Atestat

Colegiul National Mihai Eminescu Botosani Proiect pentru Atestarea Competentelor Profesionale

- Disciplina Informatic -

Cuprins

1. Motivatia si Utilitatea

1.1. Motivatia alegerii temei

1.2. Utilitatea aplicatiei

2. Introducere n internet i HTML

2.1. Introducere n Internet

2.2. Introducere n HTML

3. Structura aplicatiei

4. Detalii tehnice privind codul surs

5. Reprezentarea vizual

6.Resurse Hard si Soft 1.Motivatia si Utilitatea1.1. Motivatia alegerii temei

Consumul de droguri reprezinta una din provocarile cu care se confrunta umanitatea, efectele directe sau indirecte ale acestuia relevandu-l ca pe un fenomen ingrijorator, demn de luat in calcul in programele de cooperare internationala. Numarul de consumatori este in crestere si vorbim deja despre problema consumului in cele mai diverse categorii sociale, profesionale si de varsta.Acest proiect vizeaza imbunatatirea relatiilor din sistemul tanar, familie, scoala, mediu social, si are drept scop orientarea tanarului spre domenii sanatoase atat sub aspect fizic cat si psihic, benefice pentru viitorul sau prognozand ca rezultat principal scaderea numarul de consumatori de stupefiante in randul tinerilor.1.2. Utilitatea aplicatiei

Este atat de usor sa folosesti internetul in zilele noastre . Poti gasi informatii din orice domeniu , aproape instant , si pentru a tine pasul cu dezvoltarea acerba a acestei retele , informatiile trebuie imbogatite si actualizate . Lucrarea de fata vrea o completare la biblioteca virtuala a internetului.Astfel , orice informative cu rol educativ , poate fi prezentata Intr-un asemenea format , fara a mai fi nevoie ca persoana interesata sa piarda ore intregi rasfoind carti sau alte material tiparite.

Totodata formatul aplicatiei permite modificarea usoara a continutului astfel incat oricand sa poata fi imbogatit pentru a acorda utilizatorului un plus de cunoastere in cel mai scurt timp cu putinta . 2. Introducere n Internet si HTML2.1. Introducere n Internet

Cum a aparut Internetul ?

La nceput un computer putea fi conectat doar cu un alt computer prin intermediul unui cablu sau a unei linii telefonice. La nceputul anilor 60 Donald Davies din Anglia i Paul Baran din America, lucrnd independent unul de altul au descoperit conceptul packet switching . Acest lucru nsemna convertirea datelor n uniti discrete (packets) care puteau fi transmise unei uniti centrale de unde erau colectate de receptori, datele putnd fi transferate ntre orice numr de computere legate la router: reeaua de computere a luat fiin.

O astfel de reea a fost ARPAnet (Advanced Research Project Agency Network) nfiinat n 1696 de ctre Departamentul de Aprare al US i mai trziu a fuzionat cu reeaua National Sience Foundation. Aceste reele au fost construite iniial a un mijloc de a uura accesul specialitilor la computer, dar au ajuns s fie folosite ca un mijloc de comunicare ntre user-ii computerelor, prin intermediul potei electronice. n urmtoarea decad au aprut un numr important de sub-reele i astfel au fost fcute protocoalele (TCP/IP) pentru a permite reelelor diferite s comunice ntre ele. Acest rezultat al interconectrii reelelor a fost cunoscut ca Internet. Pn n 1989 era destul de dificil s accesezi cantitatea vast de informaii disponibile pe Internet fr s tii exact ce caui i unde poi gsi ceea ce doreti. Apoi Tim Berners-Lee din Anglia, angajat la CERN a pus la punct o metod de organizare a acestor informaii pentru a putea fi folosite de CERN. i-a numit metoda World Wide Web (www). El a scris primul browser web n 1990 i anul urmtor CERN a permis publicului s-l foloseasc. Browsing a devenit surfing i pe parcursul a zece ani utilizatorii web au crescut de la o echip de oameni de tiin i academicieni la o masiv comunitate de peste 150 milioane de oameni. WWW- Generalitati

Ca de obicei in istoriaInternetului, scopul initial al WWW-ului era destul de limitat. Era destinat sa fie o platforma interna de comunicatii pentru cercetatorii din intraga lume care lucrau pentruCERN. Sarcina principala era sa asigure un sistem, care sa faca legatura intre varietatea de plaforme ale diverselor computere. Solutia se baza pe ideea de a face legatura intre documente via "hypertext".

Hypertext inseamna a marca sirurile de text sau alte obiecte si de a le lega cu alte obiecte, care ar putea fi din punct de vedere fizic la mare distanta de obiectul original. Cand legatura este selectata, cineva poate "sari" la documentul legat.In acest fel este posibil de a lega un numar nelimitat de documente intre ele intr-o structura web ne-ierarhica. Pentru a putea deosebi aceste documente si pentru a le regasi, fiecare are o adresa unica. Aceasta este Unique Resource Locator (URL). URL-urile constau intr-un protocol de transmitere(in cazul WWW-ului acesta esteHypertext Transfer Protokoll http), urmat dewww (in cele mai multe cazuri) si de domeniu (de exemplu numele serverului si numele paginii).

Prima versiune a programelor pentru a naviga pe www, asa numitele "browsere" urmareau inca traditia originala a Internetului - erau numai text. De aceea, sistemul a ramas, in principiu, neprietenos cu utilizatorii.

In Septembrie 1992 nu existau mai mult de 20 de webservere in intreaga lume.

Sistemul actual insa impinge treptat aceste browsere spre marginile Internetului, mai ales prin politica Internet Service Provider-ilor. Spre exemplu, in USA primii 6 ISP au fiecare mai mult de 1 milion de abonati, din care numai AOL are 11 milioane. Din acesti ISP 4 ofera ca browser numai Internet Explorer 1 ce ofera Internet Explorer in mod implicit, insa da posibilitatea oferirii si a altor browsere si doar unul singur ofera browserul pe care consumatorul il cere.

Astfel celelalte browsere, multe dintre ele cu vechimi de 5-10 ani si-au jucat practic rolul in istoria Internetului. Iata cateva date despre o parte din aceste browsere:

Chimera - Functioneaza pe sisteme de operare UNIX cu interfata X-Windows. Este scris complet in EMAC-Lisp, suporta frame, CSS, tabele , tot ceea ce tine de fonturi se trece printr-un style sheet definit in mod implicit in browser si care poate fi setat la alti parametrii, platforma de baza VMS.

HotJava - Produs de firma SUN si functioneaza in special pe sistemele de operare Solaris, dimensiuni mici si relativ compact face randarea textului cu ajutorul masinii virtuale Java, customizabil, este scris cu si pentru tehnologia Java.

Arena - Dezvoltat initial de W3C ca un tester pentru tehnologiile pe care acesta le aproba. In 17 dec. 1997 a fost cedat neexclusiv, pentru mentenanta si dezvoltare grupului Yggdrasil, a fost dezvoltat in continuare ca o licenta publica

GNU astfel incat poate fi modificat, vandut s.a.m.d. A aparut initial pe platformele UNIX gratuite (Linux si FreeBSD) apoi prin intermediul emulatorului de X-Windows

de la Pearl Software s-a trecut spre Windows. Practic este primul browser grafic, primul care a suportat tabele si CSS.

Opera - Deschide mai multe ferestre fara a incarca in mod deosebit memoria, redirectioneaza iesirea dintr-o fereastra catre alta, imagine on/off la nivel de fereastra, aduce toate documentele din HotList cu doar 2 click-uri si navigare din tastatura, respecta in mod exact specificatiile HTML, insa doar pentru HMTL 2.0 si o parte din HTML.2.2. Introducere n HTML Scurt istoric Prima descriere accesibil public a HTML s-a realizat ntr-un document denumitHTML Tags,primul document menionat de Berners-Lee mai trziu n 1991. El descrie 22 elemente care includ designul iniial, simplu, al HTML. Treisprezece din aceste elemente nc exist n HTML. Berners-Lee a considerat HTML ca fiind, la acel timp, o aplicaie a SGML, dar nu a fost definit formal aa pn cnd la publicarea la mijlocul lui 1993 de ctre IETF, a primei propuneri pentru o specificaie HTML: Hypertext Markup Language (HTML) Internet-Draft a lui Berners-Lee i Dan Connolly, care includea o Definiie a Tipului de Document SGML pentru a defini gramatica. Draftul a expirat dup ase luni dar a fost important n utilizarea tagurilor personalizate ale browserului Mosaic al NCSA pentru inserarea imaginilor in-line, reflectnd filozofia IETF de standardizare a prototipurilor testate. n mod similar, Dave Raggets a realizat un draft denumit HTML+ (Hypertext Markup Format), spre fnalul anului 1993, sugernd standardizarea unor caracteristici deja implementate precum tabelele i formularele.

Dup drafturile HTML i HTML+ expirate la nceputul lui 1994, IETF a creat un grup de lucru pentru HTML, care n 1995 a finalizat HTML 2.0, prima specificaie HTML care se inteniona s fie considerat drept un standard pentru viitoarele implementri. Publicat ca Apelul la Comentarii (Request for Comments) 1866, HTML 2.0 includea idei din drafturile HTML i HTML+. Nu a existat niciun HTML 1.0; denumirea 2.0 a fost fcut pentru a distinge noua publicare fa de drafturile anterioare.

Dezvoltarea ulterioar sub auspiciile IETF a fost blocat de interese competiionale. ncepnd cu 1996, specificaiile HTML au fost administrate, pe baza reaciilor vnztorilor de software comercial, de ctre World Wide Web Consortium (W3C). n 2000, HTML a devenit un standard internaional (ISO/IEC 15445:2000). Ultima specificaie HTML publicat de W3C este Recomandarea HTML 4.01, publicat spre finalul anului 1999. Ultima ediie cu coreciile erorilor prin erate a fost publicat n 2001. Structura unei pagini Editarea acestora se poate face in orice program de editare texte, pornind chiar cu banalul Notepad din Windows. Toate notiunile prezentate in acest ghid pot fi puse in practica utilizand Notepad, astfel incat poti deschide Notepad acum.Fisierul pe care il vom edita se va numi index.html. In general fisierul principal al unui site internet (cel care se incarca atunci cand tastam o adresa de genul www.abc.abc) este numit index.html.Instructiunile pe care le folosim intr-o pagina HTML se numesc tag-uri si acestea indica browser-ului (Netscape, Internet Explorer, etc) modul de prezentare a informatiei din pagina. Tag-urile se scriu intre semnele < si >. Tag-urile nu trebuie scrise respectand reguli foarte stricte (nu e nevoie sa scrii numai cate un tag pe rand sau sa foloseti numai litere mari, etc).Un exemplu de utilizare a tag-ului FONT este:

ABC SRL - lider pe piata serviciilor

Instructiunea de mai sus va determina afisarea textului "ABC SRL - Lider pe piata serviciilor" cu font arial si culoarea rosie. Dupa cum se poate observa, exista un tag inaintea textului si unul care incheie textul respectiv. Majoritatea tag-urilor functioneaza in acest mod: se pun inaintea informatiei pe care dorim sa o prezentam intr-un anume mod iar apoi la sfarsitul acesteia, ca in exemplul de mai sus.Continutul oricarui fisier HTML trebuie inclus intre tag-urile si . Aceasta inseamna ca tag-ul trebuie sa fie primul lucru care apare intr-un fisier HTML, iar tag-ul trebuie sa fie ultimul:

...aici se completeaza informatia de prezentat in pagina...

Ca structura, o pagina HTML are doua parti: o parte delimitata de tag-urile si ce contine informatii de identificare a paginii si o parte delimitata de tag-urile si ce contine informatiile de prezentat efectiv in pagina. Asupra primei sectiuni nu vom insista prea mult. Cel mai important tag utilizat in sectiunea HEAD este cel care da titlul paginii. Acest titlu va fi incadrat de si . Un exemplu de pagina HTML foarte simpla, avand titlul "ABC SRL" este:

ABC SRL...aici se completeaza continutul paginii...

Tag-urile ..., ..., ... si ... vor aparea o singura data in cadrul unui fisier HTML, dupa cum arata exemplul de mai sus. Apasa pe imaginea de mai jos pentru a vedea cum arata fisierul ce contine instructiunile de mai sus (se deschide intr-o fereastra separata pe care o poti inchide dupa consultare):

Despre texte

Cel mai important element al unei pagini internet este, desigur, textul. Intr-o forma simpla, acesta poate fi scris efectiv intr-o pagina HTML, dupa cum am vazut in exemplul anterior: am scris in fisierul HTML textul "...aici se completeaza informatia de prezentat in pagina..." si acesta s-a incarcat in mod identic in browser. Vom studia in continuare elemente de formatare a textului. Doua lucruri trebuie mentionate in primul rand, legate de formatarea textelor: utilizarea spatiilor si trecerea la un nou rand. Intr-un fisier HTML afisarea mai multor spatii consecutive nu este posibila prin scrierea directa in fisierul html ci folosind de mai multe ori sintagma . Astfel, pentru a pune trei spatii intre cuvintele ABC si SRL in textul "ABC SRL" va trebui sa scriem in fisierul HTML astfel:

ABCSRL

Trecerea la un nou rand nu se face apasand Enter in fisierul HTML, ci utilizand tag-ul
(acest tag se utilizeaza singur; nu se foloseste cu ).Astfel, pentru a scrie "ABC" pe un rand, a lasa un rand liber, si "SRL" pe un rand separat, vom folosi:

ABC

SRL

Am utilizat mai sus de doua ori tag-ul BR: o data pentru a trece la un nou rand si o data pentru a lasa un rand liber. Tag-ul utilizat pentru formatarea modului de afisare a textului este .... Tag-ul FONT suporta mai multi parametri, printre care:- SIZE=x, unde x este dimensiunea fontului (1 fiind dimensiunea cea mai mica);- COLOR=#RRGGBB - culoarea cu care se va afisa fontul (vom reveni asupra acesteia in capitolul urmator).Culoarea implicita este negru;- FACE=font - fontul cu care va fi scris textul respectiv. Atentie! Vizitatorii paginii tale trebuie sa aiba fontul respectiv instalat pe calculator, deci utilizeaza numai fonturi "clasice". Fontul implicit este Times New RomanAcesti parametri poti fi utilizati separat sau simultan in cadrul tag-ului FONT. Astfel, instructiunea de mai jos afiseaza text folosind culoarea albastru:

ABC SRL - Lider pe piata serviciilor

Instructiunea de mai jos afiseaza acelasi text cu font arial, culoare albastra si dimensiune mai mare:

ABC SRL - Lider pe piata serviciilor

Dupa cum se poate vedea, se pot utiliza mai multi parametri in cadrul aceluiasi tag FONT. Acestia nu se despart prin virgula, ci printr-un spatiu.De retinut ca parametrul FACE poate primi mai multe fonturi. Astfel, un tag de tipul ... va instrui browserul sa utilizeze fontul Verdana, iar daca acesta nu este gasit, sa utilizeze Arial.Mai exista trei tag-uri utile pentru formatarea textelor: ... - utilizat pentru scrierea textelor cu bold, ... - utilizat pentru scrierea textelor cu italics (litere inclinate) si ... - pentru a scrie text subliniat.Desigur, pot exista combinatii intre tag-ul FONT si tag-urile de subliniare, ingrosare sau inclinare, ca de exemplu:

Text verde ingrosat

3. Structura Aplicatiei

Pagina 1 - Homepage Pagina 2 Efecte Pagina 3 - Drogul Pagina 4 - Toxicomania Pagina 5 - Cum sa te lasi de4. Detalii tehnice privind codul surs

Pagina web a fost realizat cu ajutorul limbajului HTML . A fost folosit un fisier css pentru retinerea valorilor tuturor componentelor folosite n template . Codul surs al paginii de start este etalon pentru realizarea fiecrei pagini . Structura este aceeati , difer numai continutul .

Atestat

Antidrog

Deschide ochii

Home

Efecte

Drogul

Toxicomania

Cum sa te lasi de...

DROGUL,O POVESTE FR HAPPY-END

Drogurile contamineaz ,corup, distrug indivizi i societi , curm viei, dar pot s destabilizeze i state , mcinndu-le i dezechilibrndu-le mecanismele politice. Veniturile anuale obinute de traficanii de droguri reprezint 10 %din totalul comerului internaional de mrfuri. n 1990 volumul global al traficului de droguri a nsumat 750 de miliarde $.

n anul 1990 , cancelarul Germaniei Helmut Kohl afirma, bazat pe statistici, privind evoluia consumului de droguri n propria ar ,c aproximativ 1.000 de toxicomani mor anual i c 70.000 de persoane recurg la droguri dure. C n 1990 consumul de stupefiante ,sub diferite forme a provocat o cretere a mortalitii cu peste 300%n comparaie cu 1989. Se pare ns c cifra era cu mult mai mare.

ALCOOLUL I TUTUNUL

Alcoolul este probabil cel mai comun drog. Este folosit n aproape toate colurile lumii. Acesta se formeaz atunci cnd drojdia ( particule mici de mucegai ) fermenteaz zaharuri n mod natural, n fructe ca strugurii i n se-mine, cum ar fi cele de orz. Vinul, berea, cidrul i triile, cum ar fi whiskey-ul

Ginul i romul,conin toate alcool .

Acest drog acioneaz asupra creierului n dou moduri. Este un anestezic ce armonizeaz senzaii i sentimente. Este de asemenea un depresiv, ce ncetinete aciuni i reacii .Alcoolul l poate face pe cel care-l bea s se simt mai fericit, mai spiritual i mai ncreztor . Cu toate acestea ,ca i n cazul multor droguri, doar cel care l consum se simte astfel. Ceilali , ns, vd lucrurile aa cum sunt.

Majoritatea oamenilor pot s-i controleze consumul de alcool. Acetia sunt

butori sociali, iar alcoolul se gsete n magazine, baruri i restaurante. ns abuzul de alcool este o problem grav n multe ri , fiind strns legat de accidente rutiere , crime, sinucideri, violen i abuz sexual.

Puterea alcoolului, ca viciu, este evident atunci cnd o persoan dependent de acesta nceteaz s-l mai consume . Aceast persoan poate suferi de anumite simptome ale renunrii la alcool ,de pild delirium tremens.

Acestea cuprind transpiraia , tremuratul ,greaa i halucinaiile .

Nicotina din tutun este un drog consumat pe scara larg n societate . Fumatul frunzelor uscate ale plantei de tutun este foarte nociv din punct de vedere fizic. Fumatul poate provoca unele forme de cancer,

cum ar fi cel la plmni i gt , poate ,de asemenea ,cauza unele boli ale inimii i ale vaselor sangvine , probleme ale plmnilor, ca bronita,precum i tulburri la copiii nenscui ai unei femei fumtoare .

Aceste boli sunt provocate n special de alte ingrediente din fumul de tabac, cum ar fi vaporii de tar i monoxidul de carbon.

Persoanele care inspir fumul de igar n mod regulat fumtorii pasivi-se afl i ele n pericol.

Este mai usor sa previi, decat sa tratezi. Deschide ochii!

"Drogurile sunt precum viermii; la inceput iti sapa gauri in suflet, iar mai tarziu iti gauresc trupul".

Acest site este proprietatea elevului Alecu Sebastian Cosmin

5. Reprezentarea vizual

6. Resurse Hard i Soft

6.1 Resurse Hard :

Minim :

Procesor 100 MHz

Hard 10 MB liber

Ram 16 Mb

Video 1 Mb

Monitor cu rezolutie 800x600 16 biti

Recomandat :

Procesor 1.7 GHz

Hard 10 GB liber

Ram 512 Mb

Video 128 Mb

Monitor cu rezolutie 1024x768 ,32 biti

6.2 Resurse Soft :

Minim :

Sistem de operare : Windows 95

Browser : Internet Explorer 6

Recomandat :

Sistem de operare : Windows Xp/Vista/7

Browser : Internet Explorer 9/10

18