (31 decembrie).



Tabel nr. nr. 41Termenele şi epocile de recoltare a materialului lemnos

Lucrarea Epoca de execuţie

1. Tăieri de conservare

a. cvercinee şi amestecuri de diverse foioase

tăieri de însămânţare în afara anului de fructificaţie în tot cursul anului

abundentă sau mijlocie

tăieri de însămânţare în anul de fructificaţie 15. IX - 15. IV

tăieri de luminare şi lărgire a ochiurilor, precum şi racordarea lor

15. IX - 15. IV

2. Tăieri de îngrijire

a. curăţiri la foioase în tot cursul anului

b. rărituri la gorunete, stejărete, şleauri în tot cursul anului

3. Tăieri de produse accidentale şi tăieri de igienă în tot cursul anului

a. în arboretele fără regenerare în tot cursul anului

b. când se urmăreşte regenerarea parţială din lăstari sau seminţişul existent (sau când urmează a fi făcute semănături direct sub masiv)

15.IX-31.III

Perioadele prevăzute sunt maxime, în cazuri excepţionale, în care sezonul de

vegetaţie începe mai devreme sau se prelungeşte toamna, se vor stabili epoci de recoltare

adecvate.

Dar este cunoscut faptul că influenţele negative ale activităţii de exploatare sunt cu

atât mai mari cu cât acestea se desfăşoară pe o perioadă mai lungă de timp. De aceea, în

cadrul perioadelor (epocilor) în care este permisă desfăşurarea activităţilor de exploatare

se acordă durate de timp în care acestea trebuie să fie încheiate. Aceste durate se referă

la aceleaşi procese de recoltare şi colectare şi sunt diferenţiate în funcţie de zona

geografică în care se găseşte amplasat parchetul şi de volumul de masă lemnoasă de

exploatat.

Măsuri de reducere a impactului cu caracter general propuse pentru amenajamentul


Conform Comisiei Europene, Directoratul General pentru Mediu, Unitatea Natură şi

Biodiversitate, Secţia Păduri şi Agricultură, 2003, Natura 2000 şi Pădurile – Provocări şi

oportunităţi, se disting următoarele măsuri conform obiectivelor următoare:

menţinerea sănătăţii şi vitalităţii ecosistemelor de pădure – practicile de

gospodărie a pădurilor trebuie să utilizeze cât mai bine structurile şi procesele naturale şi

să folosească măsuri biologice preventive ori de câte ori este posibil. Existenţa unei

diversităţi genetice, specifice şi structurale adecvate întăreşte stabilitatea, vitalitatea şi



rezistenţa pădurilor la factorii de mediu adverşi şi aduce la întărirea mecanismelor naturale

de reglare. Se vor utila practici de gospodărie a pădurilor corespunzătoare ca

reîmpădurirea şi împădurirea cu specii şi provenienţe de arbori adaptate sitului precum şi

tratamente, tehnici de recoltare şi transport care să reducă la minim degradarea arborilor

şi/sau a solului. Scurgerile de ulei în cursul operaţiunilor forestiere sau depozitarea

nereglementară a deşeurilor trebuie stric interzise.

menţinerea şi încurajarea funcţiilor productive ale pădurilor (lemnoase şi

nelemnoase) – operaţiunile de regenerare, îngrijire şi recoltare trebuie executate la timp şi

în așa fel încât să nu scadă capacitatea productivă a sitului, de exemplu prin evitarea

degradării arboretului şi arborilor rămaşi, ca şi a solului şi prin utilizarea sistemelor

corespunzătoare. Recoltarea produselor, atât lemnoase cât şi nelemnoase, nu trebuie să

depăşească nivelul durabil pe termen lung iar produsele recoltate trebuie utilizate în mod

optim, urmărindu-se rata de reciclare a nutrienţilor;

menţinerea, conservarea şi extinderea diversităţii biologice în ecosistemele de

pădure – planificarea gospodăriei pădurilor trebuie să urmărească menţinerea,

conservarea şi sporirea biodiversităţii ecosistemice, specifice şi genetice, ca şi menţinerea

diversităţii peisajului. Amenajamentele silvice, inventarierea terestră şi cartarea resurselor

pădurii trebuie să includă biotopurile forestiere importante din punct de vedere ecologic şi

să ţină seama de ecosistemele forestiere protejate, rare, sensibile sau reprezentative ca

suprafeţele ripariene şi zonele umede, arii ce conţin specii endemice şi habitate ale

speciilor amenințate ca şi resursele genetice în siturile periclitate sau protejate. Se va

prefera regenerarea naturală cu condiţia existenţei unor condiţii adecvate care să asigure

cantitatea şi calitatea resurselor pădurii şi ca soiurile indigene existente să aibă calitatea

necesară sitului. Pentru împăduriri şi reîmpăduriri vor fi preferate specii indigene şi

provenienţe locale bine adaptate la condiţiile sitului. Practicile de management forestier

trebuie să promoveze, acolo unde este cazul, diversitatea structurilor, atât orizontale cât şi

verticale, ca de exemplu arboretul de vârste inegale, şi diversitatea speciilor, arboret mixt,

de pildă. Unele este posibil, aceste practici vor urmări menţinerea şi refacerea diversităţii

peisajului. Arborii uscaţi, căzuţi sau în picioare, arbori scorburoşi, pâlcuri de arbori bătrâni

şi specii deosebit de rare de arbori trebuie păstrate în cantitatea şi distribuţia necesare

protejării biodiversităţii luându-se în calcul efectul posibil asupra sănătăţii şi stabilităţii

pădurii şi ecosistemelor înconjurătoare;



menţinerea şi îmbunătăţirea funcţiilor de protecţie prin gospodărirea pădurii (mai

ales solul şi apa) - se va acorda o atenţie sporită operaţiunilor silvice desfăşurate pe soluri

sensibile/instabile sau zone predispuse la eroziune ca şi celor efectuate în zone în care se

poate provoca o eroziune excesivă a solului în cursurile de apă. Se va acorda o atenţie

deosebită practicilor forestiere din zonele forestiere cu funcţie de protecţie a apei, pentru

evitarea efectelor adverse asupra calităţii şi cantităţii surselor de apă. Se va evita de

asemenea utilizarea necorespunzătoare a chimicalelor sau a altor substanțe dăunătoare

ori a practicilor silviculturale neadecvate ce pot influenţa negativ calitatea apei.

Pentru menţinerea stării de conservare favorabile a speciilor de interes comunitar

din interiorul ariei naturale protejate Pădurea Gârboavele, recomandăm ca măsuri de

reducere a impactului următoarele:

măsuri propuse pentru gospodărirea durabilă a habitatelor și speciilor de interes

comunitar din perimetrul amenajamentului

Pentru menţinerea stării de conservare a habitatelor şi speciilor de interes comunitar la

nivelul unităţii administrate recomandăm următoarele:

păstrarea arborilor cu scorburi ce pot fi utilizate ca locuri de cuibărit de către

păsări şi mamifere mici - în toate unităţile amenajistice;

arboretele ce au fost identificate ca fiind arborete cu stare nefavorabilă sau

parţial favorabilă, în care au fost propuse lucrări de curăţiri sau rărituri, vor fi conduse

pentru a asigura îmbunătăţirea stării de conservare. Aceste arborete necesită intervenţii

pentru reconstrucţie ecologică, prin promovarea speciilor specifice habitatului, aflate

diseminat sau în proporţie redusă în arborete – în

toate arboretele în care s-au propus rărituri sau curăţiri;

compoziţiile ţel şi compoziţiile de regenerare vor fi adaptate pentru a asigura

compoziţia tipică a habitatelor – în unităţile amenajistice propuse pentru completări,

împăduriri sau promovarea regenerării naturale;

păstrarea a minim 3-5 arbori maturi, uscaţi sau în descompunere pe hectar,

pentru a asigura un habitat potrivit pentru ciocănitori, păsări de pradă, insecte – în toate

unităţile amenajistice;

adaptarea periodizării operaţiunilor silviculturale şi de tăiere aşa încât să se evite

interferenţa cu sezonul de reproducere al speciilor animale sensibile, în special cuibăritul

de primăvară şi perioadele de împerechere ale păsărilor de pădure – în toate unităţile

amenajistice;



menţinerea celor două pâraie din interiorul pădurii Gârboavele, într-un stadiu

care să le permită să îşi exercite rolul în ciclul de reproducere al amfibienilor, insectelor

etc.;

menţinerea terenurilor pentru hrana vânatului şi a terenurilor administrative la

stadiul actual evitându-se împădurirea/degradarea acestora;

reconstrucția terenurilor a căror suprafața a fost afectată (învelișul vegetal) la

finalizarea lucrărilor de exploatare şi redarea terenurilor folosințelor inițiale;

valorificarea la maximum a posibilităţilor de regenerare naturală din sămânţă;

conducerea arboretelor numai în regimul impus prin amenajamentul silvic propus

(codru);

executarea la timp a lucrărilor de îngrijire şi conducere, iar în cazul arboretelor în

care nu s-a intervenit de mult timp, să de aplice intervenţii de intensitate redusă dar mai

frecvente;

evitarea la maximum a rănirii arborilor remanenţi cu ocazia recoltării masei

lemnoase;

folosirea în cazul regenerărilor artificiale numai de puieţi produşi cu material

seminologic de origine locală care se pretează la condiţiile climatice şi pedologice din zona

analizată;

respectarea regulilor de recoltare a masei lemnoase şi evitarea la maximum a

rănirii arborilor remanenţi;

eliminarea tăierilor în delict;

evitarea păşunatului în pădure şi reducerea la minim a trecerii turmelor de

animale prin arborete;

respectarea măsurilor de identificare şi prognoză a evoluţiei populaţiilor

principalelor insecte dăunătoare şi agenţi fitopatogeni, combaterea promptă (pe cât posibil

pe cale biologică sau integrată) în caz de necesitate, executarea tuturor măsurilor

fitosanitare necesare prevenirii înmulţirii în masă a insectelor dăunătoare şi a proliferării

agenţilor fitopatogeni;

evitarea colectării concentrate şi pe o durată lungă a arborilor prin târâre, pe linia

de cea mai mare pantă, pe terenurile cu înclinare mare, evitarea menţinerii fără vegetaţie

forestieră, pentru o perioadă îndelungată, a terenurilor înclinate, intervenţia operativă în

cazul apariţiei unor semne de torenţialitate;



se va urmări promovarea celui mai intensiv tratament posibil de aplicat, în cazul

arboretelor ajunse la vârsta exploatabilităţii, tratament ce permite totodată şi conservarea

biodiversităţii;

în ceea ce priveşte zonele în care se vor planta puieţi, se recomandă evitarea

lucrărilor mecanice, realizarea găurilor pentru plantarea puieţilor să se realizeze manual;

o atenţie sporită se va acorda arboretelor din grupa I funcţională, de protecţie,

prin creşterea stabilităţii ecosistemice şi asigurarea permanenţei pădurii în spaţiu şi timp;

conştientizarea turiştilor asupra necesităţii şi beneficiile protejării habitatelor

forestiere şi informarea corespunzătoare a cestora, fie prin amplasarea unor bannere fie

prin puncte de informare;

educarea celor care intra în pădure în zona de agrement asupra posibilităţii

declanşării unor incendii şi întocmirea unor planuri de intervenţie rapidă în caz de incendiu

în interiorul ariei naturale protejate pădurea Gârboavele;

menţinerea căilor de acces actuale din interiorul zonei analizate şi interzicerea

creării unor noi căi de acces;

pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane, cu

excepţia speciilor de păsări, inclusiv cele prevăzute în anexele nr. 4 A (specii de interes

comunitar) şi 4 B (specii de interes naţional) din OUG 57/2007, precum şi speciile incluse

în lista roşie naţională şi care trăiesc atât în ariile naturale protejate, cât şi în afară lor, sunt

interzise:

orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a

exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor

biologic;

perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de

hibernare şi de migraţie;

deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor

din natură;

deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;

depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere şi din activităţile specifice. Se va

amenaja un loc special pentru depozitarea deşeurilor şi se va asigura transportul

acestor cât mai repede pentru a nu constitui un pericol pentru fauna din zonă.

În vederea prevenirii proceselor de degradare a solului (care ar putea fi generate în

perioada tehnologiei de exploatare impusă prin prezentul amenajament silvic) și asigurării



instalării și dezvoltării semințișurilor utile, se impune luarea unor măsuri corespunzătoare

în ce privește menținerea integrității ecosistemului forestier . În acest sens, în toate

cazurile, vor fi respectate întocmai termenele și restricțiile silviculturale privind recoltarea

materialului lemnos, așa cum sunt ele înscrise în “Ordinul nr. 1540/2011 Instrucțiunile

privind termenele, modalitățile și epocile de recoltare, colectare și transportul lemnului”.

Pentru realizarea în condiții bune a acestei tehnologii este necesară respectarea

următoarelor reguli:

exploatarea să se facă iarna pe un strat de zăpadă suficient de gros, care să

asigure protecția semințișului;

durata de recoltare și scoatere a masei lemnoase din parchetele exploatate să

nu fie mai mare de două luni și jumătate;

tăierea arborilor se va face cât mai de jos, astfel încât înălțimea cioatelor să nu

depășească 1/3 din diametru, iar la arborii mai groși să nu depășească 20 cm;

doborârea arborilor se va face în afara ochiurilor sau a punctelor de regenerare,

iar colectarea lemnului se va face pe trasee prestabilite.



Tabel nr. 42 Măsuri particulare referitoare la habitatele forestiere de interes comunitar existente în cadrul Pădurii Gârboavele

Indicatori ai stării de consevare

91I0* 91AA 40C0*

La nivel de arboret: Compoziţia

- interzicerea substituirii speciilor de Quercus ce formează habitatul Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp, specii de tei, salcâm ori alte specii; - substituirea arboretelor artificiale formate din specii alohtone formate cu arborete formate cu caracterul tipului natural fundamental - executarea la timp a lucrărilor de îngrijire şi conducere; - valorificarea la maxim a posibilităţilor de regenerare naturală din sămânţă, a speciilor principale – spp Quercus; -menţinerea/interzicerea tăierilor/distrugerii speciilor de Quercus seculari din cadrul habitatului; - conducerea arboretelor, cu o pondere excesivă a speciilor invazive din cadrul Pădurii Gărboavele (salcâm, oţetar), către o compoziţie apropiată de cea a tipului natural de pădure; - conducerea arboretelor astfel încât să fie asigurată stabilitatea acestora; - conservarea pădurilor naturale stabile şi menţinerea echilibrului în cadrul habitatului 91I0*;

- interzicerea substituirii speciilor de Quercus ce formează habitatul Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos, specii de tei, salcâm ori alte specii; - substituirea arboretelor artificiale formate din specii alohtone formate cu arborete formate cu caracterul tipului natural fundamental - executarea la timp a lucrărilor de îngrijire şi conducere; - valorificarea la maxim a posibilităţilor de regenerare naturală din sămânţă, a speciilor principale – spp Quercus; -menţinerea/interzicerea tăierilor/distrugerii speciilor de Quercus seculari din cadrul habitatului; - conducerea arboretelor, cu o pondere excesivă a speciilor invazive din cadrul Pădurii Gărboavele (salcâm, oţetar), către o compoziţie apropiată de cea a tipului natural de pădure; - conducerea arboretelor astfel încât să fie asigurată stabilitatea acestora; - conservarea pădurilor naturale stabile şi menţinerea echilibrului în cadrul habitatului 91AA; - promovarea nucleelor existente de regenerare naturală din specii valoroase (Quercus), prin efectuarea de extracţii de intensitate redusă. Aceste extracţii vor viza, în primul rând, arborii cu defecte, unele exemplare din specii

- interzicerea substituirii speciilor de subarbuşti (C. monogyna, L. vulgare, R. canina, P. sspinosa şi C. coggygria) ce formează habitatul 40C0*; - substituirea arboretelor artificiale formate din specii alohtone formate cu arborete formate cu caracterul tipului natural fundamental; - conducerea arboretelor astfel încât să fie asigurată stabilitatea acestora; - eliminarea speciilor invazive din cadrul habitatului 40C0*; - interzicerea păşunatului;




91I0* 91AA 40C0*

- promovarea nucleelor existente de regenerare naturală din specii valoroase (Quercus), prin efectuarea de extracţii de intensitate redusă. Aceste extracţii vor viza, în primul rând, arborii cu defecte, unele exemplare din specii de valoare scăzută, recoltări din alte categorii de arbori limitându-se la strictul necesar impus de crearea condiţiilor de menţinere sau de dezvoltare a seminţişurilor instalate

de valoare scăzută, recoltări din alte categorii de arbori limitându-se la strictul necesar impus de crearea condiţiilor de menţinere sau de dezvoltare a seminţişurilor instalate

Modul de regenerare

- să recurgă la regenerarea din lăstari doar în cazul arboretelor viguroase cu o compoziţie consistenţă satisfăcătoare din punct de vedere al tipului natural fundamental - în cazul lucrărilor de împădurire pentru habitatul 91I0* se vor utiliza doar specii de Quercus, fiind interzise alte specii; - pentru crearea unor condiţii bune de regenerare, în cazul în care pătura erbacee este foarte bine dezvoltată, solul va fi mobilizat pe 30 – 40 % din suprafaţa ce se urmăreşte a fi însămânţată, cu atenţie însă pentru protejarea speciilor rare; - în cazul plantaþiilor executate în zone şi/sau perioade secetoase se recomandă receparea

- să recurgă la regenerarea din lăstari doar în cazul arboretelor viguroase cu o compoziţie consistenţă satisfăcătoare din punct de vedere al tipului natural fundamental - în cazul lucrărilor de împădurire pentru habitatul 91AA se vor utiliza doar specii de Quercus, fiind interzise alte specii; - pentru crearea unor condiţii bune de regenerare, în cazul în care pătura erbacee este foarte bine dezvoltată, solul va fi mobilizat pe 30 – 40 % din suprafaţa ce se urmăreşte a fi însămânţată, cu atenţie însă pentru protejarea speciilor rare; - în cazul plantaþiilor executate în zone şi/sau perioade secetoase se recomandă receparea acestora, cu excepţia plantaþţiilor realizate cu puieţi cu rădăcina protejată;

- să recurgă la regenerarea din lăstari doar în cazul subarboretelor viguroase cu o compoziţie consistenţă satisfăcătoare din punct de vedere al tipului natural fundamental – 40C0*; - realizarea la timp a lucrărilor de curăţire/îngrijire pentru evitarea fenomenelor de uscare;




91I0* 91AA 40C0*

acestora, cu excepţia plantaþţiilor realizate cu puieţi cu rădăcina protejată;

Consistenţă

- folosirea la plantare a unor scheme reale de puieţi la hectar în funcţie de necesarul real şi valorificarea la maxim a seminţişurilor naturale existente; - executarea la timp a lucrărilor de îngrijire şi conducere, iar în cazul arboretelor în care nu s-a intervenit de mult timp, să aplice intervenţii de intensitate redusă dar mai frecvente; executarea plantaţiilor la momentul optim; - evitarea la maximum a rănirii arborilor remanenţi cu ocazia recoltării masei lemnoase şi păstrarea speciilor de Quercus seculari din cadrul habitatului 91I0*; - respectarea măsurilor de identificare şi prognoză a evoluţiei populaţiilor principalelor insecte dăunătoare şi agenţi fitopatogeni şi combaterea promptă (pe cât posibil pe cale biologică sau integrată) în caz de necesitate plus executarea tuturor măsurilor fitosanitare necesare prevenirii înmulţirii în masă a insectelor dăunătoare şi a proliferării agenţilor fitopatogeni; -interzicerea păşunatului în cadrul pădurii;

- folosirea la plantare a unor scheme reale de puieţi la hectar în funcţie de necesarul real şi valorificarea la maxim a seminţişurilor naturale existente; - executarea la timp a lucrărilor de îngrijire şi conducere, iar în cazul arboretelor în care nu s-a intervenit de mult timp, să aplice intervenţii de intensitate redusă dar mai frecvente; -executarea plantaţiilor la momentul optim; - evitarea la maximum a rănirii arborilor remanenţi cu ocazia recoltării masei lemnoase şi păstrarea speciilor de Quercus seculari din cadrul habitatului 91AA; - respectarea măsurilor de identificare şi prognoză a evoluţiei populaţiilor principalelor insecte dăunătoare şi agenţi fitopatogeni şi combaterea promptă (pe cât posibil pe cale biologică sau integrată) în caz de necesitate plus executarea tuturor măsurilor fitosanitare necesare prevenirii înmulţirii în masă a insectelor dăunătoare şi a proliferării agenţilor fitopatogeni; -interzicerea păşunatului în cadrul pădurii; - evitarea la maximum a rănirii arborilor remanenţi cu ocazia recoltării masei lemnoase;

- executarea la timp a lucrărilor de îngrijire şi conducere, iar în cazul subarboretelor în care nu s-a intervenit de mult timp, să aplice intervenţii de intensitate redusă dar mai frecvente; - evitarea la maximum a rănirii subarbuştilor remanenţi cu ocazia recoltării masei lemnoase ori a lucrărilor de conservare prevăzute în amenajamentul silvic; - respectarea măsurilor de identificare şi prognoză a evoluţiei populaţiilor principalelor insecte dăunătoare şi agenţi fitopatogeni şi combaterea promptă (pe cât posibil pe cale biologică sau integrată) în caz de necesitate plus executarea tuturor măsurilor fitosanitare necesare prevenirii înmulţirii în masă a insectelor dăunătoare şi a proliferării agenţilor fitopatogeni; -interzicerea păşunatului în cadrul pădurii;




91I0* 91AA 40C0*

- evitarea la maximum a rănirii arborilor remanenţi cu ocazia recoltării masei lemnoase;

La nivel de seminţiş

Compoziţia

- executarea la timp a lucrărilor de îngrijire; -executarea plantaţiilor la momentul optim; - alegerea speciilor în funcţie de tipul natural de pădurea, în cazul habitatului 91I0* - Vegetaţtie de silvostepa eurosiberiană cu Quercus spp se vor folosi doar specii de Quercus fiind interzise plantarea altor specii; -plantarea se va realize în urma unor verificări în teren de personal specializat (biolog/ silvicultor) cu indicarea caracteristicilor specific habitatului natural;

- executarea la timp a lucrărilor de îngrijire; -executarea plantaţiilor la momentul optim; - alegerea speciilor în funcţie de tipul natural de pădurea, în cazul habitatului 91AA se vor folosi doar specii de Quercus fiind interzise plantarea altor specii; -plantarea se va realize în urma unor verificări în teren de personal specializat (biolog/ silvicultor) cu indicarea caracteristicilor specific habitatului natural;

- executarea la timp a lucrărilor de îngrijire; - păstrarea speciilor în funcţie de tipul natural de pădurea, în cazul habitatului 40C0*;

Modul de regenerare

- pentru protejarea seminţişurilor de concurenţa speciilor ierboase şi arbustive, se vor executa descopleşiri. Se recomandă ca în primii 2 – 3 ani de la instalare (până la atingerea unei înălţimi de 40 – 50 cm), în funcţie de condiţiile caracteristice fiecărui arboret, să se efectueze câte două descopleşiri pe an, una la începutul sezonului de vegetaţie (luna mai) şi alta spre sfârşitul acestuia (lunile septembrie – octombrie); - este indicat ca recoltarea masei

- pentru protejarea seminţişurilor de concurenţa speciilor ierboase şi arbustive, se vor executa descopleşiri. Se recomandă ca în primii 2 – 3 ani de la instalare (până la atingerea unei înălţimi de 40 – 50 cm), în funcţie de condiţiile caracteristice fiecărui arboret, să se efectueze câte două descopleşiri pe an, una la începutul sezonului de vegetaţie (luna mai) şi alta spre sfârşitul acestuia (lunile septembrie – octombrie); - este indicat ca recoltarea masei lemnoase să se facă iarna pe zãpadă, pentru a nu se vătăma seminţişul

- pentru protejarea seminţişurilor de concurenţa speciilor ierboase şi subarbustive, se vor executa descopleşiri. Se recomandă ca în primii 2 – 3 ani de la instalare (până la atingerea unei înălţimi de 40 – 50 cm), în funcţie de condiţiile caracteristice fiecărui subarboret, să se efectueze câte două descopleşiri pe an, una la începutul sezonului de vegetaţie (luna mai) şi alta spre sfârşitul acestuia (lunile septembrie – octombrie); - este indicat ca recoltarea




91I0* 91AA 40C0*

lemnoase să se facă iarna pe zãpadă, pentru a nu se vătăma seminţişul existent, solul şi anumite specii cu valoare conservativă ridicată; - îngrijirea seminţişurilor şi tinereturilor naturale valoroase, se vor efectua doar prin lucrări adecvate (descopleşire, recepare, degajare etc.) - potrivit stadiului lor de dezvoltare; - pentru menţinerea unui echilibru la nivelul seminţişului se recomandă o atenţie deosebită asupra factorilor biotici din imediata vecinătate a seminţişului, prin eliminarea/diminuarea buruienlor şi paraziţilor vegetali ce pot afecta seminţişurile, precum şi o atenţie deosebită asupra insectelor şi animalelor mici vătămătoare ale pădurii, dar şi asupra animalelor mari care produc vătămări prin păşunat (bătătoresc solul, rup sau smulg seminţişul); - interzicerea păşunatului în cadrul pădurii; -în cazul în care se vor realiza lucrări de doborâre a arborilor şi colectarea materialului lemnos se vor face astfel încât să nu se răneascã arborii remanenţi şi să nu se distrugă porţiunile cu seminţiş deja instalat

existent, solul şi anumite specii cu valoare conservativă ridicată; - îngrijirea seminţişurilor şi tinereturilor naturale valoroase, se vor efectua doar prin lucrări adecvate (descopleşire, recepare, degajare etc.) - potrivit stadiului lor de dezvoltare; - pentru menţinerea unui echilibru la nivelul seminţişului se recomandă o atenţie deosebită asupra factorilor biotici din imediata vecinătate a seminţişului, prin eliminarea/diminuarea buruienlor şi paraziţilor vegetali ce pot afecta seminţişurile, precum şi o atenţie deosebită asupra insectelor şi animalelor mici vătămătoare ale pădurii, dar şi asupra animalelor mari care produc vătămări prin păşunat (bătătoresc solul, rup sau smulg seminţişul); - interzicerea păşunatului în cadrul pădurii; -în cazul în care se vor realiza lucrări de doborâre a arborilor şi colectarea materialului lemnos se vor face astfel încât să nu se răneascã arborii remanenţi şi să nu se distrugă porţiunile cu seminţiş deja instalat

masei lemnoase să se facă iarna pe zãpadă, pentru a nu se vătăma seminţişul existent, solul şi anumite specii cu valoare conservativă ridicată; - îngrijirea seminţişurilor şi tinereturilor naturale valoroase, se vor efectua doar prin lucrări adecvate (descopleşire, recepare, degajare etc.) - potrivit stadiului lor de dezvoltare; - pentru menţinerea unui echilibru la nivelul seminţişului se recomandă o atenţie deosebită asupra factorilor biotici din imediata vecinătate a seminţişului, prin eliminarea/diminuarea buruienlor şi paraziţilor vegetali ce pot afecta seminţişurile, precum şi o atenţie deosebită asupra insectelor şi animalelor mici vătămătoare ale pădurii, dar şi asupra animalelor mari care produc vătămări prin păşunat (bătătoresc solul, rup sau smulg seminţişul); - interzicerea păşunatului în cadrul pădurii;




91I0* 91AA 40C0*

Gradul de acoperire

- executarea plantaţiilor la momentul optim; - executarea la timp a lucrărilor de îngrijire; - menţinerea efectivelor de mamifere sălbatice (în special cervide) la valori optime şi protejarea seminţişurilor şi puieţilor în zonele sensibile; - gradul de acoperire se va realiza în urma unor investigaţii amanunţite de persoane abilitate/specializate (biologi/silvicultori) care vor indica zonele, densitatea şi speciile folosite pentru lucrările de regenerare la nivelul habitatului analizat. În cadrul habitatului 91I0* se vor folosi doar specii tipului natural de pădure şi anume speicii de Quercus, fiind intersise introducerea altor specii.

- executarea plantaţiilor la momentul optim; - executarea la timp a lucrărilor de îngrijire; - menţinerea efectivelor de mamifere sălbatice (în special cervide) la valori optime şi protejarea seminţişurilor şi puieţilor în zonele sensibile; - gradul de acoperire se va realiza în urma unor investigaţii amanunţite de persoane abilitate/specializate (biologi/silvicultori) care vor indica zonele, densitatea şi speciile folosite pentru lucrările de regenerare la nivelul habitatului analizat. În cadrul habitatului 91AA se vor folosi doar specii tipului natural de pădure şi anume speicii de Quercus, fiind intersise introducerea altor specii.

- executarea la timp a lucrărilor de îngrijire; - menţinerea efectivelor de mamifere sălbatice (în special cervide) la valori optime şi protejarea seminţişurilor şi puieţilor în zonele sensibile; - gradul de acoperire se va realiza în urma unor investigaţii amanunţite de persoane abilitate/specializate (biologi/silvicultori) care vor indica zonele, densitatea şi speciile folosite pentru lucrările de regenerare la nivelul habitatului analizat.

La nivel de subarboret Gradul de acoperire - -

- gradul de acoperire se va realiza în urma unor investigaţii amanunţite de persoane abilitate/specializate (biologi/silvicultori) care vor indica zonele, densitatea şi speciile folosite pentru lucrările de regenerare la nivelul habitatului analizat.

La nivel de strat ierbos Gradul de acoperire

-pentru protejarea atât a stratului ierbos cât şi a speciilor de interes comunitar existente în aria naturală protejată analizată,

-pentru protejarea atât a stratului ierbos cât şi a speciilor de interes comunitar existente în aria naturală protejată analizată, înainte de începerea unor

-pentru protejarea atât a stratului ierbos cât şi a speciilor de interes comunitar existente în aria naturală protejată analizată,




91I0* 91AA 40C0*

înainte de începerea unor lucrări prevăzute în prezentul amenajament silvic, recomandăm insepctarea zonelor de lucru de către o persoană specializată (biolog/silvicultuor) cu indicarea, protejarea, marcarea speciilor de interes comunitar existente în cadrul sitului de interes comunitar ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele; -în cazul în care se vor identifica specii de interes comunitar în cadrul unei UA ce urmează a se interveni, acestea vor fi gospodărite conform cerinţelor de conservare ale acestora; -se recomandã ca în primii 2 – 3 ani de la instalare (până la atingerea unei înălţimi de 40 – 50 cm), în funcţie de condiţiile caracteristice fiecărui arboret din cadrul habitatului 91I0*, să se efectueze câte două descopleşiri pe an, una la începutul sezonului de vegetaþie (luna mai) şi alta spre sfârşitul acestuia (lunile septembrie – octombrie); - evitarea păşunatului în pădure şi reducerea la minim a trecerii turmelor de animale prin arborete.

lucrări prevăzute în prezentul amenajament silvic, recomandăm insepctarea zonelor de lucru de către o persoană specializată (biolog/silvicultuor) cu indicarea, protejarea, marcarea speciilor de interes comunitar existente în cadrul sitului de interes comunitar ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele; -în cazul în care se vor identifica specii de interes comunitar în cadrul unei UA ce urmează a se interveni, acestea vor fi gospodărite conform cerinţelor de conservare ale acestora; -se recomandã ca în primii 2 – 3 ani de la instalare (până la atingerea unei înălţimi de 40 – 50 cm), în funcţie de condiţiile caracteristice fiecărui arboret din cadrul habitatului 91AA, să se efectueze câte două descopleşiri pe an, una la începutul sezonului de vegetaþie (luna mai) şi alta spre sfârşitul acestuia (lunile septembrie – octombrie); - evitarea păşunatului în pădure şi reducerea la minim a trecerii turmelor de animale prin arborete.

înainte de începerea unor lucrări prevăzute în prezentul amenajament silvic, recomandăm insepctarea zonelor de lucru de către o persoană specializată (biolog/silvicultuor) cu indicarea, protejarea, marcarea speciilor de interes comunitar existente în cadrul sitului de interes comunitar ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele; -în cazul în care se vor identifica specii de interes comunitar în cadrul unei UA ce urmează a se interveni, acestea vor fi gospodărite conform cerinţelor de conservare ale acestora; -se recomandã ca în primii 2 – 3 ani de la instalare (până la atingerea unei înălţimi de 40 – 50 cm), în funcţie de condiţiile caracteristice fiecărui arboret din cadrul habitatului 40C0*, să se efectueze câte două descopleşiri pe an, una la începutul sezonului de vegetaþie (luna mai) şi alta spre sfârşitul acestuia (lunile septembrie – octombrie); - evitarea păşunatului în pădure şi reducerea la minim a trecerii turmelor de animale prin arborete.

Factori destabilizatori de intensitate ridicată - folosirea la plantare a unor -folosirea la plantare a unor scheme - neexecutarea la timp a




91I0* 91AA 40C0*

scheme greşite, neţinând cont de gradul de suportabilitate a habitatului plus nevalorificarea la maxim a seminţişurilor naturale existente; - neexecutarea la timp a lucrărilor de îngrijire şi conducere, iar în cazul arboretelor în care nu s-a intervenit de mult timp; - neaplicarea intervenţiilor de intensitate redusă; - evitarea la maximum a rănirii arborilor remanenţi cu ocazia recoltării masei lemnoase; executarea tuturor măsurilor fitosanitare necesare prevenirii înmulţirii în masă a insectelor dăunătoare şi a proliferării agenţilor fitopatogeni; - aplicarea unor lucrări de intensitate ridicată în arboretele tinere; - păşunatul în interioru pădurii;

greşite, neţinând cont de gradul de suportabilitate a habitatului plus nevalorificarea la maxim a seminţişurilor naturale existente; - neexecutarea la timp a lucrărilor de îngrijire şi conducere, iar în cazul arboretelor în care nu s-a intervenit de mult timp; - neaplicarea intervenţiilor de intensitate redusă; - evitarea la maximum a rănirii arborilor remanenţi cu ocazia recoltării masei lemnoase; executarea tuturor măsurilor fitosanitare necesare prevenirii înmulţirii în masă a insectelor dăunătoare şi a proliferării agenţilor fitopatogeni; - aplicarea unor lucrări de intensitate ridicată în arboretele tinere; - păşunatul în interioru pădurii;

lucrărilor de îngrijire şi conducere, iar în cazul arboretelor în care nu s-a intervenit de mult timp; - neaplicarea intervenţiilor de intensitate redusă; - evitarea la maximum a rănirii arborilor remanenţi cu ocazia recoltării masei lemnoase; executarea tuturor măsurilor fitosanitare necesare prevenirii înmulţirii în masă a insectelor dăunătoare şi a proliferării agenţilor fitopatogeni; - aplicarea unor lucrări de intensitate ridicată în arboretele tinere; - păşunatul în interioru pădurii;

Măsuri particulare referitoare la factori cu potenţial perturbator care trebuie avute în vedere pentru evitarea deteriorării stării de conservare a habitatelor forestiere

Măsura necesară

- respectarea regulilor de recoltare a masei lemnoase şi evitarea la maximum a rănirii arborilor remanenţi; - folosirea în cazul regenerărilor artificiale numai de puieţi produşi cu material seminologic de origine locală, specifice fondului natural de pădure. În cadrul habitatului analizat se vor utiliza doar specii de Quercus; - eliminarea tăierilor în delict; - conştientizarea turişilor ce frecventează Pădurea Gârboavele (în special a tinerilor) asupra necesităţii şi beneficiile protejări habitatelor forestiere şi informarea corespunzătoare a acestora; - evitarea păşunatului în pădure şi reducerea la minim a trecerii turmelor de

- respectarea regulilor de recoltare a masei lemnoase şi evitarea la maximum a rănirii subarbuştilor remanenţi; - eliminarea tăierilor în delict; - conştientizarea turişilor ce frecventează Pădurea Gârboavele (în special a tinerilor) asupra necesităţii şi beneficiile protejări habitatelor




91I0* 91AA 40C0*

animale prin arborete; - respectarea măsurilor de identificare şi prognoză a evoluţiei populaţiilor principalelor insecte dăunătoare şi agenţi fitopatogeni plus combaterea promptă (pe cât posibil pe cale biologică sau integrată) în caz de necesitate şi executarea tuturor măsurilor fitosanitare necesare prevenirii înmulţirii în masă a insectelor dăunătoare şi a proliferării agenţilor fitopatogeni; - educarea celor care intră în pădure asupra posibilităţii declanşării unor incendii şi existenţa unor planuri de intervenţie rapidă în caz de incendiu şi existenţa unei echipări corespunzătoare stingerii incendiilor din zonă; - evitarea colectării concentrate şi pe o durată lungă a arborilor prin târâre, pe linia de cea mai mare pantă, pe terenurile cu înclinare mare plus evitarea menţinerii fără vegetaţie forestieră, pentru o perioadă îndelungată, a terenurilor înclinate şi intervenţia operativă în cazul apariţiei unor semne de torenţialitate; - perioada de regenerare a fiecărui arboret va fi de minim 20 ani, cu 3 – 4 tăieri. Se vor deschide treptat ochiuri care vor fi lărgite pe măsură ce seminţişul se dezvoltă. Ochiurile vor avea diametrul de 1.0 – 1.5 (2.0) înălţimi de arbore. Sunt de preferat ochiurile de formă eliptică şi cu axa mare pe direcţia est-vest (caracteristic pentru staţiunile cu deficit de umiditate cum este cazul pădurii Gârboavele); - în staţiunile cu uscăciune ridicată, pentru diminuarea evapotranspiraţiei produse de vânturile calde şi uscate, se recomandă menţinerea unor liziere bogate în subarboret şi specii arborescente secundare; - în arboretele ajunse la vârsta exploatabilităţii tehnice se recomandă aplicarea tratamentului tăierilor progresive. Este de dorit ca pentru arboretele de stejar brumăriu de productivitate superioară şi mijlocie să se adopte vârste ale exploatabilităţii tehnice. Pentru stejarul pufos, faţă de prevederile normativelor în vigoare, se recomandă majorarea acestor vârste cu 10 – 20 ani; - în ultima pătrime a ciclului de viaţă al arboretelor, până la începutul tşierilor de produse principale, se vor aplica numai tăieri de igienă, cu recomandarea de a menţine arbori uscaţi (căzuţi şi/sau în picioare), pentru conservarea biodiversităţii (pânã la 5 exemplare la hectar); - periodicitatea lucrărilor va fi adaptată caracteristicilor structurale ale fiecărui arboret (de la 7 – 8 ani la arboretele tinere, amestecate şi de

forestiere şi informarea corespunzătoare a acestora; - evitarea păşunatului în pădure şi reducerea la minim a trecerii turmelor de animale prin arborete; - respectarea măsurilor de identificare şi prognoză a evoluţiei populaţiilor principalelor insecte dăunătoare şi agenţi fitopatogeni plus combaterea promptă (pe cât posibil pe cale biologică sau integrată) în caz de necesitate şi executarea tuturor măsurilor fitosanitare necesare prevenirii înmulţirii în masă a insectelor dăunătoare şi a proliferării agenţilor fitopatogeni; - educarea celor care intră în pădure asupra posibilităţii declanşării unor incendii şi existenţa unor planuri de intervenţie rapidă în caz de incendiu şi existenţa unei echipări corespunzătoare stingerii incendiilor din zonă; - evitarea colectării concentrate şi pe o durată lungă a arborilor prin târâre, pe linia de cea mai mare pantă, pe terenurile cu înclinare mare plus evitarea menţinerii fără vegetaţie forestieră, pentru o perioadă îndelungată, a terenurilor




91I0* 91AA 40C0*

productivitate mijlocie/superioară şi pânã la 12 ani în cele mature, pure şi de productivitate inferioară); - promovarea fenotipurilor valoroase din speciile principale (în primul rând sub raport biologic, dar şi economic); - proporţionarea optimă a compoziţiei (promovarea stejarului brumăriu, şi stejarilor pufoşi fiind mereu obiectivul prioritar de realizat); - pentru eficientizarea lucrărilor de rărituri, acestea se pot limita doar la promovarea unui anumit număr de arbori din speciile principale, răspândiþi pe cât posibil uniform pe suprafaţa întregului arboret. Astfel, în funcţie de numărul de exemplare care se doresc a fi obţinute la vârsta exploatabilităţii pe hectar şi de stadiul de dezvoltare în care se află arboretul în momentul aplicării lucrşrii, arborii de viitor pot fi însemnaţi (cel puţin în arboretele de productivitate superioară şi mijlocie) şi lucrările se pot aplica doar în jurul lor;

înclinate şi intervenţia operativă în cazul apariţiei unor semne de torenţialitate;



măsuri de reducere a impactului asupra speciilor de interes comunitar

Aşa cum sa menţionat în capitolele anterioare, chiar dacă prevederile amenajamentelor

silvice implică doar habitate forestiere, trebuie luate în considerare şi speciile de interes

comunitar (şi nu numai) care sunt prezente în situl de importanţă comunitară ROSCI 0151

Pădurea Gârboavele şi care utilizează pădurea analizată ca zone de cuibărire, odihnă,

hrănire, etc. Pentru asigurarea unei stări de conservare favorabile a acestor specii, se propun

câteva măsuri de gospodărire ce trebuie avute în vedere de către beneficiarul

amenajamentului silvic propus, pentru menţinerea şi îmbunătăţirea stării de conservare

favorabilă a speciilor de interes comunitar precum şi a altor specii semnalate atât în aria

naturală protejată cât şi în vecinătatea acesteia.

Ca şi măsuri generale pentru conservarea speciilor de floră şi faună asupra ariei naturale

protejate Pădurea Gârboavele recomandăm:

să se respecte prevederilor amenajamentelor silvice;

respectarea prevederilor legale în domeniul protecţiei mediului;

asigurarea condiţiilor tehnice şi organizatorice pentru activităţile efectuate, astfel

încât să se prevină riscurile pentru persoane, bunuri sau mediul înconjurător;

întreţinerea şi repararea utilajelor din dotare se va realiza în ateliere mecanice

specializate;

La colectarea masei lemnoase se interzice târârea şi depozitarea buştenilor în

albiile pârâurilor din cadrul pădurii Gârboavele;

se va evita colectarea masei lemnoase pe timp nefavorabil (ploi);

exploatarea masei lemnoase se va realiza astfel încât să se evite degradarea

solului;

în perioadele de îngheţ/dezgheţ sau cu precipitaţii abundente, în cazul în care

platforma drumului auto forestier este îmbibată cu apă, se interzice transportul de

orice fel;

se vor nivela căile de scos - apropiat folosite la colectarea lemnului, după

terminarea lucrărilor;

se vor utiliza tehnologii de exploatare adecvate condiţiilor de teren, în funcţie de

felul tăierii;

se vor fasona coroanele arborilor separat la locul de doborâre, nu se vor scoate



arborii cu coroană, masa lemnoasă rezultată se va pachetiza în sarcini de

dimensiuni reduse, astfel încât pentru scoaterea acestora să se evite degradarea

solului, arborilor şi seminţişului;

arbori nemarcaţi situaţi pe limita căilor de scos – apropiat, vor fi protejaţi

obligatoriu împotriva vătămărilor, prin aplicarea de lugoane, ţăruşi şi manşoane;

doborârea arborilor se execută: în afara suprafeţelor cu regenerare naturală sau

artificială, pentru a se evita distrugerea sau vătămarea puieţilor, respectiv pe

direcţii care să nu producă vătămări sau rupturi ale arborilor nemarcaţi;

la tăierile cu restricţii: colectarea lemnului se face în afara porţiunilor cu seminţiş,

respectiv scosul lemnului se face prin târâre pe zăpadă şi prin semitârâre sau

suspendare, în lipsa acesteia;

se interzice aplicarea tehnologiei de exploatare a arborilor cu coroană, varianta

arbori întregi, cu excepţia cazurilor în care operaţiunea de scos – apropiat se

realizează cu funiculare sau suspendat;

la tăierile de produse principale cu restricţii, resturile de exploatare se strâng pe

cioate, în grămezi cât mai înalte, în afara ochiurilor sau zonelor cu seminţiş

natural, fără a ocupa mai mult de 10% din suprafaţa parchetului;

la terminarea exploatării parchetului se interzice abandonarea resturilor de

exploatare pe văile şi pâraiele din interiorul parchetelor;

tăierea arborilor se realizează cât mai jos, astfel încât înălţimea cioatei,

măsurată în amonte să nu depăşească 1/3 din diametrul secţiunii acesteia, iar la

arborii groşi de 30 cm să nu depăşească 10 cm;

doborârea arborilor începe cu cei aninaţi şi uscaţi;

se interzice degradarea zonelor umede, desecarea, drenarea sau acoperirea

ochiurilor de apă;

tehnologia de exploatare a masei lemnoase din parchete care este diferenţiată în

funcţie de tratamentul aplicat şi de felul tăierii, nu trebuie să producă prejudicierea

peste limitele admise de reglementările specifice, a arborilor nemarcaţi,

degradarea solului şi a malurilor de ape;

este interzisă depozitarea materialelor lemnoase în albiile pâraielor şi văilor sau în

locuri expuse viiturilor;



instalarea de funiculare, punctele de încărcare şi descărcare se amplasează în

afara suprafeţelor de seminţiş, iar arbori folosiţi pentru ancorare se vor proteja cu

manşoane;

nu se vor amenaja depozite de carburanţi în pădure şi în apropierea cursurilor de

apă;

nu se vor executa în pădure lucrări de reparaţii a motoarelor, de schimbare a

uleiului şi încărcare a rezervoarelor auto cu combustibil;

se interzice deversarea în apele de suprafaţă, apele subterane, evacuarea pe sol

şi depozitarea în condiţii necorespunzătoare a uleiurilor uzate;

este interzisă stocarea/depozitarea temporară a deşeurilor în pădure;

se interzice folosirea utilajelor cu şenile la operaţiunea de scosul – apropiatul

materialului lemnos;

se vor utiliza numai căile de acces şi cele de transport forestier aprobate şi

prevăzute în planul de situaţie;

în cazul unei ameninţări iminente cu un prejudiciu asupra mediului sau în cazul

producerii unui prejudiciu asupra mediului, se vor respecta şi aplica prevederile

OUG. nr.68/2007. În termen de 2 ore de la luarea la cunoştinţă a apariţiei

ameninţării, trebuie să informeze ANPM, Autoritatea pentru Protecţia Mediului

Galaţi şi GNM Galaţi;

să instruiască personalul de exploatare asupra măsurilor de protecţie a mediului,

a obligaţiilor şi responsabilităţilor ce le revin, precum şi a condiţiilor impuse prin

prezentul sudiu de evaluare adecvată;

să ia toate măsurile de: prevenire şi stingere a incendiilor, iar în caz de

incendiu să intervină la stingerea incendiilor cu utilaje proprii şi personalul

muncitor existent până la intervenţia altor autorităţi;

prevenirea apariţiei focarelor de infestare a lemnului şi a pădurii în parchetele de

exploatare şi în platformele primare.

măsuri de reducere impactului asupra speciilor de mamifere semnalate în aria

naturală protejată Pădurea Gârboavele

recomandăm conservarea unor arbori cu scorburi, care pot fi utilizaţi de

mamifere mici pentru vizuini;



menţinerea condiţiilor de habitat pentru speciile de mamifere existente în cadrul

ariei naturale protejate Pădurea Gârboavele;

beneficiarul se va obliga să folosească numai utilaje silenţioase pentru a evita

disturbarea speciilor mamifere prezente în zonă;

pentru a evita disturbarea mamiferelor din zona lucrarile se vor efectua pe arii

cât mai restrânse, evitându-se astfel un posibil deranj asupra speciilor;

organizarea unor parchete de exploatare în zonele favorabile existenţei

habitatelor asestor specii în perioadele de reproducere;

interzicerea/limitarea poluării fonice mai ales pentru mamiferele mari şi mici;

interzicerea repărării şi alimentării cu carburant a utilajelor angrenate în

implementarea obiectivelor în cadrul amenajamentului silvic a pădurii Gârboavele;

interzicerea/limitarea folosirii de insecticide chimice sau ale altor tratamente

chimice în pădure, care ar putea efect negativ asupra faunei din cadrul pădurii

Gârboavele;

creşterea capacităţii biogenice a habitatelor forestiere pentru mamiferele de

interes cinegetic;

interzicerea/limitarea încendiilor la nivelul pădurii, respectiv arderii vegetaţiei;

interzicerea cositului şi a păşunatului în interiorul ariei naturale protejate;

interzicerea drenării/obturării zonelor umede existente la nivelul pădurii;

interzicerea abandonării deşeurilor de orice natură rezultate în urma

implementării obiectivelor prevăzute în prezentul amenajament silvic;

respectarea căilor de acces existente din interiorul zonelor de impact;

să asigure existenţa unor populaţii viabile;

să protejeze adăposturile acestora (ex. locurile cu vizuini pentru speciile de

mamifere mici), locurile de concentrare temporară;

interzicea sub orice formă recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau

vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor

biologic;

interzicerea perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de

creştere, de hibernare şi de migraţie;

deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;

interzicerea uciderii sau capturarea intenţionată, a peciilor de mamifere

semnalate în aria naturală protejată Pădurea Gârboavele;



măsuri de reducere impactului asupra speciilor de amfibieni şi reptile semnalate în

aria naturală protejată Pădurea Gârboavele

Pentru menţinerea stării de conservare favorabilă a populaţiilor de amfibieni şi reptile

semnalate în aria naturală protejată Pădurea Gârboavele, se vor evita pe cât posibil

următoarea:

recomandăm ca înainte de derularea unei lucrări prevăzute prin prezentul

amenajament silvic, inspectarea unităţii amenajistice de către o persoană

abilitată/specializată pentru indicarea, eventual relocarea unor posibile specii de

amfibieni şi reptile care ar putea fi afectate de lucrările de conservare prevăzute;

interzicerea depozitării rumeguşului sau a resturilor de exploatare în zonele

umede;

interzicerea/limitarea folosirii de insecticide chimice sau ale altor tratamente

chimice în pădure, care ar putea efect negativ asupra faunei din cadrul pădurii

Gârboavele;

interzicerea/limitarea poluării fonice mai ales pentru mamiferele mari şi mici;

interzicerea repărării şi alimentării cu carburant a utilajelor angrenate în

implementarea obiectivelor în cadrul amenajamentului silvic a pădurii Gârboavele;

interzicerea abandonării deşeurilor de orice natură rezultate în urma

implementării obiectivelor prevăzute în prezentul amenajament silvic;

degradarea cursurilor de apă ale celor două pârâuri ce străbat arealul analizat

de la nord la sud;

respectarea căilor de acces existente din interiorul ariei naturale protejate;

interzicea sub orice formă recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau


biologic;

interzicerea perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de

creştere, de hibernare;

interzicerea uciderii sau capturarea intenţionată, a peciilor de amfibieni şi reptile

semnalate în aria naturală protejată Pădurea Gârboavele;

deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă.



măsuri de reducere impactului asupra speciilor de nevertebrate semnalate în aria

naturală protejată Pădurea Gârboavele

Pentru menţinerea stării de conservare favorabilă a populaţiilor de nevertebrate

semnalate în aria naturală protejată Pădurea Gârboavele, se vor evita pe cât posibil

următoarea:

nu se vor amenaja depozite de carburanţi în pădure şi în apropierea cursurilor

de apă;

nu se vor executa în pădure lucrări de reparaţii a motoarelor, de schimbare a

uleiului şi încărcare a rezervoarelor auto cu combustibil;

se interzice deversarea în apele de suprafaţă, apele subterane, evacuarea pe

sol şi depozitarea în condiţii necorespunzătoare a uleiurilor uzate;

este interzisă stocarea/depozitarea temporară a deşeurilor în pădure;

interzicerea arderii vegetaţiei din cadrul pădurii Gârboavele

menţinerea unor arbori uscaţi (căzuţi şi/sau în picioare), până la 3-5 exemplare

la hectar. De asemenea se vor semnala şi menţine diversele forme genetice, a tuturor

speciilor existente (indiferent de proporţia arboretelor), a speciilor arbustive care

prezintă particularităţi privind forma, fenologia, etc;

nerecoltarea în totalitate a trunchiurilor de lemn şi menţinerea în zonă a unor

exemplare de arbori bătrâni şi scorburoşi;

evitarea cositului în interiorul ariei naturale protejate precum şi evitarea

păşunatului;

în cazul unor aplicări de tratamente fitosanitare, recomandă consultarea unui

specialist în domeniu;

respectarea căilor de acces existente la nivelul unităţii studiate.

măsuri de reducere impactului asupra avifaunei semnalate în aria naturală protejată


Pentru menţinerea stării de conservare favorabilă a populaţiilor de păsări semnalate în

aria naturală protejată Pădurea Gârboavele, se vor evita pe cât posibil următoarea:

păstrarea arborilor cu scorburi ce pot fi utilizate ca locuri de cuibărit/odihnă de

către păsările semnalate atât în interiorul cât şi în vecinătatea ariei naturale protejate;



păstrarea a minim 3-5 arbori maturi, uscaţi sau în descompunere pe hectar,

pentru a asigura un habitat potrivit pentru ciocănitori, păsări de pradă, etc – în toate

unităţile amenajistice;

adaptarea periodizării operaţiunilor silviculturale şi de tăiere astfel încât să se

evite interferenţa cu sezonul de reproducere al speciilor, în special cuibăritul de

primăvară şi perioadele de împerechere ale păsărilor de pădure – în toate unităţile

amenajistice;

este interzisă orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau


biologic;

interzicea perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de

creştere, de hibernare şi de migraţie;

este interzisă deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor

şi/sau ouălor din natură;

este interzisă deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de

odihnă;

este interzis uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda

utilizată;

sunt interzise activităţi care conduc la deteriorarea, distrugerea şi/sau

culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;

sunt interzise culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt

goale;

Protecţia fondului forestier

Desfăşurarea normală a rolului de protecţie a acestei subunități este frecvent perturbată

de acţiunea unui complex de factori naturali şi antropici nocivi, cum sunt: vântul, zăpada,

bolile, insectele dăunătoare, păşunatul, etc. Datorită structurii ecosistemelor forestiere şi

condițiilor climatice, producerea doborâturilor şi rupturilor de vânt si zăpadă este neglijabilă.

Potențialul termo-hidric al ecosistemelor forestiere din Pădurea Gârboavele este relativ

favorabil pentru insecte defoliatoare (Tortrix v. Limantria D Melacosoman) care pot produce

daune vegetației forestiere. Combaterea acestor dăunători se face prin urmărirea atentă a

dezvoltării populațiilor de insecte si măsuri profilactice în vederea frânării realizării gradației

maxime.



Recunoaşterea factorilor menţionaţi, evaluarea efectelor şi mai ales stabilirea măsurilor

ce pot fi luate pentru prevenirea, diminuarea şi înlăturarea consecinţelor provocate de aceşti

factori, trebuie să reprezinte o preocupare importantă a personalului silvic, cu atât mai

oportună cu cât, în ultimul timp sunt tot mai frecvente daunele aduse pădurii de factorii

enumeraţi.

Având în vedere cele mai sus menţionate s-a considerat oportună elaborarea unor soluţii

privind protecţia fondului forestier, pornind de la ipoteza, verificată în foarte multe situaţii,

potrivit căreia ecosistemele naturale şi cele cvasinaturale au cele mai mari şanse de reuşită

în condiţiile acţiunii factorilor dereglatori.

Protecţia împotriva doborâturilor şi rupturilor de vânt şi de zăpadă

În ultimele decenii nu s-au semnalat doborâtori şi rupturi de vânt şi zăpadă în arboretele

din cuprinsul acestei unităţi. Având în vedere că pagubele produse în cazul unor asemenea

calamităţi sunt însemnate, cu consecinţe în plan economic şi silvicultural, se impune

adoptarea unor măsuri în scopul prevenirii lor. Acestea se referă la realizarea de arborete

optim amestecate, în aşa fel încât proporţia speciilor rezistente în compoziţia arboretelor să

fie de cel puţin 30%.

asigurarea unei diversităţi genetice avansate, după modelul structurii genetice

a arboretelor naturale, ceea ce se poate realiza prin promovarea regenerării naturale;

la împăduriri se recomandă folosirea de material de provenienţă strict locală,

aplicând scheme de plantare largi;

parcurgerea arboretelor cu lucrări de îngrijire, puternice în tinereţe, apoi

moderate şi slabe la vârste mai mari;

formarea de liziere rezistente, pe o distanţă egală cu 1-2 înălţimi de arbore.

Această bandă va fi rărită în mod intens încă din tinereţe, pentru ca arborii să-şi

formeze o înrădăcinare puternică şi coroane bine dezvoltate;

se recomandă măsuri de igienizare a pădurilor, de protejare a seminţişurilor şi a

arboretelor de posibile degradări cauzate de exploatare, de menţinere a unor

consistenţe pline, ceea ce favorizează realizarea de arborete sănătoase, cu capacitate

sporită de rezistenţă la solicitări cauzate de vânturi puternice sau zăpezi abundente.



Protecţia împotriva incendiilor

În ultimele decenii, nu s-au semnalat incendii în arboretele din această unitate de

protecție, dar în condițiile unei păduri de agrement, cu frecventă mare a vizitatorilor prezintă

un grad ridicat de risc la incendii. Având în vedere că pagubele produse în cazul unor

asemenea calamităţi sunt foarte mari atât din punct de vedere economic, silvicultural cât şi

ecologic, se impune adoptarea unor măsuri în scopul prevenirii lor, măsuri ce se referă la:

interzicerea focului în locuri neamenajate şi nesupravegheate;

accesul mijloacelor de transport auto factor important de risc pentru poluarea

pădurii şi în consecință pentru degradarea rapidă a acesteia trebuie limitat strict la

capacitatea locurilor special amenajate pentru parcare si supravegheat atent în scopul

deversării de rezidiuri în pădure.

dotarea zonelor de agrement cu pichete de incendiu, corespunzător echipate;

efectuarea de controale periodice pentru a verifica starea acestor pichete şi

modul în care personalul silvic de teren cunoaşte atribuţiile ce-i revin în caz de incendiu;

crearea unor poteci sau drumuri de pământ pe culmile principale ale acestei

unităţi, acolo unde nu există poteci de acces în vecinătatea şi interiorul zonelor

predispuse la incendii, în caz de secetă prelungită;

supravegherea de către personalul silvic de teren a lucrărilor de cultură şi

exploatare, sub aspectul respectării normelor P.S.I.;

amplasarea de panouri de avertizare în zonele frecventate de muncitori

forestieri, precum şi în apropierea cantoanelor;

instruirea şi supravegherea muncitorilor care lucrează în pădure, sub aspectul

respectării normelor P.S.I.

Faptul că în ultimele decenii nu s-au semnalat incendii în arboretele din această unitate,

se datorează în primul rând administraţiei, care a acordat importanţa cuvenită problemelor de

pază şi protecţie împotriva incendiilor. Grija avută până în prezent pe această temă, trebuie

să constituie ca şi până acum, o preocupare permanentă pentru ocol.

Protecţia împotriva poluării industriale

Având în vedere faptul că pe raza Pădurii Gârboavele nu există unităţi industriale

producătoare de noxe care să afecteze arboretele din zonă, nu sunt necesare măsuri

speciale de protecţie a arboretelor în acest scop.

Totuşi, pentru prevenirea unor astfel de fenomene se vor avea în vedere:



prevenirea deversărilor în ape (izvoare, pâraie) a unor substanţe chimice sau

petroliere, care ar putea rezulta în urma executării lucrărilor de conservare;

promovarea structurilor naturale ale arboretelor, respectiv conservarea şi

realizarea de arborete rezistente la poluare, care prin propriile lor mijloace de reglaj,

trebuie să facă faţă cât mai mult cu putinţă la forţele dereglatoare ale noxelor;

evitarea creării de arborete simplificate structural (de tipul monoculturilor), care

contribuie la formarea de păduri foarte vulnerabile în viitor la acţiunea noxelor

industriale;

evitarea fertilizării, în anumite condiţii a solurilor forestiere cu fertilizanţi chimici;

renunţarea la substituirea speciilor locale prin culturi instabile cu alte specii care

sunt mai sensibile la poluare, având în vedere că la acţiunea acestui factor cedează mai

repede arboretele artificiale, simplificate structural.

Protecţia împotriva bolilor şi a altor dăunători

În raza acestei U.P., în ultimele decenii nu s-au semnalat atacuri provocate de insecte şi

ciuperci. Totuşi, pentru întărirea rezistenţei arboretelor la acţiunea bolilor şi dăunătorilor, se

impun unele măsuri şi anume:

optimizarea structurii ecologice şi genetice a arboretelor prin promovarea

arboretelor cu structuri naturale, amestecate, care sunt în general mult mai rezistente,

comparativ cu arboretele pure, echiene, această constatare fiind justificată şi sub raport

ecologic;

reconstrucţia ecologică a tuturor arboretelor cu structuri deteriorate şi formarea

de noi arborete cu structuri apropiate de cele naturale, optim structurate sub raport

ecologic şi genetic, amestecate, cu subarboret bogat, promovând provenienţele locale,

rezistente la boli şi dăunători;

protejarea şi reintroducerea faunei entomofage corespunzătoare pădurilor

naturale (păsări entomofage, furnici, etc.);

evitarea acţiunilor antropice care afectează rezistenţa arboretelor la boli şi

dăunători (păşunat, tehnologii de exploatare neecologice, etc.);

când sunt necesare, se vor planifica numai combateri biologice şi integrate prin care să

nu fie deteriorată structura faunei de pădure şi calitatea altor factori de mediu sau a

resurselor alimentare şi medicinale din fondul forestier.



Personalul de teren de la ocolul silvic va executa lucrări de depistare şi control, conform

instrucţiunilor în vigoare. Prin controlul fitosanitar al arboretelor, se vor identifica dăunătorii,

suprafaţa pe care s-au răspândit, precum şi intensitatea atacului, întocmindu-se o evidenţă a

unităţilor amenajistice afectate de dăunători.

În cazul apariţiei dăunătorilor sau a bolilor, acestea fiind insecte xilofage şi defoliatoare

sau ciuperci xilofage, se vor lua măsurile necesare pentru preîntâmpinarea răspândirii

acestora, localizarea şi combaterea eficientă a lor.

Măsuri de gospodărire a arboretelor cu uscare anormală

Cu ocazia lucrărilor de descriere parcelară, în cuprinsul acestei unităţi au fost identificate

arborete cu fenomene de uscare anormală pe o suprafață de 138,80 ha. Având în vedere

cele menţionate, este necesară adoptarea unor măsuri de prevenire si combatere, ce

constau în:

extragerea la timp a exemplarelor uscate;

menţinerea în arborete a unor consistenţe pline;

cultivarea speciilor din ecotipul local corespunzătoare tipurilor naturale

fundamentale de pădure indicate de staţiune;

evitarea pe cât posibil a tăierilor rase, favorizându-se regenerarea naturală la

adăpostul arboretului rămas; acolo unde este cazul, regenerarea naturală va fi ajutată

prin executarea de plantaţii cu specii din ecotipul local, astfel încât desimea arboretului

să nu scadă sub cea optimă;

combaterea dăunătorilor şi bolilor în astfel de arborete (dacă este cazul) se va

face prin metode biologice şi integrate, excluzându-se în totalitate intervenţiile cu

substanţe chimice (pesticide) care afectează echilibrul ecologic.

Măsuri de gospodărire a arboretelor cu fenomene de alunecare

În raza acestei unităţi de protecție nu a fost semnalată prezenţa fenomenelor de

alunecare.

9.4 Măsuri de prevenire şi reducere a impactului asupra mediului social şi economic,

peisaj

Nu este cazul. Obiectivele planului analizat sunt specifice protejării şi conservării

habitatelor forestiere.



9.5 Masuri de diminuare a impactului a zgomotului

În vederea reducerii nivelului de zgomot şi vibraţii, se va impune beneficiarului să

foloseasc utilaje moderne, care au un nivel de zgomot mai redus, să nu foloseasc utilaje cu

grad avansat de uzură, care pot emite pe lângă zgomot la niveluri mai înalte şi un debit mare

de noxe degajate în atmosferă.

Datorită numărului redus al acestora, soluțiilor constructive și al nivelului tehnic superior

de dotare cantitatea și nivelul zgomotului și al vibrațiilor se vor situa în limite acceptabile.

Totodată mediul în care acestea se produc (pădure cu multă vegetație) va contribui direct la

atenuarea lor și la reducerea distanței de propagare. În perioada de implementare a planului

analizat, dată fiind distanţa faţă de localităţile vecine, nu se pune problema unor măsuri

special de diminuare a impactului.

9.6 Managementul deşeurilor

În cadrul amenajamentului silvic Pădurea Gârboavele, deşeurile generate provin atât de

la zona de camping cât şi din managementul zonelor forestiere.

Deşeurile generate în cadrul amenajamentului silvic sunt:

deşeuri menajere – provenite de la lucrătorii angrenaţi în implementarea obiectivelor

prevăzute în prezentul amenajament;

deşeuri de ambalaje (ambalaje de materiale plastice) – PET-uri provenite de la apă

îmbuteliată pentru personalul angrenat în implementarea obiectivelor specifice

amenajamentului silvic analizat, cantoane şi turiştii ce tranzitează zona;

deşeuri de rumeguş, aşchii, crengi (deşeuri verzi);

Deşeurile menajere se vor depozita în spaţii special amenajate, cu respectarea legislaţiei

de mediu în vigoare (HG 856/2002 - privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea

listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu modificările şi completările

ulterioare). Pentru eliminarea acestor deşeuri beneficiarul are încheiat un contract de prestări

servicii cu o firmă specializată/autorizată. Deşeurile menajere sunt ridicate săptămânal.

În ceea ce priveşte deşeurile de ambalaje generate, acestea sunt depozitate în zece

containere HDPE 660 L. Deşeurile sunt predate periodic la societăţi specializate/autorizate.

Managementu deşeurilor verzi generate atât din cadrul ANP Pădurea Gârboavele cât şi

din zona de agrement sunt:

resturi vegetale rezultate în urma igienizării zonelor de agrement – vor fi

depozitate în zone special amenajate direct pe sol pentru a fi reintroduse în

circuitul biologic natural;



material lemnos – rezultat în urma lucrărilor de igienizare a tufărişurilor din zona

de agrement, vor fi încărcate în mijloacele de transport proprii. Acestea vor fi

depozitate în spaţii special amenajate şi valorificate/donate către locuitorii din

zonele adiancete pădurii Gârboavele. Pe viitor aceste deşeuri ar putea fi

valorificate prin măcinarea şi brichetarea rumeguşului rezultat;

material lemnos – rezultat în urma lucrărilor de igienă, curăţare, degajare, etc.

aceste deşeuri vor fi depozitate în spaţii special amenajate, în afara zonelor

protejate şi valorificate;

deşeurile de rumeguş – rezultat în urma lucrărilor silvice, va fi lăsat pe sol, fiind

reintegrat în circuitul biologic pădurii.

Managementul deşeurilor produse pe amplasament va ţine seama de categoriile de

deşeuri rezultate: periculoase şi nepericuloase. Astfel pentru toate categoriile de deşeuri vor

fi respectate următoarele prevederi legislative:

H.G. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei

cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase;

Ord. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor preliminare

de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în

fiecare clasă de depozit de deşeuri;

Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor.

Aceasta legislaţie prevede de asemenea şi o evidenţă foarte strictă a acestor deşeuri.



10 EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA

VARIANTELOR ALESE ŞI O DESCRIERE A MODULUI ÎN CARE S-A EFECTUAT

EVALUAREA, INCLUSIV ORICE DIFICULTĂŢI ÎNTÂMPINATE ÎN PRELUCRAREA

INFORMAŢIILOR CERUTE

10.1 ANALIZA ALTERNATIVELOR/VARIANTELOR

Conform Legii nr. 46/2008 – Codul silvic al României cu modificările şi completările

ulterioare, amenajamentul silvic reprezintă documentul de bază în gestionarea şi gospodăria

pădurilor, cu conţinut tehnico – organizatoric şi economic, fundamentat ecologic, iar

amenajarea pădurilor este ansamblul preocupării şi măsurii menite să asigure aducerea şi

păstrarea pădurilor în stare corespunzătoare din punct de vedere al funcţiilor ecologice,

economice şi sociale pe care acestea le îndeplinesc.

Având în vedere că amenajamentul silvic este parte integrantă din Planul de

management, acesta a fost întocmit şi consultat cu prevederile/rigorile şi măsurile impuse

atât prin Planul de management al Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele cât şi în

concordanţa legislaţiei naţionale şi comunitare.

În cadrul acestui capitol vom face o analiză comparativă a situației în care se află sau

s-ar afla zona studiată în trei cazuri distincte și anume:

Alternativa zero – varianta în care nu s-ar aplica prevederile Amenajamentului Silvic;

Alternativa A – varianta în care s-ar aplica prevederile Amenajamentului Silvic fără a

se ține cont de recomandările din prezentul studiu de evaluare adecvată;

Alternativa B – varianta în care s-ar aplica prevederile Amenajamentului Silvic ținându-

se cont de recomandările din prezentul studiu de evaluare adecvată;

Alternativa zero – nu se aplică prevederile Amenajamentului Silvic

Atât din studiile silvice cât și din cercetările care au stat la baza întocmirii prezentei

evaluări de mediu a rezultat faptul că neaplicarea unor lucrări silvice cuprinse într-o lucrare

de specialitate (respectiv un Amenajament Silvic) ar genera efecte negative asupra

dezvoltării atât a pădurii (arbori și celelalte speciilor de plante) cât și a speciilor de animale și

păsări care trăiesc și se dezvoltă acolo.

Prin neaplicarea prevederilor amenajamentului silvic si menținerea consistentei

arboretului la valorile actuale, cu o singura clasa de vârsta a arborilor (de obicei mai mare de

50 de ani), conduc la imposibilitatea dezvoltării subarboretului şi păturii erbacee reduce

puternic abundenţa numerică a indivizilor şi numărul de specii.



În situaţia alternativei 0, neexecutarea lucrărilor de îngrijire poate avea următoarele

efecte: menţinerea în arboret a unor specii nereprezentative, menţinerea unei structuri

orizontale şi verticale atipice situaţii în care starea de conservare rămâne nefavorabilă sau

parţial favorabilă.

Neimplementarea prevederilor amenajamentului silvic, poate duce la următoarele

fenomene negative cu implicaţii puternice în viitor:

simplificarea compoziţiei arboretelor, în sensul încurajării ocupării terenului de

către specii cu putere mare de regenerare;

dezechilibre ale structuri pe clase de vârstă care afectează continuitatea pădurii;

degradarea stării fitosanitare a acestor arborete precum şi a celor învecinate;

menţinerea unei structuri simplificate, monotone, de tip continuu;

scăderea calitativi lemnului si a resurselor genetice a viitoarelor generații de pădure,

datorita neefectuării lucrărilor silvice;

anularea competiţiei interspecifice, forţarea regenerărilor artificiale în dauna celor

naturale cu repercusiuni negative în ceea ce priveşte caracterul natural al arboretului;


din punctul de vedere al posibilităţilor de exploatare în condiţiile inexistenţei unor surse

alternative.

Alternativa A – varianta în care s-ar aplica prevederile Amenajamentului Silvic fără a se

ține cont de recomandările din prezentul studiu de evaluare adecvată

În cazul alternativei A – varianta în care s-ar aplica prevederile Amenajamentului Silvic

fără a se ține cont de recomandările prevăzute în prezenta evaluare adecvată s-ar atinge

doar obiective care țin cont de prevederile codului silvic cu rezultate directe asupra dezvoltării

habitatelor forestiere bazate strict pe criterii forestiere și criterii economice.

Această abordare nu ține cont însă de criteriile de dezvoltarea armonioasă din punct de

vedere al biodiversității, al conservării unor habitate valoroase sau al creării premizelor

conservării și dezvoltării unor habitate rare sau valoroase, cu asigurarea unui echilibru

corect între specii forestiere, precum şi ignorarea măsurilor impuse prin Planul de

Management al Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele.

Alternativa B – varianta în care s-ar aplica prevederile Amenajamentului Silvic ținându-se

cont de recomandările din prezentul studiu de evaluare adecvată



Alternativa propusă prin prezentul amenajament silvic a fost analizată şi adoptată la

condiţiile actuale şi viitoare care s-au preconizat asupra ariei naturale protejate Pădurea

Gârboavele şi adoptarea unor lucrări/măsuri care să nu afecteze starea actuală de

conservare, ba mai mult prin lucrările propuse estimăm o îmbunătăţire a stării actuale de

conservare din interiorul Pădurii Gârboavele.

Prin corelarea măsurilor impuse atât prin prezentul amenajament silvic cât şi prin respectarea

măsurilor/condiţiilor trasate în Planul de Management al Ariei Naturale Protejate Pădurea

Gârboavele, nu estimăm un impact negativ asupra zonei analizate.

10.2 DIFICULTĂŢI

Pe parcursul realizării Raportului de mediu pentru planul analizat, nu au fost întâmpinate

dificultăţi.



11 MĂSURILE AVUTE ÎN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR

SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII PLANULUI

Frecvenţă şi modul de realizare a monitorizării efectelor semnificative ale implementării

amenajamentelor silvice, va fi stabilită prin actele de reglementare ce vor fi emise de Agenţia

pentru Protecţia Mediului Galaţi.

Beneficiarul va împuternici/subcontracta o persoana abilitată/specializată din cadrul

unităţii/firme specializate/persoane fizice cu cunoştinţe vaste atât în biologie cât şi în

silvicltură pentru implementarea eventualelor măsuri de reducere a impactului.

Tabel nr. 43 Planul de implementare a măsurilor de reducere a impactului asupra mediului

Factor monitorizat Parametri

monitorizaţi Perimetrul analizat Scop

Succesiunea vegetaţiei în ariile

exploatate Tipuri de vegetaţie

Unitatea amenajistică cuprinsă în

amenajamentul silvic

Respectarea planurilor de

exploatare conform cu prevederile


Metoda de exploatare

Tipul de exploatare aplicat



Respectarea metodei de

exploatare conform cu prevederile


Floră/habitate

Starea de conservare



Respectarea condiţiilor şi

măsurilor impuse atât prin

amenajamentul silvic analizat cât şi prin

măsurile de reducere a

impactului prevăzute în evaluarea

adecvată întocmită pentru aria naturală protejată Pădurea

Gârboavele

Faună

Deşeuri Cantităţi de deşeuri generate, mod de

eliminare/valorificare



Minimizarea cantităţilor de

deşeuri rezultate în urma implementării

obiectivelor prevăzute în



amenajamentul silvic analizat

Programul de monitorizare

Monitorizarea Amenajamentului silvic Pădurea Gârboavele se va realiza conform

următorului program de monitorizare.

Obligaţia monitorizării revine titularului planului.

Obiective Indicatori de monitorizare Frecvenţa de monitorizare

Monitorizarea lucrărilor de ajutorare a

regenerărilor naturale

1.Suprafaţa anuală parcursă cu lucrări de ajutorare a regenerărilor naturale

anual

Monitorizarea suprafeţelor regenerate

1.Suprafaţa regenerată anual, din care: - Regenerări naturale - Regenerări artificiale (împăduriri+completări)

anual

Monitorizarea lucrărilor de ajutorare şi conducere

a arboretelor tinere

1. Suprafaţa anuală parcursă cu degajări 2. Suprafaţa anuală parcursă cu curăţiri 3. Volumul de masă lemnoasă recoltat prin aplicarea curăţirilor 4. Suprafaţa anuală parcursă cu rărituri 5. Volumul de masă lemnoasă recoltat prin aplicarea răriturilor.

anual

Monitorizarea lucrărilor speciale de conservare

1. Suprafaţa anuală parcursă cu lucrări de conservare 2. Volumul de masă lemnoasă recoltat prin aplicarea lucrărilor de conservare.

anual

Monitorizarea aplicării tratamentelor silvice

1. Suprafaţa anuală parcursă cu lucrări de produse principale 2. Volumul de masă lemnoasă recoltat prin aplicarea tăierilor de produse principale.

anual

Monitorizarea tăierilor de igienizare a pădurilor

1. Suprafaţa anuală parcursă cu tăieri de igienizare 2. Volumul de masă lemnoasă recoltat prin aplicarea tăierilor de igienizare.

anual

Monitorizarea stării de sănătate a arboretelor

1. Suprafeţe infestate cu dăunători. anual

Monitorizarea impactului presiunii antropice

asupra arboretelor

1. Volumul de masă lemnoasă tăiată ilegal. anual



12 REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC AL INFORMAŢIEI FURNIZATE ÎN

RAPORTUL DE MEDIU

Raportul de mediu pentru Planul - Amenajament silvic Pădurea Gârboavele a fost

realizat conform prevederilor H.G. nr. 1076/2004 care transpune Directiva S.E.A. 2001/42/CE

privind procedura de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, şi care

impune ca în Raportul de mediu să fie identificate, descrise şi evaluate efectele semnificative

asupra mediului ca urmare a implementării obiectivelor prevăzute în planul de urbanism

zonal.

Suprafața luată în studiu este formată din două trupuri de pădure: Pădurea

Gârboavele amplasată la obârşia pâraielor Valea Mare şi Valea Gârboavele şi trupul de

Pădure Zătun. Trupurile de pădure şi suprafeţele acestora sunt redate în tabelul de mai jos:

Tabel nr. 44 Trupuri de pădure (bazinete) componente

Nr. crt.

Denumirea trupului de

pădure (bazinetului)

Parcele componente

Suprafaţa (ha)

Comuna (oraşul) în raza căreia se află

Gara SNCFR de destinaţie

Distanţa medie până la (km)

Ocol/Comună/Gară

1 Gârboavele 1-12, 14-16 399.70 Tulucești Tulucești 16 15 17

2 Zătun 13 2.80 Galați Galați 6 5 7

TOTAL 402.50

Faţă de amenajarea anterioară (realizată în 2000) unitatea studiată are în plus patru

parcele şi anume: parcela 13 (prin alipirea trupului Zătun) şi parcelele 14, 15 si 16 care sunt

drumuri.

În ceea ce priveşte mărimea parcelelor şi subparcelelor analizate în prezentul

amenajament, suprafața medie a parcelei este de 25,16 ha. Suprafaţa maximă a parcelei

este de 53,00 ha (parcela 5) iar cea minimă este de 0,40 ha (parcela 15). Suprafaţa maximă

a subparcelei este de 42,00 ha (5A) iar cea minimă este de 0,10 ha (8D).

Pădurile unității studiate sunt formate din foioase şi anume: stejar pedunculat şi

brumăriu, salcâm, frasin, arțar american şi diverse specii tari. Ponderea pădurilor în cadrul

unității studiate este de 92%.

Obiectivele social - economice şi ecologice avute în vedere la reglementarea prin

amenajament a modului de gospodărire a pădurilor s-au detaliat prin stabilirea ţelurilor de

protecţie, la nivelul unităţilor de amenajament. Ele se exprimă prin natura produselor şi a

serviciilor de protecţie sau social-culturale ale pădurii.







5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea III

zone protejate, Pădurea Gârboavele, cod 2.403;

suprafaţă de 219 hectare din teritoriul Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele a

fost declarată Sit de Importanţă Comunitară ROSCI 0151 prin Ordinul ministrului


comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România,

poziţia 151: denumire sit – Pădurea Gârboavele, unitatea administrativ-teritoriala şi

suprafaţa unităţii administrativ - teritoriale cuprinsă în sit - comuna Tuluceşti, judeţul

Galaţi (4%), cod Sit Natura 2000 ROSCI0151.

Prin trasarea zonei protejate, se instituie în cadrul Pădurii Gârboavele două zone

despărţite de la nord la sud de drumul forestier FE001 (ce străbate Pădurea, de la sud-est la

nord, pe o lungime de 2,9 km): Zona protejată amplasata la vest de FE001 și

Zona de agrement amplasată la est de FE001.

Pădurile unității studiate (Gârboavele şi Zătun) sunt formate din foioase şi anume: stejar

pedunculat şi brumăriu, salcâm, frasin, arțar american şi diverse specii tari. Ponderea

pădurilor în cadrul unității studiate este de 92% (370,00 ha), diferenţă de 8% o reprezintă

terenurile care servesc nevoilor de administraţie forestieră (3% - 10,90 ha), respectiv terenuri

scoase temporar din fondul forestier şi neprimite (5% - 19,10 ha).

Suprafaţa Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele cuprinde următoarele unităţi

amenajistice: UA 1 A,B,C,D; 2 A,B,C,D; 3 A,B,C, D; 4 A,B,C; 5 A,B,C; 6 A,B,C; 7 A.

Suprafața inclusă în categoria 1.5B este mai mare decât cea inclusă în Legea 5/2000,

deoarece sunt incluse subparcele întregi în această categorie, iar limita rezervației nu este

pe limita acestora (ex. UA 6B unde limita rezervației trece prin interiorul acesteia).

În ceea ce priveşte suprapunerea UA cu situl de importanţă comunitară ROSCI 0151

Pădurea Gârboavele acestea sunt: UA 1 A,B,C,D; 2 A,B,C,D; 3 A,B,C, D; 4 A,B,C; 5 A,B,C; 6

A,B, C.

Scopul raportului îl reprezintă stabilirea obiectivelor, acţiunilor, priorităţilor şi

reglementărilor stabilite atât prin legislaţia naţională şi europeană cât şi prin planul de

management al Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele.

lucrările de conservare ce se vor desfăşura în cadrul amenajamentului silvic pădurea

Gârboavele;

lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor în cadrul amenajamentului silvic;



lucrări de ajutorarea regenerării naturale şi împăduriri;

refacerea arboretelor slab productive şi substituirea celor cu compoziţii

necorespunzătoare;

măsuri de gospodărire a arboretelor afectate de factori destabilizatori;

În general, elaborarea unui proiect de amenajare presupune următoarele etape:

I Studiu staţiunii şi al vegetaţiei forestiere;

II Definirea stării normale a pădurii;

III Planificarea lucrărilor de conducere a procesului de normalizare a pădurii;

I Studiul staţiunii şi al vegetaţiei forestiere se face în cadrul lucrărilor de teren şi al celor

de redactare a amenajamentului şi are ca scop determinarea şi valorificarea informaţiilor

care contribuie la:

a) cunoaşterea condiţiilor naturale de vegetaţie, a caracteristicilor arboretului actual, a

potenţialului productiv al staţiunii şi a capacităţii de producţie şi protecţie a arboretului;

b) stabilirea măsurilor de gospodărire în acord cu condiţiile ecologice şi cu cerinţele

social-ecologice;

c) realizarea controlului prin amenajament privind exercitarea de către pădure în

ansamblu şi de către fiecare arboret în parte a funcţiilor ce i-au fost atribuite.

Amenajamentul conţine studii pentru caracterizarea condiţiilor staţionale şi de vegetaţie,

cuprinzând evidenţe cu date statistice, caracterizări, diagnoze, precum şi măsuri de

gospodărire corespunzătoare condiţiilor respective.

II Conducerea pădurii prin amenajament spre starea normală presupune:

- stabilirea funcţiilor pe care trebuie să le îndeplinească pădurile (în funcţie de obiectivele

ecologice, economice şi sociale);

- stabilirea caracteristicilor fondului de producţie normal, adică a bazelor de amenajare.

III Prin planificarea recoltelor se urmăresc două obiective: recoltarea produselor pădurii şi

îndrumarea fondului de producţie spre starea normală. Acest fapt face ca în procesul de

planificare a recoltelor să apară distinct următoarele preocupări:

- stabilirea posibilităţii;

- întocmirea planului de recoltare;

Ţinând cont de etapele întocmirii unui amenajament şi prezentate anterior, prin

implementarea planului nu se produc modificări fizice majore, ce decurg din plan.

Implementarea prevederilor amenajamentului silvic nu presupune realizarea de

modificări ale configurației actuale a terenului.



Rețeaua de drumuri forestiere are o lungime de 5.40 de km și o stare satisfăcătoare care

asigură o accesibilitate de 100%. Având în vedere accesibilitatea în zonă, nu vor fi necesare

amenajarea/crearea unor noi drumuri forestiere, fiind doar necesare lucrări de întreținere a

acestora, în cazul în care acestea se vor deteriora, lucrări care nu modifică amplasamentul,

din punct de vedere fizic.

În timpul realizării tratamentelor silvice propuse prin prezentul plan de amenajament

silvic, se vor produce modificări fizice ale terenului, de mica amploare, cauzate de doborârea

arborilor şi transportul acestora.

În ceea ce priveşte impactul lucrărilor silvice asupra habitatului 91I0* - Vegetaţie de

silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp., prin analiza efectelor asupra criteriilor ce definesc

starea favorabilă de conservare, se poate observa că lucrările prevăzute prin prezentul

amenajament silvic - lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor (curăţiri, rărituri, tăieri de

igienă) – au un impact preponderent pozitiv asupra habitatului analizat.

Habitatul 91I0* a fost identificat în partea central - nordică a sitului, ocupând o suprafaţă

de 15,08 ha, reprezentând 6,9% din suprafaţă totală a sitului fiind prezent sub forma unei

insule înconjurat de habitate precum habitat forestier (amenajament silvic cu Robinia

pseudacacia), habitat forestier (amenajament silvic cu Fraxinus spp.) şi vegetație forestieră

ponto-sarmatică cu stejar pufos. Această situaţie se datorează în mod deosebit

managementului forestier defectuos prin înlocuirii tipurilor naturale de pădure cu plantaţii, de

cele mai multe ori de specii exotice (în special salcâm – Robinia pseudacacia). La acestea,

într-o mai mică măsură, se poate adăuga şi dirijarea defectuoasă a amestecurilor

(în arboretele exploatabile în curs de regenerare şi în seminţişurile şi arboretele tinere

parcurse cu lucrări de îngrijire).

Prin lucrările prevăzute în prezentul amenajament silvic pentru habitatul 91I0* Vegetatie

de silvostepa eurosiberiană cu Quercus spp., şi prin toate operaţiunile culturale se vor

promova speciile de cvercinee caracteristice tipului natural fundamental de pădure, şi anume

spp cu Quercus.

Pentru habitatul de interes comunitar 91AA Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar

pufos prin analiza efectelor asupra criteriilor ce definesc starea favorabilă de conservare, se

poate observa că lucrările prevăzute prin prezentul amenajament silvic – lucrări de

consercare (tăieri de conservare şi împaduriri), lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor

(tăieri de igienă) şi lucrări de ajutorarea regenerării naturale şi împăduriri (îngrijirea culturilor

tinere) – au un impact preponderent pozitiv asupra habitatului analizat.



Habitatul a fost semnalată cu precădere în partea E, NE, SE a sitului dar şi în partea

centrală de la N-S, ocupând o suprafaţă de 149,14 ha, reprezentând 68,10% din suprafaţă

totală a sitului ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele.

În ceea ce priveşte lucrările de împădurire în cadrul habitatului analizat (91AA Vegetație

forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos) se vor efectua numai cu specii corespunzătoare şi

cu provenienţe controlate, respectiv specii de Quercus, fiind interzise introducere altor specii

invazive, etc.

Analizând impactul lucrărilor silvice asupra Habitatul 40C0* - Tufărișuri de foioase ponto-

sarmatice, asupra criteriilor ce definesc starea favorabilă de conservare, în urmă realizării

matricii de impact a lucrărilor propuse prin prezentul amenajament silvic - lucrări de

consercare (tăieri de conservare), lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor (tăieri de

igienă) şi lucrări de ajutorarea regenerării naturale şi împăduriri (îngrijirea culturilor tinere) –

au un impact preponderent pozitiv asupra habitatului analizat.

Habitatul este semnalat în partea de V, NV şi SV a sitului, ocupând o suprafaţă de 4,72

ha, reprezentând 2,15% din suprafaţă totală a sitului,ce prezintă o valoare conservativă

mare, ca urmare a speciilor de interes comunitar prezente.




tătăresc, care fac parte din habitatul 91I0 - păduri stepice euro-siberiene cu Quercus spp.

Având în vedere structura habitatului, suprafaţa acestuia şi măsurie de management

prevăzute în amenajamentul silvic, care este parte componentă a planului de management

pentru Aria Natruală Protejată Pădurea Gârboavele, considerăm că starea de conservare a

habitatului 40C0* va creşte semnificativ.

Suprafaţa păduroasă a U.P., în raport cu modul de regenerare se împarte astfel : 3%

regenerare din sămânţă, 5% din plantaţii şi 92% din lăstari. Modul de regenerare,

nesatisfacator în prezent, se va îmbunătăţi în viitor prin promovarea regenerării naturale,

adoptându-se tratamentele adecvate şi ajutorându-se regenerarea naturală.

Cele mai valoroase specii din cuprinsul U.P. în studiu, sunt cvercineele (stejar pufos si

brumăriu), specii de valoare şi care contribuie decisiv la stabilitatea arboretelor şi sunt

reprezentate la nivel optim solicitat de etajele de vegetaţie şi tipurile de pădure din unitatea

de protectie.

Prezenţa plantaţiilor de salcâm îngreunează reinstalarea stejarilor - brumăriu şi pufos, şi

poate pune în pericol conservarea şi regenerarea arboretelor naturale existente prin



invadarea acestora, având în vedere capacitatea deosebită de regenerare vegetativă a

acestei specii.


întocmirii menajamentului, este 41STP27SC27STB2FR2DT1ARA, prin amenajamentul silvic

Pădurea Gârboavele se doreşte a se atinge compoziţie ţel 30STP30STB20TE20DT.

După cum se poate observa plantaţiile de salcâm existente în Pădurea Gârbavele este

egal cu suprafaţa ocupată de stejarul brumăriu. Având în vedere gradul ridicat de înţelenire a

acestei specii, un management inadecvat poate duce la o invazie necontrolabilă a speciei de

Robinia asupra habitatelor de Quercus din interiorul pădurii.

Pentru a se ajunge la compoziţia ţel optimă, în viitorul apropiat, se va urmări introducerea

teiului pană la 20% şi mărirea proporţiei diverselor tari de la 2% cât este în prezent la 20%.

De asemenea se va mări suprafaţa stejarului brumăriu de la 27% cât este în prezent la, 30%.




De menţionat este faptul că în cadrul habitatelor de interes comunitar prezente în cadrul

Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele (91AA şi 91I0*) nu se vor planta specii de Tilia

ci doar specii de Quercus.

Pentru UA în care sunt prezente habitate de Quercus precum 1A, 2A, 3A, 3C, 4C, 5, 6A,

7A, s-au prevăzut lucrări de împăduriri (integrale şi completări) doar cu specii de stejar

brumăriu (16,23 ha) şi stejar pufos (22,85). De asemenea se vor realiza lucrări de împădurire

cu specii de Quercus şi în afara UA menţionate anterior.

Un alt aspect important o constituie şi durata de implemtare a prezentului amenajament

silvic, trecerea de la structura actuală (41STP27SC27STB2FR2DT1ARA) la compoziţia ţel

(30STP30STB20TE20DT) se va realiza în decursul a peste 20 de ani, realizându-se astfel o

trecere aproape nesesizabilă la nivelul speciilor.

Tabel nr. 45 Lucrări de împădurire


hectare

Integrale 11.20 10.95 7.06 7.31 36.52

Completări 11.65 5.28 4.66 4.88 26.47

Total 22.85 16.23 11.72 12.19 62.99

Concluzionăm că lucrările propuse nu afectează negativ semnificativ starea de




Prevederile amenajamentului silvic nu conduc la pierderi de suprafaţă din habitatele de

interes comunitar. Anumite lucrări precum degajări, curățirile, răriturile au un caracter ajutător

în menţinerea sau îmbunătăţirea după caz a stării de conservare.

Prin lucrările propuse prin prezentul amenajament silvic, se doreşte atât menţinerea stării

de conservare actuale cât şi îmbunătăţirea acesteia.



Bibliografie:

Beldie Al. 1977-1979, Flora României, I, II, Bucureşti; CIOCIA V. 1992, Pasarile clocitoare din România, atlas, Editura Ştiinţifică, Bucureşti; CIOCÂRLAN V. 2000. Flora Ilustrată a României. Pterydophyta et Spermatophyta.

Bucureşti: Edititura Ceres; COMBROUX I. & SCHWOERER C. 2007. Evaluarea statutului de conservare al

habitatelor şi speciilor de interes comunitar din România. Ghid metodologic. Timişoara: Edititura Balcanic;

Doniţă, N et al., 2005, Habitate din România, I-II, Edit. Tehnică Silvică Bucureşti; Chifu T., Mânzu C., Zamfirescu O., 2006, Flora şi vegetaţia Moldovei, Editura

Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi; Ciochia V., 1984, Dinamica si migraţia pasărilor, Editura Ştiinţifică, Bucureşti; Ciochia V.,1992, Păsările clocitoare din România, Editura Ştiinţifică, Bucureşti; Hodor C 2007. The Retezat National Park Biodiversity Monitoring Plan, in

Tansylvanian Review of Systematicall and Ecological Research, Sibiu; Ionela A, Manoliu Al., Zanoschi V, 1986 – Cunoaşterea şi ocrotirea plantelor rare,

Editura Ceres Bucureşti; Rudescu L. 1958, Migraţia păsărilor, Editura Ştiinţifică; Mohan Gh. & Ardelean A. 1993, Ecologia şi protecţia Mediului, Editura Scaiul,

Bucureşti; Mohan Gh. & Ardelean A. 1993, Rezervaţii şi monumente al naturii din România,

Editura Scaiul, Bucureşti; Negrean G, 1975, Protecţia unor plante endemice rare din România, „Ocrotirea

naturii”19(2), Bucureşti; Olteanu M., Negrean G., Popescu A., Roman N., 1994, Lista roşie a plantelor

superioare din România, Academia Română, Institutul de Biologie Bucureşti; Oprea A. 2005, Lista critică a plantelor vasculare din România, Editura Univ.

AL.I.Cuza, Iaşi; Pârvu C., 1983, Plante şi animale ocrotite din România, Editura Ştiinţifică şi

Enciclopedică, Bucureşti; Prodan I. 1939, Flora pentru determinarea şi descrierea plantelor ce cresc în

România, Cluj; Sârbu I., Ivănescu L., Ştefan N., Mânzu C., 2001, Flora ilustrată a plantelor vasculare

din estul României, Editura Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi; Plan de management al Ariei Naturale Protejate Pădurea Gârboavele Amenajament silvic Pădurea Gârboavele; Studiu Fezabilitate reabilitare drumuri şi spaţii parcare, Gârboavele comuna Tuluceşti,

judeţul Galaţii 2003; Studiu Fezabilitate zona de agrement Gârboavele – 2003; Studiu de Fezabilitate pentru amenajarea turistică a Pădurii Gârboavele; Studiul de Fezabilitate pentru Aria Protejată Pădurea Gârboavele, 2008; Proiect Plan Urbanistic Zonal Pădurea Gârboavele 2003; Proiect reabilitare parc Pădurea Gârboavele drumuri, parcări şi amenajări terenuri

sport 2003; Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional -

Secţiunea a-III-a – zone protejate; Hotărârea Consiliului Judeţului Galaţi nr. 46/1994 privind instituirea regimului de

protecţie oficială a unor zone de pe teritoriul judeţului Galaţi



Beldie Al. 1977-1979, Flora României, I, II, Bucureşti; PUZ Pădurea Gârboavele, 2011 Ciocia V. 1992, Păsările clocitoare din România, atlas, Editura Ştiinţifică, Bucureşti; Ciocârlan V. 2000. Flora Ilustrată a României. Pterydophyta et Spermatophyta,

Edititura Ceres, Bucureşti; Combroux I. & Schwoerer C. 2007. Evaluarea statutului de conservare al habitatelor şi

speciilor de interes comunitar din România. Ghid metodologic Editura Balcanic, Timişoara:;

Doniţă, N et al., 2005, Habitate din România, I-II, Editura Tehnică Silvică, Bucureşti; Chifu T., Mânzu C., Zamfirescu O., 2006, Flora şi vegetaţia Moldovei, Editura

Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi; Ciochia V., 1984, Dinamica şi migraţia pasărilor, Editura Ştiinţifică, Bucureşti; Ciochia V.,1992, Păsările clocitoare din România, Editura Ştiinţifică, Bucureşti; Mititelu, D.; Gociu, Z,; Patrasc, A.; Gheorghiu. V.;1968. Flora şi vegetaţia pădurii-

parcGârboavele, judeţul Galaţi, An. Şt. Univ. “Al. I. Cuza” Iaşi, 14, 1, s. II a. Biol.: 163 – 173

Negrean G, 1975, Protecţia unor plante endemice rare din România, „Ocrotirea naturii”19,2, Bucureşti;

Oancea Dimitrie I., Swizewski Cazimir, Judeţul Galaţi: -monografie, Bucureşti: Editura Academiei RSR, 1979

Olteanu M., Negrean G., Popescu A., Roman N., 1994, Lista roşie a plantelor superioare din România, Academia Română, Institutul de Biologie Bucureşti;

Oprea A. 2005, Lista critică a plantelor vasculare din România, Editura Univ. Al.I.Cuza, Iaşi;

Pârvu C., 1983, Plante şi animale ocrotite din România, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti;

Prodan I. 1939, Flora pentru determinarea şi descrierea plantelor ce cresc în România, Cluj;

Sârbu I., Ivănescu L., Ştefan N., Mânzu C., 2001, Flora ilustrată a plantelor vasculare din estul României, Editura Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi;

Dinca V., Cuvelier S., Szekely L., Vila R.2009: New data on the Rhopalocera - Lepidoptera - of Dobrogea - south-eastern Romania - Phegea 37;

Oprea, A. 2005. Lista critică a plantelor vasculare din România. — Editura Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" Iaşi, 668 p.;

Marcu, A. & Rákosy, L. 2002. Catalogul colecţiei de lepidoptere "Dr. Vladimir Olaru" din Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi. — Soc. lepid. rom., Cluj-Napoca, 172 p.;

Marcu Aurora, 1982 – Heteroptere din sud-estul Moldovei aflate în colecţiile Muzeului de ştiinţele naturii Galaţi, Revista Muzeelor şi Monumentelor, nr.2:68-72.;

Rákosy, L. 2003. Lista roşie pentru fluturii diurni din România. — Bul. inf. Soc. lepid. rom. 13: 9–26.;

Rákosy, L. 2006. U.E şi legislaţia pentru protecţia lepidopterelor din România. — Bul. inf. Soc. lepid.rom. 16 - 2005: 89–96;

Şerban Cecilia, 2009a - The biodiversity of the coreoid fauna of the Gârboavele forest reservation - Galaţi County, Oltenia Journal for Studies in Natural Sciences, tom XXV, 2009, p. 75-77, ISSN: 1454-6914;

Şerban Cecilia, 2009b - Preliminary data on coreoide fauna - Insecta, Heteroptera, Coreoidea, of the lower basin of the Siret River, Buletin ştiinţific, Revistă de Etnografie, Ştiinţele Naturii şi Muzeologie, Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, Chişinău,p.102-108, ISBN: 9975-940-84-6;



Şerban Cecilia, 2010 - Contributions to the study of coreoids fauna in the lower basin of the Siret river, Oltenia Journal for Studies in Natural Sciences, tom XXXVI fasc. 2 pg. 101-107, ISSN: 1454-6914;

*** Lista Roşie a speciilor de floră şi fană sălbatică din zona de graniţă România-Republica Moldova - Proiect PHARE RO 2004/016-941.01.01.02 „Mutual management Romania – Republic of Moldova for biodiversity conservation on the border between the two countries”, Iaşi 2008;

*** Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.49/2011.

***Anexele Directivei Europene Habitate 92/93/EEC+AA2003/ACT; *** Formular standard Natura 2000.



Cuprins:

1. INTRODUCERE ............................................................................................................................... 4

1.1 Legislaţia românească privind evaluarea impactului asupra mediului pentru proiecte, planuri şi

programe ............................................................................................................................................. 4

1.2. Informaţii generale ........................................................................................................................ 6

1.3. Beneficiarul proiectului .................................................................................................................. 7

1.4. Autorul atestat al raportului de mediu ............................................................................................ 7

1.5. Denumirea Planului ....................................................................................................................... 7

1.6. Localizarea geografică şi administrativă ........................................................................................ 7

2. EXPUNEREA CONŢINUTULUI ŞI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PLANULUI SAU

PROGRAMULUI, PRECUM ŞI A RELAŢIEI CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTE .... 12

2.1 Detalii despre amplasament ...................................................................................................... 12

Silvostepă, stejărete xerofile .............................................................................................................. 18

Scopul şi obiectivele principale ale planului........................................................................................ 21

2.2 Descrierea obiectivelor şi a lucrărilor propuse prin plan ............................................................ 21

2.3 Utilităţi: ...................................................................................................................................... 48

2.4 Legătura cu alte planuri şi programe ......................................................................................... 49

3. ASPECTELE RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE A MEDIULUI ŞI ALE EVOLUŢIEI SALE

PROBABILE ÎN SITUAŢIA NEIMPLEMENTĂRII PLANULUI SAU PROGRAMULUI PROPUS ....... 50

3.1 Aspecte relevante ale stării actuale a mediului ............................................................................ 51

3.1.1 Apa .................................................................................................................................. 51

3.1.2 Aer ................................................................................................................................... 52

3.1.3 Sol şi subsol .................................................................................................................... 54

3.1.4 Biodiversitate ................................................................................................................... 56

3.1.5 Relief ............................................................................................................................... 58

3.1.6 Patrimoniul cultural arheologic sau arhitectonic ............................................................... 58

3.2 Evoluţia probabilă a mediului în cazul neimplementării planului .................................................. 59

4. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATĂ SEMNIFICATIV .... 64

4.1 Aerul ......................................................................................................................................... 65

4.2 Solul ......................................................................................................................................... 66

4.3 Apa ........................................................................................................................................... 66

4.4 Zgomot şi vibraţii ....................................................................................................................... 67

4.5 Biodiversitatea .......................................................................................................................... 67

4.6 Mediul social şi economic ....................................................................................................... 103

4.7 Patrimoniul arhitectonic, arheologic şi cultural......................................................................... 105

4.8 Peisajul ................................................................................................................................... 105

5. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PLAN, INCLUSIV ÎN

PARTICULAR, CELE LEGATE DE ORICE ZONĂ CARE PREZINTĂ O IMPORTANŢĂ SPECIALĂ

PENTRU MEDIU CUM AR FI: ARIILE DE PROTECŢIE SPECIALĂ AVIFAUNISTICĂ ŞI ARIILE

SPECIALE DE CONSERVARE ....................................................................................................... 105

6. OBIECTIVELE DE PROTECŢIE A MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL NAŢIONAL,

COMUNITAR SAU INTERNAŢIONAL, CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PLAN ...................... 108

6.1. Obiective de protecţia mediului, stabilite la nivel internaţional .................................................. 108

6.2. Obiective de mediu naţionale şi comunitare, ţinte şi indicatori ................................................... 109

6.3. Modul de indeplinire a obiectivelor de protectie a mediului ........................................................ 110



7. POTENŢIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA

ASPECTELOR CA: BIODIVERSITATEA, POPULAŢIA, SĂNĂTATEA UMANĂ, FAUNA, FLORA,

SOLUL, APA, AERUL, FACTORII CLIMATICI, VALORILE MATERIALE, PATRIMONIUL

CULTURAL, INCLUSIV CEL ARHITECTONIC ŞI ARHEOLOGIC, PEISAJUL ŞI ASUPRA

RELAŢIILOR DINTRE ACEŞTI FACTORI ....................................................................................... 112

7.1. Metode şi proceduri pentru evaluarea impactului ...................................................................... 112

7.2. Potentialele efecte asupra factorilor de mediu si a altor aspecte sociale economice

114

7.2.1 Impactul asupra solul şi subsolul ............................................................................................. 114

7.2.2. Impactul asupra apelor de suprafata si subterane .................................................................. 114

7.2.3. Impactul asupra aerului atmosferic ......................................................................................... 115

7.2.4. Impactul produs de zgomot şi vibraţii ............................................................................. 116

7.2.5. Impactul asupra biodoversitatii locale ............................................................................ 117

7.2.6. Impactul asupra mediului social şi economic ................................................................. 128

7.2.7. Impactul cumulativ produs in relatia cu alte planuri propuse sau implementate.............. 128

7.3 Metodologia de evaluare utilizata în cadrul planului de amenajament silvic .............................. 129

8 POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA

SĂNĂTĂŢII, ÎN CONTEXT TRANSFRONTIERĂ ............................................................................. 131

9 MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ŞI COMPENSA CÂT DE COMPLET

POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTĂRII PLANULUI ........... 131

9.1 Măsuri de prevenire şi reducere a poluării apei ......................................................................... 131

9.2 Măsuri de prevenire şi reducere a poluării aerului ..................................................................... 132

9.3 Măsuri de prevenire şi reducere a poluării solului ...................................................................... 132

9.4 Măsuri de prevenire şi reducere a impactului asupra biodiversităţii ........................................... 133

9.4 Măsuri de prevenire şi reducere a impactului asupra mediului social şi economic, peisaj.......... 160

9.5 Masuri de diminuare a impactului a zgomotului .......................................................................... 161

9.6 Managementul deşeurilor ........................................................................................................... 161

10 EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE

ŞI O DESCRIERE A MODULUI ÎN CARE S-A EFECTUAT EVALUAREA, INCLUSIV ORICE

DIFICULTĂŢI ÎNTÂMPINATE ÎN PRELUCRAREA INFORMAŢIILOR CERUTE............................. 163

10.1 ANALIZA ALTERNATIVELOR/VARIANTELOR ................................................................. 163

10.2 DIFICULTĂŢI ..................................................................................................................... 165

11 MĂSURILE AVUTE ÎN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE

ALE IMPLEMENTĂRII PLANULUI .................................................................................................. 166

12 REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC AL INFORMAŢIEI FURNIZATE ÎN RAPORTUL DE

MEDIU ............................................................................................................................................. 168

Bibliografie: ...................................................................................................................................... 175

Raport de Mediu - PUZapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/23.09... ·...

Documents

Transcript of Raport de Mediu - PUZapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/23.09... ·...