Referat Dr Financiar
-
Upload
iuliana-grosu -
Category
Documents
-
view
50 -
download
0
Transcript of Referat Dr Financiar
1
REFERAT DREPT FINANCIAR
GROSU IULIANA ANDREA
2
1. Comentaţi următorul citat: “Veniturile statului sunt o porţiune pe care fiecare
cetăţean o dă din avutul său pentru a avea siguranţa celeilalte porţiuni sau pentru a se folosi
de ea în mod plăcut. Pentru a stabili aceste venituri în chip potrivit, trebuie să ţină seama şi
de nevoile statului şi de nevoile cetăţenilor ”. (Montesquieu, “Despre spiritul legilor”, 1748)
În citatul de mai sus se vorbeşte despre contribuţiile pe care trebuie sa le aduca
toate persoanele pentru o buna funcţionare a economiei naţionale si a sistemului bugetar al
statului în sine.
2. Definiţia dreptului financiar.
Dreptul financiar este o ramură a dreptului public, ce este format din totalitatea
actelor normative care reglementează relaţiile de constituire, administrare, repartizare si
utilizare a fondurilor bănești ale statului si ale instituţiilor publice (banul public), destinate
satisfacerii sarcinilor social-economice ale societăţii.
3. Ce fel de ramură de drept este dreptul financiar? Argumentaţi răspunsul.
Dreptul financiar este ramură de drept public deoarece reglementează politica
financiară fiscală a statului prin legalitate , planificare financiară şi verificarea legalitatii
modului de utiliyare a banuli public.
4. Care sunt izvoarele dreptului financiar?
Izvoare dreptului financiar sunt de două tipuri:
Comune cu izvoare ale altor ramuri de drept : Constitutia lege fundamentală
a ţării , legile ordinare ale parlamentului, ordonanţele de guvern şi
ordonanţele de urgenţă , hotărârile guvernului .
Izvoarele specifice dreptului financiar : legea finanţelor publice (legea
nr.500/2002) , ordonanţa de urgenţă nr. 45/2003 , ordonanţa de urgenţă nr.
146/2002 , legea nr. 94/1992 privind organiyarea şi funcţionarea Curţii
Constituţionale.
5. Definiţi raportul juridic financiar.
Raportul juridic financiar seste format din relațiile sociale care iau naștere și se sting
în procesul constituirii, repartizării și utilizării fondurilor bănești ale statului și care sunt
reglementate de normele juridice financiare.
6. Ce reprezintă elementele constitutive ale raportului juridic financiar?
Elemente constitutive ale raportului juridic financiar sunt: subiectele participante și
poziția pe care o au unele față de altele pot fi :statul , persoana fizica sau persoana
juridica,obiectul de reglementare a celor mai multe raporturi de drept financiar îl constituie
acţiunile (de a da saude a face) ,modalitățile de realizare a formei de activitate în cadrul căreia
își are orginea. 7. Ce reprezintă finanţele publice?
Finanţele reprezinta totalitatea fondurilor bănești și a bunurilor lichide (care pot fi
transformate în bani) aflate la dispoziția statului și ale autorităților administrativ-
teritoriale, necesare și utilizate în vederea îndeplinirii funcțiilor statului și organizării
serviciilor publice.
8. Care sunt trăsăturile şi funcţiile finanţelor publice?
Trăsăturile finanţelor publice sunt:
Relațiile financiare sunt relații cu caracter economic, deoarece ele apar in procesul
formării, repartizării si utilizării produsului social;
Relațiile financiare apar in forma băneasca; noțiunea de finanțe/relații financiare
nu poate fi confundată cu cea de bani /relații bănești. Banii reprezintă o marfă (
3
având calități speciale)în timp ce finanțele sun relații de constituire, repartizare și
utilizare a mijloacelor bănești1.
Relațiile financiare sunt relații fără echivalent, adică nu presupun o contraprestaţie
directă din partea subiectului beneficiar al mijloacelor bănești;
Alta trăsătura a relațiilor financiare este aceea ca mijloacele bănești repartizate si
utilizate de subiectele beneficiare nu se rambursează.
Funcţiile finanţelor publice sunt :
Repartiţia : statul are nevoie de o serie de fonduri băneşti, care se constituie în
procesul repartiţiei produsului intern brut, prin intermediul relaţiilor financiare în
mod deosebit .
Control : este necesară exercitarea unui control riguros asupra modului de
desfăşurare a activităţii economico-sociale, prin însăşi derularea relaţiilor
financiare pentru obţinerea unor efecte economico-sociale utile de pe urma
eforturilor societăţii.
9. Ce reprezintă moneda şi ce rol are?
Moneda este un instrument social-economic, indispensabil oricărei economii , a
reprezentat „o instituție istorică, a urmat și urmează evoluția societății umane“ si a fost creata
având avers și revers. Ea reprezintă un instrument etalon legal de plată pentru facilitarea
schimburilor, pentru acumulări, fiind măsurătorul general de valori care poartă girul
autorității emitente, statul, și care se bucură de încredere publică.
10. Ce reprezintă şi care sunt instrumentele monetare?
Instrumentele monetare sunt :
o moneda efectivă sau manuală reprezintă semnele monetare utilizate în
circulația în numerar
o moneda convenţională reprezintă o unitate de cont, cu caracter internațional,
fără o existență materială propriu-zisă
o moneda de calcul este moneda-etalon care are funcția de măsurare a
drepturilor și obligațiilor reciproce dintre părți
o moneda de cont sau bancară este moneda scripturală, care nu se vede, dar care
permite perceperea efectelor pe care le produc funcțiile sale
o moneda de credit sau bancnta este folosită în procesul creditării economiei
naționale
o moneda divizionară este un submultiplu al unității monetare naționale
o moneda fiduciară sau de încredere circulă numai în virtutea încrederii pe care
o are deținătorul în autoritatea emitentă
o moneda universală are funcția de mijlocitor al schimbului de mărfuri și de
stingere a obligațiilor
o cardurile bancare instrumente de plata bazat pe electronică
11. Care sunt ipotezele privind apariţia monedei?
o Ipoteza economică/realistă Cea mai răspândită este teoria conform căreia moneda a
apărut ca mijlocitor al schimbului. Apariția ei s-a datorat nevoii
comunităților omenești de a întrebuința un mijloc de înlesnire a schimburilor de
bunuri.
4
o Ipoteza apariției monedei ca etalon de valoare .Moneda etalon este preexistentă
monedei-instrument de schimb, ea fiind utilizată de societățile umane prin intermediul
trocului.
o Ipoteza religioasă. S-a considerat că, la început, monedei nu i-au fost specificate
funcțiile mercantile, ci numai religioase.
o Ipoteza socială (moneda cu insignă aristocratică – mijloc de diferențiere socială)
o Autorii acestei ipoteze tratează moneda ca pe o categorie socială și nu economică.
o Ipoteza patrimonială
o Grație eminentului economist român Costin Kirițescu, această teorie nouă oferă o
soluție patrimonială studiilor despre geneza monedei
12. Prezentaţi pe scurt crearea sistemului bănesc al leului.
Sistemul bănesc a inceput cu monedele de aur . Dupa un timp sistemul monetar roman se
baza pe emisiuni monetare din aur, argint și bronz. Moneda de aur era aureus, cea de argint
denarul, cu subdiviziune quinarul de bronz – bătută în trei valori principale: sesterțiul,
dupondiul și assul. În 1867, după aproximativ trei secole de la prima apariție menționată
documentar cu privire la existența „leilor“ în circulație pe teritoriul țării, primul sistem bănesc
al României moderne va prelua denumirea de „leu“ pentru noua unitate monetara
românească. Această monedă a fost creată în 1575 de către statele Olandei. Denumirea de
„leu“ este întâlnită și în sistemele monetare naționale ale altor state care au preluat-o pentru
moneda lor național (în Albania „lek“, în Bulgaria „leva“, în Sierra Leone „leone“). Din anul
1866 au început pregătirile și elaborarea studiilor pentru înființarea sistemului monetar
național. În martie-aprilie 1867 este depus la Parlament proiectul de lege. Reformei monetare
din anul 1867 îi urmează înființarea Băncii Naționale a României în aprilie 1880, cu atribuții
în emisiunea bancnotelor. Primele bancnote au avut valoarea de 20 bani. Legea nr. 312/2004
consacră, în art. 14 alin. (1) și (2), dreptul exclusiv al Băncii Naționale a României de a
stabili valoarea nominală, dimensiunile, greutatea, desenul și alte caracteristici tehnice ale
bancnotelor și monedelor metalice, precum și obligația semnării lor de către guvernatorul
Băncii Naționale a României și casierul central, ceea ce reflectă procesul de depolitizare a
instrumentului monetar, tendinței manifestată și în practica monetară a altor state.
13. Ce reprezintă inflaţia monetară şi care sunt formele sale?
Inflația poate fi definită ca „o rupere de echilibru, la un moment dat, dintre masa
monetară și masa de bunuri, prin înmulțirea semnelor monetare într-o așa măsură încât să fie
urmată de fenomenul general de urcare a prețurilor“, precum și, în mod obligatoriu, de
depreciere monetară.
Formele sale sunt clasificate in funcţie de diferite caracteristici.
În funcție de gradul de depreciere a monedelor se disting:
• Inflație latentă
• Inflație reală
• Inflație epidemică
În funcție de creșterea prețurilor:
• Inflație relativă
• inflație absolută
În funcție de ordinul de mărime:
• Inflație „târâtoare“ sau „latentă“
• Inflație deschisă
5
• Inflație galopantă
• Hiperinflația
14. Ce reprezintă sistemul bugetar şi ce natură juridică are ?
Sistemul bugetar reprezintă „un sistem unitar de bugete care cuprinde bugetele
prevăzute la art. 1 alin. 2 și bugetele locale si poate fi definit ca fiind planul financiar al
statului, prin care sunt prevăzute veniturile și cheltuielile pentru o perioadă determinată
de timp. Sistemul bugetar are o natură juridică de lege.
15. Există vreo diferenţă între conţinutul sistemului bugetar şi părţile acestuia?
Diferenţa intre conţinutul sistemului bugetar si părţile acestuia este reprezentat de
continutul sistemului bugetar care consta in veniturile publice si cheltuielile publice iar
părţile sistemului bugetar formează o structură bugetară .
16. Ce reprezintă procedura bugetară?
Procedura bugetară reprezintă totalitatea actelor și operațiunilor cu caracter tehnic și
normativ, înfăptuite de organe specializate ale statului în scopul elaborării, adoptării,
executării și încheierii execuției bugetare.
17. Ce reprezintă anualitatea bugetară?
Anualitatea bugetară definește întinderea exercițiului bugetar pe o perioadă de un an
pentru care sunt aprobate prin lege veniturile și cheltuielile bugetare.
18. Ce importanţă are principiul neafectării veniturilor publice?
Importanţa principiul neafectării veniturilor publice este reprezentată de veniturile
publice, prelevate la dispoziția statului care servesc la acoperirea cheltuielilor
bugetare privite în ansamblul lor.
19. Ce reprezintă Legea bugetară anuală şi care este rolul său?
Legea bugetră anuală repreyintă veniturile centralizate ale statului și repartizarea acestora
pentru realizarea cu prioritate a drepturilor cetățenilor români cu privire la învățământ,
sănătate, asistență socială, alocații și ajutoare pentru copii, alte activități social-culturale,
protecția mediului, susținerea unor programe prioritare de cercetare, îndeosebi
fundamentale, desfășurarea în condiții normale a activităților regiilor autonome,
instituțiilor publice, a unor societăți comerciale cu capital social integral de stat,
asigurarea apărării țării și ordinii publice.
20. Definiţi execuţia bugetară?
Execuţia bugetară consta in realizarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor bugetare
stabilite prin legile bugetare anuale.
21. Ce reprezintă ordonatorii de credite?
Calitatea de ordonatori de credite este reprezentată de conducătorii instituțiilor
publice cu personalitate juridică.
22. Se modifică destinaţia creditelor bugetare?
Destinaţia creditelor bugetare se poate modifica prin urmatoarele mijloace: virările de
credite bugetare ,transferarea creditelor bugetare ,suplimentarea creditelor bugetare ,
anticiparea creditelor bugetare , blocarea creditelor bugetare , anularea creditelor
bugetare.
23. Ce reprezintă veniturile ordinare şi ce rol au?
Veniturile ordinare sunt reprezentate de impozite, taxe, contribuții sociale, contribuții
la fondurile speciale extrabugetare şi au rolul de a menţine echilibrul bugetului.
24. Ce reprezintă veniturile extraordinare şi ce rol au?
Veniturile extraordinare sunt reprezentate de: împrumuturi interne sau externe,
emisiunea de obligațiuni de stat bonurile de tezaur are rolul de a restabili echilibrul
bugetului.
25. Există vreo diferenţă între taxe, impozite şi contribuţiile sociale?
6
Diferenţa intre ele este faptul ca taxa reprezintă plata efectuată de persoanele fizice
sau juridice pentru serviciile prestate acestora de către instituții publice, impozitul
este o contribuție bănească obligatorie și cu titlul nerambursabil, datorată, conform
legii, bugetului de stat de către persoanele fizice și persoanele juridice pentru
veniturile pe care le obțin sau bunurile pe care le posedă ,iar contribuția reprezintă o
prelevare obligatorie a unei părți din veniturile persoanelor fizice și juridice, cu sau
fără posibilitatea obținerii unei contraprestații.
26. Ce reprezintă datoria publică?
Datoria publică reprezintă totalitatea obligațiilor financiare interne și externe ale
statului, la un moment dat, provenind din împrumuturi contractate direct sau
garantate de stat prin Ministerul Finanțelor Publice, în numele României de pe piețele
financiare
27. Ce reprezintă cheltuielile publice şi ce rol au?
Cheltuielile publice reprezintă modalități de repartizare si utilizare a fondului bănesc
bugetar în vederea satisfacerii necesităților generale ale societății şi au rolul de a
servi la acoperirea cheltuielilor pe care le generează îndeplinirea funcțiilor și
sarcinilor statului.
28. Ce reprezintă cheltuielile publice în domeniul social?
Cheltuielile publice în domeniul social reprezintă finanțarea învățământului public și
subvenționarea celui privat, pentru apărarea sănătății prin înființarea rețelei de spitale
de stat și organizarea altor acțiuni sanitare, pentru organizarea sistemului securității și
asistenței sociale
29. Ce reprezintă cheltuielile publice pentru funcţionarea aparatului de stat?
Cheltuielile publice pentru funcţionarea aparatului de stat sunt importante deoarece
acestea se preocupă de cele mai variate probleme, începând cu elaborarea și
adoptarea legilor, întreținerea de relații diplomatice cu alte state, stabilirea și
încasarea impozitelor și taxelor, canalizare, salubritate, iluminatul public, îngrijirea
parcurilor, înregistrarea actelor de stare civilă, și până la sistematizarea teritorială,
construirea de drumuri și poduri, întreținerea și repararea străzilor, protecția mediului
înconjurător, apărarea contra inundațiilor, paza contra incendiilor.
30. Ce reprezintă cheltuielile publice pentru acţiuni economice?
Cheltuielile publice pentru acţiuni economice reprezintă dezvoltarea sistematică si
neîntrerupta a ramurilor economiei naţionale .
31. Noţiunea şi rolul controlului financiar ?
Controlul financiar este acţiunea de stabilire a exactităţii operaţiunilor materiale care
se efectuează anticipat executării acestora, concomitent sau la scurt timp de la
desfășurarea lor , iar rolul acestuia este de prevenire a faptelor ilegale, de identificare
a deficienţelor si de stabilire a măsurilor necesare pentru restabilirea legalităţii.
32. Care sunt formele controlului financiar?
Formele controlului financiar diferă in funcţie de caracteristici . Se pot distinge
urmatoarele forme de control:
In funcţie de momentul in care se desfășoară:
o controlul financiar preventiv;
o controlul financiar concomitent;
o controlul financiar ulterior;
In funcţie de sfera de activitate:
o control intern;
o control extern.
După modul de concretizare:
o controlul direct sau indirect;
7
o controlul de fapt sau de drept.
După întindere:
o control parţial sau total;
o controlul permanent sau periodic.
Din punctul de vedere al organului care realizează controlul există:
o controlul exercitat de Ministerul Finanțelor, care este preventiv sau
concomitent;
o controlul exercitat de către ordonatorii principali de credite la
ordonatorii din subordinea sa, care este concomitent si ulterior;
o controlul propriu exercitat de instituţia publică prin departamentul de
specialitate, care este preventiv si concomitent;
o controlul exercitat de Curtea de Conturi este întotdeauna ulterior.
Tot punctul de vedere al organului care realizează controlul, intr-o altă clasificare,
avem:
o control ierarhic;
o control de gestiune;
o control de execuţie.
33. Ce reprezintă auditul public şi ce forme are?
Auditul public reprezintă o activitate funcțional independentă și obiectivă, care dă
asigurări și consiliere conducerii pentru buna administrare a veniturilor și
cheltuielilor publice, perfecționând activitățile entității publice.Tipuri de audit public:
auditul de sistem,auditul performanței, auditul de regularitate.
34. Ce reprezintă Curtea de Conturi?
Curtea de Conturi este instituția supremă de control financiar ulterior extern (audit
public extern) în domeniul financiar, funcționând în mod independent pe lângă
Parlamentul României, cu respectarea dispozițiilor prevăzute în Constituție și în
celelalte legi ale țării
35. Ce fel de control exercită Curtea de Conturi?
Curtea de Conturi exercită un control financiar.
36. Curtea de Conturi are atribuţii jurisdicţionale?
Curtea de Conturi are atribuţii jurisdicţionale .
37. Ce reprezintă răspunderea juridică în domeniul financiar?
Raspunderea juridică e o forma a răspunderii sociale
stabilită de stat in urma incalcarii unor norme de drept prin fapte
considerate ilicite şi care determină suportarea consecinţelor
corespunzatoare de către persoana vinovată, dacă e cazul, prin
utilizarea forţei de constrângere a statului.
38. Ce reprezintă moneda unică europeană?
Moneda unică europeană înlocuiește monedele anterioare.
39. Ce reprezintă zona euro?
Zona euro reprezintă o zonă monetară care are o monedă comună, o politică
monetară unică si o politică unică in privinţa ratei de schimb, iar vechile monede
naţionale sunt eliminate pentru totdeauna.
40. Care sunt criteriile de convergenţă pentru a adera la zona euro?
• Rata inflației nu trebuie să depășească mai mult de 1,5 puncte media celor trei țări cu
cele mai scăzute rate de inflație. Daca ratele de inflație nu converg în interiorul uniunii țările
care au inflația mai ridicată suferă o pierdere a competitivității care nu mai poate fi corectată
printr-o devalorizare.
8
• Ratele dobânzii pe termen lung nu pot depăși mai mult cu două procente media celor
trei țări cu inflația cea mai scăzută.
• Rata de schimb trebuie să rămână în interiorul limitelor de fluctuație ale SME fără
tensiune gravă, nici devalorizare in timpul celor doi ani care preced evaluarea criteriilor in
vederea trecerii la moneda unică. Acest criteriu vizează stabilitatea schimburilor în timpul
tranziției spre moneda unică presupune că distanța dintre ratele de inflație se reduce suficient
astfel încât să nu încerce să-și recupereze competitivitatea prin devalorizare.
• Deficitul public nu poate depăși 3% din PIB.
• Datoria publică nu poate depăși 60% din PIB.