Ministerul de Educatie si Tineret din R.Moldova

Academia de Studii Economice din Moldova

Referat La disciplina : Drept Civil

Tema: “NULITATEA ACTULUI JURIDIC CIVIL”

A elaborate Crangaci Ilia

A verificat Veaceslav Zaporojan

Chisinau 2014

Nulitatea ca sancţiune de drept privat

• Definiţia nulităţii - sancţiunea ce intervine în cazul în care, la încheierea actului

juridic civil, nu au fost respectate dispoziţiile legale referitoare la condiţiile de

validitate a actului juridic, desfiinţându-l (Hotărârea explicativă a Plenului CSJ, nr. 1,

2008)

• Condiţia de bază de aplicare a nulităţii este încălcarea unei norme legale

imperative. CSJ include aici şi normele imperative din actele subordonate legii,

argumentând că ele se întemeiază pe lege.(pct.11 Hotarârea explicativă a Plenului)

Poziţia este discutabilă, având în vedere art. 1 alin.(3) al Codului civil

• Vinovăţia sau buna-credinţă a părţilor este, în principiu, irelevantă pentru

aplicarea nulităţii.

• partea vinovată de nulitate riscă să fie acţionată în judecată de partea de

bună-credinţă pentru plata despăgubirilor

• partea şi terţii de bună-credinţă au alte mecanisme pentru a-şi proteja dreptul

de proprietate dobândit în temeiul actului juridic declarat nul

Nulitatea relativă şi nulitatea absolută.

Caracteristicile acestora

Caracteristicile nulităţii relative şi nulităţii absolute

Codul civil din 1964 nu cunoştea o clasificare a nulităţii în cea relativă şi absolută. A fost

regim juridic unic al nulităţii.

1. Subiecţii cu drept de invocare a nulităţii relative şi nulităţii absolute diferă

a) Nulitatea relativă apără un interes particular şi poate fi invocată doar de:

- persoana în al cărei interes este stabilită;

- succesorii persoanei interesate;

- de reprezentantul legal; sau

- creditorii chirografari ai părţii ocrotite pe calea acţiunii oblice.

Instanţa de judecată nu poate să invoce nulitate relativă din oficiu.

b) Nulitatea absolută apără un interes general şi poate fi invocată de orice persoană care are un

interes născut şi actual.

Instanţa de judecată o invocă din oficiu.

Prin “orice persoană interesată” nu se înţelege însă oricine are un interes oarecare în declararea

nulităţii. Interesul trebuie să îndeplinească anumite condiţii:

- să fie recunoscut de lege, nu poate fi invocat un interes ce contravine legii, ordinii publice sau

bunelor moravuri;

- să fie în strânsă legătură cu cauza nulităţii;

- să fie născut şi actual; nu poate fi temei pentru declararea nulităţii un interes viitor, eventual,

incert sau care s-a epuizat către momentul invocării nulităţii. (Hotarârea CSJ nr.2ra-832/2012

din 02.05.2012 )

Caracteristicile nulităţii relative şi nulităţii absolute

2. Reguli de confirmare a nulităţii prin voinţa părţilor

a) Nulitatea absolută nu poate fi înlăturată prin confirmarea de către părţi a actului lovit de

nulitate.

b) Nulitatea relativă poate fi acoperită prin voinţa expresă sau tacită a persoanei în al cărei

interes este stabilită nulitatea.

3. Termenul de prescripţie

a) Nulitatea relativă – 3 ani, precum şi termeni speciali prevăzuţi de lege (ex. 6 luni pentru

eroare, dol şi leziune – art.233 Cod civil); (3 luni anularea hotărârii AGA SRL).

b) Nulitatea absolută – imprescriptibilă (art.217 alin.(3) Cod civil).

Codul civil 1964 prevedea în art.86 că prescripţia nu se aplică: 2) cererilor organizaţiilor de stat

privitoare la restituirea bunurilor de stat, care se află în posesiunea nelegitimă a ... celorlalte

organizaţii ... sau a cetăţenilor. (Prevederea nu reglementează nulitatea, ci imprescriptibilitatea

(prevedere condamnată de CEDO). Cazul Dacia vs. Moldova).

4. Tehnica legislativă de stabilire a formei nulităţii:

a) Nulitatea relativă: actul juridic poate /urmează a fi declarat nul (art. 225, 227 Cod civil etc).

b) Nulitatea absolută: actul juridic este nul (art. 220, 221 Cod civil etc.); nu produc efecte juridice

(art.879, 882, 1431 Cod civil etc)

Efectele nulităţii actului juridic civil

Efectele declarării sau constatării nulităţii sunt aceleaşi atât pentru nulitatea absolută cât şi

pentru nulitatea relativă.

1. Nulitatea are efect retroactiv. Dacă din conţinutul său rezultă că poate înceta numai pentru viitor, actul

juridic nu va produce efecte pentru viitor.

2. Fiecare parte trebuie să restituie tot ceea ce a primit în baza actului juridic nul (restituţia bilaterală şi

restitutio in integrum). În cazul imposibilităţii de restituire partea trebuie să plătească contravaloarea

prestaţiei.

3. Partea şi terţii de bună-credinţă au dreptul la repararea prejudiciului cauzat prin actul juridic nul.

4. Legislaţia unor state prevede efectul confiscării în folosul statului. Ex. art.179 Cod civil al Federaţiei

Ruse prevede confiscarea în folosul statului a ceea ce trebuie să întoarcă partea care este vinovată de

declarare nulităţii actului din cauza violenţei, dolului, leziunii sau înţelegerii dolosive a

reprezenetantului unei părţi cu cealaltă parte.

Pretenţia cu privire la aplicarea efectelor nulităţii pot fi înaintate în cadrul aceleiaşi acţiuni sau pot fi

înaintate separat.