Perspective comparate privind taxarea în Uniunea Europeană

DIRECŢIA GENERALĂ DE ANALIZĂ MACROECONOMICĂ ŞI POLITICI FINANCIARE

pag 1/13

Perspective comparate privind taxarea în Uniunea Europeană August 2012

Primele efecte ale crizei globale pe latura veniturilor s-au simţit în 2008, iar creşterea economică a UE a devenit negativă în anul următor.

Cel mai scăzut nivel al impozitării a fost înregistrat în anul 2009, măsurile de consolidare şi o recuperare modestă a creşterii economice ajutând la stabilizarea veniturilor bugetare la nivelul anului 2010. Si în 2011- 2012 politica fiscală este puternic influenţată de efectele crizei economice declanşate în 2008.

Cotele impozitului pe consum şi ale impozitului pe venit au crescut semnificativ începând cu anul 2009, simultan cu reducerea, într-un ritm mai scăzut, a cotelor impozitului pe profit, cu uşoară tendinţă de creştere începând cu anul 2012.

Se observă o uşoară modificare în componenţa veniturilor fiscale la nivelul anilor 2011 şi 2012, în comparaţie cu 2010.

Statele membre au majorat impozitele în vederea urgentării consolidării fiscale. 1. Marea majoritate a recurs la mărirea impozitului pe venit, în special prin salturi ale

cotelor de impozitare. 2. Faţă de 2010, când contribuţiile sociale au rămas neschimbate în majoritatea SM1,

acestea s-au modificat considerabil în 2011 - 2012, printr-o serie de creşteri. 3. Anumite state au redus impozitul pe profit, în timp ce altele l-au crescut, în special

la marile corporaţii. 4. Nivelul câştigurilor din capital a fost satisfăcător până în anul 2007, ulterior însă

începe să scadă sub impactul recesiunii şi al reducerii cotelor. La ora actuală există diferenţe mari în impozitarea câştigurilor din capital la nivelul UE.

5. Între 2011 şi 2012 un număr mare de state membre a crescut cota TVA. 6. Accizele au fost majorate în majoritatea SM, în special prin modificări ale cotelor,

atât pentru produse energetice, energie electrică, alcool, cât şi pentru ţigări. 7. Taxele de mediu capătă o importanţă tot mai mare în contextul crizei actuale,

considerându-se că o majorare a acestora ar putea crea posibilitatea reducerii impozitelor pe forţa de muncă, stimulând astfel ocuparea forţei de muncă şi îmbunătăţind calitatea mediului.

8. Regimul fiscal al proprietăţilor imobiliare stârneşte o atenţie tot mai mare din partea factorilor de decizie politică. Si în acest caz, nivelul veniturilor diferă substanţial între SM.

În 2012 impactul măsurilor discreţionare pe partea de venituri este aşteptat să crească la 0,9% din PIB faţă de 0,5% din PIB pe latura cheltuielilor.


pag 2/13

BE Belgia BG Bulgaria CZ Cehia DK Danemarca DE Germania EE Estonia IE Irlanda EL/GR Grecia ES Spania FR Franta IT Italia CY Cipru LV Letonia LT Lituania LU Luxemburg HU Ungaria MT Malta NL Olanda AT Austria PL Polonia PT Portugalia RO România SI Slovenia SK Slovacia FI Finlanda SE Suedia UK Regatul Unit EA Zona Euro UE27 Uniunea Europeană NMS12 Noile state membre SM Statele membre UE


pag 3/13

Nivelul taxării şi trenduri pe termen lung

La nivelul anului 2010, ponderea taxelor şi contribuţiilor sociale în EU27 a atins 38,4% din PIB, cu mult peste nivelurile înregistrate de SUA şi Japonia, iar aceast nivel este ridicat şi în comparaţie cu alte ţări dezvoltate. Tările mai puţin dezvoltate sunt caracterizate de rate de taxare relativ mici.

Acest trend nu este nou pentru UE. Rolul sectorului public a căpătat importanţă tot mai mare, atingând un nivel maxim al impozitării în 1970. La sfârşitul anilor ‘90, Tratatul de la Maastricht şi mai apoi Pactul de Stabilitate şi Creştere au determinat SM să adopte o serie de măsuri de consolidare fiscală. Deşi au fost tentative de reducere a poverii fiscale, acestea s-au dovedit temporare sub necesitatea reducerii deficitului guvernamental. Astfel un nou vârf al impozitării a fost atins în anul 2007. Primele efecte ale crizei globale pe latura veniturilor s-au simţit în 2008, chiar dacă rata de creştere economică a UE a devenit negativă abia în anul următor. Acele ţări care au recurs la reduceri ale cotelor de impozitare, au vizat reduceri ale impozitării forţei de muncă şi capitalului. Cel mai scăzut nivel al impozitării a fost înregistrat în anul 2009, măsurile de consolidare şi o recuperare modestă a creşterii economice ajutând la stabilizarea veniturilor bugetare la nivelul anului 2010. Cotele impozitului pe consum (TVA şi accizele), precum şi cotele impozitului pe venit au crescut semnificativ începând cu anul 2009. În ceea ce priveşte impozitul pe profit, cotele au continuat să scadă şi după anul 2009, dar într-un ritm mai scăzut faţă de începutul decadei, iar în 2012 media UE a început chiar să crească marginal. În ansamblu, ponderea impozitării în PIB a scăzut în anul 2010 cu 1,4% faţă de anul 2000 şi cu 0,2% faţă de anul 2009.

Ponderea veniturilor totale în PIB ‐ 2011

56.053.2 52.9 51.4 50.7 49.5 47.9 46.1 45.5 44.7 44.7 44.5

41.4 41.0 40.9 40.8 40.3 40.2 39.2 38.535.7 35.6 35.1 33.4 33.1 32.5 32.0

44.645.3

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

55

60

DK FI HU SE FR BE AT IT NL DE PT SI LU CY GR UK CZ MT EE PL IR LV ES SK BG RO LT EU27EA17

RO=locul 26

Comparând veniturile bugetare ajustate ciclic cu cele efective, se poate observa efectul ciclului economic asupra evoluţiilor acestor tipuri de venituri. Dacă creşterea veniturilor din perioada 1995-1999 s-a datorat majorarii cotelor, în perioada 2004-2006 aceasta s-a datorat exclusiv ciclului economic. Ponderea impozitării în PIB arată o reducere structurală în perioada crizei economice şi financiare (2007-2008), cu o inversare a trendului în perioada 2009-2010, ca urmare a creşterii cotelor la TVA şi la impozitul pe venit.


pag 4/13

Ponderea cheltuielilor totale în PIB ‐ 2011

57.9 55.9 54.0 53.4 51.3 50.9 50.5 50.1 50.1 49.9 49.0 48.9 48.7 48.7 47.3 45.6 43.6 43.6 43.4 43.0 42.039.1 38.2 38.2 37.7 37.5 35.2

49.1 49.4

0

10

20

30

40

50

60

70

DK FR FI BE SE SI AT GR NL IT UK PT IR HU CY DE ES PL CZ MT LU LV EE SK RO LT BG EU27EA17

% RO=locul 25

În ceea ce priveşte prognoza UE referitor la veniturile bugetare, se aşteaptă o creştere a acestora până în anul 2013. Pe latura cheltuielilor s-a înregistrat tot un trend pozitiv în perioada 2007-2010, trend inversat începând cu anul 2011 care se aşteaptă să continue şi în 2013.

Povara fiscală diferă semnificativ la nivelul SM. Danemarca este statul cu cel mai înalt nivel al poverii fiscale, de 47,6% din PIB, la polul opus situându-se Lituania cu o pondere de 27,1% din PIB. Astfel, povara fiscală a statului cu cel mai înalt nivel al impozitării este cu 75% superioară celui cu impozitarea cea mai redusă. Aceste discrepanţe majore rezidă în special din politicile sociale adoptate2, din factorii tehnici3 şi din fenomenul de evaziune fiscală.

De la începutul secolului până în anul 2007 s-a înregistrat o tendinţă de convergenţă a ponderii impozitării, tendinţă care s-a schimbat în perioada 2008-2010, ca urmare a diferitelor grade în care recesiunea a afectat SM, dar şi a politicilor pe care acestea l-au adoptat în timpul crizei economice.

Ponderea deficitului ESA în PIB ‐ 2011

4.2

1.00.1

‐0.6 ‐0.9 ‐1.0‐1.9 ‐2.1 ‐2.6 ‐2.7 ‐3.1 ‐3.5 ‐3.8 ‐3.9 ‐4.2 ‐4.6 ‐4.8 ‐5.1 ‐5.2 ‐5.2 ‐5.5

‐6.3 ‐6.4

‐8.2 ‐8.5‐9.2

‐13.0

‐4.5 ‐4.1

‐14

‐12

‐10

‐8

‐6

‐4

‐2

0

2

4

6

HU EE SE LU FI DE DK BG AT MT CZ LV IT BE PT NL SK PL FR RO LT CY SI UK ES GR IR EU27EA17

RO=locul 20

2 în domeniul pensiilor, sănătăţii, educaţiei 3.. Unele State Membre oferă asistenţă socială sau economică prin intermediul reducerii de taxe mai degrabă decât prin intermediul cheltuielilor directe


pag 5/13

Structura veniturilor pe tipuri de impozite

Impozitele sunt tradiţional clasificate în directe şi indirecte, primul grup permiţând o mai mare redistribuire, atâta timp cât pentru cele indirecte este imposibilă introducerea progresivităţii. De aceea preponderenţa taxării directe, mult mai vizibilă electoratului, tinde să fie mai pronunţată în ţările cu obiective specifice în ceea ce priveşte politica socială. Contribuţiile sociale, se află, de regulă, în strânsă legătură cu asigurarile sociale (pensii, şomaj şi sănătate). Dacă la nivelul UE15, ponderile impozitelor directe, indirecte şi a contribuţiilor sociale sunt relativ egale, în NMS12 se observă o pondere mai mică a impozitării directe. Cea mai mică pondere a impozitelor directe în total impozite la nivelul anului 2010 o are Lituania (numai 17,4%4), urmată de Bulgaria (18,8%) şi Slovacia (19,1%)5. Toate aceste ţări au adoptat sisteme de impozitare cu cote fixe care conduc la o reducere puternică a impozitelor directe faţă de cele indirecte. La nivelul UE15, sistemul de impozitare din Germania şi Franţa, care pune accent pe contribuţiile de asigurări sociale reprezintă opusul celui din Danemarca, Suedia şi Regatul Unit, unde ponderea contribuţiilor sociale în totalul veniturilor este redusă6.

55.445.545.2

44.743.843.543.1

42.441.841.741.4

39.739.738.537.2

36.935.535.435.034.0

33.533.032.232.0

32.030.329.8

38.636.2

BGHUROLTCYPLPTLVMTEEIEGRSESISKUKFRDKATCZITESNLFILUBEDE

EU27EA17

2010: locul 3

Ponderea impozitelor indirecte în total impozite 2010

44.442.2

40.138.838.237.9

37.234.9

31.531.1

30.930.329.428.4

27.125.825.2

22.622.6

21.921.820.819.9

19.118.817.4

30.430.6

62.7DKUKSEMTLUFIIEBEITNLCYESATDEPTLVFRGRHUROPLSICZEESKBGLT

EU27EA17

2010: locul 20

Ponderea impozitelor directe în total impozite ‐ 2010

45.243.7

40.840.1

39.338.638.5

38.336.3

35.134.934.9

32.432.2

31.931.730.7

29.829.2

28.525.825.1

20.718.7

18.118.1

2.1

31.1

33.1

CZSKDESIFRESEELTNLGRATPLBEROHUITLVFILUPTBGCYIEUKMTSEDK

EU27EA17

2010: locul 14

Ponderea contribuțiilor de asigurări sociale în total impozite ‐ 2010

4 De la 31% în anul 2008 5 Tări care împreună cu România pun accent pe impozitarea indirectă 6 Accentul în aceste state este pus pe impozitele directe


pag 6/13

Există diferenţe semnificative între SM şi în ceea ce priveşte povara fiscală în funcţie de bazele de impozitare. Deşi cele mai importante taxe indirecte sunt armonizate, există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte taxele pe consum. În ansamblu, impozitele percepute pe veniturile forţei de muncă reprezintă cea mai importantă sursă a veniturilor, contribuind cu aproape 50% din venituri, urmate de impozitele pe consum şi capital.

Impozitarea consumului

Un domeniu care de la debutul crizei economice şi financiare a avut un impact puternic a fost impozitarea consumului. Datele arată că taxele de consum, care au fost pe un trend descendent începând cu 2007, au crescut brusc în anul 2010. În ultimii patru ani s-au înregistrat creşteri ridicate ale cotelor la TVA. Cu toate acestea, doar jumătate din veniturile teoretice din TVA sunt colectate. Între 2011 şi 2012 un număr mare de state membre a crescut cota TVA. Portugalia a majorat TVA la 23%, Regatul Unit de la 17,5% la 20%, Cipru şi Irlanda de la 17% la 23%. Majorări cu 1 p.p. au avut loc şi în Letonia, Polonia, Slovacia şi Italia. Totuşi anumite ţari au cote de TVA diferenţiate7. În Ungaria, Danemarca şi Franţa atât majorarea TVA, cât şi măsurile de lărgire a bazei de impozitare au fost menite să transfere povara fiscală de la factorul muncă şi capital către consum, în vreme ce în restul statelor membre, majorările au fost realizate în vederea creşterii veniturilor fiscale.

7 Ponderi diferite pe bunuri şi anumite servicii în Franţa, pe serviciile de turism în Bulgaria


pag 7/13

Ponderea TVA în PIB ‐ 2010

9.99.8

9.29.2

8.88.78.58.5

7.97.97.87.87.87.8

7.37.27.27.17.07.0

6.66.66.46.36.26.1

5.5

7.67.3

DKSEBGCYEEHUSIFILTATMTPLPTRODEGRNLBECZFRLVUKIESKITLUES

EU27EA17

2009: locul 20 / 2010: locul 14

Cote standard TVA ‐ 2012

2724

15

21

‐3

2

7

12

17

22

27

HU

DK SE RO IE GR PL PT FI LV BE IT LT BG CZ EE AT SI SK UK FR DE

NL

ES MT

CY LU

EU27

%

În anii 2011 şi 2012, nivelul accizelor a crescut semnificativ în majoritatea statelor membre, mai ales prin creşterea cotelor standard. În câteva NMS, accizele pentru combustibilii utilizaţi în transport, electricitate, ţigări şi alcool au fost considerabil crescute. Au fost mărite accizele şi la energie şi alte taxe de mediu în anumite state. S-au introdus: taxă pe combustibilul nuclear - Germania, taxă la bilete de avion pentru avioanele care pleacă de pe aeroporturile interne -Germania şi Austria, taxă pe emisiile de CO2- Irlanda. Austria, Belgia şi Olanda au luat în calcul şi emisiile de gaze în ce priveşte înmatricularea autovehiculelor. Letonia a introdus o taxă pe autovehiculele deţinute de persoane juridice şi a crescut taxele la autovehiculele de lux şi la cele cu mare capacitate cilindrică. În România a fost introdusă taxa de poluare. Accizele la ţigări şi alcool au fost mărite într-un număr mare se state printre care şi România8.

8 în acord cu calendarul convenit


pag 8/13

Modificări fiscale în 2011 şi 2012 Cote Baza de impozitare şi regimuri speciale

Impozitul pe venit Creştere BE, DK, CY, FI, EL, ES, IE, IT, LU*,

NL, PT AT, BE, CZ*, DK, FI, FR, EL, HU, IE, PL, PT, SK, UK

Scădere FI, HU, LV, NL CZ, DK, EE, FI, DE, ES, HU, IE, LV, MT, NL, SE, UK

Impozitul pe profit Creştere FR, PT CZ, AT, BE, DK, HU Scădere UK, FI, EL, SI, NL ES, HU, IT, LT, LU, UK

Contribuţii de asigurări sociale

Creştere AT, BG, CY, FR, EL, HU, LV, PL, PT, UK SK

Scădere FR, DE CZ

TVA Creştere PT, UK, CY, IE, HU, LV, PL, SK, IT, FR, BG, EL, CZ

AT, BE, BG, CY, DK, EL, FI, LV, NL, PL, PT

Scădere CY, EL, ES, LT

Accize Creştere AT, BE, BG, CY, CZ, DE, EE, EL, FI, FR, HU, IE, IT, LT, LU, LV, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SI, UK

DK, LV, PL

Scădere SI

Impozitul pe proprietate Creştere EL, ES, LT, PT, UK IT, LT, LV Scădere NL

* Crestere temporară în anul 2011 Tabelul cuprinde modificările de impozitare implementate în 2011 şi 2012, inclusiv măsurile temporare, dar semnificative. Modificările minore nu sunt cuprinse. Introducerea de noi taxe a fost introdusă la modificarea cotelor. Sursa: Comisia Europeană

Impozitarea forţei de muncă

Sarcina fiscală asupra forţei de muncă a crescut în 2010, inversând tendinţa anterioară, nivelul şi ritmul de creştere al consumului fiind diferit în întreaga UE. Noile state membre au, în general, cotele impozitului pe venit sub media UE. Impozitarea forţei de muncă este compusă în principal din impozitul pe venit şi din contribuţiile la asigurări sociale. Cele mai scăzute rate de impozitare sunt observate în Bulgaria, Cehia, Lituania şi România. Există o tendinţă de creştere a cotelor impozitului pe venit ca urmare a crizei. Cu toate acestea impozitul pe venit reprezintă doar o treime din impozitul pe forţa de muncă. Începând cu anul 2000 s-au înregistrat o serie de reduceri ale impozitului pe venitul din salarii, iar în perioada crizei au fost implementate măsuri speciale pentru cei cu venituri reduse. În perioada 2011-2012, aproape jumătate din SM au modificat substanţial, deşi temporar, cotele impozitului pe venit. Marea majoritate a SM a apelat la majorarea cotelor, temporar sau la introducerea suprataxelor pe veniturile mari. Unele state au redus sarcina fiscală privind impozitul pe venit şi s-au orientat către metode de stimulare a forţei de muncă. Ţinta este orientată către grupuri vulnerabile şi presupune în principal modificări ale bazei de impozitare. Măsuri: - reducerea beneficiilor sociale pentru lucrătorii în vârstă - Austria şi Olanda, - micşorarea poverii fiscalăe pentru întreaga forţă de muncă - Finlanda şi Germania, - măsuri speciale de impozitare pentru părinţii întreţinători de copii- Germania, Cehia, Ungaria şi Malta, - facilitatarea deductibilităţii impozitelor pentru cheltuielile cu îngrijirea copilului - Germania, - creşterea alocaţiilor pentru copii şi acordarea deduceri pentru familiile cu minim trei copii - Cehia şi Ungaria, - ajutoare acordardate categoriilor cu venituri mici şi medii, prin creşterea deducerilor şi alocaţiilor - Belgia, Finlanda, Irlanda şi Ungaria, - îmbunătăţirea stocului de capital uman - Italia şi Irlanda9. În UE rata medie a impozitului pe venit a crescut uşor cu 0,2 pp, în perioada 2010-2012, de la 37,9% la 38,1%. În timp ce scăderea din 2011 a fost în principal rezultatul reformei din Ungaria, creşterea din 2012 este determinată de creşterile temporare de impozit în Cipru şi Spania. Cea mai mare creştere a fost înregistrată în Spania, de la 43% în 2010 la 52% în 2012.

9 Pentru a atrage persoane bine instruite Irlanda acordă persoanelor nerezidente o scutire la plata impozitului pe venit de 30% din salariu cuprins între 75000 eur şi 500000 eur, cu condiţia ca aceştia să-şi desfăşoare activitatea pe o perioadă cuprinsă între 1 şi 5 ani în interiorul ţării.


pag 9/13

24.315.7

12.512.311.7

10.19.7

8.58.47.97.67.67.4

6.56.26.05.75.65.4

4.54.34.23.63.63.32.92.3

7.77.5

DKSEFIBEITUKATNLDELUIEFRESHULVMTSIPTEEPLGRCYCZLTROBGSK

EU27EA17

2009: locul 25 / 2010: locul 25

Ponderea impozitului pe venit în PIB ‐ 2010

Cote maxime ale impozitului pe venit ‐ 201257

1610

3843

‐327

12172227323742475257

SE DK BE ES NL

AT

UK

GR PT FI DE IT FR LU IE SI CY MT PL LV EE HU SK RO CZ LT BG

EU27

EA17

%

Faţă de 2010, când contribuţiile de asigurări sociale au rămas neschimbate în majoritatea SM10, acestea s-au majorat considerabil în 2011 şi mai ales în 2012. Aceste creşteri au fost efectuate, atât pe grupuri specifice, cât şi global. Cotele standard au fost mărite în Grecia, Letonia şi Regatul Unit. Sporirea contribuţiilor de asigurări sociale a fost înregistrată în Bulgaria la contribuţia pentru pensii, în Franţa, în Ungaria pentru asigurări de sănătate şi în Polonia pentru contribuţii ale persoanelor cu disabilităţi. Majorări pe diferite categorii de salariaţi au fost înregistrate în Austria pentru fermieri şi şomeri, iar în Portugalia pentru funcţionarii publici. Alte creşteri sub forma amendării bazei de impozitare au fost efectuate în Cipru şi Slovacia. Singura excepţie o constituie Germania, care a micşorat contribuţia la asigurarea de pensii de la 19,9% la 19,6% de la 1 ianuarie 2012.

10 doar în Bulgaria şi Ungaria au avut scăderi ale contribuţiilor


pag 10/13


pag 11/13

Impozitarea capitalului

Criza a încetinit tendinţa de reducere a cotelor impozitului pe profit, prin introducerea unor suprataxe în mai multe ţări care au dus la o stabilizarea a mediei UE27 în 2012 şi chiar la o uşoară creştere în zona euro. Cotele impozitului pe profit variază între 10% (în Bulgaria şi Cipru) şi 36,1% în Franţa, deşidiferenţa dintre minim şi maxim a scăzut începând cu anul 1995. Regatul Unit a redus cota mică de impozitare corporativă la 20%, iar rata cea mai mare a fost redusă de 2 ori până la nivelul de 24%. Finlanda a redus cota impozitului pe profit de la 26 la 24,5%. În Grecia, rata legală este redusă de la 25% în 2009, la 24% în 2010 şi respectiv 20% în 2011. Franţa şi Portugalia sunt singurele ţări care au mărit cota de impozit pe profit în 2012. Se poate spune că în medie, cota maximă a impozitului pe profit a scăzut în SM ale UE în perioada 2010-2012 cu 2 puncte procentuale de la 23,7% în 2010 la 23,5% în 2012. Totodată, au fost implementate şi modificări în baza de impozitare.

Ponderea impozitului pe profit în PIB ‐ 2010

5.7

3.4

3.4

3.1

2.8

2.7

2.7

2.6

2.5

2.5

2.4

2.3

2.3

2.3

2.2

2.0

2.0

1.9

1.9

1.9

1.8

1.4

1.2

1.0

1.0

2.7

2.9

MT

CY

LU

CZ

SE

UK

PT

BE

DK

IE

SK

FI

GR

IT

NL

RO

DE

AT

PL

BG

FR

SI

ES

EE

HU

LV

LT

EU27

EA17

2009: locul 8 şi 2010: locul 16

Cote maxime ale impozitului pe profit ‐ 2012 36.1

16

10

23.526.1

‐3

2

7

12

17

22

27

32

37

FR MT

BE PT IT GR ES DE

LU SE DK NL

AT FI UK EE HU SI CZ PL SK RO LV LT IE BG CY

EU27

EA17

%

Nivelul câştigurilor din capital a fost satisfăcător până în anul 2007, însă acesta a început să scadă sub impactul recesiunii şi al reducerii cotelor. La ora actuală există diferenţe mari în impozitarea câştigurilor din capital la nivelul UE- măsurile adoptate în perioada 2011-2012 au condus la sporirea poverii fiscale. În Austria, începând cu anul 2011 se aplică o taxă de reţinere de 25% câştigurilor din activele financiare, în timp ce în alte ţări măsurile vizeză în special creşteri ale cotei de impozitare (Belgia, Cipru, Finlanda).


pag 12/13

Taxele de mediu

Taxele de mediu au jucat un rol important în dezbaterile politice, în contextul crizei, considerându-se că o majorare a acestora ar putea crea posibilitatea reducerii impozitelor pe forţa de muncă, stimulând astfel ocuparea forţei de muncă şi îmbunătăţind calitatea mediului. Pentru perioada 2000-2010, există modificări diferite ca sens în compoziţia taxelor de mediu la nivelul UE. Cea mai mare parte a ponderii taxelor din energie se bazează pe combustibilul de transport, importanţa acestora variind între SM de la mai mult de 90% în Letonia, Lituania, Bulgaria şi Luxemburg, la sub 50% în Danemarca şi Suedia.

4.04.0

3.63.13.02.92.92.82.8

2.62.62.62.62.52.42.42.42.42.42.4

2.22.12.1

1.91.91.8

1.6

2.62.6

DKNLSI

MTEEBGCYFISEIT

HUPLUKPTCZIEGRLVLUATDEBEROLTSKFRES

EU27EA17

2010: locul 23

Ponderea taxelor de mediu în PIB‐2010

Taxele de mediu în mod oficial numite "impozite legate de mediu". Principalele exemple de astfel de impozite sunt accizele la produsele energetice, taxele pe autovehicule de transport, precum şi taxele de poluare.

Impozitele şi taxele pe proprietate

Regimul fiscal al proprietăţilor imobiliare stârneşte o atenţie tot mai mare din partea factorilor de decizie politică. Nivelul veniturilor diferă substanţial între SM, astfel că în ţările unde nivelul de taxare este cel mai scăzut veniturile sunt aproape de 12 ori mai mici (Estonia 0,4% din PIB) decât în ţările cu cel mai înalt nivel de impozitare (Regatul Unit 4,2% din PIB). Marele impact al boom-ului din perioada de creştere economică ridică problema dacă impozitele pe proprietate ar putea fi folosite ca un instrument în restricţionarea creşterii preţurilor bunurilor imobiliare în perioada de relansare economică. Avantajul folosirii impozitelor pe proprietate ar fi că politica monetară nu reprezintă un instrument eficient în acest scop, de cele mai multe ori ciclul preţurilor imobiliare necorelându-se cu ciclul de afaceri. Mai mult decât atât perioada ”balonului imobiliar” are ca efect scumpirea costului de finanţare prin creşterea ratelor dobânzilor. Aceste impozite reprezintă un avantaj deţinut de autorităţi atunci când se vrea scăderea veniturilor, permiţând reducerea altor taxe. Deşi ar fi mult mai uşor ca în perioada de

Ponderea taxelor pe proprietate în veniturile fiscale varia de la 1% la 11,9% la nivelul anului 2010. Din punctul de vedere al impozitelor pe proprietăţi imobiliare la nivelul anului 2010, România se află pe locul 10 (0,7% din PIB), după Regatul Unit (3,4% din PIB), Franţa (2,3% din PIB) şi Danemarca (1,4% din PIB). Practic, România se situează aproape de media UE-27 de 0,74%. Din punctul de vedere al ponderii în PIB a impozitelor pe tranzacţii imobiliare, România se situează printre ultimele locuri (0,2%), mult sub media UE de 0,6%. Pe primele locuri se află Belgia (1,8%), Italia (1,3%),


pag 13/13

boom economic să se crească impozitele pe tranzacţii imobiliare decât impozitele pe proprietate, prin această metodă fiind afectat un procent mai mic al populaţiei (cei care vând şi cumpără), totuşi şi aici există un risc şi anume acela al descurajării tranzacţiilor imobiliare. În general, un echilibru între impozitele pe proprietăţi imobiliare şi taxele pe tranzacţii imobiliare pare a fi greu de obţinut, întrucât acestea din urmă prezintă anumite riscuri la adresa stabilităţii bugetare.

Spania ( 1,2%). În ceea ce priveşte impozitele pe proprietate. România încasează din acestea circa 0,9% din PIB, mult sub media UE de 1,3%. Nivelul modest al impozitelor pe proprietăţi imobiliare în multe state membre şi mai ales în România, sugerează faptul că există loc pentru o schimbare la nivel fiscal în viitor cu atât mai mult cu cât deficitele bugetare sunt tot mai greu de finanţat.

Perspective comparate privind taxarea în Uniunea Europeană

Documents

Transcript of Perspective comparate privind taxarea în Uniunea Europeană