7/26/2019 referat comparate.docx

1/9

Universitatea Lucian Blaga Sibiu

Facultatea de Drept Simion Barnutiu

ID Bacau

Anul IV ( reinmatriculat)

Popa Dacian orneliu

REFERAT

SISTEME DE DREPT COMPARAT

!ema " COMPARATIE: INSTITUTIA

PREZIDENTIALA IN ROMANIA SI IN

ITALIA

7/26/2019 referat comparate.docx

2/9

INSTITUTIA SEFULUI STATULUI. CONSIDERATII GENERALE.

Institutia sefului statului constituie una dintre cele mai vechi

autoritati politice, ea aparand odata cu statul, cunoscand o

evolutie continua, atat in ceea ce priveste forma, structura, cat

si preorgativele si atributiile. Orice colectivitate, indiferent de

marimea ei, de nivelul sau de organizare si dezvoltare, a avut in

fruntea sa un sef, e ales, e impus. Astazi aceasta institutie,

sub diferite forme, structuri, atribute si prerogative este

prezenta in societate.

Analiza institutiei sefului statului impune precizarea categoriei

de putere careia ii apartine. Includerea acestei institutii in

cadrul puterii executive sau legislative tine in mare masura de

principiul pe care aceasta se fundamenteaza, al separatiei ei sau

al unicitatii. Daca puterea se fundamenteaza pe principiul

separatiei, institutia sefului statului apartine sferei executivului,

de aceea ea apare sub numele de seful puterii executive sau

seful executivului. Acolo unde insa statul este intemeiat pe

principiul unicitatii, aceeasi institutie este apartinatoare

categoriei de putere similara cu cea a parlamentului, adica a

legislativului.

Desemnarea sau alegerea sefului statului, atributiile si

prerogativele acestei institutii tin de o serie de factori natura

sistemului politic, sistemul constitutional si forma de

guvernamant, anumite traditii istorice si nationale.

!u in toate cazurile si in mod automat modul de desemnare al

sefului statului determina locul si rolul acestuia in stat.

"uantumul si extensiunea acestei functii este in raport cu

celelalte puteri, in principiu cu executivul si legislativul, dar si

de categoria puterii in care este incadrata.

#ractica social$istorica de pana astazi a relevat patru mari cai

de desemnare a sefului statului

7/26/2019 referat comparate.docx

3/9

#e cale ereditara

%ste prima si cea mai veche modalitate de desemnare a sefului

statului. %a a fost si este caracteristica regimurilor monarhice,

constitutionale. Dupa anumite reguli constitutionale, monarhul

accede la functia de sef al statului pe cale ereditara ca in Anglia,Olanda, &uedia sau el insusi isi poate desemna un succesor din

cadrul casei regale, ca in &pania, 'elgia, (aroc, Iordania. #rin

aceasta modalitate de desemnare a sefului statului, #arlamentul

sau alta institutie au rolul cel mult de a veghea la respectarea

regulilor constitutionale de desemnare a acestuia, sau in caz de

stingere a dinastiei, la numirea unui succcesor la tron sau

participa la alegerea acestuia.

Alegerea de catre #arlament

Aceasta modalitate de desemnare a sefului statului este o

consecinta, un rezultat al revolutiei burgheze, al luptei acesteia

impotriva absolutismului, ind in acelasi timp si un mod ecient

de control al parlamentului asupra acestei institutii.

Desemnarea sefului de stat de catre un colegiu electoral

Alegerea sefului statului prin vot universal

Aceasta modalitate de alegere a sefului statului este o

consecinta a adancirii democratismului vietii politice, dar si omasura de asigurare a echilibrului intre executiv si legislativ.

Alegerea sefului statului prin vot universal ii confera acestuia o

sporita autoritate si respect, care se pot materializa prin

atributii si prerogative. O asemenea situatie intalnim in

)omania, )usia* +ranta, Indonezia, etc.

#roblemele rolului si ale atributiilor sefului statului au fost si

sunt si astazi viu disputate, ele cuprinzand o plaa larga si

variata de opinii si pareri, acestea mergand de la conferirea

sefului statului unui rol pur decorativ, reprezentativ, pana la

acordarea unor importante prerogative executive si legislative.

Aceasta mare diversitate de roluri ce sunt atribuite sefului

statului sunt determinate de o serie de factori modul de

desemnare a sefului statului* raportul dintre institutiile

fundamentale ale statului, in principiu dintre executiv si

legislativ* unele traditii nationale.

7/26/2019 referat comparate.docx

4/9

)aspunderea si responsabilitatea sefului statului este specica

ecarui sistem constitutional in parte. %a tine de o serie de

factori a caror pondere si valoare poate diferita in acest

proces modul de desemnare a sefului statului, atributiile si

prerogativele de care acesta dispune in stat, gradul sau de

implicare in politica si conducere in societate.

#e marginea acestei probleme in stiinta uridica s$au constituit

doua mari orientari

a- seful statului nu trebuie sa raspunda pentru faptele si actele

sale. %ste o orientare mai veche, traditionala, ea bazandu$se pe

imunitatea de care dispune seful statului si pe faptul ca orice act

emis de acesta este contrasemnat e de primul$ministru, e de

ministrul de resort.

b- #orneste de la principiul ca, in fata legii, toti oamenii sunt

egali indiferent de statutul si functia lor in societate, ca nimeni

nu e mai presus de lege. %ste o orientare moderna care$l pune

pe seful statului in situatia de cetatean si, ca orice cetatean, el

trebuie sa raspunda pentru actele si faptele sale.

)aspunderea sefului statului nu este aceeasi in toate sistemele

constitutionale, ea este in functie de rolul si functia exercitata

de acesta in viata politica a tarii. Acolo unde seful statului are

un rol reprezentativ, decorativ, el neind implicat in nici un felin actul de guvernare, desigur ca si raspunderea acestuia in

acest plan este minora sau chiar deloc. "el mai tipic exemplu

este situatia monarhilor constitutionali din Anglia, 'elgia,

&uedia, aponia sau a unor presedinti din /ermania, Italia,

Israel, etc.

Alta este insa situatia atunci cand seful statului in roluri si

intensitati diferite este angaat in actul de guvernare, act ce

genereaza raspunderea si responsabilitatea politica, civila iar

pentru fapte grave, chiar penale. De regula, institutia care$ldesemneaza pe seful statului este si aceea in fata careia acesta

raspunde 0#arlament, "urtea "onstitutionala, "urtea &uprema,

etc-, ea ind si singura in masura sa udece faptele si actele

acestuia.

7/26/2019 referat comparate.docx

5/9

In situatia in care seful statului este numit de #arlament, acesta

raspunde pentru faptele sale in fata acestuia, iar parlamentul

este cel care decide masurile ce trebuiesc luate impotriva

sefului statului atentionare, suspendare, revocare sau demitere.

&ituatia se complica in cazul cand seful statului este desemnatprin vot universal. In aceasta situatie #arlamentul nu este in

masura sa ia singur o decizie, intrucat nu el l$a desemnat. In

cele mai multe cazuri, #arlamentul propune suspendarea sefului

statului pentru o perioada limitata de timp, urmand a se

organiza un referendum national, iar in functie de rezultatul

acestuia, institutia care l$a validat trebuie sa ia hotararea

denitiva.

Durata mandatului sefului statului este specica ecarui sistem

constitutional in parte, ea tinand in mare masura de forma deguvernare.

In situatia monarhilor constitutionali, durata mandatului sefului

statului este pe viata. In cazul republicilor prezidentiale sau

parlamentare, durata mandatului institutiei sefului statului este

de regula corelata cu cea a executivului si legislativului 1,2 ani

sau chiar mai mult 3,4 ani.

3. COMPARATIE: INSTITUTIA SEFULUI STATULUI IN

ROMANIA SI IN ITALIA

Anali#and comparativ cele doua institutii$ am putut evidentia atat asemanarile$ cat

si deosebirile care pendulea#a in %urul se&ilor acestor doua state" 'omania si Italia

A &ost necesara stabilirea unor criterii pe ba#a carora trasaturile acestor doua

institutii au putut &i scoase la lumina$ si anume" conditiile necesare desemnarii

se&ului statului$ procedura de desemnare$ durata mandatului$ incompatibilitatile$

rolul se&ului statului$ punerea sub acu#are a acestuia$ depunerea %uramantului$

atributiile$ interimatul$ actele precum si alte criterii care vor putea &i observate pe

parcursul acestei lucrari

In ambele state procedura de desemnare a se&ului este supusa unor conditii pentru

asigurarea unei mai bune &unctionari a institutiei Varsta necesara accederii in

&unctia de presedinte este di&erita$ ast&el$ in 'omania varsta minima la care un

cetatean poate sa &ie ales$ este de * de ani$ pe cand in Italia$ aceasta este mai

inaintata$ si anume *+ de ani (art,- din onstitutie) onsider ca statul Italian a

7/26/2019 referat comparate.docx

6/9

pus la ba#a acestei varste$ e.perienta acumulata$ tocmai pentru asigurarea unei

mai bune &unctionari si organi#ari a statului De asemenea$ in art ,-$ ulterior

stabilirii varstei minime necesare isi ocupa un loc bine conturat si conditia

detinerii drepturilor civile si politice de catre persoana care candidea#a In

'omania$ spre deosebire de Italia$ nu este te.tul onstitutiei cel care preci#ea#a

acest aspect

Putem remarca unele deosebiri considerabile si in materia alegerii se&ului statului$

acestea datorita &ormei de guvernamant di&erite In 'omania intalnim ca &orma de

guvernamant republica semipre#identiala$ pe cand Italia este o republica

parlamentara

Asadar$ te.tul art ,/ din onstitutia 'omaniei$ intitulat 0Alegerea

Presedintelui stabileste in primele aliniate modalitatea de desemnare a

acestuia Presedintele 'omaniei este ales prin vot universal$ egal$ direct$ secret si

liber e.primat 1ste declarat ales candidatul care a intrunit$ in primul tur descrutin2$ ma%oritatea de voturi ale alegatorilor inscrisi in listele electorale In

ca#ul in care nici unul dintre candidati nu a intrunit aceasta ma%oritate$ se

organi#ea#a al doilea tur de scrutin$ intre primii doi candidate stabilit2 in ordinea

numarului de voturi obtinute in primul tur 1ste declarat ales candidatul care a

obtinut cel mai mare numar de voturi5 Spre deosebire de onstitutia 'omaniei$

onstitutia 'epublicii Italiene stabileste in art , modul de alegere al

presedintelui statului Italian Presedintele 'epublicii este ales de catre

Parlamentul reunit in sedinta comuna a membrilor sai La aceasta alegere

participa cate trei delegati pentru &iecare regiune$ alesi de onsiliul 'egional in

asa &el incat repre#entarea minoritatilor sa &ie asigurata 'egiunea Valea Acosta nu

are decat un singur delegat Alegerea Presedintelui se des&asoara prin scrutin

secret si cu obtinerea unei ma%oritati de doua treimi a membrilor Parlamentului

Dupa trei tururi de scrutin$ ma%oritatea su&icienta este absoluta

3 alta deosebire pe care o intalnim prin studiul comparat al celor doua institutii

este durata mandatului Art , al onstitutiei 'omaniei statuea#a ca Presedintele

este ales pe un mandat de * ani si se e.ercita de la data depunerii %uramantului$ pe

cand art ,* din onstitutia 'epublicii Italiene statuea#a ca Presedintele este ales

pe o perioada de 4 ani

Depunerea %uramantului se &ace in ambele state in &ata amerei Deputatilor si a

Senatului$ in sedinta comuna$ con&orm art ,5 alin (5) din onstitutia 'omaniei$ si

art 6/ din onstitutia Italiei Presedintele depune %uramant de &idelitate &ata de

'epublica si %ura sa respecte onstitutia si legile tarii

/Bianca Sele%an78utan$ 0Drept constitutional si institutii politice$ 1ditura 9amangiu$ Bucuresti$

5++,

7/26/2019 referat comparate.docx

7/9

Functia de repre#entare este pre#enta$ de asemenea$ in cadrul ambelor institutii$

atat in 'omnia$ cat si in Italia$ se&ul statului repre#entad unitatea nationala

Aceasta &unctie este considerata un punct comun intre cele doua institutii6

In materia atributiilor si prerogativelor se&ilor celor doua state$ intalnim atat

asemanari$ cat si deosebiri Atat Presedintele 'omaniei$ cat si Presedintele Italiei

adresea#a mesa%e Parlamentului$ cu privire la problemele principale ale natiunii:

promulga legile: dispun organi#area re&erendumului$ pentru ca poporul sa isi

e.prime vointa cu privire la problemele de interes national: numesc &unctionarii

de stat in ca#urile preva#ute de lege: comanda &ortele armate si pre#idea#a

onsiliul Suprem de Aparare al !arii: acorda gratierea individuala: con&era

decoratiile 'epublicii

Deosebiri intalnim in exeritarea atri!utiil"r in d"#eniul $"litiii externe"rati&icarea tratatelor internationale$ in 'omania se &ace de catre Parlament (art

6/)$ pe cand in Italia de se&ul statului (art ,4): si in ca#ul #asuril"r

exe$ti"nale" in 'omania$ starea de ra#boi este instituita de Presedinte$ care

solicita Parlamentului incuviintarea masurii adoptate$ in cel mult * #ile de la

luarea acesteia (art 6)$ iar in Italia este declarata de Presedinte$ insa in urma

;otararii ei de catre amere (art ,4)

In 'omania$ precum si in Italia$ se&ul statului poate sa di#olve Parlamentul

onstitutia 'omaniei$ spre deosebire de onstitutia Italiei$ stabileste in art ,6 ca

Presedintele poate sa di#olve Parlamentul$ daca acesta nu a acordat votul deincredere pentru &ormarea 8uvernului in termen de

7/26/2019 referat comparate.docx

8/9

onstitutia 'omaniei stabileste acest aspect in art ,- alin (/)$ iar onstitutia

'epublicii Italiene in art ,- alin (5)

Interimatul &unctiei este asigurat in 'omania$ in ordine$ de catre presedintele

Senatului sau de presedintele amerei Deputatilor$ daca &unctia de Presedinte

devine vacanta ori daca Presedintele este suspendat sau se a&la in imposibilitatetemporara de a7si e.ercita atributiile$ con&orm art 6, din onstitutiei: pe cand in

Italia$ interimatul &unctiei este asigurat de presedintele Senatului$ in ca# de

incapacitate$ co&orm art ,

7/26/2019 referat comparate.docx

9/9

Sele%an78utan Bianca$ 0Drept constitutional si institutii politice$ 1ditura

9amangiu$ Bucuresti$ 5++,

onstitutia 'omaniei

onstitutia Italiei