REFERAT AN.doc

7/26/2019 REFERAT AN.doc

1/8

Productiile animalelor domestice

Productia animala a fost si este importanta n Romnia datorita conditiilorgeografice favorabile si pentru ca principalele specii au fost domesticite n Europa.Omulfoloseste animalele pentru a transforma n lapte, carne, oua etc. produsele vegetale pecare nu le poate folosi direct (fn, pasune, paie...).Productia depinde de capacitatea deproductie proprie a animalului si de cantitatea de hrana pe care acesta o primeste, deconditiile de ngrijire si eploatare!apacitatea productiva si randamentul economicdepind si de aspectul eterior al animalului, de particularitatile de microstructura sifi"iologice.

#ot ce valorifica omul de la animale se numeste produs, iar cantitatea totala deproduse obtinute de la un animal ntr$un interval de timp se numeste productie.Produsele de care beneficiem de pe urma animalelor sunt% lapte, carne, oua, lna, piele,blana, miere, matase naturala.Productivitatea animalelor cuprinde att notiunile anterioare, ct si cele referitoare lacheltuieli si criteriile care determina valoarea economica a acestora.

nsusirile biologice care influenteaza productivitatea sau randamentul economic ncresterea animalelorRentabilitatea economica repre"inta raportul dintre cheltuieli si venituri, reflectata prinpretul de cost&unitate. Pretul de cost al produselor "ootehnice este influentat de factoriiorgani"atorici (volumul investitiilor, costul furajelor, salariile ngrijitorilor, amorti"ari,tehnologia aplicata etc.), dar si de nsusirile productive ale animalelor.'aca productia pe cap de animal este mare, eploatarea este rentabila (pretul de cost alproductiei este mic). n acest ca", productia globala mare se va reali"a cu numar mic deanimale si, de aici, re"ulta cheltuieli mai mici cu hranirea, ngrijirea, adapostirea,eploatarea, salari"area......nsusirile biologice care duc la un randament economic mare sunt epuse mai jos.

Eteriorul si constitutia

Precocitatea este nsusirea pe care o au unele animale de a ajunge la maturitate ntr$uninterval mai scurt de timp a re"ultat n urma actiunii omului de hranire rationala siselectie a animalelor, deci, n final, este o nsusire ereditara.

Precocitatea se manifesta prin% maturitatea corporala (atingerea dimensiuniloradultilor), maturitatea seuala (de"voltarea organelor de reproductie) si maturitateaeconomica (vrsta la care animalul este apt pentru productie).Eemple de rase precoce% taurine $ *ri"a porcine $ +andrace.Opusul precocitatii este tardivitatea, cnd animalele ating de"voltarea de adult la vrstanaintata de obicei animalele primitive sunt slab productive.Eemple de rase tardive% taurine $ ura de stepa porcine $ tocli.


2/8

Rasele precoce de taurine fata prima oara la -$-/ de luni, pe cnd cele tardive la 01$0de luni gainile precoce ncep ouatul la / luni, fata de cele tardive la 2$3 luni.

*ecunditatea este o nsusire conditionata (mai putin genetic) de hranire, ngrijire sirespectarea momentului optim pentru monta si repre"inta capacitatea femelelor de a fi

gestante si de a fata normal. 'aca nu se reali"ea"a fatarea, nici productiile respectivenu se reali"ea"a.

Prolificitatea este caracter de specie si de rasa si repre"inta numarul de descendenti aiunei femele, la o fatare la vaca si iapa se obtine un singur produs la scroafa siiepuroaica se obtin mai multi produsi la o fatare.

i n cadrul aceleiasi rase unele femele sunt mai prolifice, deci mai valoroase.'e eemplu% la porcine, o scroafa din rasa 4arele 5lb reali"ea"a 61$6- purcei&fatare laovine, oile din rasele *ri"a, +andrace finalande", Romanov dau -$0 miei&fatare.!apacitatea de valorificare a hranei repre"inta posibilitatea organismului de a asimilahrana si este influentata de particularitatile tubului digestiv si calitatea furajelor.

Rasele precoce, comparativ cu cele tardive, au o mai mare putere de valorificare a hranei.5ceasta nsusire a aparut datorita hranirii complete si selectiei. !ompo"itia ratiei,pre"enta echilibrata a tuturor principiilor nutritivi necesari au dus la cresterea puterii defolosire a hranei. Reali"area eficientei economice este dependenta si de reducereaconsumului de hrana pe unitatea de produs.'e eemplu% la porcine, n sistemul de ngrasare timpuriu, consumul specific este de 0,-$ 78&9g la taurinele reformate supuse ngrasarii, n afara consumului de ntretinere, un9g greutate vie se reali"ea"a cu $/ 78 puii din rasele de carne, la 3$: saptamnireali"ea"a 6,/$6,3 9g cu un consum de -,/$-,2 9g combinate&9g greutate vie.

+ongevitatea repre"inta perioada de timp n care un animal poate fi folosit (lareproductie sau n productie) este influentata de specie si rasa este mai mica dectdurata vietii animalului.

'e eemplu% vaca este eploatata 3$: ani pentru lapte calul 6/$-1 ani pentru muncaporcul pentru bacon se sacrifica la 3$: luni.Practic, n momentul cnd nu mai sunt rentabile, animalele se reformea"a si se sacrifica.se pre"inta longevitatea animalelor.

Re"istenta animalelor la mbolnaviri si conditiile de mediu nefavorabil se corelea"a cugradul de ameliorare rasele neameliorate sunt mai re"istente dect cele ameliorate.tarea de sanatate influentea"a productia, bolile provocnd de"echilibru organic cuinfluenta negativa asupra productiei.

Productia de lapte+aptele este elaborat de glanda mamara $ organ simetric, format dintr$un numar

de unitati glandulare ce corespund la eterior cu tot attea mameloane (sfrcuri). 'eeemplu% iapa, oaia, capra au o singura pereche de mameloane vaca si bivolita au douaperechi scroafa /$2 perechi cteaua /$; perechi.Productia de lapte este influentata de de"voltarea unitatilor secretoase si microstructuraglandei.


3/8

7nitatea glandulara are sistem de secretie (alveole glandulare $ lobuli glandulari $lobi glandulari $ unitatea secretoare), sistem de evacuare (canale) si stroma conjunctivo$adipoasa (vase sanguine si nervi cu rol n functionarea glandei mamare).#esuturile conjunctiv si glandular si modifica raportul n functie de stadiul de lactatie% nlactatie tesutul glandular repre"inta 21$31n gaini !ornish curci ?ron"ata cu pieptul larg)individualitatea se refera la vrsta, se, precocitate, de"voltare corporala si stare desanatate. 4asa corporala evoluea"a ascendent cu vrsta (fig././.).
http://www.ase.ro/ciedd/zootehniemaria/newpage13.htmhttp://www.ase.ro/ciedd/zootehniemaria/newpage13.htm


4/8

*iecare rasa are o vrsta optima la care sacrificarea este cea mai economica. 4asculii augreutatea corporala mai mare si randament la sacrificare ridicat, dar mai frageda siapreciata este carnea femelelor.'upa cum valorifica furajele decurge si precocitatea. 'au cantitate de carne mai mareanimalele cu de"voltare corporala mai buna, care au trunchiul lung, larg, adnc, cu

musculatura bine de"voltata si sanatoase.*actorii eterni cu influenta asupra productiei de carne sunt%

alimentatia% influentea"a sporul mediu "ilnic si calitateasistemul de ngrasare% sistemul intensiv asigura randamentul la taiere mai mare,carcase mari, carne de calitate superioarastadiul de ngrasare% ngrasarea nainte de taiere sporeste cantitatea, calitatea sivaloarea energetica a carniitransportul naintea taierii% cu ct transportul durea"a mai mult sau pe timp calduros,pierderile sunt mai mari.

Productia totala de carne ce se poate obtine depinde de numarul de animale sau densitatea

la 611 ha teren arabil si productia medie pe animal sacrificat. 'aca densitatea la 611 haeste mare si productia de carne este mare (parametri direct proportionali). !u ctanimalele au greutatea mai mare si randamentul la sacrificare ridicat, cu att productiamedie de carne pe cap de animal este mai mare.!ontrolul productiei de carne este pre"entat n ndrumatorul de lucrari practice.Re"ultatele controlului productiei de carne si grasime se nregistrea"a n tipi"ate,elaborate de ministerul de resort, care permit urmarirea reali"arii sporului si consumuluide furaje pentru un 9g spor n greutate.

Productia de lna si par+na este produsul pilos cu nsusiri tetile, caracteristic oilor (fibrele de par de pe cap si

etremitati formea"a @jarul@) n aceasta grupa ncadram si parul de camila, lama, Aac,capra 5ngora si iepure 5ngora.Parul, fara nsusiri tetile, se obtine si de la cal si porc, fiind folosit la confectionareaperiilor etc.+na ntruneste multiple nsusiri date de proprietatile acesteia%

este slab conducatoare de caldura% tesaturile sunt calduroaseare mare putere de absorbtie a umiditatii% absoarbe transpiratia (este igienica)pre"inta elasticitate pronuntata si re"istenta la putre"ire% tesaturi durabilese pretea"a la colorare% tesaturi si tricotaje variat colorate.

*actorii interni si eterni care influentea"a productia de lna sunt%rasa% influentea"a cantitatea si calitatea (de eemplu 4erinos, pentru lna fina)

vrsta% adultele dau mai multa lnaseul% berbecii produc mai multa lna (au de"voltarea corporala mai mare) dect oileregiunea corporala% linia superioara a trunchiului, spatele, coapsa si coastele suntacoperite cu lna cantitativ si calitativ mai bunaalimentatia% insuficienta hranei ncetineste cresterea fibrei de lna, producndstrangularea ei $ @lna nfometata@sistemul de ntretinere% pasunatul favori"ea"a obtinerea lnii de calitate si n cantitatimari.


5/8

!ontrolul productiei de lna se face din punct de vedere cantitativ (ve"i ndrumatorul delucrari practice), ct si calitativ $ determinarea nsusirilor fibrei, ale suvitei si cantitatiitotale.Productia de piei si pielicele

Pieile si blanurile se obtin de la ovinele adulte (si alte specii) si de la tineretul ovin dupasacrificare si jupuire.Prin depilarea si prelucrarea pieilor se obtine materia prima pentru confectionareaobiectelor de mbracaminte, marochinarie....Pieile argasite (nedepilate) se folosesc pentru cojoace, mesade, gulere, caciuli....?lanuri si piei superioare se obtin de la ovinele cu lna fina si semifina% 4erinos, panca,#igaie.Bndustria pielariei aprecia"a materia prima dupa nsusirile pieilor%

marimea% valoarea pieilor este direct proportionala cu marimea (dm-)grosimea% determina destinatia n industria prelucratoare

densitatea (compactitatea)% pieile poroase nu sunt bune pentru industrieuniformitatea% pieile uniforme ca densitate si grosime sunt bine apreciate n industrieelasticitatea% pieile pentru confectii si marochinarie trebuie sa aiba aceasta proprietateintegritatea% pieile sa nu pre"inte gauri, taieturi....

*actorii care influentea"a cantitatea si calitatea pieilor sunt%specia% taurinele furni"ea"a :1< din materia prima n industria de pielarie pieile deoaie si capra se folosesc pentru mbracaminte si marochinarierasa% piei de calitate buna furni"ea"a taurinele (?altata romneasca, ?runa), oile(4erinos si #igaie) si capra (!arpatina)seul% de la femele se obtin piei dense si elasticevrsta% adultele furni"ea"a piei mari, groase si uniforme

starea de sanatate% piei bune se obtin de la animalele sanatoasentretinerea% ntretinerea defectuoasa a animalelor duce la obtinerea de piei subtiri,uscate, cu elasticitate redusa

regiunea corporala% piei valoroase se obtin de pe greban, spinare, salehranirea% subnutritele dau piei cu elasticitate redusa si neuniformetehnica de jupuire% eecutia corecta a jupuirii nu deprecia"a calitatea (integritate,marime, re"istenta) pieilor.

Pielicelele se obtin de la ovinele Cara9ul si metisii Cara9ul D #urcana. +a aceste raseinfluenta nivelului de selectie si alimentatie se face simtita nca din viata intrauterina amielului, mai ales n anumite perioade ale de"voltarii buclajului, care are un caracterfoarte pronuntat de stadialitate.

Bndiferent de calitatea pielicelelor, la nastere buclele se gasesc n diferite stadii dede"voltare, fapt deosebit de important pentru practica stabilirii momentului optim desacrificare a mielului. ub acest raport tendinta generala este ca mielul sa fie sacrificat a-$a sau a 0$a "i de la nastere, deoarece n acest interval de timp suprafata pielicelei se maimareste. 5cest fapt este posibil daca gradul de maturitate a buclelor, n special din "onacrupei si a spinarii $ care detin si buclajul cel mai valoros $ o permite, fara ca aceasta


6/8

prelungire sa fie n detrimentul buclajului de pe trenul anterior, care deja la nastere estemai nalt, ntruct se formea"a cu cca 61$6- "ile mai devreme.'e aceasta particularitate biologica trebuie, n mod obligatoriu, sa se tina seama nlucrarile de selectie, cu oca"ia @alegerii si potrivirii perechilor pentru mperechere@,precum si de nivelul de alimentatie. 'epasirea necesarului de :1 g P' pentru o 78

ncepnd cu a ;1$a "i de gestatie a oilor, cnd ncep sa apara foliculii primari, pna la 3/"ile si dupa aceasta data cei secundari, duce la intensificarea ritmului de crestere nlungime a fibrelor ndeosebi secundare (subtiri si scurte denumite intrnde sau desustinere a buclei) care vor mpinge si desface bucla formata de fibrele lungi si groase(primare, denumite de acoperire, care practic imprima forma sau tipul acesteia).nsusirile pielicelelor si aprecierea lor sunt pre"entate n ndrumatorul de lucrari practice.

Productia de ouaProductia de oua face referire la numarul, greutatea si calitatea oualor depuse de o pasarentr$un interval de timp.Productia numerica este discontinua si are caracter aritmic (alternea"a perioade de ouat

"ilnic cu perioade de ntrerupere a ouatului).Oul constituie un aliment ecelent n alimentatia omului datorita proprietatilororganoleptice (gust, miros) si nutritive.Pentru consum curent sunt cele de gaina ouale de curca si gsca se folosesc de obiceipentru obtinerea puilor si bobocilor de carne ouale de rata pre"inta pericolul de aproduce toiinfectii, recomandndu$se pentru incubat (obtinerea bobocilor pentru carne).Oul, ca aliment, ntr$un volum mic contine numeroase substante nutritive, avnd maredigestibilitate, fiind considerat $ alaturi de lapte $ un aliment comple.Oul este format din albus (/-$/2


7/8

temperatura% la temperatura mai mica dect optimum se obtin productii mari de oua cuconsum sporit de hranalumina% de cnd galbenusul cade n oviduct si pna la epul"are se scurg - oredurata "ilei lumina are influenta stimulatoare asupra ouatului astfel ca, pentrucresterea intensiva a pasarilor, se foloseste iluminatul artificial

starea de sanatate% starea maladiva scade si chiar ncetea"a ouatul.Bntensitatea ouatului si controlul productiei de oua sunt pre"entate n ndrumatorul delucrari practice.Evidenta productiei de oua se tine n fisele lunare de ouat si registrele de selectie.

Productia de energie5nimalele (cai, boi, bivoli, magari, catri) pot eecuta diferite lucrari agricole si sefolosesc pentru economisirea combustibililor calorici n agricultura. 'etin pondereacabalinele, a caror capacitate energetica este determinata de%

efortul de tractiune (forta unui animal nhamat pentru deplasarea unei greutati)% la un

efort normal, animalul nu ajunge la epui"arecoeficientul de re"istenta% este o @cifra@ ce eprima gradul de re"istenta opusa devehiculul tractatlucrul mecanic util (9gf&m)% ca si$n fi"ica, eprima efortul unui animal de a deplasaceva la distantavite"a de deplasare (m&s)% ct parcurge calul n unitatea de timp este dependenta si defelul mersului (mai mare la @galop@, mai mica la @pas@).

*actorii care influentea"a capacitatea energetica sunt%talia si greutatea corporala% animalele cu talie si greutate corporala mare au putere demunca mai mare, au posibilitatile de contractie musculara si amplitudinea pasului maimari

vrsta% adulti (2$6 ani) au cea mai mare capacitate energeticaconformatia corporala (ve"i ndrumatorul de lucrari practice)% capacitatea energeticapotentiala o reali"ea"a numai caii cu conformatie corectaconstitutia si temperamentul% cea mai mare capacitate productiva o reali"ea"aanimalele cu constitutie robusta si temperament vioidresajul si antrenamentul% animalele dresate (formarea refleelor conditionate,nvatarea comen"ilor) si apoi antrenate (pentru calarie, tractiune) au capacitateenergetica mare si pot fi folosite mai multhranirea% se administrea"a ratii echilibrate, ntr$un sortiment variatstarea de sanatatesistemul de potrivire cu atelajele

conditiile climaticestarea terenului etc.Evidenta cailor de tractiune se tine n fisele de lucru pentru herghelii evidenta se tine nRegistrele genealogice.

Productia de gunoiunoiul este amestecul dintre materialele folosite ca asternut (paie) n grajdurile deanimale si dejectiile acestora.


8/8

!antitatea "ilnica de gunoi este dependenta de specie si categoria de animale (1 9g&"i labovine adulte -/ 9g&"i la cabaline ; 9g&"i la porcine 0,/ 9g&"i la ovine), de felul sicantitatea asternutului, de hrana administrata etc.unoiul se depo"itea"a pe o platforma special amenajata, unde are loc fermentarea,pentru distrugerea patogenilor

Platforma trebuie sa se situe"e la aproimativ -11 m departare de grajduri si mult maideparte de sursa de apa de obicei se amenajea"a pe teren nclinat, opus vntuluidominant, iar suprafata difera n functie de parametrii mentionati mai sus.O alta amenajare, ba"inul de purin, strnge mustul de gunoi, fecale F apa folosita lacuratire se construieste din piatra, caramida sau beton, la aproimativ 61 m de grajd si seacopera cu capac din metal. Purinul se scoate cu pompa din ba"in, se diluea"a si semprastie pe cmp din cisterna cu care se transporta, pentru fertili"area, cu precadere, apasunilor.

REFERAT AN.doc

Documents

Transcript of REFERAT AN.doc