REFERAT CHIRURGIE

ANEVRISMUL

Scoala postliceala FEG Calarasi

Anul 2 semestrul 1 AMG

Profesor. Tuluga Ramona

Elev. Radu Florentina

Anevrismul

Generalitati.

Definitie. Anevrismul reprezinta o dilatatie a lumenului arterial care contine sanga in amestec cu cheaguri. Anevrismul poate avea peretele format din toate straturile arterei (anevrisme adevarate4) sau numai dintr-o parte a straturilor parietale (anevrisma false).

Cauzele anevrismelor.

Anevrismele pot fi congenitale sau dobandite (traumatice si netraumatice). Anevrismul apare de 2 ori mai frecvent la barbati decat la femei si este mai frecvent la persoanele care prezinta defecte functionale ale fibrelor elastice care intra in structura peretelui arterial.

Rezistenta slaba a peretului arterial asociata cu presiunea crescuta in anumite zone ale sistemului circulator determina formarea anevrismelor.

Anevrismele dobandite sunt de obicei consecinta traumatismelor, prin traumatizarea peretului arterial si formarea unui traiect foarte ongust la nivelul peretilor moi. Hemoragia rezulta in urma traumatismului vasului nu se poate exterioriza si se formeaza un hematom langa peretele vasului. Acest hematom se poate epiteliza si comunica cu artera, astefel formandu-se un anevrism.

Anevrismul poate avea diferite dimensiuni, in functie de diversi factori, dar in general sunt proportionale cu marimea arterei in care se dezvolta. Pot fi intalnite anevrisme de 2-3 cm pana la 10-15cm in diametru. In interiorul anevrismelor se gasesc cheaguri rosii, cheaguri albe si sange.

Anevrismele cu tendinta de crestere progresiva si pot ingloba si structurile intalnite, cum ar fi vene, limfatice si nervi.

Simptome.

Pacientul poate acuza dureri, in functie de localizarea anevrismului, care poate avea diverse caractere. Atunci cand anevrismele pot fi palpate, se constata o tumora pulsatila care are p expansiune sistolica. Pulsul periferic poate lipsi in

cazul anevrismelor arteriale, cand circulatia se face printr-un sistem bine dezvoltat de colaterale.

Diagnostic. Este pus pe baza examenului clinic, completat de ecografie, arteriografie si un unele cazuri cu computer tomaografic si rezonanta magnetica nuucleara.

Complicatii.

Cea mai severa complicatie este reprezentata de hemoragia interna sau interstitiala. Cand hemoragi este externa, din cauza ruperii unui vas mare, cum ar fi aorta, aceasta poate pune in pericol viata bolnavului.

In unele cazuri anevrismele mai pot comprima diverse structuri, cum ar fi artere din vecinatate si pot duce la aparitia gangrenei. Anevrismele se pot tromboza sau se pot infecta . vindecarea spontana este exceptionala.

Tratament.

Solutia este reprezentata de tratamentul chirurgical. Aceasta presupune intreruperea unei grefe venoase sau sintetice.

Anevrismul arterial.

Definitie. Este o dilatare partiala a peretelui arterial .Arteroscleroza este cauza cea mai frecventa a anevrismelor aortice si ale membrului pelvian.

Anatomie patologica.

Ca aspect anevrismul poate fi fusiform cand dilatarea se datoreaza cadarii peretilor pe intreaga circumferinta a arterei si sacciform cand peretele cedeaza unilateral, circumscris.

Simptomatologie.

-anevrismele sunt adesae asimptomatice

-cand comprima un nerv sau o vena pot provoca dureri sau o insuficienta venoasa

-la examenul clinic, anevrismul se prezinta ca o tumoare pulsatila, la nivelul careia se aude adesea un suflu sistolic.

-imaginea radiografica arata calcifierea peretilor vasului dilatat

Simptomatologia mai depinde si de localizare, marime sau evolutie. Cand anevrismul este superficial, se prezinta ca o tumoare cu pulsatii expansive, iar cand este profund provoaca de obicei fenomene de compresiune.

Forme clinice.

-anevrismul aortei toracice

-anevrismul disecant al aortei

Evolutia anevrismelor decurge frecvent spre agravarea simptomelor, cu aparitia unor complicatii-embolii si rupturi ale sacului anevrismal.

Tratament.

-pentru a evita ruperea anevrismelor trebuie sa se evite eforturile fizice, emotiile si toate cauzele care maresc presiunea sanguina.

-cel mai eficace este cel chirurgical.

Plan de ingrijire a pacientilor cu anevrism arterial

Diagnostic de ingrijire(probleme+surse de dificultate)

-durere

-anxietate legata de insuficienta cunoasterii bolii

-neliniste in legatura cu posibilitatea aparitiei complicatiilor

Obiectivele asistentei.

-pacientul sa nu mai prezinte durere

-asigura repaos la pat

-sa se linisteasca in vederea aparitiei complicatiilor

-sa-si diminueze anxietatea din cauza interventiei chirurgicale

Interventiile asistentei.

-combate durerea pacientului cu medicamente

-linisteste pacientul ca nu o sa apara complicatii

-pregateste fizic so psihic pacientul inaintea operatiei chirurgicale

Asigura rapaos la pat pentru a evita ruperea anevrismului.