Introducere

Buget local al unei unități administrativ-teritoriale (județ, municipiu, oraș, comună) care

are personalitate juridică. Fiecare comună, oraș , municipiu,sector al municipiului autonomi.

Între bugetele consiliilor locale și bugetele consiliilor județe nu există relații de subordonare. În

bugetele locale nu se pot înscrie și nu pot aproba cheltuieli fără asigurarea resurselor financiare

necesare. Cheltuielile prevăzute în capitolele și în articolele de cheltuieli au destinație precisă și

limitată. La solicitarea consiliilor locale și județene, prin legile bugetare anuale, unitățile

administrativ-teritoriale pot fi autorizate să contracteze împrumuturi pentru acoperirea

cheltuielilor privind realizarea unor acțiuni temeinic fundamentate, prin emisiune de titluri de

valoare, cu condiția ca unitățile respective să poată garanta acoperirea dobînzelor și

răscumpărarea titlurilor respective. Constatarea și autorizarea garanției se efectuează prin

organele teritoriale ale Ministerului Finanțelor. Dacă execuția bugetelor locale se ivește un

deficit temporar, acesta poate fi acoperit, pînă la încasarea veniturilor bugetare aprobate, pe

seama resurselor aflate în contul general al Trezoreriei Statului.

Noțiunea de Finanțe a apărut odată cu înscrierea în amplul proces evolutiv al socității

omenești.

Semnificația noțiunii de buget s-a conturat sub aspect economic în condițiile în care statul

a trecut la întocmirea unor liste de venituri și cheltuieli privind activitatea instituțiilor sale.

Tema bugetelor locale este una multilaterală deoarece își are originea în autonomizarea

autorităților teritoriale în administrarea comunităților respective. Comunitățile locale reprezintă

colectități umane, delimitate teritorial din punct de vedere politic și administrativ, care au

autorități publice diferite de cele ale statului.

Bugtele locale reprezintă asigurarea autonomiei administrative potrivit principiului

descentralizării și autonomiei locale nu se poate face fără existența unui cadru legislativ și a

mecanismelor adecvate, respectiv a instrumentelor necesare autorităților locale pentru

ăndeplinirea atribuțiilor care le revin.

Cadrul legislativ este asigurat de către Legea administrației publice locale, Legea privind

finanțele publice și Legea privind finanșele publice locale, precum și de o serie de reglementări

anual aduse odată cu legea bugetară (legea bugetului de stat).

Bugetele locale sunt bugetele de venituri și cheltuieli ale unităților administrativ-

teritoriale elaborate autonom, fapt ce stimulează inițiativa locală în realizarea veniturilor si

satisfacerea cerințelor locale.

3

Baza echilibrului bugetar presupune ca acoperirea cheltuielilor statului să realizeze doar

acoperirea cheltuielilor statului să realizeze doar pe seama veniturilor ordinare ale acestuia.

4

Capitolul I. ECHILIBRAREA BUGETELOR LOCALE

1.1 Echilibrarea bugetelor locale

Echilibrul bugetar reprezinta egalitatea dintre veniturile bugetare curente în cadrul unui

exercițiu bugetar. Cerința de bază a echilibrului bugetar o reprezintă acoperirea integrală a

cheltuielilor din veniturile ordinare ale bugetelor locale.

În cazul în care cheltuielile publice locale cresc rapid acesta determină întocmirea și

încheierea bugetului cu deficit din această cauză se utilizează împrumuturile ca măsură de

acoperire a acestora, ele reprezintă o soluție temporară deoarece rambursarea creditului și

dobînzile se vor reflecta asupra veniturilor viitoare.

Procesul de echilibrare a bugetelor urmărește:

Îmbinarea surselor de venituri permanente ce cele sezoniere;

Evitarea golurilor de casă și asigurarea echilibrului pe tot anul, dar și pe fiecare trimestru

și lună;

Stimularea inițiativei locale pentru dezvoltarea economiei locale și consolidarea bazei

proprii de venituri a bugetelor locale;

Cointeresarea organelor locale în încasarea integră și la timp a tuturor veniturilor locale;

Asigurarea autonomiei bugetelor locale și respectarea disciplinei bugetarea;

Contribuirea la întărirea răspunderii pentru realizarea operativă a tuturor sarcinilor

economico-financiare;

Folosirea unui număr restrîns de echilibrări.

Elaborarea echilibrată a bugetului local constituie , în același timp, că sumele prevăzute la

partea veniturilor înseamnă sarcini minime ce trebuie realizate, iar sumele înscriese la partea de

cheltuieli redă limite maxime ce nu pot fi depășite decît cu aprobarea prealabilă a organelor

competente.

Nevoia echilibrării bugetelor locale decurge din anumite cauze obiective existente în

economie. Din motivul că veniturile proprii bugetelor locale cresc continuu, aceste bugete nu pot

face față cheltuielilor, deoarece acestea cresc într-un ritm mai grăbit datorită volumului mereu

sporit de sarcini economice și social-culturale.

5

Metode de echilibrare a bugetelor locale

În executarea procesului de echilibrare bugetară se procedează în primul rînd la

echilibrarea locală interioară care corespundetreptelor bugetelor locale, garantează într-o bună

măsură echilibrarea bugetelor consiliilor locale.

În practica financiară, echilibrul bugetelor locale asigurat prin mai multe

metode:

Echilibrarea pe orizontală a bugetelor locale

Echilibrarea pe verticală a bugetelor locale

Împrumuturi publice contracte de autoritățile publice locale.1

1.2 Bugetul local-expresie sintetică a finanțelor publice locale

Sub aspect economic, bugetele locale concentrează relațiile economice prin care se

mobilizează și utilizează resurse bănești la nivelul unităților administrativ-teritoriale pentru

satisfacerea unor interese ale colectivităților publice locale. Abordarea științifică a conceptului de

,,buget local” evidențiază calitatea acestuia de principală componentă a finanțelor publice locale

și totodată de instrument de realizare a autonomiei locale. Elaborarea, adoptarea, execuția și

controlul asupra bugetelor locale se desfășoară în spirit democratic, pornind de la principii și

valori general recunoscute: autonomia locală, descentralizarea, colaborarea administrativă,

transparența, responsabilitatea, participarea și informarea publică. Pe baza indicatorilor de

venituri și cheltuieli înscriși și aprobați prin bugetele locale, se pot construi, calcula și valorifica

indicatori care să reflecte situația locală, efortul performanța și dinamica unității administrativ-

teritoriale.

1.3 Apariția și consacrarea finanțelor publice locale în România

Cucerirea Daciei de către romani s-a reflectat în planul organizării administrativ-

teritorială prin crearea provinciilor și dezvoltarea de noi orașe pe lîngă cele existente,

conturîndu-se premise favorabile extinderii finanțelor publice locale.

Prin Regulamentele Organice s-au stabilit principiile organizării finanțelor locale în

Muntenia (1 iulie 1831) și Moldova (1 ianuarie 1832). Constituția României în anul 1866 a

prevăzut principiul descentralizării care contribuia la întărirea autonomiei județelor, orașelor și

1 http://documents.tips/documents/metode-de-echilibrare-a-bugetelor-locale-practicate-in-romania.html

6

comunelor. Ion Ionescu de la Brad arăta importanța finanțelor locale pentru mobilizarea

resurselor necesare unităților administrative-teritoriale, motivînd: ,,Cheltuielile locale se află în

strînsă legătură cu atribuțiile administrației locale, fiind necesare și utile colectivității”. Legea

din anul 1871 a fost modificată în anul 1893, cînd s-au constitui noi impozite și taxe comunale și

s-a lărgot aria produselor pentru care se percepeau accize. În urma acestei legi sistemul

impozitelor și taxelor locale a asigurat astfel o anumită parte a resurselor necesare comunităților

locale. În anul 1903 se adoptă noi reglementări privind formarea veniturilor locale.

După Primul Război Mondial s-au produs o serie de modificări în organizarea finanțelor

locale, în sistemul de concentrare a veniturilor și în efectuarea cheltuielilor. Legea pentru

unificarea contribuțiilor directe din anul 1923 a prevăzut reintroducerea cotelor adiționate pentru

administrațiile locale. Legea de unificare administrative din anul 1925 conținea, de asemenea,

prevederi referitoare la finanțele locale, ca de altfel și legea de organizare a administrației

comunale a orașului București din anul 1926.

În perioada 1924-1928, veniturile totale ale administrației locale au înregistrat o creștere

susținută, chiar dacă reflectarea lor ca pondere în totalul veniturilor bugetare a avut un parcurs

sinuos.

Tabelul nr.1 Evoluția veniturilor administrațiilor locale în perioada 1924-1928

(Mil. Lei)

An Județe Comune Comune

rurale

Total Ponderea

veniturilor

locale în

totalul

veniturilor

bugetare

(%)

1924 852 2318 1342 4512 14

1925 1078 2617 1462 5157 12,1

1926 1688 3817 3477 8981 17,5

1927 1023 4092 3103 8218 11,6

1928 2370 4752 3141 10263 21,6

Sursa Stan, 1941, p.14

7

În 1933 s-a adoptat Legea pentru organizarea finanțelor locale (nr. 88/1933), care

cuprindea o serie de prevederi pentru partea de venituri și cheltuieli, dar a introdus și controlul

preventiv în administrația comunală și județeană.

Veniturile colectivităților locale se grupau în venituri ordinare, venituri extraordinare și

cu destinație specială.2

1.4 Veniturile şi cheltuielile a bugetelor locale

Tabel nr. 2: Veniturile şi cheltuielile secţiunii de funcţionare a bugetelor locale

Veniturile secţiunii de funcţionare Cheltuielile secţiunii de funcţionare

venituri proprii, cu excepţia veniturilor din

valorificarea unor bunuri, sumelor reprezentând

amortizarea mijloacelor fixe şi a sumelor aferente

depozitelor speciale pentru construcţia de locuinţe;

venituri proprii ale instituţiilor publice locale

finanţate integral sau parţial din venituri proprii;

subvenţii pentru finanţarea cheltuielilor curente;

sume defalcate din unele venituri ale bugetului

de stat pentru finanţarea cheltuielilor curente;

venituri din împrumuturi acordate instituţiilor şi

serviciilor publice locale sau activităţilor finanţate

integral din venituri proprii;

vărsăminte din secţiunea de funcţionare pentru

finanţarea secţiunii de dezvoltare, care se reflectă cu

cheltuieli de personal;

bunuri şi servicii;

dobânzi;

subvenţii;

transferuri curente între

unităţile administraţiei publice;

alte transferuri pentru

cheltuieli curente;

asistenţă socială;

rambursări de credite;

alte cheltuieli;

împrumuturi pentru instituţii

şi servicii publice locale sau

activităţi finanţate integral din

venituri proprii.

Sursa: Legea nr. 273 din 29 iunie 2006 privind finanţele publice, art.2

2 Finanțe publice locale de Florin Oprea, Elena Cigu Editura C. H. Beck

8

Tabel nr. 3: Veniturile şi cheltuielile secţiunii de dezvoltare a bugetelor locale

Veniturile secţiunii de dezvoltare Cheltuielile secţiunii de dezvoltare

vărsăminte din secţiunea de

funcţionare sume realizate din

valorificarea unor

bunuri, sume reprezentând amortizarea

mijloacelor fixe şi sume aferente

depozitelor speciale pentru construcţia de

locuinţe

subvenţii pentru cheltuieli de

capital; sume defalcate din unele

venituri ale

bugetului de stat pentru finanţarea

cheltuielilor

de capital

sume primite de la Uniunea Europeană

şi/sau alţi donatori în contul plăţilor efectuate

şi prefinanţări

cheltuieli de capital

proiecte cu finanţare din

fonduri externe nerambursabile de

postaderare

transferuri pentru cheltuieli de

capital

alte transferuri interne pentru

cheltuieli de capital

rambursarea împrumuturilor

contractate pentru implementarea

proiectelor cu finanţare externă

nerambursabilă de postaderare,

prevăzută a fi realizată din sumele

rambursate

Sursa: Legea nr. 273 din 29 iunie 2006 privind finanţele publice, art.2

9

Capitolul II. NIVELUL ȘI STRUCTURA VENITURILOR ȘI

CHELTUIELILOR BUGETELOR LOCALE.

2.1 Nivelul și structura veniturilor și cheltuielilor bugetelor locale.

Bugetul local reprezintă actul în care se înscriu veniturile și cheltuielile colectivităților

locale, pe o perioadă de un an.

Structura bugetelor locale accetuează:

1. Gradul de autonomie a administrației locale față de puterea centrală și legăturile existente

între diferitele administrații teritoriale;

2. Fluxurile formării veniturilor și efectuării cheltuielilor administrațiilor locale;

3. Modalitatea de finanțare a cheltuielilor pe destinații și de acoperire a deficitelor.

Conform clasificărilor economice și funcționale ONU veniturile se prezintă astfel:

1. Veniturile proprii ale bugetelor locale:

2. Sunt reglementate prin Legea privind finanțele publice și Legea privind finanțele publice

locale, care cuprind: impozitele,taxele și vărsămintele de venituri cuvenite de la agenți

economici și instituții publice de importanță locală; impozitele și taxele locale (de la

populație sau de la persoanele juridice).

3. Venituri atribuite, în care intră sumele defalcate din anumite venituri cuvenite, potrivit

legii, bugetului de stat.

4. Transferuri acordate de la bugetul de stat pentru finanțarea unor obiective de interes

național, dar care sunt organizate și controlate eficient de către organele locale (cum sunt

acțiunile de protecție socială, unele investiții).

5. Împrumuturile acordate de la buget de stat pentru finanțarea unor obiective de interes

național, dar care sunt organizate și controlate eficient de către organele locale (cum sunt

acțiunile de protecție socială, unele investiții).

Cheltuieli:

1. Autoritățile executive (Servicii publice generale);

2. Învățămînt, sănătate, cultură și religie, asistență socială, ajutoare și indemnizații (Acțiuni

social-culturale);

3. Servicii, dezvoltare publică și locuințe;

4. Transporturi, agricultură, alte acțiuni economice (Acțiuni economice);

10

5. Alte acțiuni;

6. Fondul pentru garantarea împrumuturilor externe, plata dobînzilor și a comisioanelo

aferente;

7. Plăți de dobînzi și comisioane (Datoria publică);

8. Rambursări de împrumuturi (Rambursări de împrumuturi și pentru echilibrare bugetară);

9. Fonduri de rezervă;

10. Cheltuieli cu destinație specială (Finanțate din fonduri speciale).

În România, originea veniturilor bugetelor locale sunt următoarele:

1. Impozite, taxe și alte venituri, precum și cotele adiționate la unele venituri ale bugetului

de stat și bugetele locale. Consiliile locale, consiliile județene și Consiliul general al

municiliul București stabilesc impozitele și taxele locale.

2. Vînzarea sau valorificarea materialelor obținute ca urmare a casării activelor fixe sau din

vînzarea unor bunuri materiale. Aceste sume constituie venituri ale bugetelor locale sau

ale instituțiilor (care nu sunt finanțate integral de la bugetul local) și servesc la finanțarea

investițiilor.

3. Sumele încasate din vînzarea bunurilor aparținînd domeniului privat al unităților

administrativ-teritoriale sunt venituri cu destinații speciale și servesc la finanțarea

investițiilor.

4. Sumele încasate din valorificarea bunurilor confiscate, în funcție de subordonarea

instituțiilor care au dispus confiscarea.

5. Transferuri cu destinație specială de la bugetul de stat, aprobate anual prin legea

bugetului de stat, pe ansamblul fiecărui județ și municipiul București.

6. Împrumuturile contractate pe piața financiară internă sau externă pentru:

7. Finanțarea de investiții publice de interes local;

8. Refinanțarea datoriei publice locale.

2.2 Aprobarea bugetelor locale

Ordonanța rapidă privind finanțele publice locale fixează componența de admitere atît a

bugetelor locale, la fe ca și a instituțiilor și serviciilor publice, de interes local după cum

urmează:

1. Bugetele locale sau județene de cătra consiliile locale ori județene;

2. Bugetele instituțiilor sau serviciilor, finanțate integral sau parțial din bugetele locale;

11

3. Bugetele instituțiilor și serviciilor publice, finanțate integral din venituri extrabugetare,

de către organul de conducere a acestora, cu avizul ordanatorului principal de credite.

2.3 Execuția și încheierea bugetelor locale

Veniturile și cheltuielile prevăzute în bugetele locale sunt reprezentate de doi factori:

1. Termenele legate de încasare a veniturilor;

2. Perioada în care este necesară efectuarea cheltuielilor.3

2.4 Echilibrarea bugetelor locale din sume și cote defalcante din impozitul pe

venit si tva

Din impozitul pe venit încasat la bugetul la nivelul fiecarei unități administrative-teritoriale

se aloca lunar, în termen de 5 zile lucrătoare de la finele lunii în care s-a încasat acest impozit, o

cota de 41,75% la bugetele locale ale comunelor, orașelor și municipiilor pe al căror teritoriu își

desfășoară activitatea plătitorii de impozite, o cota de 11,25% la bugetul local al judetului și o

cotă de 18,5% într-un cont distinct, deschis pe seama direcțiilor generale ale finanțelor publice

județene, la trezoreria municipiului reședință de județ pentru echilibrarea bugetelor locale ale

comunelor, orașelor, municipiilor și al județului

Din cota de 18,5% o cotă de 27% se alocă bugetului propriu al județului, iar diferența se

repartizează pentru bugetele locale ale comunelor, orașelor și municipiilor, astfel:

1. 80% din sumă se repartizează în două etape, prin decizie a directorului direcției

generale a finanțelor publice județene, în funcție de niște criterii: populație, suprafață

din intravilanul unității administrativ-teritoriale și capacitatea financiară a unității

administrativ-teritoriale;

2. 20% din sumă se repartizează, prin hotărîre a consiliului județean, pentru susținerea

programelor de dezvoltare locală și pentru susținerea proiectelor de infrastructură

care necesită cofinanțare locală.

Din TVA se alocă sume defalcante pentru echilibrare a căror sume sunt stabilite prin Legea

bugetului de stat.

3 http://www.buget-finante.ro/date/13%20Seminar%2003.pdf 12

Tabelul 4 repartizarea sumelor și cotelor defalcante în județul Ilfov în anul

20124

indicator Unități monetare Sumă

Sume defalcante de repartizat Mii lei 9.927

Cote defalcante de repartizat Mii lei 120.000

Suma totală de repartizat din care:

Bugetului județului 27%

Bugetelor municipiilor, orașelor,

comunelor 73% din care:

Repartizarea în 2 etape 80% din care:

-după populație 75%

-după suprafață 25%

Prin hotărîre Consiliul Județean 20%

Mii lei

Mii lei

Mii lei

Mii lei

Mii lei

Mii lei

Mii lei

129.927

35.080

94.847

75.878

56.909

18.969

18.969

4 www.buget-finante.ro

13

Concluzie

Bugetele locale joacă un rol important în cadrul bugetelor generale consolidate, deoarece ele

ocupă o pozitie neschimbată. Cu cît o țară este mai descentralizată, cu atît rolul bugetelor locale

este mai importantă.

Administrațiile locale au probleme în ceea ce privește înțelegerea impozitelor, scopurile

cheltuielilor lor și metodele de administrare și promovare a dezvoltării economice. În ceea ce

privește perioada de criză dovedită în ultimii ani, bugetele locale au fost destul de puțin afectate,

întrucit statele au încercat menținerea unui echilibru, în majoritatea statelor bugetele locale au

rămas neschimbate.

Bugetele locale joacă un rol important în cadrul bugetelor generale consolidate, deoarece ele

ocupă o pozitie neschimbată. Cu cît o țară este mai descentralizată, cu atît rolul bugetelor locale

este mai importantă. Administrațiile locale au probleme în ceea ce privește înțelegerea

impozitelor, scopurile cheltuielilor lor și metodele de administrare și promovare a dezvoltării

economice. În urma perioadei de criză dovedită în ultimii ani, bugetele locale au fost destul de

puțin afectate, întrucit statele au încercat menținerea unui echilibru, în majoritatea statelor

bugetele locale au rămas neschimbate. 

Autoritățile locale trebuie să fie preocupate în primul rînd de găsirea unor soluții

desuplimentare a veniturilor pe plan local, apoi obținerea unor fonduri la nivel central.  

Crearea planurilor de echilibrare necesită în perioada întocmirii o analiză anticipată și complexă

a veniturilor și cheltuielilor bugetelor locale care participă la echilibrare. Analiza urmărește

includerea în bugetele locale a tuturor veniturilor curente și să determine cheltuielile într-un mod

cît mai real și rațional. Programul de echilibrarea tinde să asigure balansarea fiecărui buget local.

14

Bibliografie

1. Lexicon de finanțe bînci asigurări, vol. 1, editura economia, de Gheorghe D. Bistriceanu ,

pag 236;

2. Finanțe publice locale de Florin Oprea, Elena Cigu Editura C. H. Beck

3. http://www.academia.edu/7217757/Cuprins_Capitolul_I_Bugetul_public

4. http://documents.tips/documents/metode-de-echilibrare-a-bugetelor-locale-practicate-in-

romania.html

5. http://www.buget-finante.ro/date/13%20Seminar%2003.pdf

6. www.buget-finante.ro

15