Referat Karl Haushofer

7/21/2019 Referat Karl Haushofer

http://slidepdf.com/reader/full/referat-karl-haushofer-56da683c02c88 1/18

Karl Haushofer - personalitatea emblematică a geopoliticiigermane

Bucure ti, 2015ș

CUPRINS



INTROUC!R! """"""""""""""""""""" #I$ %I&!R'%IS(U% )N R!%'*II%! INT!RN'*ION'%! """"$ +II$ %I,' N'*IUNI%OR """""""""""""""""""$

1. Premisele apariţiei Ligii Naţiunilor …………………………………. 62. Trăsături …………………………………………………………...… 6

3. tructura …………………………………………………………...… !". #e$icienţe ……………………………………………………………. %III$ OR,'NI.'*I' N'*IUNI%OR UNIT! """""""""""$ /

1. Premisele apariţiei &.N.'. …………………………………………... (2. )arta Naţiunilor 'nite. copurile &.N.'. …...…………...……...… 123. tructura ……………………………………………………………. 1"". *storicul &.N.'. ……………………………………………………. 16CONC%U.II """""""""""""""""""""$" 01&I&%IO,R'2I!

INTROUC!R!

+ iscuta espre -arl aus/o$er nseamnă, n ună măsură, a iscuta espregeopolitica germană. +rgumentele acestei aprecieri ar $i următoarele cei mai mulţi e4egeţi reuc geopolitica germană la perioaa ei interelică,

2



atunci cn aus/o$er sa a$irmat rept 7e$ e 7coală8 n omeniulgeopoliticii, eitn o re9istă e specialitate, n$iinţăn o cateră e geopoliticăla 'ni9ersitatea in :unc/en, metropolă care a ;ucat un rol esenţial n lansareae<aterilor espre geopolitică=

concomitent, alţi e4egeţi nu consieră că preocupările lui >rieric/ ?at<el ar $i

asimilaile omeniului propriu <is al geopoliticii, c/iar acă autorul“Antropogeografiei” lansea<ă te<e, noţiuni care 9or $i preluate e cătregeopolitica germană e mai tr<iu= prin nsu7i acest $apt, accentul cae, innou, 7i c9asie4clusi9 asupra lui aus/o$er=

n s$r7it, aus/o$er ntruc/ipea<ă păcatul $unamental care i se repro7ea<ăgeopoliticii germane, acela e a $i colaorat cu regimul na<ist, e a $i spri;init7i c/iar $unamentat politica acestuia e cuceriri teritoriale.

?eiterată e ecenii une, acu<aţia colaorării a aus gra9e pre;uiciiisciplinei ca atare= n primul rn, a in/iat multă 9reme e$orturile e anali<ă

oiecti9ă a acestui raport real ntre anumite limite 7i pe care nimeni nul pune lanoială= apoi, a ntr<iat mult apariţia unor lucrări consacrate operei lui aus/o$er.#eaia n 1(!( 9ee lumina tiparului primul intre cele ouă 9olume consacrate ecătre ans+ol$ @acosen 9ieţii 7i operei lui aus/o$er. Aste pnă acum prima 7i ceamai mare intreprinere e4egetică eicată gnitorului german.

Născut la :unc/en n august 1%6( ntro $amilie a9are<ă 9ec/e, ale căreirăăcini atestate mergeau pnă n secolul al *Clea, -arl aus/o$er mrăţi7ea<ăcariera militară. Dn 1(0% prime7te o misiune iplomatică la ToEFo, prile; cu care, timpe oi ani, stuia<ă ascensiunea statului ;apone<, precum 7i e9entualele ene$icii pecare Germania lear $i putut oţine in ri9alitatea ce se nă7tea intre '+ 7i @aponia.La ntoarcerea n Auropa 9a pulica un 9olum espre Hara oarelui ?ăsare 7i 9asusţine te<a e octorat la 'ni9ersitatea in :unc/en, a4ată pe geogra$ia politică a+siei.

Participă acti9 la luptele in timpul primului ră<oi monial, att pe $rontule 9est ct 7i e est Iluptă 7i n ?omnia n trecătorile )arpaţilor 7i pe CaleaTrotu7uluiJ. #upă nc/eierea con$lagraţiei moniale e7i onise graul egeneral se retrage in armată, mrăţi7n cariera uni9ersitară.

#in 1(2" pulică mpreună cu eitorul -urt CoKincEel 7i cu pro$esorii Aric/&st Iano9raJ, G.:aull IGra<J 7i octorul Lantesac/ IGiessenJ re9ista Scrieri de

geopolitică8 Ieitsc/ri$t $ur GeopolitiE8J, re9istă cu apariţie constantă timp e 20 eani.

I$ H'USHO2!R 3I N'.IS(U%

3



pre a nţelege mai ine raporturile intre aus/o$er 7i mi7carea na<istă,9om ncerca să anali<ăm această prolemă n $uncţie e anumite etape pe care leacunoscut e9oluţia reală a acestor raporturi. @ean -lein, autorul care a semnat pre$aţala lucrarea lui aus/o$er, apărută, n 1(%6, n traucerea $rance<ă su enumirea #ela geopolitique”, 9ore7te e legena8 potri9it căreia aus/o$er 7ia asumat

responsailitatea ma;oră n inspirarea 7i transpunerea n 9iaţă a politicii e4terne acelui eal *l*lea ?eic/. Al consieră că ea lungul celui eal oilea ră<oi monialo întreagă şcoală americană s-a străduit să demonstreze că geopolitica germanăera proiectul ştiinţific pentru cucerirea lumii de către germani8 I Prefaţă8, pag. (J.+utorul menţionat $ace o istincţie care ne poate a;uta, creem noi, să tratăm mainuanţat prolema, ntr ae9ăr elicată, a relaţiilor intre aus/o$er 7i politica ecuceriri germană “Tezele geopoliticianului de la Muncen pri!itoare la spaţiul !ital

şi frontierele scim"ătoare se armonizau cu e#pansionismul teritorial german în $uropa şi% p&nă la dezmem"rarea statului ceoslo!ac% ele nu se distingeau deloc de

concepţiile conducătorilor nazişti8 Ipag. (J.)onsierăm că neam plasa mai aproape e e9oluţia reală a lucrurilor acăam istinge trei etape ale colaorării cea pnă la 9enirea la putere a na<i7ilor, ceaintre 9enirea la putere 7i eclan7area ră<oiului 7i, n s$r7it, cea marcată ees$ă7urarea con$lagraţiei moniale.

)um aprecia 7i ans+ol$ @acosen I 'ntroduction( )ne esquise"iografique”, pag. 63J, ata e " aprilie 1(1( a $ost pentru aus/o$er $oarteimportantă, eoarece n acea <i la cunoscut pe ?uol$ ess cu care timp eapro4imati9 20 e ani ntreţine o legătură $oarte strnsă. Ciitorul 7e$ e cainet al luiitler nu a9usese timp să7i esă9r7ească stuiile.#e aceea, ess 9eea n relaţia cuaus/o$er o ună oca<ie e a oni o altă nţelegere asupra politicii 7ieterminărilor sale. La rnul lui, aus/o$er se raporta la tnărul politician ca la unom cu suflet şi caracter 8, c/iar acă nu e#cela în inteligenţă8 Iiem, pag. 6"J.

ess la pus n contact pe pro$esor cu i$eriţi lieri ai partiului, ar nu a putut săl con9ingă să e9ină memru al Partiului Naţional ocialist. Tot prinintermeiul lui ess, aus/o$er i $ace o 9i<ită lui itler n nc/isoarea e laLanserg In 1(2"J. Ne$iin implicat irect n mi7care8, aus/o$er se mulţume7tecu un rol in$ormal e s$ătuitor al lui ess 7i, proail, al apropiaţilor săi.

Pnă la cucerirea puterii e către itler, raporturile lui aus/o$er cu

mi7carea8 pot $i consierate ca necunoscn ostacole e9iente. aus/o$er $useseo$iţer. Populaţia Germaniei n ansamlu, iar militarii cu eoseire, acu<au ecepţiile

perioaei postelice. Dn atmos$era e $rustrare c9asigenerală, 9isul Germaniei mari8unea, n9iora, /rănea spiritele. Pentru această primă perioaă, creem că nu estee4agerat să 9orim espre un anume tip e amiraţie a autorului german $aţă e omi7care raicală care promitea restaurarea emnităţii germane. @aEosen remarca,nreptăţit, că aus/o$er nu ar $i putut a9ea re<er9e $aţă e primele puncte ale

programului in 1(20 al partiului naţional socialist, care pre9eeau reunirea tuturor germanilor ntrun mare stat= asigurarea egalităţii n repturi a poporului german cu

celelalte naţiuni, arogarea tratatelor e la Cersailles 7i aintGermain= pămnt caresă poată /răni populaţia 7i surplusul e populaţie I 'ntroduction”% pag. %!J. auasupra te<ei potri9it căreia istoria este o luptă pe !iaţă şi pe moarte a popoarelor

4



pentru spaţiu !ital 8.Pentru a nţelege mai ine atracţia e4ercitată e o serie e $ormule, precum

spaţiul 9ital, reunirea tuturor germanilor, ca 7i impactul lor real n epocă, este necesar să $acem trimitere la mi7carea e iei numită, generic, pangermanism.

*a origine% pangermanismul este un “a!atar” al patriotismului epocii

napoleoniene% iar o"iecti!ul său era de a aduna pe oamenii de origine germană încadrul frontierelor lor naturale( + serie de autori defineau într-un mod e#tensi! patria germană( Aserţiunea lui *ud,ig )land% “inul% flu!iu german% dar nu frontieră germană.% poate fi eci!alată cu un “program”( /n 0120% 3riedric *iszt !or"ea despre misiunea 4ermaniei de a înainta pe 5unăre% de a a6unge la Marea

7eagră şi de a-şi descide drumul spre +rientul Mi6lociu% a#a 8erlin - 8agdad fiind preocuparea dintotdeauna a pangermanismului 9arta 0:; “Pentru orice naţiunemare% imperialismul% adică tendinţa de e#pansiune a puterii ei politice şi economice-este una dintre formele şi cerinţele cele mai fireşti de !iaţă( 'ar naţiunile mai animate

de imperialism tre"uie să se înţeleagă spre a-şi delimita zone speciale% proprii deinfuenţă( Astfel numai se poate înlătura concurenţa şi se poate a6unge la un ecili"rude !iaţă pe arta continentelor şi a lumii politice(((<ursul 5unării arată direcţia încare tre"uie să se îndrepte această emigrare( Toată =alea 5unării şi ţările ri!erane

formează un teritoriu prielnic pentru scurgerea surplusului de populaţie germană((( 5unărea astfel ar de!eni a#a imperiului şi ar 6uca pentru germanii de sud rolul pecare îl 6oacă $l"a pentru cei din nord( Aşa cum e o"iceiul să se pună indicator dedirecţie pe marginea drumurilor% tot aşa ar tre"ui să se aşeze pe marginea 5unăriidin distanţă în distanţă c&te un st&lp cu inscripţia; cale de apă spre Marea 7eagră ”9citat în '( <onea% “+poziţie geopolitică.:(

<arles Andler% în introducerea la !olumul “Pangermanisul filozofic”% surprindea cu acuitate esenţa acestei orientări politice; “'n conştiinţa germanăactuală se prelungesc toate !ecile o"sesii de glorie germană p&nă la coincidenţa cuo singură şi atotcuprinzătoare imeră - un imperiu "icefal austro-german% care să seîntindă de la Marea 7ordului p&nă la Adriatica> am"iţios în +rient> menţin&nd 'talia

su" tutelă> gata să treacă peste orice graniţă pentru a a6unge la marginile dealtădată ale Sf&ntului 'mperiu> opresi! în Polonia% ca şi +rdinul Teutonilor c&nd!a>militarizat la ma#imum% ca su" 3rederic al ''-lea al Prusiei% dar% în plus% domin&nd marea potri!it metodei anseatice( <eea ce numim pangermanism este fuziunea

tuturor acestor năzuinţe” 9citat în ?( @lein% “Prefaţă”% pag( 0:(#eci ntrun asemenea meiu, cu asemenea interogaţii 7i preocupări 9enite

intro ntreagă e9oluţie istorică, $ra<ele omastice espre spaţiul 9ital au putut prine mult mai u7or.

*ată cum caracteri<ea<ă @aEosen rolul ;ucat e autorul german upă preluarea puterii e către na<i7ti “Bausofer nu a 6ucat dec&t un rol e#terior% fărănici o influenţă nota"ilă% dacă facem a"stracţie de acti!itatea sa în fa!oarea lui=olCstum% care nu s-a e#ersat% la drept !or"ind% dec&t la periferie” I 'ntroduction()n esquise "iografique% ” pag. 5J. Putem constata n e4istenţa lui aus/o$er in

această perioaă ce9a parao4al. Dn general, el ocupă po<iţii 9i<iile, ar ecorati9e,$ără a reali<a că trăie7te oar cu ilu<ia puterii 7i a in$luenţei. >iinţă orgolioasă,generalulpro$esor nu 9rea sau nu are tăria să recunoască ecepţiile pe care i le

5



procură regimul. )/iar 7i atunci cn $iul său, +lrec/t, i atrage atenţia asupra răuluisistemului, el e<ită să le recunoască Iiem, pag. !2J.

Nu putem să nu reţinem n con$igurarea atituinii sale in această perioaă 7icte9a $apte care nu au putut să nul marc/e<e. #e pilă, ca urmare a pulicăriilegilor e la Nurenerg pri9itoare la protecţia sngelui german 7i a onoarei germane8

I15 septemrie 1(35J, copiii săi, ntruct pe linie maternă nu se ucurau e pri9ilegiulunei origini ariene, au cunoscut i$icultăţi. Dn 1(3(, cartea sa, >rontierele8, a $ostinter<isă e cen<ura germană pentru moti9ul că susţinea un alt punct e 9eere cu

pri9ire la soluţionarea prolemei populaţiei germane in Tirolul e su. Nu este niciun $el e noială că toate acestea au creat o stare e real iscon$ort pro$esorului,nepărtnul 9i<iil e linia politică o$icială.

?elaţiile cu regimul $ascist a9eau să se egrae<e rapi n timpulcon$lagraţiei propriu <ise. unt cel puţin trei paliere la care acest proces are loc. Dn

primul rn, aus/o$er are o altă aorare pri9in moalităţile e reali<are a

Germaniei mari. Al a rămas creincios politicii lui #eutsc/tum Ireunirea su oautoritate unică a populaţiei germane răspnite n toată AuropaJ. &r politica o$icialăna<istă e cuceriri n est compromitea această iee= n plus, ea mina pur 7i simplucreinţa geopolitică a autorului pri9in constituirea unui loc continental eurasiatic8n care 9eea un element staili<ator al relaţiilor internaţionale.

#eci<ia atacării '? la nepărtat 7i mai mult pe aus/o$er e politicao$icială. Po<iţia generaluluipro$esor era ntemeiată tot geopolitic. +tacarea statuluiso9ietic nu numai că anula orice posiilitate e apropiere a statelor a4iale aleAurasiei, ar grăea $ormarea unei coaliţii continentalooceanice mpotri9aGermaniei Iceea ce sa 7i ntmplatJ.

La alt palier al procesului e egraare e care aminteam se situea<ăispariţia e pe scena politică a lui ?uol$ ess, prietenul 7i protectorul său politic.#upă cum se 7tie, acesta $ace o tentati9ă stranie e a nc/eia o pace separată cu:area Britanie, cu puţin nainte e eclan7area ostilităţilor cu '?. #upă ce maimulte ncercări e a reali<a acest lucru pe cale iplomatică nu au roae, ess <oarăcu a9ionul irect n :area Britanie, tentati9ă care, e9ient, nu putea a9ea sorţi ei<nă. Dn noul conte4t, aus/o$er este 7i mai i<olat.

*mplicarea $iului său, +lrec/t, n complotul e7uat organi<at mpotri9a luiitler n 9ara anului 1("" este e natură săl trans$orme pe pro$esor ntrun suspect,

acă nu ntrun u7man al regimului. Aste anc/etat, reţinut, iară7i elierat, iară7ianc/etat 7i reţinut. 2! august 1("", <iua cn mpline7te !5 e ani, l găse7te netenţie 7i nu este elierat ect cu patru <ile mai tr<iu. Dn 1("5, +lrec/t estee4ecutat e către Gestapo.

Pe acest $unal sumru, apare o ună e speranţă pro$esională. &ată cutrupele americane sose7te 7i geopoliticianul A. Mals/, colonel 7i pro$esor la'ni9ersitatea catolică GeorgetoKn in Mas/ington, cu care are mai multe iscuţii 7isc/imuri e opinii. La nceputul lui noiemrie reacte<ă un gen e memoriu, Apologia geopoliticii germane8, pe care l nmnea<ă specialistului american. Com

ienti$ica n ceea ce repre<intă ultima scriere a lui aus/o$er multe ;uecăţi emne eluare aminte.Dn ianuarie 1("6 i se retrage reptul e a pro$esa n n9ăţămntul superior= cu

6



isciplină, e a nu o nc/ie n ;urul unor ;uecăţi $i4e. #e mai multe ori, el a preci<atcă nu pulică ect “materiale de geopolitică8, ce se oresc a $i cărămi<i econstrucţie a unui ei$iciu 9iitor. >aptul că nu a pulicat un manual e geopolitică, căa preci<at n mai multe rnuri că geopolitica treuie să ene$icie<e e o concepţieinamică, că nu ore7te să mpieice e<9oltarea ei ulterioară prin $i4area anumitor

enunţuri ogmatice sunt ei$icatoare pentru această preocupare ntrutotul emnă erespect.)are ar $i, totu7i, trăsăturile e$initorii ale geopoliticii n 9i<iunea lui -arl

aus/o$erO>orţa geopoliticii pro9ine in $aptul că nlocuie7te pasiunea politică 7i

ncearcă să se i<uie pe cone4iuni naturale, $onate pe elemente naturale, pe raporturiclare ntre regiuni 7i ţări. )um spune autorul, Natura, n <aar negli;ată 7i umilită, 7ireia repturile pe supra$aţa pămntului. >orţa 7i perenitatea geopoliticii se asocia<ă cu$orţa elementelor naturale 7i a raporturilor care e4istă 7i 9or e4ista atta timp ct

e4istă c/iar aceste elemente naturale. Aa $urni<ea<ă “un stoc permanent decunoaştere politică 9sa!oir politique: care poate fi transmis şi însuşit ((( ca unade!ărat punct de spri6in necesar saltului la acţiune politică% un gen de conştiinţă

geografică menită să gideze demersul politic ” I 5e la geopolitique 8, pag. 102J.#acă e4aminăm mai atent aserţiunile autorului, reiese limpee că, e $apt, el

propune un moel e raţionali<are a politicii in perspecti9ă geogra$ică. Nu iscutămacum acă argumentul geogra$ic este su$icient pentru a ntemeia un asemeneaemers. >aptul că, mai tr<iu, autorul 9a recunoa7te că elementul geogra$ic nu poate

;usti$ica ect 25 la sută in acţiunea politică ni se pare ei$icator= celelalte treis$erturi treuie e4plicate, consieră autorul german, ca ecurgn din natura omului

şi a rasei sale% din !oinţa lui morală şi din contradicţia conştientă% ine!ita"ilă% dintreel şi mediul său”” Icitat n G. eFen, <ritica geopoliticii germane””% pag. 20"J.*mportant este să 9eem la ce conclu<ii conuce o asemenea perspecti9ă.

Geopolitica propune 7i operea<ă n acest conte4t cu o 9i<iune planetară, o9i<iune care să cuprindă continente întregi8, urmărin cunoa7terea mourilor e9iaţă ale altor popoare, mai ales ale celor oceanice, a “cone#iunilor !itale ale omuluide astăzi cu spaţiul de astăzi ” Iop.cit., pag. 103J.

+orarea e tip geopolitic implică in acest punct e 9eere ouă genuri estuii pregătitoare8.Dn primul rn, este 9ora espre cunoa7terea trăsăturilor

uraile, eterminate e po<iţia geogra$ică 7i e particularităţile solului, aceletrăsături care caracterizează formarea% menţinerea şi dispariţia puterilor”” Iop.cit.,

pag. 102J. Dn al oilea rn, geopolitica 9a reţine a9ertismentele pe care istoria letransmite pri9itoare la anumite $apte repetiti9e petrecute pe acelea7i spaţii, larespectarea anumitor corelaţii Icum ar $i corelaţia organică8 ntre populaţie 7iteritoriuJ. Dn ca<ul n care un spaţiu natural locuit e o populaţie este amputat,e4perienţa milenară arată că nu 9a e4ista lini7te atta timp ct spaţiul respecti9 nu 9a$i reconstituit n integralitatea sa Ipag. 103J. +tunci cn asemenea a9ertismente nusunt luate n consierare, ntoteauna apar situaţii periculoase 7i con$lictuale.

+;un7i n acest punct, ni se pare instructi9 să aăugăm un lucru. aus/o$er a purtat ea lungul 9remii o coresponenţă ogată. Dntro scrisoare pe care ioaresea<ă -urt MoKincEel, eitorul operei sale, se $ac unele preci<ări $oarte

8



interesante n legătură cu oiectul geopoliticii. Nu am $i insistat asupra acestor preci<ări acă, ntro scrisoare e răspuns, aus/o$er nu ar $i preci<at “sunt înîntregime de acord cu reflecţiile tale ” 9“@arl Bausofer a @urt =o,incCel( Manuel de geopolitique et a!enir de la science geopolitique”% op.cit., pag. 25(J. MoKincEel i

propune o lărgire a conţinutului noţiunii e geopolitică, n sensul că, “alături de

forţele spaţiului% aceasta să înglo"eze forţele poporului% deci ale omului şi rasei pentru ca% împreună% să asigure "azele naturale ale !ieţii statului” 9idem% pag. 250J.+rgumentul a9ansat e către MoKincEel, anume că spaţiul nu acţionea<ă ectinirect asupra oamenilor, este cu eoseire interesant, pentru că el surprineslăiciunea $unamentală a geopoliticii clasice, care insista ntrun mo unilateraloar pe spaţiu. Aitorul operei lui aus/o$er rele9ă cu nreptăţire “Maniera în careomul răspunde la acţiunea spaţiului este din punct de !edere rasial şi naţional at&t de diferită% înc&t dacă !om ţine cont numai de spaţiu nu !om a6unge dec&t laconcluzii geografice formale% puţin folositoare at&t domeniului ştiinţific% c&t şi politic

” 9“@urt =o,incCel a @arl Bausofer; $cclaircissement de concept de geopolitique”%op.cit., pag. 251J.#acă MoKincEel $ace această oser9aţie, cum spuneam ntemeiată, la 22

august 1("1, noi, astă<i, am putea $ormula o serie e remarci la $el e ntemeiate.+cţiunea spaţiului, e nimeni negată, este acum meiată e mult mai mulţi $actoriect rasa 7i naţiunea. )eea ce am putea enumi instanţele e meiere8 inclu astă<i$orţe asociate cu cercetarea, cu structurile e anali<ă 7i e9aluare, toate /rănite einstrumentarul 7tiinţi$ic pus la nemnă e re9oluţia 7tiinţi$ică moernă. + iscuta 7ia reuce procesul e raţionali<are oar la componenta geogra$ică, naturală, e9ine nunumai insu$icient, ci un mo e anali<ă epă7it. Plasnune n epocă, nu putem să nureţinem e$ortul n irecţia raţionali<ării actului politic, ntemeierii orientărilor

politice, c/iar acă emersul propriu <is su$eră e ipote<a nencăpătoare pe a<acăreia se es$ă7oară.

+pare limpee că noua isciplină nu este n 9i<iunea lui aus/o$er nici ereapta, nici e stnga 7i nu permite aorări parti<ane. Geopolitica repre<intă una9ersar nempăcat al ieologiilor care, potri9it lui aus/o$er, constituie simplesurogate complet inaec9ate pentru a ntemeia cu ae9ărat orientările politice.

)um ar putea $i asimilate cerinţele e9ienţiate e către geopolitică nconucerea statuluiO

Dn primul rn, prin e$ortul e a pune e acor actul politic cu instrumentarul7tiinţi$ic pe care cunoa7terea l pune la nemnă. +ctul politic se es$ă7oară pe a<etraiţionale, este e4ercitat e către oameni cu o pregătire epă7ită, $oarte puţinesc/i7i prolemelor noi ale epocii 7i inamismului ei, cerinţei in ce n ce maiimportante e a pre9eea e9oluţia $enomenelor politice. #in această perspecti9ă,aus/o$er constată cu o anumită amărăciune ecala;ul e4istent ntre '+, +nglia 7i>ranţa, pe e o parte, 7i Germania, pe e alta. Dn primele ţări, pregătirea oamenilor

politici 7i a iplomaţilor se $ace n instituţii speciali<ate, sau creat catere 7i altestructuri speciali<ate pentru stuierea $enomenului politic. Dn Germania, procesul e

pregătire este nreptat cu $aţa la trecut, are un conţinut preponerent ling9istic 7i ;uriic, $oarte puţin esc/is spre procesele economice 7i sociologice ale epocii. “5in punct de !edere geopolitic ei trăiesc cu mult în urma ritmului epocii lor” 9@(

9



aus/o$er, #e la geopolitique”% pag. E1:()rmarea acestui fapt este că puterile centrale ale $uropei au intrat în marea

criză a primului răz"oi mondial “cu o necunoaştere cu ade!ărat înfricoşătoare a 6ocului real al forţelor> pro"a"il că numai $uropa centrală a fost în întregime surprinsă de acest răz"oi mondial% în timp ce peste tot s-a între!ăzut de la 0EH2

furtuna care se ridica la orizont. 9idem% pag( EE:(+utorul german impută conucătorilor puterilor centrale că au intrat n ră<oi $ără o9i<iune geopolitică8. Dn acela7i timp, consieră el, >ranţa a ascultat e re<ultatele

propriilor speciali7ti, cum ar $i +nre )/eraame, care a recomanat un ntreg program e isoluţie a imperiului austroungar, urmat e >ranţa, ntruct slăeacentrul Auropei 7i crea o sală e state care separau Germania e ?usia.

)oncomitent, oamenii politici treuie să primească o pregătire n omeniulgeopolitic, ntruct puţini sunt cei care pricep aceste comanamente. aus/o$er nume7te c/iar n această pri9inţă, in 9iaţa politică germană a timpului său, pe ?uol$

ess, pe ministrul e e4terne, Con Neurat/, care înţelegeau întruc&t!a ce era geopolitica8, aăugn că partiul la putere n carul celui eal treilea ?eic/ “nu a făcut dec&t să se slu6eacă de unele dintre formulele sale ” Iale geopoliticii n.n.J, ar rău nţelese.

III$ )N CONTR' UN!I STR'T!,II5 6PO%ITIC' 'N'CON'7

“'ncontesta"il% cea mai mare şi cea mai importantă scim"are în politicamondială a timpurilor noastre este formarea unui puternic "loc continental cuprinz&nd $uropa% nordul şi estul Asiei8 I-. aus/o$er, 5e la geopolitique8, pag.

113J. +ceasta este $ra<a cu care aus/o$er ncepe stuiul “8locul continental $uropacentrală - $urasia - ?aponia8. Aa conensea<ă o ntreagă 9i<iune a autorului pri9inmarile grupări politice ale gloului ntemeiate nu pe a$inităţi politice, ci peeterminări preponerent geogra$ice 7i geopolitice. )oncomitent, ;uecata autoruluigerman pre$igurea<ă 7i irecţia $unamentală a alianţelor strategice ale Germaniei.

Aste o atorie s$ntă să n9eţi e la a9ersar8. )itn acest pro9er roman,aus/o$er sugerea<ă implicit că ieea preci<ată mai sus nu i aparţine, ea $iineusă in mi7cările a9ersarului. Dn 1%51, Lorul Palmerston, ntrun moment ecri<ă a relaţiilor sale cu primul ministru a$irmă semni$icati9 că 8oric&t de

dezagrea"ile ar putea fi în momentul de faţă relaţiile noastre cu 3ranţa% tre"uie să lemenţinem% pentru că în planul din spate ameninţă o usie care poate lega $uropa şi Asia +rientală% iar singuri nu putem face faţă unei asemenea situaţii” Iop. cit., pag.11"J.

#e atunci, consieră autorul, +nglia 7i '+ au lansat o $ormulă politicaanacona. Aa semni$ică un comportament in partea puterilor oceanice similar comportamentului uria7ei reptile e a se ncolăci n ;urul unei $iinţe 9ii 7i e a oomor prin sugrumare. :ai tr<iu, omer Lea, autorul unei cărţi cu pri9ire lacrepusculul lumii anglosa4one, a9erti<a că eclinul acestei lumi 9a 9eni n <iua n

care Germania, ?usia 7i @aponia se 9or alia Iop.cit, pag. 115J.:acEiner, la rnul său, consiera, n celera e4punere in 1(0" că imperiulstepelor este pi9otul geogra$ic al istoriei, ini$erent e cine lar omina per7ii, turcii,

10



ţari ali sau ro7ii. Dn 1(1(, el a re9enit asupra temei 7i a propus separarea pentrutoteauna a ru7ilor e germani prin trans$erul populaţiei germane in Prusia &rientală

pe malul stng al Cistulei.Potri9it lui aus/o$er, o 9i<iune asemănătoare pri9in pericolul pe care lar

repre<enta construirea locului continental euroasiatic pentru *mperiul Britanic

putem ntlni 7i e partea cealaltă a &ceanului. Al l citea<ă pe BrooEs +ams, unulintre cei mai uni speciali7ti americani n politică economică, cel care a inicat căe4pansiunea in$luenţei engle<e este pusă su semnul ntreării n coniţiile n care sar reali<a un 9ast e$ort e construcţie $ero9iară transcontinentală cu punctul terminusla Port +rt/ur 7i Hintao, ceea ce ar $a9ori<a o mare unitate germanorusă orientalasiatică, n $aţa căreia orice tentati9ă e ei$icare a unui loc engle< sau american,c/iar e reunire a lor, ar rămne neputincioasă Iop.cit., pag. 116J.

Toate acestea îl fac pe Bausofer să concluzioneze; “7imeni altcine!a dec&t ad!ersarul ne în!aţă că un "loc continental solid face inoperantă politica anaconda

pe plan politic% militar% na!al şi economic” 9pag( 00I:( Autorul îşi dă seama că usiaeste un pilon foarte important al acestei noi unităţi politice% întruc&t “"locul spaţial care se întinde de la Marea 8altică la Marea 7eagră% p&nă la +ceanul Pacific” esteîn cea mai mare parte ocupat de ea( <ă usia este puterea cu cele mai mari atuuri înacest 6oc( Tocmai de aceea% Bausofer apreciază că formarea acestui "loccontinental este condiţionată de realizarea% în preala"il% a înţelegerii germano-

6aponeze( $l citează ciar un lider politic 6aponez% 4oto% care s-a adresat autorului german în asemenea termeni; “tre"uie să a!eţi în !edere atela6ul rusesc numit troiCa( $ste important să daţi atenţie manierei de a conduce un asemenea atela6; în mi6loceste aşazat calul cel mai nără!aş şi mai !iolent> la dreapta şi la st&nga aleargăceilalţi doi cai care pot fi m&ndri că îl ţin pe cel de-al treilea la mi6loc şi că pot înainta cu un asemenea atela68 Ipag. 120121J. Dn ca<ul n care sar $i reali<at, acest

loc continental ar $i a9ut acces la trei mări 9ecine :area Baltică, cu ntreg spaţiul altic, :area @aponiei, mai ine amena;ată pentru comerţ e către ţările ri9erane, 7i:area +riatică. +ceste mări sar a$la, potri9it autorului german, n $aţa celor maiimportante ie7iri ale ?usiei spre oceanul planetar.

Pentru a spori $orţa e atracţie a construcţiei sale geopolitice, aus/o$er pre<intă puterea celor trei ţări componente ale locului continental n a;unul primuluiră<oi monial 7i n 1("0, atunci cn a $ost scris stuiul. La nceputul celui eal

oilea ră<oi monial, $iecare intre cele trei ţări era mult mai puternică. ?usiaatinsese o supra$aţă e peste 21 milioane Eilometri pătraţi. >ără a mai 9ori eane4iunile care au urmat pactului ?ientrop:oloto9. @aponia 7i e4tinsese multin$luenţa n +sia, construin un ae9ărat imperiu I$ie prin ane4iuni, $ie prin penetrareeconomicăJ. Germania ane4ase teritorii noi 7i omina, practic, toată Auropa centrală. 5acă !om compara aceste cifre cu cele pe care le deţineau Puterile <entrale în

primul răz"oi mondial% !om o"ser!a o enormă diferenţă între atunci şi acum% pornind de la date geopolitice ” Ipag. 12"J.

Puterea acestui loc nu ar consta numai n $orţa ţărilor care l compun= ei i s

ar aăuga impactul unor alte $enomene mari pe care lear etermina sau antrena, cumar $i onirea inepenenţei *niei $aţă e :area Britanie Iputere oceanicăJ precum7i atragerea *taliei n s$era e in$luenţă a continentului Iaceastă ţară $iin consierată

11



e către autor ;umătate maritimă 7i ;umătate continentalăJ.+utorul german propune c/iar o restructurare a orinii moniale, care ar $i

treuit să $a9ori<e<e apariţia a patru <one e e4pansiune teritorială. )aracteristicaacestei e4pansiuni constă n $aptul că nu mai urma să aiă loc n sens logituinal, ela est la 9est sau in9ers, ci latituinal, e la nor la su. Dn $elul acesta, se procea la o

mpărţire a gloului esc/isă ntre puterile lumii 7i se e9itau principalele surse econ$lict ntre statele locului continental.+st$el, Germania ar $i urmat să omine Auropa, continent marcat, upă

părerea autorului, e cultura germană. )oniţiile acestei ominări reucerea >ranţeila neputinţă 7i sateli<area *taliei. 'lterior, +$rica ar $i repre<entat spaţiul ee4pansiune al unei Aurope germane.

$era e ominaţie a @aponiei ar $i treuit să $ie repre<entată e A4tremul&rient, n timp ce '+ urma să7i limite<e in$luenţa la continentul american. )t

pri9e7te ?usia, soarta sa epinea e atituinea pe care urma să o aopte $aţă e

mesa;ul re9oluţionar, al cărui purtător era. #acă ar $i renunţat la misiunea ieologică7i ar $i acceptat să ;oace rolul re<er9at e noua restructurare a orinii moniale, atuncispaţiul său e e4pansiune ar $i $ost repre<entat e +sia centrală, mergn pnă n*nia. #acă, impotri9ă, 9a continua să persiste n promo9area ţelurilor re9oluţionare,?usia urma să $ie mpărţită n state naţionale, in care o parte intrau n s$era ein$luenţă a Germaniei, iar cealaltă parte a @aponiei.

aus/o$er e<9oltă 7i alte consecinţe care ar ecurge in constituirea acestui loc. )um ar $i rolul nou pe care unele state urmau săl ;oace. Aste ca<ul, e pilă, alPoloniei, care one7te o po<iţie europeană c/eie8. )itn, e asemenea, unaaggio italian nu este permis să faci două erori în acelaşi răz"oi” autorulgerman are ;uecăţi $oarte aspre la aresa Poloniei, pentru că sa riicat mpotri9a

primelor ouă popoare cele mai numeroase ale Auropei, că a $a9ori<at politicaatlantică pe continent Itrimitere la politica traiţională e prietenie a Poloniei cu+nglia 7i >ranţa, etcJ. @uecăţi upă părerea noastră se9ere, ar 7uree. Dn tot ca<ul,

po<iţia Poloniei, situată ntre ouă state $oarte puternice ale continentului 7i riscul pecare l pre<intă e4istenţa unei relaţii ncorate cu $iecare intre aceste ouă puteri aleAuropei sunt emne e atenţie, inclusi9 prin n9ăţămintele pe care le poate pre<enta

pentru ?omnia.Pornin e la acela7i aaggio, aus/o$er ă ca e4emplu $ericit acorul

e4istent ntre Germania 7i ?usia Ipactul ?ientrop:oloto9J, care ar ilustra/otărrea celor ouă ţări e a nu repeta gre7eala in primul ră<oi monial. )u altecu9inte, e a nu ncălca ceea ce autorul nume7te a doua a#iomă geopolitică a

politicii europene ” I 5e la geopolitique”% pag. 132J, anume ca nici unul intre celeouă popoare cele mai puternice ale continentului să nu se riice unul mpotri9aceluilalt.

Numai că peste ;umătate e an acest lucru sa ntmplat. Com nţelege ast$elmai ine e ce aus/o$er a $ăcut pulic e<acorul său $aţă e gestul atacării '?.Com nţelege, e asemenea, că teoria locului continental, interesantă 7i c/iar

seucătoare, nu a repre<entat un argument $oarte puternic n eci<ia politică a statelor respecti9e= cn ouă popoare ocupă po<iţii importante pe acela7i loc compact e pămnt, $aptul că mpart acela7i continent poate uce 7i la ri9alitate pentru po<iţia

12



ominantă pe acel spaţiu 7i nu neapărat la colaorare n 9eerea protecţiei $aţă e o putere oceanică. #in păcate, istoria moernă arată că a primat ri9alitatea. La aceasta acontriuit 7i politica ailă a puterii oceanice numărul 1 pănă acum cte9a ecenii:area Britanie. #ar nu putem reuce totul numai la ailitate politică.

ar cu9erni să meităm mai atent la o situaţie puterile continentale erau

su$icient e apropiate ntre ele 7i, mai ales, e4ista un ec/iliru e9ient ntre $orţa lor 7icea a puterilor oceanice ale momentului. untem contemporanii unui a9ans 9i<iil n$a9oarea puterilor oceanice ntruc/ipate astă<i e către tatele 'nite. Ca generaaceastă situaţie o coali<are a $orţelor continentaleO

I8$ T!ORI' SP'*IU%UI 8IT'%

)u eoseire n cmpul prolematic esemnat prin acest termen se cu9ine să$im $oarte atenţi 7i nuanţaţi, pentru a e9ita repetarea unor interpretări care proiectauasupra operei lui aus/o$er răspuneri e care nu se $ace 9ino9at, ar pentru a e9ita

7i asol9irea totală a autorului german e orice 9ină n lansarea unor noţiuni care,upă aceea, au $ost preluate 7i $olosite, $ără noială au<i9, ar $olosite e cătreregimul $ascist.

“<înd conduceam *iga 4ermanilor din Străinătate - mărturiseşte autorul la sf&rşitul anului 0E2J - mii de coloni au fost readuşi cu mare greutate şi celtuială( Aceasta do!edeşte pe deplin că în acea perioadă nu se proiectase ocuparea acestor teritorii% cel puţin asemenea intenţii nu erau cunoscute( Prin cucerirea unor teritoriilocuite de popoare de origine străină% naţional socialismul% dacă ne referim la ţelul

pe care-l proclama% s-ar fi renegat pe sine( Am su"liniat acest lucru cu toate ocaziile

şi m-am opus% la 1 noiem"rie 0EG1% unor planuri de cucerire de acest gen( Am crezut promisiunea de stopare din 0EG1((( Să fiu acuzat eu% care am asemenea concepţii şi oat&t de mare moderaţie în pri!inţa $uropei% că am ela"orat pe "aza unor ărţi%

planuri de cucerire a altor zone ale lumii% cum ar fi America de Sud% este o do!adăde mare fantezie> este de neconceput 9@( Bausofer% “Apologia geopoliticii

germane”% în “5e la geopolitique”:(+pare limpee că un autor e talia lui aus/o$er nu a putut ntocmi /ărţi sau

inica irecţii pentru e4pansiunea na<istă. +supra acestui lucru nu pot e4ista uii.iar $i contra<is n $elul acesta propria concepţie espre coaliţia statelor continentale

etc. Dn acela7i timp, pornin e la conceptul e simţ al spaţiului8, el a e<9oltat unaltul mai amplu 7i mai e4act spaţiul 9ital, spaţiul necesar unui popor să trăiască 7i săse e<9olte.

“7oi considerăm că "aza pentru orice discuţie despre politica e#ternă este spaţiul !ital((( $ste datoria esenţială a politicii e#terne de a !egea la acest spaţiu!ital% de a-l conser!a la ni!elul moştenirilor transmise de generaţiile trecute% de a-l

spori% atunci c&nd a de!enit prea strîmt(((” 9@( Bausofer% “*es "ases geograpiquesde la politique etrangere”% în “5e la geopolitique”% pag( HG:(

A4istă ouă popoare, consieră autorul, care pot o9ei $ără putinţă e tăgaă

că ensitatea populaţiei a $ăcut ca spaţiul 9ital, cu alte cu9inte teritoriul pe caretrăie7te un popor, să e9ină nencăpător 7i să nu poată /răni populaţia e pe supra$aţasa Germania 7i @aponia. +ceste ţări au o ensitate e 130 e locuitori pe Eilometru

13



pătrat. Dn plus, Germania este con$runtată cu i$icultăţi suplimentare, ntruct maiales n nor, eţine supra$eţe puţin $ertile iar, pe e altă parte, n anumite regiuni alesale, cum ar $i a4onia sau ?enania trăiesc peste 300 e locuitori pe Eilometru pătrat.#acă puterea in Paci$ic, continuă autorul, a a9ut posiilitatea unor e4pansiuni n<onă, Germania a $ost limitată n această pri9inţă e e4istenţa unor 9ecini puternici

Iiem, pag. 20"J.:ai mult, aus/o$er inică 7i spaţiile preilecte pentru această e4pansiune.Al aminte7te cu o anumită amărăciune că a treuit ca un autor străin, ?uol$ -;ellen,să sesi<e<e importanţa celor trei $lu9ii germane pentru această ţară 7i pentru Auropa)entrală n ansamlu. Pornin e la cele trei $lu9ii unul n nor, Ala, altul n su9est, ?inul iar ultimul n su est, #unărea aus/o$er preci<ea<ă 7i spaţiile ee4pansiune unul n nor, altul spre ţările scălate e apele $lu9iului ?in 7i celălalt ea lungul #unării.

'na intre marile gre7eli ale conucătorilor germani este, potri9it aprecierii

lui aus/o$er, aceea că nu au coloni<at <onele $rontaliere germane sărace n populaţiecu ţărani, $ieli pămntului8 7i ispreţuitori ai 9iitorului8. Dn $elul acesta sa creatun contrast emogra$ic ntre spaţiile estic germane une ensitatea este e 2!"0locuitori pe Eilometrul pătrat 7i cele polone<e, ispunn e o ensitate consierailmai mare.

7u dorim să facem o analiză a afirmaţiilor autorului german( <eea ce ne propunem este să reproducem c&te!a citate din Adolf Bitler pe această temă% aşacum au fost ele selectate de către ?ean @lein( Scopul politicii e#terne fi#at de Bitler era “să concentreze forţele poporului pentru a-l face să a!anseze pe calea care ducede la sufocarea actuală a spaţiului său !ital către noi teritorii”% să elimine“dezecili"rul dintre cifra populaţiei noastre şi suprafaţa de sol pe care trăieşte”% să“ocupe teritorii care re!in poporului german pe acest păm&nt” 9“Prefaţa”% pag( G2:(

Aste e9ientă asemănarea intre aprecierile o$iciale 7i cele propuse eaus/o$er. Nu consierăm, prin aceasta, că unele au $ost euse in altele. Numai căo asemenea asemănare a $acilitat enorm 7i trans$erul e sens 7i e teninţă politică. Dn$elul acesta, lucrările autorului german au putut apărea că inspiră, acă nu c/iar ntemeia<ă politica e4ternă na<istă. >ire7te că ntro epocă n care re9i<ionismul era lamoă, aus/o$er nu $ace e4cepţie. Nu se poate nsă ocoli nici $aptul că aus/o$er aoperat mult prea le;er cu un concept e4trem e iscutail, cum este spaţiul 9ital8,

care prin simpla pre<enţă n opera sa iminuea<ă mult in ceea ce ar $i orit el să $iegeopolitica un mi;loc e a e4clue con$licte, precum cel in 1(1"1(1%. Nu putemspune că un asemenea concept a aprins con$lictul mult mai mare care a urmat, ar el a$ost pre<ent n isputa ieologică care la pregătit. i aceasta spune mult.

8$ 8I'*' PO%ITIC4 ' 2RONTI!R!I

aus/o$er e9oluea<ă pe liniamentul teoretic trasat e ?at<el n ceea ce pri9e7te graniţa 7i importanţa sa ca organic sensiil8, $ormulă pe care c/iar o citea<ă.

e cu9ine mai nti menţionat că aus/o$er e4plică e ce prolema graniţeieste pentru un popor ncercuit8, cum sa spus că sunt germanii, o componentă acon7tiinţei istorice, o imensiune a $i<ionomiei culturale, o prolemă att e sensiilă

14



7i osesi9ă, nct este simţită instincti9. 'n asemenea popor este n mo necesar un“popor al frontierelor , poseă sau poate să onească un $oarte un instinct al$rontierei I-. aus/o$er, “*a !ie de frontieres politiques”% n “5e lageopolitique”%

pag. 1%5J.A9olun n spiritul aorării lui ?at<el, aus/o$er lansea<ă o $ormulă

percutantă ieea $rontierei n mi7care. Nu e4istă risc mai mare ect acela e aconcepe $rontiera ca o linie $i4ă8, trasată o ată pentru o urată măsurată n secole)n fenomen !ital% rezult&nd dintr-un 6oc de forţe totdeauna scim"ător% ca frontiera

politică nu poate fi în întregime sesizat ((( pornind de la o concepţie statică% de la o situaţie depăşită% dată de momentul c&nd a fost fi#ată ” 9idem% pag(01J:(

)a $enomen mi7cător, $rontiera treuie pri9ită in ouă perspecti9ea: n carul statului luat n consierare cu 9iaţa sa proprie, $rontiera $iin

organul peri$eric8= n acest ca< este 9ora e a 7ti acă organul carencon;oară trupul statului este irigat cu su$icient snge 9iguros, acă pulsaţiile

care a;ung aici ene$icia<ă e $orţa ansamlului sau nu=": n carul statului luat n ansamlu, ncon;urat e un meiu politic8 at, cum ar spune -;ellen= ntro asemenea 9i<iune, accentul cae pe stuiul spaţiilor ncon;urătoare nu att in punct e 9eere $i<ic, ci al mi7cărilor, al strategiilor

promo9ate pentru stăpnirea acestora. Dntrun asemenea conte4t, e pilă,autorul 9ore7te e ncercările popoarelor romanice e a ntreţine relaţii unecu Polonia, cu )e/oslo9acia, cu *ugosla9ia pentru a ara calea e e4pansiune aGermaniei.

+mele perspecti9e proiecte<ă o lumină ei$icatoare asupra graniţei, care nu poate $i n nici un ca< un $enomen static, eoarece realităţile 7i raporturile pe care lee4primă sunt inamice. A4istă, spune aus/o$er, o 9iaţă politică a $rontierei8, carere$lectă procesele economice, emogra$ice, sociale in interiorul statului 7i inmpre;urimi. Dn orice ca<, $rontiera “nu este niciodată linia geometrică pe caredreptul internaţional şi dreptul pu"lic o trasează aşa de !oluntar% ci o entitate cu undrept propriu la e#istenţă” Iop.cit, pag. 1(0J.

-arl aus/o$er consieră că, pentru a sesi<a comple4itatea proceselor ce sees$ă7oară n <ona $rontalieră, “forţa% rezistenţa şi lipsa de rezistenţă a !ieţii politicea frontierei”% este necesar să e4aminăm lucrurile in cel puţin ouă perspecti9e. 'namecanică8, u7or e repre<entat prin ci$re, are e pilă n 9eere ensitatea

populaţiei, numărul e locuitori pe unitatea e supra$aţă. #i$erenţa e 9alori ntreace7ti inicatori ne poate o$eri o imagine a presiunilor ce se e4ercită n <ona$rontalieră intro irecţie sau alta.

+ oua perspecti9ă, organică8, este imposiil e e4primat prin ci$re. Aa aren 9eere raportul, respecti9 e<ec/ilirul intre $orţa organică e apărare 7i cea enaintare, e atac8 a popoarelor in respecti9a <onă. +ici accentul cae nu att penumăr, ct pe iei, pe mentalităţi, pe $orţa 9alorilor culturale, pe capacitatea easumare a estinului unui spaţiu.

Ni se pare emnă e atenţie această aorare, ntruct la graniţă se n$runtă 7i

concepţii, mentalităţi, care nu resimt, n mo $iresc, ostacolul $i<ic al linieiespărţitore repre<entate e graniţă. +u loc ceea ce aus/o$er nume7te străpungeri prietenoase” e$ectuate e către ieologii, iei, 9alori, opţiuni, ntrun cu9nt e

15



reprezentările despre !iaţă” ale comunităţilor respecti9e. trăpungerile pe care lee$ectuea<ă acestea n teritoriul 9ecin ec/i9alea<ă cu o suminare geopolitică8,ntruct ele sapă, eroe<ă capacitatea e re<istenţă a comunităţii care su$eră in$luenţa.

+ceastă con$runtare permanentă la graniţă $olose7te att instrumente palpaile, constn n per$ormanţe economice, ar 7i iei care sunt cu att mai

puternice cu ct sunt asumate e către comunitatea respecti9ă. +mele suntimportante 7i este ecisi9 ca amele registre e luptă să $ie pre<ente. +utorul germantine să accentue<e $orţa ieilor, a 9alorilor care, pe acea 9reme, erau cuprinse ntermenul e ieologie ideologia pe care şi-o însuşesc% proprie locuitorilor unui

spaţiu de !iaţă% este mai importantă şi mai puternică dec&t% de e#emplu% e#presia forţei economice8 Icitat n *. Nicu a9a, 4eopolitica( Kcoala geopolitică germană, pag. 113J.

#e7i par prietenoase, străpungerile e acest gen au impact pe termen lung,ele lucrea<ă pentru puterea IculturaJ care lea lansat, c/iar acă populaţia nu oser9ă

7i nu reali<ea<ă acest lucru. #e pilă, primul ră<oi monial se nc/eiase e mult, ar n$rngerile su$erite n carul lui e către Germania continuau, e ata aceasta nu pecmpurile e ătălie, ci n interiorul statului, al populaţiei germane, ntruct “centrul

politic şi spiritual german era într-o pră"uşire lentă”( Graniţa nu mai era la limitateritoriului geogra$ic, ci une9a n interior.

#acă acest tip e străpungere este e natură culturală, atunci reacţia nu poate$i ect tot e orin cultural. )ultura atacată este singura care poate repre<entaetectorul8 7i tot ea 7i mecanismul e apărare. #e aici cerinţa mai mult ectimperati9ă e a reconstrui permanent atituinea 7i reacţia comunităţii n $aţa unor nois$iări, pentru a asigura aorărilor e orin cultural prospeţime, prestigiu, atracţiereală.

Geopolitica apărării 7i a securităţii nu poate $i, e aceea, reusă la apărareagraniţelor $i<ice, ci mai ales a celor spirituale, a graniţelor care nu e puţine ori suntn interior, a graniţelor pe care le poartă o comunitate n su$let. Dn acest conte4t,aus/o$er 9ore7te e protecţia 7i e<9oltarea simţului e $rontieră. )are nseamnărept la i$erenţă, un pronunţat spirit al ientităţii, ca 7i isponiilitatea e a o prote;a.Dn această intreprinere instrumentele economice sunt importante. #ar n momente ecumpănă, e răscruce, inter9in cu eoseire cele spirituale 7i atituinale, care ausens ntregului e$ort, con$eră sens 7i moti9aţie ncorării naţionale pe care o

presupune apărarea graniţei 7i prote;area ei.

16



CONC%U.II

+7a cum am mai arătat, geopolitica sa constituit ca isciplină prin e$orturileunor sa9anţi care au pro9enit in arii culturale I7i e cercetareJ i$erite. )u toateacestea, consacrarea noii iscipline, la puţin timp upă $inalul primului ră<oimonial, a $ost atriuită, aproape e4clusi9, 7colii geopolitice germane. Percepţiarespecti9ă a $ost cau<ată e preocupările intense 7i numeroasele lucrări consacrateunor suiecte in acest omeniu e autori 7i cercetători in lumea germană. >onul

intelectual care a generat aceste emersuri treuie raportat la etapa istorică parcursăe societatea 7i statul german in a oua ;umătate a secolului al *lea.

Procesul e uni$icare a Germaniei moerne a $ost unul ane9oios 7i nelungat.+cest parcurs i$icil a generat reacţii e $rustrare ale elitelor intelectuale 7i politicegermane, care, la mi;locul 9eacului al *ela, erau oseate e ieea că timp e

peste 250 e ani teritoriile germane $useseră teatrul unor ră<oaie succesi9e, cel mai$rec9ent pro9ocate sau la care participaseră puteri străine. Dntrun al oilea rn,naţionalismul german sa e<9oltat su in$luenţa scrierilor lui @o/ann Gott$rieerer ntro paraigmă i$erită celor in 9estul germanilor. Generat ca ocontrareacţie la imperialismul cultural $rance<, naţionalismul german a $ostconceptuali<at e erer ntro $ormă speci$ică. pre eoseire e gnitorii engle<i7i $rance<i ai timpului, care plecaseră e la ieea că omul, ini9iul repre<intărealitatea $unamentală, erer a a7e<at n centrul preocupărilor sale, 7i a acorat9aloarea supremă poporului. +ceastă 9i<iune a rămas preominantă 7i upă 1%!1,anul uni$icării germane, marcn aanonarea e către elitele germane a ultimelor rămă7ite ale lieralismului e tip 9esteuropean 7i consacrn, prin contrast, creinţacă $orţa $i<ică repre<intă instrumentul aec9at e e4primare al oricărui stat. +cestcurent e gnire asumat aproape n totalitate e elitele germane a $ost ampli$icat

oată cu anul 1%(2, cn noul -aiser, Mil/elm al **lea, a proclamat politicamonială a celui eal **lea ?eic/.

Dn acest conte4t culturalistoric, nu a $ost eloc surprin<ătoare e<9oltareaconcepţiilor, suscitate 7i prin $ertila iseminare a ieilor arKiniste, care susţineaunecesitatea trium$ului cultural german n Auropa. #e la această 9i<iune etnocentricspaţială, pnă la geopolitică, nu au mai $ost necesari ect cţi9a pa7i.

17



&I&%IO,R'2I!

1. )onea, *., + poziţ ie geopolitică, n re9ista Geopolitica 7i Geoistoria, +nul ***,martie Q aprilie 1("".

2. >i$iel, ?. R A. PearcF, 4eopolitics in Principle and Practice, Ginn an

)ompanF, Boston, 1("".3. aus/o$er, -., 5e la geopolitique, >aFar, Paris, 1(%6.". eFen, G., <ritica geopoliticii germane, A. Politică, Bucure7ti, 1(60.5. :e/einţi, ., Antropogeografia şi întemeietorul ei% 3r( atzel% Atelierele

grafice '( =( Socecu, Bucure7ti, 1(0".6. Po<neaEo9 A. +., 4eopolitica, Grupul Aitorial Proges)ultura8, :osco9a,

1((5.

Referat Karl Haushofer

Documents

Transcript of Referat Karl Haushofer