Referat Comparate Ani

7/26/2019 Referat Comparate Ani

1/8

Universitatea Lucian Blaga

Facultatea de drept Simion Barnuiu

ID BacauAnul IV (renmatriculat)

Cpraru ( !opa) Ana "aria

Sisteme de Drept Comparate

#olul $e%ului statului con%orm constituiilor#om&niei' Franei si Italiei

#e%erat

#olul $e%ului statului con%orm constituiilor

#om&niei' Franei si Italiei

In cadrul sistemului instituiilor constituionale juridice i politice, eful de statocup un rol si o poziie dintre cele mai importante. Ca o consecin indubitabil a

separaiei puterilor, eful statului poate fi insui titularul puterii executive (spre exemplu

SU!, poate fi un arbitru intre puterile statului, dein"nd totodat i unele prero#ative ce

aparin puterii executive (exemplu in $rana! sau poate s reprezinte un simbol al statului,

o emanaie a puterii le#iuitoare, responsabil fa de acestea (asa cum se %nt"mpl %n


2/8

&ermania si Italia!.

'e#imurile politice au fost numite in literatura de specialitate ca reprezent"nd

anumite modalitai prin care puterea politic este reprezentat %ntro ar determinat.

)rice societate politic, indiferent de re#imul pe care lar avea trebuie s acceptein mod necesar anumite cutume, principii i re#uli care ii orienteaz activitatea politic

intrun anumit sens, determin"nd %nsi natura re#imului.

$iind le#ea fundamental a statului, Constituia va consacra, in anumite forme si

modalitaile de or#anizare pe care le manifest sistemul politic respectiv.

*rimul aspect ce trebuie avut in vedere in analiza comparativ a celor trei

sisteme %l reprezint clasificarea re#imurilor constituionale si prevederile le#ii

fundamentale in raport cu instituia efului statului.

Spre deosebire de Italia, a crei forum politic de #uvernare este reprezentat de

*arlament, 'om"nia si $rana se caracterizeaz printrun re#im politic semiprezidenial .

'e#imurile semiprezideniale pstreaz ale#erea direct a preedintelui de ctre

popor, dar %i confer preedintelui o serie de importante atribuii politice. +ei %n sistemul

semiprezidenial eful statului nu este in acelai timp si primministru funcia de prim

ministru fiind separat de cea de preedinte, el poate prezida lucrrile Cabinetului, poate

sesiza Curtea Constituional i are dreptul de veto le#islativ-.

ntre un sistem i care %i acord preedintelui prero#ative foarte lar#i i un sistem

care nu %i acord deloc, re#imul semiprezidenial ima#ineaz o cale de mijloc, %n care

preedintele ales de %ntre#ul popor, devine un arbitru %ntre puterile statului, dar puterea

executiv aparine de fapt &uvernului, in fruntea cruia se afl *rimul /inistru.

n re#imurile semiprezideniale preedintele republicii prezideaz Consiliul de

/initri fie de re#ul, aa cum se %nt"mpl %n $rana, fie numai %n anumite situaii, cum se

%nt"mpl in 'om"nia.

n comparaie cu sistemul politic constituional al $ranei i al 'om"niei, unde,

aa cum am precizat, instituia prezidenial ii asum arbitrajul %ntre puterile statului , in

italia preedintele este mai mult o fi#ur decorativ av"nd atribuii de reprezentare si

protocol, un rol politic minor, ce este depit 0de departe de poziia proeminent a

primului ministru.


3/8

n ceea ce privete modul de desemnare, acesta prezint caracteristici distincte in

cele trei sisteme politice constituionale.

*reedintele Italiei este ales de ambele Camere ale *arlamentului in timp ce

preedintele 'om"niei este ales prin vot universal, e#al, direct, secret si liber exprimat,asemeni preedintelui francez ales prin sufra#iu universal direct.

+urata mandatului prezidenial at"t in sistemul constituional francez cat si in cel

rom"nesc este de 1 ani, spre deosebire de mandatul prezidenial Italian care se %ntinde pe

o perioad de 2 ani.

) caracteristic distinct a celor trei sisteme politice constituionale o reprezint

condiiile impuse candidaturii la funcia de ef al statului.

Constituia 'om"niei asemeni Constituiei franceze, nu prevede o v"rst minima candidaturii, in timp ce conform art. 34 al Constituiei Italiei 5orice cetean care a

%mplinit v"rsta de 16 de ani i se bucur de drepturile sale civile i politice poate fi ales

preedinte al 'epublicii-.

7otui, spre deosebire de prevederile constituionale rom"neti i ale Italiei cu

privire la desemnarea efului statului, candidaturile la preedinia $ranei trebuie s fie

prezentate de cel puin 166 de ceteni care au calitatea de parlamentari, membrii ai

consiliilor re#ionale, consiliilor #enerale, ai consiliului *arisului, ai adunarilor teritoriale

ale teritoriilor de peste mri sau s fie primari ori membrii alei ai Consiliului Superior alfrancezilor rezideni %n strintate.

t"t Constituia 'om%niei in art. 34 alin (8! c"t si le#ea fundamental a Italiei in

art. 34 prevd incompatibilitatea funciei de preedinte cu oricare alt funcie.

/andatul prezidenial %nceteaz la %mplinirea termenului sau %n caz de demisie,

deces ori %mpiedicare definitiv a exercitrii funciei prezideniale. n ceea ce privete

re%nnoirea mandatului, prevederile constituionale ale Constituiilor 'om"niei si $ranei

difer. In sistemul constituional francez, mandatul poate fi re%nnoit fr nicio restricie,

ins asemeni Constituiei 'om"niei, nicio persoan nu poate exercita mai mult de dou

mandate consecutive.

n Constituia Italiei nu exist prevederi care s limiteze numarul mandatelor

prezideniale ale efului statului.

*reedintele statului reprezint, %n toate cele trei sisteme , eful statului, unitatea


4/8

naional si #arantul respectrii Constituiei.

rt. 1 Constituia $ranei 9-*reedintele 'epublicii ve#:eaz la respectarea

Constituiei. *rin arbitrajul su asi#ur funcionarea autoritilor publice conform

re#lementrilor, precum i continuitatea statului.;l este #arantul independenei naionale, al inte#ritii teritoriale i al respectrii

tratatelor.-

rt. 36 Constituia 'om"niei9-(8!*reedintele 'om"niei reprezint statul rom"n

si este #arantul independenei naionale, al unitii i al inte#ritii teritoriale a rii.

(

reprezint unitatea naional-

rt. =89 nainte de ai asuma funciile, *reedintele

'epublicii depune jurm"nt de fidelitate fa de 'epublic i jur s respecte Constituia,

in faa *arlamentului reunit in edin comun.-

) alt atribuie a efului statului exercitat %n fiecare dintre cele trei sistemeconstituionale este cea de comandant al forelor armate i preedinte al Consiliului

suprem de aprare. ceste atribuii sunt prevzute %n rt. =< al Constituiei 'om"niei,

rt. 81 al Constituiei $ranei si rt. 32 al Constituiei Italiei.

Cu privire la or#anizarea i funcionarea puterilor publice, in exercitarea

atribuiilor sale, eful statului poate prezenta mesaje *arlamentului, cu privire la

principalele probleme politice ale naiunii. cest aspect reprezint un alt element comun

celor trei sisteme constituionale.

>umirea primului ministru i al celorlali membrii ai #uvernului este o alt

atribuie a efului statului prezent at"t in sistemul constituional rom"n, c"t i %n cel

francez i italian.

Spre deosebire de sistemul francez, unde preedintele poate dizolva dunarea

>aional (camera inferioar a *arlamentului!, %n sistemul constituional rom"n i %n cel


5/8

italian eful statului poate dizolva ambele camere ale *arlamentului, dup consultarea cu

preedinii acestora. n plus, %n $rana o nou dizolvare a dunrii >aionale este posibil

doar dup 8< luni, iar %n Italia i 'om"nia *arlamentul nu poate fi dizolvat %n ultimele ?

luni ale mandatului preedintelui.

tribuiile preedintelui in domeniul aprrii rii sunt foarte clar determinate %n

Constituia 'om"niei i %n Constituia $ranei9

Constituia 'om"niei art. =prealabil a *arlamentului, mobilizarea parial sau total a forelor [email protected]

alin. (B!9-n caz de a#resiune armat %ndreptat

%mpotriva rii, *reedintele 'om"niei ia msuri pentru respin#erea a#resiunii.-

art. =B, alin.(8!9-*reedintele 'om"niei instituie, potrivitle#ii, starea de asediu sau starea de ur#en %n %ntrea#a ar sau %n unele uniti

administrativteritoriale i solicit *arlamentului %ncuviinarea msurii adoptate %n cel

mult cinci zile de la luarea acesteia.-

n sistemul politic francez rolul constituional al efului statului %n domeniul

aprrii rii are o importan major pentru stabilirea locului acestuia %n procesul

conducerii sociale. rt. 1 si art. 8? din Constituie constituie, de fapt, sursa preeminenei

*reedintelui fa de celelalte or#anisme constituionale.

rt. 8?, Constituia $ranei9 -tunci c"nd instituiile 'epublicii, indepedena

>aiunii, inte#ritatea teritoriului sau %ndeplinirea an#ajamentelor internaionale sunt

ameninate %n mod #rav i imediat i c"nd funcionarea le#al a autoritii de stat

constituionale este %ntrerupt, *reedintele 'epublicii ia msurile cerute de circumstane,

dup consultarea oficial a *rimului/inistru, a preedinilor Camerelor i a Consiliului

Constituional.

;l informeaza i >aiunea printrun mesaj. ceste msuri trebuie s fie inspirate

de voina de a asi#ura autoritaii de stat constituionale, %n cel mai scurt timp, mijloacele

pentru ai %ndeplini misiunea. n acest sens, este consultat i Consiliul Constituional.

*arlamentul se reunete de drept.

dunarea >aional nu poate fi dizolvat %n timpul exercitrii puterilor

excepionale.-


6/8

Spre deosebire de cele dou Constituii, a $ranei i a 'om"niei, in Constituia

Italiei, atribuiilepreedintelui %n domeniul aprrii rii nu sunt at"t de lar#i, ele fiind

enumerate succint in cadrul art. 32, conform cruia *reedintele comand forele armate,

prezideaz Consiliul suprem de prare instituit prin le#e, declar starea de rzboi

:otr"t de ctre Camere.-

Un alt element comun celor trei sisteme cu privire la instituia prezidenial %l

reprezint dreptul efului statului de #raiere i de comutare a pedepselor.

n domeniul politicii externe, atribuiile preedintelui decur# %n principal din

funcia sa de reprezentare. Constituia 'om"niei trateaz cu strictee problematica

tratatelor internaionale, intruc"t *reedintele inc:eie tratate internaionale %n numele

'om"niei, ne#ociate de &uvern, i le supune spre ratificare *arlamentului, %ntrun termen

[email protected]@art.=8, alin.(8!ASistemul italian i cel francez acord mai mult libertate efului statului %n

conducerea relaiilor internaionale. Spre exemplu, %n sistemul politic italian, preedintele

ratific tratatele internaionale dup autorizarea prealabil a Camerelor, dac acest lucru

este prevzut.

tribuiile efului de stat privind le#iferarea sunt asemntoare %n cele trei

sisteme politice constituionale, %ns trebuie avute %n vedere anumite caractere distincte.

) deosebire important o constituie procedura referendumului.

Conform art. =6 din Constituia 'om"niei9-*reedintele 'om"niei, dup

consultarea *arlamentului, poate cere poporului sai exprime prin referendum, voina cu

privire la problemele de interes naional.-

Constituia nu impune un termen %nuntrul cruia *arlamentul s se pronune

asupra cererii de or#anizare a referendumului, ceea ce ar putea duce la paralizarea

exercitrii acestei atribuii a *reedintelui.

7rebuie precizat, de asemenea, c, %n temeiul art. ?8, alin.(8! din Constituie,care stabilete c *arlamentul este unica autoritate le#iuitoare a rii-, nu este posibil

or#anizarea de ctre preedinte a unui referendum le#islativ .

Spre deosebire de omolo#ul sau rom"n,preedintele francez beneficiaz de o

autoritate mai mare cu privire la exi#ena procedurii de referendum ,autoritate dat de

dreptul de veto. *reedintele $ranei are ,potrivit dispoziiilor constituionale, dreptul ca,


7/8

la propunerea &uvernului ,%n timpul duratei sesiunilor sau la propunerea comun a celor

dou Camere ,s supun unui referendum popular orice proiect de le#e privind

or#anizarea autoritaii de stat sau care comport aprobarea unui acord de ctre

Comunitate ori vizeaz autorizarea ratificrii unui tratat care ,fr a fi contrar

Constituiei, ar avea consecine asupra funcionrii instituiilor politice.(art.88!

+ac se are %n vedere poziia predominant a *reedintelui 'epublicii ,a puterii

executive %n #eneral ,observm importana major a acestei prero#ative constituionale .

*rocedura referendumului in sistemul italian este cu mult diferit de cea

existent in celelalte dou sisteme %ntruc"t instituia efului statului este foarte puin

implicat.+up adoptare,le#ile sunt promul#ate de catre *reedinte ,%n cel mult o lun.Se

recur#e la referendum popular pentru a se decide asupra abro#rii totale sau pariale a

unei le#i ori a unui act cu valoare de le#e,atunci c"nd acest lucru este cerut de 166.666 deelectori sau de cinci consilii re#ionale.

lte atribuii comune celor trei sisteme politice constituionale referitoare la

instituia prezidenial se refer la acordarea de decoraii i titluri de onoare ,numirea %n

funcii politice ,acordarea #radelor in domeniul militar etc.

*entru a conc:ide este necesar a meniona c, indiferent de autoritatea de care

dispune instituia preedintelui in re#imul politic din care face parte, ea a reprezentat si

continu sa reprezinte o instituie important in cadrul statului de drept care #aranteaz

existena ordinii sociale si aplicarea ec:itabil i corect a separaiei puterilor in stat.

7otodata, prin existena acestei instituii se realizeaz o colaborare interstatal eficace

datorit reprezentativitaii pe care eful de stat o realizeaz.

Biliogra%ie


8/8

C.Ionescu +rept Constituional Comparat-,;d.C..DecE,Ducureti,

Referat Comparate Ani

Documents

Transcript of Referat Comparate Ani