AMENAJAMENTUL STUDIUL GENERAL OCOLUL SILVIC TULCEA · 11.2. Dinamica dezvoltării fondului...

266
REGIA NAŢIONALA A PĂDURILOR - ROMSILVA INSTITUTUL DE CERCETĂRI ŞI AMENAJĂRI SILVICE AMENAJAMENTUL STUDIUL GENERAL OCOLUL SILVIC TULCEA Direcţia Silvică TULCEA DIRECTOR TEHNIC: Ing. Florin Achim ŞEF PROIECT: Ing. Ciprian Bădescu Exemplarul 2014

Transcript of AMENAJAMENTUL STUDIUL GENERAL OCOLUL SILVIC TULCEA · 11.2. Dinamica dezvoltării fondului...

REGIA NAŢIONALA A PĂDURILOR - ROMSILVA

INSTITUTUL DE CERCETĂRI ŞI AMENAJĂRI SILVICE

AMENAJAMENTUL STUDIUL GENERAL

OCOLUL SILVIC TULCEA Direcţia Silvică TULCEA

DIRECTOR TEHNIC: Ing. Florin Achim ŞEF PROIECT: Ing. Ciprian Bădescu

Exemplarul 2014

2

3

CUPRINS Proces verbal C.T.E. Fişa indicatorilor de caracterizare a fondului forestier Memoriu de sinteză

PARTEA I MEMORIU TEHNIC

INTRODUCERE 33 1. SITUAŢIA TERITORIAL ADMINISTRATIVĂ 1.1. Amplasarea ocolului silvic în spaţiul geografic şi administrativ 34 1.2. Vecinătăţi, limite, hotare 34 1.3. Administrarea fondului forestier 35 1.3.1. Administrarea fondului forestier proprietate publică 35 1.3.2. Administrarea fondului forestier proprietate privată 35 1.3.3. Terenuri acoperite cu vegetaţie forestieră situate în afara fondului forestier 35 2. ORGANIZAREA TERITORIULUI 2.1. Constituirea ocolului silvic şi a unităţilor de producţie 36 2.2. Constituirea şi materializarea parcelarului şi subparcelarului 37 2.2.1.Mărimea parcelelor şi subparcelelor 38 .2.2. Situaţia bornelor 38 2.3. Baza cartografică folosită. Metode şi procedee de ridicări în plan utilizate pentru reambularea bazei cartografice 38 2.3.1. Planuri de bază utilizate 39 2.3.2. Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază 41 2.4. Suprafaţa fondului forestier 42 2.4.1. Determinarea suprafeţelor 42 2.4.2. Tabelul 1E. Evidenţa mişcărilor de suprafaţă din fondul forestier 43 2.4.3. Utilizarea fondului forestier 63 2.4.4. Evidenţa fondului forestier pe destinaţii şi deţinători 64 2.4.5. Suprafaţa fondului forestier pe categorii de folosinţă şi specii 65 2.4.6. Situaţia suprafeţelor pe grupe funcţionale şi categorii de folosinţă 66 2.5. Enclave 69 2.6. Organizarea administrativă (districte, cantoane) 70 3. GOSPODĂRIREA DIN TRECUT A PĂDURILOR 3.1. Istoricul şi analiza modului de gospodărire a pădurilor din trecut până la intrarea în vigoare a amenajamentului expirat 71 3.1.1. Evoluţia proprietăţii şi a modului de gospodărire a pădurilor înainte de anul 1948 71 3.1.2. Modul de gospodărire al pădurilor după anul 1948 până la intrarea în vigoare a amenajamentului actual 71 3.2. Evoluţia bazelor de amenajare 74 3.3. Analiza critică a aplicării amenajamentului expirat 79 3.4. Concluzii privind gospodărirea pădurilor 80 3.4.1. Evoluţia structurii pădurilor 80 4. STUDIUL STAŢIUNII ŞI AL VEGETAŢIEI 4.1. Metode şi procedee de culegere şi prelucrare a datelor de teren 82 4.2. Elemente generale privind cadrul natural specific ocolului silvic 83

4

4.2.1. Geologie 83 4.2.2. Geomorfologie 83 4.2.3. Hidrologie 84 4.2.4. Climatologie 86 4.2.4.1. Regimul termic 86 4.2.4.2. Regimul pluviometric 88 4.2.4.3. Regimul eolian 89 4.2.4.4. Indicatorii sintetici ai datelor climatice 90 4.2.4.5. Date fenologice 91 4.3. Soluri 91 4.3.1. Evidenţa şi răspândirea teritorială a tipurilor de sol 91 4.3.2. Descrierea tipurilor şi subtipurilor de sol 92 4.3.3. Buletin de analiză 94 4.4. Tipuri de staţiune 95 4.4.1. Caracterizarea generală 95 4.4.2. Evidenţa şi răspândirea teritorială a tipurilor de staţiuni 95 4.4.3. Descrierea tipurilor de staţiuni cu factori limitativi şi măsurile de de gospodărire impuse de aceşti factori 97 4.5. Tipuri de păduri 102 4.5.1. Evidenţa tipurilor naturale de păduri 102 4.5.2. Formaţiuni forestiere şi caracterul actual al tipului de pădure 104 4.6. Structura fondului de producţie şi protecţie 105 4.6.1. Repartiţia suprafeţelor pe specii şi grupe funcţionale 106 4.7. Arboretele slab productive şi provizorii 106 4.8. Arborete afectate de factori destabilizatori şi limitativi 107 4.8.1. Situaţia sintetică a factorilor destabilizatori şi limitativi 109 4.9. Starea sanitară a pădurii 109 4.10. Concluzii privind condiţii staţionale şi vegetaţia forestieră 110 5. STABILIREA FUNCŢIILOR SOCIAL-ECONOMICE ALE PĂDURII ŞI A BAZELOR DE AMENAJARE 5.1. Stabilirea funcţiilor social-economice şi ecologice ale pădurii 112 5.1.1. Obiective social-economice şi ecologice 112 5.1.2. Funcţiile pădurii 112 5.1.3. Subunităţi de producţie sau de protecţie constituite 114 5.2. Stabilirea bazelor de amenajare ale arboretelor şi ale pădurii 114 5.2.1. Bazele de amenajare adoptate prin amenajamentul actual 115 5.2.2. Regimul 116 5.2.3. Compoziţia-ţel 117 5.2.4. Tratamentul 118 5.2.5. Exploatabilitatea 119 5.2.6. Ciclul 119 6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE LEMNOASĂ ŞI MĂSURI DE GOSPODĂRIRE PENTRU ARBORETELE CU FUNCŢII SPECIALE DE PROTECŢIE 6.1. Reglementarea procesului de recoltare a produselor principale 120 6.1.1. Reglementarea procesului de recoltare a produselor principale la S.U.P.”X” –zăvoaie de plopi şi sălcii 120 6.1.1.1. Stabilirea posibilităţii de produse principale 120 6.1.1.2. Adoptarea posibilităţii de produse principale 121 6.1.1.3. Recoltarea posibilităţii de produse principale 121 6.1.1.4. Prognoza posibilităţii de produse principale 122

5

6.1.2. Reglementarea procesului de recoltare a produselor principale la S.U.P.”Y” – crâng cu tăieri în scaun 123 6.1.2.1. Stabilirea posibilităţii de produse principale 123 6.1.2.2. Adoptarea posibilităţii de produse principale 123 6.1.2.3. Recoltarea posibilităţii de produse principale 124 6.1.2.4. Prognoza posibilităţii de produse principale 125 6.1.3. Reglementarea procesului de recoltare a produselor principale la S.U.P.”Z” – culturi de plopi şi sălcii selecţionate 125 6.1.3.1. Stabilirea posibilităţii de produse principale 125 6.1.3.2. Adoptarea posibilităţii de produse principale 126 6.1.3.3. Recoltarea posibilităţii de produse principale 126 6.1.3.4. Prognoza posibilităţii de produse principale 127 6.1.4. Reglementarea procesului de recoltare a produselor principale la S.U.P.”Q” – crâng simplu, salcâm 127 6.1.4.1. Adoptarea posibilităţii de produse principale 128 6.1.4.2. Prognoza posibilităţii de produse principale 128 6.1.5. Posibilitatea totală de produse principale 128 6.1.6. Prognoza posibilităţii totale de produse principale 129 6.2. Lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor 129 6.3. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu funcţii speciale de protecţie 132 6.3.1. Măsuri de gospodărire a arboretelor din tipul I de categorii funcţionale 132 6.3.2. Măsuri de gospodărire a arboretelor din tipul II de categorii funcţionale 134 6.4. Volumul total posibil de recoltat (produse principale + produse secundare + tăieri de conservare + tăieri de igienă) 136 6.5. Lucrări de ajutorare a regenerării naturale şi împădurire 138 6.6. Refacerea arboretelor slab productive şi substituirea arboretelor cu compoziţie Necorespunzătoare 140 6.7. Măsuri de gospodărire a arboretelor afectate de factori destabilizatori 141 7. VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI FORESTIER ÎN AFARA LEMNULUI 7.1. Producţia cinegetică 144 7.2. Producţia de fructe de pădure 144 7.3. Resurse melifere 144 7.4. Plante medicinale şi aromatice 145 8. PROTECŢIA FONDULUI FORESTIER 8.1. Protecţia împotriva doborâturilor şi rupturilor de vânt şi zăpadă 146 8.2. Protecţia împotriva incendiilor 146 8.3. Protecţia împotriva poluării industriale 147 8.4. Protecţia împotriva bolilor şi dăunătorilor 147 8.4. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu uscare anormală 147 9. CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII 149 10. INSTALAŢII DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE ŞI CONSTRUCŢII FORESTIERE 10.1. Instalaţii de transport 161 10.2. Tehnologii de exploatare 162 10.3. Construcţii forestiere 162 11. ANALIZA EFICACITĂŢII MODULUI DE GOSPODĂRIRE A PĂDURILOR 11.1. Realizarea continuităţii funcţionale 163

6

11.2. Dinamica dezvoltării fondului forestier 163 11.2.1. Indicatori cantitativi 164 11.2.2. Indicatori calitativi 164 12. DIVERSE 12.1. Data intrării în vigoare a amenajamentelor. Durata de aplicare a acestora 166 12.2. Recomandări privind ţinerea evidenţei lucrărilor executate pe parcursul duratei de valabilitate a amenajamentelor 166 12.3. Indicarea hărţilor amenajamentului 166 12.4. Colectivul de elaborare a amenajamentelor 166 12.5. Bibliografie 167 12.6. Procese verbale 168

PARTEA A II-A PLANURI DE AMENAJAMENT

13. PLANURI DE RECOLTARE ŞI CULTURĂ 13.1. Planuri de recoltare a produselor principale 194 13.1.1. Planuri de recoltare a produselor principale din S.U.P. „X” – zăvoaie de plopi şi sălcii 194 13.1.1.1. Schema reglementării procesului de producţie la S.U.P. „X” – zăvoaie de plopi şi sălcii 194 13.1.1.2. Planul cincinal de recoltare a produselor principale – crâng 194 13.1.2. Planul cincinal de recoltare a produselor principale din S.U.P. „Y” – crâng cu tăieri în scaun 195 13.1.2.1. Schema reglementării procesului de producţie la S.U.P. „Y” – crâng cu tăieri în scaun 195 13.1.2.2. Planul cincinal de recoltare a produselor principale – crâng – S.U.P. „Y” – crâng cu tăieri în scaun 195 13.1.3. Planul cincinal de recoltare a produselor principale din S.U.P. „Q” – crâng salcâmete 196 13.1.3.1. Schema reglementării procesului de producţie la S.U.P. „Q” – crâng salcîmete 196 13.1.4. Planul cincinal de recoltare a produselor principale din S.U.P. „Z” – culturi de plopi şi sălcii selecţionate 196 13.1.4.1. Schema reglementării procesului de producţie la S.U.P. „Z” – culturi de plopi şi sălcii selecţionate 196 13.1.4.2. Planul cincinal de recoltare a produselor principale – S.U.P. „Z” – culturi de plopi şi sălcii selecţionate 196 13.1.4.3. Planul cincinal de recoltare a produselor principale codru convenţional 197 13.1.5. Recapitulaţia posibilităţii de produse principale 197 13.1.6. Recapitulaţia posibilităţii din tăieri de conservare 198 13.2. Îngrijirea arboretelor 198 13.2.1. Îngrijirea arboretelor, structura posibilităţii anuale (suprafaţă, volum) 198 13.2.2. Îngrijirea arboretelor, structura posibilităţii cincinale (suprafaţa, volum) 199 13.3. Evidenţa suprafeţelor medii anuale pe natură de tăieri 200 13.4. Posibilitatea 200 13.5. Indici de creştere şi recoltare 201 13.6. Posibilitatea totală (produse principale + produse secundare + tăieri de conservare + tăieri de igienă) 201 13.7. Planul lucrărilor de regenerare şi împădurire 203

7

14. PLANUL PRIVIND INSTALAŢIILE DE TRANSPORT ŞI CONSTRUCŢIILE FORESTIERE 14.1. Planul instalaţiilor de transport 214 14.2. Planul construcţiilor silvice 214 15. DINAMICA DEZVOLTĂRII FONDULUI FORESTIER 15.1. Dinamica dezvoltării fondului forestier 215

PARTEA A III-A EVIDENŢE DE AMENAJAMENT

16. EVIDENŢE DE CARACTERIZARE A FONDULUI FORESTIER 16.1. Evidenţe privind structura şi mărimea fondului forestier 225 16.1.1. Repartiţia suprafeţelor pe categorii de folosinţă forestieră şi grupe funcţionale 225 16.1.2. Situaţia sintetică pe specii 226 16.1.3. Structura şi mărimea fondului forestier pe grupe, subgrupe şi categorii funcţionale 226 16.1.4. Structura şi mărimea fondului forestier pe grupe funcţionale şi specii 227 16.1.5. Structura şi mărimea fondului forestier pe specii 227 16.1.6. Structura şi mărimea fondului forestier pe grupe funcţionale şi specii pentru fondul productiv 228 16.1.7. Structura şi mărimea fondului forestier pe specii pentru fondul neproductiv 228 16.1.8. Structura şi mărimea fondului forestier pe subunităţi de producţie / protecţie după vârstă, grupe funcţionale şi specii 229 16.1.9. Structura şi mărimea fondului forestier productiv pe clase de exploatabilitate şi specii 239 16.2. Evidenţe privind condiţiile naturale de vegetaţie 242 16.2.1. Evidenţa tipurilor de staţiune şi a tipurilor de pădure 242 16.2.2. Repartiţia suprafeţelor pe formaţiuni forestiere, altitudine, înclinare şi expoziţie 243 16.2.3. Repartiţia suprafeţelor pe etaje fitoclimatice, înclinare şi expoziţie 244 16.2.4. Recapitulaţie formaţii forestiere 244 16.2.5. Repartiţia suprafeţelor în raport cu eroziunea şi înclinarea terenului 245 16.2.6. Repartiţia speciilor în raport cu exploatabilitatea şi participarea în amestec 247 16.2.7. Situaţia sintetică a factorilor destabilizatori şi limitativi 248 16.2.8. Repartiţia suprafeţelor în raport cu natura şi intensitatea poluării 249 16.3. Evidenţe privind accesibilitatea fondului forestier şi a posibilităţii 249 16.3.1. Accesibilitatea fondului forestier şi a posibilităţii cincinale de produse principale şi secundare 249 16.3.2. Situaţia fondului forestier şi a posibilităţii cincinale de produse secundare în raport cu distanţa de colectare 249

PARTEA A IV-A APLICAREA AMENAJAMENTULUI

17. EVIDENŢE PRIVIND APLICAREA AMENAJAMENTULUI 17.1. Evidenţa şi bilanţul aplicării anuale a prevederilor amenajamentului cu privire la exploatări şi împăduriri 252 17.2. Evidenţa anuală a aplicării amenajamentului 252

8

9

SE APROBĂ DIRECTOR TEHNIC

ING. ACHIM FLORIN

PROCES VERBAL C.T.E. NR. ………. Avizare de recepţie din …………

A. OBIECTUL AVIZĂRII: Studiul general de amenajare a fondului forestier proprietate

publică de stat, administrat de Ocolul silvic Tulcea. Şef proiect: ing. Ciprian Bădescu. Beneficiar: Direcţia silvică Tulcea. Faza de proiectare: definitivare. Comanda nr. ……………… Contract nr. ……………. B. PARTICIPANŢI: Expert C.T.A.P.: ing. Constantin Boboc ______________ Şef staţiune: ing. Silviu Păunescu ______________ Şef proiect: ing. Ciprian Bădescu ______________ C. CONSTATĂRI - CONCLUZII: Din analiza documentaţiei şi a discuţiilor purtate au rezultat următoarele: Amenajamentele fondului forestier proprietate publică a statului, administrat de Ocolul

silvic Tulcea s-au elaborat în anul 2014 cu aplicare din 01.01.2014. Suprafaţa fondului forestier este de 13274,93 ha şi este cuprinsă în 7 (şapte) unităţi de

producţie. Aceasta este mai mare cu 150,33 ha, faţă de cea de la amenajarea precedentă datorită depunerilor de aluviuni şi diferenţelor datorate determinării analitice a suprafeţelor.

Pentru determinarea suprafeţelor şi întocmirea hărţilor amenajistice au fost utilizate planuri de bază la scara 1:10000, elaborate de I.G.F.C.O.T. în anul 1994 şi actualizate după zboruri din anul 2005 şi 2010.

Terenurilor din fondul forestier li s-au stabilit următoarele folosinţe prin amenajament: - terenuri acoperite cu pădure – 8786,91 ha; - clasă de regenerare – 904,89; - terenuri afectate gospodăririi pădurilor – 191,07 ha; - terenuri neproductive – 3269,30 ha; - terenuri scoase temporar din fondul forestier – 122,76 ha. Pentru valorificarea potenţialului productiv, pentru păstrarea echilibrului ecologic şi

realizarea rolului protector, pădurile Ocolului silvic Tulcea au fost încadrate atât in grupa

FPS-01-01/01

INSTITUTUL DE CERCETĂRI ŞI AMENAJĂRI SILVICE STAŢIUNEA DE CERCETARE- DEZVOLTARE ŞI

EXPERIMENTARE - PRODUCŢIE PITEŞTI Str. Trivale Nr. 82 bis 110058 Piteşti icas.pitesti@ yahoo.com

Tel./Fax: 0248-220397, 0248-223077 Cont: RO53RZBR0000060000075293 Raiffeisen bank sucursala Piteşti Cod fiscal: R2607964

ICAS

10

I funcţională - păduri cu funcţii speciale de protecţie (7207,29 ha - 74%) cât şi în grupa a II-a funcţională - păduri cu funcţii de producţie şi protecţie (2484,51ha - 26%), repartizate în următoarele categorii funcţionale:

Grupa I: - 2I – pădurile situate pe terenuri cu înmlăştinare permanentă din Delta Dunării (T.II) –

1589,75 ha (16%); - 3B – pădurile situate în vecinătatea Mării Negre şi a lacurilor litorale, pe o distanţă de

15 km (T.II) – 1388,78 ha (14%); - 3E – perdele forestiere de protecţie a căilor de comunicaţie (T.II) – 57,99 ha (1%); - 4I – păduri situate de-a lungul căilor turistice de importanţă deosebită (T.II) –

1043,11 ha (11%); - 5C – rezervaţii naturale (Pădurea Letea), ce cuprind suprafeţe de teren şi ape din

fondul forestier de întinderi variate, destinate conservării unor medii de viaţă, a genofondului şi ecofondului forestier (T.I) – 1367,69 ha (14%);

- 5H – pădurile stabilite ca rezervaţii pentru producerea de seminţe forestiere şi conservării genofondului forestier (T.II) – 75,59 ha (1%);

- 5L - pădurile incluse în ariile protejate cuprinse în reţeaua ecologică „Natura 2000” (TIII) – 1684,38 ha (17%).

Grupa a II-a: - 1B – păduri destinate să producă, în principal, arbori groşi de calitate superioară

pentru lemn de cherestea (TVI) – 2002,30 ha (21%); - 1C – păduri destinate să producă, în principal, arbori mijlocii subţiri pentru celuloză,

construcţii rurale şi alte utilizări (TVI) – 482,21 ha (5%). De menţionat că în grupa a II-a funcţională au fost încadrate arboretele din incintele

îndiguite. Pădurile Ocolului silvic Tulcea sunt situate în etajul de vegetaţie S.s – silvostepă. Din punct de vedere pedologic, pe teritoriul Ocolului silvic Tulcea tipuri de soluri

reprezentative sunt: - aluvisolurile – 7238,19 ha (75%); - regosolurile – 1690,48 ha (17%). S-au determinat şi analizat 12 tipuri de staţiuni forestiere, dintre care predominante

sunt: - 9.6.2.2. – Silvostepă – luncă de zăvoi de salcie Pi, aluvial amfigleic – 2129,74 ha

(22%); - 9.9.3.1. – Silvostepă, incintă îndiguită în Delta Dunării, plopiş de Pm, aluvial, luto-

nisipos, moderat humifer, cu aport temporar de apă freatică – 1861,96 ha (19%); - 9.6.2.3. – Silvostepă – luncă de zăvoi de salcie Pm, aluvial amfisemigleic, anual

prelungit inundabil – 1162,91 ha (12%); Au fost identificate şi analizate 21 tipuri de păduri dintre care reprezentative sunt: - 951.6 - zăvoi de salcie de productivitate inferioară din Delta Dunării (i) – 2129,74 ha

(22%) - 911.6. - Plopiş de plop alb în incintă îndiguită (m) – 1861,96 ha (19%);

- 922.1 - Plopiş de hasmac (i) – 1010,23 ha (11%). Principalii indicatori de structură a pădurilor se prezintă astfel:

FPS-01-01/01

11

Specificări Specii

Total SA PLZ PLC PLA SC FRB FR DR DT DM 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Compoziţia (%)

A1. 100 23 52 - 3 10 11 - - 1 - O.S. 100 34 27 8 7 7 6 5 - 5 1

Clasa de producţie

A1 III3 III7 III1 - III6 III2 III0 II0 - II7 II1 O.S. III8 III9 III2 IV3 IV1 III9 III1 IV3 IV6 IV6 III7

Consistenţa A1. 0,69 0,64 0,68 - 0,55 0,84 0,74 0,90 - 0,69 0,83 O.S. 0,66 0,65 0,68 0,60 0,57 0,70 0,73 0,70 0,65 0,67 0,68

Vârsta medie (ani)

A1. 22 35 15 - 24 10 38 60 - 10 18 O.S. 44 44 18 65 48 24 39 91 33 121 50

Creşterea curentă

(m3/an/ha)

A1. 3,6 6,0 1,9 - 4,4 6,0 4,4 - - 2,8 13,9

O.S. 4,0 6,9 2,1 1,4 2,8 4,4 4,4 2,2 3,2 1,5 4,4

Volum mediu (m3/ha)

A1. 103 142 92 - 92 39 142 371 - 34 203

O.S. 128 151 106 131 119 32 142 184 61 139 163

Volum total (m3)

A1. 368741 115616 173229 - 8849 13946 55377 230 - 1421 73 O.S. 1122593 457908 251065 88011 73962 18861 69023 86511 841 65542 10869

În vederea gospodăririi durabile a pădurilor s-au constituit următoarele subunităţi de

producţie şi protecţie: - S.U.P.”X” – zăvoaie de plopii şi sălcii, pe suprafaţa de 1003,05 ha; - S.U.P.”Y” – crâng cu tăieri în scaun, pe suprafaţa de 584,48 ha; - S.U.P.”Z” – culturi de plopi şi sălcii selecţionate, pe suprafaţa de 1636,68 ha; - S.U.P.”Q” – crâng simplu, salcâm, pe suprafaţa de 351,66 ha; - S.U.P.”K” - rezervaţii de seminţe pe suprafaţa de 75,59 ha; - S.U.P.”M” – păduri supuse regimului de conservare deosebită pe suprafaţa de 3770,41 ha; - S.U.P. „E” – rezervaţii pentru ocrotirea integrală a naturii pe suprafaţa de 1367,69 ha.

Bazele de amenajare adoptate sunt: - regim: - pentru regenerarea arboretelor din Ocolul silvic Tulcea se aplică regimul

codru în frăsinete, stejărete, şleauri de luncă şi în culturile de plopi euramericani (codru convenţional) şi regimul crâng în sălcete, plopişuri de plopi indigeni, zăvoaie de plopi şi sălcii şi în arboretele de salcâm;

- compoziţia ţel - corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure; - tratamente: tratamentul tăierilor progresive pe suprafaţa de 66,55 ha, în frăsinete; tratamentul tăierilor rase în parchete mici pe suprafaţa de 822,26 ha, în culturile de plopi euramericani şi în sălcetele îmbătrânite, tratate timp îndelungat în crâng, cu vitalitatea redusă; tratamentul crângului simplu pe suprafaţa de 99,78 ha, în sălcete, în plopişurile de plopi indigeni şi în zăvoaiele de plopi şi sălcii.

- exploatabilitatea: pentru arboretele încadrate în grupa I funcţională s-a adoptat exploatabilitatea de protecţie şi cea tehnică pentru arboretele încadrate în grupa a II-a funcţională;

- cicluri: de 25 de ani pentru S.U.P.”Q” (U.P.III şi IV), 30 de ani pentru S.U.P. „X” (U.P. I şi II) şi 25 ani ( U.P.IV şi XIV) iar pentru S.U.P. „Y” - 20 de ani (U.P. I,II,IV) şi 25 de ani pentru S.U.P. „Z” (U.P. I, III).

Posibilitatea de produse principale este de 28718 m3/an (17934 m3/an din S.U.P. „Z”, 6468 m3/an din S.U.P. „X” şi 4316 m3/an din S.U.P. „Y”).

Posibilitatea de produse secundare este de 1444 m3/an, care se va recolta prin executarea următoarelor lucrări:

- curăţiri pe 41,91 ha/an, cu un volum de 87 m3/an; - rărituri pe 69,71 ha/an cu un volum de 1357 m3/an.

FPS-01-01/01

12

Anual se va parcurge cu tăieri de igienă suprafaţa de 3998,62 ha de pe care se vor

recolta 2700 m3. Se va parcurge anual cu tăieri de conservare suprafaţa de 91,76 ha de pe care se vor

recolta 16975m3. Se vor executa împăduriri pe 2657,61 ha (2027,95 ha integrale şi 629,66 ha

completări) revenind anual o cotă de 531,53 ha. Sunt prevăzute de asemenea măsuri în vederea recoltării de fructe de pădure, plante

medicinale şi aromatice precum şi măsuri de protecţie a fondului forestier. Fondul forestier este dotat cu o reţea de instalaţii de transport de 346,9 km (325,4 km

căi fluviale şi 21,5 km drumuri publice). Indicele de densitate este de 26,14 m/ha (24,52 m/ha din căi fluviale şi 1,62 m/ha din drumuri publice). Aceasta asigură o accesibilitate de 100% a posibilităţii de produse principale şi de 100% a posibilităţii de produse secundare.

Comisia tehnico-economică avizează favorabil lucrarea în forma prezentată.

FPS-01-01/01

13

D.S. TULCEA Anul aplicării 2014 O.S. TULCEA STUDIU GENERAL

FIŞA INDICATORILOR DE CARACTERIZARE A

FONDULUI FORESTIER

14

Folosinţe Suprafaţa (ha)

Grupa I Grupa II Total 1 2 3 4 5

A PĂDURI ŞI TERENURI DESTINATE ÎMPĂDURIRII SAU REÎMPĂDURIRII 7207,29 2484,51 9691,80

A1.

PĂDURI ŞI TERENURI DESTINATE ÎMPĂDURIRII PENTRU CARE SE REGLEMENTEAZĂ RECOLTAREA DE PRODUSE PRINCIPALE (Total rând A11-A17) din care:

1688,47 2484,51 4172,98

A1.1-A1.3.

Păduri, plantaţii cu reuşita definitivă, regenerări pe cale artificială sau naturala cu reuşita parţială 1437,55 2138,32 3575,87

A1.4. Terenuri de reîmpădurit în urma tăierilor rase, a doborâturilor de vânt sau a altor cauze 149,10 281,48 430,58

A1.5. Poieni sau goluri destinate împăduririi 101,82 64,71 166,53 A1.6. Terenuri degradate prevăzute a se împădurii - - - A1.7. Răchitării naturale sau create prin culturi - - -

A2.

PĂDURI ŞI TERENURI DESTINATE ÎMPĂDURIRII PENTRU CARE NU SE REGLEMENTEAZĂ RECOLTAREA DE PRODUSE PRINCIPALE (Total rând A2.1-A2.5) din care:

5518,82 - 5518,82

A2.1.-A2.2.

Păduri, plantaţii cu reuşita definitiva, terenuri împădurite pe cale naturală sau artificială cu reuşită parţială 5213,69 - 5213,69

A2.3. Terenuri de împădurit în urma doborâturilor de vânt sau altor cauze 159,44 - 159,44

A.2.4 Poieni sau goluri destinate împăduririi 145,69 - 145,69 A.2.5 Terenuri degradate destinate împăduririi - - - B TERENURI AFECTATE GOSPODĂRIRII SILVICE - - 191,07 C TERENURI NEPRODUCTIVE (stâncării, nisipuri) - - 3269,30

D TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN FONDUL FORESTIER - - 122,76

D1. Transmise prin acte normative unor organizaţii social-economice - - 0,41

D2. Ocupaţii şi litigii - - 122,35 TOTAL OCOL 7207,29 2484,51 13274,93 ENCLAVE 1,05

REPARTIŢIA SUPRAFEŢELOR DIN GRUPA I PE CATEGORII FUNCŢIONALE

Categoria 2I 3B 3E 4I 5C 5H 5L Total Suprafaţa (ha) 1589,75 1388,78 57,99 1043,11 1367,69 75,59 1684,38 7207,29

UNITĂŢI DE GOSPODĂRIRE

Subunitatea S.U.P.„X” S.U.P. „Y” S.U.P.„Z” S.U.P.„Q” S.U.P„M” S.U.P„K” S.U.P.„E” Total Suprafaţa 1003,05 584,48 1636,68 351,66 3770,41 75,59 1367,69 8789,56 Ciclu de producţie 25,30 20 25 25 - - -

DENSITATEA REŢELELOR DE DRUMURI ACCESIBILITATEA FONDULUI FORESTIER

Căi fluviale Publice Total La începutul cincinalului

La sfârşitul cincinalului În perspectivă

m/ha % 24,52 1,62 26,14 74 74 100

15

INDICATORUL SPECII

Total SA PLZ PLC PLA SC FRB FR DR DT DM 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Păduri pentru care se reglementează recoltarea de produse principale (ha)

Gr. I 1437,55 685,48 338,47 - 55,73 3,58 320,73 0,62 - 32,58 0,36

Gr a II-a 2138,32 126,27 1539,58 - 39,96 355,58 68,15 - - 8,78 -

Total A1(gr.I+gr.II) (ha) 3575,87 811,75 1878,05 - 95,69 359,16 388,88 0,62 - 41,36 0,36

Total O.S. (A1+A2) (ha) 8789,56 3027,19 2360,72 672,24 623,76 596,92 486,64 469,50 13,80 471,97 66,82

Proporţia speciilor(%)

A.1. 100 23 52 - 3 10 11 - - 1 - O.S. 100 34 27 8 7 7 6 5 - 5 1

Clasa de producţie

A.1. III3 III7 III1 - III6 III2 III0 II0 - II7 II1 O.S. III8 III9 III2 IV3 IV1 III9 III1 IV3 IV6 IV6 III7

Consistenţa medie

A.1. 0,69 0,64 0,68 - 0,55 0,84 0,74 0,90 - 0,69 0,83 O.S. 0,66 0,65 0,68 0,60 0,57 0,70 0,73 0,70 0,65 0,67 0,68

Vârsta medie (ani)

A.1. 22 35 15 - 24 10 38 60 - 10 18 O.S. 44 44 18 65 48 24 39 91 33 121 50

Fond lemnos total (m³)

A.1. 368741 115616 173229 8849 13946 55377 230 - 1421 73 O.S. 1122593 457909 251065 88011 73962 18861 69023 86511 841 65542 10869

Volum lemnos (m3/ha)

A1. 103 142 92 92 39 142 371 34 203 O.S. 128 151 106 131 119 32 142 184 61 139 163

Indice de creştere curentă (m³/an/ha)

A.1. 3,6 6,0 1,9 - 4,4 6,0 4,4 - - 2,8 13,9

O.S. 4,0 6,9 2,1 1,4 2,8 4,4 4,4 2,2 3,2 1,5 4,4

Posibilitatea anuală din produse principale (m³/an)

28718 6885 20734 - 332 5 762 - - - -

Posibilitatea anuală din produse secundare (m³/an) din care :

1444 619 124 - 42 129 499 - - 23 8

Rărituri (m3/an) 1357 604 124 - 42 101 474 - - 4 8 Volum de recoltare prin TC (m3/an) 16975 6426 9768 8 261 - 414 64 - - 34

Total posibilitate (m3/an) 47137 13930 30626 8 635 134 1675 64 - 23 42

Indici de recoltare (m³/an/ha)

Principale Secundare Tăieri de conservare Total 3,3 0,2 1,9 5,4

Lucrări de Îngriji-re şi conser-vare

Lucrarea Degajări Curăţiri Rărituri Tăieri de igienă Tăieri de conservare

ha ha m³ ha m³ ha m³ ha m3

Total - 209,54 437 348,57 6783 3998,62 13500 458,79 84875

Anual - 41,91 87 69,71 1357 3998,62 2700 91,76 16975

Lucrări de împă-durire (ha)

Specia PLA SA PLZ PLN PLC SC FR FRB SL TOTAL hectar

Integr. 606,71 339,71 680,08 0,7 3,15 371,13 1,69 24,46 0,32 2027,95 Com-pletări 139,72 70,01 313,98 0,32 0,63 80,35 1,04 22,81 0,80 629,66 Total 746,43 409,72 994,06 1,02 3,78 451,48 2,73 47,27 1,12 2657,61

PROGNOZA POSIBILITĂŢII DE PRODUSE PRINCIPALE

Nivel prognoză Suprafaţa în

producţie ha

Volumul arboretelor exploatabile

mii m³

Volumul arboretelor preexploatabile

mii m³

Posibilitatea anuală

m³ 2014 - 2018 3575,87 283,57 22,25 28718 2019 - 2023 4172,98 - - 12325 2024 - 2028 4172,98 - - 9435

16

O.S. Tulcea

Studiu General S.U.P. “X” - Zăvoaie de

plopi şi sălcii Ciclu: 25, 30 ani

INDICATORUL U.M S P E C I A

Total S.U.P. FRB PLZ SA PLA AR

A DD SC GL DT DM

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Păduri pentru care se reglemen-tează recol-tarea de pr. principale (A11-A13)

Gr.I

ha

745,81 320,56 217,03 115,35 55,73 30,04 - 3,58 2,04 1,12 0,36

Gr a II-a 257,24 68,15 133,24 3,19 39,96 0,42 8,36 3,92 - - -

Total 1003,05 388,71 350,27 118,54 95,69 30,46 8,36 7,50 2,04 1,12 0,36

Proporţia speciilor % 100 38 35 12 10 3 1 1 - - - Clasa de producţie medie - III3 III0 III5 III3 III6 II6 III0 III8 III0 II4 II1

Consistenta medie - 0,68 0,74 0,64 0,70 0,55 0,68 0,75 0,46 0,49 0,90 0,83 Vârsta medie ani 30 38 27 27 24 8 19 7 14 40 18 Fond lemnos total m³ 137794 55357 57489 14348 8849 1080 259 27 42 270 73

Volum mediu la ha m³/ha 137 142 164 121 92 35 31 4 21 241 203

Indici de creştere curentă

m³/ an/ ha

4,2 4,4 2,4 9,8 4,4 1,6 6,2 0,7 4,9 2,7 13,9

Posibilitatea de produse principale

m³/an 6468 762 5076 293 332 - - 5 - - -

Posibilitatea de produse secundare

m³/an 550 456 7 52 12 18 3 - - 1 1

Total m³/an 7018 1218 5083 345 344 18 3 5 1 1

Indici de recoltare

U.M. P R I N C I P A L E S E C U N D A R E TOTAL

m³/ an/h

a 6,45 0,55 7,00

STRUCTURA SUPRAFEŢELOR ŞI VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ

Clasa de

vârstă Total I II III IV V VI VII

Suprafaţa -ha- 1003,05 86,33 40,74 67,62 79,84 200,69 193,30 334,53

% 100 9 4 7 8 20 19 33

Volum -m³- 137794 426 1664 5339 11060 19854 31044 68407

% 100 - 1 4 8 14 23 50

17

O.S. Tulcea Studiu General

S.U.P. “Y”- crâng cu tăieri Ciclu: 20 ani

INDICATORUL U.M S P E C I A

Total S.U.P. SA FRB

1 2 3 4 6 Păduri pentru care se regle- mentează recoltarea de pr. principale (A11-A13)

Gr.I

ha

568,34 568,17 0,17

Gr a II-a 16,14 16,14 -

Total 584,48 584,31 0,17

Proporţia speciilor % 100 100 - Clasa de producţie medie - III8 III8 III0 Consistenta medie - 0,66 0,66 0,71 Vârsta medie ani 38 38 50 Fond lemnos total m³ 88799 88779 20 Volum mediu la ha m³/ha 152 152 118 Indici de creştere curenta m³/an/ha 6,2 6,2 5,9

Posibilitatea de produse principale m³/an 4316 4316 -

Posibilitatea de produse secundare m³/an 2 2 -

Total

m³/an 4318 4318 -

Indici de recoltare U.M. P R I NC I P A L E S E C U N D A R E TOTAL m³/

an/ha 7,39 0,01 7,40

STRUCTURA SUPRAFEŢELOR ŞI VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ

Clasă de

vârstă Total I II III IV V VI VII

Suprafaţa -ha- 584,48 39,81 4,84 3,00 19,27 122,98 44,96 349,62

% 100 7 1 1 3 21 8 59

Volum -m³- 88799 246 349 402 2620 20663 11958 52561

% 100 - - - 3 23 13 61

18

O.S. Tulcea Studiu General S.U.P. “Z” - Culturi de plopi şi sălcii selecţionate Ciclu: 25 ani

INDICATORUL U.M S P E C I A

Total S.U.P. PLZ SA

1 2 3 4 5

Păduri pentru care se reglementează recoltarea de pr. principale (A11-A13)

Gr.I

ha

123,40 121,44 1,96

Gr a.II-a 1513,28 1406,34 106,94

Total 1636,68 1527,78 108,90

Proporţia speciilor % 100 93 7 Clasa de producţie medie

- III1 III1 III4

Consistenta medie - 0,68 0,69 0,46 Vârsta medie ani 13 12 34 Fond lemnos total m³ 128229 115740 12489 Volum mediu la ha m³/ha 78 76 115 Indici de creştere curentă m³/an/ha 3,1 3,1 3,4

Posibilitatea de produse principale m³/an 17934 15658 2276

Posibilitatea de produse secundare m³/an 96 96 -

Total m³/an 18030 15754 2276

Indici de recoltare U.M. P R I N C I P A L E S E C U N D A R E TOTAL m³/ an/ha 10,96 0,06 11,02

STRUCTURA SUPRAFEŢELOR ŞI VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ

Clasa de

vârstă Total I II III IV V VI VII

Suprafaţa -ha- 1636,68 1040,62 - 2,13 1,17 49,59 15,05 528,12

% 100 64 - - - 3 1 32

Volum -m³- 128229 2864 - 112 181 5896 1931 117245

% 100 2 - - - 5 2 91

19

O.S. Tulcea Studiu General

S.U.P. “Q”- crâng simplu, salcâm

Ciclu: 25 ani

INDICATORUL U.M S P E C I A Total S.U.P. SC

1 2 3 4 Păduri pentru care se reglementează recoltarea de pr. principale (A11-A13)

Gr.I

ha

170,43 170,43

Gr a.II-a 181,23 181,23

Total 351,66 351,66

Proporţia speciilor % 100 100 Clasa de producţie medie

- 3,2 3,2 Consistenta medie - 0,85 0,85 Vârsta medie ani 10 10 Fond lemnos total m³ 13919 13919 Volum mediu la ha m³/ha 40 40 Indici de creştere curentă m³/an/ha 6,1 6,1 Posibilitatea de produse principale m³/an - - Posibilitatea de produse secundare m³/an 129 129

Total m³/an 129 129

Indici de recoltare U.M. P R I N C I P A L E S E C U N D A R E TOTAL m³/an/ha - 0,37 0,37

STRUCTURA SUPRAFEŢELOR ŞI VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ

Clasa de

vârstă Total I II III IV V VI VII

Suprafaţa -ha- 351,66 170,43 181,23 - - - - -

% 100 48 52 - - - - -

Volum -m³- 13919 976 12943 - - - - -

% 100 7 93 - - - - -

20

O.S. Tulcea Studiu General

S.U.P. “M” - păduri supuse regimului de conservare deosebită

INDICATORUL U.M S P E C I A

Total S.U.P SA PLZ PLA PLC SC FRB FR PIN DT DM

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 Păduri pentru care nu se re- glemen-tează recoltarea de pr. princ. (A21-A22)

Gr.I

ha

3770,41 2177,85 470,53 354,70 319,30 236,45 97,60 31,91 13,80 37,86 30,41

Gr a.II-a - - - - - - - - - - -

Total 3770,41 2177,85 470,53 354,70 319,30 236,45 97,60 31,91 13,80 37,86 30,41

Proporţia speciilor % 100 59 12 9 8 6 3 1 - 1 1 Clasa de producţie medie - IV0 IV0 III5 IV4 IV6 V0 III2 III9 IV6 IV0 III5

Consistenta medie - 0,63 0,65 0,68 0,56 0,56 0,48 0,69 0,70 0,65 0,64 0,69 Vârsta medie ani 44 47 30 41 53 46 43 40 33 28 36 Fond lemnos total m³ 508671 335652 75729 35649 32126 4894 13623 4319 841 1568 4270 Volum mediu la ha m³/ha 135 154 161 101 101 21 140 135 61 41 140 Indici de creştere curenta m³/an/ha 5,3 7,2 2,8 2,5 1,4 2,0 4,5 3,9 3,2 2,5 6,6

Volum de recoltat din tăieri de conservare

m³/ an 16975 6426 9768 261 8 - 414 64 - - 34

Posibilitatea de produse secundare m³/ an 667 565 21 30 - - 43 - - 1 7

Total m³/ an 17642 6991 9789 291 8 457 64 1 41

Indici de recoltare U.M. CONSERVARE S E C U N D A R E TOTAL m³/an/ ha 4,51 0,18 4,69

STRUCTURA SUPRAFEŢELOR ŞI VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ

Clasa de

vârstă Total I II III IV V VI VII

Suprafaţa -ha- 3770,41 438,80 1054,83 1635,81 601,52 31,71 7,74 -

% 100 12 28 43 16 1 - -

Volum -m³- 508671 40489 184804 191625 84963 5077 1713 -

% 100 8 36 38 17 1 - -

21

O.S. Tulcea Studiu General

S.U.P. “E” – rezervaţii pentru ocrotirea integrală a naturii

INDICATORUL U.M

S P E C I A Total S.U.P. FR ST PLC PLA PLT PLZ ANN PLN SC DT

1 2 3 4 5 6 7 8 9 11 12 13 14 Păduri pentru care nu se reglemen-tea-ză recoltarea de pr. princ. (A11-A13)

Gr.I

ha

1367,69 436,97 391,85 352,94 145,66 20,19 8,49 6,39 3,05 1,31 0,84

Gr a II-a - - - - - - - - - - -

Total 1367,69 436,97 391,85 352,94 145,66 20,19 8,49 6,39 3,05 1,31 0,84

Proporţia speciilor % 100 32 29 26 11 1 1 - - - - Clasa de producţie medie - IV4 IV3 IV8 IV1 IV1 IV5 IV0 III1 IV0 V0 V0

Consistenta medie - 0,66 0,70 0,67 0,64 0,59 0,72 0,67 0,71 0,69 0,60 0,65 Vârsta medie ani 101 95 142 76 82 65 37 94 50 10 34 Fond lemnos total m³ 230154 81962 62520 55885 22824 2855 1302 1960 799 21 26 Volum mediu la ha

m³/ ha 168 188 160 158 157 141 153 307 262 16 31

Indici de creştere curenta

m³/ an/ ha

1,6 2,0 1,3 1,5 1,2 1,5 0,7 0,6 2,0 1,5 -

Posibilitatea de produse principale

m³/ an - - - - - - - - - - -

Posibilitatea de produse secundare

m³/ an - - - - - - - - - - -

Total (rând 10+11) m³/ an - - - - - - - - - - -

Indici de recoltare

U.M. P R I N C I P A L E S E C U N D A R E TOTAL

m³/an/ha

- - -

STRUCTURA SUPRAFEŢELOR ŞI VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ

Clasa de

vârstă Total I II III IV V VI VII

Suprafaţa -ha- 1367,69 18,26 28,53 56,92 72,81 525,61 306,98 358,58

% 100 1 2 4 5 40 22 26

Volum -m³- 230154 576 3002 6702 12222 84237 56286 67129

% 100 - 1 3 5 38 24 29

22

O.S. Tulcea Studiu General S.U.P.“K”-Rezervaţii de seminţe Ciclu:

INDICATORUL U.M S P E C I A

Total S.U.P. SA PLA PLN PLZ FRB ULC DD 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Păduri pentru care se reglementează recoltarea de pr. principale (A11-A13)

Gr.I

ha

75,59 37,59 27,71 6,42 3,65 0,16 0,03 0,03

Gr a.II-a - - - - - - - -

Total 75,59 37,59 27,71 6,42 3,65 0,16 0,03 0,03

Proporţia speciilor % 100 50 37 8 5 - - - Clasa de producţie medie

- II7 III3 II0 II2 II4 III0 III0 III0

Consistenta medie - 0,63 0,66 0,64 0,47 0,66 0,69 0,67 0,67 Vârsta medie ani 32 34 32 25 25 35 35 35 Fond lemnos total m³ 15027 6640 6640 912 805 23 4 3 Volum mediu la ha m³/ha 199 177 240 142 221 144 133 100

Indici de creştere curentă

m³/ an/ ha

9,1 10,1 8,9 7,5 3,0 6,3 - -

Posibilitatea de produse principale m³/an - - - - - - - -

Posibilitatea de produse secundare m³/an - - - - - - - -

Total m³/an - - - - - - - -

Indici de recoltare U.M. P R I N C I P A L E S E C U N D A R E TOTAL m³/ an/ha - - -

STRUCTURA SUPRAFEŢELOR ŞI VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ

Clasa de

vârstă Total I II III IV V VI VII

Suprafaţa -ha- 75,59 - 66,41 9,18 - - - -

% 100 - 88 12 - - - -

Volum -m³- 15027 - 13402 1625 - - - -

% 100 - 89 11 - - - -

23

MEMORIU DE SINTEZĂ

1. Date generale Ocolul Silvic Tulcea face parte din Direcţia Silvică Tulcea şi administrează păduri

situate în Delta Dunării şi Balta Isaccea. Din punct de vedere fitoclimatic pădurile din acest teritoriu sunt situate în etajul de

vegetaţie S.s. – silvostepă. Culegerea datelor de teren şi elaborarea amenajamentelor s-a făcut conform normelor

tehnice de amenajarea pădurilor în vigoare. Pentru fundamentarea naturalistică a soluţiilor tehnice propuse prin amenajamente,

s-au executat cartări staţionale la scară mijlocie (1:50000). Limitele teritoriale ale ocolului silvic sunt naturale şi artificiale evidente şi bine

conturate. Fondul forestier al ocolului silvic este situat în judeţul Tulcea. Amenajamentele Ocolului Silvic Tulcea s-au întocmit pe unităţi de producţie,

stabilindu-se măsuri de gospodărire pentru cincinalul 2014-2018. Studiul general al ocolului silvic prezintă date referitoare la: - situaţia teritorial-administrativă; - organizarea teritoriului; - gospodărirea din trecut; - staţiune şi vegetaţie forestieră; - funcţiile social-economice atribuite pădurii şi baze de amenajare; - reglementarea procesului de producţie lemnoasă; - valorificarea altor produse ale fondului forestier în afara lemnului; - protecţia fondului forestier; - instalaţii de transport, tehnologii de exploatare, construcţii forestiere; - protecţia fondului forestier; - eficacitatea modului de gospodărire a pădurilor. Amenajarea actuală s-a făcut conform temei de proiectare elaborată de Ocolul Silvic

Tulcea şi avizată prin Conferinţa I de amenajare în data de 5.06.2013. 2. Suprafaţa fondului forestier Suprafaţa fondului forestier al Ocolului Silvic Tulcea este de 13274,93 ha şi este

împărţită în 7 unităţi de producţie. Suprafaţa fondului forestier pe unităţi de producţie se prezintă astfel: - U.P. I Sălceni: 1619,86 ha; - U.P. II Tudor Vladimirescu: 1399,52 ha; - U.P. III Maliuc: 2246,94 ha; - U.P. IV Tătaru: 1612,71 ha; - U.P. V Periprava: 2149,29 ha; - U.P. VI Letea: 3675,89 ha; - U.P. XIV Tulcea: 570,72 ha. TOTAL: 13274,93 ha. Suprafaţa actuală a fondului forestier este mai mare decât cea de la amenajarea

precedentă cu 150,33 ha. Această diferenţă se justifică prin: - diferenţe datorate determinării analitice a suprafeţelor: +303,03 ha; - depuneri de aluviuni: +45,91 ha; - diferenţe datorate determinării analitice a suprafeţelor: -184,33 ha; - erodări de maluri: -11,10 ha; - ieşiri cu acte legale: -0,20 ha; - restituiri de terenuri în baza Legii1/2000: -2,98 ha; Repartiţia fondului forestier pe categorii de folosinţă se prezintă astfel:

24

A. Păduri şi terenuri destinate împăduririi – 9691,80 ha, din care: - terenuri acoperite cu pădure – 8786,91 ha; - clasa de regenerare – 904,89 ha; B. Terenuri afectate gospodăririi pădurilor – 191,48 ha, din care: - linii parcelare principale (L) – 53,64 ha; - terenuri pentru hrana vânatului (V) – 57,16 ha; - clădiri, curţi (C) – 1,42 ha; - pepiniere: - 10,49 ha; - terenuri cultivate pentru nevoile administraţiei (A) – 3,03 ha; - ape care fac parte din fondul forestier (T) – 24,93 ha; - culoare pentru linii de înaltă tensiune (R) – 40,40 ha; - fâşii de frontieră: - 0,41 ha. C. Terenuri neproductive (N) – 3269,30 ha. D. Terenuri scoase temporar din fondul forestier – 122,35 ha, din care: - ocupaţii şi litigii (M) – 122,35 ha. Indicele de utilizare a fondului forestier este de 63%. 3. Baza cartografică Materialul cartografic de bază utilizat la elaborarea amenajamentelor Ocolului Silvic

Tulcea a fost format din: planuri de bază, hărţi amenajistice şi hărţi de ansamblu. Pentru determinarea suprafeţelor şi întocmirea hărţilor amenajistice au fost utilizate

planuri de bază la scara 1:10000, elaborate de I.G.F.C.O.T. în anul 1994 şi actualizate după zboruri din anul 2005 şi 2010.

4. Staţiunea şi vegetaţia forestieră Din punct de vedere fitoclimatic pădurile Ocolului Silvic Tulcea sunt situate în etajul de

vegetaţie S.s. – silvostepă. Pe teritoriul ocolului silvic s-au identificat 3 tipuri de sol cu 7 subtipuri, cele mai

răspândite fiind: - aluviosol gleic – 3433,35 ha (36%); - aluviosol distric – 1778,00 ha (18%); - regosol molic – 1654,17 ha (17%) - aluviosol molic – 1439,82 ha (15%); Pe baza cartării staţionale la scară mijlocie s-au determinat 12 tipuri de staţiuni, din

care cele mai răspândite fiind: - 9.6.2.2. – Silvostepă-luncă de zăvoi de salcie Pi, aluvial amfigleic” – 2129,64 ha

(22%). - 9.9.3.1. - Silvostepă – incintă îndiguită în Delta Dunării, plopiş de Pm, aluvial luto-

nisipos, moderat humifer, cu aport temporar de apă freatică – 1861,96 ha (19%); - 9.6.2.3. – Silvostepă – luncă de zăvoi de salcie Pm, aluvial amfisemigleic, anual

prelungit inundabil – 1162,91 ha (12%); Corespunzător condiţiilor climatice şi edafice, pe teritoriul ocolului silvic s-au identificat

21 tipuri de păduri, cele mai răspândite fiind: - 951.6. Zăvoi de salcie de productivitate inferioară din Lunca Dunării (i) – 2129,74 ha

(22%). - 911.6. Plopiş de plop alb în incintă îndiguită (m) – 1861,96 ha (19%); Pe teritoriul ocolului silvic există 7 formaţiuni forestiere, cele mai răspândite fiind: - 04 - Frăsinete de stepă – 208,93 ha (2%); - 06 - Salcâmete artificiale – 636,77 ha (7%); - 63 – Şleauri de luncă – 1353,68 ha (14%); - 91 – Plopişuri pure de PLA – 2985,72 ha (31%); - 92 - Plopişuri pure de PLN – 1010,23 ha (10%);

25

- 95 – Sălcete pure – 3327,94 ha (34%); - 96 - Amestecuri de plop şi salcie 168,53 ha (2%). Din punct de vedere al caracterului actual al tipului de pădure 57% din arborete sunt

natural fundamentale, 8,5 ha - parţial derivate, 3,11 ha - total derivate şi 43% artificiale. 5. Structura fondului forestier Structura fondului forestier se prezintă astfel: Tabelul 5.1.

Specificări Specii

Total SA PLZ PLC PLA SC FRB FR DR DT DM Compoziţia

(%) A1 100 23 52 - 3 10 11 - - 1 - OS 100 34 27 8 7 7 6 5 - 5 1

Clasa de producţie

A1 III3 III7 III1 - III6 III2 III0 II0 - II7 II1 OS III8 III9 III2 IV3 IV1 III9 III1 IV3 IV6 IV6 III7

Consistenţa A1 0,69 0,64 0,68 - 0,55 0,84 0,74 0,90 - 0,69 0,83 OS 0,66 0,65 0,68 0,60 0,57 0,70 0,73 0,70 0,65 0,67 0,68

Vârsta medie (ani)

A1 22 35 15 - 24 10 38 60 - 10 18 OS 44 44 18 65 48 24 39 91 33 121 50

Creşterea curentă

(m3/an/ha)

A1 3,6 6,0 1,9 - 4,4 6,0 4,4 - - 2,8 13,9

OS 4,0 6,9 2,1 1,4 2,8 4,4 4,4 2,2 3,2 1,5 4,4

Volum mediu (m3/ha)

A1 103 142 92 92 39 142 371 34 203

OS 128 151 106 131 119 32 142 184 61 139 163

Volum total (m3)

A1 368741 115616 173229 8849 13946 55377 230 - 1421 73 OS 1122593 457909 251065 88011 73962 18861 69023 86511 841 65542 10869

Structura fondului forestier pe categorii de consistenţă se prezintă astfel: - categoria de consistenţă 0,1-0,3 – 2%; - categoria de consistenţă 0,4-0,6 – 38%; - categoria de consistenţă 0,7-1,0 – 60%. În raport cu modul de regenerare, structura fondului forestier se prezintă astfel: - regenerare din sămânţă – 52%; - regenerare artificială – 43%; - regenerare din lăstari – 5%. Starea arboretelor este necorespunzătoare, 49% normală şi 51% slabă. Structura fondului forestier diferă de structura optimă (normală), soluţiile silvotehnice

prevăzute prin actuala amenajare, urmăresc dirijarea pădurii spre structura normală, corespunzătoare funcţiilor social-economice şi ecologice atribuite şi în concordanţă cu cerinţele ecologice ale speciilor forestiere.

6. Zonarea funcţională La actuala amenajare, zonarea funcţională s-a revizuit, urmărindu-se încadrarea cât

mai corectă a arboretelor pe categorii funcţionale, corespunzător obiectivelor social-economice şi ecologice fixate prin amenajamente.

Pădurile Ocolului Silvic Tulcea încadrate în grupa I funcţională au următoarele categorii funcţionale:

- 2I – pădurile situate pe terenuri cu înmlăştinare permanentă din Delta Dunării (T.II) – 1589,75 ha;

- 3B – pădurile situate în vecinătatea Mării Negre şi a lacurilor litorale, pe o distanţă de 15 km (T.II) – 1388,78 ha;

26

- 3E – perdele forestiere de protecţie a căilor de comunicaţie (T.II) – 57,99 ha; - 4I – păduri situate de-a lungul căilor turistice de importanţă deosebită (T.II) –

1043,11 ha; - 5C – rezervaţii naturale (Pădurea Letea), ce cuprind suprafeţe de teren şi ape din

fondul forestier de întinderi variate, destinate conservării unor medii de viaţă, a genofondului şi ecofondului forestier (T.I) – 1367,69 ha;

- 5H - Pădurile stabilite ca rezervaţii pentru producerea de seminţe forestiere şi conservării genofondului forestier (T.II) – 75,59 ha;

- 5L - Pădurile incluse în ariile protejate cuprinse în reţeaua ecologică „Natura 2000” (T.III) – 1684,38 ha;

În grupa a II-a funcţională au fost încadrate următoarele categorii: - 1B - Păduri destinate sa producă, în principal, arbori groşi de calitate superioara

pentru lemn de cherestea (T.VI) – 2002,30 ha; - 1C - Păduri destinate sa producă, în principal, arborii mijlocii si subţiri pentru

celuloză, construcţii rurale si alte utilizări (T.VI) – 482,21 ha.

7. Subunităţi de gospodărire. Baze de amenajare În vederea gospodăririi diferenţiate a fondului forestier, pentru realizarea obiectivelor

social-economice şi ecologice şi a îndeplinirii funcţiilor atribuite, arboretele din cadrul Ocolului Silvic Tulcea, au fost grupate în următoarele subunităţi de producţie sau de protecţie justificate din punct de vedere economic şi ecologic:

- S.U.P.”X” – zăvoaie de plopi şi sălcii – 1003,05 ha; - S.U.P.”Y” - crâng cu tăieri în scaun – 584,48 ha; - S.U.P.”Z” – culturi de plopi şi sălcii selecţionate – 1636,68 ha; - S.U.P.”Q” – crâng simplu-salcâmete – 351,66 ha; - S.U.P.”M”– păduri supuse regimului de conservare deosebită – 3770,41 ha; - S.U.P.”E” – rezervaţii pentru ocrotirea integrală a naturii – 1367,69 ha; - S.U.P.”K” – rezervaţii de seminţe – 75,59 ha.

Bazele de amenajare adoptate prin amenajamentele actuale sunt: - regimul: codru pentru frăsinete, stejărete, şleauri de luncă şi arborete de plopi

euramericani (codru convenţional) şi crâng pentru salcâmete, sălcete, plopişuri de plopi indigeni şi zăvoaie de plopi şi sălcii;

- compoziţia-ţel: pe subunităţi de gospodărire şi total ocol silvic: - S.U.P. „X” – 45PLA26SA7FRB15SC7PLZ; - S.U.P. „Y” – 94SA3FRB2PLZ1PLA; - S.U.P. „Z” – 96PLZ4PLA; - S.U.P. „Q” – 100SC; - S.U.P. „M” – 60SA25PLA12PLC2ST1DT; - S.U.P. „K” – 53PLA47SA; - S.U.P. „E” – 13PLA15FR1PLZ14ST17PLC35DT5DM; - TOTAL O.S.– 19PLA35SA1FRB3FR7SC19PLZ3ST7PLC5DT1DM. - tratamente: - tratamentul tăierilor progresive – 66,55 ha; - tratamentul tăierilor rase în parchete mici – 822,26 ha; - crângul simplu cu tăieri de jos – 16,25 ha; - crângul cu tăieri în scaun – 83,53 ha. - exploatabilitatea: pentru arboretele încadrate în S.U.P.”Q”, S.U.P.”X”, S.U.P.”Y” şi

S.U.P.”Z” s-a stabilit exploatabilitatea de protecţie pentru arboretele încadrate în grupa I funcţională şi exploatabilitatea tehnică pentru arboretele din incintele îndiguite încadrate în grupa a II-a funcţională. Pentru arboretele supuse regimurilor de ocrotire integrală şi de conservare deosebită nu s-au stabilit vârste ale exploatabilităţii, arboretele supuse regimului de conservare urmând să fie gospodărite prin lucrări de conservare;

27

- ciclul de producţie: 25 de ani pentru S.U.P.”Q” (U.P. III şi U.P.IV), pentru S.U.P. „X” - 25 de ani (U.P. IV şi U.P. XIV) şi 30 de ani (U.P. I şi U.P.II), pentru S.U.P. „Y” - 20 de ani (U.P. I,U.P.II şi U.P.IV) şi 25 de ani (U.P. I şi U.P.III) pentru S.U.P. „Z”.

8. Reglementarea procesului de producţie lemnoasă Reglementarea procesului de producţie lemnoasă s-a făcut pentru S.U.P.”Q” – crâng

simplu, salcâm, S.U.P. „X” – zăvoaie de plopi şi sălcii, S.U.P. „Y” – crâng cu tăieri în scaun şi S.U.P. „Z” – culturi de plopi şi sălcii selecţionate.

În urma calcului au rezultat indicatorii de posibilitate prezentaţi în tabelul următor: Tabelul 8.1.

U.P. Indicatori de posibilitate (m3/an) Posibilitatea adoptată (m3/an)

S.U.P. „X”

S.U.P. „Y”

S.U.P. „Z”

S.U.P. „Q” Total S.U.P.

„X” S.U.P.

„Y” S.U.P.

„Z” S.U.P. „Q” Total

I 1514 1758 2358 - 5630 1514 1758 2358 - 5630 II 1862 1026 - - 2888 1862 1026 - - 2888 III - - 15576 - 15576 - - 15576 - 15576 IV 1420 1532 - - 2952 1420 1532 - - 2952

XIV 1672 - - - 1672 1672 - - - 1672 Total O.S. 6468 4316 17934 - 28718 6468 4316 17934 - 28718

Prin Conferinţa a II-a de amenajare s-a adoptat posibilitatea de 28718 m3/an

(6468 m3/an din S.U.P. „X”, 4316 m3/an din S.U.P. „Y” şi 17934 m3/an din S.U.P. „Z”), avându-se în vedere reducerea excedentului de arborete exploatabile şi parcurgerea cu tăieri de regenerare a tuturor arboretelor afectate de factori destabilizatori.

Pe unităţi de producţie şi specii posibilitatea de produse principale este prezentată în tabelul următor.

Tabelul 8.2. Unităţi de producţie

Posibilita-tea (m3/an)

Posibilitatea pe specii (m3/an) FRB PLA PLZ SA SC

I Sălceni 5630 524 31 3224 1846 5 II T. Vladimirescu 2888 8 94 1718 1068 - III Maliuc 15576 - - 13367 2209 - IV Tătaru 2952 - 136 1284 1532 - XIV Tulcea 1672 230 71 1141 230 -

Total O.S. 28718 762 332 20734 6885 5 Indicele de recoltare din produse principale pe total ocol silvic este de 8,04 m3/an/ha. 9. Lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor În cincinalul de aplicare a amenajamentelor Ocolului Silvic Tulcea s-au prevăzut să se

execute anual următoarele lucrări de îngrijire prezentate în tabelul 9.1. Tabelul 9.1.

Unităţi de producţie Curăţiri Rărituri Posibilitatea de

produse secundare

Tăieri de igienă

ha/an m3/an ha/an m3/an ha/an m3/an ha/an m3/an I Sălceni 7,11 47 5,90 114 13,01 162 632,43 441 II T. Vladimirescu 1,29 3 19,68 354 20,97 357 769,45 516 III Maliuc 21,30 16 9,77 83 31,07 99 198,03 177 IV Tătaru 8,95 11 10,89 121 19,84 131 720,87 498 V Periprava - - 9,11 376 9,11 376 464,76 322 VI Letea - - - - - - 1023,01 610 XIV Tulcea 3,26 10 14,36 309 17,62 319 190,07 136

Total O.S. 41,91 87 69,71 1357 111,62 1444 3998,62 2700

28

Posibilitatea totală de produse secundare este de 1444 m3/an (87 m3/an din curăţiri şi

1357 m3/an din rărituri). Indicele de recoltare din produse secundare pe total ocol silvic este de 0,2 m3/an/ha. 10. Măsuri de gospodărire a arboretelor din tipurile I şi II de categorii funcţionale Arboretele destinate să îndeplinească funcţii speciale de protecţie încadrate îi tipul I de

categorii funcţionale au fost incluse în S.U.P. „E” – rezervaţii pentru ocrotirea integrală a naturii – 1367,69 ha. Aceste arborete sunt supuse regimului de ocrotire integrală, în ele fiind interzise prin lege tăierile de produse principale, secundare, igienă şi accidentale, precum şi alte activităţi care ar conduce la dereglarea echilibrului ecologic şi la degradarea şi modificarea peisajului, al compoziţiei florei şi faunei. Orice intervenţie în aceste arborete este condiţionată de cercetări ştiinţifice prealabile, autorizate de I.C.A.S. şi de Comisia Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române.

Arboretele cu funcţii speciale de protecţie încadrate în tipul II de categorii funcţionale au fost incluse în S.U.P.”M” – păduri supuse regimului de conservare deosebită – 3770,41 ha şi în S.U.P. ”K” – rezervaţii de seminţe – 75,59 ha. Pentru aceste arborete nu s-a reglementat procesul de producţie lemnoasă.

În arboretele din S.U.P.”M”, în cincinalul de aplicare a amenajamentelor se vor aplica, după caz, următoarele lucrări:

- lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor tinere; - lucrări speciale de conservare în arboretele mature cu seminţiş utilizabil şi în cele în

care funcţiile de protecţie încep să scadă. Pentru cincinalul de aplicare a amenajamentelor s-au propus anual tăieri de

conservare pe 91,76 ha/an de pe care se vor recolta 16975 m3/an. 11. Posibilitatea totală Posibilitatea totală a Ocolului Silvic Tulcea este de 30162 m3/an (28718 m3/an din

produse principale şi 1444 m3/an din produse secundare). Indicele total de recoltare este de 3,5 m3/an/ha (3,3 m3/an/ha din produse principale şi

0,2 m3/an/ha din produse secundare). Din tăieri de conservare va rezulta anual un volum de 16975 m3. Din tăieri de igienă va rezulta anual un volum de 2700 m3. 12. Lucrări de regenerare şi împădurire În cincinalul de aplicare a amenajamentelor Ocolului Silvic Tulcea se vor executa

lucrări de regenerare pe o suprafaţă de 2657,61 ha, după cum urmează: - împăduriri în terenuri goale din fondul forestier – 902,24 ha, din care: - împăduriri în poieni şi goluri – 339,43 ha; - împăduriri în terenuri dezgolite prin calamităţi naturale - 91,20 ha; - împăduriri în terenuri parcurse anterior cu tăieri rase, neregenerate – 471,61 ha; - împăduriri în suprafeţe parcurse sau propuse a fi parcurse cu tăieri de regenerare –

686,06 ha, din care: - împăduriri după tăieri progresive – 0,81 ha; - împăduriri după tăieri de conservare – 269,95 ha; - împăduriri după tăieri rase – 415,30 ha;

- împăduriri în suprafeţele parcurse sau propuse a fi parcurse cu tăieri de înlocuire a arboretelor necorespunzătoare – 439,65 ha, din care:

- împăduriri după înlocuirea arboretelor derivate - 3,11 ha; - împăduriri după înlocuirea arboretelor slab productive - 72,32 ha; - împăduriri după înlocuirea arboretelor necorespunzătoare din punct de vedere

staţional - 336,58 ha; - împăduriri pentru ameliorarea compoziţiei şi consistenţei – 27,64 ha;

29

Completări în arboretele care nu au închis starea de masiv se vor executa pe o

suprafaţă de 629,66 ha, după cum urmează: - completări în arborete tinere existente – 224,08 ha; - completări în arboretele nou create (20%B) – 405,58 ha;

În cincinalul în curs, se vor executa împăduriri pe o suprafaţă de 2657,61 ha, revenind anual o cotă de 531,53 ha.

Îngrijirea culturilor tinere se va executa pe o suprafaţă de 2165,20 ha, după cum urmează:

- îngrijirea culturilor tinere existente – 1021,88 ha; - îngrijirea culturilor nou create – 1143,32 ha. Anual se va parcurge cu lucrări de îngrijire a culturilor tinere o suprafaţă de 433,04 ha. La împădurire vor fi folosite următoarele specii: PLA, SA, PLEA, PLN, PLC, SC, FRB,

SL. Materialul de împădurit va consta în 4767,95 mii puieţi. 13. Alte produse ale fondului forestier în afara lemnului Pe lângă producţia de lemn, fondul forestier al Ocolului Silvic Tulcea mai furnizează

alte produse valoroase cum sunt: fructe de pădure, resurse melifere, plantele medicinale şi aromatice.

Resursele melifere sunt constituite din salcie, salcâm şi flora spontană. Alte resurse de venit pentru ocolul silvic le reprezintă plantele medicinale şi aromatice. 14. Instalaţii de transport Fondul forestier este dotat cu o reţea de instalaţii de transport de 346,50 km

(325,40 km căi fluviale şi 21,50 km drumuri publice) din care în fond forestier 202,8 km (199,3 km căi fluviale şi 3,5 km drumuri publice). Indicele de densitate este de 26,14 m/ha (24,52 m/ha din căi fluviale şi 1,62 m/ha din drumuri publice).

Instalaţiile de transport existente asigură o accesibilitate de 100% a posibilităţii de produse principale şi de 100% a posibilităţii de produse secundare.

15. Concluzii Scopul amenajamentului este organizarea pădurilor prin măsuri silvotehnice

concretizate în planuri, în vederea dirijării lor spre structura optimă (normală). Organizarea actuală a pădurilor Ocolului Silvic Tulcea, concretizată în structură

(compoziţie, distribuţie supraterană, repartiţie spaţială a diametrelor) diferă de cea a modelului normal.

Solurile silvotehnice prevăzute prin actuala amenajare, urmăresc dirijarea pădurilor spre structura normală, corespunzătoare funcţiilor atribuite şi în concordanţă cu cerinţele ecologice ale speciilor forestiere.

Problemele deosebite ce trebuie urmărite în vederea normalizării structurii şi mărimii fondului forestier sunt:

- menţinerea integrităţii fondului forestier; - executarea la timp şi în mod corespunzător din punct de vedere tehnic a lucrărilor de

îngrijire şi conducere a arboretelor; - respectarea prevederilor tratamentelor în ceea ce priveşte recoltarea masei

lemnoase şi regenerarea arboretelor; - împădurirea şi redarea în circuitul economic a terenurilor fără vegetaţie forestieră; - refacerea arboretelor slab productive şi provizorii. Rezultatele soluţiilor silvotehnice prevăzute pentru cincinalul 2014-2018 vor fi

analizate la sfârşitul acestuia şi în raport de dinamica structurii pădurilor, comparativ cu modelul optim, vor fi continuate soluţiile care dau rezultate corespunzătoare, stabilindu-se totodată şi alte măsuri silvotehnice, potrivit noii structuri a pădurilor.

Director tehnic, Şef proiect, ing. Florin Achim ing. Ciprian Bădescu

30

31

PARTEA I

MEMORIU TEHNIC

32

1. SITUAŢIA TERITORIAL – ADMINISTRATIVĂ 2. ORGANIZAREA TERITORIULUI 3. GOSPODĂRIREA DIN TRECUT A PĂDURILOR 4. STUDIUL STAŢIUNII ŞI AL VEGETAŢIEI 5. STABILIREA FUNCŢIILOR SOCIAL – ECONOMICE ALE PĂDURII ŞI A BAZELOR DE AMENAJARE 6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE LEMNOASĂ ŞI MĂSURI DE GOSPODĂRIRE A ARBORETELOR CU FUNCŢII SPECIALE DE PROTECŢIE 7. VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI FORESTIER ÎN AFARA LEMNULUI 8. PROTECŢIA FONDULUI FORESTIER 9. INSTALAŢII DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE ŞI CONSTRUCŢII FORESTIERE 10. ANALIZA EFICACITĂŢII MODULUI DE GOSPODĂRIRE A PĂDURILOR 11. DIVERSE

33

INTRODUCERE

Obiectul prezentei lucrări îl constituie sinteza generală a amenajamentelor Ocolului

Silvic Tulcea, pe baza cărora se va face gospodărirea pădurilor acestui ocol în cincinalul 2014-2018.

Amenajarea din anul 2014 s-a făcut ca urmare a expirării amenajamentelor anterioare, pe baza temei de proiectare întocmită de ocolul silvic şi a Conferinţei I de amenajare din 5.06.2013.

Culegerea datelor de teren şi elaborarea amenajamentelor s-a făcut în conformitate cu normele tehnice pentru amenajarea pădurilor aflate în vigoare, potrivit obiectivelor social-economice şi ecologice stabilite pentru pădurile ocolului silvic. Pe parcurs s-au avut în vedere şi indicaţiile date de C.T.E. din M.M.S.C. cu ocazia avizărilor.

În vederea fundamentării naturalistice a măsurilor de gospodărire a pădurilor, concomitent cu lucrările de descriere parcelară s-au executat cartări staţionale la scară mijlocie.

Pentru obţinerea evidenţelor necesare întocmirii amenajamentelor, s-a folosit sistemul de prelucrare automată a datelor.

Constituirea unităţilor de producţie, limitele şi numerotarea acestora, s-a făcut conform temei de proiectare şi Conferinţei I de amenajare. Limita sudică a ocolului silvic s-au modificat ca urmare a rearondării de fond forestier din cadrul D.S. Tulcea.

Bazele de amenajare adoptate prin amenajamentele anterioare au fost revizuite şi adoptate în conformitate cu normele tehnice de amenajarea pădurilor. S-au revizuit de asemenea zonarea funcţională a pădurilor şi încadrarea arboretelor în subunităţi de producţie sau protecţie.

Prin studiul general s-a urmărit să se facă o prezentare de ansamblu privind următoarele elemente:

- situaţia teritorial administrativă; - organizarea teritoriului; - gospodărirea din trecut; - staţiunea şi vegetaţia forestieră; - funcţiile social-economice şi ecologice atribuite pădurii şi bazele de amenajare; - reglementarea procesului de producţie lemnoasă; - valorificarea altor produse ale fondului forestier în afara lemnului; - protecţia fondului forestier; - instalaţii de transport, tehnologii de exploatare, construcţii forestiere; - eficacitatea modului de gospodărire a pădurilor. Tratarea problemelor de amenajament s-a realizat în concepţie sistemică, urmărind

totodată integrarea amenajării pădurilor în acţiunea mai cuprinzătoare de amenajare a mediului, cu luarea în considerare a ansamblului condiţiilor şi cerinţelor social-economice şi ecologice din zonă.

34

1. SITUAŢIA TERITORIAL – ADMINISTRATIVĂ

1.1. Amplasarea ocolului silvic în spaţiul geografic şi administrativ Ocolul Silvic Tulcea, în suprafaţă totală de 13274,93 ha, face parte din Direcţia Silvică

Tulcea şi are sediul în Municipiul Tulcea din judeţul Tulcea. Pădurile ocolului silvic sunt situate în Delta Dunării şi Balta Isaccea, în zona dig-mal şi

zona cu regim liber de inundabilitate pe o suprafaţă de 5839,60 ha, în incinte îndiguite 2484,51 ha şi rezervaţii naturale (Pădurea Letea) – 1367,69 ha.

Din punct de vedere fitoclimatic pădurile ocolului silvic sunt situate în etajul de vegetaţie S.s. – silvostepă.

Suprafaţa ocolului silvic este situată pe teritoriul judeţului Tulcea. În tabelul următor este prezentată repartiţia fondului forestier pe unităţi administrativ-teritoriale şi unităţi de producţie.

Tabelul 1.1.1. Nr. crt. Judeţul

Unităţi teritorial-

administrative

Suprafaţa pe unităţi de producţie (ha) Total I II III IV V VI XIV

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1

Tulcea

Mun. Tulcea 67,96 1005,85 - - - - 271,25 1345,06 2 Oraş Sulina - - - - - 18,78 - 18,78 3 Com. Cetalchioi 1408,66 - - - - - - 1408,66 4 Com. C.A. Rosetti - - - - 1762,91 3523,14 - 5286,05

5 Com. Chilia Veche - - - 1174,06 386,38 - - 1560,44

6 Com. Maliuc - 377,37 2246,94 - - - - 2624,31 7 Com. Crişan - - - - - 133,97 - 133,97 8 Com. Pardina 143,24 16,30 - 438,65 - - - 598,19 9 Com. Somova - - - - - - 299,47 299,47

Total 1619,86 1399,52 2246,94 1612,71 2149,29 3675,89 570,72 13274,93 Principalele căi de acces pe teritoriul ocolului silvic sunt drumurile naţionale

D.N. 22 Brăila- Tulcea, D.N. 22A Hârşova – Tulcea şi Fluviul Dunărea prin braţele: Chilia, Sulina şi Sfântu Gheorghe.

1.2. Vecinătăţi, limite, hotare

Vecinătăţile, limitele şi hotarele pădurii Ocolului Silvic Tulcea sunt prezentate în tabelul

1.2.1. Tabelul 1.2.1.

Puncte cardinale Vecinătăţi

Limite Hotare

Fel Denumire

1 2 3 4 5

Nord Ucraina naturală Braţul Chilia; Braţul Tătaru

Liziera pădurii, borne

Est Ucraina naturală Canalul Musura Liziera pădurii,

borne Marea Neagră naturală Marea Neagră

Sud Marea Neagră naturală Marea Neagră Liziera pădurii,

borne O.S. Rusca naturală Braţul Sulina

Vest O.S. Niculiţel artificială C.F.Constanţa – Tulcea; D.N. 22 Tulcea – Constanţa Liziera pădurii,

borne Ucraina naturală Braţul Chilia Limitele teritoriale naturale (braţe, lacuri, mare) şi artificiale (drumuri publice) sunt bine

definite. Hotarele pădurii sunt materializate pe teren cu limite şi borne amenajistice.

35

1.3. Administrarea fondului forestier

1.3.1. Administrarea fondului forestier proprietate publică

Fondul forestier în suprafaţă de 13274,93 ha, este proprietate publică a statului şi este

administrat de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, prin Ocolul Silvic Tulcea din Direcţia Silvică Tulcea, în conformitate cu regimul silvic şi cu regulile privind protecţia mediului.

1.3.2. Administrarea fondului forestier proprietate privată

Administrarea fondului forestier proprietate privată se va face de către proprietarii

acestuia, individual sau în asociaţie, cu obligaţia gospodăririi acestuia în conformitate cu regimul silvic şi cu regulile privind protecţia mediului.

1.4.Terenuri acoperite cu vegetaţie forestieră situate în afara fondului forestier

În limitele teritoriale ale Ocolului Silvic Tulcea, vegetaţia forestieră situată în afara

fondului forestier este constituită din sălcete şi zăvoaie de plopi şi sălcii, dispuse sub formă de fâşii de lăţimi variabile în lungul canalelor din Delta Dunării, pâlcuri mici şi arbori izolaţi de plop şi salcie din păşunile împădurite şi mici culturi de plopi şi sălcii.

Această vegetaţie este administrată de Agenţia Rezervaţiei Biosferei Deltei Dunării (A.R.B.D.D.) şi de comunele în ale căror limite teritorial – administrative sunt cuprinse.

Proprietarii vegetaţiei forestiere situată în afara fondului forestier sunt obligaţi să o gospodărească conform “Normelor tehnice silvice, privind gospodărirea vegetaţiei forestiere de pe terenurile din afara fondului forestier naţional” şi regulile privind protecţia mediului.

36

2. ORGANIZAREA TERITORIULUI

2.1. Constituirea ocolului silvic şi a unităţilor de producţie

Ocolul Silvic Tulcea este constituit din 7 (şapte) unităţi de producţie a căror suprafaţă

variază între 570,72 ha (Unitatea de producţie XIV Tulcea) şi 3675,89 ha (Unitatea de producţie VI Letea).

La amenajarea din anul 1987 fondul forestier al Ocolul Silvic Tulcea era administrat de Ocolul Silvic Maliuc, I.E.C.R.N.D.D. 1 Mai, Ocolul Silvic Rusca, I.E.C.R.N.D.D. Independenţa, I.E.C.R.N.D.D. Chilia, Ocolul Silvic Letea din I.E.C.R.N.D.D. Sulina şi I.E.C.R.N.D.D. Sfântu Gheorghe, constituite în urma Decretului nr. 378/1983 al Consiliului de Stat în baza căruia, fondul forestier al fostului Ocol Silvic Tulcea a trecut în administrarea Centralei Deltei Dunării (C.D.D.), prin cele cinci Întreprinderi de Exploatare şi Conservare a Resurselor Naturale din Delta Dunării (I.E.C.R.N.D.D.).

Această administrare s-a păstrat până în anul 1991, an în care fondul forestier administrat de Centrala Deltei Dunării a trecut în administrarea S.C. Silvodelta S.A. Tulcea. S.C. Această societate a administrat fondul forestier prin intermediul a două ocoale silvice şi anume Ocolul Silvic Tulcea (constituit din: Ocolul Silvic Maliuc, I.E.C.R.N.D.D. 1 Mai, I.E.C.R.N.D.D. Chilia, Ocolul Silvic Letea, I.E.C.R.N.D.D. Sulina) şi Ocolul Silvic Rusca (constituit din Ocolul Silvic Rusca, I.E.C.R.N.D.D. Independenţa şi I.E.C.R.N.D.D. Sfântu Gheorghe, mai puţin U.P. II Sfântu Gheorghe din I.E.C.R.N.D.D. Sfântu Gheorghe, arondat Ocolului Silvic Babadag prin protocolul nr. 3349/21.12.1993 încheiat între I.C.P.D.D. Tulcea şi Filiala Silvică Tulcea).

În anul 2002 fondul forestier administrat de S.C. Silvodelta S.A. Tulcea a trecut în administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor, în baza Hotărârii de Guvern nr. 662/20.07.2002. Limite teritoriale ale ocolului silvic s-au păstrat în mod corespunzător, ca la vechiul amenajament, cu excepţia limitei sudice care s-a modificat în urma arondării parcelelor 1-10 din U.P. I Dobrogea din Ocolul Silvic Maliuc, I.E.C.R.N.D.D. 1 Mai, Ocolului Silvic Babadag în baza Ordinului Ministerului Silviculturii nr. 117/01.07.1989.

La amenajare din anul 2004 fondul forestier al Ocolului Silvic Tulcea a fost reorganizat, astfel încât, din cele 18 unităţi de producţie de la amenajarea precedentă s-au constituit 14 unităţi de producţie. Unităţile de producţie au fost renumerotate. În ceea ce priveşte denumirea unităţilor de producţie se fac următoarele precizări:

- unităţilor de producţie constituite în limitele vechilor unităţi de producţie, li s-au păstrat denumirile de la amenajarea anterioară;

- unităţilor de producţie constituite din vechi unităţi de producţie întregi şi părţi din cele al căror fond forestier a fost rearondat, li s-au dat denumirile de la amenajarea anterioară a unităţilor de producţie întregi;

- unităţilor de producţie constituite din părţi din unităţile de producţie al căror fond forestier a fost rearondat, li s-au dat denumirile de la amenajarea anterioară a unităţilor de producţie preponderente ca suprafaţă şi considerate ca reprezentative. Au fost păstrate în mod corespunzător limitele unităţilor de producţie de la amenajarea anterioară, cu excepţia Unităţii de producţie XIII Dobrogea a cărei limită din partea sudică s-a modificat în urma arondării parcelelor 6-1 din fostul U.P.I Dobrogea din O.S. Maliuc la O.S. Babadag.

În anul 2005 prin decizia comitetului director al D.S.Tulcea s-au înfiinţat O.S.Tulcea şi O.S.Rusca.

În tabelul următor este prezentată componenţa unităţilor de producţie.

37

Tabelul 2.1.1.

Amenajamentul din 2004 Amenajamentul din 2009 Amenajamentul din 2014 1 2 3

Unitatea de producţie I Sălceni, O.S. Tulcea,

parcelele: 1, 3-63, 65- 72, 75-86, 88-98.

Unitatea de producţie I Sălceni, O.S. Tulcea,

parcelele: 1, 3-63, 65- 72, 75-86, 88-98.

Unitatea de producţie I Sălceni, O.S. Tulcea,

parcelele: 1, 3-63, 65- 72, 75-86, 88-98.

Unitatea de producţie II Tudor Vladimirescu, O.S. Tulcea,

parcelele: 1-31, 33-35, 37-60, 62-66.

Unitatea de producţie II Tudor Vladimirescu, O.S. Tulcea,

parcelele: 1-31, 33-35, 37-60, 62-66.

Unitatea de producţie II Tudor Vladimirescu, O.S. Tulcea,

parcelele: 1-31, 33-35, 37-60, 62-66.

Unitatea de producţie III Maliuc, O.S. Tulcea,

parcelele: 1-113.

Unitatea de producţie III Maliuc, O.S. Tulcea,

parcelele: 1-113.

Unitatea de producţie III Maliuc, O.S. Tulcea,

parcelele: 1-113. Unitatea de producţie IV Tătaru,

O.S. Tulcea, parcelele: 10-77, 97, 98, 100-136.

Unitatea de producţie IV Tătaru, O.S. Tulcea,

parcelele: 10-77, 97, 98, 100-136.

Unitatea de producţie IV Tătaru, O.S. Tulcea,

parcelele: 10-77, 97, 98, 100-136. Unitatea de producţie V Periprava, O.S. Tulcea,

parcelele: 1-113.

Unitatea de producţie V Periprava, O.S. Tulcea,

parcelele: 1-113.

Unitatea de producţie V Periprava, O.S. Tulcea,

parcelele: 1-113. Unitatea de producţie VI Letea,

O.S. Tulcea, parcelele: 1-182.

Unitatea de producţie VI Letea, O.S. Tulcea,

parcelele: 1-182.

Unitatea de producţie VI Letea, O.S. Tulcea,

parcelele: 1-182. Unitatea de producţie VII Sfântu

Gheorghe, O.S. Tulcea, parcelele: 1-186.

OS.Rusca

U.P.VII Sfântu Gheorghe -

Unitatea de producţie VIII Caraorman, O.S. Tulcea,

parcelele: 1-77.

O.S. Rusca

U.P.VIII Caraorman -

Unitatea de producţie IX Ivancea, O.S. Tulcea,

parcelele: 22-44, 46-70.

O.S. Rusca

U.P.IX Ivancea -

Unitatea de producţie X Uzlina, O.S. Tulcea,

parcelele: 2, 3, 5, 7, 10-14, 16, 18, 21-36, 38-133.

O.S. Rusca U.P.X Uzlina

-

Unitatea de producţie XI Carasuhat, O.S. Tulcea,

parcelele: 1-8, 10-38, 41-46, 48, 50, 51, 60, 64-69.

O.S. Rusca U.P.XI Carasuhat -

Unitatea de producţie XII Rusca, O.S. Tulcea,

parcelele: 1-177.

O.S. Rusca U.P.XII Rusca -

Unitatea de producţie XIII Dobrogea, O.S. Tulcea,

parcelele: 1-5, 11-16, 18-95.

O.S. Rusca

U.P.XIII Dobrogea -

Unitatea de producţie XIV Tulcea, O.S. Tulcea,

parcelele: 1-5, 11-16, 18-95.

Unitatea de producţie XIV Tulcea, O.S. Tulcea,parcelele: 1-34,

44-55. O.S. Rusca U.P.XIII Dobrogea

parcelele: 35-45

Unitatea de producţie XIV Tulcea, O.S. Tulcea,parcelele: 1-23,

25-27,31-34,46-55

2.2. Constituirea şi materializarea parcelarului şi subparcelarului

Amenajarea actuală a menţinut parcelarul şi de la amenajarea precedentă deoarece

limitele parcelelor au fost bine alese reprezentate de detalii evidente de planimetrie (canale, diguri) sau prin linii parcelare cu caracter permanent.

Liniile parcelare sunt linii deschise dispuse perpendicular pe direcţia generală de curgere a apelor.

38

Subparcelarul a suferit modificări datorită lucrărilor executate între cele două

amenajări şi a unei analize aprofundate a staţiunii şi a arboretului, pe baza cartării staţionale la scară mijlocie (1: 50.000).

Delimitarea şi materializarea parcelarului au fost efectuate de proiectanţi şi de personalul de teren al ocolului silvic. Subparcelarul a fost delimitat de către proiectanţi. Indicativele alfabetice ale vechiului parcelar, pe cât posibil, au fost păstrate.

2.2.1. Mărimea parcelelor şi subparcelelor

Suprafaţa parcelelor şi subparcelelor, medie, maximă, minimă este prezentată în

tabelul următor: Tabelul 2.2.1.1

U.P. Anul

amena-jării

Parcele Subparcele

Nr. Suprafaţa (ha) Nr. Suprafaţa (ha) medie maximă minimă medie maximă minimă

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

I 2009 93 17,1 47,7 0,5 334 4,8 46,4 0,1 2014 93 17,42 47,93 0,41 359 4,51 46,67 0,11

II 2009 63 22,1 66,6 0,4 350 4,0 47,8 0,1 2014 63 22,21 66,6 0,4 295 4,74 39,72 0,11

III 2009 113 19,7 36,4 3,2 400 5,6 27,9 0,3 2014 113 19,88 35,38 3,20 390 5,76 31,29 0,14

IV 2009 107 14,7 52,5 0,6 365 4,3 30,7 0,2 2014 107 15,07 52,14 0,46 375 4,30 30,36 0,06

V 2009 113 18,9 69,9 1,6 535 4,0 32,6 0,1 2014 113 19,02 69,49 1,69 544 3,95 32,42 0,04

VI 2009 182 20,0 46,1 1,5 1112 3,3 23,7 0,1 2014 182 20,20 46,1 1,5 1111 3,31 23,50 0,04

XIV 2009 40 14,1 53,5 0,7 161 3,5 44,9 0,1 2014 40 14,27 52,97 0,7 167 3,42 22,46 0,19

Ocol 2009 711 18,5 69,9 0,5 3257 4,0 47,8 0,1 2014 711 18,67 69,49 0,4 3241 4,10 46,67 0,04

În cadrul ocolului silvic există parcele care depăşesc limita de 20 ha în zona de

câmpie – baltă, limită prevăzută de normele tehnice pentru amenajarea pădurilor. Depăşirea suprafeţelor maxime admise se datorează faptului că nu sunt detalii care să poată constitui limite evidente de divizare a parcelelor respective.

2.2.2. Situaţia bornelor

În cadrul Ocolului Silvic Tulcea sunt amplasate 1397 borne amenajistice. În tabelul

următor este prezentat numărul de borne pe unităţi de producţie şi natură de proprietate.

Tabelul 2.2.2.1 Natura propr. fd.

forestier Număr borne pe unităţi de producţie Total

borne I II III IV V VI XIV 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Fd. forestier propr. publică a statului 233 150 231 233 188 264 98 1397

Bornele sunt amplasate la intersecţia limitelor parcelare, la intersecţiile acestora cu

limita pădurii şi la limita pădurii, în punctele de contur caracteristice. Bornele sunt confecţionate din beton armat.

39

2.3. Baza cartografică folosită. Metode şi procedee de ridicări în plan utilizate pentru reambularea bazei cartografice.

Materialul cartografic de bază utilizat la elaborarea amenajamentelor Ocolului Silvic

Tulcea a fost format din planuri de bază şi fotoplanuri aerofotogrametrice, hărţi amenajistice şi hărţi de ansamblu.

2.3.1. Planuri de bază utilizate

Pentru determinarea suprafeţelor şi întocmirea hărţilor amenajistice au fost utilizate

planuri de bază (foi volante) la scara 1:10000, elaborate de I.G.F.C.O.T. în anii 1994 şi reactualizate după zboruri din 2005 şi 2010.

În tabelul următor este prezentată nomenclatura planurilor de bază utilizate, pe unităţi de producţie.

Tabelul 2.3.1.1.

Unităţi de producţie Planuri de bază Nomenclatura Scara

1 2 3

I Sălceni

L-35-94 - D - c - 3

1:10000

L-35-94 - D - c - 4 L-35-106 - A - d - 2 L-35-106 - B - a - 1 L-35-106 - B - a - 2 L-35-106 - B - a - 3 L-35-106 - B - a - 4 L-35-106 - B - b - 1 L-35-106 - B - b - 3 L-35-106 - B - b - 4 L-35-106 - B - c - 1 L-35-106 - B - c - 2 L-35-106 - B - c - 3 L-35-106 - B - d - 1 L-35-106 - B - d - 2 L-35-107 -A - a - 3 L-35-107 -A – a – 4 L-35-107 -A – c – 1 L-35-107 -A – c – 2

II Tudor Vladimirescu

L – 35 - 106 -B - d - 3

1:10000

L – 35 - 106 -B - b - 4 L – 35 - 106 -B - c - 1 L – 35 - 106 -B - c – 2 L – 35 - 106 -B - c – 3 L – 35 - 106 -B - c - 4 L – 35 - 106 -B - d - 1 L – 35 - 106 -B - d – 2 L – 35 - 106 -B - d – 3 L – 35 - 106 -B - d - 4

III Maliuc

L - 35 - 106 - B - d - 2

1:10000

L - 35 - 106 - B - d - 4 L - 35 - 107 - A - c - 1 L - 35 - 107 - A - c - 3 L - 35 - 107 - A - c - 4 L - 35 - 107 - A - d - 2 L - 35 - 107 - A - d - 3 L - 35 - 107 - A - d - 4

40

Unităţi de producţie Planuri de bază Nomenclatura Scara

1 2 3

IV Tătaru

L – 35 - 94 -D - d - 4

1:10000

L – 35 - 95 - C - b - 4 L – 35 - 95 -C - c - 2 L – 35 - 95 -C - c - 3 L – 35 - 95 -C - c - 4 L – 35 - 95 - C - d - 1 L – 35 - 95 - C - d - 2 L – 35 - 95 - C - d - 3 L – 35 - 95 - C - d - 4 L – 35 - 95 - D - a - 3 L – 35 - 95 -D - c - 1 L – 35 - 95 -D - c - 3 L – 35 - 106 - B - b - 2 L – 35 - 106 - B - b - 4 L – 35 - 107 - A - a - 1 L – 35 - 107 - A - a - 2 L – 35 - 107 - A - a - 3 L – 35 - 107 - A - a - 4 L – 35 - 107 -A – b - 1 L – 35 - 107 - A - b - 2 L – 35 - 107 - A - b - 3 L – 35 - 107 - A - b- 4 L – 35 - 107 - B - a - 1 L – 35 - 107 - B - a - 3

V Periprava

L-35-107 -B - a – 1

1:10000

L-35-107 -B - a – 2 L-35-107 -B - a – 3 L-35-107 -B - a – 4 L-35-107 -B - b – 1 L-35-107 -B - b – 2 L-35-107 -B - c – 1 L-35-108 -A - a – 2 L-35-108 -A - a – 4 L-35-108 -A - b – 1 L-35-108 -A - b – 3 L-35-108 -A - d – 1 L-35-108 -A - d – 3 L-35-108 -C - b – 1 L-35-108 -C - b – 2 L-35- 95 - D - a – 3 L-35- 95 - D - a – 4 L-35- 95 - D - b – 3 L-35- 95 - D - b – 4 L-35- 95 - D - c – 1 L-35- 95 - D - c – 2 L-35- 95 - D - c – 3 L-35- 95 - D - c – 4 L-35- 95 - D - d – 1 L-35- 95 - D - d – 3 L-35- 95 - D - d – 4 L-35- 96 - C - a – 3 L-35- 96 - C - c – 1 L-35- 96 - C - c – 2 L-35- 96 - C - c – 3 L-35- 96 - C - c – 4 L-35- 96 - C - d – 3 L-35- 96 - D - d – 2

41

Unităţi de producţie Planuri de bază Nomenclatura Scara

1 2 3

VI Letea

L – 35 - 95 -D - d - 4

1:10000

L – 35 - 96 -C - c - 3 L – 35 - 96 -C - c - 4 L – 35 - 107 -A - d – 2 L – 35 - 107 -A - d – 4 L – 35 - 107 -B - a - 2 L – 35 - 107 -B - a – 3 L – 35 - 107 -B - a - 4 L – 35 - 107 -B - b – 1 L – 35 - 107 -B - b – 2 L – 35 - 107 -B - b – 3 L – 35 - 107 -B - b – 4 L – 35 - 107 -B - c – 1 L – 35 - 107 -B - c – 2 L – 35 - 107 -B - c – 3 L – 35 - 107 -B - c – 4 L – 35 - 107 -B - d – 1 L – 35 - 107 -B - d – 2 L – 35 - 107 -B - d – 3 L – 35 - 107 -B - d – 4 L – 35 - 108 -A - a – 1 L – 35 - 108 -A - a – 2 L – 35 - 108 -A - a – 3 L – 35 - 108 -A - a – 4 L – 35 - 108 -A - b – 3 L – 35 - 108 -A - c – 1 L – 35 - 108 -A - c – 2 L – 35 - 108 -A - c – 3 L – 35 - 108 -A - c – 4 L – 35 - 108 -A - d – 1 L – 35 - 108 -A - d – 3 L – 35 - 108 -C - a – 2 L – 35 - 108 -C - b – 1

XIV Tulcea

L-35-106 -A - c – 2

1:10000

L-35-106 -A - c – 4 L-35-106 -A - d – 1 L-35-106 -A - d – 2 L-35-106 -A – d - 3 L-35-106 -A – d - 4 L-35-106 -B - c – 1 L-35-106 -B - c – 3 L-35-106 -B - c – 4 L-35-106 -C - b – 2

2.3.2. Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază

Limitele fondului forestier de pe planurile de bază corespund cu realitatea de pe teren.

Subparcelele constituite la actuala amenajare precum şi alte detalii planimetrice care nu au apărut pe planurile de bază au fost ridicate în plan cu G.P.S.-ul.

Pentru reambularea planurilor de bază s-au executat 350,0 km, utilizându-se 3123 puncte de sprijin.

Ridicările au fost raportate la scara planurilor utilizate şi transpuse pe acestea. Planurile astfel echipate au constituit materialul cartografic pe care s-au determinat

prin suprafeţele unităţilor amenajistice şi s-au întocmit hărţile.

42

2.4. Suprafaţa fondului forestier

Suprafaţa totală a fondului forestier al Ocolului Silvic Tulcea este de 13274,93 ha.

Această suprafaţă a fost împărţită în şapte unităţi de producţie, prezentate în tabelul următor: Tabelul 2.4.1.

Suprafaţa fondului forestier pe unităţi de producţie (ha) I

Sălceni II

T.Vladimirescu III

Maliuc IV

Tătaru V

Periprava VI

Letea XIV

Tulcea 1 2 3 4 5 6 7

1619,86 1399,52 2246,94 1612,71 2149,29 3675,89 570,72

2.4.1. Determinarea suprafeţelor Suprafaţa fondului forestier din fiecare plan s-a determinat analitic. Suprafaţa fondului

forestier la amenajarea precedentă a fost de 13124,60 ha. La actuala amenajare suprafaţa fondului forestier este de 13274,93 ha. Diferenţa de 150,33 ha se datorează ieşirilor din fondul forestier cu acte legale, depunerilor de aluviuni, erodărilor de maluri şi determinării analitice a suprafeţelor. Această situaţie este prezentată în tabelele următoare, pe unităţi de producţie şi total ocol.

Tabelul 2.4.1.1.

U.P.

Suprafaţa (ha) Diferenţe (ha) Justificarea diferenţelor (ha)

Ame-na-

jarea actu-ală

Ame-na-

jarea prece-dentă

+ -

+ - Dife- renţe

datorate determi-

nării analitice a suprafe-

ţeor

Depu- neri

de alu- viuni

Erori foto-inter-pre-tare

Total

Dife- renţe

datorate determi-

nării analitice a supra-

feţeor

Ero- dări de

ma- luri

Erori foto-inter-pre-tare

Ieşiri cu

acte legale

Legea 1/2000 Total

1 2 3 4 5 6 7 8 10 11 12 13 14 15 17 I 1619,86 1589,00 30,86 - 35,96 22,94 58,9 26,42 1,62 28,04

II 1399,52 1395,00 4,52 - 13,95 - - 13,95 8,70 - - - 0,73 9,43

III 2246,94 2222,20 24,74 - 51,01 - - 51,01 26,27 - - - - 26,27

IV 1612,71 1567,4 45,31 - 53,72 21,92 - 75,64 25,41 2,67 - - 2,25 30,33

V 2149,29 2137,0 12,29 - 54,25 - - 54,25 41,96 - - - - 41,96 VI 3675,89 3648,5 27,39 - 66,65 - - 66,65 39,26 - - - - 39,26

XIV 570,72 565,5 5,22 - 27,49 1,05 - 28,54 16,31 6,81 - 0,20 - 23,32

O.S. 13274,93 13124,6 150,33 - 303,03 45,91 - 348,94 184,33 11,10 - 0,2 2,98 198,61

43

2.4.2. T A B E L U L 1 EVIDENTA MIŞCĂRILOR DE SUPRAFAŢĂ DIN FONDUL FORESTIER Tabelul 2.4.2.1.

Nr. crt

Documentul de aprobare

Scopul modificării efectuate, denumirea unităţilor

implicate în schimb.

Modificări de altă natură

Unităţi amena- jistice

Modificări ale fondului forestier proprietate publică a statului Defrişări

fără scoa- tere din

fondul fo- restier(ha)

Semnă- tura

şefului de ocol

Felul docu-

mentu-lui

Nr. Data Definitive Temporare

Intrări (ha)

Ieşiri (ha)

Sold (ha)

Supra-fata (ha)

Termen Data repri- mirii

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 Amenajament 2009 O.S. TULCEA - - 13124,60

1. Diferenţe datorate determinării analitice a suprafeţelor 303,03 184,33 13243,30 2. Depuneri aluviuni 45,91 - 13289,21 3. Erodări maluri - 11,10 13278,11 4. Legea 1/2000 - 2,98 13275,13 5. Ieşiri cu acte legale - 0,20 13274,93 Amenajament 2014 O.S. TULCEA - - 13274,93

44

Nr.

Documentul de aprobare Scopul modificării

efectuate, denumirea unităţii de la care provine terenul sau beneficiarul scoaterii definitive ori temporare din fondul

forestier

Unităţi ame-najistice

Modificări în suprafaţa fondului forestier Ocupări temporare din fondul forestier

Defrişări fără scoatere din

fondul forestier

ha

Semnătura şefului

O.S. Felul docu-mentului Nr. Data

Intrări ha

Scoateri de-finitive din f.f.

ha Sold ha

Suprafaţa ha Termen Data

reprimirii

U.P.I Salceni 1. Suprafaţa la 01.01.2009 - - - 1589,00

2. Diferenţe datorate determinării analitice a suprafeţelor

1 0,92 - 6 - 0,27 7 0,53 - 10 0,33 - 11 0,15 - 12 0,84 - 13 0,55 - 17 - 0,28 18 1,61 - 19 0,38 - 22 0,35 - 24 - 0,33 25 0,15 - 26 0,18 - 27 0,58 - 29 - 0,24 32 - 0,39 33 0,29 - 35 1,00 - 36 - 0,14 37 1,62 - 38 0,12 - 39 - 3,10 40 - 0,56 42 - 0,18 43 - 0,13 44 0,54 - 45 - 0,33 46 - 0,33 47 - 0,24 48 0,23 - 55 0,36 - 56 0,50 -

45

Nr.

Documentul de aprobare Scopul modificării

efectuate, denumirea unităţii de la care provine terenul sau beneficiarul scoaterii definitive ori temporare din fondul

forestier

Unităţi ame-najistice

Modificări în suprafaţa fondului forestier Ocupări temporare din fondul forestier

Defrişări fără scoatere din

fondul forestier

ha

Semnătura şefului

O.S. Felul docu-mentului Nr. Data Intrări

ha Scoateri de-

finitive din f.f. ha

Sold ha

Suprafaţa ha Termen Data

reprimirii

2. Diferenţe datorate determinării analitice a suprafeţelor

57 0,26 - 58 0,90 - 59 0,77 - 60 - 0,13 65 0,41 - 66 0,31 - 67 0,10 - 68 1,15 - 69 0,48 - 70 - 0,28 71 1,28 - 72 0,71 - 81 0,67 - 83 0,85 - 84 0,67 - 85 - 4,44 86 - 1,08 88 1,07 - 89 0,61 - 90 0,10 - 91 3,44 - 92 0,22 - 93 - 0,62 94 0,15 - 95 - 5,44 96 - 3,13 97 10,58 - 98 - 4,78

Total 35,96 26,42 1598,54

3. Depuneri

3 1,13 4 0,50 8 2,27 9 1,59 14 - 15 -

46

Nr.

Documentul de aprobare Scopul modificării

efectuate, denumirea unităţii de la care provine terenul sau beneficiarul scoaterii definitive ori temporare din fondul

forestier

Unităţi ame-najistice

Modificări în suprafaţa fondului forestier Ocupări temporare din fondul forestier

Defrişări fără scoatere din

fondul forestier

ha

Semnătura şefului

O.S. Felul docu-mentului Nr. Data

Intrări ha

Scoateri de-finitive din f.f.

ha Sold ha

Suprafaţa ha Termen Data

reprimirii

3. Depuneri

16 - 49 2,36 50 1,13 51 - 52 1,44 53 0,74 54 2,42 75 1,98 76 1,05 77 0,48 78 1,37 79 4,48

Total 22,94 - 1621,48

4. Erodari maluri

3 - 4 - 8 - 9 - 14 0,14 15 0,09 16 0,25 49 - 50 - 51 1,14 52 - 53 - 54 - 75 - 76 - 77 - 78 - 79 -

Total - 1,62 1619,86 5. Suprafaţa la 01.01.2014 - - - 1619,86

47

Nr.

Documentul de aprobare Scopul modificării

efectuate, denumirea unităţii de la care provine terenul sau beneficiarul scoaterii definitive ori temporare din fondul

forestier

Unităţi ame-najistice

Modificări în suprafaţa fondului forestier Ocupări temporare din fondul forestier

Defrişări fără scoatere din

fondul forestier

ha

Semnătura şefului

O.S. Felul docu-mentului Nr. Data

Intrări ha

Scoateri de-finitive din f.f.

ha Sold ha

Suprafaţa ha Termen Data

reprimirii

U.P.II Tudor Vladimirescu 1. Suprafaţa la 01.01.2009 1395,00 2. PV 483 13/06/ 2009 Legea 1/2000 55E% - 0,73 1394,27

3.

Diferenţe datorate determinării analitice a suprafeţelor

1 - 0,76 - 2 0,91 - - 4 - 0,14 - 5 0,29 - - 6 0,23 - - 7 0,20 - - 8 0,25 - - 9 0,11 - - 10 - 0,22 - 11 0,82 - - 13 - 0,23 - 14 - 0,18 - 15 0,85 - - 17 - 1,88 - 18 1,05 - - 19 0,38 - - 20 0,51 - - 21 - 0,14 - 22 0,20 - - 23 1,85 - - 24 0,48 - - 25 0,84 - - 29 - 0,19 - 30 - 1,14 - 31 0,66 - - 34 0,12 - - 35 0,52 - - 37 0,15 - - 40 0,70 - - 41 - 1,67 - 42 0,75 - -

48

Nr.

Documentul de aprobare Scopul modificării

efectuate, denumirea unităţii de la care provine terenul sau beneficiarul scoaterii definitive ori temporare din fondul

forestier

Unităţi ame-najistice

Modificări în suprafaţa fondului forestier Ocupări temporare din fondul forestier

Defrişări fără scoatere din

fondul forestier

ha

Semnătura şefului

O.S. Felul docu-mentului Nr. Data

Intrări ha

Scoateri de-finitive din f.f.

ha Sold ha

Suprafaţa ha Termen Data

reprimirii

3. Diferenţe datorate determinării analitice a suprafeţelor

43 0,70 - - 45 - 0,17 - 46 0,27 - - 47 - 0,37 - 48 0,22 - - 52 - 0,19 - 57 - 0,61 - 58 0,71 - - 59 - 0,14 - 60 - 0,39 - 65 0,18 - - 66 - 0,28 -

TOTAL 13,95 8,70 1399,52 4. Suprafaţa la 01.01.2014 1399,52

U.P.III Maliuc 1. Suprafaţa la 01.01.2009 - - - 2222,20

2. Diferenţe datorate determinării analitice a suprafeţelor

2 2,22 - 3 - 1,12 4 0,45 - 5 0,87 - 7 - 0,19 8 0,33 - 9 - 1,02 10 - 0,41 11 0,66 - 13 - 0,58 14 - 0,29 15 0,12 - 16 0,78 - 17 - 0,34 18 - 0,85 19 - 0,11 21 0,10 - 22 1,20 -

49

Nr.

Documentul de aprobare Scopul modificării

efectuate, denumirea unităţii de la care provine terenul sau beneficiarul scoaterii definitive ori temporare din fondul

forestier

Unităţi ame-najistice

Modificări în suprafaţa fondului forestier Ocupări temporare din fondul forestier

Defrişări fără scoatere din

fondul forestier

ha

Semnătura şefului

O.S. Felul docu-mentului Nr. Data

Intrări ha

Scoateri de-finitive din f.f.

ha Sold ha

Suprafaţa ha Termen Data

reprimirii

2. Diferenţe datorate determinării analitice a suprafeţelor

24 - 0,73 25 - 0,76 26 0,88 - 28 - 0,50 29 0,16 - 30 0,79 - 32 0,15 - 33 0,78 - 34 - 0,86 35 0,25 - 36 0,28 - 38 0,36 - 39 0,11 - 40 - 2,84 43 0,13 - 45 1,21 - 46 - 1,02 47 1,35 - 48 - 0,99 49 2,18 - 50 - 0,26 53 - 0,53 54 0,60 - 55 0,81 - 56 0,13 - 58 0,25 - 61 0,53 - 62 0,37 - 66 0,22 - 67 - 0,16 68 0,13 - 69 0,11 - 70 - 0,35 71 0,12 - 77 0,63 -

50

Nr.

Documentul de aprobare Scopul modificării

efectuate, denumirea unităţii de la care provine terenul sau beneficiarul scoaterii definitive ori temporare din fondul

forestier

Unităţi ame-najistice

Modificări în suprafaţa fondului forestier Ocupări temporare din fondul forestier

Defrişări fără scoatere din

fondul forestier

ha

Semnătura şefului

O.S. Felul docu-mentului Nr. Data

Intrări ha

Scoateri de-finitive din f.f.

ha Sold ha

Suprafaţa ha Termen Data

reprimirii

2. Diferenţe datorate determinării analitice a suprafeţelor

78 0,96 - 79 - 0,61 81 0,29 - 82 0,13 - 84 0,88 - 85 - 1,95 86 0,44 - 87 0,22 - 88 0,40 - 89 0,78 - 90 1,73 - 91 0,34 - 92 - 1,75 93 - 0,86 94 0,35 - 95 0,33 - 96 - 0,66 97 3,17 - 98 2,93 - 99 - 0,64 100 15,16 - 101 0,44 - 102 0,60 - 103 0,52 - 104 0,76 - 105 - 0,66 106 0,13 - 107 - 0,51 108 0,32 - 110 - 4,15 111 0,18 - 112 - 0,57 113 0,69 -

Total 51,01 26,27 2246,94 3. Suprafaţa la 01.01.2014 - - - 2246,94

51

Nr.

Documentul de aprobare Scopul modificării

efectuate, denumirea unităţii de la care provine terenul sau beneficiarul scoaterii definitive ori temporare din fondul

forestier

Unităţi ame-najistice

Modificări în suprafaţa fondului forestier Ocupări temporare din fondul forestier

Defrişări fără scoatere din

fondul forestier

ha

Semnătura şefului

O.S. Felul docu-mentului Nr. Data

Intrări ha

Scoateri de-finitive din f.f.

ha Sold ha

Suprafaţa ha Termen Data

reprimirii

U.P.IV Tătaru 1. Suprafaţa la 01.01.2009 1567.40 2. PV 219 18/01/ 2010 Legea 1/2000 30B% - 2,25 1565,15

3. Diferenţe datorate determinării analitice a suprafeţelor

10 1,17 - 11 - 0,36 13 1,76 - 14 1,99 - 15 - 3,26 16 0,91 - 18 - 0,69 19 0,75 - 20 1,14 - 21 0,77 - 23 0,19 - 24 - 0,26 25 0,57 - 26 1,18 - 27 1,85 - 28 0,22 - 29 0,46 - 30 0,68 - 31 1,44 - 32 - 0,85 33 - 1,36 34 0,24 - 35 0,42 - 38 - 0,74 39 - 2,53 40 - 1,29 41 - 0,48 44 - 0,44 48 0,37 - 49 8,00 - 50 - 0,28

52

Nr.

Documentul de aprobare Scopul modificării

efectuate, denumirea unităţii de la care provine terenul sau beneficiarul scoaterii definitive ori temporare din fondul

forestier

Unităţi ame-najistice

Modificări în suprafaţa fondului forestier Ocupări temporare din fondul forestier

Defrişări fără scoatere din

fondul forestier

ha

Semnătura şefului

O.S. Felul docu-mentului Nr. Data

Intrări ha

Scoateri de-finitive din f.f.

ha Sold ha

Suprafaţa ha Termen Data

reprimirii

3. Diferenţe datorate determinării analitice a suprafeţelor

51 - 0,26 55 0,12 - 56 0,25 - 59 0,56 - 60 1,17 - 62 1,01 - 63 - 1,63 64 - 0,61 65 - 1,12 66 - 0,35 67 0,62 - 68 0,88 - 69 1,71 - 70 1,01 - 71 - 0,31 72 1,53 - 73 1,26 - 74 1,18 - 75 1,20 - 76 1,54 - 77 1,57 - 97 - 1,72 98 0,76 - 100 1,12 - 101 0,10 - 102 0,57 - 103 0,08 - 104 - 0,06 105 - 0,14 106 0,40 - 107 2,16 - 113 - 0,36 114 - 1,58 115 0,34 - 116 1,05 -

53

Nr.

Documentul de aprobare Scopul modificării

efectuate, denumirea unităţii de la care provine terenul sau beneficiarul scoaterii definitive ori temporare din fondul

forestier

Unităţi ame-najistice

Modificări în suprafaţa fondului forestier Ocupări temporare din fondul forestier

Defrişări fără scoatere din

fondul forestier

ha

Semnătura şefului

O.S. Felul docu-mentului Nr. Data

Intrări ha

Scoateri de-finitive din f.f.

ha Sold ha

Suprafaţa ha Termen Data

reprimirii

3. Diferenţe datorate determinării analitice a suprafeţelor

117 0,98 - 118 - 0,37 120 - 0,36 121 - 0,34 122 - 0,71 123 - 0,87 124 0,86 - 127 - 0,27 128 0,71 - 129 1,40 - 130 0,47 - 133 - 1,32 134 - 0,49

TOTAL 53,72 25,41 1593,46

4. Depuneri

12 1,60 - 57 1,53 - 58 2,53 - 61 2,08 - 108 2,61 - 109 2,41 - 110 0,51 - 111 2,39 - 112 1,80 - 125 4,46 -

TOTAL 21,92 - 1615,38

5. Erodări maluri

52 - 1,38 53 - 1,01 54 - 0,28

TOTAL - 2,67 1612,71 6. Suprafaţa la 01.01.2014 1612,71

54

Nr.

Documentul de aprobare Scopul modificării

efectuate, denumirea unităţii de la care provine terenul sau beneficiarul scoaterii definitive ori temporare din fondul

forestier

Unităţi ame-najistice

Modificări în suprafaţa fondului forestier Ocupări temporare din fondul forestier

Defrişări fără scoatere din

fondul forestier

ha

Semnătura şefului

O.S. Felul docu-mentului Nr. Data

Intrări ha

Scoateri de-finitive din f.f.

ha Sold ha

Suprafaţa ha Termen Data

reprimirii

U.P.V Periprava Suprafaţa 01.01.2009 2137,00

1. Diferenţe datorate determinării analitice a suprafeţelor

1 2,05 2 2,01 3 0,29 6 1,52 7 0,35

10 0,11 12 1,76 13 0,63 14 0,51 15 0,52 16 0,15 17 0,16 18 0,22 19 0,34 20 1,32 21 0,85 22 0,90 23 1,40 24 0,35 25 1,25 26 0,80 27 0,46 28 0,23 29 0,68 30 0,88 31 0,48 32 0,44 33 1,41 34 0,62 35 0,14 36 0,85 37 1,48

55

Nr.

Documentul de aprobare Scopul modificării

efectuate, denumirea unităţii de la care provine terenul sau beneficiarul scoaterii definitive ori temporare din fondul

forestier

Unităţi ame-najistice

Modificări în suprafaţa fondului forestier Ocupări temporare din fondul forestier

Defrişări fără scoatere din

fondul forestier

ha

Semnătura şefului

O.S. Felul docu-mentului Nr. Data

Intrări ha

Scoateri de-finitive din f.f.

ha Sold ha

Suprafaţa ha Termen Data

reprimirii

1. Diferenţe datorate determinării analitice a suprafeţelor

38 0,25 40 0,65 41 0,48 42 0,27 43 0,40 44 0,37 45 0,50 46 1,33 47 0,11 48 1,05 49 0,17 50 0,15 51 0,90 52 0,42 53 0,31 55 0,33 56 0,18 58 0,45 59 2,38 60 0,13 61 1,08 62 0,73 63 0,47 64 0,45 66 0,23 67 0,30 69 0,13 70 1,00 71 0,61 72 0,18 73 0,74 74 0,28 75 0,15 76 0,46

56

Nr.

Documentul de aprobare Scopul modificării

efectuate, denumirea unităţii de la care provine terenul sau beneficiarul scoaterii definitive ori temporare din fondul

forestier

Unităţi ame-najistice

Modificări în suprafaţa fondului forestier Ocupări temporare din fondul forestier

Defrişări fără scoatere din

fondul forestier

ha

Semnătura şefului

O.S. Felul docu-mentului Nr. Data

Intrări ha

Scoateri de-finitive din f.f.

ha Sold ha

Suprafaţa ha Termen Data

reprimirii

1. Diferenţe datorate determinării analitice a suprafeţelor

77 2,07 78 7,72 80 0,23 81 0,41 82 1,12 83 0,32 84 3,23 85 1,31 86 2,80 87 5,00 88 1,02 89 0,89 90 0,58 91 0,47 92 0,50 94 0,23 95 0,49 96 0,69 97 0,12 99 1,29 100 0,27 102 3,46 103 0,17 104 0,56 105 5,14 106 2,13 107 4,30 108 5,10 110 0,13 111 0,29 112 0,39 113 0,98

Total 54,25 41,96 2149,29 Suprafaţa la 01.01.2014 Total 54,25 41,96 2149,29

57

Nr.

Documentul de aprobare Scopul modificării

efectuate, denumirea unităţii de la care provine terenul sau beneficiarul scoaterii definitive ori temporare din fondul

forestier

Unităţi ame-najistice

Modificări în suprafaţa fondului forestier Ocupări temporare din fondul forestier

Defrişări fără scoatere din

fondul forestier

ha

Semnătura şefului

O.S. Felul docu-mentului Nr. Data

Intrări ha

Scoateri de-finitive din f.f.

ha Sold ha

Suprafaţa ha Termen Data

reprimirii

U.P.VI Letea 1. Suprafaţa la 01.01.2009 3648,50

2.

Diferenţe datorate determinării analitice a suprafeţelor

1 1,60 - 3 - 0,26 4 - 0,76 6 - 0,92 7 1,68 - 8 0,89 - 9 0,59 - 11 0,65 - 12 2,53 - 13 0,42 - 16 0,98 - 18 0,24 - 19 - 0,80 20 - 0,24 21 1,97 - 22 1,43 - 23 0,68 - 24 0,77 - 25 1,13 - 26 0,30 - 27 0,45 - 28 - 0,59 29 0,38 - 30 1,77 - 31 - 1,13 32 - 0,84 33 - 0,63 34 - 0,17 35 0,95 - 36 - 0,74 37 - 1,69 38 - 0,48

58

Nr.

Documentul de aprobare Scopul modificării

efectuate, denumirea unităţii de la care provine terenul sau beneficiarul scoaterii definitive ori temporare din fondul

forestier

Unităţi ame-najistice

Modificări în suprafaţa fondului forestier Ocupări temporare din fondul forestier

Defrişări fără scoatere din

fondul forestier

ha

Semnătura şefului

O.S. Felul docu-mentului Nr. Data

Intrări ha

Scoateri de-finitive din f.f.

ha Sold ha

Suprafaţa ha Termen Data

reprimirii

2.

Diferenţe datorate determinării

analitice a suprafeţelor

39 1,66 - 40 0,71 - 41 0,14 - 42 0,42 - 43 0,52 - 44 1,21 - 45 0,35 - 46 0,25 - 47 0,48 - 48 1,47 - 49 1,09 - 50 - 0,49 51 0,46 - 52 0,44 - 53 0,98 - 54 0,40 - 55 - 0,29 57 0,99 - 58 1,28 - 59 - 1,14 60 - 0,55 61 - 1,49 62 0,63 - 63 - 1,30 64 - 2,06 65 - 0,82 66 0,94 - 67 0,33 - 68 0,53 - 69 0,40 - 70 2,33 - 71 - 0,16 73 0,17 - 74 1,31 - 75 0,45 -

59

Nr.

Documentul de aprobare Scopul modificării

efectuate, denumirea unităţii de la care provine terenul sau beneficiarul scoaterii definitive ori temporare din fondul

forestier

Unităţi ame-najistice

Modificări în suprafaţa fondului forestier Ocupări temporare din fondul forestier

Defrişări fără scoatere din

fondul forestier

ha

Semnătura şefului

O.S. Felul docu-mentului Nr. Data

Intrări ha

Scoateri de-finitive din f.f.

ha Sold ha

Suprafaţa ha Termen Data

reprimirii

2.

Diferenţe datorate determinării analitice a suprafeţelor

76 - 0,31 78 1,05 - 79 - 1,03 81 - 0,70 82 1,48 - 83 0,50 - 84 0,18 - 85 0,39 - 86 - 0,14 87 - 0,25 88 0,28 - 89 0,41 - 90 0,89 - 91 2,92 - 92 0,18 - 93 - 0,12 94 0,23 - 95 - 0,18 99 0,33 - 100 - 0,45 101 0,31 - 107 0,17 - 108 0,15 - 109 0,51 - 110 - 0,28 112 0,24 - 113 0,17 - 114 1,03 - 115 - 0,41 116 0,57 - 117 1,16 - 118 1,37 - 119 0,23 - 120 0,56 - 121 - 0,15

60

Nr.

Documentul de aprobare

Scopul modificării efectuate, denumirea

unităţii de la care provine terenul sau beneficiarul scoaterii definitive ori temporare din fondul

forestier

Unităţi ame-najistice

Modificări în suprafaţa fondului forestier Ocupări temporare din fondul forestier

Defrişări fără scoatere din

fondul forestier

ha

Semnătura şefului

O.S. Felul docu-mentului Nr. Data

Intrări ha

Scoateri de-finitive din f.f.

ha Sold ha

Suprafaţa ha Termen Data

reprimirii

2.

Diferenţe datorate determinării analitice a suprafeţelor

122 - 0,59 123 0,71 - 124 0,27 - 125 0,20 - 126 - 0,32 130 - 0,80 131 0,82 - 133 0,35 - 134 - 0,40 136 - 0,30 137 1,49 - 140 - 0,24 141 - 0,80 142 0,25 - 145 - 0,26 147 - 0,25 148 - 0,26 149 0,36 - 151 - 0,35 156 - 1,61 157 0,49 - 159 1,84 - 163 - 0,74 166 - 0,74 170 0,23 - 171 - 0,78 172 - 0,81 175 2,56 - 176 2,43 - 178 - 2,07 179 - 2,07 180 - 3,86 181 - 0,82

TOTAL 66,65 39,26 3675,89 3. Suprafaţa la 01.01.2014 3675,89

61

Nr.

Documentul de aprobare Scopul modificării

efectuate, denumirea unităţii de la care provine terenul sau beneficiarul scoaterii definitive ori temporare din fondul

forestier

Unităţi ame-najistice

Modificări în suprafaţa fondului forestier Ocupări temporare din fondul forestier

Defrişări fără scoatere din

fondul forestier

ha

Semnătura şefului

O.S. Felul docu-mentului Nr. Data

Intrări ha

Scoateri de-finitive din f.f.

ha Sold ha

Suprafaţa ha Termen Data

reprimirii

U.P.XIV Tulcea 1. Suprafaţa 01.01.2009 565,50

2. Diferenţe datorate determinării analitice a suprafeţelor

1 0,82 2 1,04 3 0,56 5 0,33 6 0,88 7 0,34 8 0,95 9 2,24 10 0,59 14 1,51 15 1,41 16 2,43 17 0,94 18 0,80 20 0,71 21 1,71 23 1,09 25 1,09 26 1,97 27 1,03 34 3,66 46 1,07 47 0,36 48 2,42 49 2,51 50 1,82 51 0,24 52 3,75 53 0,86 54 0,18 55 4,49

62

Nr.

Documentul de aprobare

Scopul modificării efectuate, denumirea

unităţii de la care provine terenul sau beneficiarul scoaterii definitive ori temporare din fondul

forestier

Unităţi ame-najistice

Modificări în suprafaţa fondului forestier Ocupări temporare din fondul forestier

Defrişări fără scoatere din

fondul forestier

ha

Semnătura şefului

O.S. Felul docu-mentului Nr. Data

Intrări ha

Scoateri de-finitive din f.f.

ha Sold ha

Suprafaţa ha Termen Data

reprimirii

3. Total 27,49 16,31 576,68 4.

Erodări maluri

11 2,07 5. 12 0,70 6. 13 0,90 7. 22 1,65 8. 32 1,49 9. Total 6,81 569,87

10. Depuneri de aluviuni 19 1,05 570,92

11. Total 1,05 570,92

12. Decizie 1 20.03.2009 Scoatere definitiva cu compensare în O.S. Rusca

U.P. XII Rusca

34M1 34M2

0,0320 13. P.V. 2220 23.06.2008 0,1671

14. Total 0,1991 15. Total 0,20 570,72

16. Suprafaţa la 01.01.2014 Total 28,54 23,32 570,72

63

2.4.3. Utilizarea fondului forestier

Repartiţia fondului forestier pe categorii de folosinţă este prezentată în tabelul următor:

Tabelul 2.4.3.1.

Nr. Simbol Categoria de folosinţă forestieră Suprafaţa

Total % Grupa I

Grupa a II-a

1 2 3 4 5 6 7 1 P Fond forestier total 13274,93 100 7207,29 2484,51

1.1. P.D. Terenuri acoperite cu pădure 8789,56 66 6651,24 2138,32 1.2. P.C. Terenuri care servesc nevoilor de

cultură 10,49 - - -

1.3. P.S. Terenuri care servesc nevoilor de producţie silvică

82,09 - - -

1.4. P.A. Terenuri care servesc nevoilor de administraţie forestieră

98,49 - - -

1.5. P.I. Terenuri afectate împăduririi 902,24 7 556,05 346,19 1.6. P.N. Terenuri neproductive 3269,30 25 - - 1.7. P.T. Terenuri ocupate temporar din fondul

forestier şi neprimite 122,35 1 - -

1.8. P.O. Ocupaţii şi litigii 122,35 1 - -

Situaţia fondului forestier pe categorii de folosinţă este prezentată detaliat în

paragraful 2.4.4. şi în subcapitolul 15.1., paragraful 15.1.1. Indicele de utilizare a fondului forestier este de 73%. Modul de încadrare la o folosinţă sau alta poate să varieze de la an la an în funcţie de

elementele noi ce apar în decursul aplicării amenajamentelor. În acest sens, ocolul silvic va analiza noile folosinţe şi va proceda la modificările corespunzătoare, cu aprobările legale.

În vederea gospodăririi corespunzătoare a fondului forestier, ocolul silvic va împăduri în primă urgenţă, terenurile destinate reîmpăduririi şi împăduririi, va analiza oportunitatea menţinerii celorlalte categorii de folosinţe şi în măsura în care o parte din aceste folosinţe nu mai sunt necesare, vor fi de urgenţă împădurite. Se va avea în vedere împădurirea terenurilor scoase temporar din fondul forestier după reprimire şi a altor categorii de terenuri care devin apte pentru împădurit.

64

2.4.4. Evidenţa fondului forestier pe destinaţii şi deţinători

FF DENUMIREA INDICATORILOR

COD

TOTAL

M.M.S.C. ALTI

DEŢINĂTORI F O N D U L F O R E S T I E R - T O T A L (P ) 13274.93 13274.93

1 TERENURI ACOPERITE CU PADURE (PD ) 8789.56 8789.56 101 RASINOASE (PDR) 13.80 13.80 102 FOIOASE (PDF) 8775.76 8775.76 103 RACHITARII (CULTIVATE SI NATURALE) (PDS) 2 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE CULTURA (PC ) 10.49 10.49 201 PEPINIERE (PCP) 10.49 10.49 202 PLANTAJE (PCJ) 203 COLECTII DENDROLOGICE (PCD) 3 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE PRODUCTIE SILVICA (PS ) 82.09 82.09 301 ARBUSTI FRUCTIFERI (CULTURI SPECIALIZATE) (PSZ) 302 TERENURI PENTRU HRANA VANATULUI (PSV) 57.16 57.16 303 APE CURGATOARE (PSR) 24.93 24.93 304 APE STATATOARE (PSL) 305 PASTRAVARII (PSP) 306 FAZANERII (PSF) 307 CRESCATORII ANIMALE CU BLANA FINA (PSB) 308 CENTRE FRUCTE DE PADURE (PSD) 309 PUNCTE ACHIZITIE FRUCTE, CIUPERCI (PSU) 310 ATELIERE DE IMPLETITURI (PSI) 311 SECTII SI PUNCTE APICOLE (PSA) 312 USCATORII SI DEPOZITE DE SEMINTE (PSS) 313 CIUPERCARII (PSC) 4 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE ADM. FORESTIERA (PA ) 98.49 98.49 401 SPATII DE PRODUCTIE SILVICA SI CAZARE PERS. SILVIC (PAS) 0.42 0.42 402 CAI FERATE FORESTIERE (PAF) 403 DRUMUIR FORESTIERE (PAD) 404 LINII DE PAZA CONTRA INCENDIILOR (PAP) 53.64 53.64 405 DEPOZITE FORESTIERE (PAZ) 1.00 1.00 406 DIGURI (PAG) 407 CANALE (PAC) 408 ALTE TERENURI (PAA) 43.43 43.43 5 TERENURI AFECTATE DE IMPADURIRI (PI ) 902.24 902.24 501 CLASA DE REGENERARE (PIR) 902.24 902.24 502 TERENURI INTRATE CU ACTE LEGALE IN F. FORESTIER (PIF) 6 TERENURI NEPRODUCTIVE (PN ) 3269.30 3269.30 601 STANCARII, ABRUPTURI (PNS) 602 BOLOVANISURI, PIETRISURI (PNP) 6.63 6.63 603 NISIPURI (ZBURATOARE SI MARINE) (PNN) 2402.80 2402.80 604 RAPE - RAVENE (PNR) 605 SARATURI CU CRUSTA (PNC) 12.88 12.88 606 MOCIRLE - SMARCURI (PNM) 790.42 790.42 607 GROPI DE IMPRUMUT SI DEPUNERI STERILE (PNG) 56.57 56.57 701 FASIE FRONTIERA (PF ) 0.41 0.41 801 TERENURI OCUPATE TEMPORAR DIN F.. FORESTIER SI NEREPRIMITE (PT ) 122.35 122.35

65

2.4.5. Suprafaţa fondului forestier pe categorii de folosinţă şi specii

NR. DENUMIREA INDICATORILOR TOTAL M.M.S.C. ALTI

CRT. 1 F O N D U L F O R E S T I E R T O T A L (RIND 2+33) 13274.93 13274.93 2 S U P R A F A T A P A D U R I L O R TOTAL (RIND 3+10) 8789.56 8789.56 3 R A S I N O A S E 13.80 13.80 4 MOLID

5 - DIN CARE : IN AFARA AREALULUI

6 BRAD

7 DUGLAS

8 LARICE

9 PINI 13.80 13.80 10 F O I O A S E (RIND 11+12+15+21) 8775.76 8775.76 11 FAG

12 STEJARI 392.46 392.46

13 - PEDUNCULAT

14 - GORUN

15 DIVERSE SPECII TARI 1632.57 1632.57

16 - SALCAM 596.92 596.92

17 - PALTIN 0.21 0.21

18 - FRASIN 956.14 956.14

19 - CIRES

20 - NUC

21 DIVERSE SPECII MOI 6750.73 6750.73

22 - TEI

23 - PLOPI 3702.15 3702.15

24 - DIN CARE : PLOPI EURAMERICANI 2360.87 2360.87

25 - SALCII 3035.49 3035.49

26 - DIN CARE IN LUNCA SI DELTA DUNARII 2837.78 2837.78 33 A L T E T E R E N U R I TOTAL 4485.37 4485.37 34 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE CULTURA SILVICA 10.49 10.49

35 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE PRODUCTIE SILVICA 82.09 82.09

36 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE ADMINISTRATIE FORESTIERA 98.49 98.49

37 TERENURI AFECTATE DE IMPADURIRI 902.24 902.24

38 - DIN CARE : IN CLASA DE REGENERARE

39 TERENURI NEPRODUCTIVE 3269.30 3269.30

40 FASIE FRONTIERA 0.41 0.41

41 TERENURI OCUPATE TEMPORAR DIN FONDUL FORESTIER 122.35 122.35

66

2.4.6. Situaţia suprafeţelor pe grupe funcţionale şi categorii de folosinţă

Tabelul 2.4.6.1.

Numărul şi denumirea unităţii de producţie

Gr. fct. I/II

A. Păduri şi terenuri destinate împăduririi şi reîmpăduririi

B. Terenuri afectate

gospodări-rii

pădurilor

C. Terenuri nepro-ductive stâncării nisipuri, sărături, mlaştini,

râpe, ravene,

etc.

D. Tere-nuri

ocupate tempo-rar din fondul

forestier

Total U.P.

A1. Păduri şi terenuri

destinate împăduririi

sau reîmpăduririi

pentru care se reglementează recoltarea de produse principale

A2. Păduri şi terenuri

destinate împădurii sau reîmpăduririi

pentru care nu se

reglementează recoltarea de

produse principale

Total A1+A2

hectare 1 2 3 4 5 6 7 8 9

I Sălceni I 621,44 571,73 1193,17 II 314,72 - 314,72

Total 936,16 571,73 1507,89 60,29 51,55 0,13 1619,86 II Tudor

Vladimirescu I 471,26 746,89 1218,15 II - - -

Total 471,26 746,89 1218,15 181,37 1399,52

III Maliuc I - 227,29 227,29 II 1853,32 - 1853,32

Total 1853,32 227,29 2080,61 12,24 77,74 76,35 2246,94

IV Tătaru I 336,02 626,32 962,34 II 316,47 - 316,47

Total 652,49 626,32 1278,81 4,94 292,58 36,38 1612,71

V Periprava I - 1321,67 1321,67 II - - -

Total - 1321,67 1321,67 40,92 786,50 0,20 2149,29

VI Letea I - 1797,66 1797,66 II - - -

Total - 1797,66 1797,66 66,88 1801,65 9,70 3675,89

XIV Tulcea I 259,75 227,26 487,01 II - - -

Total 259,75 227,26 487,01 5,80 77,91 - 570,72 TOTAL

O.S. I 1688,47 5518,82 7207,29 II 2484,51 - 2484,51

Total 4172,98 5518,82 9691,80 191,07 3269,30 122,76 13274,93

67

Tabelul 2.4.6.2.

Numărul şi denumirea unităţii de producţie

Gru-pa

func-ţiona-

lă I/II

A1. Păduri şi terenuri destinate împăduririi sau reîmpăduririi pentru care se reglementează recoltarea de produse principale

A1.1 Păduri inclusiv plantaţii

cu reuşită

definitivă

A1.2 Regene-

rări artificiale

fără reuşită

definitivă

A.1.3. Regenerări

naturale sau mixte cu reuşită parţială

obţinută în urma

tăierilor definitive

A.1.4 Terenuri de reîmpădurit

în urma tăierilor rase, a

doborâtu-rilor de vânt sau a altor

cauze

A.1.5 Goluri

destina-te împă-duririi

A.1.6. Terenuri

degradate, prevăzute

a se împădurii

A.1.7 Răchi-

tării natu-rale ori

create prin

culturi

Total

hectare 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

I Sălceni I 464,28 47,29 36,38 57,09 16,40 - - 621,44 II 244,35 1,84 2,65 43,05 22,83 - - 314,72

Total 708,63 49,13 39,03 100,14 39,23 - - 936,16 II Tudor

Vladimirescu I 383,05 - - 52,98 35,23 - - 471,26 II - - - - - - - -

Total 383,05 - - 52,98 35,23 - - 471,26

III Maliuc I - - - - - - - - II 784,25 823,20 - 207,22 38,65 - - 1853,32

Total 784,25 823,20 - 207,22 38,65 - - 1853,32

IV Tătaru I 255,11 5,75 - 28,18 46,98 - - 336,02 II 273,61 8,42 - 31,21 3,23 - - 316,47

Total 528,72 14,17 - 59,39 50,21 - - 652,49

XIV Tulcea I 236,68 7,29 1,72 10,85 3,21 - - 259,75 II - - - - - - - -

Total 236,68 7,29 1,72 10,85 3,21 - - 259,75 TOTAL

O.S. I 1339,12 60,33 38,10 149,10 101,82 - - 1688,47 II 1302,21 833,46 2,65 281,48 64,71 - - 2484,51

Total 2641,33 893,79 40,75 430,58 166,53 - - 4172,98

68

Tabelul 2.4.6.3.

Numărul şi denumirea unităţii de producţie

Gr. fcţ.

I

A2. Păduri şi terenuri destinate împăduririi sau reîmpăduririi pentru care nu se reglementează recoltarea de produse principale

A2.1 Păduri, inclusiv

plantaţii cu reuşită

definitivă

A2.2. Regenerări naturale,

artificiale sau mixte

cu reuşită parţială

A.2.3 Terenuri de reîmpădurit în urma do-borâturilor de vânt sau

a altor cauze

A.2.4 Goluri

destinate împăduririi

A2.5. Terenuri

degradate Total

hectare 1 2 3 4 5 6 7 8

I Sălceni I 552,55 - 2,41 16,77 - 571,73 Total 552,55 - 2,41 16,77 - 571,73

II Tudor Vladimirescu I 667,08 - 31,38 48,43 - 746,89

Total 667,08 - 31,38 48,43 - 746,89 III Maliuc I 159,13 2,08 14,01 52,07 - 227,29

Total 159,13 2,08 14,01 52,07 - 227,29 IV Tătaru I 538,88 2,28 70,79 14,37 - 626,32

Total 538,88 2,28 70,79 14,37 - 626,32 V Periprava I 1300,01 15,97 - 5,69 - 1321,67

Total 1300,01 15,97 - 5,69 - 1321,67 VI Letea I 1785,35 1,75 2,20 8,36 - 1797,66

Total 1785,35 1,75 2,20 8,36 - 1797,66 XIV Tulcea I 179,18 9,43 38,65 - - 227,26

Total 179,18 9,43 38,65 - - 227,26 TOTAL O.S. I 5182,18 31,51 159,44 145,69 - 5518,82

Total 5182,18 31,51 159,44 145,69 - 5518,82

69

Tabelul 2.4.6.4.

Numărul şi denumirea unităţii de producţie

B. Terenuri afectate gospodăririi pădurilor B1. Linii par-

celare prin-

cipale

B2. Linii de vâna-toare

şi tere-nuri de hrana pentru vânat

B3. Insta-laţii de trans-port

fores-tiere: dru-muri, căi

ferate, şi funi-culare perma-nente

B4. Clădiri, curţi şi depo-

zite per-ma-

nente

B5. Pepini

ere, plan-taţii

semin-cere

şi culturi

de plante mamă

B6. Culturi

de arbuşti fructi-feri,de plante medici-nale şi melife-

re

B7. Tere-nuri culti-vate

pentru nevo-

ile admi-nis-

traţiei

B8. Terenuri cu faza-

nerii, păstră-vării,

centre de prelu-crarea

fructelor de pădu-re, uscă-torii de seminţe

B9. Ape care fac

parte din

fondul forest.

B10. Cu-

loare pentru

linii electri-ce de înaltă tensi-une

Total

hectare 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

I Sălceni - - - 0,03 - - 0,45 - 24,93 34,88 60,29 II Tudor

Vladimirescu - - - - - - - - - - -

III Maliuc - - - 0,37 10,49 - 1,38 - - - 12,24 IV Tătaru - 4,58 - - - - 0,10 - - 0,26 4,94

V Periprava 14,04 26,40 - - - - 0,48 - - - 40,92 VI Letea 39,60 26,18 - - - - 0,30 - - 0,80 66,88

XIV Tulcea - - - 1,02 - - 0,32 - - 4,46 5,80 Total O.S. 53,64 57,16 - 1,42 10,49 - 3,03 - 24,93 40,40 191,07

Tabelul 2.4.6.5.

Numărul şi denumirea unităţii de

producţie

C. Terenuri neproductive –

stâncării, nisipuri , sărături, mlaştini, râpe, ravene, etc.

D. Terenuri ocupate temporar din fondul forestier

D1 Transmise prin acte

normative în folosinţa

temporară

D2. Deţinute de persoane fizice sau

juridice fără aprobările legale necesare: ocupaţii

şi litigii

TOTAL

hectare 1 2 3 4 5

I Sălceni 51,55 0,13 - 0,13 II Tudur Vladimirescu 181,37 - - -

III Maliuc 77,74 - 76,35 76,35 IV Tătaru 292,58 0,08 36,30 36,38

V Periprava 786,50 0,20 - 0,20 VI Letea 1801,65 - 9,70 9,70

XIV Tulcea 77,91 - - - Total O.S. 3269,30 0,41 122,35 122,76

2.5. Enclave În limitele teritoriale ale Ocolului Silvic Tulcea există o enclavă în Unitatea de

producţie VI Letea între parcelele 154 şi 164, proprietate juridică (Parohia C.A. Rosetti), în suprafaţă de 1,05 ha.

70

2.6. Organizarea administrativă (districte, cantoane)

Fondul forestier administrat de Ocolul Silvic a este organizat din punct de vedere

administrativ în 4 districte şi 23 cantoane. Această organizare este prezentată în tabelul următor:

Tabelul 2.6.1. District Canton

U.P. Parcele componente Supra-

faţa (ha) Nr. Denumire Nr. Denumire

1 2 3 4 5 6 7

I Letea

1 C.A. Rosetti

V 62-65,73-75 116,88

VI 75-120,122-123, 126-128, 132-133 1055,99

2 Târla Popii V 20-23, 29-32, 40-43, 51-54 320,70

VI 40-74 744,78

3 Letea V 1-9, 12-15 242,04

VI 1-39,172,173 896,91

4 Periprava V 10-11,16-19,24-28,33-39,44-50, 55-61,66-72,76-79, 82, 83 989,07

5 Popina V 80,81 94,22

VI 121,124-125,129-131,134-171 825,46 Total District I Letea 5286,05

II Chilia Veche

6 Babina V 84-113 386,38 7 Tătaru IV 29-61,77,100-105 674,94 8 Chilia Veche IV 10-28,62-76,97,98,106,107 405,75 9 Pardina IV 108-136 532,02

10 Plaur I 51-54,75-86 308,29 11 Sălceni I 14-16,49,50,55-74,88-94 499,40

Total District II Chilia Veche 28,06,78

III Tulcea

12 Sireasa I 11-13,35-48,95-98 377,47 13 Pătlăgeanca I 1,3-10,17-34 434,70 14 Ianova XIV 1-19,46 299,97 15 Beiu XIV 20-23,25-27,31,32,47-55 260,21 16 17 Tudor Vladimirescu XIV 33,34 10,54

II 1-18,23-25,62 387,07 Canal 36 II 19-22,26-31,33-35,37-42,64-66 486,85

Total District III Tulcea 2256,81

IV Păpădia

18 Iglani II 43-60,63 525,60 19 Păpădia III 1-24,27,33-35 575,62 20 Juratu III 25,26,28-32,36-40,43-50,52-54 496,44 21 Averianul III 41,42,51,55-76 490,72 22 Mila 27 III 77-106 556,93

23 Crişan III 107-113 127,23 VI 174-182 152,75

Total District IV Păpădia 2925,29 Total Ocol Silvic Tulcea 13274,93

Organizarea administrativă este corespunzătoare pentru asigurarea pazei şi

coordonarea lucrărilor silvotehnice necesare potrivit prevederilor amenajamentelor. Aceasta va fi revizuită ori de câte ori este necesar, în raport de dinamica lucrărilor silvotehnice şi de alte elemente administrative.

2.7. Ocupaţii şi litigii

La data întocmirii amenajamentului pe teritoriul Ocolului Silvic Tulcea există o

suprafaţă de 122,35 ha din care 76,35 ha în U.P.III, 36,30 ha în U.P.IV şi 9,70 ha în U.P.VI, ocupaţii şi litigii. Acestea sunt reprezentate de diguri, canale, mijloace fixe ale S.C. Delta S.A.(U.P.III), ocupaţii şi litigii cu persoane fizice din satul Tatanir, comuna Chilia Veche (U.P.IV),precum şi cu persoane fizice din comunele C.A.Rosetti şi Crişan (U.P.VI). Ocolul Silvic Tulcea va întreprinde acţiuni legale pentru a intra în posesia acelor terenuri.

71

3.GOSPODĂRIREA DIN TRECUT A PĂDURILOR

3.1. Istoricul şi analiza modului de gospodărire a pădurilor din trecut

până la intrarea în vigoare a amenajamentului expirat

3.1.1. Evoluţia proprietăţii şi a modului de gospodărire a pădurilor înainte de anul 1948 În trecut Dobrogea era acoperită în mare parte cu păduri seculare, pădurile din

actualul Ocol Silvic Tulcea făcând parte din masivul păduros nord-dobrogean, proprietate a Imperiului Otoman.

În principal, pădurile ocolului silvic au fost folosite ca sursă de lemn de foc pentru locuitorii din localităţile situate în vecinătatea lor, cât şi ca păşune.

După cucerirea independentei (1877), aceste păduri au trecut în proprietatea şi administraţia statului român. Hotarele pădurii erau şi au rămas o perioadă de timp neclare. Abia după anul 1910 s-a făcut o separare a sectorului forestier de cel agricol, fapt ce a permis o mai eficientă aplicare a prevederilor Codului silvic.

După anul 1923 gospodărirea pădurilor ocolului silvic a fost făcută de “Casa Pădurilor” până în anul 1930 când s-a constituit “Casa autonomă a pădurilor statului” (C.A.P.S.) care a gospodărit pădurile statului până în anul 1948.

Gospodărirea pădurilor s-a făcut în conformitate cu prevederile Codului silvic din 1910 şi a Legii din 20 aprilie 1935 privind pădurile de protecţie.

Pădurile au fost tratate în cea mai mare parte în crâng cu tăieri în scaun. Acest tratament aplicat în mod repetat şi la intervale destul de scurte (10-15 ani ), a dus la diminuarea treptată a productivităţii pădurilor şi chiar la degradarea lor.

3.1.2. Modul de gospodărire a pădurilor după anul 1948 până la intrarea în vigoare a amenajamentului actual

În anul 1948 toate pădurile ţării au devenit proprietate a statului, creându-se condiţii

favorabile gospodăririi unitare a acestora, având la bază principiul continuităţii producţiei lemnoase şi sporirea productivităţii lor.

Prima amenajare a pădurilor Ocolului Silvic Tulcea după naţionalizarea din anul 1948, s-a făcut în anul 1954. La această amenajare pădurile ocolului silvic au fost arondate la 4 marii unităţi forestiere (M.U.F.-uri) şi anume:

- douăsprezece unităţi de producţie la Marea Unitate Forestieră L Delta Nord (I Sălceni, II T. Vladimirescu, III Ceatalchioi, IV Lascăr Catargiu; V Mila 35, VI Maliuc, VII Pardina, VIII Tătaru, IX Mila 23, X Babina, XI Letea şi XII Periprava);

- nouă unităţi de producţie la Marea Unitate Forestieră L Delta Sud (I Ada Marinescu, II Gorgova, III Carasuhat, IV Uzlina, V Caraorman, VI Grindul Sărăturile, VII Pestriţele, VIII Dranov şi IX Bugazu);

- două unităţi de producţie la Marea Unitate Forestieră L Dunărea de jos (XI Ivanova şi XII Beiu);

- o unitate de producţie la Marea Unitate Forestieră G Celic Dere (VIII Tulcea). Suprafaţa ocolului silvic cuprinsă între aceste limite era de 19447,9 ha. Principalele caracteristici ale bazelor de amenajare pentru păduri la această

amenajare au fost: - ţelul de gospodărire: sortimente mici şi mijlocii şi protecţie; - regimul: crâng pentru pădurile care aveau în compoziţie salcie şi plopi şi codru

pentru pădurile monumente ale naturii (Letea); - tratament: tăieri rase de refacere şi crâng cu tăieri în scaun; - ciclul: 30 ani pentru pădurile de zăvoi şi 120 ani pentru pădurile monumente ale

naturii;

72

Posibilitatea de produse principale a fost stabilită pe suprafaţă şi volum şi a fost de

15950 m3/an. Prevederile am enajamentului î ntocmit î n anul 195 4 au st at l a baza gospodăririi

pădurilor ocolului silvic până la 31 decembrie 1967, an în care s-a î ntocmit un nou amenajament. Ele au fost respectate în cea mai mare parte.

S-a trecut la refacerea arboretelor slab productive cu arborete mult mai productive şi cu valoare economică mult mai mare.

Posibilitatea de produse principale a fost realizată în proporţie de 66%, acest lucru explicându-se prin faptul că s-au exploatat în cea mai mare parte arboretele care impuneau urgenta lor refacere (arborete degradate cu scaune epuizate şi consistenţă redusă).

În anul 1968 s -a făcut a doua amenajare a pădurilor Ocolului Silvic Tulcea, întocmindu-se primul amenajament unitar al ocolului silvic.

Organizarea teritorială a ocolului silvic s-a făcut în cadrul a şaisprezece unităţi de producţie (I Dobrogea, II Tulcea, III Mahmudia, IV Dranov, V Carasuhat, VI Uzlina, VII Caraorman, VIII Gorgova, IX Sălceni; X T. Vladimirescu, XI Pardina, XII Maliuc, XIII Tătaru, XIV Rusca, XV Letea, XVI Periprava).

Suprafaţa ocolului silvic la această amenajare a fost de 18328,1 ha mai mică decât cea de la amenajarea anterioară cu 1119,8 ha datorită mişcărilor de suprafaţă din fondul forestier în perioada dintre cele două amenajări.

Principalele ca racteristici a le bazelor de amenajare pentru păduri la această amenajare au fost:

- regimul: codru şi crâng; - tratamentul: tăieri rase în culturile de plopi euramericani şi crâng cu tăieri în scaun în

sălcete; - exploatabilitatea: de protecţie; vârsta medie a exploatabilităţii 15-25 ani; ciclul: 25 ani. Amenajamentul întocmit în anul 1968 urmărea: - realizarea unei structuri optime a pădurilor în vederea asigurării rolului lor de

protecţie şi producţie; - înlocuirea arboretelor slab productive; - menţinerea şi introducerea în compoziţia arboretelor a unor specii de valoare

economică ridicată corespunzătoare condiţiilor staţionale; - punerea în producţie a întregii suprafeţe a fondului forestier. Posibilitatea de produse principale a fost stabilită pe suprafaţă şi volum şi a fost de

38800 m3/an. Prevederile amenajamentului întocmit în anul 1968 au stat la baza gospodăririi

pădurilor ocolului silvic până la 31 decembrie 1976, an în care s-a î ntocmit un nou amenajament.

În ceea ce priveşte respectarea prevederilor acestui amenajament se poate aprecia că: - bazele de amenajare adoptate au fost bine aplicate; - recoltarea posibilităţii de produse principale a fost de 50% pe suprafaţă si de 66% pe

volum. Realizarea recoltării posibilităţii de produse principale numai în această proporţie s-a datorat lipsei de mijloace tehnice de recoltare şi colectare care să asigure într-un ti mp favorabil, scurt periodic recoltarea posibilităţii, ca şi anilor cu inundaţii prelungite (1969-1975);

- tăierile de îngrijire, în special răriturile în culturile de plopi euramericani, s-au realizat în condiţii bune şi în ritm susţinut;

- lucrările de împădurire s-au ex ecutat cu r ezultate bune, r ealizându-se în această perioadă 2381,1 ha împăduriri cu plopi euramericani şi 324,0 ha cu salcie.

În anul 1 977 s -a făcut a treia amenajare a pădurilor Ocolului Silvic Tulcea, întocmindu-se primul amenajament unitar al ocolului silvic.

Organizarea teritorială a ocolului silvic s-a păstrat ca la amenajarea din anul 1968. Suprafaţa ocolului silvic la această amenajare a f ost de 18804,5 ha mai mare decât

cea de la amenajarea anterioară cu 476,4 ha datorită mişcărilor de suprafaţă din fondul forestier în perioada dintre cele două amenajări.

73

În vederea gospodăririi raţionale a pădurilor s-au constituit următoarele subunităţii de

producţie sau protecţie: - Asimilat codru (PLEA); - Crâng cu tăieri în scaun; - Crâng simplu; - Refacere; - Greu accesibil; - Monumente ale naturii; - Rezervaţie ştiinţifică; - Zonă tampon. Principalele ca racteristici al e bazelor d e am enajare pentru păduri la această

amenajare au fost: - regimul: codru pentru pădurile monumente ale naturii şi pentru culturile de plopi

euramericani (codru convenţional) şi crâng pentru restul pădurilor ocolului silvic; - tratamentul: tăieri rase în culturile de plopi euramericani şi în arboretele

necorespunzătoare din punct ecologic şi economic, crâng cu tăieri în scaun în sălcete şi crângul simplu cu tăieri de jos pentru restul arboretelor;

- exploatabilitatea: de protecţie, vârsta medie a exploatabilităţii 2 0-25 a ni pent ru culturile de plopi euramericani şi sălcii selecţionate şi 15 ani pentru sălcete;

- ciclul: 2 0-25 ani pen tru cu lturile de pl opi e uramericani, 15 ani pent ru ar boretele î n care a fost propus crângul cu tăieri în scaun şi 30 ani pentru arboretele în care a fost propus crângul simplu cu tăieri de jos.

Indicatorul de posibilitate a fost stabilit prin metoda parchetaţiei simple. Posibilitatea de produse principale adoptată a fost de 48530 m3/an.

Nu se poate face o analiză a modului de gospodărire a pădurilor ocolului silvic în perioada d e apl icare a ace stui am enajament deoar ece î n anul 1983 f ondul f orestier al ocolului s ilvic a t recut î n adm inistrarea Centralei Deltei Dunării (C.D.D.), prin cele cinci Întreprinderi de Exploatare şi Conservare a Resurselor Naturale din Delta Dunării (I.E.C.R.N.D.D.).

Următoarea amenajare a fondului forestier al ocolului silvic s-a făcut în anul 1987. La această amenajare organizarea teritorială a fondului forestier a fost modificată.

Fondul f orestier al Ocolul Silvic Tulcea era adm inistrat, în ur ma D ecretului nr . 378/1983 al Consiliului de Stat, de Centrala Deltei Dunării (C.D.D.), prin cele cinci Întreprinderi de Exploatare şi Conservare a Resurselor Naturale din Delta Dunării (I.E.C.R.N.D.D.) după cum urmează:

- Ocolul Silvic Maliuc, I.E.C.R.N.D.D. 1 Mai organizat în şase unităţi de producţie (I Dobrogea, II Tulcea, III Sălceni; IV T. Vladimirescu, V 1 Mai, VI Maliuc);

- Ocolul Silvic Rusca, I.E.C.R.N.D.D. Independenţa organizat în şase unităţi de producţie (I Mahmudia, II Dranov, III Carasuhat, IV Uzlina, V Gorgova, VI Uzlina);

- I.E.C.R.N.D.D. Chilia (U.P. I Tătaru); - Ocolul Silvic Letea, I.E.C.R.N.D.D. Sulina organizată în două unităţi de producţie

(I Letea, II Periprava); -I.E.C.R.N.D.D. Sfântu Gheorghe organizată în trei unităţi de producţie (I Caraorman,

II Sf. Gheorghe, III Ivancea). Această administrare s-a păstrat până în anul 1991, an în care fondul forestier

administrat de Centrala Deltei Dunării a trecut în administrarea S.C. Silvodelta S.A. Tulcea. S.C. Silvodelta S.A. Tulcea a ad ministrat fondul forestier pr in Ocolul S ilvic Tulcea constituit din Ocolul Silvic Maliuc, I.E.C.R.N.D.D. 1 Mai, I.E.C.R.N.D.D. Chilia şi Ocolul Silvic Letea, I.E.C.R.N.D.D. Sulina şi Ocolul Silvic Rusca constituit din Ocolul Silvic Rusca, I.E.C.R.N.D.D. Independenţa şi I.E.C.R.N.D.D. Sfântu Gheorghe, mai puţin U.P. II Sfântu Gheorghe din I.E.C.R.N.D.D. S fântu G heorghe, ar ondat O colului S ilvic Babadag pr in pr otocolul nr . 3349/21.12.1993 încheiat între I.C.P.D.D. Tulcea şi Filiala Silvică Tulcea.

74

Suprafaţa fondului forestier la această amenajare a fost de 22632,0 ha mai mare

decât cea de la amenajarea anterioară cu 3827,5 ha datorită mişcărilor de suprafaţă din fondul forestier în perioada dintre cele două amenajări.

În vederea gospodăririi raţionale a pădurilor s-au constituit următoarele subunităţii de producţie sau protecţie:

- S.U.P. „X” – crâng, zăvoaie de plopi şi salcie; - S.U.P. „W” – plopi euramericani; - S.U.P. „H” – păduri din care nu se recoltează lemn; - S.U.P. „T” – păduri cu funcţii speciale de protecţie. Principalele caracteristici ale bazelor de amenajare pentru păduri la această

amenajare au fost: - regimul: codru pentru pădurile monumente ale naturii şi pentru culturile de plopi

euramericani (codru convenţional) şi crâng pentru sălcete, plopişuri de plopi indigeni şi zăvoaie de plopi şi sălcii;

- tratamentul: tăieri rase în culturile de plopi euramericani şi în arboretele necorespunzătoare din punct ecologic şi economic, crâng cu tăieri în scaun în arboretele situate pe terenuri joase, cu perioadă lungă de inundaţie şi crângul simplu cu tăieri de jos în arboretele de salcie şi plopi indigeni situate pe terenuri ridicate, rar şi scurt inundabile şi în cele din incintele îndiguite;

- exploatabilitatea: de protecţie, vârsta medie a exploatabilităţii 20-25 a ni pent ru culturile de plopi euramericani şi sălcii selecţionate şi 20-30 ani pentru arboretele de salcie şi plopi indigeni;

- ciclul: 20-25 ani pentru culturile de plopi euramericani şi 20-30 ani pentru arboretele de salcie şi plopi indigeni.

Indicatorul de posibilitate a fost stabilit prin metoda parchetaţiei simple. Posibilitatea de produse principale adoptată a fost de 86950 m3/an. Pentru anii 2002-2003 s-a stabilit prin adendum o posibilitate de pr oduse pr incipale de 942 00 m 3/an. Această posibilitate a fost recoltată în proporţie de 53%. Realizarea recoltării posibilităţii de produse principale numai în această proporţie s-a datorat lipsei de mijloace tehnice de recoltare şi colectare care să asigure î ntr-un timp favorabil, scurt periodic recoltarea posibilităţii, ca şi anilor cu inundaţii prelungite.

Administrarea fondului forestier după anul 1983 şi organizarea teritorială actuală a Ocolului Silvic Tulcea, face dificilă analiza modului de gospodărire a pădurilor ocolului silvic în perioada de aplicare a acestui amenajament.

În perioada 1960 – 1989 teritoriul Deltei Dunării a suferit multiple modificări ca urmare a lucrărilor de regularizare a braţelor Dunării, a deschiderii canalelor şi a amenajărilor agricole, piscicole şi silvice executate în Deltă. Astfel între anii 1965-1977 au fost create prin îndiguire incintele silvice Rusca, Pojarnic, Păpădia, Pardina, Pestriţele, Carasuhatul de Sus. În aceste incinte au fost create culturi de plopi euramericani şi sălcii selecţionate. 3.2. Evoluţia bazelor de amenajare Evoluţia bazelor de amenajare adoptate la amenajarea anterioară şi cea actuală este prezentată în tabelul următor.

75

Anul ame-

najării

Supraf.U.P. (ha) Subunităţi de gospodărire

Regim Compoziţia ţel Tratamentul

Exploatabilitatea şi

vârsta medie a

exploatabilităţii (ani)

Ciclul ani Totală

Pădure Denumire

Suprafaţa

Total Grupa I ha % ha %

2009 UP I 1589,0 1484,0 1484,0 100

X –Zăvoaie de plopi şi sălcii 512,9 39 crâng 47SA30PLA16FRB7SC T .crâng

T. rase de protecţie

37 30

Y-crâng cu tăieri în scaun 93,7 7 crâng 100SA T. crâng de protecţie

20 20

Z-culturi de plopi şi sălcii selecţionate 280,7 21 codru

convenţional 63PLZ37SC T. rase de protecţie 20 20

M- Conservare deosebită 425,1 33 codru 73SA27PLA T. conservare de protecţie

- -

2009 UP II 1395,0 1272,4 1272,4 100

X –Zăvoaie de plopi şi sălcii 364,1 33 crâng 52PLA 48SA T. rase de protecţie

46 30

Y-crâng cu tăieri în scaun 142,9 13 crâng 100SA T. crâng de protecţie

24 20

M- Conservare deosebită 605,8 54 codru 91SA 7PLA 2FRB T. conservare de protecţie

- -

2009 UP III 2222,2 2118,7 2118,7 100

Z-culturi de plopi şi sălcii selecţionate 1063,5 86 codru

convenţional 86PLZ 11SC 3FRB T. rase de protecţie 21 20

M- Conservare deosebită 167,7 14 codru 66SA 34PLA T. conservare de protecţie

- -

2009 UP IV 1567,4 1070,9 1070,9 100

X – Zăvoaie de plopi şi sălcii 255,2 24 crâng 58PLA27SA 15PLN T. crâng

T. rase de protecţie

21 20

Y - crâng cu tăieri în scaun 110,1 10 crâng 100SA T. crâng de protecţie

21 20

Q - crâng simplu salcâm 177,4 17 crâng 100SC T. crâng de protecţie

25 25

M - Conservare deosebită 528,2 49 codru 64SA33PLA 3PLN T. conservare de protecţie

- -

76

Anul ame-

najării

Supraf.U.P. (ha) Subunităţi de gospodărire

Regim Compoziţia ţel Tratamentul

Exploatabilitatea şi vârsta medie

a exploatabilităţii

(ani)

Ciclul ani Totală

Pădure Denumire

Suprafaţa

Total Grupa I ha % ha %

2009 UP V 2137,0 1336,6 1336,6 100

E - rezervaţii pentru ocrotirea

integrală a naturii 722,7 54 - 30FR 28ST 22PLA 14PLC

4PLT 1PLY 1ANN - de protecţie -

-

M - Conservare deosebită 613,9 46 codru

convenţional

75SA 6FR 6PLZ 4PLA 3FRB 2SAP 1PLY 1PLC

1DT 1DM T. conservare - -

2009 UP VI 3648,5 1809,5 1809,5 100

E – rezervaţii pentru ocrotirea

integrală a naturii 665,9 37 codru 34PLC34FR29ST3PLT - - -

M - conservare deosebită 1143,6 63 codru

convenţional 44PLA35PLC12SA10FR

6ST2DT1DM T. conservare - -

2009 UP XIV 565,5 481,5 481,5 100

X – Zăvoaie de plopi şi sălcii 177,0 43 crâng 75PLA25SA T. rase

T. progresive de protecţie

42 25

Y - crâng cu tăieri în scaun 109,8 26 crâng 100SA T. crâng de protecţie

24 20

M - Conservare deosebită 129,9 31 codru

convenţional 65SA35PLA T. conservare de protecţie -

-

2009 O.S. 13124,6 9786,6 9876,6 100

X – Zăvoaie de plopi şi sălcii

1309,2 16 crâng 45PLA38SA9SC6FRB 2PLN

T. rase T. progresive de protecţie 20,25,30

Y - crâng cu tăieri în scaun

456,5 6 crâng 100SA T. crâng de protecţie 20

Z - culturi de plopi şi sălcii

selecţionate 1344,2 16 codru

convenţional 83PLZ15SC2FRB T .rase de protecţie 20

Q - crâng simplu salcâm

177,4 2 crâng 100SC T. crâng de protecţie 25

M - conservare deosebită

3571,8 43 codru convenţional

52SA33PLA11PLC2ST 1FRB1PLN1DT1SM T. conservare de protecţie

- -

E – rezervaţii pentru ocrotirea

integrală a naturii 1388,6 17 codru 33FR28ST24PLC12PLA

3PLT - - -

77

Anul ame-

najării

Suprafaţa U.P. (ha) Subunităţi de gospodărire

Regim Compoziţia-ţel Tratamentul

Exploatabilitatea şi vârsta medie

a exploatabilităţii (ani)

Ciclul ani Totală

Pădure Denumire

Suprafaţa Total Grupa I

ha % ha %

2014 UP I 1619,86 1349,34 1100,50 82

X –Zăvoaie de plopi şi sălcii 357,74 27 crâng 33PLA7SA19FRB39SC2PLZ

T .crâng T. rase T. progresive

de protecţie 47 30

Y-Crâng cu tăieri în scaun 259,81 19 crâng 86SA8FRB4PLZ T. crâng de protecţie

21 20

Z-Culturi de plopi şi sălcii selecţionate 179,24 13 codru

convenţional 59PLZ36PLA5SC T. rase de protecţie +

tehnică 23

25

M- Conservare deosebită 494,17 37 codru

convenţional 76SA24PLA T. conservare de protecţie -

-

K- Rezervaţii de seminţe 58,38 4 codru 60PLA40SA - - -

2014 UP II 1399,52 1050,13 1050,13 100

X –Zăvoaie de plopi şi sălcii 246,43 23 crâng 64SA36PLA T. rase

T. crâng de protecţie

57 30

Y-Crâng cu tăieri în scaun 136,42 13 crâng 100SA T. rase

T. crâng de protecţie

24 20

M- Conservare deosebită 663,82 63 codru

convenţional 92SA 8PLA T. conservare de protecţie -

-

K- Rezervaţii de seminţe 3,26 1 codru 63SA37PLA - - -

2014 UP III 2246,94 1768,66 161,21 9

Z-Culturi de plopi şi sălcii selecţionate 1457,44 82 codru

convenţional 93PLZ 7SC T. rase tehnică 25 25

Q - crâng simplu salcâm 150,01 9 crâng 100SC - tehnică

25 25

M- Conservare deosebită 161,21 9 codru

convenţional 100SA T. conservare de protecţie -

-

2014 UP IV 1612,71 1084,05 802,02 74

X – Zăvoaie de plopi şi sălcii 152,99 14 crâng 66PLA34PLZ T. rase de protecţie

30 25

Y - Crâng cu tăieri în scaun 188,25 17 crâng 99SA1PLZ T. rase

T. crâng de protecţie

21 20

Q - crâng simplu salcâm 201,65 19 crâng 100SC - tehnică

25 25

M - Conservare deosebită 537,33 50 codru

convenţional 66SA34PLA T. conservare de protecţie - -

K- Rezervaţii de seminţe 3,83 3 codru 86SA8PLA6DT - - -

78

Anul ame-

najării

Suprafaţa U.P. (ha) Subunităţi de gospodărire

Regim Compoziţia-ţel Tratamentul Exploatabilitatea şi vârsta medie

a exploatabilităţii (ani)

Ciclul ani Totală

Pădure Denumire

Suprafaţa Total Grupa I

ha % ha %

2014 UP V 2149,29 1315,98 1315,98 100

E - rezervaţii pentru ocrotirea integrală a naturii 714,37 54 codru 30FR27ST19PLA21PLC

1PLZ1ANN1DM - - -

M - Conservare deosebită 601,61 46 codru convenţional

75SA6FR 6PLZ4PLA3FRB 2SAP1PLY1PLC1DT1DM T. conservare - -

2014 UP VI 3675,89 1787,10 1787,10 100

E – Rezervaţii pentru ocrotirea integrală a naturii 653,32 37 codru 31PLC2PLA30ST

35DT2DM - - -

M - Conservare deosebită 1133,78 63 codru convenţional

42PLC43PLZ4ST7SA 3DT1DM T. conservare - -

2014 UP XIV

570,72 434,30 434,30 100

X – Zăvoaie de plopi şi sălcii 245,69 57 crâng 59PLA41SA

T. rase T. progressive T. crâng

de protecţie 40

25

K- Rezervaţii de seminţe 10,12 2 codru 60SA40PLA - - -

M - Conservare deosebită 178,49 41 codru convenţional 52SA48PLA T. conservare de protecţie

- -

2014 O.S. 13274,93 8789,56 6651,24 76

X – Zăvoaie de plopi şi sălcii

1003,05 11 crâng 45PLA26SA7FRB 15SC7PLZ

T.progresive Tăieri rase Crâng simplu cu tăieri în scaun Crâng simplu cu Tăieri de jos

de protecţie 25, 30

Y - Crâng cu tăieri în scaun 584,48 7 crâng 94SA3FRB2PLZ1PLA Tăieri crâng scaun Tăieri rase de protecţie 20

Z - Culturi de plopi şi sălcii selecţionate

1636,68 19 codru convenţional 96PLZ4PLA Tăieri rase de protecţie +

tehnică 25

Q - Crâng simplu salcâm 351,66 4 crâng 100SC Tăieri crâng tehnică 25

M - Conservare deosebită 3770,41 43 codru convenţional 60SA25PLA12PLC2ST1DT Tăieri de

conservare de protecţie -

K- Rezervaţii de seminţe 75,59 - codru convenţional 53PLA47SA Tăieri de igienă de protecţie -

E – Rezervaţii pentru ocrotirea integrală a naturii 1367,69 16 codru 13PLA15FR1PLZ

14ST17PLC35DT5DM - - -

TOTAL O.S. 8789,56 - - 19PLA35SA1FRB3FR7SC 19PLZ3ST7PLC5DT1DM - - -

79

3.3. Analiza critică a aplicării amenajamentului expirat

În tabelul 3.3.1. se dau datele cu prevederile şi realizările obţinute în urma aplicării ultimului amenajament:

Tabelul 3.3.1.

UP

Preve-deri (P)

Împă-duriri

Degajări

Curăţiri Rărituri Acciden-tale II Produse principale Acciden-

tale I Tăieri de

conservare Tăieri de igienă

Reali-zări (R) ha ha ha mc ha mc mc Ha mc mc Ha mc ha mc %

I P 111,28 - 5,86 38 10,08 373 - 60,00 5580 - 4,50 286 - 531 R 18,18 - - - 7,32 227 48 7,90 2293 396 0,90 258 802,70 - % 16 - - - 73 61 - 13 41 - 20 90 - -

II P 65,88 - 1,94 13 11,14 192 - 24,52 4200 - 4,90 700 884,0 577 R - - 1,94 31 10,86 132 45 7,30 2590 3 2,10 776 9,76 9 % - - 100 238 97 69 - 30 62 - 43 111 1 2

III P 321,56 - - - - - - 129,42 26500 - 28,82 880 87,52 277 R 237,04 - - - - - 11 107,91 21640 22 3,04 298 9,76 9 % 74 - - - - - - 83 82 - 11 34 11 3

IV P 107,7 - 0,50 1 6,30 69 - 31,92 3208 - 27,60 4936 651,30 458 R 6,55 - 0,26 3 6,47 169 14 12,56 1840 44 13,24 3905 2,00 9 % 6 - 52 300 103 244 - 39 57 - 48 79 1 2

V P 13,20 - - - 4,94 207 - - - - 2,48 150 532,9 368 R 2,02 - - - 0,50 13 - - - - 1,42 82 - - % 15 - - - 10 6 - - - - 57 55 - -

VI P 59,38 - - - - - - - - - 69,60 1958 795,50 476 R 0,04 - - - - - - - - 114 0,44 43 78,32 71 % - - - - - - - - - - 1 2 10 15

XIV P 28,24 - 5,34 37 11,04 372 - 15,13 3140 - 3,7 472 215,9 145 R 6,60 - 4,06 16 7,24 95 206 8,24 2488 51 2,74 199 - - % 23 - 76 43 66 26 - 54 79 - 74 42 - -

OS P 707,24 - 13,64 89 43,5 1213 - 260,99 42628 - 141,6 9382 3167,12 2832 R 270,43 - 6,26 50 32,39 636 324 143,91 30851 630 23,88 5561 99,84 98 % 38 - 46 56 74 52 - 56 73 - 17 59 3 3

80

Din planificările făcute prin amenajament se constată următoarele: - Posibilitatea de produse principale s-a realizat în proporţie de 73%, pe vo lum şi 56%

pe suprafaţă. - Posibilitatea de produse secundare rezultată în urma tăierilor de îngrijire efectuate în

intervalul de timp analizat s-a realizat astfel: - curăţirile s-au realizat în proporţie de 46% pe suprafaţă şi 56% pe volum; - răriturile s-au realizat în proporţie de 74% pe suprafaţă şi 52% pe volum; - Împăduririle au fost realizate în proporţie de 38%. - Prin tăieri de igienă a fost recoltat 3% din volumul preconizat prin amenajament.

3.4. Concluzii privind gospodărirea pădurilor

Suprafaţa fondului forestier al ocolului silvic a suferit modificări de la o amenajare la

alta, modificări ce s-au reflectat şi asupra reglementării producţiei. Respectarea bazelor de amenajare adoptate şi a reglementării procesului de producţie

trebuia să conducă treptat la normalizarea structurii şi mărimii fondului forestier. Acest fapt nu s-a realizat, structura şi mărimea fondului forestier fiind diferite de cele normale. Aceasta se datorează evoluţiei mişcărilor de suprafaţă din fondul forestier şi nerespectării prevederilor amenajamentelor.

3.4.1. Evoluţia structurii pădurilor

În continuare se prezintă evoluţia structurii pădurilor prin intermediul principalilor

indicatori sintetici după cum urmează:

Evoluţia claselor de vârstă Tabelul 3.4.1.1.

Anul amenajării S.U.P. Suprafaţa

(ha) Clase de vârstă (%)

I II III IV V VI+

2004

X 1979,5 5 6 11 15 10 53 Y 695,9 3 13 11 3 14 56 Z 2994,1 7 3 7 7 40 36 Q 138,5 90 10 - - - - M 2280,6 18 45 34 2 1 - E 1332,9 5 15 13 21 20 26

2009

X 1309,2 6 4 7 16 17 50 Y 465,5 1 2 10 26 19 42 Z 1344,2 - 3 - 12 1 84 Q 177,1 31 67 2 - - - M 3571,8 14 27 47 11 1 - E 1388,6 1 2 4 11 36 46

2014

X 1003,05 9 4 7 8 20 52 Y 584,48 7 1 1 3 21 67 Z 1636,68 64 - - - 3 33 Q 351,66 48 52 - - - - M 3770,41 12 28 43 16 1 - E 75,59 1 2 4 5 40 48 K 1367,69 - 88 12 - - -

După cum se observă în acest tabel, structura pe clase de vârstă a suferit modificări

datorate mişcărilor de suprafaţă în cadrul subunităţilor de protecţie şi producţie

81

Evoluţia compoziţiei Tabelul 3.4.1.2.

Anul amena-

jării

Supra-faţa (ha)

Specii (%) SA PLZ PLA SC FR FRB PLC DR DT DM

2004 13230,3 32 31 8 7 4 4 3 - 7 4 2009 13124,6 39 24 6 6 6 5 7 - 5 2 2014 13274,93 34 27 7 7 5 6 8 - 5 1

Din acest tabel se observă că ponderea speciilor la cele două amenajări s-a

modificat. Evoluţia claselor de producţie

Tabelul 3.4.1.3

Anul amenajării

Suprafaţa (ha)

Clasa de producţie (%)

I II III IV V 2004 13230,3 - 9 40 27 24 2009 13124,6 - 8 34 27 31 2014 13274,93 - 4 42 28 26

Din tabel se observă că proporţia claselor de producţie nu a suferit modificări majore,

cu o uşoară creştere a clasei a III-a de producţie, fapt ce e reflectat şi în clasa de producţie medie de la cele două amenajări (III8 atât la amenajarea din 2009 cât şi în 2014).

Evoluţia densităţii arboretelor

Tabelul 3.4.1.4. Anul

amenajării Suprafaţa

(ha) Categorii de consistenţă

0,1-0,3 0,4-0,6 0,7 şi peste 2004 13230,3 15 26 59 2009 13124,6 3 39 58 2014 13274,93 2 38 60

Pentru îmbunătăţirea indicatorilor sintetici ai fondului forestier se impune respectarea cu stricteţe a tuturor prevederilor amenajamentului, în vederea normalizării treptate a fondului de producţie.

82

4. STUDIUL STAŢIUNII ŞI AL VEGETAŢIEI

4.1. Metode şi procedee de culegere şi prelucrare a datelor de teren

Culegerea datelor de teren s-a făcut în anul 2013 în conformitate cu instrucţiunile şi

normele pentru amenajarea pădurilor aflate în vigoare. S-au cules date de teren privind studiul staţiunii şi vegetaţiei forestiere. În ve derea

elaborării studiului staţiunii, lucrările de teren s-au executat avându-se în vedere realizarea cartărilor staţionale la scara mijlocie (1:50.000). Lucrările de cartare staţională s-au executat concomitent cu lucrările de amenajare.

Studiul so lului s -a realizat prin amplasarea în teren a canevasului profilelor de sol şi prin studiul acestora. S-au amplasat câte un profil la 100 ha fond forestier, în total 132 profile principale de so l. S -au făcut determinări şi observaţii necesare caracterizării solurilor din punct de v edere m orfologic, f izico-chimic şi al regimului aprovizionării cu apă şi substanţe nutritive, al relaţiilor cu substratul litologic, cu relieful, cu clima şi vegetaţia, în scopul stabilirii tipurilor de staţiune.

În afara profilelor principale de s ol s-au studiat şi profile de control (sondaje) ce s-au executat în fiecare unitate amenajistică, pentru determinarea precisă a trecerii de la un tip de sol la altul.

Din 15 profile pr incipale de so l s -au luat probe pentru analize şi au fost trimise la laboratorul de pedologie al I .C.A.S. , pent ru st abilirea ca racteristicilor f izico-chimice al e solurilor.

Stabilirea tipurilor de staţiune s-a făcut în raport cu factorii fizico-geografici, cu solul şi cu vegetaţia, ţinând seama de rezultanta ecologică a acestora. Clasificarea s-a făcut după lucrarea “Staţiuni forestiere” din anul 1977.

Datele de caracterizare a staţiunilor forestiere au fost înscrise în fişa unităţii amenajistice şi în fişa pedologică referindu-se la:

- factorii f izico-geografici (substratul litologic, forma de relief, configuraţia terenului, înclinare, expoziţie, altitudine);

- caracteristicile solului ( litiera, or izonturile diagnostice, grosimea şi culoarea lor, tipul, subtipul şi conţinutul de humus, pH, textura, conţinutul de schelet, conţinutul de CaCO3 şi săruri solubile, procese de degradare, grosimea fiziologică, volumul edafic util, regimul hidrologic şi de umiditate, adâncimea apei freatice, tipul, subtipul şi varietatea de sol, potenţialul productiv, tendinţe de evoluţie);

- tipul natural fundamental de pădure, tipul de floră indicatoare şi tipul de staţiune. Descrierea vegetaţiei forestiere s-a referit cu precădere la arboret. Pentru studiul şi descrierea arboretului s-au determinat şi înregistrat caracteristici de

ordin ecologic, dendrometric, silvotehnic şi fitosanitar, de interes amenajistic şi s-au indicat măsurile necesare în cincinalul următor pentru fiecare unitate amenajistică, ţinând seama de starea arboretului şi de funcţiile atribuite acestuia.

Determinarea ca racteristicilor de m ai su s s-a făcut pe etaje şi elemente de arboret, precum şi pe ansamblul arboretului. S-au făcut determinări şi asupra arboretului şi seminţişului. Determinările suplimentare au fost înscrise la date complementare.

S-au făcut determinări asupra următoarelor caracteristici: tipul natural fundamental de pădure, caracterul actual al tipului de pădure, tipul de structură, elementul de arboret, proporţia speciilor, amestecul, vârsta, diametrul mediu, înălţimea medie, clasa de producţie, calitatea medie, elagajul, consistenţa, modul de regenerare, vitalitatea subarboretului, seminţişul, compoziţia-ţel, folosinţa fondului forestier, funcţiile arboretului, ţelul de producţie şi de protecţie, vârsta exploatabilităţii, lucrări executate, lucrări propuse, date complementare.

Determinarea ace stor ca racteristici s -a făcut prin parcurgerea în zig-zag a unităţilor amenajistice şi în puncte de sondaj amplasate în punctele caracteristice ale arboretului.

Datele de caracterizare a arboretelor au fost înscrise în fişa unităţilor amenajistice.

83

Atât datele de caracterizare a staţiunilor forestiere cât şi cele ale arboretelor au fost

codificate după sistemul alfanumeric în vederea prelucrării automate a acestora prin mijloace moderne de calcul în cadrul sistemului informatic al amenajării pădurilor.

În urma prelucrării automate a datelor de teren s-au obţinut informaţii referitoare la: - descrierea unităţilor amenajistice; - caracterizarea condiţiilor naturale de vegetaţie; - caracterizarea mărimii, structurii şi calităţii fondului forestier; - reglementarea procesului de producţie (calculul indicatorilor de posibilitate şi

elaborarea planurilor amenajistice); - caracterizarea sub raportul accesibilităţii a fondului forestier şi a posibilităţii de

produse principale şi secundare; - elaborarea hărţilor (informaţii de caracterizare a arboretelor, a staţiunii şi a măsurilor

preconizate de amenajament).

4.2. Elemente generale privind cadrul natural specific ocolului silvic

4.2.1. Geologie

Din punct de ve dere geol ogic, pe t eritoriul O colului S ilvic Tulcea est e sit uat î ntr-o regiune destul de complexă (Delta Dunării şi Balta Isaccei).

Delta Dunării şi Balta Isaccei au un f undament cr istalin, f aliat, pest e ca re se di spun depozite triasice, jurasice, sarmaţiene, pliocene şi apoi formaţiunile de luncă şi deltaice cuaternare (argile, mâluri, nisipuri).

Din punct de vedere al litologiei de suprafaţă, teritoriul la care ne referim constituie un vast complex nisipos, care începe chiar de la suprafaţă cu un depozit de nisipuri micacee fine. Mai în adâncime apar şi intercalaţii de nisipuri fine argiloase cenuşii în alternanţă cu argile roşcate cu rare lentile de pietrişuri mărunte şi de praf argilos. Slaba coeziune a acestor nisipuri şi lipsa vegetaţiei a făcut ca ele să fie uşor şi permanent antrenate de vânt.

4.2.2. Geomorfologie

Delta Dunării (a doua ca mărime în Europa), cu altitudini între 3-6 m pe braţele Dunării

până la 13 m pe dunele din grindul Letea, ocupă partea de nord-est a judeţului Tulcea. În această zonă se pot deosebi două compartimente principale.

Delta Dunării propriu-zisă, între braţele Chilia şi Sf. Gheorghe (2590 km2) est e alcătuită din grinduri fluviatile (în lungul braţelor Dunării) orientate pe direcţia vest-est, grinduri f luvio - maritime (Letea, Caraorman, Sărăturile) orientate pe direcţia nord-sud şi dominate de un relief de dune, grinduri continentale (Chilia, Stipoc) ce reprezintă resturi din uscatul predeltaic, numeroase lacuri (Furtuna, Gorgova, Isacov, Matiţa, Puiu), mlaştini, suprafeţe acvatice acoperite cu plaur şi stuf.

După factorii care au influenţat formarea Deltei, respectiv după natura şi caracterul depozitelor, Delta Dunării se subîmparte în două părţi:

- Delta fluvială, la vest de linia Periprava – Crişan şi un punct situat în aval de canalul Dranov;

- Delta fluvio-maritimă, la est de această linie. Delta Dunării, la care se adaugă şi câmpiile litorale joase, sunt dominate, ca urmare a

extinderii mari a suprafeţelor acvatice, de procese fluvio - lacustre şi marine. Acestora li se subordonează şi alte tipuri de procese, cum sunt cele eoliene sau de sufoziune prin care se realizează modelarea actuală a grindurilor nisipoase şi respectiv a malurilor de löess. Lunca din lungul Dunării şi a braţelor Dunării, cu deosebire Chilia şi Sf. Gheorghe, se caracterizează prin predominarea proceselor de colmatare, înmlăştinire şi eroziune laterală de mal, ca urmare a revărsării apelor în timpul primăverii. Cantităţile mari de aluviuni transportate de Dunăre în Deltă (cca. 66 mil. tone anual) constituie cauza principală a colmatării braţelor, gârlelor, canalelor şi lacurilor din cuprinsul acesteia. Datorită acestui fapt,

84

în ultimii 2000 de ani suprafaţa Deltei s-a înălţat cu 4-5 mm pe an. Zona litorală dintre Braţul Chilia şi Gura Portiţei este supusă în permanenţă acţiunii valurilor (amplificate de vânturi puternice (şi curenţilor marini, care, prin procese de acumulare şi abraziune, determină o accentuată mobilitate şi continuă transformare a liniei de ţărm. În grindul nisipos Letea, predomină procesele eoliene, care prin spulberare şi reacumularea nisipurilor determină o accentuată mobilitate suprafeţelor nisipoase nefixate cu vegetaţie. Sub acest aspect accentul se pune pe procesele de colmatare şi înmlăştinare a braţului Chilia.

Între anii 1965-1977 au fost create prin îndiguire incintele Păpădia, Pardina. La darea lor în folosinţă incintele au fost prevăzute cu sisteme de drenaj (staţii de pompare, canale, călugări) destinate evacuării apelor din infiltraţii şi asigurării unui aport de apă în perioadele secetoase. Incintele au fost nivelate, scarificate şi apoi plantate cu plopi euramericani şi sălcii selecţionate. Pentru ameliorarea regimului de umiditate a solului culturile au fost prevăzute cu sistem de irigare şi sistem de drenaj (staţii de pompare, canale) pentru evacuarea surplusului de apă din perioadele de inundaţii.

Unităţile morfologice de relief întâlnite în cadrul ocolului silvic sunt: braţe, canalele, gârlele, bălţile, japşele (depresiunile) şi hasmacurile (forme de relief negative), grindurile, ostroave şi dunele (forme de relief pozitive).

Repartiţia suprafeţei fondului forestier în raport cu panta se prezintă astfel: - panta <16 grade (fără pantă-moderată) – 13274,93 ha (100%); Pe categorii de expoziţie situaţia se prezintă astfel: - versanţi cu expoziţie însorită – 13274,93 ha (100%); Expoziţia constituie un important factor limitativ sau compensator pentru vegetaţia

forestieră. Sub aspectul expoziţiei sunt oferite condiţii prielnice de vegetaţie pentru speciile

forestiere din zonă.

4.2.3. Hidrologie

Teritoriul Ocolului Silvic Tulcea se află situat în bazinul inferior al fluviului Dunărea, pădurile ocolului silvic fiind supuse anual şi periodic inundaţiilor apelor acestui fluviu.

Reţeaua hidrografică a ocolului silvic se împarte în două mari grupe: una tributară fluviului Dunărea care împreună cu braţele sale formează artera principală a acestei reţele şi alta tributară direct Mării Negre care mărgineşte ocolul silvic la est. La vărsarea în Marea Neagră prin cele două braţe: Chilia şi Sulina, suprafaţa totală a bazinului Dunării este de 805300 km2, iar lungimea de 2860 km. Braţele provin din două bifurcaţii, prima la Cetal Ismail când se formează braţele Chilia şi Tulcea şi a doua la Cetal Sf. Gheorghe când iau naştere braţele Sulina şi Sf. Gheorghe. Un sistem de braţe secundare şi canale antropice fac legătura hidrografică în interiorul Deltei, principale fiind Pardina, Şontea, Marele M, ş.a.

Ocolul silvic deţine în limitele sale o mare suprafaţă lacustră situată în Delta Dunării şi Balta Isaccei, principalele lacuri fiind L. Rotund, L. Telincea, L. Parcheş, L. Somova, L. Roşu, L. G orgova, L. M erheiu, L. I sacov, L. Fur tuna, L. Lum ina, L. P uiu, L. T atomir, L. Bacim, L. Babina, L. Roşuleţ. Lacurile deltaice, denumite şi iezere, reprezintă elementul hidrografic dominant al Deltei.

Fondul forestier al ocolului silvic, cu excepţia celui situat pe grindul Letea este situat în lungul braţelor şi canalelor, în zona dig – mal, în zona liberă de inundaţie şi în incintele îndiguite. În această zonă (cu excepţia incintelor) terenul este inundat de la an la an, primăvara şi toamna, de la 30-40 zile inundaţii medii până la 90-150 zile inundaţii maxime. Adâncimea apei freatice este variabilă de la 0,1 m la 1,0 m, primăvara coborând treptat până la 2-3 m, toamna fiind influenţată de nivelul apelor Dunării.

Pentru această zonă, gradul de inundabilitate exprimat prin hidrogradul locului, s -a înscris în rubrica „Date complementare”.

Cunoaşterea hidrogradului este necesară pentru stabilirea suprafeţelor apte pentru regenerarea plopilor şi a salciei. Staţiunile de cotă ridicată (cu hidrogradul mai mare de 6,8) sunt apte pentru plopi, cele de cotă mijlocie (cu hidrogradul 5,8-6,8) sunt apte pentru salcia

85

tratată în crâng simplu cu tăieri de jos iar cele de cotă joasă (cu hidrogradul mai mic de 5,8) sunt apte pentru salcia tratată în crâng cu tăieri în scaun.

În i ncintele î ndiguite, abandon area sist emului de drenaj a co ndus la co borârea nivelului a pei f reatice l a 5, 0-8,0 m, fenomen cu consecinţe negative asupra vegetaţiei forestiere din acestea, afectată în prezent de uscare.

În Delta Dunării nivelul apei freatice variază foarte mult în timpul anului, variaţia fiind determinată de precipitaţiile atmosferice, apa de infiltraţie, vegetaţie, presiunea atmosferică, vânturi, temperatura aerului şi condensare.

Pentru dezvoltarea vegetaţiei forestiere de pe grindul fluvio – maritime Letea, un rol important îi revine apei din precipitaţiile atmosferice şi celei din pânza freatică. Apa freatică, funcţie de nivelul la care se găseşte, determină o anumită zonare a vegetaţiei naturale, fiind importantă pentru aceasta dacă se găseşte la adâncimea la ca re pr in ca pilaritate sa u pelicular capilar se poate ridica cel puţin până la nivelul rădăcinilor.

În ace ste zo ne s -au făcut cercetări în privinţa variaţiei anuale a apelor freatice în terenurile fără vegetaţie forestieră şi în terenurile acoperite cu vegetaţie forestieră, constatându-se următoarele:

- în terenurile fără vegetaţie forestieră s-au evidenţiat două perioade principale, prima (din septembrie până în aprilie) când are loc o ridicare a nivelului apelor ca urmare a proceselor de acumulare şi a doua (din mai până în august) când are loc o coborâre a nivelului apelor ca urmare a proceselor de evapotranspiraţie. Ritmul de coborâre sau urcare a nivelului apelor este puternic influenţat de condiţiile climatice şi, în special, de precipitaţiile din anul respectiv. Pe anotimpuri se constată că toamna nivelul creşte cu 36-42 cm, iarna procesul de ridicare continuă cu 41- 61 cm, primăvara nivelul apei creşte până în aprilie cu 6-16 cm iar vara scăderea este generală şi are valori cuprinse între 50-65 cm. Adâncimea cea mai mare a apelor freatice se realizează în luna septembrie şi cea mai mică în perioada de la sfârşitul lunii martie până la începutul lunii mai, nivelul mediu se realizează de obicei la începutul lunii iunie;

- în terenurile cu vegetaţie forestieră s-a constatat că în perioada de repaus vegetativ (octombrie – aprilie) sub pădure se produce o ridicare mai puternică a nivelului apelor freatice iar în perioada de vegetaţie, este mai coborât datorită consumului mare de apă de vegetaţia forestieră.

Comparându-se situaţia din terenurile descoperite şi cele acoperite cu vegetaţie forestieră se constată că în perioada repaosului vegetativ sub pădure nivelul apei freatice se ridică mai rapid decât în terenul descoperit, în luna aprilie apa freatică având sub pădure nivelul cel mai ridicat. Amplitudinea anuală a variaţiei apelor freatice sub pădure este mai mare decât în terenul descoperit datorită pe de o parte, acumulărilor mai mari în perioada repaosului vegetativ, iar pe de altă parte consumului mai mare de apă în perioada de vegetaţie.

Influenţa vântului asupra apei freatice este destul de mare, acesta intensificând circulaţia vaporilor de apă din sol. Vânturile uscate provoacă coborârea apelor freatice pe când vânturile maritime, care sunt mai umede şi mai calde, încălzesc straturile superioare ale nisipurilor, produc o scurgere a vaporilor în adâncime unde se condensează, producându-se astfel o creştere a nivelului apelor freatice.

În privinţa mişcării vaporilor de apă se disting mişcarea zilnică şi cea anuală. În deplasarea diurnă mişcarea vaporilor este de sus în jos iar în cea nocturnă, de jos în sus. Mişcarea anuală este determinată de anotimpuri, astfel vara este de sus în jos şi îmbogăţeşte solul cu apă din atmosferă sub formă de vapori iar iarna, de jos în sus şi îmbogăţeşte cu apă straturile superficiale ale solului.

Pe nisipuri, vânturile de vară sunt în general şi intensifică evapotranspiraţia, având ca efect coborârea nivelului apelor freatice. În concluzie, în Delta Dunării în perioadele calde, vântul reduce cantitatea de apă ce se acumulează în anumite perioade sustrăgând prin evapotranspiraţie o mare din acestea.

Temperatura aerului acţionează atât asupra circulaţiei vaporilor de apă din sol, cât şi a transpiraţiei. Temperaturile înalte de vară coboară nivelul apelor freatice, curentul de vapori

86

producându-se de jos în sus datorită uscării puternice a straturilor superficiale ale solurilor şi a reducerii umidităţii atmosferice.

În afară de cele arătate, pentru această zonă se constată că şi formele de relief au o mare influenţă asupra apelor freatice. Sub dunele înalte nivelul apelor freatice se ridică mai mult datorită aşezării mai îndesate a nisipurilor, respectiv îmbunătăţirii condiţiilor de capilaritate, iar în depresiuni apa se ridică mai mult spre suprafaţa solului decât pe dunele întinse, datorită presiunii laterale pe care o exercită apele mai ridicate de sub formele de relief mai înalte.

Apa freatică de sub nisipurile fluvio - maritime poate fi încadrată, în general, în categoria apelor freatice de mică adâncime (1,5-2,0 m).

Din punct de vedere al adâncimii, apele freatice se încadrează în următoarele tipuri: - de adâncime foarte mică (japşe şi depresiuni joase); - de adâncime medie (depresiuni înalte, dune întinse joase şi medii); - de adâncime mare (dune întinse înalte şi dune înalte). Apele freatice dulci sau slab sălcii au tipul de salinizare bicarbonatic. Astfel de ape se

găsesc mai frecvent în zonele dunelor mijlocii dar şi a interdunelor mijlocii şi înalte, la adâncimi de cel puţin 1,0 m. Apele freatice sălcii sunt mai rare şi apar în zonele interdunelor joase. Apele freatice mijlociu sălcii au tipul de salinizare bicarbonatic şi cloruro - bicarbonatic şi se află cu regularitate în zonele de dune joase şi ale interdunelor mijlocii şi joase, la adâncimi sub 1,0 m. Apele freatice puternic sălcii şi sărate au tipul de salinizare cloruric, mai rar cloruro - bicarbonatic în cazul apelor puternic sălcii sau slab sărate.

Prin măsurătorile făcute s-a determinat că nivelul apei freatice se situează , spre sfârşitul verii şi începutul toamnei (august - septembrie), la următoarele cote: 50-60 cm pe interdune cu S alicornia, 60 -80 cm pe interdune cu Salicornia şi Juncus, 40-50 cm pe interdune cu stuf f oarte bine dezvoltat, 90 -100 cm pe t erenuri pl ane, 130 -140 cm pe d une joase, 160-210 cm pe dune medii şi 220 cm pe dune înalte.

Nivelul mediu lunar al apei freatice are valori destul de mari în cursul anului, respectiv de 40-50 cm pe i nterdune, de 5 0-70 cm pe terenuri plane şi dune joase şi de 60-80 cm pe dune medii şi înalte.

Pentru instalarea vegetaţiei forestiere în zona respectivă, durata de stagnare a apei la suprafaţa solului şi în stratul superior al acestuia este de o importanţă foarte mare. Condiţiile sunt cu atât mai dificile cu cât apa freatică se află mai la suprafaţă (20-60 cm) în multe cazuri până în luna iunie, deseori în toată perioada de vegetaţie. În aceste cazuri, fără o drenare a terenului nu se poate instala vegetaţia forestieră.

Pentru instalarea vegetaţiei forestiere, importanţă mai are şi gradul de mineralizare a apei freatice. Determinările efectuate la puţurile hidrologice arată că gradul de mineralizare este legat direct de microrelief. Aceste este în general mai mare pe interdune şi mai mic pe terenurile plane şi dune.

4.2.4. Climatologie

Climatul teritoriului Ocolului Silvic Tulcea constituie rezultanta interacţiunii complexe dintre radiaţia solară, circulaţia atmosferică şi particularităţile reliefului.

Pentru ca racterizarea t eritoriului di n punct de ve dere c limatologic s-au i nterpretat datele climatice de la staţiile meteorologice Tulcea, Isaccea, Sulina şi Babadag, precum şi datele extrase din Atlasul Climatologic şi Enciclopedia Geografică a României.

4.2.4.1. Regimul termic

Temperatura aerului este slab diferenţiată pe teritoriul ocolului silvic. Temperaturile medii anuale sunt de 11, 1o C la Isaccea şi Sulina, 11o C la Tulcea şi

10,7o C la Babadag. Temperaturile medii ale lunii celei mai calde, iulie, urcă până la 23,2oC la Isaccea, 22,9 o C la Tulcea şi 22,4 o C la Sulina şi Babadag. Temperaturile medii ale lunii celei mai reci, ianuarie, coboară până la (– 1,8) o C la Isaccea, (– 1,5) o C la Tulcea, (– 1,4) o C la

87

Babadag şi (– 0,6) o C la Sulina. În perioada de vegetaţie temperatura medie este de 19,9 o

C. Temperaturile maxime absolute au î nregistrat 39,5 o C la Mircea Vodă (20 august 1945), în partea continentală a ocolului silvic şi 39 o C l a S ulina ( 8 august 1904), pe l itoral. Temperaturile minime absolute au coborât sub (– 26,0) o C în interior [(– 26,8) o C la Tulcea în ziua de 24 ianuarie 1942 şi (– 26) o C la Babadag în ziua de 16 februarie 1911] şi sub (– 25) o

C p e l itoral [(– 25,6) o C l a S ulina î n zi ua de 9 f ebruarie 19 29]. U n interes deosebit î l reprezintă faptul că, în Delta Dunării minimele termice prezintă în perioada de vegetaţie valori negative (– 4) o C, care se pot înregistra însă şi în luna mai.

Timpul din perioada de vegetaţie cu temperatura de peste 10 o C este între 24.IV – 15.X.Timpul din perioada de vegetaţie cu temperatura de pest e 22 o C e ste în tre 20.VI – 10.VIII.

Numărul mediu al zilelor de îngheţ este de 84,2 la Sulina şi de aproape 100,0 în partea continentală a ocolului silvic. Prima zi de îngheţ are loc după 10 noiembrie iar ultima zi se produce înainte de 1 apr ilie. Geruri t ârzii nu s -au semnalat iar geruri timpurii excepţional de rar.

Influenţa moderatoare a apelor mării se resimte în valorile tuturor parametrilor temperaturii, dar este mai evidentă în creşterea valorilor termice de iarnă şi în scăderea numărului zilelor de îngheţ. În raport cu regiunile învecinate amplitudinea temperaturilor este mai mică. Sub influenţa mării maximele sunt mai coborâte iar minimele sunt mai ridicate. Totuşi în cadrul climatului există valori microclimatice foarte mari care deseori au un r ol hotărâtor asupra vegetaţiei.

Pe grindul fluvio – maritim Letea, dezvoltarea vegetaţiei forestiere depinde de regimul termic al solului, care se ştie că este nisipos (aceste nisipuri se încălzesc mult mai uşor decât argilele datorită faptului că au coeficientul de conductibilitate termică mic) şi de regimul termic al aerului. Întrucât, în această zonă relieful se prezintă sub formă de dune acoperite cu vegetaţie forestieră, de dune fără vegetaţie forestieră şi depresiuni, regimul termic este influenţat de acestea.

Temperatura solului pe o dună fără vegetaţie forestieră are o medie anuală de 14,2 o C iar cea din sezonul de vegetaţie de 23,6 o C, temperaturi foarte mari în registrându-se între orele 13 şi 14 , maxima absolută ajungând în luna august şi la 55 o C. In general, în lunile de vară temperatura la ora 14, la suprafaţa solului este foarte ridicată şi scade foarte mult în cursul nopţii atingând valori minime între orele 1 şi momentul apariţiei soarelui. La nivelul solului s-a observat că există o mare amplitudine termică diurnă şi lunară, la adâncimi mari însă, aceasta se reduce. Zona de variaţii mari de temperatură corespunde cu cea în care se dezvoltă masa principală a sistemului radicelar. Pentru aceste dune s-a observat că în lunile de vară se înregistrează cele mai mari variaţii ale temperaturii în primii 25 cm. Sub această adâncime predomină temperaturi cuprinse între 20 o C şi 25 o C, maximele atât în adâncime cât şi la suprafaţă se produc în luna august. Temperaturile în sol sunt mai r idicate toamna decât primăvara. De menţionat este faptul că aici, vecinătatea mării prin umiditatea atmosferică ridicată pe nisipurile maritime joacă un rol moderat, în ceea ce priveşte temperaturile extreme; aici temperaturile din sol sunt mai coborâte decât cele de pe nisipurile continentale.

Temperatura solului de pe o dună acoperită cu vegetaţie forestieră, datorită coronamentului care protejează destul de bine solul contra radiaţiilor solare, este mai coborâtă decât cea de pe dunele descoperite. Astfel, temperatura medie anuală la suprafaţa solului este de 11,9 o C faţă de 14,2 o C iar cea din timpul verii este mult mai coborâtă, 23 o C faţă de 29,5 o C. Amplitudinea temperaturilor la suprafaţa solului este mult mai redusă iar oscilaţiile temperaturii odată cu adâncimea, ca şi în cazul dunelor descoperite se reduc evident. Din cele de mai sus reiese clar influenţa vegetaţiei forestiere (chiar a cătinei) asupra temperaturii solului, prin reducerea maximelor care au efecte negative asupra dezvoltării culturilor forestiere, creându-se astfel condiţii termice favorabile pentru instalarea vegetaţiei forestiere.

În depresiuni (acoperite cu anin) temperatura medie a solului la suprafaţă este mai redusă decât sub cătinişuri. Cea mai mare valoare a temperaturii medii lunare a fost de

88

31,2 o C, cu 23 o C mai mică decât de pe duna descoperită. Şi în acest caz s-a constatat că extremele de temperatură se reduc mult, amplitudinea fiind mult mai mică atât la suprafaţa solului cât şi la adâncime.

În ceea ce priveşte regimul termic al aerului s-au constatat cele ce urmează. Deasupra unei dune fără vegetaţie forestieră temperatura medie în lunile calde, ziua,

este mai mică decât cea a solului, diferenţele cele mai mari se produc în jurul orei 14, temperatura aerului scăzând odată cu înălţimea. În timpul nopţii din cauza radiaţiei, solul se răceşte şi are o temperatură mai mică decât a aerului; temperatura în timpul nopţii este mai mică în primii 10 cm (de la sol) după care creşte cu înălţimea. Pentru tinerele plantaţii temperaturile m axime devi n per iculoase pe dune le descoperite î n pr imii 10 cm un de s e produce o puternică reflecţie a energiei solare. Temperatura medie anuală la 2 m deasupra solului este de 11, 4 o C, iar cea din perioada de vegetaţie de 18,6 o C, fiind mai mică decât cea de la suprafaţa solului pentru aceeaşi perioadă şi în aceleaşi condiţii. Numărul de zile cu temperaturi m ai m ari de 10 o C este de 190. Deasupra unei dune acoperită (cu cătină) temperatura aerului este foarte apropiată de cea a solului. Temperatura medie anuală este de 11 o C iar cea din perioada de vegetaţie de 18,3 o C, foarte apropiată de cea de pe duna descoperită, lucru ce se explică prin faptul că vegetaţia nefiind înaltă are nivelul apropiat de 200 cm unde se produce şi o reflectare a energiei solare. Diferenţa se produce în lunile de iarnă când vegetaţia izolează aerul de deasupra stratului mai rece de la sol.

În depresiunile acoperite cu vegetaţie forestieră unde temperatura solului s-a arătat anterior că este mai mică, temperatura aerului în zilele calde este mai mare, fiind influenţată de masele de aer din afara pădurii şi din cuprinsul coronamentului arboretului. Temperatura medie anuală a aerului este de 10,6 o C iar cea din perioada de vegetaţie de 17,7 o C, ceva mai coborâtă decât în celelalte situaţii, diferenţele mari producându-se în lunile de vară şi de toamnă.

În ceea ce priveşte relaţiile dintre regimul de temperatură din aer şi sol şi dezvoltarea speciilor forestiere, se poate spune că, temperatura influenţează procesele tipologice ale plantelor şi provoacă modificări în aspectele lor morfologice.

Procesele fiziologice au intensitate maximă în jurul unei temperaturi considerată ca optimă şi se reduc brusc odată cu îndepărtarea de această valoare. Dintre speciile forestiere folosite pe nisipurile din această zonă a căror temperatură se ştie că atinge adesea valori de 35-40 o C, pl opii eur americani au de su ferit ce l m ai m ult. E fect m ai slab s -a obse rvat l a sălcioară şi cătină. Pe dunele uscate şi mai ales în perioadele secetoase, seminţişurile tuturor speciilor forestiere se usucă şi dispar. În aceste condiţii nu se pot menţine decât speciile care se înmulţesc prin stoloni, rizomi sau drajoni (plopul alb, cătina, ş.a). În depresiunile umezite însă însămânţarea plopului alb şi a plopului cenuşiu este foarte puternică în jurul exemplarelor îmbătrânite.

4.2.4.2. Regimul pluviometric

Teritoriul ocolului silvic se află situat într-o regiune care primeşte anual cea mai mică cantitate de precipitaţii atmosferice din ţară.

Cantităţile medii anuale de precipitaţii atmosferice sunt mai mici de 400,0 mm în regiunea Deltei Dunării (395,0 mm la Chilia Veche, 359,0 mm la Sulina, 396,0 mm la Babadag) şi mai mici de 450,0 mm în partea continentală a ocolului silvic ( 445,0 m m l a Isaccea, 439,0 mm la Tulcea). Cantităţile medii lunare cele mai mari de precipitaţii atmosferice cad în luna iunie totalizând 52,5 mm la Isaccea şi la Tulcea, 51,9 mm la Chilia Veche, 51,6 mm la Babadag şi 43,0 mm la Sulina. Cantităţile medii lunare cele mai mici de precipitaţii atmosferice cad în luna februarie totalizând 26,7 mm la Chilia Veche, 23,5 mm la Isaccea şi 21,2 mm la Babadag sau martie totalizând 27,2 mm la Tulcea şi 20,4 mm la Sulina. Majoritatea precipitaţiilor atmosferice cad în se mestrul ca ld, ave rsele f iind foarte frecvente. Cantităţile maxime de precipitaţii atmosferice căzute în 24 de ore au înregistrat valori deosebit de mari: 219,2 mm la Sulina (29 august 1924) şi 110,0 mm la Babadag (8 se ptembrie 1902) . Î n per ioada de vegetaţie (aprilie – septembrie, inclusiv) precipitaţiile atmosferice ating valori de 254,7 mm (cca 57% din cantitatea anuală). Stratul de zăpadă are

89

caracter episodic şi grosimi neînsemnate. Durata medie anuală a stratului de zăpadă este de cca 25,0 zile. Grosimile medii decadale ale stratului de zăpadă sunt în ianuarie şi februarie de numai 3,0-4,0 cm.

Pentru regimul pluviometric din această zonă, caracteristica principală o reprezintă variaţia mare a cantităţii de precipitaţii atmosferice de la an l a an. S unt per ioade î n ca re precipitaţiile atmosferice depăşesc cu mult cantităţile medii, după cum sunt şi perioade în care cel puţin 30 de zile nu plouă deloc, ori în care cantităţile căzute fiind prea mici, practic nu pot fi măsurate.

Datele r eferitoare la aspectele regimului pluviometric duc la concluzia că, in Delta Dunării; precipitaţiile sunt de tip continental (precipitaţii în cantităţi reduse, cu caracter torenţial).

Numai pe litoral regimul continental al precipitaţiilor este înlocuit cu un regim de tranziţie spre cel mediteranean, ca urmare a influenţei foarte slabe pe care o exercită marea.

Pe grindurile fluvio – maritime Letea, Caraorman şi Sărăturile, zonă cu nisipuri şi soluri nisipoase, regimul de umiditate al so lului este st râns legat de regimul pluviometric, regimul termic, adâncimea apei freatice, caracterul învelişului vegetal.

Pe dunele dintre hasmacuri în primii 30 cm de sol umiditatea efectivă este foarte mică în tot cursul anului. Această valoare se explică prin evaporaţia puternică provocată de insolaţie şi de consumul sistemului radicelar care este foarte răspândit în primii 30 cm de sol. Sub această adâncime umiditatea nisipului creşte progresiv pe măsură ce se apropie de apa freatică. În lunile de primăvară, în care se continuă acumulările de apă din toamnă şi iarnă, se constată cea mai mare umiditate (adâncimi de la 50 cm la 100 cm). În urma intrării în vegetaţie a florei erbacee (în aprilie) în primii 50 cm de sol se produce o schimbare a umidităţii solului, în sensul micşorării acesteia. Începând cu luna iunie se produce o coborâre bruscă a umidităţii din sol determinată pe de o parte de procesele de evapotranspiraţie şi pe de altă parte de precipitaţii şi de apa freatică.

Pe d unele di n af ara hasmacurilor r egimul de um iditate est e m ai f avorabil decât pe dunele dintre hasmacuri. Aici chiar în primii 10 cm de la suprafaţa solului umiditatea efectivă este întotdeauna mai mare decât coeficientul de ofilire. La suprafaţa solului umiditatea cea mai redusă se înregistrează în intervalul a prilie – august. Ca şi în cazul precedent, acumulările de umiditate din sol au loc din a doua jumătate a lunii septembrie şi până în luna mai. Aici în cursul lunilor de vară umiditatea scade mult mai puţin decât în cazul precedent datorită faptului că între hasmacuri nisipul este mai grosier şi mai puternic înţelenit.

În depresiuni, ca urmare a nivelului mai ridicat al apei freatice, umiditatea solului este mult mai mare şi mai constantă (chiar în lunile de vară). Umiditatea solului atinge valori maxime la mijlocul lunii aprilie, când are loc şi scăderea în adâncime faţă de cazul dunelor fără vegetaţie. Acest fapt se datorează înrădăcinării mai adânci a vegetaţiei forestiere care consumă umiditatea din straturile mai profunde. Cea mai puternică scădere a umidităţii solului are loc în primii 100 cm în lunile iunie şi iulie, iar sub această adâncime, în lunile august – septembrie. Începând din luna octombrie când se termină sezonul de vegetaţie şi începe perioada ploioasă, umiditatea nisipului creşte în mod continuu.

4.2.4.3. Regimul eolian

Regimul eolian din această zonă se află sub influenţa circulaţiei generale a curenţilor de aer caracteristică pentru ţara noastră.

Frecvenţele medii anuale înregistrate la Tulcea indică predominarea vânturilor de nord-vest (17,1%) şi vest (13,9%), iar la Sulina cele din nord-est (18,3%), nord (13,1%) şi nord-vest (12,5%). Masele de aer pierd o bună parte din umiditatea lor deasupra continentului european, astfel că ajung deasupra Dobrogei sărace în precipitaţii. În a fara acestor mase de aer, o mare importanţă pentru Dobrogea de Nord o au şi masele de aer termoconvective care se dezvoltă mai ales în perioada caldă a anului şi care pot da naştere la ploi.

Frecvenţa medie anuală a calmului este foarte mare la Tulcea (42,4%) şi foarte mică la Sulina (11,7%). Vitezele medii anuale pe cele opt direcţii cardinale şi intercardinale oscilează între 0,8 şi 3,4 m/s la Tulcea şi între 3,1 şi 5,3 m/s la Sulina. Pe litoral, vara, în

90

condiţii de stabilitate atmosferică ia naştere circulaţia termică locală de tipul brizelor (de mare, ziua şi de uscat, noaptea).

Vânturile nu sunt periculoase, rareori produc doborâturi izolate.

4.2.4.4. Indicatorii sintetici ai datelor climatice

Condiţiile climatice ale regiunii sunt hotărâtoare pentru natura vegetaţiei forestiere şi împreună cu cele edafice, pentru clasele de productivitate realizate.

O privire de ansamblu asupra elementelor climatice, scoate în evidenţă faptul că, teritoriul Ocolului Silvic Tulcea, prin poziţia sa geografică, se situează într-un climat de litoral maritim.

Influenţa climatului de litoral maritim se face simţită asupra valorii unor parametri climatici ca: umiditatea atmosferică, nebulozitatea, amplitudinea temperaturilor.

Marile întinsuri de apă liniştită şi de mică adâncime, acoperite cu plaur, papură şi stuf care împiedică agitarea apei şi formarea curenţilor de convecţie, fac ca din punct de vedere climatic, această regiune să fie asemănătoare cu regiunile de câmpie.

Marea Neagră, fiind înconjurată de mase continentale, nu influenţează în mod sensibil caracterul continental al climei din această regiune. Influenţa Mării Negre se resimte mai mult în regimul eolian (cu deosebire în perioada caldă a anului) şi în cel termic.

Sectorul de climă de litoral maritim cuprinde partea estică a Dobrogei, pe o fâşie îngustă de circa 15-25 km, situată de-a lungul Mării Negre şi în Delta Dunării. Lăţimea zonei în care se resimte influenţa moderatoare a mării este mai mare vara, când circulaţia locală a aerului are o e xtindere mai mare. Sub influenţa brizei de mare în sezonul cald, temperatura aerului înregistrează valori mai coborâte pe litoral decât deasupra regiunilor continentale apropiate. Iarna, influenţa climatică a mării este mai restrânsă din cauza advecţiei aerului din vest, nord-vest şi nord - continentalizat. Ea împiedică totuşi scăderea excesivă a temperaturii aerului, astfel încât amplitudinile termice diurne şi anuale sunt mai mici decât în alte regiuni ale ţării. Mişcările descendente ale aerului deasupra zonei, î n sp ecial î n se mestrul ca ld, determină predominarea timpului senin, destrămarea norilor şi reducerea cantităţilor anuale de precipitaţii.

După sistemul de clasificare al climatelor elaborate de Köppen, teritoriul ocolului silvic, face parte din provincia B.S.a.x. climatul stepelor, climat uscat, cu precipitaţii insuficiente faţă de efectul evaporării, cu maxim la începutul verii (luna iunie) şi minima la sfârşitul iernii (luna februarie), cu temperaturile lunii celei mai calde peste 22 oC.

După de Martonne, regiunea se plasează în zona pădurilor de silvostepă (indici de ariditate anuali între 17 şi 21).

Caracteristicile pentru districtul climatic căruia îi aparţine teritoriul ocolului silvic sunt: evapotranspiraţia potenţială deosebit de ridicată (depăşeşte precipitaţiile cu peste 70%) şi regimul pluvial capricios. Sunt ani în care cad peste 1000 mm de precipitaţii, în timp ce în alţi ani suma anuală a acestora nu depăşesc 300 mm. În primul caz predomină ploile cu caracter torenţial deosebit de puternic iar în ce l de a l doi lea caz, regimul ant iciclonic de or igine est -europeană. Iernile sunt în general blânde, cu temperaturi apropiate de 0oC şi strat de zăpadă de scurtă durată, fapt care se datorează apropierii mării.

Datele cli matice pr ezentate ca racterizează un teritoriul mare, în cadrul căruia, microclimatul a determinat etajul fitoclimatic S.s. – silvostepă.

Zona de silvostepă din această zonă se caracterizează prin precipitaţii medii anuale de 360-450 mm, temperatura medie anuală de 11,0 oC şi indice de ariditate 17-21.

Din informaţiile locale şi din alte surse de documentare, precum şi din caracteristicile solurilor şi al vitalităţii florei erbacee, se remarcă, ca un caracter specific şi de importanţă excepţională al climatului, din punct de vedere forestier, contrastul mare al umidităţii (al precipitaţiilor) între primăvară şi vară, foarte asemănător aceluia de stepă; precipitaţii abundente în lunile aprilie, mai, iunie, perioada 15 mai – 25 iunie fiind cea mai ploioasă, apoi apare o lungă perioadă secetoasă, până în toamnă (foarte frecvenţi fiind anii când precipitaţiile lipsesc aproape total până în lunile octombrie – noiembrie). C aracterul continental al climatului face ca, în pădurile ocolului silvic, apa să fie factor limitativ pentru vegetaţie.

91

4.2.4.5. Date fenologice

Înfrunzirea, înflorirea şi coacerea seminţelor forestiere sunt determinate de numeroşi

factori: altitudine, expoziţie, pantă, temperatură, lumină, vânt, sol, substrat litologic şi exigenţele ecologice ale speciilor.

De regulă, fazele fenologice urmează etajele fitoclimatice. Altitudinal, pădurile Ocolului Silvic Tulcea au o amplitudine mică, fapt ce face ca perioada de înfrunzire şi înflorire să fie scurtă.

Principalele date fenologice pentru acest ocol silvic sunt date în tabelul următor: Tabelul 4.2.4.5.1.

Specia Începutul Periodicitatea

fructificaţiei înfrunzirii înfloririi coacerii seminţelor

1 2 3 4 5 Salcie 5-10.IV 25.III 1.VII anual

Plop alb şi negru 5-15.IV 15.IV 1-10.V anual Plopi euramericani 5-15.IV - - -

Stejar 20.IV 25.IV 15.IX 6-7 ani Stejar brumăriu 20.IV 25.IV 20.IX 6-7 ani

Stejar pufos 25.IV 30.IV 20.IX 6-7 ani Frasin 10.IV 15.IV 5.IX anual

Toate datele prezentate în tabel sunt medii, ele variind anual, în funcţie de regimul

climatic al fiecărui an.

4.3. Soluri

4.3.1. Evidenţa şi răspândirea teritorială a tipurilor de sol

Situaţia solurilor întâlnite pe teritoriul ocolului silvic, tipuri şi subtipuri, precum şi suprafaţa ocupată de acestea sunt prezentate în tabelul următor:

Tabelul 4.3.1.1. Nr. crt.

Clasa de

soluri Tip de

sol Subtip de sol Cod Succesiune

orizonturi Suprafaţa pe U.P. (ha)

I II III IV V VI XIV Total

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 1.

Proti-soluri

Regosol Molic 0204 Am - C - - 750,99 903,18 1654,17

2. Salinic 0211 Aosc - Ssc - - 8,88 27,43 36,31 Total tip - - 759,87 930,61 1690,48

4. Psamo-sol

Salinic 0308 Aosc-Csc - - 763,13 763,13 Total tip - - 763,13 763,13

7.

Aluviosol

Distric 0401 Aodi-Cdi 623,43 - 879,80 12,40 262,37 1778,0 9. Molic 0403 Am-C 149,39 - 973,96 316,47 1439,82

10. Gleic 0414 Ao-Go-Gr 732,89 1023,28 226,85 603,78 536,35 85,56 224,64 3433,35 11. Salinic 0415 Aosc-Gosc 2,18 194,87 358,56 13,05 18,36 587,02

Total tip 1507,89 1218,15 2080,61 1278,81 561,80 103,92 487,01 7238,19 Total clasă 1507,89 1218,15 2080,61 1278,81 1321,67 1797,66 487,01 9691,80

Total O.S. 1507,89 1218,15 2080,61 1278,81 1321,67 1797,66 487,01 9691,80

92

Din analiza datelor prezentate în tabelul de mai sus se constată că cele mai

răspândite soluri sunt aluvisolurile pe 7238,19 ha (75%) şi regosolurile pe 1690,48 ha (17%).

4.3.2. Descrierea tipurilor şi subtipurilor de sol

Aluviosol: Aluviosolurile ocupă o suprafaţă de 7238,19 ha (75%), fiind cele mai răspândite soluri

pe teritoriul ocolului silvic. Elemente de diagnoză. Orizont Ao, cu grosimi mai mari de 20 cm, urmat de materialul

parental, cu gr osimi de cel puţin 50 cm, provenit din depozite fluviatile şi fluvio – lacustre recente. Aluviosolurile reprezintă un stadiu mai avansat de evoluţie al protosolurilor aluviale.

Răspândire. Aluviosolurile sunt răspândite pe suprafeţe mari ale ocolului silvic, fiind întâlnite în Delta Dunării şi Balta Isaccea, în lungul braţelor, canalelor şi în apropierea lacurilor.

Alcătuirea şi caracterizarea morfologică a profilului. aluvisolurile tipice prezintă următoarea succesiune de orizonturi pe profil: Ao-C. Orizontul Ao mai gros de 20 cm, putând atinge 40 -50 cm, este de culoare brună, brună cenuşie până la brună închisă, funcţie de proporţia de humus şi de natura materialelor pedogenetice sedimentare din Deltă.

Proprietăţi. Aluviosolurile prezintă textură variabilă, nediferenţiată sau contrastantă, în cazul unor depozite fluviatile neomogene. Structura solului este grăunţoasă sau poliedrică, moderat dezvoltată. Proprietăţile fizice, fizico-mecanice şi hidrofizice sunt variabile în raport cu textura şi structura. Sunt soluri bine aprovizionate cu apă (excepţie fac solurile din incintele îndiguite unde, datorită îndiguirii şi abandonării sistemelor de drenaj nivelul apei freatice a scăzut la 5-8 m faţă de normal, aici regimul de umiditate devenind factor limitativ pentru dezvoltarea vegetaţiei forestiere) şi substanţe nutritive; reacţia şi gradul de saturaţie în baze diferă în raport cu natura materialului parental. Sunt soluri foarte slab la foarte humifere, conţin 1,0-4,9% humus. Sunt foarte slab la foarte bine aprovizionate cu azot total (0,05-0,22 g %).

Subtipuri. Subtipurile î ntâlnite î n ca drul o colului si lvic sunt: distric pe o suprafaţă de 1778,0 ha ( 18%), molic pe o suprafaţă de 1439,82 ha ( 15%), gl eic pe o suprafaţă de 3433,35 ha (36%), salinic pe o suprafaţă de 587,02 ha (6%). Caracteristicile aluviosol distric au fost prezentate mai sus.

Aluviosol molic este asemănător celui distric, dar cu orizont Am. Are un profil de tipul Am-C.

Aluviosol gleic este asemănător celui distric, dar cu or izont Go în primii 200 cm. Are un profil de tipul Ao-Go.

Aluviosol salinic este asemănător celui distric, dar cu orizont sc în primii 100 cm. Are un profil de tipul Aosc-Csc.

Fertilitate. Aluvisolurile au fertilitatea mai ridicată decât protosolurile aluviale datorită conţinutului mai mare de humus, volumului edafic mai mare şi aprovizionării cu apă din pânza freatică; chiar şi vara limita superioară a franjei capilare nu coboară sub 1 m.

Regosol: Regosolurile ocupă o suprafaţă de 1690,48 ha (17%). Elemente de diagnoză. Orizont A o, ur mat de or izontul C constituit din r oci

neconsolidate, menţinute aproape de suprafaţă prin eroziune geologică. Răspândire. Solurile sunt întâlnite în Delta Dunării pe grindul fluvio – maritim Letea. Alcătuirea şi caracterizarea morfologică a profilului. Regosolurile prezintă următoarea

succesiune de or izonturi pe pr ofil: Ao-C. Orizontul Ao, gros de 10-20 cm, este de cu loare brună cenuşie datorită conţinutului redus de humus. Orizontul C este alcătuit din nisipuri eoliene.

93

Proprietăţi. Regosolurile p rezintă textură grăunţoasă, variabilă. Structura solului este

grăunţoasă slab formată. Prezintă porozitate de aeraţie excesivă şi au o capacitate foarte redusă de reţinere a apei. Reacţia este diferită în funcţie de natura materialului parental C.

Volumul edafic este redus. Subtipuri. Subtipurile întâlnite sunt: molic pe o suprafaţă de 1654,17 ha ( 17%) şi

salinic pe o suprafaţă de 36,31 ha. Regosolul salinic este asemănător celui distric, dar cu orizont sc în primii 100 cm. Are

un profil de tipul Aosc-Csc. Regosolul molic este asemănător celui distric, dar cu orizont Am şi orizont C a cărui

limită superioară este situată în primii 85 cm. Are un profil de tipul Am-C. Fertilitate. Regosolurile sunt soluri cu fertilitate scăzută, factorii limitativi fiind conţinutul

redus de humus, textura grăunţoasă şi drenajului excesiv.

Psamosol Psamosolurile ocupă o suprafaţă de 763,13 ha (8%). Elemente de diagnoză. Orizont Ao, urmat de orizontul C constituit din depozite eoliene

de cel puţin 50 cm grosime, cu textură grosieră sau grosieră mijlocie şi un conţinut de argilă de cel mult 12%.

Răspândire. Psamosolurile sunt răspândite pe suprafeţe mari ale ocolului silvic, fiind întâlnite în Delta Dunării pe grindul fluvio – maritim Letea.

Alcătuirea şi caracterizarea morfologică a profilului. Psamosolurile districe prezintă următoarea succesiune de orizonturi pe profil: Aodi-Cdi. Orizontul Aodi, gros de 10-30 cm, este de culoare brună, brună cenuşie datorită conţinutului redus de humus. Orizontul Cdi este alcătuit din nisipuri eoliene.

Proprietăţi. Psamosolurile prezintă textură nisipoasă slab coezivă. Structura solului este grăunţoasă slab formată. Prezintă porozitate de aeraţie excesivă şi au o capacitate foarte redusă de reţinere a apei. Reacţia este acidă sau slab alcalină, în funcţie de compoziţia mineralogică şi conţinutul de săruri din materialul parental C. Sunt soluri foarte slab la moderat humifere, conţin 0,7-2,4% humus. Sunt foarte slab la mijlociu aprovizionate cu azot total (0,03-0,12 g %).

Subtipuri. A fost identificat subtipul salinic – 587,02 ha. Acesta este asemănător celui tipic, dar cu orizont sc în primii 100 cm. Are un profil de

tipul Ao sc-Csc. Psamosolul molic are pr ofilul A m-C, avâ nd or izontul A m olic. P samosolul gleic are profilul Ao-Go-Gr având orizont Gr a cărui limită superioară este situată în primii 85 cm.

Fertilitate. Psamosolurile sunt soluri cu fertilitate scăzută, factorii limitativi fiind conţinutul redus de humus, textura nisipoasă, capacitatea mică de reţinere a apei, precum şi capacitatea redusă de schimb cationic.

94

4.3.3. Buletin de analiză

Tabelul 4.3.3.1. U.a.,

compoziţie, productivitate, tip şi subtip de sol (denumire)

Cod

Orizont de diag-nostic

Nivel orizont de dia gnostic

cm

Umidi- tate %

PH Hu-mus %

Car- bo- naţi

CaCO3 %

Baze de

schimb me %

Hidro-gen de schimb me %

Capa-citatea

totala de schimb me %

Grad de saturaţi

e %

Azot total g %

Tex-

tura

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

U.P. I Să lceni

7 A, 10PLZ, III, aluviosol

distric 0401

Aodi 0-20 2,192 8,081 5,390 10,147 - - - - 0,276 -

Cdi 20-100 1,741 8,045 3,000 4,729 - - - - 0,154 -

22 F, 10SA, III, aluviosol gleic

0414

Ao 0-20 1,215 7,845 1,320 9,088 - - - - 0,068 -

Go-Gr 20-100 0,948 8,006 0,720 8,957 - - - - 0,037 -

U.P.II T. Vladimires cu 22E, 10SA, III, aluviosol gleic,

0414

Ao 0-15 0,382 8,16 0,59 11,13 - - - - 0,03 ln

Go 40-50 0,535 8,17 0,96 9,77 - - - - 0,05 n

U.P.III Maliuc 7 E

10 PLZ aluviosol distric

0401

Aodi Cdi

10-20 peste 55

1,312 1,957

7,502 7,771

5,085 1,271

8,254 9,224

- -

- -

- -

- -

0,261 0,065

- -

40 C 10PLZ

aluviosol molic 0403

Am C

20-25 60-65

0,893 1,179

7,847 8,111

2,160 1,920

9,166 24,048

- -

- -

- -

- -

0,111 0,098

- -

51 C 10PLZ

aluviosol distric 0401

Aodi Cdi

10-20 40-50

1,206 1,020

7,508 8,002

5,400 2,760

9,301 12,272

- -

- -

- -

- -

0,277 0,142

- -

U.P.IV Tăta ru 16B, 10SA, IV, aluviosol

gleic, 0414

Ao 0-15 0,497 7,607 11,64 3,50 - - - - 0,597 ln

Go 20-30 0,873 8,048 4,20 14,27 - - - - 0,215 n

107, 10SA, IV, aluviosol

gleic, 0414

Ao 0-15 0,412 7,562 13,68 6,04 - - - - 0,702 ln

Go 30-40 0,798 8,145 11,23 25,98 - - - - 0,576 n

U.P.V Peripra va 68E, 10 FR, Pi, Regosol salinic,0211

Aosc 20 2,317 7,875 12,840 8,178 - - - - 0,658 -

Csc 28-35 0,150 8,707 0,600 9,098 - - - - 0,031 -

69E, 10PLA, Pm, Regosol molic, 0204

Am 20-25 1,458 7,557 13,560 7,717 - - - - 0,695 -

C 50-150 0,303 8,845 3,240 16,317 - - - - 0,166

U.P.VI Le tea

60B, 4FR4ST2PLC,

III, regosol molic, 0204

Am 5-10 2,029 7,963 12,96 31,36 - - - - 0,67 ln

C 40-50 0,186 9,358 0,600 19,26 - - - - 0,03 n

79A, 4PLC3ST3FR, V, psamosol salinic, 0308

Aosc 5-10 0,412 7,952 7,627 6,47 - - - - 0,39 ln

Csc 10-65 0,798 8,468 1,271 8,82 - - - - 0,07 n

101B, 4FR3ST3PLC,

V, regosol molic,0204

Am 15-20 0,497 8,044 13,60 42,06 - - - - 0,70 ln

C 20-65 0,873 8,617 0,254 11,30 - - - - 0,01 n

116D, 10PLZ, V,

psamosol salinic, 0308

Aosc 0-10 0,456 7,742 3,178 7,67 - - - - 0,16 ln

Csc 60-80 0,279 8,277 0,636 10,23 - - - - 0,03 n

U.P. XIV Tulcea 9B,

10PLZ, Pm, Aluviosol

district, 0401

Aodi 20-25 0,736 7,979 2,520 10,003 - - - - 0,129 -

95

4.4. Tipuri de staţiune

4.4.1. Caracterizare generală

Datele privind condiţiile staţionale de vegetaţie, au fost utilizate la fundamentarea

naturalistică a soluţiilor prevăzute de amenajamente. Aceste date au fost culese de pe teren sau din alte studii efectuate în această zonă.

Din datele prezentate în subcapitolele anterioare, rezultă că factorii de caracterizare a biotopului sunt f avorabili ve getaţiei forestiere, variaţia lor fiind determinată de structura geologică şi geomorfologică a teritoriului studiat.

Efectele diversităţii factorilor de mediu sunt reflectate în structura ecosistemelor, deci şi a fitocenozelor specifice Ocolului Silvic Tulcea.

Rezultanta interacţiunii dintre factorii de mediu şi elementul biologic este materializată printr-o structură specifică a ecosistemelor forestiere. Având ca element de referinţă fitocenozele forestiere, acestea sunt amplasate variabil în spaţiul geografic, î n p rincipal, î n raport cu altitudinea faţă de care se realizează etajarea vegetaţiei forestiere.

Suprafaţa ocolului silvic este situată în etajul de vegetaţie S.s. – silvostepă.

4.4.2. Evidenţa şi răspândirea teritorială a tipurilor de staţiuni

În tabelul următor sunt prezentate tipurile de staţiuni întâlnite în Ocolul Silvic Tulcea, suprafaţa ocupată de acestea şi categoriile de bonitate în care se încadrează.

96

Tabelul 4.4.2.1.

Nr. crt.

Tip de staţiune Suprafaţa totală Suprafaţa pe unităţi de producţie (ha) Categorii de bonitate

(ha) Cod Diagnoză ha % I II III IV V VI XIV S M I

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 S.s. – silvostepă

1. 9.6.1.3

Silvostepă – luncă de zăvoi de plopi Pm, aluvial moderat humifer, profund freatic umed, foarte rar scurt inundabil

1043,71 11 296,67 194,87 0,44 358,56 21,32 18,36 153,49 - 1043,71 -

2. 9.6.1.4

Silvostepă – luncă de zăvoi de plopi Ps, aluvial intens humifer, freatic umed, frecvent şi rar scurt inundabil

258,27 3 149,39 - - - - - 108,88 258,27 - -

3. 9.6.2.2 Silvostepă – luncă de zăvoi de salcie Pi, aluvial amfigleic

2129,74 22 409,70 506,27 176,27 473,40 423,46 62,84 77,80 - - 2129,74

4. 9.6.2.3

Silvostepă – luncă de zăvoi de salcie Pm, aluvial amfisemigleic, anual prelungit inundabil

1162,91 12 213,65 517,01 50,58 130,38 117,02 22,72 111,55 - 1162,91 -

5. 9.6.2.4

Silvostepă – luncă de zăvoi de salcie Ps, aluvial gleizat, anual relativ prelungit inundabil

35,29 - - - - - - - 35,29 35,29 - -

6. 9.9.1.5 Silvostepă – deltă marină Pi, nisipos, slab – mediu inhumificat

27,43 - - - - - - 27,43 - - - 27,43

7. 9.9.2.1 Silvostepă – deltă marină Pi, mediu - puternic inhumificat

1167,17 12 - - - - 57,85 1109,32 - - - 1167,17

8. 9.9.2.2 Silvostepă – deltă marină Pi, puternic inhumificat

1033,26 11 - - - - 610,60 422,66 - - - 1033,26

9. 9.9.2.4 Silvostepă – deltă marină Pm, foarte puternic inhumificat

225,75 2 - - - - 91,42 134,33 - - 225,75 -

10. 9.9.3.1

Silvostepă, incintă îndiguită în Delta Dunării, plopiş de Pm, aluvial, luto-nisipos, moderat humifer, cu aport temporar de apă freatică

1861,96 19 135,09 - 1646,49 80,38 - - - - 1861,96 -

11. 9.9.3.2

Silvostepă – incintă îndiguită în Delta Dunării, Pm, aluvial, nisipo-lutos, slab-moderat humifer, fără aport de apă freatică

636,77 7 193,85 - 206,83 236,09 - - - - 636,77 -

12. 9.9.3.3

Silvostepă – incintă îndiguită în Delta Dunării, frăsinet de Pm, aluvial gleizat, moderat salinizat, luto-argilos, cu aport temporar sau permanent de apă freatică

109,54 1 109,54 - - - - - - - 109,54 -

Total O.S. ha 9691,80 100 1507,89 1218,15 2080,61 1278,81 1321,67 1797,66 487,01 293,56 5040,64 4357,6 % 100 16 13 21 13 14 18 5 3 52 45

97

Din analiza datelor prezentate în tabelul 4.4.2.1. se constată că cele mai răspândite

tipuri de staţiuni sunt: - 9.6.2.2. – Silvostepă – luncă de zăvoi de salcie Pi, a luvial amfigleic – 2129,74 ha

(22%); - 9.9.3.1. – Silvostepă, incintă îndiguită în Delta Dunării, plopiş de Pm, a luvial, lu to-

nisipos, moderat humifer, cu aport temporar de apă freatică – 1861,96 ha (19%); - 9.6.2.3. – Silvostepă – luncă de zăvoi de salcie Pm, al uvial amfisemigleic, anua l

prelungit inundabil – 1162,91 ha (12%); - 9.9.2.1. – Silvostepă – deltă marină Pi, m ediu - puternic inhumificat - 1167,17 h a

(12%); - 9.9.2.2. – Silvostepă – deltă marină Pi, puternic inhumificat - 1033,26 ha (11%); - 9.6.1.3. – Silvostepă – luncă de zăvoi de plopi Pm, aluvial moderat humifer, profund

freatic umed, foarte rar scurt inundabil - 1043,71 ha (11%). Pe categorii de bonitate situaţia se prezintă astfel: bonitate superioară 3%, boni tate

mijlocie 52% şi bonitate inferioară 45%. 4.4.3. Descrierea tipurilor de staţiuni cu factori limitativi şi măsuri de gospodărire impuse de aceşti factori

Descrierea tipurilor de staţiuni cu factorii ecologici şi factorii condiţie limitativi şi

măsurile de gospodărire impuse de aceşti factori sunt prezentate în tabelul 4.4.3.1. Tabelul 4.4.3.1.

Etaj fito-climatic

Tip de staţiune Factori ecologici şi factori condiţie moderat limitativi

Tip de pădure

Măsuri de gospodărire impuse de factorii ecologici şi factorii condiţie moderat

limitativi

Cod Diagnoza Cod Diagnoza

Compoziţia ţel Trata-

mente Compoziţia de regenerare

1 2 3 4 5 6 7 8

S.s 9.6.1.3.

Silvostepă – luncă de zăvoi de plopi Pm, aluviosol moderat humifer, profund freatic umed, foarte rar scurt inundabil – mezotrofic, mezo-hidric, estival reavăn – Ss (lz).Bm. T III. H III. Ue2. Staţiuni instalate pe grinduri joase, periodic scurt inundabile. Aluviuni şi soluri aluviale frecvent slab salinizate, nisipo-lutoase, moderat humifere, periodic scurt inundabile, cu nivelul apei freatice la 4-5 m. Bonitate mijlocie pentru plopi indigeni.

- regim de umiditate - deficit de aer din sol

911.2

Zăvoi de plop alb de productivitate mijlocie (m)

10PLA 10PLA

Crâng simplu

911.3

Zăvoi de plop alb de producti-vitate mijlocie pe locuri mijlo-ciu inundabile în Delta Dunării (m)

10PLA 10PLA

Crâng simplu

961.2 Zăvoi de plop şi salcie din Delta Dunării (m)

5PLA5SA 5PLA5SA

Crâng simplu

98

Etaj fito-climatic

Tip de staţiune Factori ecologici şi factori condiţie moderat limitativi

Tip de pădure

Măsuri de gospodărire impuse de factorii ecologici şi factorii condiţie moderat

limitativi

Cod Diagnoza Cod Diagnoza Compoziţia

ţel Trata-mente Compoziţia

de regenerare 1 2 3 4 5 6 7 8

S.s

9.6.1.4.

Silvostepă – luncă de zăvoi de plopi Ps, aluviosol intens humifer, profund freatic umed, frecvent şi rar scurt inundabil – carbonatic eu- şi megatrofic, eu-hidric, estival reavăn-jilav – Ss (lz).Bs. T (IV-V). H IV. Ue3-2. Staţiuni situate pe întinsuri şi grinduri joase din zone frecvent (2-4 ani) şi rar (5-10 ani) pentru scurt timp (câteva zile până la câteva săptămâni cel mult) inun dabilă. Soluri aluviale stratificate car-bonatice predominant intens humifere, bine umezite freatic, dar fără caractere de gleizare, cu apă freatică coborând vara până la 3-4 m adâncime, nisipo-lutoase până la lutoase, cu drenaj in tern bun, grosime utilă şi volum edafic mari şi foarte mari. Soluri carbonatice eu- şi megatrofice, slab alcaline, moderat până la foarte bine aprovizionate cu azot şi baze schimbabile, în special Ca şi K, uneori foarte sărace în P accesibil, permanent foarte bine până la bine aprovizionate cu apă accesibilă (H IV) prin umezire freatică; regim de umiditate: vernală U7-6, estival întreg U3-2. Condiţii bune de aerare, con-sistenţă ş.a. Bonitate superioară pentru zăvoaie de plop şi salcie.

- regim de umiditate

041.1 Frăsinet de luncă (s)

10FRB 10FRB Codru

911.1 Zăvoi de plop alb de productivitate superioară (s)

10PLA 10PLA

Crâng simplu

961.1 Zăvoi de plop şi salcie din Delta

Dunării (s)

5PLA5SA 5PLA5SA

Crâng simplu

9.6.2.2.

Silvostepă – luncă de zăvoi de salcie Pi, aluviosol amfigleic – carbonatic mezotrofic, excesiv până la euhidric, estival jilav-umed – jilav – Ss (lz).Bi. T III c. H E-V. Ue5-4. Staţiuni situate pe întinsuri joase, japşe, fâşii marginale în jurul bălţilor, anual sau la 2-4 ani prelungit inundabile (2-3 până la 4-5 luni). Apa fre-atică predominant la 0,6-0,8 m, numai în verile cu ape scăzute coborând sub 1 m. Soluri aluviale stra-tificate amfigleice, carbonatice, lutoargiloase până la argiloase, slab până la moderat humifere, cu grosime utilă şi volum edafic mijlociu. Carbonatic mezotrofice, slab alcaline. Regim de umiditate: vernal U10-9, estival U5-4(2). Bonitate inferioară pentru zăvoaie de salcie.

- regimul de

umidita-te;

- regimul de inunda

-ţie

951.6 Zăvoi de salcie de productivita-te inferioară din Delta Dunării (i)

10SA 10SA

Crâng simplu

99

Etaj fito-climatic

Tip de staţiune Factori ecologici şi factori condiţie moderat limitativi

Tip de pădure

Măsuri de gospodărire impuse de factorii ecologici şi factorii condiţie moderat

limitativi

Cod Diagnoza Cod Diagnoza

Compoziţia ţel Trata-

mente Compoziţia de regenerare

1 2 3 4 5 6 7 8

S.s.

9.6.2.3.

Silvostepă – luncă de zăvoi de salcie Pm, aluviosol amfisemigleic, anual prelungit inundabil. Staţiuni situate pe întinsuri joase şi de-presiuni uşoare, cu inundaţii de lungă durată (peste 3-5 luni anual). Soluri aluviale gleizate, semigleice şi amfigleice, cu textură lutoasă până la argiloasă, cu apă freatică vara sub 1,5 m, mare deficit de aer în sol. Bonitate mijlocie pentru zăvoaie de salcie.

- regimul de umidita-

te; - regimul de inunda

–ţie; - deficitul de aer în

sol.

951.4

Zăvoi de salcie de productivita-te mijlocie pe locuri înalte din Delta Dunării (m)

10SA 10SA

Crâng simplu

951.5

Zăvoi de salcie de productivita-te mijlocie pe locuri joase din Delta Dunării (m)

10SA 10SA

Crâng simplu

9.6.2.4.

Silvostepă – luncă de zăvoi de salcie Ps, aluviosol gleizat, anual relativ inundabil. Staţiuni situate pe întinsuri plane sau uşor depresionate. Soluri aluviale gleizate, intens humifere, cu apa freatică vara la 1-2,5 m. Bonitate mijlocie pentru salcie, plop alb şi negru.

- regimul de umidita-

te; - regimul de inun-

daţie; - deficitul de aer în

sol.

951.3

Zăvoi de salcie de productivita-te superioară pe locuri joase din Delta Dunării (s)

10 SA 10 SA

Crâng simplu

9.9.1.5.

Silvostepă – deltă marină Pi, nisipos, slab-mediu inhumificat. Staţiuni situate pe dune întinse şi depresiuni medii din delta marină, cu depozite nisipoase, stabilizate, superficiale şi foarte superficiale, cu nive-lul apei freatice la 0,6-1,2 m adâncime, cu psamosoluri slab până la mediu inhumificate, slab gleizate, sărace în humus, mediu salinizate cu pH 7,5-8,0, cu regim de umiditate satisfăcător. Bonitate infe-rioară pentru plop alb.

-regimul termic;

- substan-ţele nutriti-

ve; - conţinu -tul de să -ruri solubi-le în sol;

965.2

Plopiş de plop alb pe soluri salinizate de productivitate inferioară (i)

10PLA 10PLA

T. con-servare

100

Etaj fito-climatic

Tip de staţiune Factori ecologici şi factori condiţie moderat limitativi

Tip de pădure

Măsuri de gospodărire impuse de factorii ecologici şi factorii condiţie moderat

limitativi

Cod Diagnoza Cod Diagnoza Compoziţia

ţel Trata-mente Compoziţia

de regenerare 1 2 3 4 5 6 7 8

S.s.

9.9.2.1.

Silvostepă – deltă marină Pi, mediu-puternic inhumificat. Staţiuni situate pe dune întinse şi depresiuni medii din delta marină, cu depozite nisipo-coezive, foarte superficiale-superficiale, cu nivelul apei freatice la 0,6-1,2 m adâncime, cu psamosoluri mediu-puternic inhumificate, slab gleizate, sărace-mijlociu bogate în humus, cu textură nisipoaso- coezivă, slab salinizate, cu cloruri de la suprafaţă şi sulfaţi numai în profunzime, cu reacţie moderat-puternic alcalină (pH 7,0-6,0), cu regim de umiditate predominant satisfăcător-favorabil şi rar deficitar în perioada de vegetaţie, cu troficitate mijlocie, cu vegetaţie lemnoasă de hasmac cu păduri naturale şi pătură erbacee hidrofilă şi mezofilă cu Polygonatum officinale, Convalaria majalis, Rubus caesius, Brachypodium silvaticum, Dactylis glomerata, Iris pseudocorus, Poa trivialis. Bonitate mijlocie pentru plop alb şi cenuşiu şi inferioară pentru stejari şi frasini.

-regimul termic;

- regimul de

umiditate al solului

deficitar în perioada

de vegetaţie; - volumul edafic;

- reacţia moderat-puternic alcalină;

041.3 Frăsinet de has-mac de produc-tivitate inferioa-ră (i)

7FR3DT 7FR3DT

T. con-servare

634.1 Şleau de hasmac (i)

5ST3FR1DT1DM 5ST3FR1DT1DM

T. con-servare

922.1 Plopiş de hasmac (i)

5PLA5PLC 5PLA5PLC

T. con-servare

9.9.2.2.

Silvostepă – deltă marină Pi, puternic inhumificat. Staţiuni situate pe dune întinse şi depresiuni joase din delta marină, cu depozite nisipoase coezive, foarte super-ficiale la profunde, cu nivelul apei freatice la 0,3-0,6 m adâncime, cu psamosoluri foarte puternic inhumificate, mediu gleizate, slab lăcovişte, mijlociu bogate în humus, cu textură nisipoasă, coezivă, foarte slab salinizate, cu cloruri de la suprafaţă şi sulfaţi în profunzime, cu reacţie moderat-puternic alcalină ( pH 7,0-8,0), cu regim de umiditate favorabil, frecvent cu exces de umiditate primăvara, cu vegetaţie lemnoasă de hasmac cu păduri naturale şi pătură erbacee hidrofilă cu Calamagrostis epege-ios, Galium aparine, Rubus caesius, Galium rubioides, Dactylis glomerata, Poly-gonatum officinale, Lycopus europeus, Geum urbanum.Bonitate infe-rioară pentru stejari, frasini, plopi.

-regimul termic;

- regimul de umidi-

tate predo-minant ex-cedentar; - volumul

edafic; - reacţia

până la pu-ternic alca-

lină;

0413

Frăsinet de hasmac de productivitate inferioară (i)

7FR3DT 7FR3DT

T. conser-

vare

634.3 Şleao-plopiş de hasmac de productivitate inferioară (i)

4PL3ST 2DT1DM 4PL3ST2DT1DM

T.con-servare

634.4 Rarişte de stejar şi frasin din has-mace mici (i)

5ST3FR1DT1DM 5ST3FR1DT1DM

T.con-servare

634.5 Rarişte de stejar, frasin şi plop din hasmace mici (i)

5ST3FR1DT1DM 5ST3FR1DT1DM

T.con-servare

101

Etaj fito-climatic

Tip de staţiune Factori ecologici şi factori condiţie moderat limitativi

Tip de pădure

Măsuri de gospodărire impuse de factorii ecologici şi factorii condiţie moderat

limitativi

Cod Diagnoza Cod Diagnoza

Compoziţia ţel Trata-

mente Compoziţia de regenerare

1 2 3 4 5 6 7 8

S.s.

9.9.2.4.

Silvostepă – deltă marină Pm, puternic inhumificat Pi. Staţiuni situate pe microdepresiuni (has-macuri) din delta ma-rină, cu depozite nisi-poase coezive, cu ni-velul apei freatice la 0,3-0,6 m adâncime, cu soluri aluviale molice gleizate în complex cu soluri gleice molice sau lăcovişti tipice, mediu humifere, jilave, cu volum fiziologic util relativ mare, cu troficitate ridicată, cu reacţie moderat-puternic alcalină (pH 7,0-8,0), cu arborete compuse din stejar pedunculat şi brumăriu, frasin, ulm, plop alb şi cenuşiu, măr, păr, anin negru, precum şi liane ca Periploca graeca, Vitis silvestris sau Hedera helix şi pătură erbacee hidrofilă cu Lycopus europeus, Lysimachia numularia, Phragmites comunis, Iris pseudocorus, Euphorbia palustris, Rubus caesius. Bonitate mijlocie pentru stejari, frasini, plopi.

-regimul termic;

- regimul de umidi-

tate; - volumul

edafic;

041.2

Frăsinet de has-mac de produc-tivitate mijlocie (m)

7FR3DR 7FR3DT

T.con-servare

634.2

Şleao-plopiş de hasmac de pro-ductivitate mij-locie (m)

4ST3PL2DT1DM 4ST3PL2DT1DM

T.con-servare

9.9.3.1

Silvostepă, incintă îndiguită în Delta Dunării, plopiş de Pm, aluviosol, luto-nisipos, moderat humifer, cu aport temporar de apă freatică Întinsuri de grind, relativ joase, cu soluri aluviale tipice şi molice, lutoase, luto-nisipoase (conţinut de argilă 10-33%), moderat humifere (conţinut de humus peste 2,5%) în primii 20-30cm, cu aport temporar de apă freatică

- regimul de

inundaţie; - regimul de umidi-

tate;

911.6 Plopiş de plop alb în incintă îndiguită (m)

10PLZ 10PLZ

T.rase

102

Etaj fito-climatic

Tip de staţiune Factori ecologici şi factori condiţie moderat limitativi

Tip de pădure

Măsuri de gospodărire impuse de factorii ecologici şi factorii condiţie moderat

limitativi

Cod Diagnoza Cod Diagnoza

Compoziţia ţel Trata-

mente Compoziţia de regenerare

1 2 3 4 5 6 7 8

9.9.3.2.

Silvostepă – incintă îndiguită în Delta Dunării, Pm, aluviosol, nisipo-lutos, slab-moderat humifer, fără aport de apă freatică Grinduri mijlocii şi înalte, cu soluri aluviale şi protosoluri aluviale tipice, luto-nisipoase (conţinut de argilă 8-30%), slab-moderat humifere (conţinut de humus 1-3,5%), fără aport de apă freatică

- regimul de

inundaţie; - regimul de umidi-

tate;

061.1

Salcâmet artificial deproductivitate mijlocie (m)

10SC 10SC T.rase

9.9.3.3.

Silvos tepă – inc in tă înd iguită în Delta Dunării, frăs ine t de Pm, a luvios o l g le iza t, modera t s a lin iza t, lu to -arg ilos , cu aport temporar s au permanent de apă frea tică Japşe sau foste funduri de lac, cu soluri aluviale gleizate sau lăcovişti şi soluri slab gleice, moerat salinizate, lutoase până la argiloase (conţinut de argilă 25-50%), compacte, moderat humifere (conţinutul de humus peste 2,5-3%), uneori cu strat de turbă la suprafaţă, cu aport temporar sau permanent de apă

- regimul de

inundaţie; - regimul de umidi-

tate;

041.2

Frăsinet de has-mac de produc-tivitate mijlocie (m)

10FRB 10FRB T.rase

4.5. Tipuri de păduri

4.5.1. Evidenţa tipurilor naturale de păduri

În tabelul 4.5.1.1. sunt prezentate tipurile de păduri, întâlnite în Ocolul Silvic Tulcea,

suprafaţa pe care o ocupă, precum şi categoriile de productivitate naturală în care se încadrează.

103

Tabelul 4.5.1.1.

Nr. crt

Tip de pădure Suprafaţa totală

Suprafaţa pe unităţi de producţie (ha)

Productivitaea naturală (ha)

Cod Denumire ha % I II III IV V VI XIV S M I

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 1 634.1 Şleau de hasmac (i). 146,04 2 - - - - 146,04 - 146,04

2 634.2 Şleao-plopiş de hasmac de productivitate mijlocie (m).

198,21 2 - - - - 72,08 126,13 - 198,21

3 634.3 Şleao-plopiş de hasmac de productivitate inferioară (i).

246,01 3 - - - - 128,91 117,10 - 246,01

4 634.4 Rarişte de stejar şi frasin din hasmace mici (i)

58,08 1 - - - - 17,26 40,82 - 58,08

5 634.5 Rarişte de stejar, frasin şi plop din hasmace mici (i).

705,34 7 - - - - 451,27 254,07 - 705,34

6 911.1. Zăvoi de plop alb de productivitate superioară (s).

206,97 2 98,09 - - - - - 108,88 206,97

7 911.2. Zăvoi de plop alb de productivitate mijlocie (m)

198,21 2 197,58 - 0,44 - - - 0,19 198,21

8 911.3.

Zăvoi de plop alb de productivitate mijlocie pe locuri mijlociu inundabile în Delta Dunării (m).

718,58 8 - 167,04 - 358,56 21,32 18,36 153,30 718,58

9 911.6. Plopiş de plop alb în incintă îndiguită (m) 1861,96 19 135,09 - 1646,49 80,38 - - - 1861,96

10 922.1. Plopiş de hasmac (i) 1010,23 11 - - - - 57,85 952,38 - 1010,23

11 951.3.

Zăvoi de salcie de productivitate superioară pe locuri joase din Delta Dunării (s).

35,29 - - - - - - - 35,29 35,29

12 951.4. Zăvoi de salcie de productivitate mijlocie pe locuri înalte din Delta Dunării (m).

176,3 2 102,78 - 27,40 - - - 46,12 176,3

13 951.5. Zăvoi de salcie de productivitate mijlocie pe locuri joase din Delta Dunării (m).

986,61 10 110,87 517,01 23,18 130,38 117,02 22,72 65,43 986,61

14 951.6. Zăvoi de salcie de productivitate inferioară din Delta Dunării (i).

2129,74 22 409,70 506,27 176,27 473,40 423,46 62,84 77,80 2129,74

15 961.1 Zăvoi de plop şi salcie din Delta Dunării (s) 14,18 - 14,18 - - - - - - 14,18

16 961.2. Zăvoi de plop şi salcie din Delta Dunării (m). 126,92 1 99,09 27,83 - - - - - 126,92

17 965.2. Plopiş de plop alb pe soluri salinizate de productivitate inferioară (i).

27,43 - - - - - - 27,43 - 27,43

18 041.1 Frăsinet de luncă (s) 37,12 - 37,12 - - - - - - 37,12

19 041.2. Frăsinet de hasmac de productivitate mijlocie (m).

137,08 1 109,54 - - - 19,34 8,20 137,08

20 041.3. Frăsinet de hasmac de productivitate inferioară (i).

34,73 - - - - - 13,16 21,57 - 34,73

21 061.1 Salcâmet artificial deproductivitate mijlocie (m)

636,77 7 193,85 - 206,83 236,09 - - - 636,77

Tota l O.S . ha 9691,80 100 1507,89 1218,15 2080,61 1278,81 1321,67 1797,66 487,01 293,56 5040,64 4357,60 % 100 15 13 21 13 14 19 5 3 52 45

104

Din cele prezentate în tabelul 4.5.1.1. se constată că cele mai răspândite tipuri de

păduri întâlnite în cadrul ocolului silvic sunt: - 951.6 - zăvoi de salcie de productivitate inferioară din Delta Dunării (i) – 2129,74 ha

(22%) - 911.6. - Plopiş de plop alb în incintă îndiguită (m) – 1861,96 ha (19%);

- 922.1 - Plopiş de hasmac (i) – 1010,23 ha (11%). - 951.5 - Zăvoi de salcie de productivitate mijlocie pe locuri joase din Delta Dunării (m)

– 986,61 (10%). Pe categorii de productivitate naturală situaţia tipurilor de păduri se prezintă astfel:

superioară 3%, mijlocie 52% şi inferioară 45%.

4.5.2. Formaţiuni forestiere şi caracterul actual al tipului de pădure

Formaţiunile forestiere şi caracterul actual al tipului de păduri sunt prezentate în tabelul următor:

Tabelul 4.5.2.1. Formaţii forestiere Caracterul actual al tipului de pădure (ha) Total

Cod Denumire Natural fundam

Subpro-ductiv

Parţial derivat

Total derivat

Artifici-al

Nede-finit

Terenuri goale ha %

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

04 Frăsinete 86,49 59,59 - - 61,19 - 1,66 208,93 2

06 Salcâmete - - - - 500,81 - 135,96 636,77 7

63 Şleauri de luncă 1274,56 - - - 79,12 - - 1353,68 14

91 Plopişuri pure de PLA 216,18 - 8,05 3,11 2180,13 - 578,25 2985,72 31

92 Plopişuri pure de PLN 611,75 - - - 398,48 - - 1010,23 10

95 Sălcete pure 2644,54 - - - 498,37 - 185,03 3327,94 34

96 Amestecuri de plopi şi sălcii 116,20 - - - 50,99 1,34 168,53 2

TOTAL O.S. ha 4949,72 59,59 8,05 3,11 3769,09 - 902,24 9691,80 100 % 51 1 - - 39 - 9 51 100

Din analiza datelor prezentate în tabelul 4.5.2.1. se constată că cele mai răspândite

formaţiuni forestiere su nt: „ 95 – sălcete pure” pe suprafaţa de 3327,94 ha ( 34%), „91 – plopişuri pure de PLA” pe suprafaţa de 2985,72 ha (31%) şi „63 – şleauri de luncă” pe suprafaţa de 1353,68 ha (14%).

Din punct de ve dere al ca racterului act ual al t ipului d e păduri situaţia se prezintă astfel: natural fundamentale 51%, subproductive 1% şi artificiale 39%.

105

4.6. Structura fondului de producţie şi protecţie

Structura fondului de producţie şi protecţie este prezentată în tabelele următoare:

Tabelul 4.6.1.

SUP Gr. fct.

Gr. elm.

Supr. Clase de varsta (ha) Clase de productie (ha) ha I II III IV V VI VII I II III IV V

E I Qv 391,85 2,80 5,17 17,36 109,32 91,82 165,38 7,57 47,58 336,7 DT 439,12 8,63 9,75 21,71 29,76 119,24 135,33 114,7 36,04 233,55 169,53 DM 536,72 9,63 15,98 30,04 25,69 297,05 79,83 78,50 76,78 329,49 130,45 Total 1367,69 18,26 28,53 56,92 72,81 525,61 306,98 358,58 120,39 610,62 636,68 K I DT 0,22 0,22 0,22 DM 75,37 66,19 9,18 6,38 23,67 38,89 6,43 Total 75,59 66,41 9,18 6,38 23,67 39,11 6,43 M I Qv 0,61 0,61 0,61 DR 13,80 11,44 2,36 6,18 7,62 DT 403,21 57,34 63,80 247,3 32,19 2,58 0,46 108,49 36,12 258,14 DM 3352,79 381,46 979,59 1385,54 569,33 31,71 5,16 13,85 77,83 859,82 1319,27 1082,02 Total 3770,41 438,8 1054,83 1635,81 601,52 31,71 7,74 13,85 78,29 968,31 1362,18 1347,78 Q II DT 351,66 170,43 181,23 283,66 68,00 Total 351,66 170,43 181,23 283,66 68,00 X I DT 357,34 31,22 22,07 48,51 25,72 78,74 31,92 119,16 65,34 279,54 9,36 3,10 DM 388,47 50,36 18,67 16,05 45,76 22,85 111,23 123,55 109,56 241,95 31,10 5,86 Total 745,81 81,58 40,74 64,56 71,48 101,59 143,15 242,71 174,90 521,49 40,46 8,96 II DT 80,85 4,55 8,36 67,94 22,06 58,79 DM 176,39 0,20 3,06 99,10 50,15 23,88 5,15 22,52 148,72 Total 257,24 4,75 3,06 8,36 99,10 50,15 91,82 27,21 81,31 148,72 I+II DT 438,19 35,77 22,07 48,51 34,08 78,74 31,92 187,1 65,34 301,6 68,15 3,10 DM 564,86 50,56 18,67 19,11 45,76 121,95 161,38 147,43 109,56 247,1 53,62 154,58 Total 1003,05 86,33 40,74 67,62 79,84 200,69 193,3 334,53 174,90 548,7 121,77 157,68 Y I DT 0,17 0,17 0,17 DM 568,17 28,62 4,84 3,00 16,85 120,45 44,96 349,45 226,72 223,21 118,24 Total 568,34 28,62 4,84 3,00 16,85 120,45 44,96 349,62 226,89 223,21 118,24 II DM 16,14 11,19 2,42 2,53 16,14 Total 16,14 11,19 2,42 2,53 16,14 I+II DT 0,17 0,17 0,17 DM 584,31 39,81 4,84 3,00 19,27 122,98 44,96 349,45 242,86 223,21 118,24 Total 584,48 39,81 4,84 3,00 19,27 122,98 44,96 349,62 243,03 223,21 118,24 Z I DM 123,4 65,77 2,13 1,17 6,65 3,99 43,69 2,24 27,51 90,8 0,89 1,96 Total 123,4 65,77 2,13 1,17 6,65 3,99 43,69 2,24 27,51 90,8 0,89 1,96 II DM 1513,28 974,85 42,94 11,06 484,43 3,60 1373,13 86,11 50,44 Total 1513,28 974,85 42,94 11,06 484,43 3,60 1373,13 86,11 50,44 I+II DM 1636,68 1040,62 2,13 1,17 49,59 15,05 528,12 2,24 31,11 1463,93 87,00 52,4 Total 1636,68 1040,62 2,13 1,17 49,59 15,05 528,12 2,24 31,11 1463,93 87,00 52,4 Total I Qv 392,46 2,80 5,78 17,36 109,32 91,82 165,38 7,57 48,19 336,7 DR 13,80 11,44 2,36 6,18 7,62 DT 1200,06 97,19 95,84 317,52 87,67 197,98 169,83 234,03 65,80 424,46 279,03 430,77 DM 5044,92 535,84 1085,27 1445,94 658,8 478,71 245,17 595,19 22,47 238,57 1534,96 1903,96 1344,96 Total 6651,24 633,03 1195,35 1771,6 763,83 786,01 506,82 994,6 22,47 304,37 1966,99 2237,36 2120,05 Total II DT 432,51 174,98 181,23 8,36 67,94 305,72 126,79 DM 1705,81 986,24 3,06 2,42 144,57 61,21 508,31 3,60 1394,42 108,63 199,16 Total 2138,32 1161,22 181,23 3,06 10,78 144,57 61,21 576,25 3,60 1700,14 235,42 199,16 Total I+II Qv 392,46 2,80 5,78 17,36 109,32 91,82 165,38 7,57 48,19 336,7 DR 13,80 11,44 2,36 6,18 7,62 DT 1632,57 272,17 277,07 317,52 96,03 197,98 169,83 301,97 65,80 730,18 405,82 430,77 DM 6750,73 1522,08 1085,27 1449 661,22 623,28 306,38 1103,50 22,47 242,17 2929,38 2012,59 1544,12 Total 8789,56 1794,25 1376,58 1774,66 774,61 930,58 568,03 1570,85 22,47 307,97 3667,13 2472,78 2319,21

106

Tabelul 4.6.2.

Specificări Specii Total SA PLZ PLC PLA SC FRB FR DR DT DM

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Compoziţia

(%) A1. 100 23 52 - 3 10 11 - - 1 - O.S. 100 34 27 8 7 7 6 5 - 5 1

Clasa de producţie

A1 III3 III7 III1 - III6 III2 III0 II0 - II7 II1 O.S. III8 III9 III2 IV3 IV1 III9 III1 IV3 IV6 IV6 III7

Consistenţa A1. 0,69 0,64 0,68 - 0,55 0,84 0,74 0,90 - 0,69 0,83 O.S. 0,66 0,65 0,68 0,60 0,57 0,70 0,73 0,70 0,65 0,67 0,68

Vârsta medie (ani)

A1. 22 35 15 - 24 10 38 60 - 10 18 O.S. 44 44 18 65 48 24 39 91 33 121 50

Creşterea curentă

(m3/an/ha)

A1. 3,6 6,0 1,9 - 4,4 6,0 4,4 - - 2,8 13,9

O.S. 4,0 6,9 2,1 1,4 2,8 4,4 4,4 2,2 3,2 1,5 4,4 Volum mediu (m3/ha)

A1. 103 142 92 - 92 39 142 371 - 34 203

O.S. 128 151 106 131 119 32 142 184 61 139 163 Volum total

(m3) A1. 368741 115616 173229 - 8849 13946 55377 230 - 1421 73 O.S. 1122593 457908 251065 88011 73962 18861 69023 86511 841 65542 10869

În subcapitolul 15.1. sunt prezentate detaliat structura şi mărimea fondului forestier.

4.6.1. Repartiţia suprafeţelor pe specii şi grupe funcţionale

Repartiţia fondului forestier pe specii şi grupe funcţionale este prezentată în t abelul

următor: Tabelul 4.6.1.1.

Nr U.P.

Gr. fun-cţ.

S p e c i a

Total SA PLZ PLC PLA SC FRB FR DR DT DM

h e c t a r e 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

I I 1100,50 688,32 212,10 - 71,08 6,65 73,51 - - 41,45 7,39 II 248,84 20,02 151,44 - 0,10 3,92 68,15 - - 5,21 -

Total 1349,34 708,34 363,54 - 71,18 10,57 141,66 - - 46,66 7,39

II I 1050,13 746,05 102,23 - 12,89 - 188,11 - - 0,37 0,48 II - - - - - - - - - - -

Total 1050,13 746,05 102,23 12,89 - 188,11 0,37 0,48

III I 161,21 155,90 5,31 - - - - - - - - II 1607,45 103,83 1353,61 - - 150,01 - - - - -

Total 1768,66 259,73 1358,92 - - 150,01 - - - - -

IV I 802,02 600,27 145,15 - 33,59 - 16,03 - - 6,56 0,42 II 282,03 2,42 34,53 - 39,86 201,65 - - - 3,57 -

Total 1084,05 602,69 179,68 - 73,45 201,65 16,03 - - 10,13 0,42

V I 1315,98 437,66 48,86 155,99 180,85 - 29,22 229,10 - 205,20 29,10 II - - - - - - - - - - -

Total 1315,98 437,66 48,86 155,99 180,85 - 29,22 229,10 - 205,20 29,10

VI I 1787,10 87,36 197,37 516,25 263,65 234,69 - 239,78 13,80 209,84 24,36 II - - - - - - - - - - -

Total 1787,10 87,36 197,37 516,25 263,65 234,69 - 239,78 13,80 209,84 24,36

XIV I 434,30 185,36 110,12 - 21,74 - 111,39 0,62 - - 5,07 II - - - - - - - - - - -

Total 434,30 185,36 110,12 - 21,74 - 111,39 0,62 - - 5,07

O.S I 6651,24 2900,92 821,14 672,24 583,80 241,34 418,49 469,50 13,80 463,19 66,82 II 2138,32 126,27 1539,58 - 39,96 355,58 68,15 - - 8,78 -

Total 8789,56 3027,19 2360,72 672,24 623,76 596,92 486,64 469,5 13,80 471,97 66,82 4.7. Arborete slab productive şi provizorii

În tabelul următor este prezentată situaţia arboretelor slab productive şi provizorii pe

unităţi de producţie.

107

Tabelul 4.7.1.

Nr. crt.

Caracterul actual al tipului de

pădure

Suprafaţa totală Suprafaţa pe unităţi de producţie (ha)

ha % I II III IV V VI XIV 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1

Natural fundamental de productivitate inferioară

3715,85 78 414,25 477,06 129,85 415,10 1010,12 1192,83 76,64

2 Natural fundamental subproductiv

59,59 1 59,59 - - - - - -

3 Total derivat de productivitate inferioară

3,11 - 3,11 - - - - - -

4 Artificial de productivitate inferioară

996,73 21 151,46 18,39 99,79 234,82 62,10 423,44 6,73

TOTAL ha 4775,28 100 628,41 495,45 229,64 649,92 1072,22 1616,27 83,37

Arboretele slab productive şi provizorii ocupă suprafaţa de 4775,28 ha (54%). Această suprafaţă este repartizată astfel: arborete natural fundamentale de productivitate inferioară – 3715,85 ha (78%), arborete natural fundamentale subproductive – 59,59 ha (1%), arborete total der ivate de productivitate inferioară – 3,11 ha şi arborete artificiale de productivitate inferioară – 996,73 (21%).

Existenţa arboretelor natural fundamentale de productivitate inferioară se datorează condiţiilor nefavorabile oferite de staţiunile în care s-au instalat, cu factori ecologici limitativi (substanţe nutritive, regimul termic, regimul de umiditate, regimul de aeraţie din sol, reacţia solului ş.a.). La aceste cauze se adaugă şi tratarea acestor arborete timp îndelungat în crâng şi acţiunea antropică (tăieri în delict, păşunat).

Existenţa arboretelor natural subproductive se datorează, în principal, tratării acestora timp îndelungat în crâng, arborii având cioate şi scaune îmbătrânite şi acţiunii antropice (tăieri în delict, păşunat).

Existenţa arboretelor total derivate se datorează aplicării greşite a tăierilor de regenerare şi a lucrărilor de îngrijire, fără a se urmări asigurarea regenerării şi promovarea speciilor principale de bază şi amestec.

Cauzele care au condus la existenţa arboretelor artificiale de productivitate inferioară sunt: instalarea pe staţiuni nefavorabile din punct de vedere ecologic (substanţe nutritive, regimul termic, regimul de umiditate, regimul de aeraţie din sol, reacţia solului ş.a.), utilizarea la împădurire a unor specii necorespunzătoare condiţiilor ecologice oferite de staţiuni, acţiunea antropică (tăieri în delict, păşunat).

La capitolul 6 sunt prezentate măsurile de gospodărire propuse pentru ameliorarea structurii acestor arborete.

4.8. Arborete afectate de factori destabilizatori şi limitativi

În tabelul următor este prezentată situaţia arboretelor afectate de factori destabilizatori

şi limitativi pe unităţi de producţie.

108

Tabelul 4.8.1.

Nr. crt.

Natura factorilor

Grad de manifes-

tare

Supra-faţa

totală ha

% din supr. fond. forest.

Suprafaţa afectată pe unităţi de producţie (ha)

I II III IV V VI XIV

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1 Doborâ-turi de vânt

izolate 312,63 3 182,70 4,64 62,18 - 31,53 - 31,58 destul de frecvente 99,74 1 37,54 - 29,22 - 15,77 - 17,21

frecvente 16,54 <1 3,10 - - - - - 13,44 f.frecvente 17,22 <1 17,22 - - - - - -

Total 446,13 5 240,56 4,64 91,40 47,30 62,23

2 Uscare

slabă 3017,83 31 422,73 563,79 171,39 466,68 553,92 695,54 143,78 mijlocie 644,26 7 169,02 38,02 272,60 46,36 57,85 35,19 25,22

puternică 333,9 3 77,88 2,53 169,64 41,55 11,14 16,10 15,06 f.puternică 149,5 2 89,98 4,95 13,22 32,15 9,20 - -

Total 4145,49 43 759,61 609,29 626,85 586,74 632,11 746,83 184,06

3 Incendieri

slab 6,61 <1 - 4,25 - - 2,36 - - mijlociu 23,47 <1 - - - 23,47 - - - puternic 42,48 <1 - 4,61 - 37,87 - - - Total 72,56 1 - 8,86 - 61,34 2,36 - -

4

Rupturi de

zăpadă şi vânt

izolate 37,60 <1 - 9,57 - 4,16 15,26 3,87 4,74 destul de frecvente 16,44 <1 - 1,06 - - - 15,38 -

frecvente 52,34 <1 - 21,95 - 29,19 - 1,20 - f.frecvente 31,50 <1 - - 31,50 - - -

Total 137,88 1 - 32,58 - 64,85 15,26 20,45 4,74

5

Înmlăşti-nări

scurtă durată 635,98 7 1,37 228,62 - 53,13 279,92 65,97 6,97 sezonieră 835,58 9 156,16 363,32 - 176,40 82,94 - 56,76

permanentă 1,00 <1 - -- - - - - 1,00 Total 1472,56 15 157,53 591,94 - 229,53 362,86 65,97 64,73

6 Tulpini

nesănă-toase

10-20% 18,91 <1 - - - - - - 18,91 30-50% 0,69 <1 - - - - - - 0,69 > 60% - - - - - - - - Total 19,60 - - - - - - - 19,60

Total O.S. 6294,22 65 1157,7 1247,31 718,25 942,46 1059,89 833,25 335,36

Arboretele afectate de factori destabilizatori şi limitativi ocupă o suprafaţă efectivă de 6294,22 ha (47% din suprafaţa fondului forestier).

Arboretele Ocolului Silvic Tulcea au fost afectate de uscare anormală, doborâturi de vânt, incendieri.

Uscarea anormală s-a manifestat pe suprafaţa de 4145,49 ha ( 31% din suprafaţa fondului forestier), afectând, în principal, arboretele de plopi euramericani şi salcie îmbătrânite şi arboretele artificiale in stalate p e g rindul f luvio-maritim Letea. Î n i ncintele îndiguite datorită abandonării sistemelor de irigare-desecare şi a vârstelor înaintate, culturile de plopi euramericani şi sălcii selecţionate au fost puternic afectate de fenomenul de uscare anormală, în prezent existând suprafeţe întinse ocupate de arborete afectate de uscare puternică, foarte puternică sau dezgolite.

Manifestarea fenomenului a fost slabă – 31%, mijlocie – 7%, puternică – 3% şi foarte puternică – 2%.

Doborâturile de vâ nt s-au manifestat pe suprafaţa de 446,13 ha ( 3% din suprafaţa fondului forestier), afectând, în principal, arboretele de plopi euramericani îmbătrânite. Încendierile se regăsesc în unităţile de producţie II, IV şi V afectând ar boretele de plop euramericani şi salcâm.

109

Dezvoltarea normală a arboretelor ocolului silvic este limitată de înmlăştinări şi tulpini

nesănătoase. Înmlăştinările s-a semnalat pe suprafaţa de 1472,56 ha ( 11% din suprafaţa fondului forestier). Tulpinile nesănătoase rezultate în urma tratării arboretelor timp îndelungat în crâng, s-au semnalat pe suprafaţa de 19,60 ha (mai putin de 1% din suprafaţa fondului forestier).

4.8.1. Situaţia sintetică a factorilor destabilizatori şi limitativi

4.9. Starea sanitară a pădurii

Starea sanitară a pădurilor Ocolului Silvic Tulcea nu este corespunzătoare. S-au semnalat acţiuni ale factorilor destabilizatori (uscare anormală, doborâturi de

vânt, incendieri) pe o suprafaţă de 6294,22 ha. Pentru ar boretele î n ca re s -au se mnalat f enomenele pr ezentate, au f ost pr opuse

măsuri silvotehnice necesare stopării sau ameliorării acţiunii factorilor destabilizatori (tăieri de regenerare, lucrări de îngrijire, lucrări de conservare).

Ocolul silvic a procedat la măsuri deosebite prin extragerea arborilor uscaţi sau în curs de uscare şi regenerarea arboretelor în vârstă care s-au rărit puternic şi lucrări de împădurire pentru completarea numărului de arbori la hectar în arboretele tinere.

În incintele îndiguite datorită condiţiilor grele de recoltare şi cultură există foarte mulţi arbori uscaţi şi terenuri goale neîmpădurite.

Pentru păstrarea unei stări sanitare corespunzătoare a pădurii este absolut necesară interzicerea strictă a păşunatului în pădure. Păşunatul în pădure conduce la d istrugerea subarboretului şi a păturii erbacee, a structurii solului prin tasare, la rănirea rădăcinilor arborilor, la distrugerea seminţişului utilizabil, influenţând în mod negativ mediul interior al pădurii.

Organele de teren au obligaţia să execute lucrările de depistare şi control a factorilor destabilizatori conform instrucţiunilor în vigoare. Prin controlul fitosanitar al arboretelor

110

trebuie să se identifice factorii dăunători, precum şi intensitatea atacului. Se va ţine evidenţa factorilor dăunători şi a intensităţii atacurilor pe unităţi amenajistice. Ca măsuri de protecţie pentru viitor, este necesar să se respecte prevederile amenajamentelor.

Este absolut necesară aplicarea complexului de măsuri silvotehnice propuse prin amenajamente, la timp şi în mod corespunzător din punct de vedere tehnic şi ecologic.

Nu trebuie să se neglijeze executarea tăierilor de igienă şi a lucrărilor speciale de conservare, ori de câte ori igiena pădurii o cere.

4.10. Concluzii privind condiţiile staţionale şi vegetaţia forestieră

Din datele prezentate în acest capitol se constată că 90% din staţiunile întâlnite în cadrul Ocolului Silvic Tulcea oferă condiţii bune de dezvoltare vegetaţiei forestiere. Astfel, 3% din staţiuni sunt de bonitate superioară, 5 2% de bonitate mijlocie şi 45% de bon itate inferioară.

În tabelul ce urmează este prezentat modul în care arboretele valorifică potenţialul silvoproductiv al staţiunilor.

Tabelul 4.10.1.

Bonitatea staţiunilor Productivitatea arboretelor Diferenţe Categoria Suprafaţa

(ha) % Categoria Caracterul actual Suprafaţa (ha) % + -

1 2 3 4 5 6 7 8 9

Superioară 293,56 3

Superioară Natural fundamental 92,68 1 - - Artificial 143,13 2 - - Terenuri goale 25,95 - - -

Mijlocie Natural fundamental 7,20 - - 7,20 Artificial 22,01 - - 22,01

Inferioară Artificial 2,59 - - 2,59 Total 293,56 3 - 31,80

Mijlocie 5040,64 52

Superioară Natural fundamental 0,33 - 0,33 - Artificial 70,22 - 70,22 -

Mijlocie Natural fundamental 1146,66 12 - - Parţial derivat 8,05 - - - Artificial 2505,13 26 - - Terenuri goale 797,31 9 - -

Inferioară Natural fundamental 5,47 - - 5,47 Natural subproductiv 59,59 - - 59,59 Total derivat 3,11 - - 3,11 Artificial 444,77 5 - 444,77

Total 5040,64 52 70,55 512,94

Inferioară 4357,60 45

Superioară Artificial 2,67 - 2,67 - Mijlocie Artificial 16,20 - 16,20 -

Inferioară Natural fundamental 3710,38 39 - - Terenuri goale 78,98 - - - Artificial 549,37 6 - -

Total 4357,60 45 18,87 - Total 9691,80 100 Total 9691,80 100 89,42 544,74

Din datele prezentate în tabel se observă că arboretele nu valorifică în mod

corespunzător potenţialul silvoproductiv al staţiunilor, 544,74 ha (5%) au pr oductivitatea sub potenţialul silvoproductiv oferit de staţiuni. Aceste arborete sunt arborete subproductive, parţial derivate, total derivate şi artificiale.

În ceea ce priveşte structura fondului forestier, aceasta este diferită faţă de structura normală.

Compoziţia actuală a fondului forestier diferă de compoziţia-ţel. Pentru normalizarea structurii fondului forestier este necesară acordarea unei mari atenţii regenerării naturale a arboretelor în vederea promovării speciilor principale de bază (PLA, SA, ST, STB, STP) şi menţineri speciilor de amestec şi ajutor (PLN, PLC, FR, FRB, JU, MJ, CR, CA, ş.a.)

111

necesare ameliorării compoziţiei arboretelor, în proporţii corespunzătoare. O mare atenţie trebuie acordată executării la timp şi în condiţii bune din punct de vedere tehnic a lucrărilor de îngrijire în vederea promovării şi proporţionării speciilor principale de bază şi de amestec.

În incintele îndiguite Sireasa, Păpădia şi Pardina, datorită scăderii nivelurilor apelor freatice a condus la o înrăutăţire accentuată a condiţiilor staţionale, de aceea s-au pr odus fenomene de uscare masivă. Sunt de asemenea greutăţi în instalarea noilor culturi deoarece acestea nu pot beneficia în primii ani de apă freatică.

Repartiţia arboretelor pe clase de vârstă este dezechilibrată, acest dezechilibru având o influenţă negativă asupra structurii şi mărimii fondului forestier, precum şi asupra reglementării procesului de producţie lemnoasă.

Pentru viitor, se va urmări menţinerea şi promovarea arboretelor alcătuite din specii autohtone va loroase din punct de vedere economic şi ecologic, corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure şi se vor respecta prevederile planurilor cincinale de recoltare şi cultură, în vederea normalizării treptate a fondului forestier. La subcapitolul 16.1. su nt prezentate evidenţe privind structura şi mărimea fondului forestier, iar la subcapitolul 16.2. evidenţe privind condiţiile naturale de vegetaţie.

112

5. STABILIREA FUNCŢIILOR SOCIAL-ECONOMICE ALE PĂDURII ŞI A BAZELOR DE AMENAJARE

5.1. Stabilirea funcţiilor social-economice şi ecologice ale pădurii 5.1.1. Obiective social – economice şi ecologice Obiectivele so cial-economice şi ecologice stabilite pentru pădurile din Ocolul Silvic Tulcea, concretizate în produse şi servicii de protecţie sau sociale, sunt prezentate în tabelul următor: Tabelul 5.1.1.1. Nr. crt. Grupa de obiective şi servicii Denumirea obiectivului de protejat sau a serviciilor de

realizat 0 1 2

1. Hidrologice (de protecţie a apelor)

- malurile Dunării şi ale canalelor din Delta Dunării; - malurilor ostroavelor din Delta Dunării.

2. Protecţia terenurilor şi a solului - terenuri cu înmlăştinare permanentă.

3. Protecţia contra factorilor climatici şi industriali dăunători

- reglarea factorilor climatici din zona de stepă şi silvostepă din vecinătatea Mării Negre; - protecţia prin perdele de protecţie a terenurilor agricole şi a căilor de comunicaţie.

4 Servicii de recreere - crearea şi menţinerea unui aspect peisagistic deosebit de-a lungul braţelor Chilia şi Sulina

5. Servicii ştiinţifice şi de ocrotire a genofondului şi ecofondului forestier

- conservarea genofondului şi ecofondului forestier din rezervaţiile naturale „Pădurea Letea”; -realizarea de cercetări ştiinţifice de durată

6. Produse lemnoase - lemn de PLEA, PLA, PLN, SA pentru cherestea;

7. Alte produse în afara lemnului şi a serviciilor

- fructele de pădure, ciupercile comestibile, plantele medicinale şi aromate etc.

În raport cu starea fiecărui arboret în parte şi de rolul pe care trebuie să-l îndeplinească s-au adoptat, la nivel de subparcelă şi subunitate, ţeluri de producţie sau de protecţie. 5.1.2. Funcţiile pădurii Corespunzător obiectivelor social-economice şi ecologice fixate, s-au stabilit funcţiile pe care trebuie să le îndeplinească arboretele, funcţii prezentate în tabelul următor: Tabelul 5.1.2.1.

Grupa, subgrupa şi categoria funcţională Suprafaţa Cod Denumire ha %

1 2 3 4 Grupa I – păduri cu funcţii speciale de protecţie

2 Păduri cu funcţii de protecţie a terenurilor şi solurilor. 2I Pădurile situate pe terenuri cu înmlăştinare permanentă din Delta Dunării (T.II). 1589,75 16

Total subgrupă 1589,75 16 3 Păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali dăunători

3B Pădurile situate în vecinătatea Mării Negre şi a lacurilor litorale, pe o distanţă de 15 km (T.II). 1388,78 14

3E Perdelele de protecţie a terenurilor agricole şi căilor de comunicaţie (T.II). 57,99 1 Total subgrupă 1446,77 15

4 Păduri cu funcţii de recreere 4I Păduri situate de-a lungul căilor turistice de importanţă deosebită (T.II) 1043,11 11

Total subgrupă 1043,11 11

113

Grupa, subgrupa şi categoria funcţională Suprafaţa Cod Denumire ha %

1 2 3 4 5 Păduri de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului şi ecofondului forestier

5C Rezervaţii naturale ce cuprind suprafeţe de teren şi de ape din fondul forestier de întinderi variate, destinate conservării unor medii de viaţă, a genofondului şi ecofondului forestier ”Pădurea Letea” (T.I)

1367,69 14

5H Pădurile stabilite ca rezervaţii pentru producerea de seminţe forestiere şi conservării genofondului forestier (T.II) 75,59 1

5L Pădurile incluse în ariile protejate cuprinse în reţeaua ecologică „Natura 2000” (T.III) 1684,38 17

Total subgrupă 3127,66 32 Total grupa I 7207,29 74

Grupa a II- a – păduri cu funcţii de producţie şi protecţie

1B Păduri destinate să producă, în principal, arbori groşi de calitate superioară pentru lemn de cherestea (T.VI) 2002,30 21

1C Păduri destinate să producă, în principal, arbori mijlocii şi subţiri pentru celuloză, construcţii rurale şi alte utilizări (T.VI) 482,21 5

Total grupa a II-a 2484,51 26 Total O.S. 9691,80 100

S-a î ncadrat î n grupa I – păduri cu funcţii speciale de protecţie suprafaţa de 7207,29 ha (74%) şi în grupa a II-a – păduri cu funcţii de producţie şi protecţie 2484,51 ha (26%). În tabelul următor este prezentată situaţia pe unităţi de producţie şi categorii funcţionale. Tabelul 5.1.2.2.

U.P. Grupa I (ha) Grupa a II-a (ha) Total

U.P. (ha)

Categorii funcţionale Total gr.I

Cat.funct. Total gr. a II-a 2I 3B 3E 4I 5C 5H 5L 1B 1C

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 I 210,18 - - 303,17 - 58,38 621,44 1193,17 247,89 66,83 314,72 1507,89 II 593,54 150,09 3,26 471,26 1218,15 1218,15 III 124,91 102,38 227,29 1674,03 179,29 1853,32 2080,61 IV 244,93 57,99 319,57 3,83 336,02 962,34 80,38 236,09 316,47 1278,81 V 362,86 244,44 714,37 1321,67 1321,67 VI 1144,34 653,32 1797,66 1797,66

XIV 53,33 167,90 10,12 255,66 487,01 487,01 O.S. 1589,75 1388,78 57,99 1043,11 1367,69 75,59 1684,38 7207,29 2002,3 482,21 2484,51 9691,80

Prin gruparea arboretelor în cadrul aceluiaşi tip în raport cu categoriile funcţionale pentru care sunt indicate măsuri silvotehnice similare, au rezultat tipurile de categorii funcţionale prezentate în tabelul următor: Tabelul 5.1.2.3.

Tip funcţional Categorii funcţionale Ţeluri de gospodărire Suprafaţa

ha % 1 2 3 4 5 I 1.5C Ocrotirea genofondului şi ecofondului forestier. 1367,69 14 II 1.2I, 1.3B, 1.3E, 1.4I, 1.5H Ţeluri de conservare. 4155,22 43 III 1.5L Ţeluri de protecţie şi de producţie 1684,38 17 VI 2.1B,2.1C Ţeluri de protecţie şi de producţie. 2484,51 26

TOTAL O.S. 9691,80 100 5.1.3. Subunităţi de producţie sau de protecţie constituite

114

În vederea gospodăririi diferenţiate a fondului forestier al Ocolului Silvic Tulcea, pentru realizarea obi ectivelor so cial-economice şi ecologice şi a îndeplinirii funcţiilor atribuite, arboretele au fost grupate în următoarele subunităţi de gospodărire justificate din punct de vedere economic şi ecologic: - S.U.P.”X” – zăvoaie de plopii şi sălcii, pe suprafaţa de 1003,05 ha, în care au f ost incluse ar boretele di n t ipul IV de categorii funcţionale (sălcete, plopişuri de plopi indigeni, zăvoaie de plopi şi sălcii), situate pe terenuri mai înalte (hidrograd 5,5-7,2), în condiţii de inundabilitate de durată mai scurtă. În această subunitate au fost incluse şi frăsinetele şi salcâmetele din unităţile de producţie în care acestea nu au însumat suprafaţa minimă necesară constituirii unor subunităţi de gospodărire specifice acestor formaţiuni); - S.U.P.”Y” – crâng cu tăieri în scaun, pe suprafaţa de 584,48 ha, î n ca re au f ost incluse arboretele din tipul IV de categorii funcţionale (sălcete), situate pe terenuri mai joase (hidrograd 4,0-5,5), în condiţii extreme de inundabilitate; - S.U.P.”Z” – culturi de plopi şi sălcii selecţionate, pe suprafaţa de 1636,68 ha, în care au f ost i ncluse ar boretele di n t ipurile III şi IV de categorii funcţionale (culturi de plopi euramericani);

- S.U.P.”K” - Rezervaţii de seminţe pe suprafaţa de 75,59 ha în care au fost incluse arborete încadrate în tipul II de categorii funcţionale (1.5H); - S.U.P.”Q” – crâng simplu, salcâm, pe suprafaţa de 351,66 ha, în care au fost incluse arboretele de salcâm din tipul IV de categorii funcţionale; - S.U.P.”M” – păduri supuse regimului de conservare deosebită pe suprafaţa de 3770,41 ha, în care au fost incluse arboretele cărora li s-au atribuit categoriile funcţionale 1.2I, 1.3B, 1.4I, 1 .5L, arborete încadrate în tipul II de categorii funcţionale, excluse de la reglementarea procesului de producţie lemnoasă; - S.U.P. „E ” – rezervaţii pentru ocrotirea integrală a naturii pe suprafaţa de 1367,69 ha, în care au fost incluse arboretele cărora li s-a atribuit categoria funcţională 1.5C, arborete încadrate în tipul I de ca tegorii funcţionale, excluse de la reglementarea procesului de producţie lemnoasă. În amenajamentele unităţilor de producţie sunt prezentate subunităţile de gospodărire constituite cu unităţile amenajistice componente. În tabelul 5.1.3.1. sunt prezentate subunităţile de gospodărire constituite pe unităţi de producţie. Tabelul 5.1.3.1.

U.P. Suprafaţă

pădure Subunităţi de producţie sau protecţie

S.U.P.”X” S.U.P.”Y” S.U.P.”Z” S.U.P.”Q” S.U.P.”M” S.U.P.”K” S.U.P.”E” ha % ha % ha % ha % ha % ha % ha % ha %

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 I 1349,34 100 357,74 27 259,81 19 179,24 13 - - 494,17 37 58,38 4 - II 1050,13 100 246,63 24 136,42 13 - - - - 663,82 63 3,26 - - III 1768,66 100 - - - - 1457,44 82 150,01 9 161,21 9 - - - IV 1084,05 100 152,99 14 188,25 17 - 201,65 19 537,33 50 3,83 - - V 1315,98 100 - - - - - - 601,61 46 - - 714,37 54 VI 1787,10 100 - - - - - - 1133,78 63 - - 653,32 37

XIV 434,30 100 245,69 57 - - - - 178,49 41 10,12 2 - TO-TAL O.S.

8789,56 100 1003,05 11 584,48 7 1636,68 19 351,66 4 3770,41 43 75,59 1 1367,69 15

5.2. Stabilirea bazelor de amenajare ale arboretelor şi ale pădurii Pentru a satisface în condiţii corespunzătoare funcţiile atribuite, atât arboretele luate individual, cât şi pădurea în ansamblul său trebuie să îndeplinească anumite condiţii de structură. Structura arboretelor şi a pădurii în ansamblul său, atât cea normală, cât şi cea corespunzătoare diferitelor etape intermediare, se defineşte prin stabilirea bazelor de amenajare: regim, compoziţie-ţel, tratament, exploatabilitate, ciclu.

115

5.2.1. Bazele de amenajare adoptate prin amenajamentul actual În tabelul următor sunt prezentate pe unităţi de producţie, bazele de amenajare adoptate prin amenajamentul actual. Tabelul 5.2.1.1.

Unitatea de producţie S

U P

Supra-faţa (ha)

Regim

Exploata-bilitatea vârsta medie (ani)

Compoziţia - ţel Ci-clul ani

Tratamentul Nr. Denumire

1 2 3 4 5 6 7 8 9

I Sălceni

X 357,74 Crâng

tehnică şi

protecţie, 47

39SC33PLA19FRB7SA2PLZ 30

Tăieri rase, Crâng simplu cu tăieri de

jos Tăieri

progresive

Y 259,81 Crâng de

protecţie, 21

86SA8FRB4PLZ2PLA 20

Crâng simplu cu tăieri în

scaun Tăieri rase

Z 179,24 Codru convenţional

de producţie,

23 59PLZ36PLA5SC 25 Tăieri rase

M 494,17 Crâng - 76SA24PLA - Tăieri de

conservare K 58,38 Crâng - 60PLA40SA - -

II Tudor Vladimirescu

X 246,63 Crâng

de protecţie,

57 64SA36PLA 30 Tăieri crâng

Tăieri rase,

Y 136,42 Crâng de

protecţie, 24

100SA 20 Tăieri crâng

scaun Tăieri rase,

K 3,26 Crâng - 73SA27PLA - Tăieri de

igienă

M 663,82 Crâng - 92SA8PLA - Tăieri de

conservare

III Maliuc

Z 1457,44 Codru convenţional

tehnică, 25 100PLZ 25 Tăieri rase

Q 150,01 Crâng tehnică, 25 100SC 25 -

M 161,21 Codru convenţional - 100SA - Tăieri de

conservare

IV Tătaru

X 152,99 Crâng de

protecţie, 30

66PLA34PLZ 25 Tăieri rase

Y 188,25 Crâng de

protecţie, 21

99SA1PLZ 20 Tăieri crâng

scaun Tăieri rase,

Q 201,65 Crâng tehnică, 25 100SC 25 Tăieri crâng

K 3,83 Crâng - 86SA8PLA4FRB

1ULC1DD - -

M 537,33 Crâng - 66SA34PLA - Tăieri de

conservare

Unitatea de producţie

S U

Supra-faţa Regim Exploata-

bilitatea Compoziţia - ţel Ci-clul Tratamentul

116

Nr. Denumire P (ha) vârsta

medie (ani)

ani

1 2 3 4 5 6 7 8 9

V Periprava M 601,61 Crâng - 89SA1FR2ST5PLA

1PLC1DT1DM - Tăieri de conservare

E 714,37 Codru - 30FR27ST21PLC19PLA 1PLT1PLZ1ANN - -

VI Letea M 1133,78 Crâng - 43PLA42PLC7SA 4ST3DT1DM - Tăieri de

conservare E 653,32 Codru - 35FR31PLC30ST4DM - -

XIV Tulcea

X 245,69 Crâng de

protecţie, 42

59PLA41SA 25

Tăieri progresive Tăieri rase

Crâng simplu cu tăieri în

scaun Crâng simplu cu tăieri de jos

K 10,12 Crâng de

protecţie, -

60SA40PLA - Tăieri de igienă

M 178,49 Crâng de

protecţie, -

52SA48PLA - Tăieri de conservare

O.S.

X 1003,05 Crâng

de protecţie

45PLA26SA7FRB 15SC7PLZ

25, 30

Tăieri progresive Tăieri rase

Crâng simplu cu tăieri în

scaun Crâng simplu cu tăieri de jos

Y 584,48 Crâng de protecţie 94SA3FRB2PLZ1PLA 20

Tăieri crâng scaun

Tăieri rase,

Z 1636,68 Codru convenţional

tehnică + de

protecţie 96PLZ4PLA 25 Tăieri rase

Q 351,66 Crâng tehnică 100SC 25 Tăieri crâng M 3770,41 Crâng de

protecţie 60SA25PLA12PLC2ST1DT - Tăieri de conservare

K 75,59 Crâng de protecţie 53PLA47SA - Tăieri de igienă

E 1367,69 Codru - 13PLA15FR1PLZ 14ST17PLC35DT5DM - -

O.S. 8789,56 - - 19PLA35SA1FRB

3FR7SC19PLZ3ST7PLC 5DT1DM

- -

5.2.2. Regimul Regimul sau modul general în care se asigură regenerarea unei păduri (din sămânţă sau pe cale vegetativă), defineşte structura pădurii din acest punct de ve dere. R egimul imprimă pădurii un anumit specific, în raport cu care i se atribuie şi o denumire proprie: codru sau crâng. Pentru realizarea funcţiilor social - economice st abilite, î n ca drul O colului silvic Tulcea s-au prevăzut să se aplice regimul codru şi regimul crâng. Regimul codru s-a prevăzut să se aplice în frăsinete, stejărete, şleauri de luncă şi în culturile de plopi euramericani (codru convenţional). Regimul crâng s-a prevăzut să se aplice în sălcete, plopişuri de plopi indigeni, zăvoaie de plopi şi sălcii şi în arboretele de salcâm. 5.2.3. Compoziţia-ţel

117

Compoziţia-ţel reprezintă asocierea şi proporţionarea speciilor dintr-un arboret ca re îmbină în orice moment al existenţei lui, în modul cel mai favorabil, exigenţele biologice ale pădurii cu cerinţele social-economice. Compoziţia-ţel s-a stabilit pentru fiecare arboret în parte astfel: - compoziţia-ţel finală s-a stabilit în raport de ţelurile de gospodărire şi de condiţiile ecologice date (tip de staţiune şi tip de pădure); - compoziţia-ţel la exploatabilitate s-a st abilit pent ru ar boretele ex istente. Ea reprezintă cea mai favorabilă compoziţie la care ajung arboretele la vârsta exploatabilităţii în raport cu compoziţia lor actuală şi cu posibilitatea de modificare a ei, prin intervenţiile ce se fac în direcţia compoziţiei optime; - compoziţia-ţel de regenerare s-a stabili numai pent ru arboretele exploatabile în prezent şi cele care devin exploatabile în cursul primei perioade de amenajament, ţinându-se seama de compoziţia-ţel finală şi de sistemul de cultură adoptat. Prin am enajamentul act ual s-a promovat cu precădere compoziţia corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure. S-au promovat specii autohtone valoroase (SA, PLA, PLN, ST, STB, STP, ş.a.). La fixarea compoziţiei fiecărui arboret, s-au avut în vedere: - compoziţia corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure; - condiţiile staţionale determinante; - starea actuală a arboretului existent. În vederea stabilirii compoziţiei de regenerare, pentru arboretele din incintele îndiguite, se impune necesitatea elaborării de urgenţă a unui studiu staţional ale cărui rezultate vor înlocui soluţiile prezentate în amenajamentele actuale. Compoziţia-ţel la nivel de arboret este dată în amenajamentele unităţilor de producţie la “Evidenţa descrierii parcelare”. Pe subunităţi, unităţi de producţie şi total ocol silvic, compoziţia ţel finală este prezentată în tabelul 5.2.3.1. În subcapitolul 14.1., “Dinamica dezvoltării fondului forestier”, s-au dat c ompoziţiile intermediare de realizat în diverse etape, pentru a se urmări dinamica compoziţiei în raport cu intervenţiile silvotehnice aplicate. Tabelul 5.2.3.1.

SUP U.P. Suprafaţa (ha)

Suprafaţa pe specii (ha) PLA SA FRB FR SC PLN PLZ ST PLC PLT DR DT DM

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

X

I 467,67 155,74 31,87 86,95 - 184,31 - 8,80 - - - - - - II 302,56 109,21 193,35 - - - - - - - - - - - IV 226,36 148,40 - - - - - 77,96 - - - - - -

XIV 258,52 153,15 105,37 - - - - - - - - - -

O.S. 1255,11 566,5 330,59 86,95 - 184,31 - 86,76 - - - - - - 100 45 26 7 15 7 - - - - - -

Y

I 273,01 3,90 235,33 22,59 - - - 11,19 - - - - - - II 168,70 - 168,70 - - - - - - - - - IV 190,04 - 187,62 - - - 2,42 - - - - - -

O.S. 631,75 3,9 591,65 22,59 - - - 13,61 - - - - - - 100 1 94 3 2 - - - - - -

Z

I 195,48 70,84 - - - 9,54 - 115,10 - - - - - - III 1646,49 - - - - - - 1646,49 - - - - - -

O.S. 1841,97 70,84 - - - 9,54 - 1761,59 - - - - - - 100 4 - - - - - 96 - - - - - -

Q

III 206,83 - - - - 206,83 - - - - - - - - IV 236,09 - - - - 236,09 - - - - - - - -

O.S. 442,92 - - - - 442,92 - - - - - - - - 100 - - - - 100 - - - - - - - -

SUP U.P. Suprafaţa (ha)

Suprafaţa pe specii (ha) PLA SA FRB FR SC PLN PLZ ST PLC PLT DR DT DM

118

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

M

I 513,35 123,71 389,64 - - - - - - - - - - - II 743,63 60,36 683,27 - - - - - - - - - - - III 227,29 0,44 226,85 - - - - - - - - - - - IV 622,49 209,64 412,85 - - - - - - - - - - - V 607,30 34,78 540,48 - 4,03 - - - 12,94 6,26 - - 5,60 3,21 VI 1144,34 485,20 85,56 - - - - - 46,50 478,87 - - 35,60 12,61

XIV 218,37 105,16 113,21 - - - - - - - - - - -

O.S. 4076,77 1019,29 2451,86 - 4,03 - - - 59,44 485,13 - - 41,2 15,82 100 25 60 - - - - - 2 12 - - 1 -

K

I 58,38 35,25 23,13 - - - - - - - - - - - II 3,26 - 3,26 - - - - - - - - - - - IV 3,83 0,52 3,31 - - - - - - - - - - -

XIV 10,12 4,06 6,06 - - - - - - - - - - -

O.S. 75,59 39,83 35,76 - - - - - - - - - - - 100 53 47 - - - - - - - - - - -

E

V 714,37 134,42 - - 210,76 - - 8,27 195,59 150,10 - - - 15,23 VI 653,32 36,87 - - - - 82,01 - - 478,65 55,79

O.S. 1367,69 171,29 - - 210,76 - - 8,27 195,59 232,11 - - 478,65 71,02 100 13 - - 15 - - 1 14 17 - - 35 5

O.S. Ha 9691.8 1871.65 3409.86 109.54 214.79 636.77 - 1870.23 255.03 717.24 - - 519.85 86.84 % 100 19 35 1 3 7 - 19 3 7 - - 5 1

5.2.4. Tratamentul Tratamentul defineşte structura arboretelor din punct de vedere al repartiţiei arborilor pe categorii dimensionale şi al etajării populaţiilor de arbori şi arbuşti. Tratamentul reprezintă ansamblul de măsuri silvotehnice la care este supus un arboret, în mod consecvent, de-a lungul întregii lui vieţi, pentru a se asigura condiţiile ecologice şi structurale cele mai proprii funcţiilor lui social-economice şi ecologice. La stabilirea tratamentelor s-au avut în vedere următoarele: - tratamentul trebuie să asigure, pe cât posibil, regenerarea arboretelor pe cale naturală, fiindcă este gratuită şi asigură o productivitate mai ridicată datorită succesiunii imediate a generaţiilor şi condiţiilor mai bune de dezvoltare a seminţişului; - tratamentul cel mai bun este acela care asigură realizarea ţelului social-economic cu cele m ai m ici ch eltuieli, pr in asigur area unui pr oces de producţie neîntrerupt şi a unei productivităţi tot mai mari, prin conservarea şi ameliorarea factorilor de producţie naturali; - tratamentul trebuie să evite expunerea arborilor la acţiunea factorilor dăunători externi şi să ridice pe cât posibil capacitatea lor de rezistenţă; - tratamentul trebuie să corespundă funcţiilor pădurii. În vederea recoltării masei lemnoase din produse principale şi realizării regenerării arboretelor pe cale naturală, prin amenajamentele actuale s-au promovat următoarele tratamente: - tratamentul tăierilor progresive pe suprafaţa de 66,55 ha, în frăsinete; - tratamentul tăierilor rase în parchete mici pe suprafaţa de 822,26 ha, în culturile de plopi euramericani şi în sălcetele îmbătrânite, tratate timp îndelungat în crâng, cu vitalitatea redusă; - tratamentul crângului simplu pe suprafaţa de 99,78 ha, în sălcete, în plopişurile de plopi indigeni şi în zăvoaiele de plopi şi sălcii (crâng simplu cu tăieri de jos – 2,92 ha, crâng cu tăieri în scaun – 96,86). Prin aplicarea corectă a acestor tratamente vor rezulta arborete cu structuri capabile a îndeplini funcţii multiple de protecţie şi producţie. În arboretele din S.U.P.”M” – păduri supuse regimului de conservare deosebită se vor aplica lucrări de conservare. 5.2.5. Exploatabilitatea

119

Exploatabilitatea defineşte structura arboretelor sub raport dimensional şi se exprimă prin diametre medii de realizat, respectiv prin vârsta exploatabilităţii, în cazul structurilor crâng şi codru convenţional. În raport cu caracteristicile arboretelor şi funcţiile atribuite acestora, s-a stabilit vârsta exploatabilităţii de protecţie, pentru pădurile din grupa I funcţională şi cea tehnică pentru arboretele din grupa a II-a funcţională. Vârsta exploatabilităţii de protecţie corespunde momentului maximului mediei efectelor protectoare al e ar boretului. S -a stabilit pentru toate arboretele destinate să îndeplinească funcţii speciale de protecţie şi care sunt luate în considerare la reglementarea procesului de producţie lemnoasă. Vârsta exploatabilităţii s-a stabilit în raport cu specia preponderentă, corespunzătoare compoziţiei-ţel la exploatabilitate. Pentru ar boretele di n S .U.P. „ X” – zăvoaie de plopi şi sălcii sau stabilit următoarele vârste medii ale exploatabilităţii: - U.P.I Sălceni – 47 ani; - U.P.II Tudor Vladimirescu – 57 ani; - U.P.IV Tătaru – 30 ani; - U.P. XIV Tulcea – 42 ani. Pentru arboretele di n S .U.P. „ Y” – crâng cu tăieri în scaun sau stabilit următoarele vârste medii ale exploatabilităţii: - U.P.I Sălceni – 21 ani; - U.P.II Tudor Vladimirescu – 24 ani; - U.P.IV Tătaru – 21 ani. Pentru ar boretele di n S .U.P. „Z” – culturi de plopi şi sălcii selecţionate sau stabilit următoarele vârste medii ale exploatabilităţii: - U.P.I Sălceni – 23 ani; - U.P.III Maliuc – 25 ani; Pentru ar boretele di n S .U.P. „ Q” – crâng sim plu, sa lcâm s -a st abilit vâ rsta m edie a exploatabilităţii de 25 ani. Pentru arboretele cu funcţii speciale de protecţie excluse de la reglementarea procesului de producţie nu s-au st abilit vâ rste al e exploatabilităţii, ele urmând să fie gospodărite în regim de ocrotire integrală şi prin lucrări de conservare. 5.2.6. Ciclul Ca principală bază de amenajare, ciclul determină mărimea şi structura pădurii în ansamblul său, în raport cu vârsta arboretelor componente. Ciclul condiţionează structura pe clase de vârstă a pădurilor de codru regulat sau de crâng. La adoptarea ciclului au fost luate în considerare: - formaţiunile şi speciile forestiere care compun pădurea; - funcţiile social-economice atribuite arboretelor; - media vârstei exploatabilităţii; - posibilitatea de creştere a eficacităţii funcţionale a arboretelor şi a pădurii în ansamblul său. Pe baza considerentelor arătate, ciclul s-a st abilit pr in r otunjirea m ediei vâ rstei exploatabilităţii. Aceste sunt: de 25 de ani pentru S.U.P.”Q” (U.P. III şi IV), pentru S.U.P. „X” - 30 de ani (U.P.I,II) şi 25 ani ( U.P.IV, XIV), pentru S.U.P. „Y” - 20 de ani (U.P. I,II,IV) şi 25 de ani pentru pentru S.U.P. „Z” (U.P. I, III)

120

6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE LEMNOASĂ ŞI MĂSURI DE GOSPODĂRIRE PENTRU ARBORETELE CU FUNCŢII SPECIALE DE PROTECŢIE

Stabilirea posibilităţii de produse principale şi secundare, elaborarea planurilor de recoltare şi de împădurire, definesc reglementarea procesului de producţie lemnoasă. Prin reglementarea procesului de producţie lemnoasă s-au urmărit: - realizarea unui fond de producţie care să permită exercitarea cu continuitate pe termen lung a funcţiilor de protecţie şi producţie ale pădurii şi creşterea stabilităţii ecologice şi eficacităţii funcţionale a arboretelor; - dirijarea structurii pădurii spre structura optimă în raport cu condiţiile ecologice şi cerinţele social-economice; - aplicarea reglementărilor de ordin silvicultural până la nivel de arboret. Reglementarea procesului de producţie lemnoasă s-a făcut pentru arboretele încadrate în tipurile III şi VI de categorii funcţionale. Arboretele încadrate în tipurile I şi II de categorii funcţionale, fiind supuse regimurilor de ocrotire integrală şi de conservare deosebită, au fost tratate distinct. 6.1. Reglementarea procesului de recoltare a produselor principale 6.1.1. Reglementarea procesului de r ecoltare a pr oduselor pr incipale la

S.U.P. „X” – zăvoaie de plopi şi sălcii 6.1.1.1. Stabilirea posibilităţii de produse principale Reglementarea procesului de r ecoltare a pr oduselor pr incipale la S.U.P. „X” – zăvoaie de plopi şi sălcii s-a făcut pe durata ciclurilor de 25 ani pent ru U .P. IV şi U.P. XIV şi 30 ani pentru U .P. I şi II. În vederea reglementării procesului de producţie s-a făcut repartizarea arboretelor pe cincinalele ciclurilor. Încadrarea arboretelor pe c incinalele ciclurilor s-a făcut în raport cu vârsta arboretelor, consistenţa, clasa de producţie, starea de vegetaţie, avându-se în vedere cu precădere urgenţele de regenerare. Repartizarea arboretelor pe cincinalele ciclurilor este prezentată în tabelul următor: Tabelul 6.1.1.1.1. U.P. Suprafaţa pe cincinale (ha)

I II III IV V VI Total Normală 1 2 3 4 5 6 7 8 9 I 167,65 18,80 42,00 30,64 26,99 71,66 357,74 59,62 II 41,22 8,74 16,01 12,11 35,25 133,30 246,63 41,10 IV 77,42 44,22 17,44 5,58 8,33 - 152,99 30,60

XIV 52,82 49,41 47,77 48,17 47,52 - 245,69 49,14 O.S. 339,11 121,17 123,22 96,5 118,09 204,96 1003,05 180,46

Din analiza datelor prezentate în tabel se constată că, repartizarea fondului forestier pe cin1cinalele ciclurilor este dezechilibrată, în cincinalul actual existând excedent de arborete exploatabile în toate unităţiile de producţie. Determinarea indicatorului de posibilitate s-a făcut prin metoda parchetaţiei simple. Tabelul 6.1.1.1.2.

U.P Suprafaţa ha

Suprafaţa cinc. I

ha

Suprafaţa normală

ha Ciclu ani

Volum de extras m3

1 2 3 4 5 6 I 357,74 167,65 59,62 30 7570 II 246,63 41,22 41,10 30 9310 IV 152,99 77,42 30,60 25 7100

XIV 245,69 52,82 49,14 25 8360 Total 1003,05 339,11 180,46 - 32340

121

6.1.1.2. Adoptarea posibilităţii de produse principale Prin metodele prezentate mai sus au fost determinaţi indicatorii de posibilitate ce au stat la baza adoptării posibilităţii de produse principale. În tabelul următor sunt prezentate valorile indicatorilor de posibilitate calculaţi şi mărimile posibilităţilor adoptate pe unităţi de producţie. Tabelul 6.1.1.2.1.

U.P. Posibilitatea adoptată (m3/an)

1 2 I 1514 II 1862 IV 1420

XIV 1672 Total 6468

Pe total ocol silvic prin Conferinţa a II-a de am enajare s -a adopt at posibi litatea de 6468 m3/an. La adoptarea posibilităţii s-a avut în vedere reducerea excedentului de arborete exploatabile şi parcurgerea cu tăieri de regenerare a tuturor arboretelor afectate de factori destabilizatori. 6.1.1.3. Recoltarea posibilităţii de produse principale În raport de posibi litatea de pr oduse principale adoptată, ţinând seama de urgenţele de regenerare şi de condiţiile reale de exploatare, în cadrul fiecărei unităţi de producţie, s-au ales arboretele ce urmează a fi parcurse cu tăieri de regenerare în primii 5 ani, ele înscriindu-se în „Planurile pe 5 ani de recoltare a produselor principale – crâng”, cu datele de caracterizare şi lucrările prevăzute pentru regenerarea lor. Suma volumelor de extras este egală cu 5 posibilităţi anuale. Ritmul recoltării şi regenerării s-a stabilit pentru fiecare arboret în parte şi este concretizat în volumele de extras, în primul cincinal. Pe lângă volumul de extras, în planurile de recoltare s-au dat indicaţii referitoare la tratamentul de aplicat, lucrările de îngrijire a culturilor şi lucrările de împădurire. Pentru r ecoltarea m asei l emnoase s -au prevăzut tratamentele prezentate în tabelul 6.1.1.3.1, cu suprafeţele de parcurs şi volumele de extras pe specii. Tabelul 6.1.1.3.1.

Trata-mentul U.P

Suprafaţa de parcurs (ha)

Volumul de extras (m3) Volum de extras pe specii (m3/an)

Totală Anuală Total Anual PLZ FRB SA PLA SC 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

T.pro-gresive

I 56,33 11,26 2319 464 - 464 - - - XIV 10,22 2,04 897 180 - 180 - - - O.S. 66,55 13,3 3216 644 - 644 - - -

T.rase

I 110,94 22,19 5094 1019 932 60 22 - 5 II 39,49 7,90 8839 1768 1718 8 42 - - IV 77,42 14,84 7100 1420 1284 - - 136 -

XIV 28,46 5,69 6390 1278 1142 50 80 6 - O.S. 256,31 50,62 27423 5485 5076 118 144 142 5

T.in crâng

I 0,38 0,08 157 31 - - - 31 - II 1,73 0,34 471 94 - - - 94 -

XIV 0,81 0,16 326 65 - - - 65 - O.S. 2,92 0,58 954 190 - - - 190 -

T.in scaun

XIV 13,33 2,67 747 149 - - 149 - - O.S. 13,33 2,67 747 149 - - 149 - -

Total

I 167,65 33,53 7570 1514 932 524 22 31 5 II 41,22 8,24 9310 1862 1718 8 42 94 - IV 77,42 14,84 7100 1420 1284 - - 136 -

XIV 52,82 10,56 8360 1672 1142 230 229 71 - O.S. 339,11 67,17 32340 6468 5076 762 293 332 5

122

Tratamentul tăierilor progresive s-a prevăzut în frăsinete. Tratamentul tăierilor rase s-a prevăzut în sălcetele îmbătrânite, tratate timp îndelungat în crâng, cu vitalitatea redusă, în arboretele şi zăvoaiele de plopi euramericani încadrate în această subunitate de gospodărire. În mod deosebit, prin aplicarea tratamentului tăierilor progresive, se va urmări menţinerea permanentă şi în bune condiţii a acoperirii solului cu vegetaţie forestieră, realizându-se prin aceasta asigurarea permanenţei pădurii şi exercitarea continuă şi în mod corespunzător a funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite arboretelor. Tratamentul tăierilor progresive face parte din grupa tratamentelor cu tăieri repetate, localizate, la care regenerarea se realizează sub masiv. La amplasarea ochiurilor de regenerare se va ţine seama de grupele de seminţiş utilizabil existente, urmărindu-se prin tăieri, crearea condiţiilor necesare pentru dezvoltarea acestora, deschizându-se concomitent noi ochiuri de regenerare. Deschiderea ochiurilor se va corela obligatoriu cu anii de fructificaţie. Punerea în valoare se va face după ce se va studia în teren dinamica procesului regenerării naturale, în funcţie de care se vor amplasa punctele de regenerare. Intensitatea intervenţiilor se va corela cu numărul de intervenţii şi cu perioada de regenerare. Tăierile de racordare nu se vor executa decât după ce s-a realizat regenerarea naturală pe 70-80% din suprafaţă. Este necesar ca în arboretele în care se aplică tăieri progresive să se execute şi lucrări de îngrijire a tinereturilor ce s-au instalat. Lărgirea ochiurilor se va face diferenţiat, spre sud, sud-vest, arboretele fiind situate pe staţiuni cu deficit de umiditate. În scopul asigurării unui ritm corespunzător al procesului de regenerare, se va interveni cu noi tăieri numai dacă s-a asigurat regenerarea în urma intervenţiilor anterioare. Tratamentul tăierilor rase se caracterizează prin recoltarea integrală a arboretului matur, printr-o singură tăiere. Suprafaţa maximă a parchetului va fi de maxim 3 ha, pregătirea terenului de r eîmpădurit făcându-se m ecanizat. Alăturarea parchetelor se va face după realizarea stării de masiv. Lucrările de împădurire se vor executa imediat după exploatarea şi curăţirea parchetelor. La eşalonarea tăierilor pe durata cincinalului de aplicare a amenajamentelor se va urmări: - regenerarea în primă urgenţă a arboretelor degradate, pentru ca re or ice î ntârziere are ca efect înrăutăţirea condiţiile staţionale; - punerea în lumină a seminţişurilor utilizabile; - promovarea regenerării naturale în timp util pentru folosirea fructificaţiilor. Se vo r co rela tehnologiile de exploatare cu tehnica de apl icare a t ratamentelor. Prin recoltarea posibilităţii de produse principale se va urmări folosirea raţională a masei lemnoase, pe baza unei sortimentări corespunzătoare începând de la punerea în valoare până la prelucrarea lemnului în unităţile de industrializare. Organizarea secţiunilor şi a postaţelor de exploatare se va face pe baza unor procese tehnologice care să respecte următoarele restricţii: - evitarea rănirii seminţişului, a arborilor rămaşi pe picior şi a scaunelor; - menţinerea structurii solului. Instalaţiile de transport existente asigură integral din accesibilitatea posibilităţii de produse principale pentru o distanţă de apropiat de maxim 1,2 Km. 6.1.1.4. Prognoza posibilităţii de produse principale Calculul prognozei posibilităţii de produse principale, cu asigurarea continuităţii este prezentat în tabelul următor.

123

Tabelul 6.1.1.4.1. U.P. Posibilitate (m3/an)

Actuală După 5 ani După 10 ani 1 2 3 4 I 1514 300 970 II 1862 400 800 IV 1420 1320 700

XIV 1672 1660 1660 Total O.S. 6468 3680 4130

Fondul forestier productiv al subunităţii de producţie „X” – zăvoaie de plopi şi sălcii, prezintă un dezechilibru între clasele de vârstă. Datorită acestui fapt, la amenajarea actuală, în majoritatea cazurilor s -au adoptat posibilităţi majorate, în vederea reducerii excedentelor de arborete exploatabile. Analizând indicatorii de posibilitate prezentaţi în tabelul de mai sus, se observă că în etapele următoare la nivelul ocolului silvic posibilitatea de produse principale va scădea datorită reducerii excedentului de arborete exploatabile.

6.1.2. Reglementarea procesului de recoltare a produselor principale la S.U.P. „Y” – crâng cu tăieri în scaun

6.1.2.1. Stabilirea posibilităţii de produse principale Reglementarea procesului de r ecoltare a produselor principale la S.U.P. „Y” – crâng cu tăieri în scaun s-a făcut pe durata ciclurilor de 20 ani pentru U.P. I, II, IV . În v ederea reglementării procesului de producţie s-a făcut repartizarea arboretelor pe cincinalele ciclurilor. Încadrarea arboretelor pe c incinalele ciclurilor s-a făcut în raport cu vârsta arboretelor, consistenţa, clasa de producţie, starea de vegetaţie, avându-se în vedere cu precădere urgenţele de regenerare. Repartizarea arboretelor pe cincinalele ciclurilor este prezentată în tabelul următor: Tabelul 6.1.2.1.1.

U.P. Suprafaţa pe cincinale (ha) I II III IV Total Normală

1 2 3 4 5 6 7 I 76,70 72,30 53,62 57,19 259,81 64,95 II 48,31 34,99 38,61 14,51 136,42 34,10 IV 60,08 60,40 33,18 34,59 188,25 47,06

O.S. 185,09 167,69 125,41 106,29 584,48 146,11 Din analiza datelor prezentate în tabel se constată că, repartizarea fondului forestier pe cincinalele ciclurilor este echilibrată. Determinarea indicatorului de posibilitate s-a făcut prin metoda parchetaţiei simple. Tabelul 6.1.2.1.2.

U.P Suprafaţa ha

Suprafaţa cinc. I

ha

Suprafaţa normală

ha Ciclu ani

Volum de extras

m3 1 2 3 4 5 6 I 259,81 76,70 64,95 20 8790 II 136,42 48,31 34,10 20 5130 IV 188,25 60,08 47,06 20 7660

Total 584,48 185,09 146,11 - 21580 6.1.2.2. Adoptarea posibilităţii de produse principale Prin metodele prezentate mai sus au fost determinaţi indicatorii de posibilitate ce au stat la baza adoptării posibilităţii de produse principale.

124

În tabelul următor sunt prezentate valorile indicatorilor de posibilitate calculaţi şi mărimile posibilităţilor adoptate pe unităţi de producţie. Tabelul 6.1.2.2.1.

U.P. Posibilitatea adoptată m3/an

1 2 I 1758 II 1026 IV 1532

Total 4316 Pe total ocol silvic prin Conferinţa a II-a de am enajare s -a adopt at posibi litatea de 4316 m3/an. La adoptarea posibilităţii s-a avut în vedere reducerea excedentului de arborete exploatabile şi parcurgerea cu tăieri de regenerare a t uturor ar boretelor af ectate de f actori destabilizatori. 6.1.2.3. Recoltarea posibilităţii de produse principale În raport de posibilitatea de produse principale adoptată, ţinând seama de urgenţele de regenerare şi de condiţiile reale de exploatare, în cadrul fiecărei unităţi de producţie, s-au ales arboretele ce urmează a fi parcurse cu tăieri de regenerare în primii 5 ani, ele înscriindu-se în „Planurile pe 5 ani de recoltare a produselor principale – crâng”, cu datele de caracterizare şi lucrările prevăzute pentru regenerarea lor. Suma volumelor de extras este egală cu 5 posibilităţi anuale. Ritmul recoltării şi regenerării s-a stabilit pentru fiecare arboret în parte şi este concretizat în volumele de extras, în primul cincinal. Pe lângă volumul de extras, în planurile de recoltare s-au dat indicaţii referitoare la tratamentul de aplicat, lucrările de ajutorarea regenerării naturale şi lucrările de împădurire. Pentru r ecoltarea m asei l emnoase s -au prevăzut tratamentele prezentate î n t abelul 6.1.2.3.1, cu suprafeţele de parcurs şi volumele de extras pe specii. Tabelul 6.1.2.3.1.

Trata-mentul U.P

Suprafaţa de parcurs

(ha)

Volumul de extras (m3)

Volum de extras pe specii

(m3/an) Totală Anuală Total Anual SA

1 2 3 4 5 6 7

Crâng cu tăiere în scaun

I 1,07 0,21 282 56 56 II 37,57 7,51 4498 900 900 IV 44,89 8,98 5323 1065 1065

O.S. 83,53 16,7 10103 2021 2021

T.rase

I 75,63 15,13 8508 1702 1702 II 10,74 2,15 632 126 126 IV 15,19 3,04 2337 467 467

O.S. 101,56 20,32 11477 2295 2295

Total

I 76,70 15,34 8790 1758 1758 II 48,31 9,66 5130 1026 1026 IV 60,08 12,02 7660 1532 1532

O.S. 185,09 37,02 21580 4316 4316 Crângul cu tăieri în sca un s-a prevăzut în sălcetele situate în condiţii extreme de inundabilitate. Înălţimea la care se va aplica prima tăiere (înălţimea scaunului) se va stabili în funcţie de nivelul atins de apele viiturilor maxime, în aşa fel ca suprafaţa tăieturii să nu fie acoperită de apă. Exploatările ulterioare se vor face prin tăierea lăstarilor (sulinari) aproape de inserţia lor cu scaunul. Scaunele îmbătrânite se vor înlocui, după 2 – 4 generaţii de recoltare a lăstarilor, cu elemente tinere provenite din plantaţii cu puieţi sau sade.

125

Suprafaţa de tăiat anual prin crâng cu tăieri în scaun se va amplasa într-un singur loc sau în locuri diferite, sub formă de parchete. Suprafaţa maximă a parchetului parcurs cu crâng simplu va fi de maxim 5 ha. Alăturarea parchetelor se va face la 2-3 ani. Se vor co rela t ehnologiile de ex ploatare cu t ehnica de apl icare a t ratamentului. P rin recoltarea posibilităţii de produse principale se va urmări folosirea raţională a masei lemnoase, pe baza unei sortimentări corespunzătoare începând de la punerea în valoare până la prelucrarea lemnului în unităţile de industrializare. Organizarea secţiunilor şi a postatelor de exploatare se va face pe baza unor procese tehnologice care să respecte următoarele restricţii: - evitarea rănirii scaunelor; - menţinerea structurii solului. Instalaţiile de transport existente asigură 100% din accesibilitatea posibilităţii de produse principale pentru o distanţă de apropiat de maxim 1,2 Km. 6.1.2.4. Prognoza posibilităţii de produse principale Calculul prognozei posibilităţii de produse principale, cu asigurarea continuităţii este prezentat în tabelul următor. Tabelul 6.1.2.4.1.

U.P. Posibilitate (m3/an) Actuală După 5 ani După 10 ani

1 2 3 4 I 1758 1450 1400 II 1026 1000 1000 IV 1532 1600 900

Total O.S. 4316 4050 3300 Analizând indicatorii de posibilitate prezentaţi în tabelul de mai sus, se observă că în etapa următoare la nivelul ocolului silvic posibilitatea de produse principale va rămâne aproximativ egală cu cea de la amenajarea actuală.

6.1.3. Reglementarea procesului de recoltare a produselor principale la S.U.P. „Z” – culturi de plopi şi sălcii selecţionate

6.1.3.1. Stabilirea posibilităţii de produse principale Reglementarea procesului de recoltare a produselor principale la S.U.P. „Z” – culturi de plopi şi sălcii selecţionate s-a făcut pe durata ciclurilor de 25 ani pentru U.P. I, III. În vederea reglementării procesului de producţie s-a făcut repartizarea arboretelor pe cincinalele ciclurilor. Încadrarea arboretelor pe c incinalele ciclurilor s-a făcut în raport cu vârsta arboretelor, consistenţa, clasa de producţie, starea de vegetaţie, avându-se în vedere cu precădere urgenţele de regenerare. Repartizarea arboretelor pe cincinalelor ciclurilor este prezentată în tabelul următor: Tabelul 6.1.3.1.1.

U.P. Suprafaţa pe cincinale (ha)

I II III IV V Total Normală 1 2 3 4 5 6 7 8 I 75,67 34,72 1,24 31,54 36,07 179,24 35,85 III 388,72 95,71 - - 973,01 1457,44 291,49

O.S. 464,39 130,43 1,24 31,54 1009,08 1636,68 327,34 Din analiza datelor prezentate în tabel se constată că, repartizarea fondului forestier pe cincinalele ciclurilor este dezechilibrată, în cincinalul actual existând excedent de arborete exploatabile afectate numai de fenomene de uscare anormală în ambele unităţi de producţie.

126

Indicatorii de posibilitate prezentaţi în tabelul următor: Tabelul 6.1.3.1.2.

U.P Suprafaţa ha

Suprafaţa cinc. I

ha

Suprafaţa normală

ha Ciclu ani

Volum de extras

m3 1 2 3 4 5 6 I 179,24 75,67 35,85 25 11790 III 1457,44 388,72 291,49 25 77880

Total 1636,68 464,39 327,34 - 89670 6.1.3.2. Adoptarea posibilităţii de produse principale Prin metodele prezentate mai sus au fost determinaţi indicatorii de posibilitate ce au stat la baza adoptării posibilităţii de produse principale. În tabelul următor sunt prezentate valorile indicatorilor de posibilitate calculaţi şi mărimile posibilităţilor adoptate pe unităţi de producţie. Tabelul 6.1.3.2.1.

U.P. Posibilitatea adoptată m3/an

1 2 I 2358 III 15576

Total 17934 Pe t otal o col si lvic prin Conferinţa a II-a de am enajare s -a adopt at posibi litatea de 17934 m3/an. La adoptarea posibilităţii s-a avut în vedere reducerea excedentului de arborete exploatabile şi parcurgerea cu tăieri de regenerare a tuturor arboretelor afectate de factori destabilizatori. 6.1.3.3. Recoltarea posibilităţii de produse principale În raport de posibilitatea de produse principale adoptată, ţinând seama de urgenţele de regenerare şi de condiţiile reale de exploatare, în cadrul fiecărei unităţi de producţie, s-au ales arboretele ce urmează a fi parcurse cu tăieri de regenerare în primii 5 ani, ele înscriindu-se în „Planurile pe 5 ani de recoltare a produselor principale – crâng”, cu datele de caracterizare şi lucrările prevăzute pentru regenerarea lor. Suma volumelor de ex tras este egală cu 5 posibilităţi anuale. Ritmul recoltării şi regenerării s-a stabilit pentru fiecare arboret în parte şi este concretizat în volumele de extras, în primul cincinal. Pe lângă volumul de extras, în planurile de recoltare s-au d at indicaţii referitoare la tratamentul de aplicat, lucrările de îngrijire a culturilor şi lucrările de împădurire. Pentru recoltarea masei lemnoase s-au prevăzut tratamentele prezentate în tabelul 6.1.3.3.1, cu suprafeţele de parcurs şi volumele de extras pe specii. Tabelul 6.1.3.3.1.

Trata-mentul U.P

Suprafaţa de parcurs (ha)

Volumul de extras (m3)

Volum de extras pe specii (m3/an)

Totală Anuală Total Anual PLZ SA 1 2 3 4 5 6 7 8

T. rase I 75,67 15,13 11790 2358 2292 66 III 388,72 77,74 77880 15576 13366 2210

OS 464,39 92,87 89670 17934 15658 2276 Tratamentul tăierilor rase se caracterizează prin recoltarea integrală a arboretului matur, printr-o singură tăiere. Tăierile rase se vor aplica în cadrul tratamentului tăierilor rase în parchete mici. Suprafaţa maximă a parchetului va fi de maxim 3 ha, pregătirea terenului de reîmpădurit făcându-se mecanizat. Alăturarea parchetelor se va face după realizarea

127

stării de masiv. Lucrările de împădurire se vor executa imediat după exploatarea şi curăţirea parchetelor. La eşalonarea tăierilor pe durata cincinalului de aplicare a amenajamentelor se va urmări regenerarea în primă urgenţă a arboretelor degradate, pentru care orice întârziere are ca efect înrăutăţirea condiţiile staţionale; Se vor corela tehnologiile de ex ploatare cu tehnica de apl icare a t ratamentelor. Prin recoltarea posibilităţii de produse principale se va urmări folosirea raţională a masei lemnoase, pe baza unei sortimentări corespunzătoare începând de la punerea în valoare până la prelucrarea lemnului în unităţile de industrializare. Organizarea secţiunilor şi a postaţelor de exploatare se va face pe baza unor procese tehnologice care să respecte menţinerea structurii solului. Instalaţiile de transport existente asigură 100% din accesibilitatea posibilităţii de produse principale pentru o distanţă de apropiat de maxim 1,2 Km. 6.1.3.4. Prognoza posibilităţii de produse principale Calculul prognozei posibilităţii de produse principale, cu asigurarea continuităţii este prezentat în tabelul următor: Tabelul 6.1.3.4.1.

U.P. Posibilitate (m3/an) Actuală După 5 ani După 10 ani

1 2 3 4 I 2358 625 25 III 15576 3070 -

Total O.S. 17934 3695 25 Fondul forestier productiv al subunităţii de producţie „Z” – culturi de plopi şi sălcii selecţionate, prezintă un mare dezechilibru între clasele de vârstă. Datorită acestui fapt, în majoritatea cazurilor s-au adoptat posibilităţi majorate, în vederea reducerii excedentelor de arborete exploatabile afectate masiv de fenomenul de uscare anormală. Analizând indicatorii de posibilitate prezentaţi în tabelul de mai sus, se observă că în etapa următoare la nivelul ocolului silvic posibilitatea de produse principale va scădea datorită reducerii excedentului de arborete exploatabile şi dinamicii structurii pe clase de vârstă a arboretelor.

6.1.4. Reglementarea procesului de recoltare a produselor principale la S.U.P.”Q” – crâng simplu, salcâm

Reglementarea procesului de producţie la S.U.P.”Q” – crâng simplu, salcâm, s-a făcut pe durata ciclului de 25 de ani în U.P. III şi U.P.IV. În vederea reglementării procesului de producţie s-a făcut repartizarea arboretelor pe cincinalele ciclului de crâng. Încadrarea arboretelor pe cincinal ele ciclului s-a făcut în raport cu vârsta arboretelor, consistenţa, clasa de producţie, starea de vegetaţie, avându-se în vedere, cu precădere, urgenţele impuse de asigurarea regenerării în bune condiţii. Repartizarea arboretelor pe cincinalele ciclului de crâng este prezentată în tabelul următor: Tabelul 6.1.4.1.

U.P. Suprafaţa pe cincinale (ha) I II III IV V Total Normal

1 2 3 4 5 6 7 8 III - - - 31,66 118,35 150,01 30,00 IV - 39,99 40,97 68,61 52,08 201,65 40,33

O.S. - 39,99 40,97 100,27 170,43 351,66 70,33

128

Din analiza datelor prezentate în tabel se constată că, repartizarea fondului forestier pe cincinalele ciclurilor este dezechilibrată. 6.1.4.1. Adoptarea posibilităţii de produse principale La actuala amenajare nu s-a adoptat posibilitate, unităţile de producţie III şi IV neavând arborete exploatabile in primul cincinal. 6.1.4.2. Prognoza posibilităţii de produse principale Calculul prognozei posibilităţii de produse principale, cu asigurarea continuităţii este prezentat în tabelul următor. Tabelul 6.1.4.4.1.

U.P. Posibilitate (m3/an) Actuală După 5 ani După 10 ani

1 2 3 4 III - - 1080 IV - 900 900

Total O.S. - 900 1980 Analizând indicatorii de posibilitate prezentaţi în tabelul de mai sus, se observă că în etapa următoare l a ni velul oco lului sil vic vom ave a posibilitatea de pr oduse pr incipale, urmând ca aceasta să crească la etapele următoare. 6.1.5. Posibilitatea totală de produse principale Structura posibilităţii totale de produse principale este prezentată în tabelul următor: Tabelul 6.1.5.1.

U.P S.U.P.

Suprafaţa de parcurs (ha)

Volum de extras (m3) Volum de extras pe specii (m3/an)

Totală Anuală Total Anual SA FRB PLZ PLA SC

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

I

X 167,65 33,53 7570 1514 22 524 932 31 5 Y 76,70 15,34 8790 1758 1758 - - - - Z 75,67 15,13 11790 2358 66 - 2292 - -

Total 320,02 64,00 28150 5630 1846 524 3224 31 5

II X 41,22 8,24 9310 1862 42 8 1718 94 - Y 48,31 9,67 5130 1026 1026 - - - -

Total 89,53 17,91 14440 2888 1068 8 1718 94 -

III Z 388,72 77,74 77880 15576 2210 - 13366 - -

Total 388,72 77,74 77880 15576 2210 - 13366 - -

IV X 77,42 14,84 7100 1420 - - 1284 136 - Y 60,08 12,02 7660 1532 1532 - - - -

Total 137,5 26,86 14760 2952 1532 - 1284 136 -

XIV X 52,82 10,56 8360 1672 229 230 1142 71 -

Total 52,82 10,56 8360 1672 229 230 1142 71 -

O.S.

X 339,11 67,17 32340 6468 293 762 5076 332 5 Y 185,09 37,03 21580 4316 4316 - - - - Z 464,39 92,87 89670 17934 2276 - 15658 - -

Total 988,59 197,07 14359

0 28718 6885 762 20734 332 5

129

Posibilitatea de pr oduse pr incipale pe t otal oco l silvic este de 28718 m3/an (6468 m3/an din S.U.P. „X”, 4316 m3/an din S.U.P. „Y” şi 17934 m3/an din S.U.P. „Z” . 6.1.6. Prognoza posibilităţii totale de produse principale Prognoza posibilităţii totale de produse principale, după 5, şi 10 ani de la data actuală este prezentată în tabelul următor. Tabelul 6.1.6.1.

Nivelul de prognoză U.P. Posibilitatea (m3/an)

S.U.P. „X” S.U.P. „Y” S.U.P. „Z” S.U.P. „Q” Total 1 2 3 4 5 6 7

2014-2018

I 1514 1758 2358 - 5630 II 1862 1026 - - 2888 III - - 15576 - 15576 IV 1420 1532 - - 2952

XIV 1672 - - - 1672 O.S. 6468 4316 17934 - 28718

2019-2023

I 300 1450 625 - 2375 II 400 1000 - 1400 III - - 3070 - 3070 IV 1320 1600 900 3820

XIV 1660 - - 1660 O.S. 3680 4050 3695 900 12325

2024-2028

I 970 1400 25 - 2395 II 800 1000 - 1800 III - - - 1080 1080 IV 700 900 900 2500

XIV 1660 - - 1660 O.S. 4130 3300 25 1980 9435

Din analiza datelor prezentate în tabel se observă că în cincinalele următoare posibilitatea totală de produse principale va scădea datorită reducerii excedentului de arborete exploatabile şi dinamicii structurii arboretelor pe clase de vârstă. 6.2. Lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor Sistemul lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor reprezintă totalitatea operaţiunilor de îngrijire şi conducere aplicate unui arboret de la instalare până la începerea lucrărilor de regenerare, efectuate pe baze ecologice, în raport cu ţelul de gospodărire urmărit. Scopul esenţial al lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor este acela de a realiza sau favoriza formarea structurii optime a arboretelor sub raport ecologic şi genetic, în conformitate cu legile de structurare şi funcţionare a ecosistemelor forestiere, în vederea creşterii eficacităţii funcţionale multiple a pădurilor, atât în ceea ce priveşte efectele de protecţie, cât şi producţia lemnoasă şi nelemnoasă. În mod concret, din ansamblul obiectivelor urmărite prin efectuarea lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor mai importante sunt: - păstrarea şi ameliorarea stării de sănătate a arboretelor; - creşterea gradului de stabilitate şi rezistenţă a arboretelor la acţiunea agresivă a factorilor externi şi interni destabilizatori (vânt, zăpadă, boli, dăunători, vânat, poluare ş.a.); - creşterea productivităţii arboretelor şi a pădurii în ansamblul ei, precum şi îmbunătăţirea calităţii lemnului produs; - majorarea efectelor de protecţie a calităţii factorilor de mediu (protecţia apei, solului, aerului, peisajului, ş.a.); - mărirea capacităţii de fructificaţie a arborilor şi ameliorarea condiţiilor de regenerare; - recoltarea biomasei lemnoase în vederea valorificării ei.

130

Obiectivele concrete se referă la fiecare arboret în parte, fiind dependente de funcţiile atribuite, precum şi de ţelurile de gospodărire fixate prin amenajament. Pentru pădurile cu funcţii speciale de protecţie, prin efectuarea lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor se va urmări, în principal, creşterea capacităţii de protecţie, a calităţii factorilor de mediu, fără a se neglija obiectivele secundare referitoare la creşterea producţiei de lemn şi a calităţii acestuia. Î n acest scop este necesară în primul rând, creşterea gradului de stabilitate ecologică a arboretelor. Pentru pădurile cu funcţii de producţie şi protecţie, prin efectuarea lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor se va urmări, în principal, creşterea producţiei de lemn şi ameliorarea structurii ei calitative, fără a neglija obiectivele de protecţie atribuite în secundar. Mijloacele prin care se realizează obiectivele menţionate mai sus sunt următoarele: - reglarea consistenţei arboretelor în direcţia optimizării ei după criteriile de optimizare corespunzătoare scopurilor precizate; - proporţionarea compoziţiei specifice a arboretelor amestecate potrivit ţelurilor urmărite. Planurile lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor s -au î ntocmit l a ni velul fiecărei unităţi de producţie pentru toate unităţile amenajistice care necesită aceste lucrări. Lucrările de îngrijire necesare a se executa sunt: curăţirile, răriturile, tăierile de igienă. Aceste lucrări s-au st abilit luând în considerare stadiul de dezvoltare, consistenţa, vârsta, clasa de producţie şi compoziţia. Planurile lucrărilor de îngrijire a arboretelor cuprind gruparea arboretelor pe drumuri şi categorii de lucrări (rărituri, curăţiri, tăieri de igienă). Pe categorii de lucrări, planurile dau următoarele elemente: u.a., suprafaţa, vârsta, consistenţa, volumul, creşterea, numărul de intervenţii, suprafaţa de parcurs, volumul de extras pentru rărituri şi curăţiri şi global, suprafaţa şi volumul de extras pentru tăieri de igienă. În final, planurile reprezintă recapitulaţia posibilităţii anuale pe natură de lucrări şi specii. Suprafeţele totale şi anuale, volumele de extras totale şi anuale, precum şi volumele de extras anuale pe specii, pe categorii de lucrări sunt prezentate în tabelul următor: Tabelul 6.2.1. Denu-mirea lucrării

U.P. Suprafaţa

(ha) Volum (m3) Volum de extras pe specii (m3/an) To-tală

Anu-ală

To-tal

Anu-al SA PLZ FRB FR SC PLA PLC PLN DR DT DM

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17

Curăţiri

I 35,53 7,11 233 46 14 - 13 - - - - - - 19 - II 6,44 1,29 14 3 1 - 2 - - - - - - - - III 106,55 21,30 87 17 - - - - 17 - - - - - - IV 44,73 8,95 54 11 1 - - - 10 - - - - - - XIV 16,29 3,26 49 10 - - 10 - - - - - - - - OS 209,54 41,91 437 87 16 - 25 - 27 - - - - 19 -

Rărituri

I 29,50 5,90 570 114 51 27 4 - - 29 - - - 3 - II 98,38 19,68 1770 354 1 - 353 - - - - - - - - III 48,90 9,77 412 82 - 78 - - 4 - - - - - - IV 54,44 10,89 603 121 13 10 - - 97 - - - - 1 - V 45,56 9,11 1882 377 377 - - - - - - - - - -

XIV 71,79 14,36 1546 309 162 9 117 - - 13 - 8 - - - OS 348,57 69,71 6783 1357 604 124 474 - 101 42 - 8 - 4 -

Total produse secun-dare

I 65,03 13,01 803 160 65 27 17 - - 29 - - - 22 - II 104,82 20,97 1784 357 2 - 355 - - - - - - - - III 155,45 31,07 499 132 14 10 - - 21 - - - - - - IV 99,17 19,84 657 132 14 10 - - 107 - - - - 1 - V 45,56 9,11 1882 377 377 - - - - - - - - - -

XIV 88,08 17,62 1595 319 162 9 127 - - 13 - 8 - - - OS 558,11 111,62 7220 1444 620 124 499 - 128 42 - 8 - 23 -

Tăieri de

igienă

I 632,43 632,43 2200 440 283 65 47 - 2 28 - - - 11 4 II 769,45 769,45 2581 516 444 11 54 - - 7 - - - - - III 198,03 198,03 885 177 67 91 - - 19 - - - - - - IV 720,87 720,87 2492 498 373 52 10 - 42 16 - - - 5 -

131

V 464,76 464,76 1610 322 254 3 20 8 - 19 4 - - 5 9 VI 1023,01 1023,01 3052 611 45 58 10 136 143 200 - 8 7 4 XIV 190,07 190,07 680 136 59 41 21 - - 13 - - - - 2 OS 3998,62 3998,62 13500 2700 1525 321 152 18 199 226 204 - 8 28 19

Posibilitatea de produse se cundare est e de 1444 m3/an ( 87 m3/an din curăţiri şi 1357 m3/an din rărituri) şi se va realiza prin parcurgerea anuală a 111,62 ha (41,91 ha cu curăţiri şi 69,71 ha cu rărituri). La su bcapitolul 1 3.5. este prezentată structura posibilităţii cincinale şi anuale de produse secundare (suprafaţă, volum). Curăţirile, lucrări de îngrijire cu caracter de selecţie negativă, se vor executa în arboretele aflate în stadiul de nuieliş şi prăjiniş, în scopul îmbunătăţirii calităţii creşterii şi compoziţiei arboretelor, prin extragerea arborilor rău conformaţi, accidentaţi, bolnavi, deperisaţi sau uscaţi, înghesuiţi şi copleşiţi sau aparţinând unor specii sau forme genetice mai puţin valoroase şi care nu corespund ţelului de gospodărire şi exigenţele ecologice. În arboretele de sa lcie se vor executa 2–3 curăţiri, la un interval de 2–3 ani, fără a se reduce consistenţa sub 0,8. Se vor extrage exemplarele dominate, uscate şi cele vătămate de factori biologici (boli, dăunători) şi abiotici (îngheţuri, vânt, inundaţii). În salcâmete curăţirile vor î ncepe l a 3 –6 ani. Se vor extrage arborii rău conformaţi, înfurciţi şi bolnavi. Consistenţa se va reduce la 0,8–0,85. Sunt suficiente două curăţiri, la un interval de 3 ani. În planurile lucrărilor de îngrijire a arboretelor au fost incluse toate arboretele ca re, potrivit normelor tehnice în vigoare, necesită curăţiri, indiferent de panta terenului chiar şi atunci când consistenţa arboretului este de numai 0,8. S-au luat în considerare trecerea şi ieşirea arboretelor din şi în alte stadii de dezvoltare decât cele în care se află fiecare arboret în anul amenajării astfel încât prevederile din planurile lucrărilor de îngrijire să corespundă situaţiei reale pe cincinal. Răriturile se vor executa în arboretele ajunse în stadiile de păriş, codrişor şi codru mijlociu, prin aceasta reducându-se, prin selecţie pozitivă, numărul de exemplare la unitatea de suprafaţă, micşorându-se temporar consistenţa, în scopul ameliorării structurii, creşterii şi calităţii arboretelor, şi în final, al eficacităţii funcţionale a acestora. Răriturile au un pronunţat caracter de îngrijire individuală a arborilor. În arboretele de salcie se vor aplica rărituri moderate, intervenindu-se î ndeosebi î n plafonul inferior (de jos); se vor extrage selectiv arborii uscaţi, cei atacaţi sau vătămaţi de insecte, boli, inundaţii, îngheţuri, vânt ş.a. În plafonul superior se vor extrage numai arborii uscaţi sau vătămaţi. Gradul de închidere a coronamentului nu se va reduce sub 0,8. Prima răritură se va executa când coeficientul de zvelteţe a depăşit limita de 1,0. În arboretele tratate în crâng simplu, unde lăstarii provin în general dintr-un număr restrâns de tulpini la unitatea de suprafaţă, la început, când lăstarii au dimensiuni mici, trebuie lăsate mai multe exemplare la tulpină pentru a se asigura închiderea masivului. Rărirea trebuie făcută în cadrul fiecărei grupe de lăstari. Extragerea lăstarilor se va face treptat, astfel încât după câteva rărituri să rămână la fiecare tulpină 1–2 exemplare. În aceste arborete, răriturile (în grupe) vor avea o periodicitate de 3 –4 ani. La fiecare intervenţie se va urmări să rămână în arboret lăstarii cei mai viabili şi cei mai bine înrădăcinaţi. Extragerile vor fi, după caz, moderate sau puternice. În arboretele tratate în crâng cu tăieri în scaun, se va urmări reducerea treptată a lăstarilor de pe acelaşi scaun, pentru a se crea lăstarilor care rămân condiţii de vegetaţie nai bune. Se va lua în considerare şi relaţiile dintre lăstarii de pe tulpini diferite, care se influenţează reciproc. În final, pe fiecare scaun vor trebui să rămână 2–3 tulpini. Deoarece vârsta exploatabilităţii este redusă, în aceste arborete se vor executa 2–3 rărituri, cu o periodicitate de 3–4 ani. La fiecare intervenţie se va urmări să rămână în arboret exemplarele cele mai viabile şi mai bine consolidate pe scaun. În plopişurile de plop alb şi plop negru sau amestecuri dintre ele, se vor executa rărituri selective, intervenind în ambele plafoane. În stadiul de păriş, gradul de închidere a coronamentului nu t rebuie redus sub 0,8, pentru a înlesni o mai bună elagare a trunchiului.

132

Mai târziu, cu ocazia fiecărei rărituri, gradul de închidere poate fi redus la 0,75, dar numai acolo unde nu există pericolul înierbării solului. Periodicitatea răriturilor va fi de 4–5 ani. În culturile de plopi euramericani realizate din clona R obusta R 16, se vo r ex ecuta rărituri schematice. Aceste rărituri prezintă avantajul că asigură arborilor rămaşi o spaţiere uniformă şi este uşor de aplicat. În culturile de plopi „I 214” se vor executa rărituri selective. Se vor extrage în primul rând arborii rău conformaţi, cu defecte tehnologice, cu atacuri de insecte sau boli, în curs de uscare şi, în al doilea rând, arborii sănătoşi până la realizarea proporţiei de extras, urmărindu-se totodată să se asigure arborilor rămaşi o spaţiere orizontală cât mai uniformă. Momentul optim de aplicare a răriturilor se va stabili prin determinarea indicelui de densitate al arboretelor. De regulă, când indicele are valoarea de 1,0 şi peste, trebuie intervenit urgent cu rărituri. În salcâmete se vor executa rărituri în întregul profil vertical al arboretului, de intensitate moderată. Indicele de închidere a coronamentului nu se va reduce sub pragul limită de 0,8. Densitatea optimă este cuprinsă în intervalul 0,8–0,9. Răriturile se vor executa de timpuriu (la 8–10 ani) şi în mod susţinut (periodicitatea de 4–6 ani). Arborilor de viitor li se va asigura un spaţiu de creştere cât mai uniform, în scopul formării unor coroane dezvoltate echilibrat şi simetric. În privinţa alegerii arboretelor de parcurs cu rărituri s-au avut în vedere următoarele: - nu s -au prevăzut rărituri în arboretele cu consistenţe de 0,8 şi mai mici decât în cazul arboretelor pentru care s-a apreciat pe teren că în perioada de aplicare a amenajamentului, acestea îşi vor împlini consistenţa până la 0,95 -1,0; - în ultima pătrime a ciclului de viaţă a arboretelor, stabilit prin vârsta exploatabilităţii, nu s-au prevăzut rărituri. Tăierile de igienă s-au prevăzut în toate arboretele care nu se vor parcurge cu rărituri, curăţiri sau tăieri de regenerare, indiferent de vârstă, consistenţă sau clasa de producţie a arboretelor. Ocolul silvic va efectua tăieri de igienă şi în arboretele în curs de regenerare, dacă în perioada dintre intervenţii se impune extragerea arborilor uscaţi, în curs de uscare, rupţi sau doborâţi de vânt sau zăpadă. O atenţie deosebită se va acorda tehnologiilor de recoltare a lemnului prin tăieri de îngrijire se vor alege soluţii tehnologice prin care vor fi diminuate prejudiciile aduse arborilor pe picior sub limitele stabilite prin normative. Dată fiind greutatea de apreciere a dezvoltării arboretelor tinere pe parcursul unui cincinal, în raport cu care s-au prevăzut lucrările de îngrijire, ocolul silvic va urmări realizarea lucrărilor pe suprafaţa indicată în amenajamente, cunoscând că suprafeţele de parcurs şi volumele de recoltat prevăzute au un caracter orientativ. Deşi în planurile întocmite pe unităţi de producţie se dau indicaţii pentru fiecare gen de lucrări, ocolul silvic are obligaţia să analizeze modificările survenite ca urmare a evoluţiei arboretelor sau a eventualelor calamităţi şi să actualizeze prevederile planurilor în raport cu noile necesităţi, aşa cum prevăd “Normele tehnice pentru îngrijirea şi conducerea arboretelor”. Ocolul silvic va analiza situaţia concretă a fiecărui arboret şi în raport de această analiză va stabili suprafaţa de parcurs şi volumul de extras anual. Pot fi parcurse cu lucrări de îngrijire şi alte arborete decât cele prevăzute iniţial în amenajamente, cu condiţia realizării stării corespunzătoare. De asemenea, se poate renunţa la parcurgerea cu lucrări de îngrijire la arboretele care în cursul cincinalului nu au îndeplinit condiţiile prevăzute în normele tehnice. În cazul unor calamităţi (doborâturi şi rupturi de vânt şi zăpadă, uscări anormale ş.a.), în arboretele prevăzute a fi parcurse cu lucrări de îngrijire, volumele rezultate se vor precompta pe seama produselor principale sau secundare, în funcţie de vârsta acestor arborete, î n ca zul î n care vor depăşi 5 m3/ha, raportat la suprafaţa unităţii de producţie micşorată cu suprafaţa periodică în rând de regenerare. 6.3. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu funcţii speciale de protecţie

6.3.1. Măsuri de gospodărire a arboretelor din tipul I de categorii funcţionale

133

În cadrul Ocolului Silvic Tulcea, arboretele din tipul I de categorii funcţionale au fost încadrate în S.U.P.„E” – rezervaţii pentru ocrotirea integrală a naturii.

Arboretele cu funcţii speciale de protecţie din tipul I de categorii funcţionale sunt repartizate în categoria funcţională 1.5C – rezervaţiile naturale ”Pădurea Letea” din U.P. V Periprava şi U.P. VI Letea. Suprafaţa totală a S.U.P.„E” – rezervaţii pentru ocrotirea integrală a naturii est e de 1367,69 ha. În conformitate cu normele tehnice în vigoare, arboretele ce constituie rezervaţiile naturale sunt supuse regimului de ocrotire integrală, în ele fiind evitate acţiunile poluante şi antiecologice, în vederea menţinerii intacte a potenţialului ecologic şi genetic al pădurilor respective. Acest regim cuprinde un ansamblu de măsuri şi de intervenţii de ocrotire, menite să păstreze intactă sau să amelioreze starea ecosistemelor forestiere, pentru ca acestea să îndeplinească în condiţii optime obiectivele pentru care au fost constituite. În aceste arborete sunt interzise prin lege tăierile de produse principale, secundare, igienă şi accidentale, precum şi alte activităţii care ar conduce la dereglarea echilibrului ecologic şi la degradarea sau modificarea peisajului, a compoziţiei florei şi a faunei. Sunt admise însă, intervenţiile care asigură ocrotirea şi perpetuarea optimă a obiectivelor pentru care au fost constituite rezervaţiile. Aceste intervenţii vor fi condiţionate strict de cercetări ştiinţifice prealabile, autorizate de I.C.A.S. şi de Comisia Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române. Situate între braţele Chilia şi Sulina, pe grindul fluvio – marine Letea, alcătuit din dune de nisip cu orientare paralelă cu ţărmul mării, ce alternează cu zone microdepresionare, numite „hasmacuri”, ce au forma unor benzi cu lăţimi între 10 şi 250 m şi sunt ocupate de vegetaţie lemnoasă. Pădurea Letea este arie protejate inclusă în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, în conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 248/1994 şi cu Legea nr. 5/2000. În anul 1940 aceste păduri au fost declarate monumente ale naturii. Pădurea Letea reprezintă un aspect cu totul aparte în vegetaţia forestieră a ţării, iar o explicaţie plauzibilă a apariţiei lor este foarte greu de dat. Se presupune că ele ar avea originea în pădurile de pe coastele Dobrogei, care în timpul căldurilor postglaciare ar fi avansat în aval. Dar, cum în aceea perioadă grindurile Letea şi Caraorman precum şi partea inferioară a Deltei nu existau încă, înseamnă că vegetaţia forestieră s-a menţinut undeva mai sus. Acest refugiu, după S. Paşcovschi şi N. Doniţă, ar fi grindul continental Chilia, despre care s-a afirmat că ar fi adăpostit în timpurile recente astfel de vegetaţie (Enculescu, 1924). Între t imp gr indurile f luvio–maritime au ieşit de sub apă, a avut loc o reinstalare a climei favorabile expansiunii pădurilor astfel că vegetaţia forestieră s-ar fi extins pe aceste grinduri. Ca o caracteristică, vegetaţia forestieră formează aşa numitele păduri de hasmac (denumire dată de localnici arboretelor de depresiune) şi au o compoziţie specifică foarte apropiată de cea a şleaurilor de luncă. Pădurile de hasmac declarate păduri monumente ale naturii, se prezintă sub forma unor fâşii de lungimi şi lăţimi variabile, de la câteva sute de metri până la 8,5 km lungime (Hasmacu Mare) şi de la 20 m la 250 m lăţime, dispuse aproape paralel între ele. Dintre acestea, cele mai importante ca aspect botanic şi suprafaţă sunt Hasmacu Mare, Hasmacul lui I vanceco, Hasmacu lui Hudac, Hasmacu lui Lupu, Hasmacu Cruşina, Hasmacu Târla Popii, Hasmacu cu iederă, Hasmacu cu ulmi, Hasmacu cu peri, trupul Cardon (din Pădurea Letea). În Pădurea Letea, cea mai luxuriantă vegetaţie se întâlneşte în Hasmacul Mare, unde densitatea de plante pe o suprafaţă restrânsă, consistenţa ridicată şi în consecinţă luminozitatea scăzută, prezenţa abundentă a lianelor, dau pădurii un aspect tropical. În aceste păduri se întâlnesc arbori cu diametre peste un metru şi înălţimi de peste 25 de metri. Între speciile care alcătuiesc aceste păduri se numără: stejarul pedunculat, stejarul brumăriu, plopul alb, plopul negru şi hibridul acestora – plopul cenuşiu, salcia albă, salcia plesnitoare, frasinul de luncă, frasinul de câmp, frasinul pufos descoperit aici, ca specie nouă

134

pentru ştiinţă (Pop, E., Sălăgeanu, N., 1965), mai rar ulmul, teiul argintiu şi foarte rar aninul negru. Cu tulpinile înfăşurate ca nişte odgoane pe trunchiurile arborilor sau atârnând de pe ramurile acestora pot fi observate viţa sălbatică, hameiul, curpenul de pădure şi o liană est – mediteraneană (Periploca graeca). Dintre speciile arbustive sunt pr ezente sa lba m oale, l emnul câ inesc, dr acila, păducelul, cornul, sângerul, călinul, porumbarul, cătina roşie, cătina albă, cruşinul, ş.a. Primăvara solul pădurilor este acoperit de un covor de lăcrămioare, printre care se pot observa ici – acolo şi ghiocei de baltă. Dintre plantele rare, merită a fi amintită o specie de colilie şi cârcelul. În Delta Dunării au fost observate un număr de peste 1615 specii de plante, reprezentând circa o treime din totalul speciilor cunoscute în România. Arboretele acestor păduri sunt bietajate. Primul etaj este compus de regulă din plop alb, plop negru şi plop cenuşiu. Consistenţa este variabilă (0,3-0,8). A rborii su nt dest ul de bine conformaţi, cu trunchiuri drepte şi coronamente lăbărţate. Înălţimile maxime la care ajung arborii sunt de peste 25-28 m (înălţimea maximă întâlnită este de 32 m) iar diametrele variază şi ele depăşind 60 cm şi ajungând ch iar l a 130 cm . A l doi lea et aj est e f ormat din stejar pedunculat, stejar brumăriu, frasin de câmp, frasin pufos, frasin de luncă. Înălţimile maxime la care ajung arbori sunt de 27 m iar diametrele maxime depăşesc la unele exemplare 1,0-1,2 m. Conformaţia arborilor este destul de defectuoasă, trunchiurile strâmbe, sinuoase. Stejarii şi plopii vegetează în locurile mai ridicate din hasmac, iar frasinii, aninul negru şi sălciile vegetează în părţile joase ale depresiunilor. Datorită acestei localizări, compoziţia arboretelor variază pe fâşii înguste în interiorul hasmacurilor. Înrădăcinarea arborilor este pivotant-trasantă ca urmare a adaptării la condiţiile locale. Toate rădăcinile se ramifică de la suprafaţă în orizontul cu humus şi numai unele ramificaţii pătrund în jos după apa freatică. Datorită acestui mod de înrădăcinare (mai mult trasantă) arborii sunt expuşi pericolului doborâturilor de vânt. Variabilitatea elementelor taxatorice (vârste, diametre, înălţimi), desimea subarboretului, prezenţa plantelor agăţătoare (liane) precum şi prezenţa anomaliilor (gâlme de diferite forme pe arborii seculari cu diametre de peste un metru), dau acestor arborete un aspect deosebit care măreşte valoarea peisagistică şi ştiinţifică a acestor păduri. Structura pădurii este apropiată de cea a unei păduri cu structură grădinărită. Efectul estetic al pădurii grădinărite este amplificat de existenţa lianei Periploca graeca şi a celorlalte plante agăţătoare. Depresiunile dintre dune în timpul creşterii nivelului Dunării sunt umplute cu apă de infiltraţie care persistă un timp îndelungat. Acest fenomen este atribuit modificării condiţiilor hidrologice în urma regularizării Braţului Sulina. Există dovezi că mai înainte depresiunile nu se inundau şi erau împădurite (Enculescu, 1924). Aninişul de la Erenciuc vegetează în zona frecvent inundabilă pe terenuri plane, foarte joase, dintre grind şi mlaştină din delta inferioară, între 2,2 şi 3,5 hidrograde. Arboretele sunt constituite din anin negru pur sau în amestec cu salcia. La marginea arboretelor către canale se găsesc tufe de Salix cinerea. Arbori sunt grupaţi în câte 3-5 exemplare, reprezentând lăstari proveniţi dintr-o singură tulpină. La baza trunchiurilor s-au format numeroase rădăcini adventive de diferite grosimi. Aglomeraţia acestor rădăcini creează impresia că grupele de arbori s-ar găsi pe ridicături de pământ. În interiorul arboretelor sunt numeroase ochiuri de apă pe care plutesc ierburi caracteristice apelor stătătoare. 6.3.2. Măsuri de gospodărire a arboretelor din tipul II de categorii funcţionale În cadrul Ocolului Silvic Tulcea, arboretele din tipul II de categorii funcţionale au fost încadrate în S.U.P.”M” – păduri supuse regimului de conservare deosebită.

135

Arboretele cu funcţii speciale de protecţie din tipul II de categorii funcţionale sunt repartizate în următoarele categorii funcţionale: - 2I – pădurile situate pe terenuri cu înmlăştinare permanentă din Delta Dunării (T.II), pe suprafaţa de 1589,75 ha; - 3B – pădurile situate în vecinătatea Mării Negre (T.II), pe suprafaţa de 1388,78 ha; - 3E – perdelele forestiere de protecţie a terenurilor agricole şi căilor de comunicaţie (T.II), pe suprafaţa de 57,99 ha; - 4I – păduri situate de-a lungul căilor turistice de importanţă deosebită (T.II), pe o suprafaţă de 1043,11 ha; - 5H - Pădurile stabilite ca rezervaţii pentru producerea de seminţe forestiere şi conservării genofondului forestier (T.II), suprafaţă de 75,59 ha; Suprafaţa totală a S.U.P. „M” – păduri supuse regimului de conservare deosebită este de 3770,41 ha. Gruparea arboretelor în aceste categorii funcţionale s-a făcut în funcţie de rolul prioritar atribuit fiecărui arboret. Având în vedere rolul polifuncţional al arboretelor şi faptul că sunt supuse regimului de conservare deosebită, măsurile de gospodărire prezintă două aspecte distincte şi anume: - măsuri de gospodărire de ordin general care urmăresc conservarea pădurilor adică menţinerea lor într-o stare sanitară bună prin executarea lucrărilor de îngrijire (curăţiri, rărituri, tăieri de igienă) şi a lucrărilor speciale de conservare în cazul arboretelor mature şi cu seminţiş utilizabil; - măsuri de gospodărire specifice funcţiilor atribuite şi speciilor componente, urmărindu-se r ealizarea cu precădere a funcţiilor prioritare care garantează şi realizarea funcţiilor secundare. Practic, cele două categorii de măsuri de gospodărire a pădurilor nu s-au separat, ele constituind un complex de măsuri care trebuie aplicate corect, la timp şi cu continuitate. În vederea realizării funcţiilor atribuite, arboretelor şi se vor aplica măsuri de gospodărire diferenţiate, urmărindu-se optimizarea structurii sub aspectul compoziţiei, distribuţiei pe verticală şi desimii arborilor la hectar. În t oate ca zurile, în arboretele supuse regimului de conservare deosebită nu se va dezgoli solul, menţinându-se desimea normală a arborilor la hectar. Justificarea economică a gospodăririi acestor arborete rezultă din efectele de protecţie realizate de acestea, concretizate în: - protecţia contra eroziunii solului; - realizarea unui regim hidrologic corespunzător; - reglarea factorilor climatici din zona de stepă şi silvostepă; - efect peisagistic deosebit. La data actuală nu este stabilit un echivalent valoric al acestor funcţii, dar binefacerile acestora sunt echivalente şi justifică pe deplin gospodărirea pe baze ecologice a acestor păduri. Pentru îndeplinirea optimă a funcţiilor de protecţie, în cincinalul 2004 – 2008, arboretelor supuse regimului de conservare deosebită li se vor aplica după caz, următoarele lucrări: - lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor tinere; - lucrări speciale de conservare în arboretele mature, în care funcţiile de protecţie încep să scadă. Lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor supuse regimului de conservare deosebită sunt tratate la nivelul fiecărei unităţi de producţie pe total, cu menţiunea că pentru aceste arborete se va urmări realizarea compoziţiei şi structurii pe verticală, corespunzătoare funcţiilor de protecţie atribuite. În arboretele mature se vor executa lucrări de conservare. Lucrările de conservare se vor aplica arboretelor mature, în care funcţiile de protecţie încep să scadă, în scopul menţinerii sau îmbunătăţirii stării fitosanitare a arboretelor, de asigurare a permanenţei pădurii şi de îmbunătăţire continuă a exercitării de către acestea a funcţiilor de protecţie atribuite. Ansamblul lucrărilor de conservare cuprind următoarele intervenţii: - tăieri de conservare; - lucrări de igienă;

136

- promovarea regenerării naturale; - împădurirea golurilor existente; - combaterea bolilor şi dăunătorilor şi normalizarea efectivelor de vânat. Extracţiile cu caracter de igienă se vor executa ori de câte ori este necesar şi vor consta, în principal, în recoltarea arborilor uscaţi, în curs de uscare, arborilor bolnavi, atacaţi de dăunători, afectaţi de poluare ş.a. În situaţiile în care prin tăieri de igienă se vor crea goluri, se vor lua măsuri de ajutorare a regenerării naturale sau de împădurire. Recapitulaţia planurilor de parcurgere a arboretelor cu lucrări de conservare în cincinalul 2014 – 2018 este dată în tabelele următoare: Tabelul 6.3.2.1.

U.P.

S.U.P.

Suprafaţa Volum Împăduriri Totală (ha)

De parcurs Total (m3)

De extras ha % m3 % ha %

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 I

M

494,17 91,05 18 20145 17470 87 26,46 5 II 663,82 52,64 8 12334 11545 94 33,29 5 III 161,21 46,44 29 5037 4880 97 43,10 27 IV 537,33 52,60 10 8360 8360 100 52,60 10 V 601,61 71,51 12 14827 13760 93 11,53 2 VI 1133,78 96,84 8 19326 19120 99 95,58 8

XIV 178,49 47,71 27 11769 9740 83 7,39 4 O.S. - 3770,41 458,79 12 91798 84875 92 269,95 7

Tabelul 6.3.2.2.

U.P. S.U.P

Suprafaţa de parcurs cu tăieri de

conservare (ha)

Volum de extras (m3)

Volumul de extras pe specii (m3/an)

Totală Anuală Total Anual SA PLZ PLC PLA FRB FR DM

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 I

M

91,05 18,21 17470 3494 2164 1217 - 96 - - 17 II 52,64 10,53 11545 2309 683 1600 - 26 - - - III 46,44 9,29 4880 976 794 182 - - - - - IV 52,60 10,52 8360 1672 131 1514 - 17 - - 10 V 71,51 14,30 13760 2752 863 1747 - 7 64 64 7 VI 96,84 19,37 19120 3824 206 3499 8 111 - - -

XIV 47,71 9,54 9740 1948 1585 9 - 4 350 - - O.S - 458,79 91,76 84875 16975 6426 9768 8 261 414 64 34

Volumele prevăzute a fi recoltate din arboretele supuse regimului de conservare deosebită au un caracter orientativ.

6.4. Volumul total posibil de recoltat (produse principale + produse secundare + tăieri de conservare + tăieri de igienă)

Structura volumului posibil de recoltat la amenajarea actuală (produse principale, produse secundare, tăieri de conservare, tăieri de igienă) este prezentată în tabelul următor:

137

Tabelul 6.4.1.

Speci-ficări U.P.

Suprafaţa (ha) Volum (m3) Posibilitatea anuală pe specii (m3) Totală Anuală Total Anual SA PLZ PLC PLA SC FRB FR DR DT DM

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 12 13 14 15 16 17

Pro-duse prin-

cipale

I 320,02 64,00 28150 5630 1846 3224 - 31 5 524 - - - - II 89,53 17,91 14440 2888 1068 1718 - 94 - 8 - - - - III 388,72 77,74 77880 15576 2209 13367 - - - - - - - - IV 137,5 26,86 14760 2952 1532 1284 - 136 - - - - - - XIV 52,82 10,56 8360 1672 230 1141 - 71 - 230 - - - - O..S. 988,59 197,07 143590 28718 6885 20734 - 332 5 762 - - - -

Pro-duse

secun-dare

I 65,03 13,01 803 160 65 27 - 29 - 17 - - 22 - II 104,82 20,97 1784 357 2 - - - - 355 - - - - III 155,45 31,07 499 99 - 78 - - 21 - - - - - IV 99,17 19,84 657 132 14 10 - - 107 - - - 1 - V 45,56 9,11 1882 377 377 - - - - - - - - -

XIV 88,08 17,62 1595 319 162 9 - 13 - 127 - - - 8 OS 558,11 111,62 7220 1444 620 124 - 42 128 499 - - 23 8

Total (pro-duse prin-

cipale + pro-duse

secun-dare)

I 385,05 77,01 28953 5790 1911 3251 - 60 5 541 - - 22 - II 194,35 38,88 16224 3245 1070 1718 - 94 - 363 - - - - III 544,17 108,81 78379 15675 2209 13445 - 21 - - - - - IV 236,67 46,7 15417 3084 1546 1294 - 136 107 - - - 1 - V 45,56 9,11 1882 377 377 - - - - - - - - -

XIV 140,9 28,18 9955 1991 392 1150 - 84 - 357 - - - 8

OS 1546,7 308,69 150810 30162 7505 20858 - 374 133 1261 - - 23 8

Tăieri de con-

ser-vare

I 91,05 18,21 17470 3494 2164 1217 - 96 - - - - - 17 II 52,64 10,53 11545 2309 683 1600 - 26 - - - - - - III 46,44 9,29 4880 976 794 182 - - - - - - - - IV 52,60 10,52 8360 1672 131 1514 - 17 - - - - - 10 V 71,51 14,30 13760 2752 863 1747 - 7 - 64 64 - - 7 VI 96,84 19,37 19120 3824 206 3499 8 111 - - - - - - XIV 47,71 9,54 9740 1948 1585 9 - 4 - 350 - - - - OS 458,79 91,76 84875 16975 6426 9768 8 261 414 64 34

Tăieri de

igienă

I 632,43 632,43 2200 440 283 65 - 28 2 47 - - - - II 769,45 769,45 2581 516 444 11 - 7 - 54 - - - - III 198,03 198,03 885 177 67 91 - - 19 - - - - - IV 720,87 720,87 2492 498 373 52 - 16 42 10 - - 5 - V 464,76 464,76 1610 322 254 3 4 19 - 20 8 - 5 9 VI 1023,01 1023,01 3052 611 45 58 200 143 136 10 8 7 4 XIV 190,07 190,07 680 136 59 41 - 13 - 21 - - - 2 OS 3998,62 3998,62 13500 2700 1525 321 204 226 199 152 18 8 28 19

Total gene-

ral

I 1108,53 727,65 48623 9724 4358 4533 - 184 7 588 - - 22 17 II 1016,44 818,86 30350 6070 2197 3329 - 127 - 417 - - - - III 788,64 316,13 84144 16828 3070 13718 - - 40 - - - - - IV 1010,14 778,09 26269 5254 2050 2860 - 169 149 10 - - 6 10 V 581,83 488,17 17252 3451 1494 1750 4 26 84 72 - 5 16 VI 1119,85 1042,38 22172 4435 251 3557 208 254 136 - 10 8 7 4 XIV 378,68 227,79 20375 4075 2036 1200 - 101 - 728 - - - 10 OS 6004,11 4399,07 249185 49837 15456 30947 212 861 332 1827 82 8 51 61

Posibilitatea totală a Ocolului Silvic Tulcea este de 30162 m3/an ( 28718 m3/an di n produse principale şi 1444 m3/an din produse secundare).

138

Din tăieri de conservare va rezulta anual un volum de 16975 m3/an. Din tăieri de igienă va rezulta un volum de 2700 m3/an. Recapitulaţia posibilităţii totale, indici de recoltare şi creştere curentă sunt date în tabelul următor:

Tabelul 6.4.2.

U.P. Posibilitatea (m3/an) Indici de recoltare (m3/an/ha) Indici de

creştere curentă

(m3/an/ha) Produse

principale Produse

secundare Total Produse principale

Produse secundare Total

1 2 3 4 5 6 7 8 I 5630 160 5790 4,2 0,1 4,3 4,7 II 2888 357 3245 2,8 0,3 3,1 6,8 III 15576 99 15675 8,8 0,1 8,9 1,9 IV 2952 132 3084 2,7 0,1 2,8 6,7 V - 377 377 - 0,3 0,3 4,0 VI - - - - - - 1,7

XIV 1672 319 1991 3,8 0,7 4,5 6,9 O.S. 28718 1444 30162 3,3 0,2 3,5 4,0

Analizând datele prezentate în tabelul de mai sus observăm că, indicii de r ecoltare totali sunt mai mici decât indicii de creştere curentă (excepţie UP III). 6.5. Lucrări de ajutorare a regenerării naturale şi împădurire Întocmirea planurilor lucrărilor de regenerare şi împădurire face parte din complexul de măsuri silvotehnice adoptat, în vederea îndeplinirii ţelurilor de producţie stabilite anterior. Unităţile amenajistice în care se intervine cu împăduriri, suprafeţele totale şi efective, sunt înscrise în planurile lucrărilor de regenerare şi împădurire întocmite la nivelul unităţilor de producţie. La subcapitolul 1 3.7 este prezentat “Planul lucrărilor de regenerare şi împădurire”, aceasta reprezentând o sinteză a planurilor lucrărilor de regenerare şi împădurire întocmite la nivelul unităţilor de producţie. Prin e laborarea ace stor pl anuri s -a urmărit introducerea imediată în producţie a terenurilor destinate împăduririi şi regenerării cu speciile forestiere cele mai indicate din punct de vedere economic şi ecologic. La adoptarea formulelor de împădurire, s-a ţinut cont de t ipul natural fundamental de pădure, ţelul de gospodărire, compoziţia ţel, prezenţa seminţişului utilizabil, experienţa locală ş.a. Lucrările de regenerare şi împădurire ce se vor executa în cincinalul în curs, sunt prezentate în tabelul 6.5.1. Tabelul 6.5.1.

Simbol U.P. TOTAL O.S. I II III IV V VI XIV

B.LUCRĂRI DE REGENERARE ZI 193,47 - 109,18 244,10 - - - 546,75 I 253,86 - 634,59 95,87 - - - 984,32 - - 251,54 - - 50,34 106,14 88,86 496,88 T 447,33 251,54 743,77 339,97 50,34 106,14 88,86 2027,95

B1 Împăduriri în terenuri goale din fondul forestier.

ZI 60,94 - 66,08 160,32 - - - 287,34 I 97,61 - 245,87 34,44 - - - 377,92 - - 168,02 - - 5,69 10,56 52,71 236,98 T 158,55 168,02 311,95 194,76 5,69 10,56 52,71 902,24

B1.1 Împăduriri în poieni şi goluri. ZI 37,94 - 52,07 61,35 - - - 151,36 I 45,27 - 38,65 3,23 - - - 87,15 - - 83,66 - - 5,69 8,36 3,21 100,92 T 83,21 83,66 90,72 64,58 5,69 8,36 3,21 339,43

B1.3 Împăduriri în terenuri dezgolite prin calamităţi naturale

ZI 5,95 - 10,42 - - - - 16,37 I 25,33 - - - - - - 25,33 - - - - - - - 49,50 49,50 T 31,28 - 10,42 - - - 49,50 91,20

B1.4 Împăduriri în terenuri parcurse anterior cu tăieri rase, neregenerate

ZI 17,05 - 3,59 98,97 - - 119,61 I 27,01 - 207,22 31,21 - - - 265,44 - - 84,36 - - - 2,20 - 86,56 T 44,06 84,36 210,81 130,18 - 2,20 - 471,61

139

B2 Împăduriri în suprafeţe parcurse sau prevăzute a fi parcurse cu tăieri de regenerare.

ZI 26,46 - 43,10 68,59 - - - 138,15 I 36,25 - 258,04 61,43 - - - 355,72 - - 71,07 - - 11,53 95,58 14,01 192,19 T 62,71 71,07 301,14 130,02 11,53 95,58 14,01 686,06

B2.3 Împăduriri după tăieri progresive

ZI - - - - - - - - I 0,81 - - - - - - 0,81 T 0,81 - - - - - - 0,81

Simbol U.P. TOTAL O.S. I II III IV V VI XIV

B2.5 Împăduriri după tăieri de conservare

ZI 26,46 - 43,10 52,60 - - - 122,16 - - 33,29 - - 11,53 95,58 7,39 269,95 T 26,46 33,29 43,10 52,60 11,53 95,58 7,39 269,95

B.2.7 Împăduriri după tăieri rase la PLEA

ZI - - - 15,99 - - - 15,99 I 35,44 - 258,04 61,43 - - - 354,91 - - 37,78 - - - - 6,62 44,4 T 35,44 37,78 258,04 77,42 - - 6,62 415,30

B3 Împăduriri în suprafeţele parcurse sau propuse a fi parcurse cu tăieri de înlocuire a arboretelor necorespunzătoare.

ZI 106,07 - - 15,19 - - - 121,26 I 120,0 - 130,68 - - - - 250,68 - - 12,45 - - 33,12 - 22,14 67,71 T 226,07 12,45 130,68 15,19 33,12 - 22,14 439,65

B3.1 Împăduriri după înlocuirea arboretelor derivate (substituiri)

ZI - - - - - - - - I 3,11 - - - - - - 3,11 T 3,11 - - - - - - 3,11

B3.2 Împăduriri după înlocuirea arboretelor slab productive (refacere)

ZI 70,12 - - - - - - 70,12 I 2,20 - - - - - - 2,20 T 72,32 - - - - - - 72,32

B3.3 Împăduriri după înlocuirea arboretelor necorespunzătoare din punct de vedere staţional

ZI 35,95 - - - - - - 35,95 I 114,69 - 130,68 - - - - 245,37 - - - - 33,12 - 22,14 55,26

T 150,64 - 130,68 - 33,12 - 22,14 336,58

B3.4 Împăduriri pentru ameliorarea compoziţie şi consistenţei

ZI - - - 15,19 - - - 15,19 - - 12,45 - - - - - 12,45 T - 12,45 - 15,19 - - - 27,64

C COMPLETĂRI ÎN ARBORETELE CARE NU AU ÎNCHIS STAREA DE MASIV

ZI 58,00 - 22,41 52,93 - - - 133,34 I 61,24 - 291,60 22,21 - - - 375,05 - - 50,31 - - 20,29 22,11 28,56 121,27 T 119,24 50,31 314,01 75,14 20,29 22,11 28,56 629,66

C1 Completări în arboretele tinere existente.

ZI 19,31 - 0,58 4,11 - - - 24,0 I 10,46 - 164,68 3,04 - - - 178,18 - - - - - 10,23 0,88 10,79 21,9 T 29,77 - 165,26 7,15 10,23 0,88 10,79 224,08

C2 Completări în arboretele nou create (20%B).

ZI 38,69 - 21,83 48,82 - - - 109,34 I 50,78 - 126,92 19,17 - - - 196,87 - - 50,31 - - 10,06 21,23 17,77 99,37 T 89,47 50,31 148,75 67,99 10,06 21,23 17,77 405,58

D ÎNGRIJIREA CULTURILOR TINERE 169,73 251,54 1056,09 369,20 80,35 107,02 131,27 2165,20 D1 Îngrijirea culturilor tinere existente 74,31 - 874,28 22,08 19,78 - 31,43 1021,88 D2 Îngrijirea culturilor tinere nou create. 95,42 251,54 181,81 347,12 60,57 107,02 99,84 1143,32

* ZI – zonă inundabilă; I – Incintă Se vor executa lucrări de regenerare pe o suprafaţă de 2657,61 ha, revenind anual o cotă de 531,53 ha. Completări în arboretele tinere care nu au închis starea de masiv se vor executa pe o suprafaţă de 224,08 ha, revenind anual o cotă de 44,82 ha. Îngrijirea culturilor tinere se va executa pe o suprafaţă de 1021,88 ha, revenind anual o cotă de 204,38 ha. La întocmirea planurilor anuale, ocolul silvic va stabili suprafaţa efectivă de parcurs, ţinând seama de numărul de intervenţii într-un an, incluzând şi unităţile amenajistice din categoria B. La împădurire se vor folosi specii autohtone valoroase din punct de vedere economic şi ecologic: SA, PLA, PLEA, SC, SL, CT, CTR, TA, DT (FR, FRB, FRP, UL, GL ş.a), DM (PLC). Aceste specii sunt capabile să valorifice cu randament maxim potenţialul silvoproductiv al staţiunilor. Ca material de împădurire vor fi folosiţi puieţi produşi în pepiniere sau proveniţi din regenerări naturale. Se vor folosi la împădurit 4767,95 mii puieţi.

140

În incintele îndiguite din cadrul O.S.Tulcea există teme de cercetare în derulare l a I.C.A.S. Tulcea privind compoziţia de regenerare. Rezultatele vor fi incluse în amenajamente pe măsura finalizării acestora şi se va modifica corespunzător planul lucrărilor de regenerare. Actualele compoziţii de regenerare au fost stabilite împreună cu I.C.A.S. Tulcea. S-a convenit regenerarea în primă urgenţă a suprafeţelor din zona liberă de inundaţie, unde soluţiile propuse permit revenirea tipului natural fundamental de pădure determinat. Ritmul lucrărilor de împădurire este indicat să urmărească ritmul tăierilor de regenerare, chiar dacă prin aceasta se ajunge la o depăşire a planului de împădurire. Se va acorda o atenţie deosebită modului cum se vor executa lucrările regenerării de împădurire, aceasta reflectându-se în viitorul apropiat asupra stării şi structurii arboretelor, iar mai târziu în calitatea şi productivitatea pădurii. La lucrările de împădurire se vor folosi materiale de reproducere provenite din rezervaţii de seminţe şi plantaje, surse de seminţe înscrise în “Catalogul naţional al materialelor de reproducere”. În evidenţele privind aplicarea amenajamentului se va înregistra provenienţa materialului de împădurit folosit pentru fiecare unitate amenajistică parcursă cu lucrări de regenerare.

6.6. R efacerea ar boretelor sl ab pr oductive şi substituirea arboretelor cu compoziţie necorespunzătoare

În Ocolul Silvic Tulcea, arboretele slab productive şi cu compoziţie necorespunzătoare (natural fundamentale subproductive, total der ivate, ar tificiale de pr oductivitate i nferioară) ocupă suprafaţa de 1059,43 ha ( 11%). Situaţia acestor arborete este prezentată în subcapitolul 4.7. ”Arborete slab productive şi provizorii”. În tabelul 6.6.1. sunt prezentate măsurile de gospodărire propuse prin amenajament pentru ameliorarea structurii lor pe unităţi de producţie şi pe cincinale de refacere.

Tabelul 6.6.1.

Carac-terul

actual al tipului de

pădure

U.P Supra-

faţa -ha-

Lucrări propuse Arborete din tipurile III,VI (ha)

Arbo-rete din T.I (ha)

Arborete din T.II (ha)

Tăieri progresive Tăieri rase Tăieri în crâng T. de con-ser-vare

T. de igie-

Îngri-jirea

culturi-lor Cinc.

I Cinc.

II A.

cinc. Cinc.

I Cinc.

II A.

cinc. Cinc.

I Cinc.

II A.

cinc. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

Natural funda-mental subpro-ductiv

I 59,59 56,00 - - 3,59 - - - - - - - - -

OS 59,59 56,00 - - 3,59 - - - - - - - - -

Tot. deriv. de

prod. Inferioa-

ra

I 3,11 - - - 3,11 - - - - - - - - -

OS 3,11 - - - 3,11 - - - - - - - - -

Artif.. de prod. inf.

I 151,46 - - 0,98 140,36 - - - - - - - 10,12 - II 18,39 - - - 5,18 - - - - - - 7,48 5,73 - III 99,79 - - - 99,45 - 0,34 - - - - - - - IV 234,82 - - - 61,34 9,51 - - 121,38 4,88 - 33,24 4,47 - V 62,10 - - - - - - - - - 15,32 4,06 38,91 3,81 VI 423,44 - - - - - - - - - 4,85 41,22 377,37

XIV 6,73 - - - 3,87 - - 1,16 - - - 1,70 - - OS 996,73 0,98 310,2 9,51 0,34 1,16 121,38 4,88 20,17 87,7 436,6 3,81

141

Carac--terul

actual al tipului de

pădure

U.P Supra-

faţa -ha-

Lucrări propuse Arborete din tipurile III,VI (ha)

Arbo-rete din

T.I (ha)

Arborete din T.II (ha)

Tăieri progresive Tăieri rase Tăieri în crâng T. de con-ser-vare

T. de igie-

Îngri-jirea

culturi-lor Cinc.

I Cinc.

II A.

cinc. Cinc.

I Cinc.

II A.

cinc. Cinc.

I Cinc.

II A.

cinc. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

Total general

I 214,16 56,00 - 0,98 147,06 - - - - - - - 10,12 -

II 18,39 - - - 5,18 - - - - - - 7,48 5,73 - III 99,79 - - - 99,45 - 0,34 - - - - - - -

IV 234,82 - - - 61,34 9,51 - - 121,38 4,88 - 33,24 4,47 -

V 62,10 - - - - - - - - - 15,32 4,06 38,91 3,81 VI 423,44 - - - - - - - - - 4,85 41,22 377,37

XIV 6,73 - - - 3,87 - - 1,16 - - - 1,70 - -

OS 1059,43 56,00 0,98 316,9 9,51 0,34 1,16

121,38 4,88 20,17 87,7 436,6 3,81

Din suprafaţa arboretelor slab productive şi provizorii 1059,43 ha (35%) vor fi refăcute în cincinal ul act ual, 130,89 ha ( 12%) î n cincinal ul al II-lea, i ar 6,20 ha ( 1%) î n cincinal ele următoare. Din suprafaţa arboretelor slab productive şi provizorii 1,91 ha (2%) sunt supuse regimului de ocrotire integrală. De asemenea 87,7 ha vor fi parcurse cu tăieri de conservare (8%) şi 436,6 ha cu tăieri de igienă (T II). Modul de aplicare a măsurilor de gospodărire a arboretelor slab productive şi provizorii este pr ezentat î n su bcapitolele anterioare şi detaliat în amenajamentele unităţilor de producţie. 6.7. Măsuri de gospodărire a arboretelor afectate de factori destabilizatori Suprafaţa ocupată de arborete afectate de factori destabilizatori este de 4769,67 ha (49%). Situaţia acestor arborete este prezentată în subcapitolul 4.8. “Arborete afectate de factori destabilizatori şi limitativi”. Factorii dest abilizatori ca re au af ectat ar boretele Ocolului Silvic Tulcea sunt doborâturile de vânt, uscarea anormală, atacurile de dăunători şi rupturile de zăpadă şi vânt. În tabelul următor sunt prezentate măsurile de gospodărire a arboretelor afectate de factorii destabilizatori pe unităţi de producţie şi total ocol silvic. Tabelul 6.7.1.

Natura factorilor

Grade de mani-

festare U.P

Supra-faţa (ha)

Lucrări propuse Arb. T.I T.

progr. T. rase T. în

crâng

T. de cons.

Rări- turi

T. de igienă

T. sca-un

Ingijirea semin- ţişului

Împă-duriri

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 11 12

Doborâturi de vânt

Izolate

I 182,70 16,13 52,38 - - - 114,19 - - - - III 56,99 - 56,99 - - - - - - - - V 31,53 - - - - - 0,46 - - - 31,07

XIV 26,84 - 3,07 - - 7,27 16,50 - - - - O.S. 298,06 16,13 112,44 - - 7,27 131,15 - - - 31,07

Destul de frecvente

I 37,54 36,15 1,39 - - - - - - - - III 29,22 - 29,22 - - - - - - - - V 15,77 - - - 1,79 - - - - - 13,98

XIV 17,21 13,40 3,81 - - - - - - - -

142

O.S. 99,74 49,55 34,42 - 1,79 - - - - - 13,98

Frecvente I 3,10 - 3,10 - - - - - - - -

XIV 13,44 - - - 13,44 - - - - - - O.S. 16,54 - 3,1 - 13,44 - - - - - -

Foarte frecvente

I 17,22 - 17,22 - - - - - - - - O.S. 17,22 - 17,22 - - - - - - - -

Natura factorilor

Grade de mani-festare

U.P. Supra-

faţa (ha)

Lucrări propuse

Arb T.I T.

progr. T. rase T. în

crâng

T. de cons.

Rări- turi

T. de

igie- nă

T. sca-un

Ingiji-rea

semin- ţişului

Împă-duriri

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 11 12

Total doborâturi

I 240,56 52,28 74,09 - - - 114,19 - - - - III 86,21 - 86,21 - - - - - - - - V 47,30 - - - 1,79 - 0,46 - - - 45,05

XIV 57,49 13,40 6,,88 - 13,44 7,27 16,50 - - - - O.S. 431,56 65,68 167,18 15,23 7,27 131,15 - - - 45,05

Uscare

slaba

I 422,73 - 49,13 - 49,96 - 318,48 - 5,16 - - II 563,79 - 25,35 - 12,80 - 487,85 37,79 - - - III 171,39 - 12,50 - 6,51 - 152,38 - - - - IV 466,68 - 28,31 - 8,86 - 387,14 42,37 - - - V 553,92 - - - 8,74 - 253,54 - - - 291,64 VI 695,54 - - - 27,64 - 432,20 - - - 235,70

XIV 115,42 - 11,74 0,81 42,41 - 37,40 23,06 - - - O.S. 2989,47 127,03 0,81 156,92 - 2068,99 103,22 5,16 - 527,34

mijlocie

I 169,02 36,15 125,22 0,38 7,27 - - - - - - II 38,02 - 19,60 - 14,11 - - 4,31 - - - III 147,08 - 121,34 - 25,74 - - - - - - IV 46,36 - 12,46 - 31,38 - - 2,52 - - - V 57,85 - - - 4,43 - - - - - 53,42 VI 35,19 - - - 21,40 - - - - - 13,79

XIV 13,55 - 2,92 - 9,47 - - 1,16 - - - O.S. 507,07 36,15 281,54 0,38 113,8 - - 7,99 - - 67,21

puternică

I 77,88 16,13 61,75 - - - - - - - - II 2,53 - 1,79 - 0,74 - - - - - - III 169,64 - 155,45 - 14,19 - - - - - - IV 41,55 - 29,19 - 12,36 - - - - - - V 11,14 - - - 11,14 - - - - - - VI 16,10 - - - 14,30 - - - - - 1,80

XIV 0,62 - - - 0,62 - - - - - - O.S. 319,46 16,13 248,18 - 53,35 - - - - - 1,8

foarte puternică

I 89,98 4,05 85,93 - - - - - - - - II 4,95 - 4,95 - - - - - - - - III 13,22 - 13,22 - - - - - - - - IV 32,15 - 32,15 - - - - - - - - V 9,20 - - - 9,20 - - - - - -

O.S. 149,5 4,05 136,25 - 9,2 - - - - - -

Total uscare

I 759,61 56,33 322,03 0,38 57,23 - 318,48 - 5,16 - - II 609,29 - 51,69 - 27,65 - 487,85 42,10 - - - III 501,33 - 302,51 - 46,44 - 152,38 - - - - IV 586,74 - 102,11 - 52,60 - 387,14 44,89 - - - V 632,11 - - - 33,51 - 253,54 - - - 345,06 VI 746,83 - - - 63,34 - 432,20 - - - 251,29

XIV 129,59 - 14,66 0,81 52,50 - 37,40 24,22 - - - O.S. 3965,5 56,33 793,00 1,19 333,27 - 2068,99 111,21 5,16 - 596,35

Incen-dieri

slabă II 4,25 - 1,71 - - - - 2,54 - - - V 2,36 - - - 2,36 - - - - - -

O.S. 6,61 - 1,71 - 2,36 - - 2,54 - - -

mijlocie IV 23,47 - 23,47 - - - - - - - - O.S. 23,47 - 23,47 - - - - - - - -

puternică II 4,61 - 4,61 - - - - - - - - IV 37,87 - 37,87 - - - - - - - -

O.S. 42,48 - 42,48 - - - - - - - -

143

Total incendiere

II 8,86 - 6,32 - - - - 2,54 - - - IV 61,34 - 61,34 - - - - - - - - V 2,36 - - - 2,36 - - - - - -

O.S. 72,56 - 67,66 - 2,36 - - 2,54 - - -

Natura factori-lor

Grade de mani-festare

U.P. Supra-

faţa (ha)

Lucrări propuse

Arb T.I T.

progr. T. rase T. în

crâng

T. de cons.

Rări- turi

T. de

igienă

T. scaun

Ingiji-rea

semin- ţişului

Împă-duriri

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 11 12

Rupturi

Izolate

II 14,21 - - - 9,57 - 4,64 - - - - IV 4,16 - 1,83 - - - 2,33 - - - - V 15,26 - - - - - - - - - 15,26 VI 3,87 - - - 1,98 - 0,76 - - - 1,13

XIV 4,74 - - - - - 4,74 - - - - O.S. 42,24 1,83 11,55 12,47 16,39

frecvente

II 1,06 - - - 1,06 - - - - - - IV 29,19 - 29,19 - - - - - - - - VI 15,38 - - - 15,38 - - - - - -

O.S. 45,63 29,19 16,44

foarte frecvente

II 21,95 - 21,44 - 0,51 - - - - - - IV 31,50 - 31,50 - - - - - - - - VI 1,20 - - - - - - - - - 1,20

O.S. 54,65 52,94 0,51 1,2

Total rupturi

II 37,22 - 21,44 - 11,14 - 4,64 - - - - IV 64,85 - 62,52 - - - 2,33 - - - - V 15,26 - - - - - - - - - 15,26 VI 20,45 - - - 17,36 - 0,76 - - - 2,33

XIV 4,74 - - - - - 4,74 - - - - O.S. 142,52 - 83,96 - 28,50 - 12,47 - - - 17,59

Inmlăştină-ri

de scurtă durată

I 1,37 - - - - - 1,37 - - - - O.S. 1,37 - - - - - 1,37 - - - -

sezonieră I 156,16 - - - - 1,31 154,85 - - - -

O.S. 156,16 - - - - 1,31 154,85 - - - -

Total I 157,53 - - - - 1,31 156,22 - - - - O.S. 157,53 - - - - 1,31 156,22 - - - -

TOTAL

I 1157,7 108,61 396,12 0,38 57,23 1,31 588,89 - 5,16 - - II 655,37 - 79,45 - 38,79 - 492,49 44,64 - - - III 587,54 - 388,72 - 46,44 - 152,38 - - - - IV 712,93 - 225,97 - 52,6 - 389,47 44,89 - - - V 697,03 - - - 37,66 - 254 - - - 405,37 VI 767,28 - - - 80,7 - 432,96 - - - 253,62

XIV 191,82 13,4 14,66 0,81 65,94 7,27 58,64 24,22 - - - O.S. 4769,67 122,01 1104,92 1,19 379,36 8,58 2368,83 113,75 5,16 - 658,99

În cincinalul actual, structura arboretelor afectate de f actori dest abilizatori va f i ameliorată prin următoarele lucrări: - tăieri progresive: 122,01 ha (3%); - tăieri rase: 1104,92 ha (23%); - tăieri în crâng: 1,19 ha; - tăieri de conservare: 379,36 ha (8%); - rărituri: 8,58 ha; - tăieri de igienă: 2368,83 ha (50%); - tăieri în scaun 113,75 ha (2%); - îngrijirea seminţişului 5,16 ha Din suprafaţa arboretelor arboretelor afectate de factori destabilizatori, 658,99 ha (14%) sunt incluse în tipul I de categorii funcţionale.

144

În cazul în care prin tăieri de igienă se creează goluri în arboret, acestea vor fi împădurite cu specii corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure. Modul de aplicare a măsurilor de gospodărire prezentate pentru arboretele afectate de factorii destabilizatori este prezentat în subcapitolele anterioare şi detaliat în amenajamentele unităţilor de producţie.

144

7. VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI FORESTIER ÎN AFARA LEMNULUI

Pe lângă producţia de lemn, care constituie produsul de bază al fondului forestier al

Ocolului Silvic Tulcea, fondul forestier mai furnizează o serie de alte produse valoroase cum sunt: fructele de pădure şi plantele medicinale şi aromatice din flora spontană.

7.1. Producţia cinegetică

Teritoriul studiat face parte din fondurile cinegetice nr. 39 Sireasa (U.P.I şi U.P.II), arondat la G.V.S., fondul cinegetic nr. 40 Păpădia (U.P.III) administrat de O.S. Tulcea, fondul cinegetic nr. 42 Tat anir ( U.P.IV) adm inistrat de G.V.S şi fondul cineget ic nr. 4 4 Popina (U.P.VI) administrat de G.V.S.

Vânatul principal întâlnit pe fondurile de vânătoare este constituit din exemplare valoroase de: căprior, mistreţ, iepure comun, nurcă, bizam, vidră, păsări de baltă (raţe, gâşte, lişiţe, lebede, pelicani, cormorani, ş.a.), fazan şi potârniche.

Vânatul răpitor este constituit din următoarele specii: şacal, vulpe, dihor, nevăstuică şi răpitoare cu pene (ciori, coţofene, ş.a.). Pentru asigurarea hranei vânatului au fost destinate 57,16 ha terenuri de vânătoare din suprafaţa ocolului silvic.

Pentru sporirea efectivului de vânat se vor lua următoarele măsuri: - se va l imita l a st rictul nece sar accesul în pădure al populaţiei şi al animalelor

domestice; - se vor crea condiţii mai bune de viaţă pentru vânat, în special în vederea asigurării

hranei pe timp de iarnă (hrănitori, sărării, frunzare); - se vor întreprinde acţiuni de combatere a braconajului şi a dăunătorilor vânatului

(câini vagabonzi, vulpi, lupi); - se vor cultiva şi recolta produse destinate acestui scop, etc.

7.2. Producţia de fructe de pădure

Condiţiile geografice şi pedoclimatice din zonă sunt favorabile dezvoltării din fondul

forestier a unui număr mare de specii lemnoase şi erbacee, ale căror fructe sunt folosite în alimentaţie şi industrie.

În cadrul Ocolului Silvic Tulcea, arbuştii fructiferi cu pondere economică mare sunt: cătina albă, murul, măceşul, porumbarul, păducelul ş.a.

Pentru cincinalul în curs, se estimează că se vor recolta următoarele cantităţi de fructe de pădure:

- cătină albă – 16,0 t; - mure – 3,0 t; - păducele – 1,5 t; - măceşe – 1,0 t; - porumbe – 0,5 t.

7.3. Resurse melifere

Principalele specii forestiere importante din punct de ve dere apicol, întâlnite în cadrul

Ocolului Silvic Tulcea, sunt salcia şi salcâmul. Importanţă din punct de vedere apicol mai prezintă şi flora arbustivă şi erbacee întâlnită pe teritoriul ocolului silvic (cătină albă, murul, măceşul, păducelul, socul, porumbarul, menta, sunătoarea, coada şoricelului, ş.a.).

Salcia ocupă o suprafaţă efectivă de 3027,19 ha ( 34%), f iind î ntâlnit ca sp ecie principală de bază în arborete pure sau în amestec. Indicele de producţie de miere la salcie este de 150 k g/ha. Producţia de miere este de 22 kg/ha (15% din totalul de miere recoltată).

145

Salcâmul ocupă suprafaţa efectivă de 596,92 ha (7%), f iind întâlnit în arborete pure. Indicele de producţie de miere la salcâm este de 600 kg/ha. Producţia de miere est e de 90 kg/ha.

În prezent, ocolul silvic nu deţine familii de albine. Pentru viitor, în vederea diversificării producţie silvice, este recomandat ca în funcţie de resursele melifere, ocolul silvic să-şi reorganizeze producţia apicolă.

Ţinând cont de cercetările ştiinţifice, ocolul silvic are obligaţia să promoveze formele genetice superioare pentru producţia de nectar.

7.4. Plante medicinale şi aromatice

Alte pr oduse al e f ondului f orestier i mportante di n punct de ve dere eco nomic ce se recoltează în cadrul ocolului silvic sunt plantele medicinale şi aromatice (urzica, menta, păducelul, socul, sunătoarea, coada şoricelului, coada calului ş.a.).

Pentru cincinalul în curs, se estimează că se vor recolta următoarele cantităţi de plante medicinale şi aromatice:

- urzică – 5,5 t; - mentă – 2,5 t; - coada şoricelului – 1,5 t; - coada calului – 1,5 t; - păducel – 0,7 t; - soc – 0,7 t; - sunătoare – 0,7 t.

146

8. PROTECŢIA FONDULUI FORESTIER

8.1. Protecţia împotriva doborâturilor şi rupturilor de vânt şi zăpadă

În general, arboretele de t ip nat ural di n ca drul O colului S ilvic Tulcea nu au su ferit doborâturi şi rupturi de vânt şi zăpadă.

În perioada expirată, s-au semnalat doborâturi de vânt pe o suprafaţă de 431,56 ha (4%), î n arboretele afectate manifestarea fenomenelor fiind de la slabă la foarte puternică. Doborâturile de vânt au afectat culturile de plopi euramericani. Crearea de arborete din specii autohtone corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure, este indicată pentru mărirea rezistenţei arboretelor la acţiunea mecanică negativă a vântului şi a zăpezii. Rupturi de zăpadă şi vânt s-au înregistrat pe 142,52 ha intensitatea fiind de la slabă la foarte puternică.

Executarea la timp şi în mod corespunzător din punct de vedere tehnic a lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor este obligatorie, prin aceasta mărindu-se rezistenţa arboretelor la doborâturi şi rupturi de vânt şi de zăpadă. Regenerarea pădurilor se va realiza pe cât posibil, pe cale naturală, urmărindu-se proporţionarea speciilor astfel încât viitoarele arborete să fie rezistente la acţiunea factorilor externi dăunători.

8.2. Protecţia împotriva incendiilor

În ultima perioadă, în cadrul Ocolului Silvic Tulcea, s-au se mnalat i ncendieri pe o suprafaţă de 42,48 ha care au afectat fondul forestier.

Datele statistice cu privire la intensitatea şi frecvenţa incendiilor în păduri, arată că acestea se înregistrează în lunile martie – aprilie, când intensitatea vânturilor este mare şi în lunile august-septembrie, perioadă cu uscăciune puternică şi căldură solară mare.

Pentru evitarea consecinţelor negative ce se înregistrează în urma acţiunii focului este necesar ca ocolul silvic să revizuiască şi să organizeze paza contra incendiilor în conformitate cu reglementările în vigoare.

În acest sens se vor lua următoarele măsuri: - întocmirea planurilor de prevenire şi stingerea incendiilor; - procurarea şi verificarea aparaturii pentru stingerea incendiilor; - amenajarea punctelor pentru stingerea incendiilor; - organizarea şi instruirea formaţiunilor pentru stingerea incendiilor; - organizarea pădurii în scopul prevenirii şi limitării extinderii incendiilor, curăţirea căilor

de acces şi eliberarea de materiale lemnoase a căilor şi drumurilor utile desfăşurării activităţii în pădure şi a văilor din interiorul pădurii, crearea de fâşii şi şanţuri contra incendiilor;

- reglementarea trecerii prin pădure; - amenajarea locurilor de odihnă şi fumat; - afişarea de indicatoare şi pancarte privind pericolul ce-l prezintă focul în pădure sau

în apropierea acesteia; - paza foarte atentă a fondului forestier în perioada de secetă când litiera se aprinde

uşor; - organizarea tuturor lucrărilor ce se execută în pădure în conformitate cu normele de

pază şi stingere a incendiilor. Pentru co mbaterea pr opriu-zisă a incendiilor şi pentru ca intervenţia să fie cât mai

eficace, orice incendiu trebuie să fie depistat şi anunţat în timp util. Anunţarea incendiilor prin mijloace cât mai rapide (telefon, radio) se impune ca o măsură de necesitate.

Pentru intervenţia la un incendiu de pădure trebuie să se asigure materialul şi mijloacele de stingere necesare, să se pregătească (prin conferinţe, instructaje) populaţia spre a interveni în cazul în care au loc incendii (populaţia trebuie să cunoască sistemul de alarmare şi să intervină cu mijloace proprii de stingere).

147

Modul de intervenţie pentru stingerea unui incendiu de pădure depinde de caracterul acestuia (de litieră, de coronament, subteran, total) şi de gradul de manifestare al acestuia.

Astfel, în ca zul incendiului de litieră care se produce la suprafaţa terenului, arzând iarba şi litiera, să atacă din flancuri cu vântul în spate, ghidându-l, pe câ t posibi l, sp re un obstacol natural sau artificial, aplicându-se principiul gâtuirii.

În ca zul i ncendiului de coronament, care se produce la nivelul trunchiului şi coronamentului, stingerea devine mai greoaie. După caz, se iau măsuri de izolare, creând “spaţii de izolare” prin tăierea de arbori şi aşezarea lor cu vârful către incendiu şi stropirea parţială a pământului cu substanţe chimice în spaţiile create. Apa va fi folosită numai la arboretele cu înălţimi mici

8.3. Protecţia împotriva poluării industriale

În cadrul Ocolului silvic Tulcea nu s-au constatat prejudicii ale vegetaţiei forestiere din

cauza poluării.

8.4. Protecţia împotriva bolilor şi dăunătorilor

În cadrul teritoriului Ocolului Silvic Tulcea nu s-au semnalat atacuri în masă de insecte sau alţi dăunători.

Protecţia împotriva bolilor şi dăunătorilor se realizează prin asigurarea unei stări fitosanitare corespunzătoare a pădurii.

Pentru asigurarea unei stări fitosanitare corespunzătoare a pădurii se recomandă măsuri preventive şi măsuri represive de combatere a bolilor şi dăunătorilor atunci când aceste adversităţi depăşesc limitele capacităţii de suport a pădurii.

În privinţa măsurilor preventive vor fi avute în vedere următoarele: - promovarea arboretelor de tip natural; - promovarea speciilor forestiere autohtone, corespunzătoare tipului natural

fundamental de pădure şi a formelor genetice rezistente; - menţinerea arboretelor la densităţi normale; - împădurirea golurilor; - efectuarea la timp şi în mod corespunzător din punct de vedere tehnic a sistemului

de lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor propus prin amenajamente (degajări, curăţiri, rărituri, tăieri de igienă);

- respectarea regulilor de exploatare a masei lemnoase; - protecţia plantaţiilor şi seminţişurilor; - protecţia populaţiilor de păsări folositoare, a furnicilor din genul Formica; - interzicerea păşunatului în pădure; - normalizarea efectivelor de vânat. Pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor se vor lua măsuri de combatere biologică şi

integrată, bazate pe îmbinarea măsurilor silvotehnice şi ecologice şi cele specifice protecţiei pădurilor folosind în principal substanţe selective biodegradabile şi cu toxicitate redusă (Decis, Dimilin, ş.a.).

Ocolul silvic are obligaţia de a semnala atacul bolilor şi dăunătorilor şi natura lor pentru a se lua măsuri urgente de combatere.

8.5. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu uscare anormală

Fenomenul de uscare anormală s-a se mnalat, î n pr incipal, î n culturile de plopi euramericani, arboretele de salcie îmbătrânite, afectând o suprafaţă de 3965,5ha (41%).

Manifestarea fenomenului de uscare anormală a fost de la slabă la foarte puternică. Pe grade de manifestare situaţia se prezintă astfel:

- manifestare slabă: 2989,47 ha (75%); - manifestare moderată: 507,07 ha (3%);

148

- manifestare puternică: 319,46 ha (8%); - manifestare foarte puternică: 149,50 ha (4%). Apariţia fenomenului de uscare anormală în culturile de plopi euramericani este legată

de vârsta înaintată a acestora şi de modificarea regimului hidrologic ca urmare a lucrărilor de desecare şi îndiguire. În incintele îndiguite, uscarea anormală a cu lturilor de pl opi euramericani se datorează coborârii nivelului apei freatice ca urmare a îndiguirii şi abandonării sistemelor de drenaj. În incinta Pestriţele, în partea estică a acesteia, uscarea anormală a culturilor de plopi euramericani se datorează şi înfiltrării apei prin dig şi stagnării acesteia timp îndelungat (sunt cazuri când apa de înfiltraţie stagnează şi 10 -11 luni pe an).

În arboretele de salcie fenomenul de uscare anormală s-a manifestat datorită vârstei înaintate a ace stora. Fenom enul de uscare anormală slabă şi moderată a afectat şi arboretele naturale din rezervaţia naturală „Pădurea Letea”. În ace ste ar borete au f ost afectate de uscare exemplarele de stejar de vârstă înaintată şi de plopi indigeni.

Arboretele în ca re manifestarea fenomenului de uscare anormală a fost puternică şi foarte puternică au fost introduse în planurile de recoltare a produselor principale în vederea refacerii şi ameliorării structurii acestora.

În arboretele afectate de uscare anormală sunt necesare să se execute şi lucrări de reconstrucţie ecologică. În raport de starea de vătămare a arboretelor afectate, lucrările de reconstrucţie ecologică ce se impun, constau în:

- ameliorarea compoziţiei arboretelor prin introducerea de specii de amestec, de ajutor şi arbuşti în suprafeţele cu consistenţă redusă, în cazurile în care specia principală este suficient reprezentată;

- refacerea integrală a arboretelor afectate de uscare în cazurile în care ponderea speciei principale este puternic diminuată şi nu mai poate asigura compoziţia – ţel.

În funcţie de gradul de vătămare a arboretelor afectate de fenomenul de uscare s-au propus măsurile de gospodărire a acestora. Măsurile de gospodărire sunt prezentate în capitolul 6 şi detaliat în memoriile tehnice ale unităţilor de producţie.

149

9. Conservarea biodiversităţii

Ocolul si lvic Tulcea se află în vecinătatea zonelor strict protejate din Rezervaţia Biosfera Delta Dunării, care, delimitată conform legii, are o suprafaţă totală de circa 580.000 de hectare şi este amplasată în sud-estul României, cuprinzând Delta Dunării propriu-zisă, Complexul l acustru R azim-Sinoie, Dunărea maritimă până la Cotul Pisicii inclusiv zona inundabilă Somova-Parcheş, lacul Sărături-Murighiol şi zona marină cuprinsă între litoral şi izobata de 20 m .

Poziţia geografică a Rezervaţiei este definită de următoarele coordonate geografice: 28°10‟50” (Cotul Pisicii) şi 29°42‟45” (Sulina) longitudine estică; 45°27‟ (braţul Chilia, km 43) şi 44°20‟40” (Capul Midia) latitudine nordică.

Din suprafaţa totală a Rezervaţiei, mai mult de jumătate (312.440 ha) o reprezintă ecosistemele naturale acvatice şi terestre incluse în lista zonelor cu valoare de patrimoniu universal (Convenţia Patrimoniului Natural Universal UNESCO) precum şi cele destinate reconstrucţiei ecologice, zone care constituie domeniul public de interes naţional.

Teritoriul Rezervaţiei este amplasat pe teritoriile administrative a 3 judeţe: Tulcea (87,73%), Constanţa (12,23%) şi Galaţi (0,14%).

Conform clasificării IUCN, teritoriul Ocolului silvic Tulcea se suprapune ariei de protecţie specială avifaunistică ROSCI 0065 – Delta Dunării şi ariei speciale de conservare ROSPA 0031 – Delta Dunării şi Complexul Razem-Sinoie .

Delta Dunării şi celelalte unităţi geografice adiacente au primit, de-a lungul t impului, mai multe recunoaşteri naţionale şi internaţionale din punct de vedere al protecţiei naturii. În 1938, Pădurea Letea, din Delta Dunării, a fost declarată Rezervaţie naturală. În perioada anilor 50 au mai fost declarate în Delta Dunării arii naturale protejate în suprafaţă totală de 40.000 ha. În 1978, zona Roşca – Buhaiova – Hrecisca a fost declarată Rezervaţie a biosferei. Din 1990, Delta Dunării şi celelalte unităţi adiacente a fost declarată Rezervaţie a biosferei, în cadrul Programului UNESCO „Omul şi Biosfera”. Tot în această perioadă, Delta Dunării a fost recunoscută ca zonă umedă de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor de apă, în cadrul Convenţiei Ramsar, iar o suprafaţă de 340.000 de hectare, au fost recunoscute ca parte a patrimoniului natural universal în cadrul Convenţiei UNESCO de protejarea a patrimoniului universal cultural şi natural.

Din 2007, au fost identificate şi propuse în perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, Arii Speciale de Conservare şi Arii de Protecţie Specială Avifaunistică.

Ordonanţa de Urgenţă nr.57/2007 pr ivind r egimul ar iilor nat urale pr otejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice defineşte categoriile de arii protejate, reprezentate în Rezervaţie prin desemnare multiplă, naţională şi internaţională.

Teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, delimitat conform legii, are o suprafaţă totală de circa 580.000 de hectare şi este amplasat în sud-estul României, cuprinzând Delta Dunării propriu-zisă, Complexul lacustru Razim-Sinoie, Dunărea maritimă până la Cotul Pisicii inclusiv zona inundabilă Somova-Parcheş, lacul Sărături-Murighiol şi zona marină cuprinsă între litoral şi izobata de 20 m.

Din suprafaţa totală a Rezervaţiei, mai mult de jumătate (312.440 ha) o reprezintă ecosistemele naturale acvatice şi terestre incluse în lista zonelor cu valoare de patrimoniu universal (Convenţia Patrimoniului Natural Universal UNESCO) precum şi cele destinate reconstrucţiei ecologice, zone care constituie domeniul public de interes naţional.

Proiectele de cercetare derulate în perimetrul Rezervaţiei au abordat tematice complexe de importanţă majoră pentru fundamentarea obiectivelor de management pentru protecţia diversităţii biologice şi pentru dezvoltare durabilă:

- monitorizarea biodiversităţii (floră-faună) şi a habitatelor; - redresarea ecosistemelor deltaice şi a speciilor ameninţate; - stabilirea condiţiilor de valorificare durabilă a resurselor naturale (peşte, stuf, păşuni,

păduri, plante medicinale, vânat şi turism); - reducerea impactului antropic şi măsuri pentru reconstrucţia ecologică a zonelor

degradate;

150

- armonizarea intereselor economice şi sociale ale populaţiei locale cu obiectivele de conservare şi protecţie a diversităţii biologice;

- realizarea sistemului informaţional. Din punct de vedere ecologic, starea Rezervaţiei este bună, aşa cum rezultă din

datele evaluărilor anuale realizate de Administraţie. Rapoartele anual e di n per ioada 1997-2006, pr ivind st area m ediului ar ată că diversitatea floristică şi faunistică şi în special păsările se menţin, în continuare, la un nivel ridicat, ecosistemele naturale şi antropice: ecosisteme de ape curgătoare, de lacuri, de zone temporar inundate (mlaştini şi stufărişuri), de grinduri maritime cu dune de nisip mobile sau fixate cu păduri de tip tropical, de cordoane litorale fragile, de golfuri marine pe cale de a fi transformate în lagune, păstrându-şi diversitatea, asigurând condiţii de viaţă optime pentru componentele diversităţii biologice.

Pădurea Letea a fost declaratã parţial Rezervaţie naturalã încã din anul 1938 i ar în prezent est e par te co mponentã a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunãrii, i ar î n pr ezent este declarată arie cu regim de protectie integrala pent ru conservarea acestui tip de eco sistem, cuprinzând num eroase el emente f loristice si f aunistice sp eciale: bal canice, m editeraneene, subtropicale, st epice, cu va loarea peisagistica ridicata (pădure cu asp ect su btropical, cu plante cu tulpini volubile ce se dezvolta luxuriant pe copaci seculari grupaţi in fâşii paralele cu dunele de nisip).

Pãdurea Letea cuprinde în principal două mari tipuri de ecosisteme : pãdurea propriu -zisã care intrã în categoria şleaurilor dar este unicã prin compoziţie şi configuraţia trupurilor de pãdure sub formã de benzi şi dunele de nisip cu vegetaţie de stepã presãrate din loc în loc cu trupuri mici de pãdure de vegetaţie lemnoasã şi erbacee.

Factorii care influenţeazã î n pr incipal eco logia co munitãţilor de plante erbacee şi lemnoase sunt regimul de u miditate (în special regimul apelor freatice şi de condensaţie) şi regimul termic al aerului şi solului.

Uşor vãlurit şi cu relief mai uniform, în partea de nord şi centralã, Grindul Letea reprezintã o aso ciaţie de cordoane izolate şi depresiuni longitudinale orientate de l a NV spe SE. Vãlurirea reliefului este mai accentuatã în partea de Nord şi centralã de cãtre nisipul dunelor mobile, fixate şi semifixate ceea ce îi conferã astazi un caracter mixt marino-eolian (Coteţ P, 1971).

Curentul f luvial cu se nsul V-E şi curentul marin cu sensul N-S ( nisipurile, ur mând diagonala N V-SE pentru Letea) au avut r olul pr edominant î n bar area su ccesivã a br aţelor Dunãrii şi mai ales la formarea depresiunilor interioare în sectorul estic al Deltei Dunãrii.

În concluzie sectorul estic, a cãrui parte componentã este şi Grindul Letea, se impune prin predominarea caracterului litologic nisipos, prin poziţia longitudinalã şi paralelã cu braţele Dunãrii, de unde genereazã şi morfodinamica actualã mixtã marino-fluvialã .

În ce pr iveşte localizarea perimetrului de cercetare Pãdurea Letea coordonatele geografice ale acestuia su nt 450 21` latitudine nordicã şi 290 33` longitudine esticã . Altitudinea oscileazã între 0 şi 13m .

Grindul Letea în partea estica şi nord – vesticã, în care se includ terenurile din zona hasmacurilor, este zona st rict protejatã, care este de or igine pur maritimã. Partea din estul grindului, în apropierea satelor C.A. Rosetti şi Sfiştofca, este zona tampon care are o origine fluvio-maritimã fiind formatã atât sub influenţa mãrii cât şi a Braţului Chilia.

Substratul geologic este format pânã la ni velul apelor f reatice din ni sipuri cochilifere foarte bogate în carbonaţi de calciu. În alcãtuirea lor granulometricã predominã fracţiunea de nisipuri mari care conţine peste 50% din întregul volum. P e dunel e di n par tea ve stica a grindului, cum sunt cele dintre hasmacuri, nisipul grosier ocupã 90% .

În Pãdurea Letea întâlnim o pronun ţatã diversitate compozi ţional ã, structuralã şi peisagisticã. Pãdurile de hasmac se prezintã sub formã de fâşii de lungimi şi lãţimi variabile de la

câţiva zeci de metri la câteva sute. Vegetaţia lemnoasã aici est e bi etajatã: î n co mponenţa primului etaj intrã de r egula

plopul alb şi plopul cenuşiu, arborii au înãlţimi de peste 28m şi diametre > 60cm ajungând frecvent la 150 cm, iar al doilea etaj este format din stejar pedunculat, stejar brumãriu, frasin comun, f rasin puf os. Î nãlţimile maxime la care ajung arborii sunt de circa 30m, iar arborii

151

seculari de stejar, depozitari ai unor preţioase arhive informaţionale ecologice şi dendrocronologice ajung uneori la diametre mai mari de 2m.

Uneori în depresiunile mai mari ale hasmacelor apare şi cel de-al t reilea et aj al arborilor reprezentat de aninul negru, frasin şi salcie.

Înrãdãcinarea arborilor este pivotant trasatã ca urmare a adapt ãrii la condiţiile locale. Rãdãcinile se ramificã de la suprafaţa în orizontul cu humus şi numai unele ramificaţii pãtrund mai j os dupã apa f reaticã. D in cauza acestui mod de înrãdãcinare (mai mult t rasantã) arborii sunt expuşi pericolului doborâturilor de vânt .

Pãdurea Letea a fost invadatã de caii domestici, semisãlbãticiţi, animale strãine faunei pãdurii, devenite invadatoare.

Caii sã lbãticiţi au o influenţã negativã atât pentru plante (singura lor sursã de hr ana) dar şi pentru animale şi peisaj (dunele de nisip) în general.

Calul ca specie invadatoare reprezintã cea mai importantã ameninţare a Pãdurii Letea. Deşi degradarea habitatelor (reprezentative pentru aria protejatã) fragmentarea şi poluarea pot fi teoretic corectate sau reparate în ani sau în decenii.

Se constată fenomenul de uscare a speciilor lemnoase ca urmare a deversãrii necontrolate a surplusului de apã din bazinele piscicole învecinate.

O caracteristică esenţială a pădurilor din cadrul Ocolului Silvi c Tulcea o co nstituie faptul că pentru 58% din suprafaţă de pădure este ocupată de arborete naturale. Pr in raritatea, naturaleţea şi biodiversitatea ecosistemelor forestiere menţionate, ele sunt şi vor deveni din ce în ce mai mult purtătoare de inestimabile valori ştiinţifice, peisagistice şi sociale. Ţinând seama de aceste împrejurări, Ocolul Silvic Tulcea, în calitate de administrator, are în vedere ca într-un viitor apropiat, să treacă la un sistem de gospodărire care să ia în considerare valorificarea mai largă a amplelor valenţe funcţionale ale pădurilor respective. Prin adoptarea unor t ratamente corespunzătoare se va urmări conservarea ecosistemelor naturale şi în cazul arboretelor în care se reglementează producţie de masă lemnoasă, menţinerea sau chiar realizarea unor structuri pluriene, atât de importante, inclusiv pentru funcţiile ecologice ale ecosistemelor forestiere.

La dezbaterile care au avut loc la conferinţele de avizare a soluţiilor tehnice s-a pus accentul ca l a î ntocmirea am enajamentului să se adopte măsuri care să creeze premize pentru conservarea biodiversităţii pădurilor, din cadrul Ocolului Silvic Tulcea. Dintre măsurile respective sunt de menţionat:

1. includerea în grupa I funcţională, cu respectarea prevederilor normelor tehnice pentru amenajarea pădurilor, a suprafeţei de 7207, 29 ha , cu următoarele categorii funcţionale, majoritatea lor fiind favorabile conservării biodiversităţii:

- 2I – pădurile situate pe terenurile cu înmlăştinare permanentă din Delta Dunării (T.II) - 1589,75 ha;

- 3B - pădurile situate în vecinătatea Mării Negre şi a lacurilor litorale, pe o distanţă de 15 km (T.II)- 1388,78 ha;

- 3E - perdelele de protecţie a terenurilor agricole şi căilor de comunicaţie (T.II) - 57,99 ha;

- 4I - păduri situate de-a lungul căilor turistice de importanţă deosebită (T.II) - 1043,11 ha;

- 5C - rezervaţii naturale ce cuprind suprafeţe de teren şi de ape din fondul forestier de întinderi variate, destinate conservării unor medii de viaţă, a genofondului şi ecofondului forestier ”Pădurea Letea” (T.I)- 1367,69 ha; - 5H - pădurile stabilite ca rezervaţii pentru producerea de seminţe forestiere şi conservării genofondului forestier (T.II) - 75,59 ha; - 5L - pădurile incluse în ariile protejate cuprinse în reţeaua ecologică „Natura 2000” (T.III) - 1684,38 ha. De asemenea au f ost i ncluse în grupa a II-a funcţională 2484,51 ha cu următoarele categorii funcţionale: -1B - păduri destinate să producă, în principal, arbori groşi de calitate superioară pentru lemn de cherestea (T.VI) - 2002,30 ha;

152

-1C - păduri destinate să producă, în principal, arbori mijlocii şi subţiri pentru celuloză, construcţii rurale şi alte utilizări (T.VI) – 482,21 ha. 2. includerea în grupa I funcţională, categoria 1.5L a arboretelor din Ocolului Silvi c

Tulcea situate în Situl Natura 2000 şi anume ROSCI0065 – Delta Dunării şi ROSPA0031 – Delta Dunării şi Complexul Razem-Sinoie.

3. includerea în grupa I funcţională, categoria 1.5H a arboretelor stabilite ca rezervaţii pentru producerea seminţelor forestiere (75,59 ha), destinate prioritar conservării diversităţii genetice şi producerii de seminţe forestiere.

In rezervaţiile de seminţe (S.U.P.”K”) s-au propus doar tăieri de igienă, urmărindu-se totodată şi stimularea fructificaţiei arborilor. Ridicarea productivităţii pădurilor prin folosirea seminţelor genetic ameliorate este ilustrată, folosind date rezultate din experimentări ştiinţifice verificate în practică.

Volumul producţiei de masă lemnoasă, calitatea acesteia şi rezistenţa la adversităţi a unei culturi artificiale este dependentă în mare măsură de originea şi provenienţa seminţelor.

Având în vedere modificarea tot mai accentuală a ecosistemelor forestiere şi alterarea fondului genetic, cauzate de factorul antropic, a apărut necesitatea conservării resurselor genetice naturale, st abile. C onservarea ace stora s -a realizat prin crearea rezervaţiilor seminologice.

Prin natura funcţiilor atribuite, pădurile constituite ca rezervaţii de seminţe, nu au fost introduse la reglementarea procesului de producţie, fiind interzise tăierile de regenerare. Acestea vor fi conduse până la vârsta exploatabilităţii fizice doar prin tăieri de igienă, pentru care se fac următoarele precizări:

- nu se recomandă reducerea consistenţei sub 0,7-0,8; - nu se va extrage subarboretul, el având un rol ecologic important pentru stabilirea în

timp a ecosistemelor. 4. promovarea regenerării naturale, prin aplicarea de tratamente compatibile cu

acţiunea de conservare a biodiversităţii, respectiv: - tratamentul crângului de jos în: arboretele de plop alb, pe o suprafaţă de 2,92 ha; - tratamentul tăierilor în scaun la arboretele de salcie alba, pe o suprafaţă de

96,86 ha; - tratamentul tăierilor progresive la arboretele de frasin de baltă, pe o suprafaţă de

66,55 ha. Prin apl icarea ace stor tratamente se urmăreşte menţinerea permanentă şi în bune

condiţii a acoperirii solului cu vegetaţie forestieră şi exercitarea continuă şi în mod corespunzător a funcţiilor de protecţie atribuite arboretelor;

Regenerarea naturală, prin aceste tratamente intensive, reprezintă un mijloc eficient pentru conservarea şi ameliorarea biodiversităţii speciilor şi structurale.

5. includerea în S.U.P.”E” în grupa I funcţională, categoria 1.5C – Rezervaţii naturale (Pădurea Letea) a 1367,69 ha, destinate conservării stricte.

Prin natura funcţiilor atribuite, pădurile constituite ca rezervaţii naturale, nu au fost introduse la reglementarea procesului de producţie, fiind interzise orice fel de tăieri.

6. includerea în S.U.P.”M” – păduri supuse regimului special de conservare deosebită, a arboretelor: - situate pe terenurile cu înmlăştinare permanentă din Delta Dunării; - situate de-a lungul canalelor şi braţelor Dunării cu importanţă şi interes turistic deosebit .

Prin constituirea subunităţii de gospodărire de t ip M s -a urmărit exercitarea cu continuitate pe o perioadă îndelungată a funcţiilor de protecţie atribuite, urmărindu-se conservarea biodiversităţii, creşterea stabilităţii ecologice şi a eficacităţii funcţionale a pădurii.

Suprafaţa arboretelor încadrate în S.U.P.”M” este de 3770,41 ha. 7. menţinerea lemnului mort, pe picior şi căzut, în pădure, până la un anumit procent

(1-5%), deoarece orice îndepărtare a lemnului mort nu duce decât la destructurarea avansată şi la slăbirea stabilităţii ecosistemului, precum şi la sărăcirea lui în biodiversitate. Cu

153

cât este mai mare numărul de specii şi unităţi intraspecifice, cu atât mai mare este biodiversitatea şi stabilirea ecosistemului.

Cu pr ilejul descr ierilor parcelare s-a constatat că în pădurile din Ocolul Silvic Tulcea există suficient lemn mort (cel puţin 1-2% din volum), ceea ce înseamnă că pentru aceste păduri este îndeplinită cerinţa Uniunii Europene referitoare la existenţa unei cantităţi suficiente de lemn mort.

In per ioada de apl icare a am enajamentului, cu prilejul lucrărilor de îngrijire şi regenerare, a tăierilor de igienă şi conservare, este necesar să fie menţinut lemn mort pe picior (arbori uscaţi, iescari, arbori scorburoşi, etc) şi căzut.

O atenţie deosebit urmează să fie acordată arborilor monumentali încă existenţi în pădurile Ocolului Silvic Tulcea, o identificare a acestora fiind de bun augur.

O preocupare aparte, urmează să fie acordată biodiversităţii intraspecifice, asigurând conservarea unităţilor genetice rare de plop alb, plop negru, salcie alba, frasin de baltă, etc.

Pentru conservarea diversităţii peisagistice se va avea în vedere evitarea concentrării de tăieri definitive pe suprafeţe mari.

In viitor, se va avea în vedere necesitatea creării unor zone de îmbătrânire, după modelul francez, în bazinele hidrografice mici l ipsite de ar borete vâ rstnice ( ”Manualul de amenajament” – Dubourdieu, 1997).

Concluzile privind biodiversitatea din cadrul Ocolului Silvic Tulcea sunt următoarele: 1. O biectivelor am enajamentului s ilvic c oincid cu obiectivele generale ale reţelei Natura

2000, respectiv cu obiectivele de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar. În cazul habitatelor, planul de amenajament are ca obiectiv asigurarea continuităţii pădurii, promovarea tipurilor fundamentale de pădure, menţinerea funcţiilor ecologice şi economice ale pădurii aşa cum sunt stabilite ele prin încadrarea în grupe funcţionale şi subunităţi de protecţie.

2. Obiectivele asumate de amenajamentul silvic pentru pădurile studiate sunt conforme şi susţin integritatea reţelei Natura 2000 şi conservarea pe termen lung a habitatelor forestiere identificate în zona studiată.

3. A menajamentul Ocolului Silvi c Tulcea va f i i ntegrat î n P lanul de M anagement al siturilor de i nteres comunitar ROSCI0065 – Delta Dunării şi ROSPA0031 – Delta Dunării şi Complexul Razem-Sinoie.

4. Lucrările silvotehnice propuse nu afectează negativ semnificativ starea de conservare a habitatelor forestiere de interes comunitar pe termen mediu şi lung.

5. Prevederile amenajamentului silvic nu conduc la pierderi de suprafaţă din habitatele de interes comunitar.

6. Unele dintre lucrări precum completările, degajările, curăţirile, răriturile au un caracter de ajutor în menţinerea sau îmbunătăţirea după caz a stării de conservare.

7. Aplicarea corectă şi la timp a lucrărilor de îngrijire conduc la modificarea fizionomiei firocenozelor forestiere, în sensul ca acestea să corespundă ca structură cu cea a habitatelor forestiere de interes comunitar putând fi incluse ulterior în această categorie.

8. Amenajamentele ocolului vecin (Rusca) au fost realizate în conformitate cu normele tehnice şi au ţinut cont de realitatea din teren, ca ur mare i mpactul cumulat al acestor amenajamente asupra siturilor Natura 2000, este unul nesemnificativ.

9. Gospodărirea fondului forestier nu cauzează modificări fundamentale în ceea ce priveşte starea de conservare a populaţiilor de mamifere.

10. Ansamblul de lucrări silvotehnice prevăzute în amenajament nu va conduce la dereglarea populaţiilor de amfibieni şi reptile, acestea reuşind să se păstreze într-o st are bună de conservare. La această reuşită contribuind şi reţeaua foarte bogată de habitate disponibile pentru aceste specii.

11. Impactul lucrărilor silvotehnice prevăzute în prezentul plan pentru speciile de peşti de interes comunitar este nesemnificativ.

12. Şi impactul asupra creşterii şi dezvoltării populaţiilor speciilor de nevertebrate, de interes comunitar, a prevederilor amenajamentului este unul nesemnificativ.

154

13. Speciile de plante de interes comunitar nu sunt caracteristice habitatelor forestiere, ca urmare lucrările silvotehnice nu vor avea nici un impact asupra acestora, reuşind astfel să-şi păstreze statutul de conservare.

14. M anagementul f orestier adecva t, pr opus în am enajament, est e în măsură să conserve suprafeţele ocupate la ora actuală de pădure şi păşune ca tipuri majore de ecosisteme precum şi să păstreze conectivitatea în cadrul habitatelor ce vor putea astfel asigura perpetuarea în timp a biocenozelor naturale.

15. Reglementările şi măsurile propuse de amenajamentul silvic în studiu nu implică un impact negativ asupra ariilor naturale protejate ex istente î n l imitele t eritoriale al e O colului Silvic Tulcea.

Situl de importanţă comunitară ROSCI0065 Delta Dunării Rezervaţia Biosferei Delta Dunării a fost desemnată Sit de Importanță Comunitară şi

Arie de Protecţie Specială Avifaunistică. Mozaicul de habitate dezvoltate în Delta Dunării este extrem de variat şi găzduieşte o mare varietate de comunităţi de plante şi animale al căror număr a fost apreciat la 5429 de specii, încadrate în 30 de tipuri de ecosisteme. Delta Dunării este o adevărată bancă naturală de gene, cu o valoare inestimabilă pentru patrimoniul natural m ondial. Î n ca drul sit ului su nt cuprinse 30 de habitate protejate l a ni vel eur opean, dintre care opt sunt strict protejate, unele f iind î ntâlnite doar î n R omânia. Fl ora di n ca drul sitului este reprezentată de 1839 de specii, dintre care 14 sunt periclitate, iar cinci specii sunt de i mportanță comunitară (două specii de vine țele s. n. vine țică, otrățel, ca pul-șarpelui, trifoiaș de baltă).

Circa 70% din vegetaţia Deltei este dominată de stuf și papură care formează o asociație vegetală complexă și ocupă o suprafaţă de 235000 ha, constituind cea mai întinsă suprafaţă compactă de stufărişuri din lume. Vegetația forestieră din Delta Dunării este caracterizată în special de zăvoaie de salcie și plop. În pădurile Letea şi Caraorman se întâlnesc păduri formate din diferite specii de stejar și f rasin, cu specii variate de arbuşti și plante căţăratoare, dintre care cea mai interesantă este o liană de origine mediteraneană cu lungimea de 25 m care atinge aici limita nordică din Europa.

Pădurea Letea este cea mai nordică pădure subtropicală din lume. Pe malul lacului Erenciuc se dezvoltă singura pădure de anin negru din Delta Dunării. În sit au fost descoperite două specii de plante noi pentru ştiinţă, o specie de vinețică şi Elymus pycnattum deltaicus. Alături de acestea menționăm specii de plante endemice precum Centaurea pontica și Centaurea jankae, precum și existența a numeroase specii de orhidee. Stufărişul apare în ape puțin adânci (sub 1 m), ocupă suprafeţe întinse și joacă un important rol de filtru biologic precum şi de protecţie a malurilor. În asociaţie cu stuful găsim și papură, ferigă de baltă, pipirig, gălbinele, răchitan, măcriş-de-baltă, tătăneasă, rogoz, busuioc de baltă. Studiile pentru inventarierea diversităţii biologice au condus la identificarea unui număr mare de specii şi subspecii noi atât pentru fauna României, cât şi pentru ştiinţă (30 de specii sunt considerate endemice, 194 de sp ecii noi pentru România, dintre care 138 sunt viespi și albine, 19 specii de gândaci, 19 specii de pureci de plante).

Dintre nevertebrate, în sit su nt pr ezente 11 specii de interes comunitar. Lăcusta endemică Isophya dobrogensis nu mai există decât pe insula Popina. Dintre fluturi menționăm prezenta fluturelui diurn iris, iar dintre gândaci putem menționa popul ații reprezentative de nasicorn și gândac-de-baltă.

Dintre amfibieni și reptile, în sit sunt prezente 24 de specii, dintre care șase sunt specii de interes conservativ. Alături de acestea putem întâlni și al te sp ecii i mportante de r eptile precum șopârla ce nușie ( șopârla de ni sip) sa u șarpele de al un. G rupul liliecilor e ste reprezentat prin circa 20 de sp ecii. Acest grup nu este suficient cercetat. Dintre cele 133 de specii de pe ști semnalate în apele sitului, 15 specii sunt considerate de importanţă comunitară. Alte specii prezente sunt considerate importante, rare sau per iclitate (morunaș,

155

caracudă, lin, cegă, morun, păstrugă, obleț mare, țipar, văduviță etc.). Dintre mamifere, la desemnarea ca sit de importanţă comunitară au contribuit speciile de popândău, vidră (lutră), nurcă europeană, dihor pătat, dihor de stepă. Dintre micromamifere menționăm prezența unor popul ații se mnificative de șoarece pi tic, ch ițcan mic de apă, chițcan de apă, chițcan pitic. Grindurile Letea şi Caraorman, constituite în cea mai mare parte din depozite nisipoase, sunt ce le m ai r eprezentative forme de relief prin înălţimea lor (13 m Letea şi 7,5 m Caraorman) şi prin relieful eolian deosebit, rezultat din nisipul nefixat. Cele mai mari grinduri maritime alcătuiesc aşa numitul cordon iniţial (Letea, Caraorman şi Crasnicol) care s-a format cu circa 10000-11000 de ani în urmă, barând golful deltaic şi formând delta fluvială de astăzi, constituind în același timp limita dintre delta fluvială şi delta.

Alte caracteristici ale sitului Majoritatea localităților din zona sitului prezintă o economie de tip rural, axată pe

agricultură, creşterea animalelor, viticultură, apicultură, piscicultură, exploatarea și prelucrarea lemnului.

Pescuitul şi industria prelucrării peştelui au suferit un declin după 1990, în zona sitului apărând noi direcții de dezvoltare (turism, activități financiare, bancare și de asigurări, construcții, co municații, depozitare, procesare industrială a produselor agricole, silvice, piscicole şi de acvacultură, activităţi meşteşugăreşti, artizanale şi de mică industrie). Această regiune a fost locuită din cele mai vechi timpuri. Au fost descoperite multe așezări neolitice, tumuli și t ell-uri (sat Lunca, „ Dealul C araiuc“), pr ecum și fortificaţii din perioada Hallstatt (sat Beștepe).

Vulnerabilitate Accelerarea procesului de eutrofizare este cauzat de aportul ridicat de nutrienţi (azot

şi fosfor) din apele Dunării, rezultat al chimizării agriculturii. Pentru refacerea stării acestor ecosisteme se impune reducerea cantităţii de nutrienţi şi realizarea unui regim hi drologic eficient.

Poluarea apei produce schimbări majore la nivelul structurii ecosistemelor din deltă, afectând ireversibil unele specii de plante sa habitate. În Dunăre se găsesc reziduuri de pesticide ( HCH și DDT) în concentraţii medii anuale care depăşesc maximele admise. Cauzele acestor depăşiri sunt deversarea apelor industriale uzate în Dunăre, precum şi antrenarea pesticidelor de pe terenurile agricole, prin irigatii sau de către apa de ploaie. Alte substanţe poluante, cu impact toxicologic sunt metalele, în special fier, cadmiu şi plumb. Acestea provin din deversarea în Dunăre a apelor uzate orăşenești şi industriale.

Depozitarea gunoiului menajer crează probleme serioase de mediu. Localnicii aruncă de m ulte or i gunoi ul l a m arginea sa telor, pe diguri, terenuri necultivate sau chiar în apă. Turiștii care străbat Delta și pensiuni le t uristice pot r eprezenta de ase menea su rse de deșeuri.

Braconajul piscicol reprezintă o serioasă amenințare l a adr esa t uturor sp eciilor de pești. In stitutul N aţional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării a estimat că piaţa neagră absoarbe circa 75% din captura de peşte. Vănătoarea și braconajul cinegetic afectează grav echilibrul eco sistemelor și am enință populațiile sp eciilor viza te. P arcurile eol iene ( Baia, Murighiol, Istria etc) pot afecta habitatele și valoarea peisagistică a Deltei Dunării.

Amenajările și construcțiile turistice pe plajă (Sulina, Chituc, Corbu) afectează în mod ireversibil vegetația specifică acestora, unele fiind habitate strict protejate la nivel european. Prezența pășunatului intensiv în unele zone afectează grav habitate și specii de pl ante protejate. În același timp, lipsa pășunatului în unele zone în ultimii ani (ex. Grindul Lupilor) a dus la dispariția unor habitate precum sărăturile. Se recomandă un management adecvat al activităților de pășunat.

Sustragerea de masă lemnoasă afectează grav unele păduri strict protejate (Letea, Caraorman). Prin arderea vegetației (practica arderii m iriștilor sau a de șeurilor) se produce

156

distrugerea un or habitate protejate la nivel european. Incendierea reprezintă un factor de amenințare a fondului forestier, a habitatelor și speciilor de interes conservativ.

Poluarea bazinului Dunării are un impact major și permanent. Poluarea Dunării afectează atât habitatele câ t și speciile, având un ca racter accidental sau periodic. Aportul crescut de nutrienți (azot și fosfor) determină proliferarea algelor albastre și diminuarea până la di spariție a sp eciilor de al ge ve rzi. R educerea sp eciilor di n ve rigile co nsumatorilor determină deplasarea populațiilor, în sensul dezvoltării unor pești de talie mică și cu valoare economică redusă (babușcă, biban, caras etc.), în detrimentul altor specii (știucă, somn, crap). Î n pr ezent, unel e sp ecii de pe ști sunt per iclitate pe î ntreaga su prafață a Deltei (caracuda, linul, văduvița).

O alta sursă de poluare o prezintă parcurile reci (cimitirele de nave) de pe teritoriul Deltei Dunării, în care sunt circa 120 de nave.

Circulația am barcațiunilor provoacă modificări semnificative asupra m alurilor, pr in fenomenele de su cțiune și de va l, pr ecum și prin pr oducerea de zg omote și vi brații ca re afectează fauna în special în perioada de cuibărire și de hrănire.

Situl de importanţă comunitară ROSPA0031 - Delta Dunării şi Complexul Razem-Sinoie

Delta Dunării împreună cu Complexul Razim-Sinoie au f ost declar ate l a ni vel european Arie de Protecţie Specială Avifaunistică, prezentând o varietate impresionantă de păsări care sunt răspândite în toate ecosistemele, acvatice sau terestre, naturale sau antropice de pe teritoriul acestora. Din cele aproximativ 400 de specii de păsări care trăiesc în România, 331 se întâlnesc pe teritoriul Deltei Dunării. Din totalul speciilor inventariate pe teritoriul sitului, 320 sunt specii incluse în Convenţia de la Berna privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale şi 89 de specii sunt protejate la nivel european, fiind incluse pe Anexa I a Directivei Păsări a Uniunii Europene. Statutul lor de protecție se regăsește și în legislația românească de mediu.

Situl se află în Depresiunea Predobrogeană, la contactul dintre Platforma Nord-Dobrogeană şi Platforma Scitică şi face parte, din punct de vedere geostructural, din Depresiunea Mării Negre. Delta Dunării reprezintă teritoriul cuprins între prima bifurcaţie a Dunării (Ceatalul Chiliei) și litoralul Mării Negre, fiind mărginit la nord de braţul Chilia şi la sud de complexul lacustru Razim-Sinoe. Cea mai mare parte a Deltei Dunării (82%) se găseşte pe t eritoriul R omâniei. C omplexul Lagunar R azim-Sinoie se desfăşoară la sud de Delta propriu-zisă, până la capul Midia. Include mai multe lacuri, cele mai mari fiind Razim, Sinoie, Golovița și Zmeica. Geneză.

Din punct de vedere genetic, Delta Dunării este cea mai tânără formaţiune a reliefului românesc, apărută în perioada cuaternară într-un golf al Mării Negre. În aceeași perioadă, nivelul mării a oscilat pe verticală inundând uscatul sau retrăgându-se. Faza de golf a evoluat într-o fază de liman, în timp acesta colmatându-se şi formând delta de o zi. Vechiul golf marin Halmyris în care se găseşte astăzi complexul Razim-Sinoie a evo luat mai încet decât golful din zona deltei propriu-zise, în lipsa unui fluviu cu aluviuni care să-l colmateze. Deşi formate deodată ca și golfuri ale Mării Negre, delta a depăşit f aza de l iman, pe câ nd co mplexul Razim-Sinoie se găseşte încă în faza de lagună. În ultimele decenii complexul a fost transformat într-un rezervor de apă dulce prin închiderea artificială a comunicării cu marea.

În Delta Dunării se pot distinge două mari sectoare: delta fluviatilă şi delta fluvio-maritimă.

Delta fluviatilă reprezintă partea cea mai veche din spaţiul deltaic, principala sa caracteristică fiind suprafaţa mare a grindurilor fluviale şi prezența unor lacuri af late într-un grad înaintat de colmatare.

Delta f luvio-maritimă se desfăşoară între aliniamentul grindurilor maritime Letea-Caraorman-Crasnicol şi ţărmul mării, incluzând şi un important complex de lacuri mari (Roşu-Puiu). Structură.

157

Principalele categorii morfohidrografice di n per imetrul si tului su nt t eritoriile predeltaice, gr indurile f luviale și maritime, re țeaua hidrografică (braţele principale, gârlele şi canalele), lacurile, terenurile mlăștinoase şi Complexul Razim-Sinoie. Ter itoriile pr edeltaice sunt acele suprafeţe încorporate în suprafaţa Deltei care au aparţinut Câmpiei Bugeacului, situată la nord de braţul Chilia, din care au fost decupate prin eroziune fluvială. Grindurile fluviale s -au format prin depunerea aluviunilor în timpul revărsărilor fluviului şi se individualizează cel mai bine în lungul ambelor maluri ale braţelor principale. La bifurcaţiile acestora, datorită procesului intens de aluvionare, se realizează adevărate câmpuri aluviale cu înălţimi de peste 3 m.

Grindurile maritime, formate prin acţiunea combinată a proceselor marine şi a celor fluviale, sunt dispuse perpendicular pe direcţia braţelor principale ale Dunării, constituindu-se în adevărate baraje în perimetrul deltaic. Cauza formării lor sunt valurile şi curenţii marini circulari, specifici Mării Negre. Contribuţia Dunării la formarea acestor grinduri este reprezentată de deversarea materialului aluvionar în zona litorală, care este preluat apoi de valurile şi curenţii marini. Pe lângă acest material fluvial, un rol important în formarea grindurilor maritime îl are materialul rezultat din eroziunea falezelor Mării Negre împreună cu materialul cochilifer. Cele mai mari grinduri maritime sunt Letea, Caraorman şi Crasnicol, care constituie şi limita dintre delta fluvială şi delta fluvio-maritimă. Reţeaua hidrografică este formată din braţe principale, gârle şi canale.

Dunărea şi braţele sale reprezintă arterele majore prin care fluviul asigură spaţiului deltaic debitul lichid şi solid. Braţul Sulina a fost scurtat şi adâncit pentru realizarea unei căi navigabile, braţul Sfântu Gheorghe a fost supus recent tăierii meandrelor principale, iar braţul Chilia a crescut în lungime prin avansarea deltei secundare cu acelaşi nume. Lacurile cele mai mari sunt Furtuna, Gorgova, Isac, Matiţa, Merhei, Roşu, Lumina, Puiu şi Dranov. În total există un număr de 479 de lacuri mai mari de 1 ha, suprafaţa lor ajungând la aproape 8% din suprafaţa Deltei.

Terenurile mlăștinoase ocupă zonele din jurul lacurilor și complexelor l agunare, f iind acoperite de apă, în funcție de ni velul Dunării, şi de vegetația palustră. Complexul lacustru Razim-Sinoie a fost supus la lucrări de izolare faţă de apele mării și de i zolare a compartimentului sudic (Sinoe, Istria, Nuntaşi-Tuzla) faţă de cel nordic. Prin aportul crescut de apă dulce din Dunăre şi închiderea legăturii cu Marea Neagră, lacurile Razim, Goloviţa şi celelalte l acuri di n co mpartimentul nor dic s-au î ndulcit co nsiderabil. Lacu l S inoe, di n compartimentul sudic, a suferit și el modificări de salinitate, însă nu a ajuns la același nivel de îndulcire deoarece izolarea de apele mării prin periboine nu este totală. Lacurile Istria şi Nuntaşi-Tuzla din compartimentul sudic au apă salmastră şi sărată datorită unui aport superficial de apă dulce şi condiţiilor climatice semiaride care au determinat o evaporaţie mai ridicată. Se consideră lagune conectate la mare două lacuri, Sinoe şi Zătonul Mare, deși acestea se deosebesc esenţial. Laguna Sinoe s-a transformat în timp în tr-un bazin cu apă salmastră spre dulce, însă Zătonul Mare, cu deschiderea lui mare la mediul marin, reprezintă o lagună tipică. Habitatele acvatice ale sitului acoperă peste 70% din suprafața acestuia, fiind formate din brațele Dunării, canale, lacuri, bălți, lagune, plauri, mlaștini întinse cu stufărişuri, smârcuri și terenuri inundate.

Dintre toate habitatele acvatice prezente în Delta Dunării formaţiunile de plaur sunt deosebite, specifice şi extrem de importante pentru cuibăritul păsărilor. Acestea sunt constituite din rizomi de stuf, împletiți cu rizomii altor plante, având grosimi de până la 1,5 m, încărcați cu humus şi diverse materii organice. Alături de stuf cresc în acești plauri şi papura, pipirigul, săgeata apei, rogozul sau busuiocul de baltă. Pe măsură ce se încarcă cu un strat de sol şi resturi organice plaurul se fixează, fiind ridicat doar la ape foarte mari. Din suprafeţele insulelor de plaur se rup bucăţi mai mici care sunt purtate de vânt şi de curentul apei. Astfel de habitate, dar şi insulele de nisip și aglomerările stabile de stuf vechi, sunt alese de pelicanul comun şi cel creţ pentru instalarea coloniilor. Cuiburile acestora sunt amplasate în astfel de locuri la care ajung mai greu mamiferele prădătoare, reprezentate de pisici sălbatice, nurci, nevăstuici, vidre sau enoţi. Locurile de hrănire ale pel icanilor su nt

158

îndepărtate de locurile de cuibărit. Fiind păsări sociale, pelicanii realizează plecările și revenirile la cuib în grupuri, acestea folosind și strategii de pescuit care presupun cooperarea tuturor exemplarelor.

Se consideră că pe teritoriul sitului cuibăresc între 3560 și 4160 de perechi de pelican comun. Pelicanul creț este o specie periclitată la nivel global care aici are între 320 și 410 perechi clocit oare. A ceste cu iburi su nt co ncentrate î n sp ecial î n zo na M atița-Buhaiova-Hrecisca, care reprezintă totodată și cea m ai m are co lonie de pel ican co mun di n E uropa. Colonii în care se află doar pelicani creți sunt cele de la Prundu cu Păsări și insula Ceaplace. Această specie este extrem de sensibilă la deranjarea în timpul cuibăritului, preferând pentru a creşte puii mai mult plaurii, uneori chiar insule mici formate din aceștia, care sunt plutitoare și foarte vulnerabile în t impul f urtunilor. D e ce le m ai m ulte or i, l a m arginea co loniilor de pelicanii se pot ve dea i nstalate cu iburile de co rmoran m are și chiar de co rmoran m ic, formându-se astfel o colonie mixtă de cuibărire.

Situl este foarte important pentru 168 de specii cuibăritoare de păsări, dintre care se remarcă în primul rând pelicanii. Pelicanul comun este o specie emblematică pentru Delta Dunării, aici existând cea mai mare colonie din Europa, formată din peste 4000 de perechi. Alături de acesta trăieşte și pelicanul creț, care este o specie periclitată la nivel mondial şi foarte sensibilă la deranjul uman. În sit cuibăresc aproape 450 de perechi ceea ce reprezintă 25% din populația acestei specii la nivel european.

Alte specii protejate la nivel european pentru care Delta oferă condiții de cuibărit pentru un număr foarte mare de perechi sunt cormoranul mic, rața roșie, chirighiţa cu obraz alb, pescăraşul albastru, chira de baltă, stârcul pitic, stârcul galben, stârcul de noapte, crestețul cenușiu, țigănuşul, egreta mică, privighetoarea de baltă, codalbul, buhaiul de baltă, ciovlică ruginie, piciorongul, ciocîntorsul, eretele de stuf, stârcul purpuriu, dumbrăveanca, gușa-vânătă, pescărușul cu cap negru și chira de mare.

În sit există 70 de zone cu valoare avifaunistică ridicată în care se găsesc colonii de reproducere. Acestea sunt repartizate pe tot teritoriul Deltei Dunării și al complexului Razim-Sinoie, fiind incluse în mai multe zone cu regim de protecţie integrală dintre care amintim pe cele m ai î nsemnate ca su prafață: Roşca-Buhaiova, S acalin-Zătoane, Periteaşca-Leahova, Grindul Letea, Sărături-Murighiol, Grindul Caraorman, Lacul Nebunu, Insula Popina și Capul Doloşman. Multe se află și în afara acestor arii cu statut special de protecție, fiind localizate în golful Musura, lacul Martinica, zona lacului Dranov, în zona situată la nordul localităţii Sfântu Gheorghe etc. În sit există un număr de 34 de colonii monospecifice şi 36 de colonii polispecifice. Cea mai mare colonie din Deltă este cea de pelican comun de la Roşca-Buhaiova, care adăpostește peste 4000 de perechi.

Alte specii care fac și co lonii monospecifice sunt cormoranul mic, cormoranul mare, egreta mare, stârcul de noapte, chira cu fruntea albă, chira mică, chira de mare, chirighiţa cu obraz alb, pescărușul cu cap negru, ciovlica ruginie şi stârcul de cireadă. Coloniile polispecifice sunt formate din combinații de mai multe specii, dintre care cel mai frecvent se întâlnesc cormoranul mare şi cel mic, stârcul cenuşiu, cel purpuriu şi cel galben, stârcul de noapte, lopătarul, ţigănuşul, egreta mică şi cea mare, chirighița cu obraz alb, chira de baltă şi pescăruşul râzător. În afară de habitatul acvatic şi amfibiu, Delta Dunării şi complexul Razim-Sinoie prezintă şi habitate terestre importante pentru un număr foarte mare de specii cântătoare, multe dintre ele fiind de interes european pentru conservare.

Stufărişurile şi păpurişurile bogate în mărăcinişuri adăpostesc importante populaţii de gușă-vânătă şi privighetoare de baltă, iar în pădurile de pe grinduri cuibăresc mai multe specii protejate de ciocănitori și muscari, ciocârlia de pădure, presura de grădină, alături de f oarte multe pitulici, pițigoi, presuri, muscari, sturzi, privighetori, grauri etc.

Pajiștile cu tufărişuri sunt importante pentru sfrânciocul roşiatic şi cel cu cap negru, silvia porumbacă, ciocârlia de stol, pasărea ogorului, ciocârlia de Bărăgan, fâsa de câmp etc. Situl este un cartier de iernare foarte important pentru mai multe specii de păsări cărora le oferă locuri de hrănire şi odihnă.

În cadrul Uniunii Europene, România și Bulgaria prezintă singurele zone de iernare pentru gâsca cu gât roşu. Majoritatea efectivelor acestei specii, care este periclitată la nivel

159

internațional, sunt cantonate în Delta Dunării și Co mplexul Ra zim-Sinoie. A lte sp ecii de interes european pentru conservare care găsesc hrană suficientă şi condiții cl imatice adecvate pentru iernare în Delta Dunării sunt gârlița mică, cormoranul pitic, lebăda de iarnă, egreta mare, eretele vânăt, acvila ţipătoare mare, şoimul dunărean, cufundarul arctic, cufundarul mic și ferestrașul mic.

Toate acestea, împreună cu multe alte specii, rămân după terminarea cuibăritului sau coboară împinse de frigul din nordul continentului să ierneze în efective foarte mari în sit. Zona Deltei Dunării și a co mplexului de l acuri Razim-Sinoie se află pe culoarul de migrație Via Pontica, una dintre cele mai mari rute folosite de păsările migratoare. Situl este traversat în perioadele de m igrație de sute de mii de păsări, care se opresc pentru hrană și odihnă în ecosistemele de aici, în drumul lor spre cartierele de iernare din bazinul mediteranean sau de pe continentul af rican. D intre ace stea am intim pe ce le de i nteres european pentru conservare: gâsca cu gât roşu, barza albă, barza neagră, cormoranul mic, pescărița mare, pescăruşul mic şi chira de mare.

Toamna şi primăvara, zonele cu apă mică sau mâlurile unor lacuri secate se umplu de păsări de țărm migratoare din zeci de specii, multe dintre cele protejate fiind prezente cu efective foarte mari, precum bătăușul, piciorongul, ciocîntorsul, prundăraşul de sărătură, notatiţa, ploierul auriu sau becaţina mare. Pe lângă acestea mai apar în pasaj şi foarte multe specii de fluierari, fugaci, prundărași, dar și nagâți, sitari, culici, becaţine sau nisipari. În timpul pasajelor, dar şi în tot sezonul rece, se pot întâlni specii rare și f oarte r are pentru avifauna țării noastre precum fluierarul sur, pietruşul, ielcovanul, rața de ghețuri, rața cu cap alb, r ața neagră, rața catifelată, nagâțul cu coadă albă, cocorul mic, sitarul de mal nordic, lebăda mică, rața cucuiată, eiderul sau fugaciul pitic.

Specii nordice de pescăruși care vin foarte rar din extremul nord şi se pot observa în Delta Dunării și complexul Razim-Sinoie sunt pescăruşul cu aripi albe, pescăruşul de ghețuri, pescărușul negru sau pescărușul rozalb. Multitudinea de păsări atrag în timpul m igrațiilor foarte multe exemplare de păsări răpitoare, protejate în spațiul co munitar, pr ecum eretele sur, acvila țipătoare mică, eretele vânăt, şerparul, gaia neagră, erete alb, acvila mică, vulturul pescar, codalbul, şoimul călător, şorecarul mare, şoimul dunărean, acvila de câmp, şorecarul mare şi şoimul de iarnă. Multe dintre acestea rămân să cuibărească în Delta Dunării așa cum o fac eretele de stuf, şoimul dunărean, vânturelul de seară, uliul cu picioare scurte, codalbul, şoimul călător, şorecarul mare şi gaia neagră.

Dintre păsările cântătoare există specii nordice din care se pot observa câteva exemplare trecând în pasaj prin acest sit. Astfel putem întâlnii cinteza de iarnă, mătăsarul și pasărea omătului, dar și specii caracteristice habitatelor montane care ajung aici în mod ocazional așa cum sunt mierla gulerată, prundărașul de munte, ciocârlia urechiată, fluturașul de stâncă, alunarul sau forfecuţa.

Toate aspectele enumerate reprezintă doar câteva dintre atributele care acordă zonei Deltei Dunării şi complexului de lacuri Razim-Sinoie o importanţă foarte mare în protecţia avifaunei pe pl an național dar şi internațional şi fac din această zonă un punct focal pentru conservarea biodiversităţii la un nivel global.

Vulnerabilitate

Situl este vulnerabil la poluarea apei care ajunge aici pe Dunăre, dar şi la substanţele chimice folosite în activităţile agricole locale sau la alte substanţe poluante cu impact toxicologic, toate putând produce uneori mortalităţi ridicate prin otrăvirea păsărilor sau scăderea ofertei trofice a acestora.

Braconajul afectează grav populaţiile de păsări, dar şi oferta lor trofică formată inclusiv din unele specii protejate la nivel internaţional.

Vânătoarea, deşi este o activitate reglementată în Deltă, vizând doar anumite specii, zone şi perioade din an, manifestă un impact negativ asupra tuturor speciilor de păsări, acestea f iind d e multe ori alungate din teritoriile de hrănire sau odihnă. Incendierea suprafeţelor de stuf distruge locuri de cuibărit şi adăpost, la fel ca şi depozitarea ilegală a deşeurilor.

160

Păşunatul practicat intensiv în unele zone poate distruge locurile de cuibărit şi chiar cuibul, ponta sau puii unor specii precum cele de ţărm. Totodată, absenţa îndelungată o oricărei forme de păşunat (de exemplu, pe Grindul Lupilor) a condus la dispariţia unor locuri de cuibărit pentru ciovlica ruginie şi alte specii de păsări de ţărm, prin schimbarea compoziţiei covorului vegetal.

Circulaţia pe apă cu ajutorul ambarcaţiunilor mari şi mici manifestă un impact major asupra păsărilor mai ales în zonele unde acestea găsesc surse importante de hrană.

Turismul î n af ara t raseelor au torizate ar e un i mpact m ajor asu pra avif aunei, f iind afectate în special coloniile de cuibărire sau chiar locuri importante de hrănire care se află în zone uşor accesibile.

Colectarea ouălor şi a puilor este o activitate ilegală care se desfăşoară în unele zone din Deltă, mai ales în acelea care nu beneficiază de un statut strict de protecţie.

La l imita sit ului, î n pr ezent, sunt pl anificate a se r idica o se rie de parcuri eoliene, totalizând peste 500 de turbine, unele fiind deja construite şi funcţionale. Sunt afectate astfel populaţiile de păsări mai ales în timpul migraţiei (prin coliziune sau prin limitarea zonelor de zbor), dar şi în timpul deplasărilor locale între habitatele de hrănire şi cele de cuibărire sau între cele de hrănire şi cele de odihnă (aşa cum este cazul cârdurilor de gâşte care se hrănesc pe culturile agricole şi se retrag pentru odihnă pe lacuri).

161

10. INSTALAŢII DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE ŞI CONSTRUCŢII FORESTIERE

Pentru asigur area unor raporturi principiale şi eficiente între unităţile de cultură şi

exploatare a pădurilor, sub raportul menţinerii integrităţii arboretelor, se impune realizarea unei reţele corespunzătoare de instalaţii pentru recoltarea, colectarea şi transportul lemnului şi stabilirea de tehnologii adecvate exigenţelor sporite ale unei silviculturi ce promovează într-un grad maxim regenerarea pe cale naturală a arboretelor.

10.1. Instalaţii de transport

Instalaţiile de transport existente în raza Ocolului Silvic Tulcea, care dese rvesc recoltarea, colectarea şi transportul masei lemnoase sau alte servicii legate de gospodărirea fondului forestier sunt prezentate în tabelul următor.

Tabelul 10.1.1.

Nr. crt.

Indica-tiv

drum Denumirea drumului

Lungimea – km - Suprafaţa deservită

(ha)

Volum exploatabil

deservit (m3)

În fond forestie

r

În afara fondului forestie

r

Totală

0 1 2 3 4 5 6 7 INSTALAŢII DE TRANSPORT EXISTENTE

Căi fluviale 1 DP001 Fluviul Dunărea+Braţul Sulina 44,8 57,5 102,3 4502,25 168544 2 DP002 Braţul Chilia 91,0 68,6 159,6 3479,00 14490 3 DP003 Braţul Tătaru 16,0 - 16,0 396,37 32683 4 DP004 Braţul Cernovca 21,5 - 21,5 145,27 - 5 DP007 Canalul Pardina 26,0 - 26,0 205,26 15589

Total căi fluviale 199,3 126,1 325,4 8728,15 231306 Drumuri publice

6 DP005 D.C. Letea - Cardon - 12,0 12,0 3523,14 -

7 DP008 D.C. Tudor Vladimirescu - Cetalchioi 3,5 6,0 9,5 1023,64 52263

Total drumuri publice 3,5 18,0 21,5 4546,78 52263 Total instalaţii de transport 202,8 144,1 346,9 13274,93 283569

Densitatea reţelei instalaţiilor de transport este de 26,14 m/ha ( 24,52 m/ha din căi

fluviale şi 1,62 m/ha din drumuri publice). Accesibilitatea fondului de producţie şi a posibilităţii este prezentată în tabelul 10.1.2.

Tabelul 10.1.2.

Specificări Accesibilitatea (%)

Actuală La sfârşitul cincinalului

1 2 3 Fond forestier total (% din suprafaţă) 74 74

Fond de producţie (% din suprafaţă)

Total, din care: 100 100 Exploatabile 100 100 Preexploatabil 100 100 Neexploatabil 100 100

Fond de protecţie (% din suprafaţă) Total 100 100

Posibilitate (% din volum)

Total, din care: 93 93 Produse principale 100 100 Produse secundare 100 100 Lucrări de conservare 83 83 Tăieri de igienă 79 79

162

Accesibilitatea s -a determinat pentru distanţa de colectare de maxim 1,2 Km. Instalaţiile de transport actuale asigură o accesibilitate a fondului forestier total de 74%, a fondului forestier productiv şi a posibilităţii de produse principale 100% şi a posibilităţii de produse secundare de 100%.

La subcapitolul 16.3. este prezentată accesibilitatea fondului forestier şi a posibilităţii cincinale.

10.2. Tehnologii de exploatare

Exploatarea produselor lemnoase ale pădurii se face în conformitate cu prevederile amenajamentelor şi ale instrucţiunilor privind termenele, modalităţile şi epocile de r ecoltare, scoatere şi transport al materialului lemnos.

La exploatarea masei lemnoase ocolul silvic, agenţii economici şi persoanele fizice autorizate au obligaţia să folosească tehnologii de recoltare şi de scoatere a lemnului din pădure care să nu producă degradarea solului şi a malurilor apelor, distrugerea sau vătămarea seminţişului utilizabil a arborilor nedestinaţi exploatării şi a scaunelor peste limitele admise de instrucţiunile în vigoare.

Tehnologiile de exploatare a masei lemnoase din parchete, instalaţiile şi mijloacele de scos-apropiat se aprobă de şeful ocolului silvic. Tehnologia de exploatare se înscrie în autorizaţia de exploatare. Se vor aproba tehnologii de exploatare diferenţiate care să asigure protejarea obiectivelor menţionate m ai su s, interzicându-se folosirea de tehnologii de exploatare a arborilor cu coroană. Cea mai indicată tehnologie de exploatare pentru zona în care se află Ocolul Silvic Tulcea este “părţi de arbore”. Coroana arborilor va fi fasonată la locul de doborâre, pachetizată în legături cu dimensiuni reduse, astfel încât prin scoaterea acestora să se evite degradarea solului, a arborilor, a scaunelor şi a seminţişului.

La exploatarea masei lemnoase se vor respecta următoarele reguli: - la tăierile definitive cu regenerare naturală asigurată, se taie şi se valorifică şi

seminţişurile neutilizabile prevăzute în actele de punere în valoare, evitându-se vătămarea grupelor de seminţiş utilizabil (în cazul tăierilor progresive);

- arborii uscaţi şi iescarii se doboară şi se fasonează înaintea începerii exploatării parchetului;

- la tăierile în crâng se recoltează şi subarboretul indiferent de dimensiuni. Colectarea materialului lemnos se va face numai pe t raseele aprobate, materializate

pe t eren l a pr edarea par chetului, cu respectarea strictă a tehnologiilor aprobate, a elementelor de gabarit ale drumurilor de tractor şi platformelor primare.

Traseele drumurilor de tractor vor urmări porţiunile fără seminţiş utilizabil, lăţimea platformei se va realiza de maxim 4 m.

Arborii nemarcaţi, limitrofi căilor de acces aprobate se vor proteja împotriva vătămărilor prin lungoane, ţăruşi, manşoane etc.

10.3. Construcţii forestiere

Construcţiile forestiere existente în Ocolul Silvic Tulcea sunt indicate în subcapitolul 14.2. „Planul construcţiilor forestiere”. Starea construcţiilor existente este bună.

Tabelul 10.3.1.

Natura construcţiei

Unitatea amenajistică în

care se află construcţia

Materialele din care sunt clădite Suprafaţa

-m2-

Starea clădirii Fundaţia Pereţii Acoperiş

Canton silvic 16C UP I fără cărămidă azbociment 50 degradată Canton silvic

Mila 26 77C UP III beton lemn ţiglă 250 foarte bună

Canton silvic Beiu 23C UP XIV beton lemn ţiglă 200 bună

Depozit silvic Tulcea 34C UP XIV - - - - -

163

11. ANALIZA EFICACITĂŢII MODULUI DE GOSPODĂRIRE A PĂDURILOR

11.1. Realizarea continuităţii funcţionale

Continuitatea funcţională se realizează prin permanenţa pădurii cu structură corespunzătoare funcţiilor atribuite. În tabelul următor este prezentată repartiţia suprafeţei fondului forestier pe unităţi de producţie, grupe, categorii şi tipuri de categorii funcţionale.

Tabelul 11.1.1.

U.P.

Anul ame-na-jării

Tipuri de categorii funcţionale Total (ha)

Alte tere-nuri (ha)

TOTAL (ha)

T.I T.II T.III T.IV Total

grupa I

T.VI Total grupa a II-a Subgrupe şi categorii funcţionale 2.1B 2.1C

5C 2I 3B 3E 4I 5G 5H 3A 5L 1D 1F

I 2004 - 149,7 - - - - - - - 435,8 348,9 934,4 520,5 - 520,5 1454,9 113,6 1568,5 2009 - 212,0 - - 235,8 1,0 - 523,5 - 405,7 106,0 1484,0 - - - 1484,0 105,0 1589,0 2014 - 210,18 - - 303,17 - 58,38 - 621,44 - - 1193,17 247,89 66,83 314,72 1507,89 111,97 1619,86

II 2004 - 292,0 - - - - - - 923,7 16,3 1232,0 - - - 1232,0 156,0 1388,0 2009 - 569,9 - - 72,6 - - - 629,9 - 1272,4 - - - 1272,4 122,6 1395,0 2014 - 593,54 - - 150,09 - 3,26 - 471,26 - - 1218,15 - - - 1218,15 181,37 1399,52

III 2004 - - - - - - - - - 56,9 140,5 197,4 1926,6 - 1926,6 2124,0 118,6 2242,6 2009 - 140,7 - - 105,7 - - 1872,3 - - - 2118,7 - - - 2118,7 103,5 2222,2 2014 - 124,91 - - 102,38 - - - - - - 227,29 1674,03 179,29 1853,32 2080,61 166,33 2246,94

IV 2004 - - - 51,1 - - - - - 385,1 471,9 908,1 101,8 211,0 319,8 1220,9 370,5 1591,4 2009 - 222,2 - 59,8 331,5 - - 317,3 - 57,9 256,3 1245,0 - - - 1245,0 322,4 1567,4 2014 - 244,93 - 57,99 319,57 - 3,83 - 336,02 - - 962,34 80,38 236,09 316,47 1278,81 330,90 1612,71

V 2004 689,2 319,5 329,4 - - - - - - - - 1338,1 - - - 1338,1 763,1 2101,2 2009 722,7 343,5 270,4 - - - - - - - - 1336,6 - - - 1336,6 800,4 2137,0 2014 714,37 362,86 244,44 - - - - - - - - 1321,67 - - - 1321,67 827,62 2149,29

VI 2004 643,7 - 1240,4 - - - - - - - - 1884,1 - - - 1884,1 1743,3 3627,4 2009 665,9 - 1182,5 - - - - - - - - 1848,4 - - - 1848,4 1800,1 3648,5 2014 653,32 - 1144,34 - - - - - - - - 1797,66 - - - 1797,66 1878,23 3675,89

XIV 2004 - - - - - - - - - 407,9 173,1 581,0 - - - 581,0 130,2 711,2 2009 - 57,0 - - 80,6 - - - - 295,1 48,8 481,5 - - - 481,5 84,0 454,5 2014 - 53,33 - - 167,90 - 10,12 - 255,66 - - 487,01 - - - 487,01 83,71 570,72

OS 2004 1322,9 761,2 1569,8 51,1 - - - - - 2209,4 1150,7 7075,1 2548,9 211,0 2759,9 9385,0 3375,3 13230,3 2009 1388,6 1545,3 1452,9 59,8 826,2 1,0 - 2713,1 - 1388,6 411,1 9786,6 - - - 9786,6 3338,0 13124,6 2014 1367,69 1589,75 1388,78 57,99 1043,11 - 75,59 - 1684,38 - - 7207,29 2002,30 482,21 2484,51 9691,80 3583,13 13274,93

Din analiza datelor prezentate în tabel se observă că suprafaţa fondului forestier al

Ocolului Silvic Tulcea a fost încadrată în grupa I şi grupa a II-a funcţională. La act uala am enajare s -au revizuit categoriile funcţionale în raport cu obiectivele

social-economice şi ecologice stabilite pentru pădurile ocolului silvic. Astfel datorită includerii arboretelor în ariile protejate cuprinse în reţeaua ecologică

„Natura 2000” acestora l i s -a atribuit categoria funcţională 1.5L. Prin urmare o parte din categoriile funcţionale de la amenajarea anterioară au devenit secundare. De asemenea, în scopul menţinerii rolului peisagistic de-a lungul braţelor Dunării: Chilia şi Sulina s-au reconsiderat categoriile 1.4I şi 1.2I pentru arboretele situate în vecinătatea lacurilor şi zonelor de înmlăştinare.

În vederea îmbunătăţirii însuşirilor de protecţie, pentru arboretele din cadrul ocolului silvic s-au prevăzut următoarele:

- împădurirea golurilor; - dirijarea arboretelor spre realizarea compoziţiei-ţel. Aceste măsuri conferă arboretelor însuşiri de protecţie cu efecte deosebite.

11.2. Dinamica dezvoltării fondului forestier

Scopul amenajării este organizarea pădurilor prin măsuri silvotehnice concretizate în

planuri, în vederea dirijării lor spre structura optimă (normală). Organizarea actuală a pădurilor Ocolului Silvic Tulcea, concretizată în structură

(compoziţie, distribuţie supraterană, repartiţie spaţială a diametrelor) diferă de cea a modelului normal.

164

Soluţiile silvotehnice prevăzute prin actuala amenajare, urmăresc dirijarea organizării pădurilor spre structura normală, corespunzătoare funcţiilor atribuite şi în concordanţă cu cerinţele ecologice ale speciilor forestiere.

Rezultatele soluţiilor silvotehnice prevăzute pentru cincinalul 2014-2018, vo r fi analizate la sfârşitul acestuia şi în raport de dinamica organizării pădurilor comparativ cu modelul optim (normal), vor fi continuate soluţiile care au dat rezultate corespunzătoare, stabilindu-se totodată şi alte măsuri silvotehnice, potrivit noii structuri a pădurii.

La capitolul 15 “Dinamica dezvoltării fondului forestier” este prezentată dezvoltarea fondului forestier pe etape. 11.2.1. Indicatori cantitativi

Suprafaţa actuală a fondului forestier este mai mare decât ce a de l a am enajarea precedentă cu 150,33 ha. Această diferenţă se justifică prin:

- diferenţe datorate determinării analitice a suprafeţelor: +303,03 ha; - depuneri de aluviuni: +45,91 ha; - diferenţe datorate determinării analitice a suprafeţelor: -184,33 ha; - erodări de maluri: -11,10 ha; - ieşiri cu acte legale: -0,20 ha; - restituiri de terenuri în baza Legii 1/2000: -2,98 ha;

În tabelul următor este prezentată evoluţia principalilor indicatori cantitativi ai structurii şi mărimii fondului forestier. Tabelul 11.2.1.1.

Nr. crt. Indicatori cantitativi U.M.

Anul amenajării: Valoare

2004 2009 2014 2018 Viitor 0 1 2 3 4 5 6

1 Ponderea pădurilor în suprafaţa totală a fondului forestier % 67 63 63 73 73

2 Volum lemnos pe picior – total mii m3 2182 1235 1123 1063 1415 3 Volum lemnos pe picior – mediu m3/ha 141 150 128 110 146 4 Clasa de producţie – medie III7 III8 III8 III7 III2 5 Creşterea curentă – totală m3 63092 34262 35394 37163 46827 6 Creşterea curentă – medie m3/an/ha 4,0 4,2 4,0 3,8 4,8 7 Creşterea curentă totală – fond de producţie m3 45981 15951 12759 13398 16883 8 Creşterea curentă medie – fond de producţie m3/ha 4,8 4,9 3,6 3,2 4,1 9 Posibilitatea de produse principale m3/an 152250 42628 28718 12325 12290

10 Indice de recoltare din produse principale m3/an/ha 16,0 5,2 3,3 1,3 1,3 11 Posibilitatea de produse secundare m3/an 4635 1302 1444 1590 1134 12 Indice de recoltare din produse secundare m3/an/ha 0,3 0,2 0,2 0,17 0,12

Prin amenajamente s -a avut în vedere crearea unui cadru convenabil aplicării unei gospodăriri intensive, diferenţiate sub raport ecologic şi economic. Pentru cincinalele următoare şi pentru viitor se preconizează o creştere permanentă a preocupărilor ocolului silvic în vederea sporirii productivităţii pădurilor şi a creşterii capacităţii de protecţie a acestora, pentru ca, în final, structura şi mărimea fondului forestier să se normalizeze. Date concludente privind aceste aspecte sunt prezentate în capitolul 15 “Dinamica dezvoltării fondului forestier”. 11.2.2. Indicatori calitativi Din analiza evoluţiei indicatorilor calitativi se evidenţiază următoarele:

a) Structura fondului de producţie pe specii între amenajarea precedentă şi cea actuală se prezintă astfel:

-39SA 24PLZ 7PLC 6PLA 6SC 6FR 5FRB 5DT 2DM (la amenajarea din 2009); -34SA 27PLZ 8PLC 7PLA 7SC 6FRB 5FR 5DT 1DM (la amenajarea din 2014).

Se observă că proporţia speciilor de bază s-a modificat;

165

b) În ceea ce priveşte modul de regenerare 47% sunt din sămânţă, 44% din plantaţii, 9% din lăstari pentru amenajarea precedentă şi 52% sunt din sămânţă, 43% din plantaţii şi 5% din lăstari pentru amenajarea actuală; c) Suprafaţa arboretelor pentru care se reglementează producţia este 3575,87 ha (reprezentând 41% din suprafaţa totală de pădure);

d) Pentru ca pe viitor arboretele să aibă un efect protector cât mai ridicat, se impun următoarele:

- aplicarea măsurilor silvotehnice corespunzătoare pentru a se ajunge la normalizarea fondului forestier; - realizarea compoziţiei ţel finale Din cele prezentate mai sus se observă preocuparea permanentă a ocolului silvic pentru creşterea eficacităţii productive şi protective a pădurilor.

166

12. DIVERSE 12.1. Data intrării în vigoare a amenajamentelor. Durata de aplicare a acestora Amenajamentele Ocolului Silvic Tulcea intră în vigoare la 1 ianuarie 2014. Durata de aplicare a acestora este de 5 ani, adică până în anul 2018, an în care se execută o nouă amenajare.

12.2. Recomandări privind ţinerea evidenţei lucrărilor executate pe parcursul duratei de valabilitate a amenajamentelor

Ocolul silvic are următoarele obligaţii: - să respecte prevederile amenajamentelor; - să opereze evidenţele amenajamentelor la zi, conform datelor cerute de formularele privind aplicarea lor; - să noteze toate evenimentele importante survenite în cursul aplicării amenajamentelor, schimbări de folosinţă, construcţii, date fenologice, calamităţi, lucrări de combatere a dăunătorilor şi bolilor, etc.; - să refacă bornele deteriorate sau distruse şi să împrospăteze pichetajul limitelor parcelare înainte de începerea lucrărilor de amenajare de teren; - să păstreze în bună stare amenajamentele şi hărţile ce le însoţesc precum şi amenajamentele vechi existente la ocol; - să raporteze eventualele ridicări în plan executate în decursul aplicării amenajamentului, păstrând la arhivă carnetele de teren; - să respecte ordinele şi indicaţiile privitoare la gospodărirea pădurilor. 12.3. Indicarea hărţilor amenajamentelor Amenajamentele unităţilor de producţie sunt însoţite de următoarele hărţi la scara 1:10000:

- harta arboretelor; - harta lucrărilor de cultură şi exploatare.

Studiul general este însoţit de următoarele hărţi la scara 1:50000: - harta de ansamblu a ocolului silvic; - harta tipurilor de sol; - harta tipurilor de staţiune.

12.4. Colectivul de elaborare a amenajamentelor

A. Pentru lucrările de teren: Şef proiect: ing. Ciprian Bădescu Descrieri parcelare: ing. Viorel Gancea (U.P I,III) ing. Mihai Georgel ( U.P.IV,VI) ing. Roman Dorian ( U.P.V, XIV) Inventarieri arborete: ing. Mihai Georgel ( U.P.II,III,IV,VI) Ridicări GPS: ing. George Luca (U.P.I,II, III,IV,V,VI,XIV) Recepţia lucrărilor de teren:

din partea Direcţiei Sivice Tulcea: ing. Ştefan Pârcălabu din partea Ocolului Silvic Tulcea:

- şef ocol: ing. Ionuţ Matei - inginer fond forestier: ing. Cristian Topoleanu Îndrumare şi control:

167

- expert C.T.A.P. - I.C.A.S.Bucureşti: ing. Constantin Boboc B. Lucrări de redactare:

Şef proiect : ing. Ciprian Bădescu Redactarea proiectelor: ing. Traian Popa (S.G.) tehn. Maria Vintilă (S.G.) ing. Viorel Gancea (U.P. I, III)

ing. Mihai Georgel (U.P.II, IV,VI) ing. Roman Dorian (U.P. V, XIV)

Raportări grafice: ing. George Luca (U.P.I,II, III,IV,V,VI, XIV) Introducerea şi prelucrarea datelor pe calculator: ing. Rodica Stanciu Îndrumare şi control: Expert C.T.A.P.- I.C.A.S.Bucureşti: ing. Constantin Boboc Şef staţiune: ing. Silviu Păunescu

12.5. Bibliografie C.Chiriţă şi colab. - “Staţiuni forestiere”, Editura Academiei, Bucureşti, 1977. C.Chiriţă - “Pedologie forestieră”, Editura Academiei, Bucureşti, 1977. V.Giurgiu şi colab. - “Biometria arborilor şi arboretelor din România”, Editura Ceres, Bucureşti, 1972. N.Rucareanu, I. Leahu - “Amenajarea pădurilor”, Editura Ceres, Bucureşti, 1988. E.Negulescu şi -“Silvicultura”, vol.I şi II, Editura Ceres, Bucureşti, 1973. colaboratorii săi I.Florescu -“Silvicultura”, Editura Didactică şi Pedologică, Bucureşti, 1981 I.Leahu -“Dendrometrie”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,1994. I.Leahu -“Flora indicatoare din pădurile noastre”, Ed. Agrosilvică, Bucuresti,1967. V.Stănescu -“Dendrologie”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,1979 I.Damian -“Împăduriri”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,1969. A.Negruţiu -“Vânătoare şi salmonicultură”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucuresti, 1983. A.Haralamb -“Cultura speciilor forestiere”, ediţia a III-a, Editura Agrosilvică, Bucureşti, 1967. L.Petrescu -“Îndrumător pentru lucrările de îngrijire a arboretelor”, Editura Ceres, Bucureşti, 1971. C.Costea -“Economia şi conducerea întreprinderilor forestiere”, Editura Ceres, Bucuresti, 1989. I.C.P.A. -“Sistemul român de clasificare a solurilor”, Bucureşti, 1980. I.N.C. -“Atlasul climatologic al R.S.R.”, Institutul Meteorologic, Bucureşti, 1966. I.C.A.S. -“Îndrumar pentru amenajarea pădurilor”, vol. I şi II, Bucureşti, 1984. I.C.A.S. -“Amenajamentul U.P.I Sălceni 2009 I.C.A.S. -“Amenajamentul U.P.II Tudor Vladimirescu 2009 I.C.A.S. -“Amenajamentul U.P.III Maluic 2009 I.C.A.S. -“Amenajamentul U.P.IV Tătaru 2009 I.C.A.S. -“Amenajamentul U.P.V Periprava 2009 I.C.A.S. -“Amenajamentul U.P.VI Letea 2009 I.C.A.S. -“Amenajamentul U.P.XIV Tulcea 2009 I.C.A.S. -“Studiul General O.S. Tulcea 2009 * * * -“Enciclopedia geografică a României”, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982. * * * -“Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor”, Bucureşti, 2000. * * * -“Norme tehnice pentru alegerea şi aplicarea tratamentelor”, Bucureşti, 2000. * * * -“Norme tehnice pentru îngrijirea şi conducerea arboretelor”, Bucureşti, 2000. * * * -“Îndrumări tehnice pentru compoziţii, scheme şi tehnologii de regenerare”, Bucureşti, 2000;

168

* * * -“Îndrumări tehnice pentru reconstrucţia ecologică a pădurilor”, Bucureşti, 1988. * * * -“Legea nr.46/2008”.

12.6. Procese verbale

12.6.1. Proces -verbal al Conferinţei I de amenajare

169

170

171

12.6.2. Proces - verbal de recepţie finală

172

173

174

175

176

177

178

179

12.6.3. Proces - verbal al Conferinţei a II –a de amenajare

180

I. LA NIVELUL OCOLULUI SILVIC

1. Suprafaţa fondului forestier este de 13274,93 ha, şi este împărţită, la actuala amenajare, în şapte unităţi de producţie:

- U.P.I Sălceni – 1619,86 ha - U.P.II Tudor Vladimirescu – 1399,52 ha - U.P.III Maliuc – 2246,94 ha

- U.P.IV Tătaru – 1612,71 ha - U.P. V Periprava – 2149,29 ha - U.P. VI Letea – 3675,89 ha - U.P. XIV Tulcea – 570,72 ha Suprafaţa actuală este mai mare decât cea de la amenajarea precedentă (13124,6 ha)

cu 150,33 ha. Această diferenţă se justifică astfel: - diferenţe datorate determinării analitice a suprafeţelor: +303,03 ha; - depuneri de aluviuni: +45,91 ha; - diferenţe datorate determinării analitice a suprafeţelor: -184,33 ha; - erodări maluri: - 11,10 ha; - ieşiri cu acte legale: - 0,20 ha; - restituiri de terenuri în baza Legii 1/2000: - 2,98 ha;

Repartizarea fondului forestier pe categorii de folosinţă se prezintă astfel: 1.1. Terenuri acoperite cu pădure: - 8789,56 ha; 1.2. Clasă de regenerare: – 902,24 ha; 1.3. Terenuri afectate gospodăririi pădurilor: – 191,07 ha, din care:

- linii parcelare principale: - 53,64 ha; - terenuri pentru hrana vânatului: – 57,16 ha; - clădiri, curţi: – 1,42 ha; - pepiniere: - 10,49 ha; - terenuri cultivate pentru nevoile administraţiei: – 3,03 ha; - ape care fac parte din fondul forestier: - 24,93 ha; - culoare pentru linii de înaltă tensiune: – 40,40 ha;

1.4. Terenuri neproductive: – 3269,30 ha; 1.5. Terenuri scoase temporar din fondul forestier: – 122,76 ha, din care:

- terenuri transmise prin acte normative în folosinţa temporară: – 0,41 ha; - ocupaţii şi litigii: – 122,35 ha.

2. Zonarea funcţională

Pădurile Ocolului Silvic Tulcea au fost încadrate în grupele I şi a II - a funcţională cu următoarele categorii funcţionale: Grupa I:

- 2I – pădurile situate pe terenuri cu înmlăştinare permanentă din Delta Dunării (T.II) – 1589,75 ha;

- 3B – pădurile situate în vecinătatea Mării Negre şi a lacurilor litorale, pe o distanţă de 15 km (T.II) – 1388,78 ha;

- 3E – perdele forestiere de protecţie a căilor de comunicaţie (T.II) – 57,99 ha; - 4I – păduri situate de-a lungul căilor turistice de importanţă deosebită (T.II) –

1043,11 ha; - 5C – rezervaţii naturale (Pădurea Letea), ce cuprind suprafeţe de teren şi ape din

fondul forestier de întinderi variate, destinate conservării unor medii de viaţă, a genofondului şi ecofondului forestier (T.I) – 1367,69 ha;

- 5H – pădurile stabilite ca rezervaţii pentru producerea de seminţe forestiere şi conservării genofondului forestier (T.II) – 75,59 ha;

181

- 5L - pădurile incluse în ariile protejate cuprinse în reţeaua ecologică „Natura 2000” (TIII) – 1684,38 ha. Grupa a II - a: - 1B – păduri destinate să producă, în principal, arbori groşi de calitate superioară pentru lemn de cherestea (TVI) – 2002,30 ha; - 1C – păduri destinate să producă, în principal, arbori mijlocii subţiri pentru celuloză, construcţii rurale şi alte utilizări (TVI) – 482,21 ha.

De menţionat că în grupa a II-a funcţională au fost încadrate arboretele din incintele îndiguite.

3. Subunităţi de gospodărire

Fondul forestier este organizat în şapte unităţi de producţie.

În cadrul acestora s-au constituit următoarele subunităţi de gospodărire: - S.U.P.”X” – zăvoaie de plopi şi sălcii – 1003,05 ha; - S.U.P.”Y” - crâng cu tăieri în scaun – 584,48 ha; - S.U.P.”Z” – culturi de plopi şi sălcii selecţionate – 1636,68 ha; - S.U.P.”Q” – crâng simplu - salcâm – 351,66 ha; - S.U.P.”M”– păduri supuse regimului de conservare deosebită – 3770,41 ha; - S.U.P.”E” – rezervaţii pentru ocrotirea integrală a naturii – 1367,69 ha; - S.U.P.”K” – rezervaţii de seminţe – 75,59 ha.

4. Bazele de amenajare

Bazele de amenajare adoptate sunt:

- regimul: pentru regenerarea arboretelor din Ocolul Silvic Tulcea se aplică regimul codru în frăsinete, stejărete, şleauri de luncă, codru convenţional în culturile de plopi euramericani şi regimul crâng în sălcete, plopişuri de plopi indigeni, zăvoaie de plopi şi sălcii şi salcâmete;

- compoziţia ţel – s-a adoptat în concordanţă cu tipul natural fundamental de pădure. - tratamente: tăieri rase în parchete mici în culturile de plopi euramericani şi în sălcetele

cu vârste înaintate sau cele cu consistenţe reduse, pe o suprafaţă de 822,26 ha, crângul simplu cu tăieri de jos în sălcetele situate în condiţii de inundabilitate scurtă, în plopişurile de plopi indigeni şi în zăvoaiele de plopi şi sălcii, pe o suprafaţă de 16,25 ha, crâng cu tăieri în scaun pentru arborete de salcie aflate în condiţii de inundabilitate repetată, pe o suprafaţă de 83,53 ha şi tăieri progresive în arborete de frasin pe 66,55 ha;

- exploatabilitatea: pentru arboretele încadrate în S.U.P.”Q”, S.U.P.”X”, S.U.P.”Y” şi S.U.P.”Z” s -a stabilit exploatabilitatea de protecţie pentru arboretele încadrate în grupa I funcţională şi exploatabilitatea tehnică pentru arboretele din incintele îndiguite în grupa a II-a funcţională;

- cicluri: de 25 de ani pentru S.U.P.”Q” (U.P. III şi U.P.IV), pentru S.U.P. „X” - 25 de ani (U.P. IV şi U.P. XIV) şi 30 de ani (U.P. I şi U.P.II), pentru S.U.P. „Y” - 20 de ani (U.P. I,U.P.II şi U.P.IV) şi 25 de ani (U.P. I şi U.P.III) pentru S.U.P. „Z”.

5. Posibilitatea adoptată

Posibilitatea de pr oduse pr incipale est e de 28718 m 3/an (6468 m3/an din S.U.P.”X”,

4316 m3/an din S.U.P.”Y” şi 17934 m3/an din S.U.P.”Z” ). Posibilitatea de pr oduse se cundare est e de 1444 m 3/an, care se va r ecolta pr in

executarea următoarelor lucrări: - curăţiri pe 41,91 ha/an, cu un volum de 87 m3/an; - rărituri pe 69,71 ha/an cu un volum de 1357 m3/an.

Anual se va extrage prin tăieri de igienă un volum de 2700 m3. Prin tăieri de conservare se vor extrage anual 16975 m3.

182

II. ANALIZA UNITĂŢILOR DE PRODUCŢIE

U.P. I SĂLCENI

1. Suprafaţa unităţii de producţie este de 1619,86 ha, mai mare cu 30,86 ha faţă de cea de la amenajarea precedentă.

Această diferenţă se justifică prin: - diferenţe datorate determinării analitice a suprafeţelor: +35,96 ha; - diferenţe datorate determinării analitice a suprafeţelor: -26,42 ha; - depuneri de aluviuni +22,94 ha; - erodări maluri: - 1,62 ha; Suprafaţa acoperită cu pădure este de 1349,34 ha, clasă de regenerare este de

158,55 ha, iar cea fără vegetaţie forestieră este de 111,97 ha, din care: - clădiri, curţi (C) – 0,03 ha (u.a.: 16C); - terenuri cultivate pentru nevoile administraţiei (A) – 0,45 ha (u.a.: 16A); - ape care fac parte din fondul forestier (T) – 24,93 ha ( u.a.: 95T, 96T, 97T, 98T) - culoare pentru linii de înaltă tensiune (R) – 34,88 ha (u.a.: 42R, 45R, 47R, 56R, 60R,

63R, 67R, 70R, 75R, 76R, 77R, 78R, 79R, 80R, 81R, 82R, 83R, 84R, 86R); - terenuri neproductive (N) – 51,55 ha (u.a.: 1N, 9N, 10N, 22N, 23N, 24N, 25N, 27N,

30N, 33N, 34N1,N2, 37N, 44N1,N2, 48N1,N2, 51N, 56N, 59N, 62N, 65N, 66N, 68N1,N2,72N, 75N, 76N1,N2, 86N1,N2);

- fâşii de frontieră (F) – 0,13 ha (u.a.: 11F, 54F, 77F);

2. Zonarea funcţională Arboretele din U.P.I Sălceni au fost încadrate în grupele I şi a II - a funcţională, cu

următoarele categorii funcţionale: Grupa I: - 2I – pădurile situate pe terenuri cu înmlăştinare permanentă din Delta Dunării (T.II) –

210,18 ha; - 4I – păduri situate de-a lungul căilor turistice de importanţă deosebită (T.II) –

303,17 ha; - 5H – pădurile stabilite ca rezervaţii pentru producerea de seminţe forestiere şi

conservării genofondului forestier (T.II) – 58,38 ha; - 5L - pădurile incluse în ariile protejate cuprinse în reţeaua ecologică „Natura 2000”

(TIII) – 621,44 ha. Grupa a II - a:

- 1B – păduri destinate să producă, în principal, arbori groşi de calitate superioară pentru lemn de cherestea (TVI) – 247,89 ha; - 1C – păduri destinate să producă, în principal, arbori mijlocii subţiri pentru celuloză, construcţii rurale şi alte utilizări (TVI) – 66,83 ha.

3. Constituirea subunităţilor de gospodărire

În cadrul unităţii de producţie s-au constituit următoarele subunităţi de gospodărire:

- S.U.P.”X” – zăvoaie de plopi şi sălcii – 357,74 ha; - S.U.P.”Y” - crâng cu tăieri în scaun – 259,81 ha; - S.U.P.”Z” – culturi de plopi şi sălcii selecţionate – 179,24 ha; - S.U.P.”M”– păduri supuse regimului de conservare deosebită – 494,17 ha; - S.U.P.”K” – rezervaţii de seminţe – 58,38 ha.

4. Bazele de amenajare Bazele de amenajarea adoptate sunt prezentate la capitolul I4.

183

5. Posibilitatea adoptată şi analiza planului de recoltarea a produselor principale

Pentru S .U.P.”X” – zăvoaie de plopi şi sălcii, posibilitatea de produse principale propusă şi adoptată este de 1514 m3/an. Aceasta se va recolta din următoarele u.a.: 5E, 6B, 58C, 58F, 58G, 60B, 61, 62B, 63B, 65B, 65E, 67B, 68D, 68F, 70B, 86B, 88D, 88F, 89A, 89B, 89D, 90A, 91A, 91C, 92A, 93A.

Pentru S .U.P.”Y” – crâng cu tăieri în scaun, posibilitatea de produse pr incipale propusă şi adoptată este de 1758 m3/an. Aceasta se va recolta din următoarele u.a.: 22C, 22F, 23B, 23C, 24A%, 28B, 31B, 34B%, 44A%, 46A%, 72E, 72H, 85A .

Pentru S .U.P.”Z” – culturi de plopi şi sălcii selecţionate, posibilitatea de produse principale propusă şi adoptată este de 2358 m3/an. Aceasta se va recolta din următoarele u.a.: 1E, 5C, 7B%, 11B, 11F, 11G, 42C, 45C, 47C, 58B, 58E, 59A%, 66E, 70F, 70G, 70H, 71F%, 72A, 72D, 88E, 89E, 90B, 91D, 92C, 93B.

Prin tăieri de conservare se va recolta un volum de 3494 m3/an. 6. Analiza posibilităţii şi a planului lucrărilor de îngrijire a arboretelor Posibilitatea de produse secundare este de 161 m3/an: - curăţiri – 7,11 ha, cu un volum de 47 m3/an; - rărituri – 5,90 ha, cu un volum de 114 m3/an. Prin tăieri de igienă se estimează că se va recolta anual un volum de 440 m3, de pe

632,43 ha. U.P. II TUDOR VLADIMIRESCU

1. Suprafaţa unităţii de producţie este de 1399,52 ha, mai mare cu 4,52 ha faţă de

cea de la amenajarea precedentă. Această diferenţă se justifică prin: - diferenţe datorate determinării analitice a suprafeţelor: +13,95 ha; - diferenţe datorate determinării analitice a suprafeţelor: -8,70 ha;

- restituiri de terenuri în baza Legii 1/2000: - 0,73 ha. Suprafaţa acoperită cu pădure este de 1050,13 ha, clasă de regenerare este de

168,02 ha, iar cea fără vegetaţie forestieră este de 181,37 ha, din care: - terenuri nepr oductive ( N) – 181,37 ha (u.a.: 1N , 4N , 5N 1,N2, 6N 1,N2, 7N 1,N2,

8N1,N2, 9N, 10N, 11N 1,N2, 12N 1,N2, 13N 1,N2,N3, 14N 1,N2,N3,N4, 15N , 16N , 20N 1,N2, 21N1,N2, 22N, 27N, 28N, 35N, 37N1,N2,N3, 38N, 46N1,N2, 47N1,N2, 50N1,N2, 51N1,N2,N3, 52N1,N2, 53N1,N2, 54N, 63N, 65N).

2. Zonarea funcţională Arboretele din U.P.II Tudor Vladimirescu au fost încadrate în grupa I-a funcţională, cu

următoarele categorii funcţionale: - 2I – pădurile situate pe terenuri cu înmlăştinare permanentă din Delta Dunării (T.II) –

593,54 ha; - 4I – păduri situate de-a lungul căilor turistice de importanţă deosebită (T.II) – 150,09 ha; - 5H – pădurile stabilite ca rezervaţii pentru producerea de seminţe forestiere şi

conservării genofondului forestier (T.II) – 3,26 ha; - 5L - pădurile incluse în ariile protejate cuprinse în reţeaua ecologică „Natura 2000”

(TIII) – 471,26 ha. 3. Constituirea subunităţilor de gospodărire

În cadrul unităţii de producţie s-au constituit următoarele subunităţi de gospodărire:

- S.U.P.”X” – zăvoaie de plopi şi sălcii – 246,43 ha; - S.U.P.”Y” - crâng cu tăieri în scaun – 136,42 ha; - S.U.P.”K” – rezervaţii de seminţe – 3,26 ha; - S.U.P.”M”– păduri supuse regimului de conservare deosebită – 663,82 ha.

184

4. Bazele de amenajare Bazele de amenajarea adoptate sunt prezentate la capitolul I4.

5. Posibilitatea adoptată şi analiza planului de recoltarea a produselor principale

Pentru S .U.P.”X” – zăvoaie de plopi şi sălcii, posibilitatea de produse principale

propusă şi adoptată este de 1862 m3/an. Aceasta se va recolta din următoarele u.a.: 9C, 13C, 26B, 39D, 40D, 40F, 41B, 43B, 45C%, 45D, 45F, 46E, 46F, 47A, 47E, 47F, 49A, 49C.

Pentru S .U.P.”Y” – crâng cu tăieri în scaun, posibilitatea de produse principale propusă şi adoptată este de 1026 m3/an. Aceasta se va recolta din următoarele u.a.: 5D, 6A, 7B, 7E, 8A, 9A, 31B%, 35A, 40B, 49F.

Prin tăieri de conservare se va recolta un volum de 2309 m3/an. 6. Analiza posibilităţii şi a planului lucrărilor de îngrijire a arboretelor Posibilitatea de produse secundare este de 357m3/an: - curăţiri – 1,29 ha, cu un volum de 3 m3/an; - rărituri – 19,68 ha, cu un volum de 354 m3/an. Prin tăieri de igienă se estimează că se va recolta anual un volum de 516 m3, de pe

769,45 ha.

U.P. III MALIUC

1. Suprafaţa unităţii de producţie este de 2246,94 ha, mai mare cu 24,74 ha faţă de cea de la amenajarea precedentă.

Această diferenţă se justifică prin: - diferenţe datorate determinării analitice a suprafeţelor: +51,01 ha; - diferenţe datorate determinării analitice a suprafeţelor: -26,27 ha. Suprafaţa acoperită cu pădure este de 1768,66 ha, clasă de regenerare este de

311,95 ha, iar cea fără vegetaţie forestieră este de 166,33 ha, din care: - terenuri cultivate pentru nevoile administraţiei (A) – 1,38 ha (u.a.: 91A); - clădiri, curţi (C) – 0,37 ha (u.a.: 77C); - pepiniere (P) – 10,49 ha ( u.a.: 101P) - terenuri neproductive (N) – 77,74 ha (u.a.: 2N1,N2, 5N, 6N, 7N, 9N, 11N, 12N, 14N,

16N, 17N, 18N, 19N, 20N, 22N, 24N, 28N, 30N, 31N, 32N, 37N, 39N, 40N, 41N, 42N1,N2, 43N, 45N, 47N, 48N, 49N, 50N, 52N, 53N1,N2, 54N, 55N, 57N, 58N1,N2, 59N, 60N1,N2, 61N, 63N, 64N1,N2, 67N1,N2, 69N, 74N, 75N, 76N, 78N, 80N, 81N, 82N, 88N, 91N, 94N, 95N, 101N, 102N, 103N1,N2,N3, 104N, 112N, 113N);

- ocupaţii şi litigii (M) – 76,35 ha (u.a.: 96M, 97M, 98M, 99M, 100M, 101M, 102M, 104M)

2. Zonarea funcţională Arboretele din U.P.III Maliuc au fost încadrate în grupele I şi a II - a funcţională, cu

următoarele categorii funcţionale: Grupa I: - 2I – pădurile situate pe terenuri cu înmlăştinare permanentă din Delta Dunării (T.II) –

124,91 ha; - 4I – păduri situate de-a lungul căilor turistice de importanţă deosebită (T.II) –

102,38 ha. Grupa a II - a:

- 1B – păduri destinate să producă, în principal, arbori groşi de calitate superioară pentru lemn de cherestea (TVI) – 1674,03 ha;

- 1C – păduri destinate să producă, în principal, arbori mijlocii subţiri pentru celuloză, construcţii rurale şi alte utilizări (TVI) – 179,29 ha.

185

3. Constituirea subunităţilor de gospodărire În cadrul unităţii de producţie s-au constituit următoarele subunităţi de gospodărire:

- S.U.P.”Z” – culturi de plopi şi sălcii selecţionate – 1457,44 ha; - S.U.P.”Q” – crâng simplu - salcâm – 150,01 ha; - S.U.P.”M”– păduri supuse regimului de conservare deosebită – 161,21 ha.

4. Bazele de amenajare Bazele de amenajarea adoptate sunt prezentate la capitolul I4.

5. Posibilitatea adoptată şi analiza planului de recoltarea a produselor principale

Pentru S .U.P.”Z” – culturi de plopi şi sălcii selecţionate, posibilitatea de produse

principale propusă şi adoptată este de 15576 m3/an. Aceasta se va recolta din următoarele u.a.: 3B, 4A, 4F, 5A%, 5E, 7E, 8A, 10B, 15C, 18B, 20A, 20C, 21C, 24A, 24B, 25B, 27C, 27D, 30A, 30B, 32B, 32C, 34A, 38B, 39C, 40B, 40D%, 41A, 41B, 42B, 42E, 43B, 44, 45A, 46%, 48A%, 50A, 50B %, 54A %, 54B %, 55A , 56A , 58A , 59B , 60C %, 63C , 64A , 66B , 66E , 78A , 78D, 78E, 82A, 83C, 85D, 86A, 86E, 92A, 102A, 102D, 104B, 104C.

Prin tăieri de conservare se va recolta un volum de 976 m3/an. 6. Analiza posibilităţii şi a planului lucrărilor de îngrijire a arboretelor Posibilitatea de produse secundare este de 82 m3/an: - curăţiri – 21,31 ha, cu un volum de 17 m3/an; - rărituri – 9,78 ha, cu un volum de 82 m3/an. Prin tăieri de igienă se estimează că se va recolta anual un volum de 177 m3, de pe

198,03 ha.

U.P. IV TĂTARU

1. Suprafaţa unităţii de producţie este de 1612,71 ha, mai mare cu 45,31 ha faţă de cea de la amenajarea precedentă.

Această diferenţă se justifică prin: - diferenţe datorate determinării analitice a suprafeţelor: +53,72 ha; - diferenţe datorate determinării analitice a suprafeţelor: -25,41 ha; - erodări maluri: - 2,67 ha; - depuneri maluri: +21,92 ha; - restituiri de terenuri în baza Legii 1/2000: - 2,25 ha; Suprafaţa acoperită cu pădure este de 1084,05 ha, clasă de regenerare este de

194,76 ha, iar cea fără vegetaţie forestieră este de 330,90 ha, din care: - terenuri cultivate pentru nevoile administraţiei (A) – 0,10 ha (u.a.: 77A); - terenuri pentru hrana vânatului (V) – 4,58 ha (u.a.:116V); - culoare pentru linii de înaltă tensiune (R) – 0,26 ha (u.a.:24R, 25R, 26R, 77R, 97R); - terenuri neproductive (N) – 292,58 ha (u.a.: 10N, 19N1,N2, 33N, 43N, 44N, 45N1, N2,

N3, N4, 46N1,N2,N3,N4,N5, 47N1,N2,N3, 48N, 49N1,N2,N3, 72N, 76N, 108N1,N2, 109N1,N2, 110N, 111N, 112N, 116N, 125N,127N1,N2, 128N1,N2,N3, 129N1,N2, 130N);

- fâşii de frontieră (F) - 0,08 ha (u.a.: 51F, 55F); - ocupaţii şi litigii (M) – 36,30 ha (u.a.: 125M, 126M, 127M1,M2,M3, 129M1,M2).

2. Zonarea funcţională Arboretele din U.P.IV Tătaru au fost încadrate în grupele I şi a II - a funcţională, cu

următoarele categorii funcţionale: Grupa I: - 2I – pădurile situate pe terenuri cu înmlăştinare permanentă din Delta Dunării (T.II) –

244,93 ha;

186

- 3E – perdele forestiere de protecţie a căilor de comunicaţie (T.II) – 57,99 ha; - 4I – păduri situate de-a lungul căilor turistice de importanţă deosebită (T.II) –

319,57 ha; - 5H – pădurile stabilite ca rezervaţii pentru producerea de seminţe forestiere şi

conservării genofondului forestier (T.II) – 3,83 ha; - 5L - pădurile incluse în ariile protejate cuprinse în reţeaua ecologică „Natura 2000”

(TIII) – 336,02 ha. Grupa a II - a:

- 1B – păduri destinate să producă, în principal, arbori groşi de calitate superioară pentru lemn de cherestea (TVI) – 80,38 ha;

- 1C – păduri destinate să producă, în principal, arbori mijlocii subţiri pentru celuloză, construcţii rurale şi alte utilizări (TVI) – 236,09 ha.

3. Constituirea subunităţilor de gospodărire

În cadrul unităţii de producţie s-au constituit următoarele subunităţi de gospodărire:

- S.U.P.”X” – zăvoaie de plopi şi sălcii – 152,99 ha; - S.U.P.”Y” - crâng cu tăieri în scaun – 188,25 ha; - S.U.P.”Q” – crâng simplu - salcâm – 201,65 ha; - S.U.P.”M”– păduri supuse regimului de conservare deosebită – 537,33 ha; - S.U.P.”K” – rezervaţii de seminţe – 3,83 ha;

4. Bazele de amenajare Bazele de amenajarea adoptate sunt prezentate la capitolul I4. 5. Posibilitatea adoptată şi analiza planului de recoltarea a produselor principale

Pentru S .U.P.”X” – zăvoaie de plopi şi sălcii, posibilitatea de produse principale

propusă şi adoptată este de 1420 m3/an. Aceasta se va recolta din următoarele u.a.: 15B, 19A, 19D, 27B, 68C, 69E%, 70A%, 76D, 77B, 113A, 113C, 117A, 118A, 118B, 119C, 122C, 123A, 124C.

Pentru S .U.P.”Y” – crâng cu tăieri în scaun, posibilitatea de produse principale propusă şi adoptată este de 1532 m3/an. Aceasta se va recolta din următoarele u. a.:11B, 13A%, 14D, 16B, 17B, 18B, 19C, 20B, 23B, 64E, 65B, 68A, 70B, 72D, 76E, 77A, 77C.

Prin tăieri de conservare se va recolta un volum de 1672 m3/an. 6. Analiza posibilităţii şi a planului lucrărilor de îngrijire a arboretelor Posibilitatea de produse secundare este de 132 m3/an: - curăţiri – 8,95 ha, cu un volum de 11 m3/an; - rărituri – 10,89 ha, cu un volum de 121 m3/an. Prin tăieri de igienă se estimează că se va recolta anual un volum de 498 m3, de pe

720,87 ha.

U.P. V PERIPRAVA

1. Suprafaţa unităţii de producţie este de 2149,29 ha, mai mare cu 12,29 ha faţă de cea de la amenajarea precedentă.

Această diferenţă se justifică prin: - diferenţe datorate determinării analitice a suprafeţelor: +54,25 ha; - diferenţe datorate determinării analitice a suprafeţelor: - 41,96 ha; Suprafaţa acoperită cu pădure este de 1315,98 ha, clasă de regenerare este de

5,69 ha, iar cea fără vegetaţie forestieră este de 827,62 ha, din care: - linii parcelare principale (L): - 14,04 ha (u.a.: 1L, 3L, 4L, 5L, 10L, 11L, 18L, 19L, 28L,

39L, 50L, 61L, 65L, 66L, 67L, 68L, 69L, 72L, 73L, 74L, 75L, 76L);

187

- terenuri pentru hrana vânatului (V) – 26,40 ha (65V, 73V1,V2, 74V, 75V, 89V); - terenuri cultivate pentru nevoile administraţiei (A) – 0,48 ha (u.a.: 77A);

- terenuri neproductive (N) – 786,50 ha ( u.a.: 1N , 6N1,N2, 7N1,N2,N3, 8N1,N2, 9N, 10N, 12N1,N2, 13N, 14N, 15N1,N2,N3, 16N1,N2,N3,N4, 17N , 18N , 19N , 20N 1,N2, 21N , 22N1,N2, 23N1,N2, 24N1,N2, 25N1,N2, 26N, 27N, 29N, 30N, 31N, 32N, 33N, 34N1,N2,N3, 35N1,N2, 36N 1,N2,N3,N4, 37N1,N2, 38N, 39N, 40N 1,N2, 41N , 42N 1,N2, 43N , 44N , 45N , 46N1,N2, 47N, 48N1,N2, 49N1,N2, 50N , 51N 1, N 2, 52N , 53N 1,N2, 54N , 55N , 56N , 57N1,N2, 58N, 59N1,N2,N3, 60N1,N2, 61N, 62N, 63N, 64N, 65N, 66N1, N2, 67N1, N2, N3, N4, N5, N6, 68N1,N2,N3,N4, 69N1,N2,N3,N4, 70N1,N2, 71N1,N2, 72N1,N2, 73N, 79N1, N2, N3, 80N1, N2, N3, N4, 81N1,N2,N3, 82N, 83N, 84N, 90N, 91N, 92N, 107N);

- fâşii de frontieră (F) – 0,20 ha (u.a.: 79F, 81F, 103F, 105F).

2. Zonarea funcţională Arboretele di n U .P.V P eriprava au f ost încadrate î n gr upa I -a funcţională, cu

următoarele categorii funcţionale: - 2I – pădurile situate pe terenuri cu înmlăştinare permanentă din Delta Dunării (T.II) –

362,86 ha; - 3B – pădurile situate în vecinătatea Mării Negre şi a lacurilor litorale, pe o distanţă de

15 km (T.II) – 244,44 ha; - 5C – rezervaţii naturale (Pădurea Letea), ce cuprind suprafeţe de teren şi ape din

fondul forestier de întinderi variate, destinate conservării unor medii de viaţă, a genofondului şi ecofondului forestier (T.I) – 714,37 ha;

3. Constituirea subunităţilor de gospodărire

În cadrul unităţii de producţie s-au constituit următoarele subunităţi de gospodărire:

- S.U.P.”E” – rezervaţii pentru ocrotirea integrală a naturii – 714,37 ha; - S.U.P.”M”– păduri supuse regimului de conservare deosebită – 601,61 ha;

4. Bazele de amenajare Bazele de amenajarea adoptate sunt prezentate la capitolul I4. 5. Posibilitatea adoptată şi analiza planului de recoltarea a produselor principale

Prin tăieri de conservare se va recolta un volum de 2752 m3/an. 6. Analiza posibilităţii şi a planului lucrărilor de îngrijire a arboretelor Posibilitatea de produse secundare este de 376 m3/an: - rărituri – 9,11 ha, cu un volum de 376 m3/an. Prin tăieri de igienă se estimează că se va recolta anual un vo lum de 322 m 3, de pe

464,76 ha.

U.P. VI LETEA

1. Suprafaţa unităţii de producţie este de 3675,89 ha, mai mare cu 27,39 ha faţă de cea de la amenajarea precedentă.

Această diferenţă se justifică prin: - diferenţe datorate determinării analitice a suprafeţelor: +66,65 ha; - diferenţe datorate determinării analitice a suprafeţelor: -39,26 ha; Suprafaţa acoperită cu pădure este de 1787,10 ha, clasă de regenerare este de

10,56 ha, iar cea fără vegetaţie forestieră este de 1878,23 ha, din care: - linii parcelare principale (L) – 39,60 ha (u.a.: 1L, 2L, 3L, 4L, 5L, 6L, 12L, 13L, 14L,

22L, 31L, 40L, 49L, 58L, 67L, 75L, 83L, 89L, 90L, 91L, 92L, 96L, 97L, 101L, 102L, 105L, 108L, 110L, 112L, 115L, 117L, 118L, 119L, 120L, 121L, 124L, 128L, 129L, 132L,

188

133L, 134L, 137L, 138L, 142L, 146L, 149L, 152L, 155L, 156L, 159L, 160L, 161L, 162L, 163L, 164L, 165L, 166L, 168L, 170L, 171L, 172L, 173L);

- terenuri pent ru hr ana vâ natului ( V) – 26,18 ha ( u.a.: 7V , 14V , 89V, 90V1,V2, 96V1,V2,V3, 97V1,V2, 101V1,V2, 104V);

- terenuri cultivate pentru nevoile administraţiei (A) – 0,30 ha (u.a.: 91A); - culoare pentru linii de înaltă tensiune (R) – 0,80 ha (u.a.: 178R, 179R); - terenuri neproductive (N) – 1801,65 ha (u.a.:8N, 9N, 10N1,N2, 11N1,N2,N3, 12N1,N2,

14N, 15N , 16N , 17N, 18N , 19N 1,N2, 20N , 21N , 22N , 23N 1,N2,N3,N4, 24N 1,N2, 25N , 26N , 27N, 28N , 29N 1,N2, 30N , 31N 1,N2,N3,N4, 32N 1,N2, 33N , 34N 1,N2, 35N , 36N1,N2, 37N1,N2,N3, 38N1,N2,N3, 39N1,N2, 40N1,N2, 41N1,N2,N3,N4, 42N, 43N, 44N1,N2,N3, 45N, 46N1,N2, 47N 1,N2, 48N , 49N 1,N2, 50N, 51N, 52N1,N2, 53N 1,N2,N3,N4, 54N 1,N2,N3,N4, 55N1,N2,N3, 56N, 57N, 58N, 59N1,N2, N3, 60N1,N2, N3,N4,N5, 61N1,N2,N3, 62N1,N2,N3, 63N1,N2, 64N, 65N1,N2, 66N 1,N2, 67N 1,N2, 68N 1,N2,N3,N4, 69N 1,N2,N3, 70N 1,N2, 71N1,N2, 72N, 73N, 74N1,N2, 75N1,N2,N3, 76N1,N2,N3,N4, 77N1,N2,N3, 78N1,N2,N3, 79N, 80N, 81N , 82N , 83N 1,N2, 84N 1,N2,N3, 85N 1,N2,N3,N4, 86N 1,N2,N3,N4, 87N1,N2,N3, 88N1,N2, 89N , 90N , 91N , 92N 1,N2, 93N 1,N2,N3,N4, 94N , 95N 1,N2, 96N , 97N 1,N2, 98N , 99N, 100N , 101N , 102N 1,N2, 103N , 105N 1,N2, 106N , 107N 1,N2, 108N1,N2,N3,N4, 109N1,N2,N3,N4, 110N , 112N 1,N2, 114N 1,N2,N3,N4, 115N , 116N , 117N 1,N2,N3, 118N , 119N1,N2, 120N , 121N 1,N2, 122N 1,N2,N3, 123N 1,N2, 124N, 125N, 126N1,N2,N3, 127N1,N2,N3,N4, 128N 1,N2, 129N , 132N 1,N2, 133N , 134N 1,N2, 135N , 136N , 137N, 138N1,N2, 139N 1,N2, 140N , 141N , 142N , 143N 1,N2, 144N1,N2, 145N, 146N, 147N, 149N1,N2, 151N, 152N, 155N, 156N , 157N , 159N , 160N 1,N2, 161N 1,N2, 162N , 163N , 164N1,N2, 165N , 166N , 167N , 168N , 170N , 171N , 172N , 173N, 175N1,N2, 176N, 177N1,N2,N3, 178N, 181N, 182N);

- ocupaţii şi litigii (M) – 9,70 ha (u.a.: 59M, 67M, 111M, 116M ,177M1,M2,M3, 179M).

2. Zonarea funcţională Arboretele din U.P.VI Letea au fost încadrate în grupa I-a funcţională, cu următoarele

categorii funcţionale: - 3B – pădurile situate în vecinătatea Mării Negre şi a lacurilor litorale, pe o distanţă de

15 km (T.II) – 1144,34 ha; - 5C – rezervaţii naturale (Pădurea Letea), ce cuprind suprafeţe de teren şi ape din

fondul forestier de întinderi variate, destinate conservării unor medii de viaţă, a genofondului şi ecofondului forestier (T.I) – 653,32 ha;

3. Constituirea subunităţilor de gospodărire

În cadrul unităţii de producţie s-au constituit următoarele subunităţi de gospodărire:

- S.U.P.”E” – rezervaţii pentru ocrotirea integrală a naturii – 653,32 ha; - S.U.P.”M”– păduri supuse regimului de conservare deosebită – 1133,78 ha.

4. Bazele de amenajare Bazele de amenajarea adoptate sunt prezentate la capitolul I4.

5. Posibilitatea adoptată şi analiza planului de recoltarea a produselor principale

Prin tăieri de conservare se va recolta un volum de 3824 m3/an. 6. Analiza posibilităţii şi a planului lucrărilor de îngrijire a arboretelor Prin tăieri de igienă se estimează că se va recolta anual un volum de 610 m3, de pe

1023,01 ha.

189

U.P. XIV TULCEA

1. Suprafaţa unităţii de producţie este de 570,72 ha, mai mare cu 5,22 ha faţă de cea de la amenajarea precedentă.

Această diferenţă se justifică prin: - diferenţe datorate determinării analitice a suprafeţelor: +27,49 ha; - depuneri de aluviuni: +1,05 ha; - diferenţe datorate determinării analitice a suprafeţelor: -16,31 ha; - erodări maluri: - 6,81 ha; - ieşiri cu acte legale: - 0,2 ha. Suprafaţa acoperită cu pădure este de 434,30 ha, clasă de regenerare este de

52,71 ha, iar cea fără vegetaţie forestieră este de 83,71 ha, din care: - clădiri, curţi (C) – 1,02 ha (u.a.: 23C, 34C); - terenuri cultivate pentru nevoile administraţiei (A) – 0,32 ha (u.a.: 23A); - culoare pentru linii de înaltă tensiune (R) – 4,46 ha (u.a.: 19R, 20R, 21R, 22R, 23R,

25R, 27R, 53R); - terenuri neproductive (N) – 77,91 ha (u.a.: 1N, 9N, 18N, 19N, 20N, 21N, 25N, 27N,

33N, 47N1,N2, 48N1,N2,N3, 49N, 50N, 52N, 53N, 54N); 2. Zonarea funcţională Arboretele di n U .P.XIV Tul cea au f ost î ncadrate î n grupa I-a funcţională, cu

următoarele categorii funcţionale: - 2I – pădurile situate pe terenuri cu înmlăştinare permanentă din Delta Dunării (T.II)

– 53,33 ha; - 4I – păduri situate de-a lungul căilor turistice de importanţă deosebită (T.II) –

167,90 ha; - 5H – pădurile stabilite ca rezervaţii pentru producerea de seminţe forestiere şi

conservării genofondului forestier (T.II) – 10,12 ha; - 5L - pădurile incluse în ariile protejate cuprinse în reţeaua ecologică „Natura 2000”

(TIII)– 255,66 ha. 3. Constituirea subunităţilor de gospodărire

În cadrul unităţii de producţie s-au constituit următoarele subunităţi de gospodărire:

- S.U.P.”X” – zăvoaie de plopi şi sălcii – 245,69 ha; - S.U.P.”K” - rezervaţii de seminţe – 10,12 ha; - S.U.P.”M”– păduri supuse regimului de conservare deosebită – 178,49 ha.

4. Bazele de amenajare Bazele de amenajarea adoptate sunt prezentate la capitolul I4.

5. Posibilitatea adoptată şi analiza planului de recoltarea a produselor principale

Pentru S .U.P.”X” – zăvoaie de plopi şi sălcii, posibilitatea de produse pr incipale

propusă şi adoptată este de 1672 m3/an. Aceasta se va recolta din următoarele u.a.: 4B, 5B, 6B, 8C, 9C, 9E, 10C, 15A, 16C, 17B, 18B, 19D, 25D, 26D, 26G, 31F, 31G, 32E, 32I, 49A, 53E, 55A.

Prin tăieri de conservare se va recolta un volum de 1948 m3/an. 6. Analiza posibilităţii şi a planului lucrărilor de îngrijire a arboretelor Posibilitatea de produse secundare este de 319 m3/an: - curăţiri – 3,26 ha, cu un volum de 10 m3/an; - rărituri – 14,36 ha, cu un volum de 309 m3/an.

190

Prin tăieri de igienă se estimează că se va recolta anual un volum de 136 m3, de pe 190,07 ha.

III. PROBLEME SPECIALE

1. În subunităţile de gospodărire cu execedent de arborete exploatabile situate în

incintele îndiguite, au fost incluse în planul cincinal toate arboretele afectate de fenomene de uscare anormală şi cu vârste mult depăşite peste vârsta exploatabilităţii. Experienţa amenajamentului anterior a demonstrat faptul că fenomenul de uscare odată instalat a evoluat f oarte r apid, î nregistrându-se depr ecierea materialului lemnos la ar boretele î n ca re nu s -a realizat recoltarea masei lemnoase. A stfel, i ndicatorul de posibi litate adopt at s -a stabilit ţinând cont de starea actuală a arboretelor.

De asemenea, la încadrarea arboretelor în planul cincinal s-a ţinut cont şi de restricţiile silviculturale impuse de alăturarea parchetelor, având în vedere faptul că perioada de valabilitate a amenajamentului este de 5 ani.

În subunităţile de gospodărire cu deficit de arborete exploatabile şi preexploatabile s-a încercat o echilibrarea a suprafeţelor primelor două cincinale ţinând cont de starea de vegetaţie a respectivelor arborete.

2. În arboretele afectate de uscare anormală, s-a hotarât diminuarea creşterilor pentru arboretele î n ca re i ntensitatea f enomenului est e slabă şi eliminarea acestora acolo unde intensitatea este mijlocie sau ridicată, precum şi în arboretele care au vârsta actuală mult peste valoarea vârstei exploatabilităţii.

3. O problemă deosebită ridică Incinta Sireasa din U.P.I Sălceni. Aceasta a fost inundată în anul 2010 prin ruperea digului. Ulterior parte din aceasta şi-a recăpătat statutul de incintă iar cealaltă parte a rămas în zona liberă de inundaţie.

Pentru zona de incintă proiectantul a surprins în descrierea parcelară realitatea actuală din teren, descriind vegetaţia forestieră instalată (regenerări de FRB şi SA) şi propunând măsuri de gospodărire în consecinţă. Pentru celelalte zone s-au pr omovat compoziţiile de regenerare corespunzătoare amenajamentului anterior, luându-se î n considerare faptul că această incintă va reveni la situaţia iniţială.

Direcţia silvică are în vedere construirea unui sistem de irigare - desecare care să permită reglarea circuitului hidric, în funcţie de necesităţile arboretelor în sezonul de vegetaţie. În această situaţie va fi necesară efectuarea unui studiu staţional, pentru a stabili noile compoziţii de regenerare, care vor sta la baza modificării prevederilor amenajamentului.

4. C onform adr esei A .R.B.D.D. 9651/ 09.04.2013 s -au î ncadrat î n gr upa a I I-a funcţională toate incintele situate în suprafaţa teritorială a ocolului silvic.

5. Au fost încadrate la S.U.P.”K”, categoria funcţională 1.5.H şi arboretele identificate ca fiind viitoare resurse genetice în Catalogul Naţional al Resurselor Genetice, conform adresei 27014/AC/19.12.2013 a R.N.P.- ROMSILVA.

6. Soluţiile de regenerare a suprafeţelor din incintele îndiguite propuse prin acest amenajament au în vedere condiţiile staţionale actuale şi exigenţele speciilor ce urmează a fi introduse. A cestea au f ost identificate în teren cu ocazia efectuării lucrărilor de cartare staţională şi corelate cu cercetările realizate de colectivul de cercetare al I.C.A.S.Tulcea. 7. Situaţia detaliată a litigiilor existente în cadrul ocolului silvic este prezentată în tabelul următor:

8. C onform pr ogramului de pr oiectare al I .C.A.S. pe anul 2014, amenajamentele O.S.Tulcea se realizează prin utilizarea tehnicilor G.I.S. Până în prezent s-au ex ecutat scanarea şi georeferenţierea planurilor de bază topografice amenajistice, vectorizarea elementelor de planimetrie (parcelar, subparcelar, reţea hidrografică, drumuri, etc.) şi definitivarea matriţelor hărţilor amenajistice şi plotarea acestora.

191

U.a Suprafaţa ha Descriere litigiu

U.P.III Maliuc 96M 6,14 Canal de desecare, mila 27(Călugăr) – Dig Păpădia 97M 7,77 Canal de desecare Juratu (borna 143 – borna 40) 98M 7,53 Canal de desecare (borna 131 – borna 40) 99M 18,06 Dig spre Braţul Sulina (borna 2 – borna 198)

100M 32,96 Dig (borna 2 – borna 195) 101M 0,86 Dig (parcela101 – parcela 102) 102M 1,48 Dig (parcela102 – parcela 103) 104M 1,55 Dig (parcela103 – parcela 104) Total 76,35 -

U.P.IV Tătaru 125M 7,30 Terenuri şi clădiri sat Tatanir 126M 11,60 Terenuri şi clădiri sat Tatanir 127M1 3,70 Terenuri şi clădiri sat Tatanir 127M2 1,10 Terenuri şi clădiri sat Tatanir 127M3 3,00 Terenuri şi clădiri sat Tatanir 128M1 1,10 Terenuri şi clădiri sat Tatanir 128M2 1,20 Terenuri şi clădiri sat Tatanir 128M3 2,90 Terenuri şi clădiri sat Tatanir 129M1 3,30 Terenuri şi clădiri sat Tatanir 129M2 1,10 Terenuri şi clădiri sat Tatanir Total 36,30 -

U.P.VI Letea 59M 2,20 Grădini, persoane fizice sat C.A.Rosseti 67M 1,10 Teren agricol, pădure, litigiu persoane fizice sat C.A.Rosseti

111M 0,80 Grădini, persoane fizice sat C.A.Rosseti 116M 2,10 Grădini, persoane fizice sat C.A.Rosseti 177M1 0,30 Clădiri, persoane fizice com. Crişan 177M2 0,90 Clădiri, Primărie com. Crişan 177M3 0,30 Clădiri, persoane fizice com. Crişan 179M 2,00 Clădiri şi curţi, persoane fizice com. Crişan Total 9,70 -

Ocolul şi direcţia silvică vor întreprinde în continuare toate demersurile şi măsurile necesare în vederea rezolvării acestor situaţii.

IV. Conferinţa avizează soluţiile şi planurile menţionate anterior

Drept pentru care s-a întocmit prezentul proces verbal în 8 (opt) exemplare.

191

PARTEA A II-A

PLANURI DE AMENAJAMENT

192

13. PLANURI DE RECOLTARE ŞI CULTURĂ

14. PLANURI PRIVIND INSTALAŢIILE DE TRANSPORT ŞI CONSTRUCŢIILE FORESTIERE

15. DINAMICA DEZVOLTĂRII FONDULUI FORESTIER

193

13. PLANURI DE RECOLTARE ŞI CULTURĂ

13.1. Planuri de recoltare a produselor principale

13.2. Îngrijirea arboretelor

13.3. Evidenţa suprafeţelor medii anuale pe natură de tăieri

13.4. Posibilitatea

13.5. Indici de creştere şi recoltare

13.6. Posibilitatea totală (produse principale + produse secundare+ lucrări de conservare + tăieri de igienă)

13.7. Planul lucrărilor de regenerare şi împădurire

194

13.1. Planuri de recoltare a produselor principale

13.1.1. Planuri de recoltare a produselor principale din S.U.P. „X”

- zăvoaie de plopi şi sălcii

13.1.1.1. Schema reglementării procesului de producţie la – S.U.P. „X” – zăvoaie de plopi şi sălcii

Tabelul 13.1.1.1.1.

U.P.

Cinc. I Cinc.

II (ha)

Cinc. III (ha)

Cinc. IV (ha)

Cinc. V (ha)

Cinc. VI (ha)

Cls. de vârstă

normală (ha)

Total S.U.P. (ha)

Ciclul

(ani) Supraf

(ha) Volum

(m3)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 I 167,65 7570 18,80 42,00 30,64 26,99 71,66 59,62 357,74 30 II 41,22 9310 8,74 16,01 12,11 35,25 133,30 41,10 246,63 30 IV 77,42 7100 44,22 17,44 5,58 8,33 - 30,60 152,99 25

XIV 52,82 8360 49,41 47,77 48,17 47,52 - 49,14 245,69 25 O.S. 339,11 32340 121,17 123,22 96,5 118,09 204,96 180,46 1003,05 -

13.1.1.2. Planul cincinal de recoltare a produselor principale crâng

S.U.P. „X” – zăvoaie de plopi şi sălcii

P = 6468 m3/an. Indicele de recoltare = 6,45 m3/an/ha. Indicele de creştere curentă = 4,2 m3/an/ha.

195

13.1.2. Planul cincinal de recoltare a produselor principale din S.U.P. „Y”

- crâng cu tăieri în scaun

13.1.2.1. Schema reglementării procesului de producţie la – S.U.P. „Y” - crâng cu tăieri în scaun

Tabelul 13.1.2.1.1.

U.P.

Cinc. I Cinc. II

(ha) Cinc. III

(ha) Cinc. IV

(ha)

Cls. de vârstă

normală (ha)

Total S.U.P. (ha)

Ciclul (ani) Supraf.

(ha) Volum

(m3)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 I 76,70 8790 72,30 53,62 57,19 64,95 259,81 20 II 48,31 6114 34,99 38,61 14,51 34,10 136,42 20 IV 60,08 8994 60,40 33,18 34,59 47,06 188,25 20

O.S. 185,09 21580 167,69 125,41 106,29 146,11 584,48 -

13.1.2.2. Planul cincinal de recoltare a produselor principale crâng -– S.U.P. „Y” - crâng cu tăieri în scaun

UP/TIP/SUP Specificari

P L A N C I N C I N A L P O S I B I L I T A T E

Suprafata Actual nxCR Total Suprafata Volum Ha % Mc Mc Mc % Ha Mc %

SUP:Y

A. Specii SA 185.09 100 22920 1049 23969 100 185.09 21580 100 B. Tratamente Taieri rase SA 101.56 55 11354 123 11477 48 101.56 11477 53 Total 101.56 55 11354 123 11477 48 101.56 11477 53 Taieri in cring SA 83.53 45 11566 926 12492 52 83.53 10103 47 Total 83.53 45 11566 926 12492 52 83.53 10103 47 C. Gr. functionale Gr.1 185.09 100 22920 1049 23969 100 185.09 21580 100

TOTAL 185.09 100 22920 1049 23969 100 185.09 21580 100

P = 4316 m3/an. Indicele de recoltare = 7,39 m3/an/ha. Indicele de creştere curentă = 6,2 m3/an/ha.

196

13.1.3. Planul cincinal de recoltare a produselor principale din S.U.P. „Q”

- crâng, salcamete

13.1.3.1. Schema reglementării procesului de producţie la – S.U.P. „Q” – crâng simplu salcâm

Tabelul 13.1.3.1.1.

U.P.

Cinc. I Cinc. II

(ha) Cinc. III

(ha) Cinc. IV

(ha) Cinc. V

(ha)

Cls. de vârstă

normală (ha)

Total S.U.P. (ha)

Ciclul (ani) Supraf.

(ha) Volum

(m3)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 III - - - - 31,66 118,35 30,00 150,01 25 IV - - 39,99 40,97 68,61 52,08 40,33 201,65 25

O.S. - - 39,99 40,97 100,27 170,43 70,33 351,66 -

13.1.4. Planul cincinal de recoltare a produselor principale din S.U.P. „Z” - culturi de plopi şi sălcii selecţionate

13.1.4.1. Schema reglementării procesului de producţie la

– S.U.P. „Z” – culturi de plopi şi sălcii selecţionate

Tabelul 13.1.4.1.1.

U.P.

Cinc. I Cinc. II

(ha) Cinc. III

(ha) Cinc. IV

(ha) Cinc. V

(ha)

Cls. de vârstă

normală (ha)

Total S.U.P. (ha)

Ciclul (ani) Supraf.

(ha) Volum

(m3)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 I 75,67 11790 34,72 1,24 31,54 36,07 35,85 179,24 25 III 388,72 77880 95,71 - - 973,01 291,49 1457,44 25

O.S 464,39 89670 130,43 1,24 31,54 1009,08 327,34 1636,68 - 13.1.4.2. Planul cincinal de recoltare a produselor principale S.U.P. „Z” – culturi de plopi şi sălcii selecţionate

UP/TIP/SUP Specificari P L A N C I N C I N A L P O S I B I L I T A T E

Suprafata Actual nxCR Total Suprafata Volum SUP:Z A. Specii

PLZ 360.16 78 78189 101 78290 87 360.16 78290 87 SA 104.23 22 11203 177 11380 13 104.23 11380 13 B. Tratamente Taieri rase PLZ 360.16 78 78189 101 78290 87 360.16 78290 87 SA 104.23 22 11203 177 11380 13 104.23 11380 13 Total 464.39 100 89392 278 89670 100 464.39 89670 100 C. Gr. functionale Gr.1 36.53 8 9676 36 9712 11 36.53 9712 11 Gr.2 427.86 92 79716 242 79958 89 427.86 79958 89

TOTAL 464.39 100 89392 278 89670 100 464.39 89670 100

P = 17934 m3/an. Indicele de recoltare = 10,96 m3/an/ha. Indicele de creştere curentă = 1,7 m3/an/ha.

197

13.1.4.3. Planul cincinal de recoltare a produselor principale codru convenţional

UP/TIP/SUP Specificari

P L A N C I N C I N A L P O S I B I L I T A T E

Suprafata Actual nxCR Total Suprafata Volum Codru A. Specii

PLZ 360.16 78 78189 101 78290 87 360.16 78290 87 SA 104.23 22 11203 177 11380 13 104.23 11380 13 B. Tratamente Taieri rase PLZ 360.16 78 78189 101 78290 87 360.16 78290 87 SA 104.23 22 11203 177 11380 13 104.23 11380 13 Total 464.39 100 89392 278 89670 100 464.39 89670 100 C. Gr. functionale Gr.1 36.53 8 9676 36 9712 11 36.53 9712 11 Gr.2 427.86 92 79716 242 79958 89 427.86 79958 89

TOTAL 464.39 100 89392 278 89670 100 464.39 89670 100

13.1.5. Recapitulaţia posibilităţii de produse principale

UP/TIP/SUP Specificari P L A N C I N C I N A L P O S I B I L I T A T E

Suprafata Actual nxCR Total Suprafata Volum OS A. Specii

FRB 72.86 7 8183 26 8209 5 72.86 3809 3 PLA 37.73 4 1635 27 1662 1 37.73 1662 1 PLZ 563.55 58 103341 329 103670 69 563.55 103670 72 SA 311.35 31 35740 1260 37000 25 311.35 34424 24 SC 3.10 25 25 3.10 25 B. Tratamente Taieri progresive FRB 66.55 7 7543 18 7561 5 66.55 3216 2 Total 66.55 7 7543 18 7561 5 66.55 3216 2 Taieri rase FRB 6.31 1 640 8 648 6.31 593 PLA 34.81 4 705 3 708 34.81 708 PLZ 563.55 56 103341 329 103670 69 563.55 103670 73 SA 214.49 22 23240 334 23574 16 214.49 23574 16 SC 3.10 25 25 3.10 25 Total 822.26 83 127951 674 128625 85 822.26 128570 89 Taieri in cring PLA 2.92 930 24 954 1 2.92 954 1 SA 96.86 10 12500 926 13426 9 96.86 10850 8 Total 99.78 10 13430 950 14380 10 99.78 11804 9 C. Gr. functionale Gr.1 341.00 34 58892 1379 60271 40 341.00 56315 39 Gr.2 647.59 66 90032 263 90295 60 647.59 87275 61

TOTAL 988.59 100 148924 1642 150566 100 988.59 143590 100

P = 28718 m3/an. Indicele de recoltare = 3,3 m3/an/ha. Indicele de creştere curentă = 4,0 m3/an/ha.

198

13.1.6. Recapitulaţia posibilităţii din tăieri de conservare

Tabelul 13.1.6.1.

U.P S.U.P

Suprafaţa de parcurs cu tăieri de

conservare (ha)

Volum de extras (m3) Volumul de extras pe specii

(m3/an)

Totală Anuală Total Anual SA PLZ PLC PLA FRB FR DM

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 I

M

91,05 18,21 17470 3494 2164 1217 - 96 - - 17 II 52,64 10,53 11545 2309 683 1600 - 26 - - - III 46,44 9,29 4880 976 794 182 - - - - - IV 52,60 10,52 8360 1672 131 1514 - 17 - - 10 V 71,51 14,30 13760 2752 863 1747 - 7 64 64 7 VI 96,84 19,37 19120 3824 206 3499 8 111 - - -

XIV 47,71 9,54 9740 1948 1585 9 - 4 350 - - O.S - 458,79 91,76 84875 16975 6426 9768 8 261 414 64 34

13.2. Îngrijirea arboretelor

13.2.1. Îngrijirea arboretelor, structura posibilităţii anuale

(suprafaţă, volum)

Nr. U.P.

Curăţiri Rărituri Tăieri de igienă ha/an m3 ha/an m3 ha/an m3

1 2 3 4 5 6 7 I 7,11 46 5,90 114 632,43 440 II 1,29 3 19,68 354 769,45 516 III 21,30 17 9,77 82 198,03 177 IV 8,95 11 10,89 121 720,87 498 V - - 9,11 377 464,76 322 VI - - - - 1023,01 611

XIV 3,26 10 14,36 309 190,07 136 O.S. 41,91 87 69,71 1357 3998,62 2700

199

13.2.2. Îngrijirea arboretelor, structura posibilităţii cincinale

(suprafaţa, volum)

Posibilitatea de produse secundare = 1444 m3/an. - rărituri = 1357 m3/an; - curăţiri = 87 m3/an. Indicele de recoltare = 0,2 m3/an/ha. Indicele de creştere curentă = 4,0 m3/an/ha.

200

13.3. Evidenţa suprafeţelor medii anuale pe natură de tăieri

Nr. U.P.

Gru-pa

fun-cţio-nală I/II

Suprafaţa arboretelor ce se parcurg – în medie anual cu:

Tăieri de

igienă

Tăieri de regenerare

Tăieri de

îngrijire

Total tăieri

de regen. + tăieri

de îngrijire

Tăieri de

conser- vare

S.U.P. „X” –

zăvoaie de

plopi şi sălcii

S.U.P. „Y” – crâng

cu tăieri în scaun

S.U.P. „Z”–

culturi de plopi şi sălcii

selecţio-nate

S.U.P. „Q” – crâng

simplu, salcâm

Total

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

I I 1,87 15,34 7,31 - 24,52 2,26 26,78 18,21 58,38 II 31,66 - 7,82 - 39,48 10,75 50,23 - 574,05

Total 33,53 15,34 15,13 - 64,00 13,01 77,01 18,21 632,43

II I 8,24 9,67 - - 17,91 20,97 38,88 10,53 769,45 II - - - - - - - - -

Total 8,24 9,67 - - 17,91 20,97 38,88 10,53 769,45

III I - - - - - - - 9,29 106,07 II - - 77,74 - 77,74 31,07 108,81 - 91,96

Total - - 77,74 - 77,74 31,07 108,81 9,29 198,03

IV I 3,20 12,02 - - 15,22 2,44 17,66 10,52 468,82 II 11,64 - - - 11,64 17,40 29,04 - 252,05

Total 14,84 12,02 - - 26,86 19,84 46,7 10,52 720,87

V I - - - - - 9,11 9,11 14,30 464,76 II - - - - - - - - -

Total - - - - - 9,11 9,11 14,30 464,76

VI I - - - - - - - 19,37 1023,01 II - - - - - - - - -

Total - - - - - - - 19,37 1023,01

XIV I 10,56 - - - 10,56 17,62 28,18 9,54 190,07 II - - - - - - - - -

Total 10,56 - - - 10,56 17,62 28,18 9,54 190,07

O.S. I 23,87 37,03 7,31 - 68,21 52,40 120,61 91,76 3080,56 II 43,30 - 85,56 - 128,86 59,22 188,08 - 918,06

Total 67,17 37,03 92,87 - 197,07 111,62 308,69 91,76 3998,62

13.4. Posibilitatea

Nr. U.P.

Grupa fun-cţio-nală

Produse principale

Produse secundare

Total produse (principale + secundare)

Tăieri de conservare

Tăieri de

igienă m3/an

1 2 3 4 5 6 7

I I 4049 105 4154 3494 265 II 1581 55 1636 - 175

Total 5630 160 5790 3494 440

II I 2888 357 3245 2309 516 II - - - - -

Total 2888 357 3245 2309 516

III I - - - 976 65 II 15576 99 15675 - 112

Total 15576 99 15675 976 177

IV I 2654 25 2679 1672 338 II 298 107 405 - 160

Total 2952 132 3084 1672 498

V I - 377 377 2752 322 II - - - - -

Total - 377 377 2752 322

201

Nr. U.P.

Grupa fun-cţio-nală

Produse principale

Produse secundare

Total produse (principale + secundare)

Tăieri de conservare

Tăieri de

igienă m3/an

1 2 3 4 5 6 7

VI I - - - 3824 611 II - - - - -

Total - - - 3824 611

XIV I 1672 319 1991 1948 136 II - - - - -

Total 1672 319 1991 1948 136

O.S. I 11263 1183 12446 16975 2253 II 17455 261 17716 - 447

Total 28718 1444 30162 16975 2700

13.5. Indici de creştere şi recoltare

Nr. U.P.

Indicele de creştere curentă

(arboret total) m3/an/ha

Indicele de recoltare Total

m3/an/ha Produse principale m3/an/ha

Produse secundare m3/an/ha

Produse din conservare

m3/an/ha 1 2 3 4 5 6 I 4,7 4,2 0,1 2,6 6,9 II 6,8 2,8 0,3 2,2 5,3 III 1,9 8,8 0,1 0,6 9,5 IV 6,7 2,7 0,1 1,5 4,3 V 4,0 - 0,3 2,1 2,4 VI 1,7 - - 2,1 2,1

XIV 6,9 3,8 0,7 4,5 9,0 O.S. 4,0 3,3 0,2 1,9 5,4

13.6. Posibilitatea totală (produse principale + produse secundare +

tăieri de conservare + tăieri de igienă)

U.P. Specificări Volum

de extras m3/an

Volum pe specii -m3/an-

SA PLZ PLC PLA SC FRB FR DR DT DM

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 13 13

I

P. principale 5630 1846 3224 - 31 5 524 - - - - P. secundare 160 65 27 - 29 - 17 - - 22 -

T. de conservare 3494 2164 1217 - 96 - - - - - 17

T. de igienă 440 283 65 - 28 2 47 - - - - Total 9724 4358 4533 - 184 7 588 - - 22 17

II

P. principale 2888 1068 1718 - 94 - 8 - - - - P. secundare 357 2 - - - - 355 - - - -

T. de conservare 2309 683 1600 - 26 - - - - - -

T. de igienă 516 444 11 - 7 - 54 - - - - Total 6070 2197 3329 - 127 - 417 - - - -

III

P. principale 15576 2209 13367 - - - - - - - - P. secundare 99 - 78 - - 21 - - - - -

T. de conservare 976 794 182 - - - - - - - -

T. de igienă 177 67 91 - - 19 - - - - - Total 16828 3070 13718 - - 40 - - - - -

202

U.P. Specificări Volum

de extras m3/an

Volum pe specii -m3/an-

SA PLZ PLC PLA SC FRB FR DR DT DM

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 13 13

IV

P. principale 2952 1532 1284 - 136 - - - - - - P. secundare 132 14 10 - - 107 - - - 1 -

T. de conservare 1672 131 1514 - 17 - - - - - 10

T. de igienă 498 373 52 - 16 42 10 - - 5 - Total 5254 2050 2860 - 169 149 10 - - 6 10

V

P. secundare 377 377 - - - - - - - - - T. de

conservare 2752 863 1747 - 7 - 64 64 - - 7

T. de igienă 322 254 3 4 19 - 20 8 - 5 9 Total 3451 1494 1750 4 26 - 84 72 - 5 16

VI

T. de conservare 3824 206 3499 8 111 - - - - - -

T. de igienă 611 45 58 200 143 136 - 10 8 7 4 Total 4435 251 3557 208 254 136 - 10 8 7 4

XIV

P. principale 1672 230 1141 - 71 - 230 - - - - P. secundare 319 162 9 - 13 - 127 - - - 8

T. de conservare 1948 1585 9 - 4 - 350 - - - -

T. de igienă 136 59 41 - 13 - 21 - - - 2 Total 4075 2036 1200 - 101 - 728 - - - 10

OS

P. principale 28718 6885 20734 - 332 5 762 - - - - P. secundare 1444 620 124 - 42 128 499 - - 23 8

T. de conservare 16975 6426 9768 8 261 - 414 64 - - 34

T. de igienă 2700 1525 321 204 226 199 152 18 8 28 19 Total 49837 15456 30947 212 861 332 1827 82 8 51 61

203

13.7. Planul lucrărilor de regenerare şi împădurire

Nr. U.P.

Suprafaţa efectivă de împădurit Total Specii

PLA SA PLZ PLN PLC SC FR FRB SL DT Hectare

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 A.1.Lucrări de ajutorarea regenerării naturale.

A.1.4 Mobilizarea solului. Zonă inundabilă

I - - - - - - - - - - 0,03 V - - - - - - - - - - 0,36

XIV - - - - - - - - - - 0,70 O.S. - - - - - - - - - - 1,09

A.1.7. Provocarea drajonării la arboretele de PLA. Incintă

I - - - - - - - - - - 0,38 O.S. - - - - - - - - - - 0,38

A.1.7. Provocarea drajonării la arboretele de PLA. Zonă inundabilă

II - - - - - - - - - - 1,73 XIV - - - - - - - - - - 0,81 O.S. - - - - - - - - - - 2,54

Total A.1. I - - - - - - - - - - 0,41 II - - - - - - - - - - 1,73 V - - - - - - - - - - 0,36

XIV - - - - - - - - - - 1,51 O.S. - - - - - - - - - - 4,01

A.2.Lucrări de îngrijire a regenerării naturale A.2.1. Receparea seminţişurilor sau tinereturilor vătămate

Zonă inundabilă I - - - - - - - - - - 8,40 V - - - - - - - - - - 1,05

XIV - - - - - - - - - - 1,07 O.S. - - - - - - - - - - 10,52

Incintă I - - - - - - - - - - 5,48

O.S. - - - - - - - - - - 5,48 Total A.2..1

I - - - - - - - - - - 13,88 V - - - - - - - - - - 1,05

XIV - - - - - - - - - - 1,07 O.S. - - - - - - - - - - 16,00

A.2.2. Descopleşirea seminţişurilor Zonă inundabilă

I - - - - - - - - - - 8,40 V - - - - - - - - - - 1,05 VI - - - - - - - - - - 0,35

XIV - - - - - - - - - - 0,64 O.S. - - - - - - - - - - 10,44

Incintă I - - - - - - - - - - 5,48

O.S. - - - - - - - - - - 5,48 Total A.2..2

I - - - - - - - - - - 13,88 V - - - - - - - - - - 1,05 VI - - - - - - - - - - 0,35

XIV - - - - - - - - - - 0,64 O.S. - - - - - - - - - - 15,92

204

Nr. U.P.

Suprafaţa efectivă de împădurit Total Specii

PLA SA PLZ PLN PLC SC FR FRB SL DT Hectare

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Total A.2. – zonă inundabilă

I - - - - - - - - - - 16,80 V - - - - - - - - - - 2,10 VI - - - - - - - - - - 0,35

O.S. - - - - - - - - - - 19,25 Total A.2. - incintă

I - - - - - - - - - - 10,96 O.S. - - - - - - - - - - 10,96

Total A.2. I - - - - - - - - - - 27,76 V - - - - - - - - - - 2,10 VI - - - - - - - - - - 0,35

O.S. - - - - - - - - - - 30,21 Total A. – zonă inundabilă

I - - - - - - - - - - 16,83 II - - - - - - - - - - 1,73 V - - - - - - - - - - 2,46 VI - - - - - - - - - - 0,35

XIV - - - - - - - - - - 3,22 O.S. - - - - - - - - - - 24,59

Total A. - incintă I - - - - - - - - - - 11,34

O.S. - - - - - - - - - - 11,34 Total A

I - - - - - - - - - - 28,17 II - - - - - - - - - - 1,73 V - - - - - - - - - - 2,46 VI - - - - - - - - - - 0,35

XIV - - - - - - - - - - 3,22 O.S. - - - - - - - - - - 35,93

B. Lucrări de regenerare B1. Împăduriri în terenuri goale din fondul forestier

B1.1. Împăduriri în poieni şi goluri – zonă inundabilă I 27,46 10,08 - 0,40 - - - - - - 37,94

III - 52,07 - - - - - - - - 52,07 IV 29,30 6,48 25,57 - - - - - - - 61,35

O.S. 56,76 68,63 25,57 0,40 - - - - - - 151,36 B1.1. Împăduriri în poieni şi goluri - incintă

I - - 6,00 - - 37,61 - 1,66 - - 45,27 III - - 35,17 - - 3,48 - - - - 38,65 IV - - - - - 3,23 - - - - 3,23

O.S. - - 41,17 - - 44,32 - 1,66 - - 87,15 B1.1. Împăduriri în poieni şi goluri

I 27,46 10,08 6,00 0,40 - 37,61 - 1,66 - - 83,21 II 15,68 67,98 - - - - - - - - 83,66 III - 52,07 35,17 - - 3,48 - - - - 90,72 IV 29,30 6,48 25,57 - - 3,23 - - - - 64,58 V 2,14 3,55 - - - - - - - - 5,69 VI - 8,36 - - - - - - - - 8,36

XIV - - 3,21 - - - - - - - 3,21 O.S. 74,58 148,52 69,95 0,40 - 44,32 - 1,66 - - 339,43 B1.3. Împăduriri în terenuri dezgolite prin calamităţi naturale (incendii, doborâturi de vânt sau zăpadă, uscare,

refaceri plantaţii calamitate, etc. şi alte cauze) – zonă inundabilă I - 5,95 - - - - - - - - 5,95

III - 10,42 - - - - - - - - 10,42 O.S. - 16,37 - - - - - - - - 16,37

205

Nr, U.P.

Suprafaţa efectivă de împădurit Total Specii

PLA SA PLZ PLN PLC SC FR FRB SL DT Hectare

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 B1.3. Împăduriri în terenuri dezgolite prin calamităţi naturale (incendii, doborâturi de vânt sau zăpadă, uscare,

refaceri plantaţii calamitate, etc. şi alte cauze) – incintă I - - 0,95 - - 24,38 - - - - 25,33

O.S. - - 0,95 - - 24,38 - - - - 25,33 B1.3. Împăduriri în terenuri dezgolite prin calamităţi naturale (incendii, doborâturi de vânt sau zăpadă, uscare,

refaceri plantaţii calamitate, etc. şi alte cauze) I - 5,95 0,95 - - 24,38 - - - - 31,28 III - 10,42 - - - - - - - - 10,42

XIV 45,29 1,23 2,54 - - - - 0,44 - - 49,50 O.S. 45,29 17,60 3,49 - - 24,38 - 0,44 - - 91,20

B1.4. Împăduriri în terenuri parcurse anterior cu tăieri rase, neregenerate – zonă inundabilă I 17,05 - - - - - - - - - 17,05 III - 3,59 - - - - - - - - 3,59 IV 69,28 - 4,61 - - 25,08 - - - - 98,97

O.S. 86.33 3,59 4,61 - - 25,08 - - - - 119,61 B1.4. Împăduriri în terenuri parcurse anterior cu tăieri rase, neregenerate - incintă

I - - 9,29 - - 17,72 - - - - 27,01 III - - 181,40 - - 25,82 - - - - 207,22 IV - - - - - 31,21 - - - - 31,21

O.S. - - 190,69 - - 74,75 - - - - 265,44 B1.4. Împăduriri în terenuri parcurse anterior cu tăieri rase, neregenerate

I 17,05 - 9,29 - - 17,72 - - - - 44,06 II 70,06 11,58 2,72 - - - - - - - 84,36 III - 3,59 181,40 - - 25,82 - - - - 210,81 IV 69,28 - 4,61 - - 56,29 - - - - 130,18 VI - 2,20 - - - - - - - - 2,20

O.S. 156,39 17,37 198,02 - - 99,83 - - - - 471,61 B1– zonă inundabilă

I 44,51 16,03 - 0,40 - - - - - - 60,94 III - 66,08 - - - - - - - - 66,08 IV 98,58 6,48 30,18 - - 25,08 - - - - 160,32

O.S. 143,09 88,59 30,18 0,40 - 25,08 - - - - 287,34 B1 - incintă-

I - - 16,24 - - 79,71 - 1,66 - - 97,61 III - - 216,57 - - 29,30 - - - - 245,87 IV - - - - - 34,44 - - - - 34,44

O.S. - - 232,81 - - 143,45 - 1,66 - - 377,92 B1

I 44,51 16,03 16,24 0,40 - 79,71 - 1,66 - - 158,55 II 85,74 79,56 2,72 - - - - - - - 168,02 III - 66,08 216,57 - - 29,30 - - - - 311,95 IV 98,58 6,48 30,18 - - 59,52 - - - - 194,76 V 2,14 3,55 - - - - - - - - 5,69 VI - 10,56 - - - - - - - - 10,56

XIV 45,29 1,23 5,75 - - - - 0,44 - - 52,71 O.S. 276,26 183,49 271,46 0,4 - 168,53 - 2,1 - - 902,24

206

Nr. U.P.

Suprafaţa efectivă de împădurit Total Specii

PLA SA PLZ PLN PLC SC FR FRB SL DT Hectare

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 B2. Împăduriri în suprafeţe parcurse sau prevăzute a fi parcurse cu tăieri de

regenerare B2.3. Împăduriri după tăieri progresive – incintă

I - - - - - - - 0,81 - - 0,81 O.S. - - - - - - - 0,81 - - 0,81

B2.3. Împăduriri după tăieri progresive I - - - - - - - 0,81 - - 0,81

O.S. - - - - - - - 0,81 - - 0,81 B2.5. Împăduriri după tăieri de conservare – zonă inundabilă

I 26,46 - - - - - - - - - 26,46 III 1,26 41,84 - - - - - - - - 43,10 IV 46,71 5,59 - 0,30 - - - - - - 52,60

O.S. 74,43 47,43 - 0,30 - - - - - - 122,16 B2.5. Împăduriri după tăieri de conservare

I 26,46 - - - - - - - - - 26,46 II 31,49 1,80 - - - - - - - - 33,29 III 1,26 41,84 - - - - - - - - 43,10 IV 46,71 5,59 - 0,30 - - - - - - 52,60 V - 10,48 - - - - - 1,05 - - 11,53 VI 91,10 - - - 3,15 - 1,33 - - - 95,58

XIV - 1,77 - - - - - 5,62 - - 7,39 O.S. 197,02 61,48 - 0,30 3,15 - 1,33 6,67 - - 269,95

B2.7. Împăduriri după tăieri rase – zonă inundabilă IV 9,56 - 6,43 - - - - - - - 15,99

O.S. 9,56 - 6,43 - - - - - - - 15,99 B2.7. Împăduriri după tăieri rase - incintă

I - - 35,44 - - - - - - - 35,44 III - - 258,04 - - - - - - - 258,04 IV - - - - - 61,43 - - - - 61,43

O.S. - - 293,48 - - 61,43 - - - - 354,91 B2.7. Împăduriri după tăieri rase

I - - 35,44 - - - - - - - 35,44 II 37,44 0,34 - - - - - - - - 37,78 III - - 258,04 - - - - - - - 258,04 IV 9,56 - 6,43 - - 61,43 - - - - 77,42

XIV - 4,74 - - - - - 1,88 - - 6,62 O.S. 47,00 5,08 299,91 - - 61,43 - 1,88 - - 415,30

B2– zonă inundabilă I 26,46 - - - - - - - - - 26,46 III 1,26 41,84 - - - - - - - - 43,10 IV 56,27 5,59 6,43 0,30 - - - - - - 68,59

O.S. 83,99 47,43 6,43 0,3 - - - - - - 138,15 B2 – incintă

I - - 35,44 - - - - 0,81 - - 36,25 III - - 258,04 - - - - - - - 258,04 IV - - - - - 61,43 - - - - 61,43

O.S. - - 293,48 - - 61,43 - 0,81 - - 355,72

207

Nr. U.P.

Suprafaţa efectivă de împădurit Total Specii

PLA SA PLZ PLN PLC SC FR FRB SL DT Hectare

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 B2

I 26,46 - 35,44 - - - - 0,81 - - 62,71 II 68,93 2,14 - - - - - - - - 71,07 III 1,26 41,84 258,04 - - - - - - - 301,14 IV 56,27 5,59 6,43 0,30 - 61,43 - - - - 130,02 V - 10,48 - - - - - 1,05 - - 11,53 VI 91,10 - - - 3,15 - 1,33 - - - 95,58

XIV - 6,51 - - - - - 7,50 - - 14,01 O.S. 244,02 66,56 299,91 0,3 3,15 61,43 1,33 9,36 - - 686,06

B3. Împăduriri în suprafeţe parcurse sau prevăzute a fi parcurse cu tăieri de înlocuire a arboretelor necorespunzătoare

B3.1. Împăduriri după înlocuirea arboretelor derivate (substituiri) - incintă I - - 3,11 - - - - - - - 3,11

O.S. - - 3,11 - - - - - - - 3,11 B3.1. Împăduriri după înlocuirea arboretelor derivate (substituiri)

I - - 3,11 - - - - - - - 3,11 O.S. - - 3,11 - - - - - - - 3,11

B3.2. Împăduriri după înlocuirea arboretelor slab productive (refacere) – zonă inundabilă I - 62,55 7,57 - - - - - - - 70,12

O.S. - 62,55 7,57 - - - - - - - 70,12 B3.2. Împăduriri după înlocuirea arboretelor slab productive (refacere) - incintă

I - - - - - - - 2,20 - - 2,20 O.S. - - - - - - - 2,20 - - 2,20

B3.2. Împăduriri după înlocuirea arboretelor slab productive (refacere) I - 62,55 7,57 - - - - 2,20 - - 72,32

O.S. - 62,55 7,57 - - - - 2,20 - - 72,32 B3.3. Împăduriri după înlocuirea arboretelor necorespunzătoare din punct de vedere staţional – zonă inundabilă

I 33,03 - - - - - - 2,92 - - 35,95 O.S. 33,03 - - - - - - 2,92 - - 35,95

B3.3. Împăduriri după înlocuirea arboretelor necorespunzătoare din punct de vedere staţional - incintă I - - - - - 108,52 - 6,17 - - 114,69

III - - 98,03 - - 32,65 - - - - 130,68 O.S. - - 98,03 - - 141,17 - 6,17 - - 245,37

B3.3. Împăduriri după înlocuirea arboretelor necorespunzătoare din punct de vedere staţional I 33,03 - - - - 108,52 - 9,09 - - 150,64

III - - 98,03 - - 32,65 - - - - 130,68 V 31,26 1,18 - - - - 0,36 - 0,32 - 33,12

XIV 22,14 - - - - - - - - - 22,14 O.S. 86,43 1,18 98,03 - - 141,17 0,36 9,09 0,32 - 336,58

B3.4. Împăduriri pentru ameliorarea compoziţiei şi consistenţei – zonă inundabilă IV - 15,19 - - - - - - - - 15,19

O.S. - 15,19 - - - - - - - - 15,19 B3.4. Împăduriri pentru ameliorarea compoziţiei şi consistenţei

II - 10,74 - - - - - 1,71 - - 12,45 IV - 15,19 - - - - - - - - 15,19

O.S. - 25,93 - - - - - 1,71 - - 27,64

208

Nr. U.P.

Suprafaţa efectivă de împădurit Total Specii

PLA SA PLZ PLN PLC SC FR FRB SL DT Hectare

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 B3 – zonă inundabilă

I 33,03 62,55 7,57 - - - - 2,92 - - 106,07 IV - 15,19 - - - - - - - - 15,19

O.S. 33,03 77,74 7,57 - - - - 2,92 - - 121,26 B3 – incintă

I - - 3,11 - - 108,52 - 8,37 - - 120,00 III - - 98,03 - - 32,65 - - - - 130,68

O.S. - - 101,14 - - 141,17 - 8,37 - - 250,68 B3

I 33,03 62,55 10,68 - - 108,52 - 11,29 - - 226,07 II - 10,74 - - - - - 1,71 - - 12,45 III - - 98,03 - - 32,65 - - - - 130,68 IV - 15,19 - - - - - - - - 15,19 V 31,26 1,18 - - - - 0,36 - 0,32 - 33,12

XIV 22,14 - - - - - - - - - 22,14 O.S. 86,43 89,66 108,71 - - 141,17 0,36 13,00 0,32 - 439,65

B – zonă inundabilă I 104,00 78,58 7,57 0,40 - - - 2,92 - - 193,47 III 1,26 107,92 - - - - - - - - 109,18 IV 154,85 27,26 36,61 0,30 - 25,08 - - - - 244,10

O.S. 260,11 213,76 44,18 0,7 - 25,08 - 2,92 - - 546,75 B - incintă

I - - 54,79 - - 188,23 - 10,84 - - 253,86 III - - 572,64 - - 61,95 - - - - 634,59 IV - - - - - 95,87 - - - - 95,87

O.S. - - 627,43 - - 346,05 - 10,84 - - 984,32 B

I 104,00 78,58 62,36 0,40 - 188,23 - 13,76 - - 447,33 II 154,67 92,44 2,72 - - - - 1,71 - - 251,54 III 1,26 107,92 572,64 - - 61,95 - - - - 743,77 IV 154,85 27,26 36,61 0,30 - 120,95 - - - - 339,97 V 33,40 15,21 - - - - 0,36 1,05 0,32 - 50,34 VI 91,10 10,56 - - 3,15 - 1,33 - - - 106,14

XIV 67,43 7,74 5,75 - - - - 7,94 - - 88,86 O.S. 606.71 339.71 680.08 0,7 3,15 371,13 1,69 24,46 0,32 - 2027,95

C. Completări în arboretele care nu au închis starea de masiv C1. Completări în arboretele tinere existente

zonă inundabilă I 1,45 - 0,54 - - - - 17,32 - - 19,31

III - 0,58 - - - - - - - - 0,58 IV 3,19 0,44 0,48 - - - - - - - 4,11

O.S. 4,64 1,02 1,02 - - - - 17,32 - - 24,00 incinta

I 3,00 0,04 6,68 - - 0,74 - - - - 10,46 III - - 162,33 - - 2,35 - - - - 164,68 IV - - - - - 3,04 - - - - 3,04

O.S. 3,00 0,04 169,01 - - 6,13 - - - - 178,18

209

Nr. U.P.

Suprafaţa efectivă de împădurit Total Specii

PLA SA PLZ PLN PLC SC FR FRB SL DT Hectare

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Total

I 4,45 0,04 7,22 - - 0,74 - 17,32 - - 29,77 III - 0,58 162,33 - - 2,35 - - - - 165,26 IV 3,19 0,44 0,48 - - 3,04 - - - - 7,15 V 8,49 1,00 - - - - - - 0,74 - 10,23 VI - - - 0,18 - - 0,70 - - - 0,88

XIV 1,28 - 8,91 - - - - 0,60 - - 10,79 O.S. 17.41 2.06 178.94 0.18 - 6.13 0.7 17.92 0.74 - 224.08

C2. Completări în arboretele nou create zonă inundabilă

I 20,80 15,72 1,51 0,08 - - - 0,58 - - 38,69 III 0,25 21,58 - - - - - - - - 21,83 IV 30,97 5,46 7,32 0,06 - 5,01 - - - - 48,82

O.S. 52.02 42.76 8.83 0.14 - 5.01 - 0.58 - - 109.34 Incintă

I 0,98 - 9,98 - - 37,65 - 2,17 - - 50,78 III - - 114,53 - - 12,39 - - - - 126,92 IV - - - - - 19,17 - - - - 19,17

O.S. 0.98 - 124.51 - - 69.21 - 2,17 - - 196.87 Total

I 21,78 15,72 11,49 0,08 - 37,65 - 2,75 - - 89,47 II 30,93 18,49 0,55 - - - - 0,34 - - 50,31 III 0,25 21,58 114,53 - - 12,39 - - - - 148,75 IV 30,97 5,46 7,32 0,06 - 24,18 - - - - 67,99 V 6,68 3,04 - - - - 0,07 0,21 0,06 - 10,06 VI 18,22 2,11 - - 0,63 - 0,27 - - - 21,23

XIV 13,48 1,55 1,15 - - - - 1,59 - - 17,77 O.S. 122,31 67,95 135,04 0,14 0,63 74,22 0,34 4,89 0,06 - 405,58

Total C zonă inundabilă

I 22,25 15,72 2,05 0,08 - - - 17,90 - - 58,00 III 0,25 22,16 - - - - - - - - 22,41 IV 34,16 5,90 7,80 0,06 - 5,01 - - - - 52,93

O.S. 56,66 43,78 9,85 0,14 - 5,01 - 17,9 - - 133,34 incintă

I 3,98 0,04 16,66 - - 38,39 - 2,17 - - 61,24 III - - 276,86 - - 14,74 - - - - 291,60 IV - - - - - 22,21 - - - - 22,21

O.S. 3,98 0,04 293,52 - - 75,34 - 2,17 - - 375,05 Total

I 26,23 15,76 18,71 0,08 - 38,39 - 20,07 - - 119,24 II 30,93 18,49 0,55 - - - - 0,34 - - 50,31 III 0,25 22,16 276,86 - - 14,74 - - - - 314,01 IV 34,16 5,90 7,80 0,06 - 27,22 - - - - 75,14 V 15,17 4,04 - - - - 0,07 0,21 0,80 - 20,29 VI 18,22 2,11 - 0,18 0,63 - 0,97 - - - 22,11

XIV 14,76 1,55 10,06 - - - - 2,19 - - 28,56 O.S. 139,72 70,01 313,98 0,32 0,63 80,35 1,04 22,81 0,8 - 629,66

210

Nr. U.P.

Suprafaţa efectivă de împădurit Total Specii

PLA SA PLZ PLN PLC SC FR FRB SL DT Hectare

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 D. Îngrijirea culturilor tinere

D1 I - - - - - - - - - - 74,31 III - - - - - - - - - - 874,28 IV - - - - - - - - - - 22,08 V - - - - - - - - - - 19,78

XIV - - - - - - - - - - 31,43 O.S. - - - - - - - - - - 1021,88

D2 I - - - - - - - - - - 95,42 II - - - - - - - - - - 251,54 III - - - - - - - - - - 181,81 IV - - - - - - - - - - 347,12 V - - - - - - - - - - 60,57 VI - - - - - - - - - - 107,02

XIV - - - - - - - - - - 99,84 O.S. - - - - - - - - - - 1143,32

Total I - - - - - - - - - - 169,73 II - - - - - - - - - - 251,54 III - - - - - - - - - - 1056,09 IV - - - - - - - - - - 369,20 V - - - - - - - - - - 80,35 VI - - - - - - - - - - 107,02

XIV - - - - - - - - - - 131,27 O.S. - - - - - - - - - - 2165,20

RECAPITULATIE zonă inundabilă

B1.1. 56,76 68,63 25,57 0,40 - - - - - - 151,36 B1.3. - 16,37 - - - - - - - - 16,37 B1.4. 86,33 3,59 4,61 - - 25,08 - - - - 119,61 B1 143,09 88,59 30,18 0,40 - 25,08 - - - - 287,34

B2.5 74,43 47,43 - 0,30 - - - - - - 122,16 B2.7 9,56 - 6,43 - - - - - - - 15,99 B2 83,99 47,43 6,43 0,30 - - - - - 138,15

B3.2 - 62,55 7,57 - - - - - - - 70,12 B3.3 33,03 - - - - - - 2,92 - - 35,95 B3.4 - 15,19 - - - - - - - - 15,19 B3 33,03 77,74 7,57 - - - - 2,92 - - 121,26 B 260,11 213,76 44,18 0,70 - 25,08 - 2,92 - - 546,75

C1 4,64 1,02 1,02 - - - - 17,32 - - 24,00 C2 52.02 42.76 8.83 0.14 - 5.01 - 0.58 - - 109.34 C 56,66 43,78 9,85 0,14 - 5,01 - 17,90 - - 133,34

B+C 316.77 257.54 54.03 0.84 - 30.09 - 20.82 - - 680.09 Puieti la ha 1665 1250 500 1665 - 5000 5000 5000 - - -

Total mii buc

527,43 321,93 27,02 1,40 - 150,45 - 104,10 - - 1132,33

211

Nr. U.P.

Suprafaţa efectivă de împădurit Total Specii

PLA SA PLZ PLN PLC SC FR FRB SL DT Hectare

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 RECAPITULATIE

incintă B1.1. - - 41,17 - - 44,32 - 1,66 - - 87,15 B1.3. - - 0,95 - - 24,38 - - - - 25,33 B1.4. - - 190,69 - - 74,75 - - - - 265,44

B1 - - 232,81 - - 143,45 - 1,66 - - 377,92 B2.3 - - - - - - - 0,81 - - 0,81 B2.7 - - 293,48 - - 61,43 - - - - 354,91 B2 - - 293,48 - - 61,43 - 0,81 - - 355,72

B3.1 - - 3,11 - - - - - - - 3,11 B3.2 - - - - - - 2,20 - - 2,20 B3.3 - - 98,03 - - 141,17 - 6,17 - - 245,37 B3 - - 101,14 - - 141,17 - 8,37 - - 250,68 B - - 627,43 - - 346,05 - 10,84 - - 984,32

C1 3,00 0,04 169,01 - - 6,13 - - - - 178,18 C2 0.98 0 124.51 - - 69.21 - 2.17 - - 196.87 C 3,98 0,04 293,52 - - 75,34 - 2,17 - - 375,05

B+C 3.98 0.04 920.95 - - 421.39 - 13.01 - - 1359.37 Puieti la ha 1665 1250 500 - - 5000 - 5000 - - -

Total mii buc

6,63 0,05 460,48 - - 2106,95 - 65,05 - - 2639,16

RECAPITULATIE B1.1. 74,58 148,52 69,95 0,40 - 44,32 - 1,66 - - 339,43 B1.3. 45,29 17,60 3,49 - - 24,38 - 0,44 - - 91,20 B1.4. 156,39 17,37 198,02 - - 99,83 - - - 471,61 B1 276,26 183,49 271,46 0,4 - 168,53 - 2,1 - - 902,24 B2.3 - - - - - - - 0,81 - - 0,81 B2.5 197,02 61,48 - 0,30 3,15 - 1,33 6,67 - - 269,95 B2.7 47,00 5,08 299,91 - - 61,43 - 1,88 - - 415,30 B2 244,02 66,56 299,91 0,30 3,15 61,43 1,33 9,36 - - 686,06

B3.1 - - 3,11 - - - - - - - 3,11 B3.2 - 62,55 7,57 - - - - 2,20 - - 72,32 B3.3 86,43 1,18 98,03 - - 141,17 0,36 9,09 0,32 336,58 B3.4 - 25,93 - - - - - 1,71 - - 27,64 B3 86,43 89,66 108,71 - - 141,17 0,36 13,00 0,32 - 439,65 B 606,71 339,71 680,08 0,7 3,15 371,13 1,69 24,46 0,32 - 2027,95

C1 17.41 2.06 178.94 0.18 - 6.13 0.7 17.92 0.74 - 224.08 C2 122,31 67,95 135,04 0,14 0,63 74,22 0,34 4,89 0,06 - 405,58 C 139,72 70,01 313,98 0,32 0,63 80,35 1,04 22,81 0,80 - 629,66

B+C 746,43 409,72 994,06 1,02 3,78 451,48 2,73 47,27 1,12 - 2657,61 D1 - - - - - - - - - - 1021,88 D2 - - - - - - - - - - 1143,32 D - - - - - - - - - - 2165,20

Puieti la ha 1665 1250 500 1665 1665 5000 5000 5000 5000 - -

Total mii buc

1242,81 512,15 497,03 1,70 6,30 2257,40 13,65 236,35 5,6 - 4767,95

212

213

14. PLANURI PRIVIND INSTALAŢIILE DE TRANSPORT ŞI CONSTRUCŢIILE FORESTIERE 14.1. Planul instalaţiilor de transport 14.2. Planul construcţiilor silvice

214

14.1 Planul instalaţiilor de transport

Indicativ

Denumire

Lun- gimea

(km)

Supr. deser-

vită (ha)

Fond productiv deservit (ha )

Masa lemnoasă deservită

Total Ex-

ploa-tabil

Pre-exploa-tabil

Ne-exploa-tabil

Posibilitatea - m3/an Prin- cipa-

le

Secun-dare

Conser-vare

T. igienă

Total

DP001 Fluviul Dunărea + Braţul Sulina

102,3 4502,25 2297,49 782,93 87,01 1427,55 20795 792 6716 884 29187

DP002 Braţul Chilia 159,6 3479,0 289,24 106,42 94,11 88,71 913 392 5152 683 7140 DP003 Braţul Tătaru 16,0 396,37 207,40 165,89 12,69 28,82 2501 1 411 138 3051

DP004 Braţul Cernovca

21,5 145,27 - - - - - 192 733 68 993

DP007 Canalul Pardina

26,0 205,26 144,85 135,37 5,91 3,57 207 23 1025 71 1326

Total căi fluviale 325,4 8728,15 2938,98 1190,61 199,72 1548,65 24416 1400 14037 1844 41697

DP005 D.C.Periprava – C.A.Rosetti

- Cardon 12,0 3523,14 - - - - - - 2938 566 3504

DP008 D.C. Tudor

Vladimirescu - Cetalchioi

9,5 1023,64 636,89 466,04 1,17 169,68 4302 44 - 290 4636

Total drumuri publice existente 21,5 4546,78 636,89 466,04 1,17 169,68 4302 44 2938 856 8140

TOTAL O.S. 346,9 13274,93 3575,87 1656,65 200,89 1718,33 28718 1444 16975 2700 49837

14.2. Planul construcţiilor silvice

În Ocolul Silvic Tulcea nu sunt prevăzute construcţii noi.

215

15. DINAMICA DEZVOLTĂRII FONDULUI FORESTIER 15.1. Dinamica dezvoltării fondului forestier

216

15.1. Dinamica dezvoltării fondului forestier

Anul amena-

jării Denumirea

(S.G.)

Suprafaţa (ha)

Proporţia speciilor Clasa de producţie

Vârsta medie (ani)

Totală Păduri

Tere-nuri de împă-durit

Con-sisten-

ţa medie Alte

terenuri din f.f.

1 2 3 4 5 6 7

1977

Asimil, Codru (PLEA)

3820,2 3820,2 - 88PLEA8SA3FR1PL 10

II8 II9 III7 II6 0,90

Crâng cu tăieri în scaun

1896,7 1896,7 - 92SA4PLEA3FR1PL 19

III6 II9 II8 III5 0,72

Crâng simplu 460,4 460,4 - 27SC26MJ21PLEA13CR13DT 27

V0 V0 V0 V0 V0 0,69

Refacere 680,7 680,7 - 72SA23FR4PLEA1PL 22 III9 II4 III5 II8 0,60

Greu accesibil 2304,9 2304,9 - 99SA1FR 19

III7 II1 0,59 Monumente ale naturii 1331,8 1331,8 - 38PL30ST30FR1ANN1DT 55

IV8 IV9 IV8 II5 IV9 0,65 Rezervaţie ştiinţifică 1658,7 1658,7 - 35PLEA31PL17FR14SA3ANN 15

IV7 IV8 IV8 IV9 IV9 0,61 Zonă

tampon 324,0 324,0 - 95PL2SC1SA1FR1ANN 19 IV8 V0 IV9 IV8 III0 0,56

Total O,S, 18804,5 13377,4

2754,8 41SA34PLEA11PL7FR 3ST4DT 16 3672,3 III7 II9 IV8 IV2 IV9 V0 0,65

2004

S.U.P. „E” 1332,9 1332,9 36FR23ST19PLC10PLA4PLEA3PLT1DT4DM 78 IV4 IV8 III9 IV3 IV3 IV1 IV4 III7 0,62

S.U.P. „M” 2280,6 2280,6 30SA19PLA17PLEA13SC8SL3PLC1DR6DT4DM 36 IV2 IV8 IV1 IV7 IV6 IV6 III4 IV5 III6 V1 0,57

S.U.P. „Q” 138,5 138,5 99SC1DT 8 III2 III0 0,77

S.U.P. „X” 1979,5 1979,5 71SA16FRB6PLA2PLEA2SC1FRP1PLN1DT 31 III8 III0 III4 III5 III3 III0 III1 III2 0,63

S.U.P. „Y” 695,9 695,9 99SA1FRB 31 III5 II8 0,64

S.U.P. „Z” 2994,1 299,4 97PLEA2SA1SC 23 II9 III0 II0 0,75

Total O.S. 13230,3 9021,5 813,5 32SA31PLEA8PLA7SC4FR4FRB3PLC7DT4DM 36 3375,3 III8 III0 IV5 IV0 IV0 III0 III8 IV4 IV2 0,65

2009

S.U.P. „E” 1388,6 1388,6 - -

33FR 28ST 24PLC 13PLA 3PLT 96 IV2 IV9 III8 IV4 IV2 0,66

S.U.P. „M” 3868,7 3571,8 296,9 -

55SA 13PLZ 8PLA 8PLC 7SC 2FRB 2PLY 1DR 2DT 2DM 42 IV2 III8 IV2 IV5 IV9 III1 III9 V0 III7 III4 0,61

S.U.P. „Q” 207,0 177,4 29,6 -

100SC 11 III1 0,76

S.U.P. „X” 1588,8 1309,2 279,6 -

30PLZ 30SA 28FRB 5PLA 4SC 3DT 32 III1 IV0 II8 III8 III4 II5 0,70

S.U.P. „Y” 485,5 456,5 29,0 -

100SA 27 III4 0,68

S.U.P. „Z” 2248,0 1344,2 903,8 -

86PLZ 13SA 2SC 28 III0 III0 III0 0,68

Total O.S. 13134,6 8247,7 1538,9 39SA 24PLZ 7PLC 6PLA 6SC 6FR 5FRB 5DT 2DM 46 3338,0 IV0 III2 IV1 IV2 IV0 IV2 II9 II5 III1 0,65

217

Fondul lemnos

total mii m3

Creşterea curentă totală

m3

Posibilitatea anuală

Volum mediu recoltat anual Terenuri de reîmpădurit Densi-

tatea reţelei

instala-ţiilor de

trans- oport m/ha

Indice de

creşte-re indi catoa-

re m3/

an/ ha

Spo-rul

pro-ducti-vităţii pă-du-rilor %

Prod. princip.

m3

Prod. secund.

m3 Pro-duse

princi-pale m3 %

Pro-duse se-

cun-dare m3 %

Total

ha

Din care:

Volum mediu la

ha - m3-

Indice de creştere curentă m3/an/ha

Indice de

recoltare m3/an/

ha

Indice de

recol-tare

m3/an /ha

cu răşi-

noase ha

în arb.

de re-făcut

ha

8 9 10 11 13 13 14 15 16 17 18 19 241 47880 21610 - - - - - - - - - 63 13,5 5,6 - - - 198 35910 18940 - - - - - - - - - 104 9,4 5,0 - - - 18 1389 1360 - - -

- - - - - - 39 2,8 2,9 - - - 64 3199 6620 - - -

- - - - - - 94 4,7 9,7 - - - 287 16365 - - - - - - - - - - 134 7,1 - - - - 141 2587 - - - - - - - - - - 115 2,1 - - - - 70 6303 - - - - - - - - - - 42 3,8 - - - - 22 875 - - - - - - - - - - 678 2,7 - - - -

1041 114408 48350 2410 - - 4463,4 - 1036,0 - - 84 9,2 7,1 0,2 - - 290 4074 - - - - - - - - - - 143 2,0 - - - - 365 13037 7175* - - - - - - - - - 93 3,3 3,1 - - - 15 2140 - - - - - - - - - - 41 5,8 - - - - 457 21957 15400 - - - - - - - - - 131 5,8 7,7 - - - 144 7143 6600 - - - - - - - - - 135 6,7 9,4 - - - 911 14741 67950 - - - - - - - - - 210 3,3 22,6 - - -

2182 63092 89950 335,4 8962 264 813,5 - - 15,7 - - 141 4,0 9,9 0,4 10 8 2270 2447 - - - - - - - - - - 163 1,3 - - - - 446,8 15864 9442* 648 - - - - - - - - 135 4,4 2,6 0,2 - - 8,7 1319 68 54 - - - - - - - - 49 6,9 0,4 0,3 - -

204,9 6734 10666 504 - - - - - - - - 157 5,1 8,1 0,4 - - 67,4 4248 2834 96 - - - - - - - - 148 9,3 6,2 0,2 - -

280,7 3750 29060 - - - - - - - - - 209 2,8 21,6 - - - 1335,7 34262 42628 1302 - - 3859,8 - 34,5 20,8 - - 150 4,2 5,2 0,2 - -

* Din tăieri de conservare

218

Anul amena-

jării Denumirea

(S.G.)

Suprafaţa (ha)

Proporţia speciilor Clasa de producţie

Vârsta medie (ani)

Totală Păduri

Tere-nuri de împă-durit

Con-sisten-

ţa medie Alte

terenuri 1 2 3 4 5 6 7

2014

S.U.P. „E” 1367,69 1367,69 - 32FR 29ST 26PLC 11PLA 1PLT 1PLZ 101 IV3 IV8 IV1 IV1 IV5 IV0 0,66

S.U.P. „M” 3770,41 3770,41 305,13 59SA 12PLZ 9PLA 8PLC 6SC 3FRB 1FR 1DT 1DM 44 IV0 III5 IV4 IV6 V0 III2 III9 IV0 III5 0,63

S.U.P. „Q” 351,66 351,66 - 100SC 10 III2 0,85

S.U.P. „X” 1003,05 1003,05 - 38FRB 35PLZ 12SA 10PLA 3ARA 1DD 1SC 30 III0 III5 III3 III6 II6 III0 III8 0,68

S.U.P. „Y” 584,48 584,48 - 100SA 38 III8 0,66

S.U.P. „Z” 1636,68 1636,68 597,11 93PLZ 7SA 13 III1 III4 0,68

S.U.P. „K” 75,59 75,59 - 50SA 37PLA 8PLN 5PLZ 32 III3 II0 II2 II4 0,63

Total O.S. 13274,93 8789,56 902,24 34SA27PLZ8PLC7PLA7SC6FRB 5FR 5DT 1DM 44 3583,13 III9 III2 IV3 IV1 III9 III1 IV3 IV6 III7 0,66

2019

S.U.P. „E” 1367,69 1367,69 - 32FR 29ST 26PLC 11PLA 1PLT 1PLZ 105 IV3 IV8 IV1 IV1 IV5 IV0 0,72

S.U.P. „M” 3770,41 4075,54 - 50SA 21PLZ 9PLA 8PLC 6SC 3FRB 1FR 1DT 1DM 40 III9 III4 IV3 IV5 IV9 III1 III8 III9 III4 0,70

S.U.P. „Q” 351,66 351,66 - 100SC 11 III1 0,87

S.U.P. „X” 1003,05 1003,05 - 30FRB 30PLZ 25SA 10PLA 3ARA 1DD 1SC 28 II9 III4 III2 III5 II5 II9 III7 0,70

S.U.P. „Y” 584,48 584,48 - 100SA 30 II7 0,72

S.U.P. „Z” 1636,68 2233,79 - 95PLZ 5SA 12 III0 III3 0,74

S.U.P. „K” 75,59 75,59 - 52SA 35PLA 6PLN 7PLZ 30 III2 I9 II1 II3 0,76

Total O.S. 13274,93 9691,80 - 30SA25PLZ10PLC8PLA8SC6FRB 5FR 5DT3DM 40 3583,13 III8 III1 IV2 IV0 III8 III0 IV2 IV5 III6 0,70

2024

S.U.P. „E” 1367,69 1367,69 - 32FR 29ST 26PLC 11PLA 1PLT 1PLZ 107 IV2 IV7 IV0 IV0 IV4 III9 0,80

S.U.P. „M” 3770,41 4075,54 - 45SA 25PLZ 12PLA 5PLC 6SC 3FRB 1FR 1DT 1DM 38 III8 III3 IV2 IV4 IV8 III0 III7 III8 III3 0,75

S.U.P. „Q” 351,66 351,66 - 100SC 12 III0 0,88

S.U.P. „X” 1003,05 1003,05 - 30FRB 25PLZ 30SA 10PLA 3ARA 1DD 1SC 25 II8 III3 III1 III4 II4 II8 III6 0,75

S.U.P. „Y” 584,48 584,48 - 100SA 27 II6 0,78

S.U.P. „Z” 1636,68 2233,79 - 98PLZ 2SA 14 II9 III2 0,80

S.U.P. „K” 75,59 75,59 - 50SA 37PLA 7PLN 6PLZ 26 III1 I8 II0 II2 0,80

Total O.S. 13274,93 9691,80 - 25SA30PLZ10PLC10PLA6SC6FRB5FR5DT3DM 38 3583,13 III7 III0 IV1 III9 III7 II9 IV1 IV4 III5 0,76

219

Fondul lemnos

total mii m3

Creşterea curentă totală

m3

Posibilitatea anuală

Volum mediu recoltat anual Terenuri de reîmpădurit Densi-

tatea reţelei

instala-ţiilor de

trans- port m/ha

Indice de

creşte-re indi catoa-

re m3/

an/ha

Spo-rul

pro-ducti-vităţii pădu-rilor %

Prod. princip.

m3

Prod. secund.

m3 Pro-duse

princi-pale m3 %

Pro-duse se-

cun-dare m3 %

Total

ha

Din care:

Volum mediu la

ha - m3-

Indice de creştere curentă m3/an/ha

Indice de

recoltare m3/an/

ha

Indice de

recol-tare

m3/an /ha

cu răşi-

noase ha

în arb.

de re-făcut

ha

8 9 10 11 13 13 14 15 16 17 18 19 230,1 2130 - - - - - - - - - - 168 1,6 - - - - 508,7 19820 16975* 667 - - - - - - - - 135 5,3 4,51 0,18 - - 13,9 2154 - 129 - - - - - - - - 40 6,1 - 0,37 - -

137,8 4257 6468 550 - - - - - - - - 137 4,2 6,45 0,55 - - 88,8 3609 4316 2 - - - - - - - - 152 6,2 7,39 0,01 - -

128,2 2739 17934 96 - - - - - - - - 78 1,7 10,96 0,06 - - 15,0 685 - - - - - - - - - - 199 9,1 - - - -

1122,5 35394 28718 1444 - - 2657,61 - 439,65 26,14 - - 128 4,0 3,3 0,2 - - 240,7 2236 - - - - - - - - - - 176 1,6 - - - - 519,6 20810 17000 734 - - - - - - - - 127 5,1 4,17 0,18 - - 24,0 2262 900 142 - - - - - - - - 68 6,4 2,56 0,41 - -

123,0 4470 3680 605 - - - - - - - - 123 4,5 3,67 0,61 - - 85,3 3790 4050 3 - - - - - - - - 146 6,5 6,93 0,01 - - 51,7 7037 3695 106 - - - - - - - - 23 4,3 1,66 0,05 - - 18,4 719 - - - - - - - - - - 243 9,5 - - - -

1062,7 41324 29325 1590 - - - - - 26,14 - - 110 4,3 3,0 0,17 - - 251,9 2348 - - - - - - - - - - 184 1,7 - - - - 522,6 21850 17000 807 - - - - - - - - 128 5,4 4,17 0,20 - - 30,1 2375 1980 156 - - - - - - - - 86 6,8 5,63 0,45 - -

123,9 4694 4130 665 - - - - - - - - 123 4,7 4,12 0,67 - - 84,0 3980 3300 4 - - - - - - - - 144 6,8 5,65 0,01 - - 84,0 16530 25 1200 - - - - - - - - 38 7,4 0,02 0,6 - - 22,0 755 - - - - - - - - - - 291 10,0 - - - -

1118,5 52532 26435 2832 - - - - - 26,14 - - 115 5,42 2,73 0,30 - -

* Din tăieri de conservare

220

Anul amena-

jării Denumirea

(S.G.)

Suprafaţa (ha)

Proporţia speciilor Clasa de producţie

Vâr-sta

medie (ani)

Totală Păduri

Tere-nuri de împă-durit

Con-sisten

-ţa medie Alte

terenuri 1 2 3 4 5 6 7

VIITOR

S.U.P. „E” 1367,69 1367,69 - 13PLA 15FR 1PLZ 14ST 17PLC 35DT 5DM 55 III5 III0 III4 IV0 III3 III0 III0 0,90

S.U.P. „M” 3770,41 4075,54 - 60SA 25PLA 12PLC 2ST 1DT 20 III3 IV0 IV1 III0 III1 0,90

S.U.P. „Q” 351,66 351,66 - 100SC 12 II8 0,90

S.U.P. „X” 1003,05 1003,05 - 45PLA 26SA 7FRB 15SC 7PLZ 13 III0 II9 II5 III0 III0 0,90

S.U.P. „Y” 584,48 584,48 - 94SA 3FRB 2PLZ 1PLA 10 III0 III0 III0 III0 0,90

S.U.P. „Z” 1636,68 2233,79 - 96PLZ 4PLA 12 II6 II8 0,90

S.U.P. „K” 75,59 75,59 - 53PLA 47SA 15 I6 II9 0,90

Total O.S. 13274,93 9691,80 - 19PLA35SA1FRB3FR7SC19PLZ3ST7PLC5DT1DM 23 3583,13 III6 III4 II9 IV9 III0 II8 III0 III9 IV0 III1 0,90

221

Fondul lemnos

total mii m3

Creşterea curentă totală

m3

Posibilitatea anuală

Volum mediu recoltat anual Terenuri de reîmpădurit Densi-

tatea reţelei

instala-ţiilor de

trans- port m/ha

Indice de

creşte-re indi catoa-

re m3/

an/ ha

Spo-rul

pro-ducti-vităţii pă-du-rilor %

Prod. princip.

m3

Prod. secund.

m3 Pro-duse

princi-pale m3 %

Pro-duse se-

cun-dare m3 %

Total

ha

Din care:

Volum mediu la

ha - m3-

Indice de creştere curentă m3/an/ha

Indice de

recoltare m3/an/

ha

Indice de

recol-tare

m3/an /ha

cu răşi-

noase ha

în arb.

de re-făcut

ha

8 9 10 11 13 13 14 15 16 17 18 19 302,3 2818 - - - - - - - - - - 221 2,1 - - - - 744,0 26220 968 - - - - - - - - - 182 6,4 0,24 - - - 36,1 2850 2000 840 - - - - - - - - 103 8,1 5,7 2,4 - -

148,7 5633 4956 798 - - - - - - - - 148 5,6 4,94 0,80 - - 100,8 4776 3960 830 - - - - - - - - 172 8,2 6,78 1,42 - - 231,6 21444 14300 7150 - - - - - - - - 104 9,6 6,4 3,2 - - 26,4 906 - - - - - - - - - - 349 12,0 - - - -

1590,0 64647 22224 9618 - - - - - 26,14 - - 164 6,67 2,29 1,0 - -

* Din tăieri de conservare

222

223

PARTEA A III-A

EVIDENŢE DE AMENAJAMENT

224

16. EVIDENTE DE CARACTERIZARE A FONDULUI FORESTIER

16.1 Evidenţe privind mărimea şi structura fondului forestier

16.2 Evidenţe privind condiţiile naturale de vegetaţie

16.3 Evidenţe privind accesibilitatea fondului forestier şi a posibilităţii

225

16.1 Evidenţe privind mărimea şi structura fondului forestier

16.1.1. Repartiţia suprafeţelor pe categorii de folosinţă forestieră şi grupe funcţionale

D.S.TULCEA O.S.TULCEA

226

16.1.2. Situaţia sintetică pe specii

D.S.TULCEA O.S.TULCEA

16.1.3. Structura şi mărimea fondului forestier pe grupe, subgrupe şi categorii funcţionale

D.S.TULCEA O.S.TULCEA

227

16.1.4. Structura şi mărimea fondului forestier pe grupe funcţionale şi specii

D.S.TULCEA O.S.TULCEA

16.1.5. Structura şi mărimea fondului forestier pe specii

D.S.TULCEA O.S.TULCEA

228

16.1.6. Structura şi mărimea fondului forestier pe grupe funcţionale şi specii

pentru fondul productiv D.S.TULCEA O.S.TULCEA

16.1.7. Structura şi mărimea fondului forestier pe specii pentru fondul neproductiv

D.S.TULCEA O.S.TULCEA

229

16.1.8. Structura şi mărimea fondului forestier pe subunităţi de producţie/

protecţie, după vârstă, grupe funcţionale şi specii

D.S.TULCEA O.S.TULCEA S.U.P.”E”

230

231

D.S.TULCEA O.S.TULCEA S.U.P.”K

232

D.S.TULCEA O.S.TULCEA S.U.P.”M”

233

234

D.S.TULCEA O.S.TULCEA S.U.P.”Q”

D.S.TULCEA O.S.TULCEA S.U.P.”X”

235

D.S.TULCEA O.S.TULCEA S.U.P.”X”

236

237

D.S.TULCEA O.S.TULCEA S.U.P.”Y”

238

D.S.TULCEA O.S.TULCEA S.U.P.”Z”

239

16.1.9. Structura şi mărimea fondului forestier productiv pe clase de

exploatabilitate şi specii D.S.TULCEA O.S.TULCEA

240

D.S.TULCEA O.S.TULCEA S.U.P.”Q”

D.S.TULCEA O.S.TULCEA S.U.P.”X”

241

D.S.TULCEA O.S.TULCEA S.U.P.”X”

D.S.TULCEA O.S.TULCEA S.U.P.”Y”

D.S.TULCEA O.S.TULCEA S.U.P.”Z”

242

16.2 Evidenţe privind condiţiile naturale de vegetaţie

16.2.1. Evidenţa tipurilor de staţiune şi a tipurilor de pădure

D.S.TULCEA O.S.TULCEA

243

16.2.2. Repartiţia suprafeţelor pe formaţii forestiere. altitudine.

înclinare şi expoziţie

D.S.TULCEA O.S.TULCEA

244

16.2.3. Repartiţia suprafeţelor pe etaje fitoclimatice. înclinare şi expoziţie

D.S.TULCEA O.S.TULCEA

16.2.4. Recapitulaţie formaţii forestiere D.S.TULCEA O.S.TULCEA

245

16.2.5. Repatiţia suprafeţelor în raport cu eroziunea

şi înclinarea terenului D.S.TULCEA O.S.TULCEA

246

D.S.TULCEA O.S.TULCEA

247

16.2.6. Repatiţia speciilor în raport cu exploatabilitatea şi participarea în amestec

D.S.TULCEA O.S.TULCEA

248

16.2.7. Situaţia sintetică a factorilor destabilizatori şi limitativi

D.S.TULCEA O.S.TULCEA

249

16.2.8. Repartiţia suprafeţelor în raport cu natura şi intensitatea poluării

D.S.TULCEA O.S.TULCEA

16.3 Evidenţe privind accesibilitatea fondului forestier şi a posibilităţii

16.3.1. Accesibilitatea fondului forestier şi a posibilităţii cincinale de produse principale şi secundare

D.S.TULCEA O.S.TULCEA

16.3.2. Situaţia fondului forestier şi a posibilităţii cincinale de produse principale şi secundare în raport cu distanţa de colectare

D.S.TULCEA O.S.TULCEA

250

251

PARTEA A IV- A APLICAREA AMENAJAMENTULUI

252

17. EVIDENŢA ŞI BILANŢUL APLICĂRII ANUALE

17.1. Evidenţa şi bilanţul aplicării anuale a prevederilor amenajamentului cu privire la exploatări şi împăduriri

17.2 Evidenţa anuală a aplicării amenajamentului

253

17.1 Evidenţa şi bilanţul aplicării anuale a prevederilor amenajamentului cu privire

la exploatări şi împăduriri

SPECIFICARE

P R O D U S E D I N : Total

(3+6+8+9)

Lucră-ri de împă-durire Tăieri de

regenerare

De-ga-jări

Curăţiri Rărituri T.de con-serv.

Tăie-ri de igi-enă

ha m3 ha ha m3 ha m3 m3 m3 m3 ha 1 2 3 4 5 6 9 8 9 10 11 13

Sarcina anuala 197,07 28718 - 41,91 87 69,71 1357 16975 2700 49837 531,53

Sarcina pe cincinal 2014-2018 988,59 143590 - 209,54 437 348,57 6783 84875 13500 249185 2657,61

Realizat in anul I 2014

Ramas de realizat in restul de 4 ani

Realizat în anul II 2015

Ramas de realizat in restul de 3 ani

Realizat in anul III 2016

Ramas de realizat in restul de 2 ani

Realizat in anul IV 2017

Ramas de realizat in restul de 1 an

Realizat in anul V 2018

Realizat in total pe cincinal

Ramas de realizat din sarcina cincinală

Realizat in plus fata de prevederi

Realizat in minus fata de prevederi

254

17.2 Evidenţa anuală a aplicării amenajamentului

Produse din tăieri de regenerare Produse din tăieri de îngrijire

U.a. nr.

Nr. actu-lui de pu-nere

în valoa-

re

Spe-cia

Su-pra-faţa par-

cursă

Material rezultat

U.a. nr.

Nr. actu-lui de pu-nere

în valoa

-re

Spe-cia

Su-pra-faţa par-

cursă

Material rezultat

Lemn lucru

Lemn foc

Total Lemn lucru

Lemn foc

Total

-ha- -m3- -ha- -m3-

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

255

Produse accidentale Lucrări de împădurire

U.a. nr.

Nr. actu-lui de pu-

nere în

valoa-re

Spe-cia

Su-pra-faţa par-

cursă

Material rezultat

U.a. nr.

Nr. actu-lui de exe-cuţie

Spe-cia

Su-pra-faţa par-

cursă

Suprafaţa efectivă de împădurit

Lemn lucru

Lemn foc

Total Semă-nături directe

Plan-taţii

Total

-ha- -m3- -ha- -m3-

15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28

256

Produse din tăieri de regenerare Produse din tăieri de îngrijire

U.a. nr.

Nr. actu-lui de pu-nere

în valoa-

re

Spe-cia

Su-pra-faţa par-

cursă

Material rezultat

U.a. nr.

Nr. actu-lui de pu-nere

în valoa

-re

Spe-cia

Su-pra-faţa par-

cursă

Material rezultat

Lemn lucru

Lemn foc

Total Lemn lucru

Lemn foc

Total

-ha- -m3- -ha- -m3-

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

257

Produse accidentale Lucrări de împădurire

U.a. nr.

Nr. actu-lui de pu-

nere în

valoa-re

Spe-cia

Su-pra-faţa par-

cursă

Material rezultat

U.a. nr.

Nr. actu-lui de exe-cuţie

Spe-cia

Su-pra-faţa par-

cursă

Suprafaţa efectivă de împădurit

Lemn lucru

Lemn foc

Total Semă-nături directe

Plan-taţii

Total

-ha- -m3- -ha- -m3-

15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28

258

Produse din tăieri de regenerare Produse din tăieri de îngrijire

U.a. nr.

Nr. actu-lui de pu-nere

în valoa-

re

Spe-cia

Su-pra-faţa par-

cursă

Material rezultat

U.a. nr.

Nr. actu-lui de pu-nere

în valoa

-re

Spe-cia

Su-pra-faţa par-

cursă

Material rezultat

Lemn lucru

Lemn foc

Total Lemn lucru

Lemn foc

Total

-ha- -m3- -ha- -m3-

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

259

Produse accidentale Lucrări de împădurire

U.a. nr.

Nr. actu-lui de pu-nere

în valoa-

re

Spe-cia

Su-pra-faţa par-

cursă

Material rezultat

U.a. nr.

Nr. actu-lui de exe-cuţie

Spe-cia

Su-pra-faţa par-

cursă

Suprafaţa efectivă de împădurit

Lemn lucru

Lemn foc

Total Semă-nături directe

Plan-taţii

Total

-ha- -m3- -ha- -m3-

15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28

260

Produse din tăieri de regenerare Produse din tăieri de îngrijire

U.a. nr.

Nr. actu-lui de pu-nere

în valoa-

re

Spe-cia

Su-pra-faţa par-

cursă

Material rezultat

U.a. nr.

Nr. actu-lui de pu-nere

în valoa

-re

Spe-cia

Su-pra-faţa par-

cursă

Material rezultat

Lemn lucru

Lemn foc

Total Lemn lucru

Lemn foc

Total

-ha- -m3- -ha- -m3-

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

261

Produse accidentale Lucrări de împădurire

U.a. nr.

Nr. actu-lui de pu-nere

în valoa-

re

Spe-cia

Su-pra-faţa par-

cursă

Material rezultat

U.a. nr.

Nr. actu-lui de exe-cuţie

Spe-cia

Su-pra-faţa par-

cursă

Suprafaţa efectivă de împădurit

Lemn lucru

Lemn foc

Total Semă-nături directe

Plan-taţii

Total

-ha- -m3- -ha- -m3-

15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28

262

Produse din tăieri de regenerare Produse din tăieri de îngrijire

U.a. nr.

Nr. actu-lui de pu-nere

în valoa-

re

Spe-cia

Su-pra-faţa par-

cursă

Material rezultat

U.a. nr.

Nr. actu-lui de pu-nere

în valoa

-re

Spe-cia

Su-pra-faţa par-

cursă

Material rezultat

Lemn lucru

Lemn foc

Total Lemn lucru

Lemn foc

Total

-ha- -m3- -ha- -m3-

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

263

Produse accidentale Lucrări de împădurire

U.a. nr.

Nr. actu-lui de pu-

nere în

valoa-re

Spe-cia

Su-pra-faţa par-

cursă

Material rezultat

U.a. nr.

Nr. actu-lui de exe-cuţie

Spe-cia

Su-pra-faţa par-

cursă

Suprafaţa efectivă de împădurit

Lemn lucru

Lemn foc

Total Semă-nături directe

Plan-taţii

Total

-ha- -m3- -ha- -m3-

15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28

264