Nume si prenumeUniversitate : Facultate : Facultatea de Stiinte UmanisteSpecializare : GeografieAnul :

Sahara este desertul cel mai mare de pe Pamant avand 9.000.000 km2 . Desertul cuprinde o treime din Africa, aproximativ suprafata Statelor Unite ale Americii sau de 26 ori mai mare decat suprafata Germaniei. Desertul se întinde de la Oceanul Atlantic în Vest, până la Marea Roşie în Est; în Nord este limitată de Munţii Atlas şi Marea Mediterană, iar în Sud se extinde până în regiunea Sudan. Unii specialişti consideră că se întinde în Est doar până la Valea Nilului, regiunea deşertică dintre Nil şi Marea Roşie, fiind considerată Deşertul

Arabiei. Cea mai mare parte a pustiului este stancoasa (Hamada) cu pietris (Serir), pustiul de nisip (Erg) ocupand o suprafata mai redusa.

Etimologie

Denumirea Sahara provine din limba araba - „Sahara” in dialectul Tuareg inseamna „desertul de nisip”. O alta ipoteza este aceea ca proveninta expresiei ar fi „sahraa” sau „es-sah-ra” care desemneaza sensul de sterp, steril. Romanii au numit tinutul din sudul provinciei Cartagina „Deserta” ca tinut nelocuit, parasit. In Evul Mediu era numit pur si simplu „Marele Desert”, iar in secolul al XIX-lea a primit denumirea de azi - „Sahara”. Alte accepţiuni sunt :

Din latinul desertus adică nelocuit, abandonat;

Din egipteanul deşret adică cel roşu, sterp, fără viaţă.

Arabii denumesc Sahara „Bahr bela ma” ce ar insemna „Mare fara apa”.

Istoric

In perioada neolitica o parte a desertului era mai umeda decat azi, ceea ce a determinat formarea culturilor de pe valea Nilului, Eufratului, si valea Tigrului. In secolul al VI-lea i.Hr. locuitorii acestei regiuni se ocupau cu agricultura si abia in secolul al II-lea i.Hr. cu cresterea cailor (conform picturilor din pesteriile din Egipt Anatolia, bazinul marii Egee). In

Epoca Bronzului in secolul al XVI-lea i.Hr. s-au perfectionat armele de lupta, introducandu-se carele de lupta (razboi). In timpul faraonului Ramses al III-lea sunt amintite 92 care de razboi, 184 de cai, luate ca prada de razboi in campania militara din Libia. In secolul I i.Hr. incepe perioada uscata a Saharei ceea ce a determinat diminuarea treptata a agriculturii si cresterii animalelor. Prin cucerirea Egiptului de catre asirieni in secolul al VII-lea i.Hr. ajunge camila in Africa, inlocuind treptat calul; in timpul lui Ptolomeu este deja dezvoltata cresterea camilelor. In Sahara centrala din secolul al V-lea i.Hr. infloreste imperiul Garamantului, un oras de oaza care face un comert intensiv cu bazinul marii mediterane (greci, romani), acest imperiu fiind mai tarziu cucerit de arabi.

Asezare

Desertul Sahara ocupa aproape in intregime nordul Africii, extins pe 5630 km de la vest la est, respectiv de la Oceanul Atlantic si pana la Marea Rosie, si pe 1930 km de la nord la sud, de la Muntii Atlas si tarmul Marii Mediterane si pana in zona savanelor din regiunea Sudan. In sens restrans, se intinde in est numai pana la Valea Nilului; desertul de la est de Nil, pana la Marea Rosie, este cunoscut sub numele de Desertul Arabiei. Sahara ocupa mari portiuni din statele Maroc, Algeria, Tunisia, Libia, Egipt, Mauritania, Mali, Niger, Ciad, Sudan si o mica parte din Senegal , Burkina Faso .

Clima

Clima este tropical-desertica, cu temperaturi medii ridicate (38°C), deosebit de fierbinte si uscata; vantul dominant tot timpul anului este vantul Pasat, un vant uscat ce aduce ploi rare. Variatiile mari de temperatura de la zi la noapte au determinat formarea desertului. Iarna, pe timpul noptii temperatura scade pana la -10 grade, pe cand vara atinge in timpul zilei 58 de grade Celsius. Precipitatiile sunt reduse (20-200 mm/an) si amplitudini termice diurne foarte mari (30°C in aer si 70°C pe sol). Temperatura medie a lunii ianuarie este de +10°C, iar a lunii iulie 35°C. Temperatura maxima absoluta a fost inregistrata in septembrie 1922 la Al-'Azīzīyah (Libia), iar minima absoluta -18°C (pe timp de noapte). Sahara este o regiune endoreica, lipsita de cursuri de apa permanente, reteaua hidrografica fiind reprezentata prin ueduri, care se umplu cu apa in timpul ploilor ocazionale. La fel ca in celelalte deserturi apar si furtunile de praf care constau in vanturi puternice in regiunile aride si semiaride care , prin antrenarea pulberilor in atmosfera , micsoreaza vizibilitatea la mai putin de 1000 de metri . Furtunile de praf din Sahara isi au originea in apropierea lacului Ciad ; ele traverseaza Africa si Oceanul Atlantic , ajungand pana in Caraibe , datorita acestora Sahara este cel mai mare furnizor de praf pentru atmosfera terestra . Desertul are in general doua tipuri de climat: subtropical uscat in nord si tropical uscat in sud.Climatul subtropical uscat din nord este cauzat de temperatura constanta ridicata datorata Tropicului Racului, iernile sunt considerate reci pentru conditiile

de desert cu o medie de 13° C. Verile sunt foarte fierbinti cu temperatura maxima inregistrata de 58° C. Precipitatiile sunt de aproximativ 76 mm/an. Ele cad indeosebi din decembrie pana in martie, si aproape deloc in mai-iunie. In luna august se inregistreaza cele mai multe furtuni de nisip.Climatul tropical uscat al regiunii sudice este dat in general de o masa de aer continental stabil si o masa instabila de aer marin. Temperatura medie in aceasta regiune este de 17.5° C. Precipitatiile medii anuale in aceasta zona sunt in general de 5 inch si poate aparea zǎpada in zonele mai inalte, in zona vesticǎ a regiunii tropicale. Curentul reduce semnificativ precipitatiile si scade temperatura medie crescand umiditatea si probabilitatea de a se inregistra ceata.

Geografie

Desertul ne preinta doua forme de relief . Muntii din Sahara sunt: Hoggar, Tassili n'Ajjer si Tibesti cu varful Emi Koussi (3415 m), si sunt de asemenea gropi (cratere) facute de meteoriti, cea mai mare atingand diametrul de 31 km.

Formarea Saharei• Sahara este un deşert subtropical, caracterizat prin temperaturi ridicate tot timpul anului, de aceea este considerat şi un deşert fierbinte. • cei mai importanţi factori care contribuie la formarea deşertului sunt de natură climatică.

• Sahara s-a format datorită proceselor geomorfologice de eroziune eoliană şi dezagregare sub influenţa temperaturilor ridicate, procese care s-au desfăşurat pe perioade îndelungate. Rocile se crapă datorită tensiunilor şi stresului generat de variaţiile mari de temperatură, de expansiunea şi de contracţia termică.• Furtunile cu caracter subit joacă şi ele un rol important atât în contextul eroziunii, cât şi în cel de extindere a deşerturilor;Lipsa vegetaţiei face ca suprafaţa rocilor să intre în contact direct cu agenţii externi care acţionează asupra lor în mod violent.

Tipuri genetice de reliefTipuri genetice de relief

STRUCTURAL:STRUCTURAL: ŞESURI, PLATOURI, MUNŢI ŞESURI, PLATOURI, MUNŢI INSULARI, CUESTE;INSULARI, CUESTE;

RELIEF DE EROZIUNE: RELIEF DE EROZIUNE: ALBII SECATE ŞI ALBII SECATE ŞI MARTORI DE EROZIUNE;MARTORI DE EROZIUNE;

RELIEF HIDROACUMULATIV:RELIEF HIDROACUMULATIV: DEPRESIUNI DEPRESIUNI LACUSTRE, ŞESURI ALUVIONARE;LACUSTRE, ŞESURI ALUVIONARE;

RELIEF EOLIAN ACUMULATIV; RELIEF EOLIAN ACUMULATIV; ERGURI.ERGURI.RELIEFUL GENERAT DE ERELE PLUVIALE:RELIEFUL GENERAT DE ERELE PLUVIALE: UEDURI PE VĂILE FLUVIALE CUATERNAREUEDURI PE VĂILE FLUVIALE CUATERNARE TERASETERASE CÂMPII DE ACUMULARECÂMPII DE ACUMULARELATERITE FOSILELATERITE FOSILE

Geologie

Fundamentul cristalin, acoperit de gresii si calcare paleozoice, mezozoice si tertiare, apare la suprafata in vest, precum si in masivele muntoase centrale. Sunt caracteristice dunele de nisip, hamadele (in zonele montane si in platourile vulcanice din Libia si din Mauritania), regurile si ergurile.Cercetatorii desertului au stabilit prin studiul rocilor, fosilelor din Sahara ca in acest tinut in trecut (o perioada de milioane de ani) au fost perioade diferite succesive „umede” si „uscate”. Faptul ca au fost zone cu o vegetatie mai bogata este dovedit si de o serie de „picturi pe stanci” din vadul raului uscat Vadi , sudul Egiptului si nordul Sudanului, (Nubia). Soclu precambrian este cristalin, cutat şi nivelat, alcătuit din gnaise, calcare cristaline, micaşisturi şi intruziuni granitice. Peste soclu se află un complex sedimentar format din gresii, calcare, marne şi argile gipsoase . Formaţiunile eruptive sunt reprezentate prin bazalte care apar sub forma unei cuverturi.

Zacaminte

In Algeria si Libia au fost descoperite zacaminte de titei si gaz natural. Alte zacaminte existente: sare, carbuni, cupru, mangan, fier, uraniu, plumb, volfram, titan, zinc si fosfati.

Morfologia SahareiMorfologia Saharei

Se disting trei unităţi morfologice distincte:Se disting trei unităţi morfologice distincte:

Sahara OccidentalăSahara Occidentală cuprinsă între Masivul Hoggar cuprinsă între Masivul Hoggar şi Oceanul Atlantic:şi Oceanul Atlantic:

Are o înclinare uşoară spre vest;Are o înclinare uşoară spre vest; Relieful e uşor ondulat şi depăşeşte pe Relieful e uşor ondulat şi depăşeşte pe

alocuri 500 m;alocuri 500 m; Erguri: IGUIDI, OUARAN, CHECH;Erguri: IGUIDI, OUARAN, CHECH;Sahara Centrală: Sahara Centrală: se remarcă prin:se remarcă prin: Prezenţa masivelor muntoase şi a Prezenţa masivelor muntoase şi a

podişurilor înalte (M. Tibesti 3415 m, M. podişurilor înalte (M. Tibesti 3415 m, M. Hoggar, M. Air, M. Adrar D Iforhas) ;Hoggar, M. Air, M. Adrar D Iforhas) ;

Apar podişuri de tip tassili sub forma unor Apar podişuri de tip tassili sub forma unor cueste modelate în gresii paleozoice şi cueste modelate în gresii paleozoice şi calcare mezozoicecalcare mezozoice

Sahara OrientalăSahara Orientală este un podiş înclinat uşor este un podiş înclinat uşor spre Marea Mediterană, având altitudini de spre Marea Mediterană, având altitudini de 500-1000 m.500-1000 m.

Este un ţinut al munţilor şi Este un ţinut al munţilor şi depresiunilorlargi şi adânci;depresiunilorlargi şi adânci;

Pe platourile structurale sunt prezente ergurile şi Pe platourile structurale sunt prezente ergurile şi regurile orientate pe direcţie Nord-Sud .regurile orientate pe direcţie Nord-Sud .

Formele de relief reprezentative

• Ergurile – sunt întinderi de nisip de dimensiuni considerabile.• Dunele de nisip – sunt acumulări mari de nisip sub forma unor dealuri sau creste• Tipuri de dune (cf. Strahler, N., 1973, p. 506):

• Dune liniare, seif sau duna în formă de sabie (Strahler, 1973) – este o enormă creastă de nisip

ascuţită la un capăt, a cărei culme prezintă proeminenţe şi scobituri alternative şi care au versanţi de alunecare în formă de semilună; au înălţimi de câteva sute de metri şi lungimi de zeci de kilometri.• Dune cu aspect de stea şi cu forme neregulate; duna stelată sau piramidală – star dune – este o mare de nisip care la bază seamănă cu o stea; din centrul său pornesc creste radiale care se termină în vârfuri ascuţite înalte de 150 m. Ele rămân fixe sute de ani fapt pentru care constituie repere optime pentru călători.• Barcanele – dune curbate cu două braţe pe direcţia vântului formate în zonele marginale ale mărilor de nisip.

Unitati majore de relief :

• ERGURI: MARELE ERG ORIENTAL; MARELE ERG

• OCCIDENTAL

• REGURI: REGUL ALGERIAN, REGUL NIGERIAN, REGUL , LIBIAN

• MUNŢI VULCANICI: HOGAR (2918), TIBESTI (3415)MASIVE MONTANE: TASILLI, ADRAR D IFORHAS

HidrografiaHidrografia

Apele de suprafaţă lipsesc, cu excepţia Nilului.Apele de suprafaţă lipsesc, cu excepţia Nilului. Apele subterane sunt foarte abundente în special în Apele subterane sunt foarte abundente în special în

Nordul Saharei care alimentează oaze cum sunt: El Nordul Saharei care alimentează oaze cum sunt: El Golea, Draa, Djerid, TuatGolea, Draa, Djerid, Tuat

Vegetatia si fauna Saharei

Este xerofilă şi e reprezentată prin aproximativ 1000 de specii de plante, cele mai numeroase se întâlnesc în oaze.In cele circa 90 de oaze mari se cultiva curmali, legume, cereale, etc.

Specii de plante: Curmal; Tufe psamofite; Graminee (aristida); Arbuşti; Accacii; Plante halofile.Specii de animale:Gazela dorcas; Antilopa arabă; Râsul de pustiu; Şacal; Hienă; Daman; Vultur de stâncă; Cobra egipteană; Peşte de nisip; Miriapode; Scorpion; Lăcuste, Vulpi de desert , Struti . Spre margini patrund uneori animale de savana.

Populatie

Sahara este foarte puţin populată.Vastul sau teritoriu cuprinde cca. 1.5 milioane de locuitori . Prezenţa omului e semnalată în Sahara încă din neolitic, mai ales în zonele verzi ale deşertului;Nu se acceptă ideea conform căreia locuitorii actuali ar fi o populaţie relictă din neoliticul pluvial ci mai degrabă se consideră că populaţia actuală are provenienţa în bazinul Mediteranei şi în Asia de SV, aceştia aducând cu ei în

deşert (sub aspect cultural) grâul, orezul, curmalul, cămila şi islamul.Populatia rara a Saharei consta in special din arabi, berberi, mauri; pe langa acestia sunt neamurile tubu si tuaregilor (60%). Populaţia este stabilită cu precădere în oaze sau este nomadă neavând un loc stabil;Pe langa cresterea animalelor care era pana in secolul al XIX-lea comertul cu caravanele prin desert, o importanta ramura economica a acestor popoare nomade. Regimul statelor din aceasta regiune incearca sa determine populatia nomada de a se stabili in localitati, ceea ce a dus la o serie de conflicte. Structura populatiei este influentata si de descoperirea zacamintelor de titei si gaz natural, aparand in partea nordica a desertului o serie de asezari noi. In vestul desertului Libiei sunt regiuni mari din desert fara populatie.

Tipuri de popoare sahariene

TuaregiiPopulaţie berberă, care insumeaza 2.5 milioane locuitori cu origine din Maroc si Libia . Sunt nomazi , traiesc in triburi in nordul Saharei .

MauriiSunt in numar de aproximativ 3 milioane , organizati in triburi familiale . Acestia sunt nomazi si se intalnesc din Mali pana in Sahara Occidentala .

Beduinii

Sunt într-un număr care poate fi cu greu estimat, vin din regiunea Arabiei. Sunt pastori nomazi si se organizeaza in triburi .

Alte popoare: neamul tubu, berberi şi arabi.

Economia SahareiEconomia Saharei

Se remarcSe remarcă două tipuri de economie: una sedentară ă două tipuri de economie: una sedentară a oazelor şi una de tip nomad. Cele două tipuri se a oazelor şi una de tip nomad. Cele două tipuri se intercondiţionează reciproc pentru că sedentarii intercondiţionează reciproc pentru că sedentarii depind de schimbul de mărfuri şi de legăturile cu depind de schimbul de mărfuri şi de legăturile cu alte ţinuturi, facilitate de nomazi. Aceştia din urmă alte ţinuturi, facilitate de nomazi. Aceştia din urmă au nevoie de produsele oferite de oaze.au nevoie de produsele oferite de oaze.

În deşert se cresc: oi, capre, cai, cămile şi măgari.În deşert se cresc: oi, capre, cai, cămile şi măgari. Elementele culturii şi civilizaţiei moderne sunt Elementele culturii şi civilizaţiei moderne sunt

introduse în deşert prin intermediul camioanelor şi introduse în deşert prin intermediul camioanelor şi jeepurilor care au luat locul caravanierilor numărul jeepurilor care au luat locul caravanierilor numărul lor fiind din ce în ce mai mic.lor fiind din ce în ce mai mic.

Agricultura nu este posibilă decât prin irigare Agricultura nu este posibilă decât prin irigare datorită procesului de evaporaţie foarte intens. datorită procesului de evaporaţie foarte intens. Oazele se alimentează din ueduri şi din apele Oazele se alimentează din ueduri şi din apele subterane exploatarea lor făcându-se prin puţuri. subterane exploatarea lor făcându-se prin puţuri. Oaze reprezentative sunt: Mzab, Fezan şi El Ued în Oaze reprezentative sunt: Mzab, Fezan şi El Ued în cea din urmă s-au creat mici depresiuni antropice cea din urmă s-au creat mici depresiuni antropice pentru a se ajunge mai uşor la pânza freatică. pentru a se ajunge mai uşor la pânza freatică.

Schimburi comerciale se fac la poalele M. Atlas, pe Schimburi comerciale se fac la poalele M. Atlas, pe Valea Nigerului şi poalele masivului Adrar D Valea Nigerului şi poalele masivului Adrar D Iforhas care atrage nomazii mauri.Iforhas care atrage nomazii mauri.

Viaţa în oaze e dură, locuitorii luptându-se zilnic cu Viaţa în oaze e dură, locuitorii luptându-se zilnic cu extinderea dunelor.extinderea dunelor.

SAHARA VIITOARE OAZĂ VERDE?SAHARA VIITOARE OAZĂ VERDE?

Experţii susţin că cel mai întins deşert din lume ar putea redeveni un rai verde datorită creşterii cantităţii de precipitaţii . Descoperirile ştiinţifice şi cercetările au demonstrat că deşertul Sahara nu a fost dintotdeauna o întindere infinită de nisip, ci un ţinut înfloritor, cu vegetaţie abundentă. În ciuda previziunilor sumbre referitoare la extinderea lui, ca urmare a fenomenului de încălzire a planetei, există savanţi care susţin că acest ocean de nisip se va transforma într-un Eden.

1. ro.wikipedia.org/wiki/Sahara2. referat.clopotel.ro3. www.profudegeogra.eu4. en.wikipedia.org/wiki/Sahara5. www.e-referate.ro 6. asociatiaoxigen.ro7. Revista “ Terra “ , nr 1 ( 101 ) , ianuarie 2006 ,

paginile 26 – 27 .