Disciplina:Asistenţa Juridică Internaţionala în Materie Penală

Referat

Tema: Supravegherea Transfrontalieră

Chisinau 2015

Cuprins

1. Notiuni introductive..............................................3

2.Acord intre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Romaniei privind implementarea CONVENŢIEI DE COOPERARE POLIŢIENEASCĂ ÎN EUROPA DE SUD-EST...4

3. Cooperarea Schengen.............................................7

4. Cooperarea transfrontaliera cu tarile vecine ale Uniunii Europene....................................................9

5. Bibliografie...........................................................13

1. Notiuni introductiveSupravegherea transfrontalieră este complexul de măsuri realizat în mod

direct si secret de catre ofiţeri de investigaţii ai subdiviziunilor specializate în privinţa unei persoane (grup de persoane), în scopul culegerii de informaţii necesare stabilirii faptelor, adreselor (imobilelor), unităţilor de transport, identificării persoanelor cu care i-a legatura subiectul, cu fixarea foto/video a unor momente si situatii considerate ca fiind relevante pe parcursul unei urmariri; Prin supravegherea transfrontalieră conform legii cu privire la asistenţa juridică internaţională în materie penală se inteleg cazurile cind reprezentanţii organului de urmărire penală al unui stat, care în cadrul unei

2

urmăriri penale, supraveghează pe teritoriul altui stat o persoană presupusă a fi participat la săvîrşirea unei infracţiuni care permite extrădarea sau o persoană faţă de care există motive serioase a se crede că poate duce la identificarea sau localizarea presupusului participant la săvîrşirea infracţiunii, sînt autorizaţi, în baza unei cereri prealabile de asistenţă juridică, să continue această supraveghere pe teritoriul Republicii Moldova. La cerere, supravegherea poate fi exercitată de autorităţile competente ale Republicii Moldova. Cererea de supraveghere transfrontaliera se adresează Procuraturii Generale. Supravegherea poate avea loc doar la infracţiuni considerate drept grave, deosebit de grave şi excepţional de grave, conform Codului penal al Republicii Moldova. În caz de urgenţă, dacă nu poate fi solicitată autorizarea prealabilă a Republicii Moldova, reprezentanţii organelor de urmărire penală străine ce acţionează în cadrul urmăririi penale sînt autorizaţi să continue pe teritoriul Republicii Moldova supravegherea unei persoane bănuite că a comis una din faptele enumerate mai sus în următoarele condiţii: a) trecerea frontierei de stat a Republicii Moldova va fi comunicată imediat, în timpul supravegherii, Procuraturii Generale prin intermediul Poliţiei de Frontieră din subordinea Ministerului Afacerilor Interne; b) cererea de asistenţă juridică, prevăzută mai sus în care sînt expuse motivele ce justifică trecerea frontierei fără autorizaţie prealabilă va fi transmisă fără întîrziere. Supravegherea poate fi efectuată în următoarele condiţii: a) reprezentanţii observatori ai organelor de urmărire penală străine trebuie să respecte dispoziţiile legislaţiei Republicii Moldova, inclusiv ale prezentului articol; b) în timpul supravegherii, reprezentanţii observatori ai organelor de urmărire penală străine vor avea asupra lor un document care să ateste că le-a fost acordată permisiunea; c) reprezentanţii observatori ai organelor de urmărire penală străine trebuie să justifice calitatea lor oficială; d) reprezentanţii observatori ai organelor de urmărire penală străine pot purta, în timpul supravegherii, armă de serviciu, a cărei utilizare este interzisă, cu excepţia cazului de legitimă apărare; e) pătrunderea în domiciliul unei persoane şi în alte locuri inaccesibile publicului este interzisă; f) reprezentanţii observatori ai organelor de urmărire penală străine nu pot reţine sau aresta persoana supravegheată; g) orice operaţiune va face obiectul unui raport, care va fi prezentat organelor competente ale Republicii Moldova;

3

h) autorităţile statului căruia îi aparţin reprezentanţii observatori ai organelor de urmărire penală ale acestui stat, la cererea autorităţilor Republicii Moldova, contribuie la desfăşurarea în bune condiţii a urmăririi penale ce urmează operaţiunii la care au participat.

2. Acord intre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Romaniei privind implementarea CONVENŢIEI DE COOPERARE POLIŢIENEASCĂ ÎN EUROPA DE SUD-EST.Prezentul Acord este încheiat in scopul asigurării securităţii naţionale

şi ordinii publice, prevenirii şi combaterii criminalităţii şi/sau infracţiunilor, a căror impact depăşesc frontiera unui stat, vor dezvolta şi consolida cooperarea prin supraveghere transfrontalieră, livrare supravegheate (controlate), urmăririi transfrontaliere, investigaţiilor sub acoperire, echipelor comune de investigare.

In cadrul realizarii supravegherii transfrontaliere:1.Ofiţerii uneia din Părţile contractante, care, în cadrul realizării competenţelor prevăzute de legislaţia naţională privitor la activitatea specială de investigaţii (Republica Moldova)/supravegherea tehnică specială (Romania), urmăresc vizual/supraveghează în ţara lor o persoană/grup de persoane pentru culegerea informaţiilor necesare realizării sarcinilor indicate în Articolul 4 al prezentului Acord, sunt autorizaţi să continue supravegherea transfrontalieră a ei/lor pe teritoriul altei Părţi contractante, dacă la cea din urmă este autorizată măsura în cauză ca răspuns la o cerere de asistenţă prezentată în prealabil. 2.La cerere, supravegherea transfrotalieră poate fi exercitată de ofiţerii Părţii contractante, pe teritoriul căreia se desfăşoară.3.Cererea de asistenţã va fi adresatã către Direcţia operativă a IGP MAI (Republica Moldova), şi Centrul Naţional de Contact (Romania), care vor asigura examinarea in termen de ____ zile a cererii în cauză de autoritatea judecătorească cu drept de dispunere/autorizare. 4.La cererea de asistenţă, Partea contractantă solicitantă va anexa documentele procedurale de dispunere/autorizare examinate în acest scop de autoritatea judecătorească, precum poate anexa şi alte documente cu privire la conţinutul cererii.5.Cererile şi răspunsurile la astfel de cereri vor fi făcute în scris (prin fax sau e-mail), fiind asigurat un canal securizat de transfer al datelor.6.Părţile contractante vor asigura confidenţialitatea informaţiilor şi informaţiilor clasificate prin aplicarea corespunzătoare a prevederilor

4

Articolului 32 al Convenţiei de Cooperare Poliţienească pentru Europa de Sud-Est.7. Supravegherea transfrontalieră exercitată de Partea contractantă solicitată trebuie să înceapă la data indicată în cererea de asistenţă sau cel tîrziu la data expirării termenului de 20 zile din această dată şi nu poate depăşi durata de 10 zile.8.Atunci cînd Partea contractantă solicitantă, din motive de urgenţă, nu poate înainta în prealabil cererea de asistenţă, ofiţerii care efectuează supravegherea, sunt autorizaţi să continuie aceste acţiuni peste frontieră.9.În acest caz, autoritatea Părţii contractante, pe al cărei teritoriu urmează a fi continuată supravegherea, va fi notificată imediat asupra trecerii frontierei.10.Notificarea despre trecerea frontierei de stat va fi transmisă către Direcţia operativă a IGP MAI (Republica Moldova) şi Centrul Naţional de Contact ( Romania), care ulterior va coordona acţiunile ce urmează a fi întreprinse cu autorităţile competente de frontieră ale părţilor, prin prezentarea notificării ce atestă dispunerea urmăririi transfrontaliere.11.Prin prisma acestor circumstanţe, Partea contractantă solicitantă, va înainta fără întîrziere o cerere de asistenţă în care să fie indicat motivul pentru trecerea frontierei fără autorizaţie prealabilă.12.Supravegherea va înceta de indată ce partea contractantă pe teritoriul căreia are loc această acţiune o va solicita, ca urmare a notificării sau imediat din momentul aducerii la cunoştinţă a faptului că măsura nu a fost autorizată de autoritatea judecătorească competentă după ce a fost trecută frontiera în condiţiile indicate în alin.8 al prezentului Articol.13.În cazuri urgente, se admite înaintarea verbală a cererilor. Aceasta, totuşi, va fi imediat urmată de o confirmare scrisă a cereri de asistenţă.14.Partea contractantă solicitată/solicitantă, prin conducătorul subdiviziunii specializate care a exercitat supravegherea transfrontalieră sau după caz, ofiţerul de investigaţii special desemnat în acest scop, consemnează rezultatele într-un proces-verbal pentru fiecare perioadă de raport indicată în cererea de asistenţă.15.În procesul-verbal se indică:a)Locul şi data efectuării măsurii, precum şi ora începerii şi finalizării acesteia;b)Funcţia, numele şi prenumele persoanei care întocmeşte procesul-verbal;c)Datele privitor la ofiţerii de investigaţii din cadrul suvdiviziunilor specializate antrenaţi în exercitarea supravegherii transfrontaliere. Datele privitor la ofiţerii identitatea cărora este protejată, poate fi dezvăluită numai cu acordul scris al acestora.d)Descrierea detaliată a faptelor constatate în cadrul efectuării măsurii.

5

e)Menţiunea privind fotografierea, filmarea, utilizarea mijloacelor tehnice, persoanele şi obiectele faţă de care au fost aplicate aceste mijloace.16.La procesul verbal se anexează în plic sigilat purtătorul material de informaţii, care conţine rezultatele supravegherii transfrontaliere.17.Procesul-verbal şi purtătorul material de informaţii se întocmesc în 02 exemplare, din care exemplarul nr.1 se transmite Părţii contractante solicitante, iar exemplarul nr.2 se anexează la dosarul special format şi gestionat de Partea contractantă solicitată.18.Procesul-verbal şi purtătorul material de informaţii se transmit declasificate în termenii solicitaţi către Partea contractantă solicitantă pentru fiecare perioadă de raport indicată în cererea de asistenţă.19.Supravegherea transfrontalieră se dispune/autorizează, se prelungeşte sau după caz se reia doar în temeiul unei cereri de asistenţă a Părţii contractante solicitante examinate de către autoritatea judecătorească abilitată conform legislaţiei naţionale. 20.După încetarea supravegherii transfrontaliere, în termen de 10 zile, Partea contractantă solicitantă va transmite un aviz către Partea contractantă solicitată privitor la oportunitatea informării fiecării subiect vizat, inclusiv amînarea sau refuzul acestuia de a fi informat.21.Se consideră justificată amînarea informării subiectului supravegherii transfrontaliere, sau după caz refuzul motivat, dacă circumstanţele relevate ar putea conduce la:a)Perturbarea sau periclitarea bunei desfăşurări a urmăririi penale şi a procesului investigativ pe dosarele speciale;b)Punerea în pericol a siguranţei victimei, a martorilor sau a membrilor familiilor acestora şi a altor participanţi la proces penal;c)Dificultăţi în culegerea de informaţii asupra altor persoane implicate în cauză.22.O Parte contractantă poate refuza supravegherea transfrontalieră în totalitate sau parţial ori da acordul să coopereze în anumite condiţii, dacă urmare a evaluării circumstanţelor în ansamblu rezultă că ducerea la îndeplinire a cererii de asistenţă i-ar pune în pericol securitatea ori alte interese importante, precum descifrarea măsurii speciale de culegere a informaţiilor şi a ofiţerilor de investigaţii identitatea cărora este protejată, pericol major pentru viaţa şi sănătatea cetăţenilor, ofiţerilor de investigaţii, ş.a.;

3.Cooperarea SchengenSupravegerea transfrontaliera se poate realiza la toate tipurile de

frontiera:terestra,aeriana si maritimaConform art. 40 din Convenţia Schengen autorităţile de poliţie şi, pentru infracţiunile care le aduc atingere, autorităţile vamale ce acţionează în limita atribuţiilor lor pot continua o operaţiune de supraveghere iniţiată în

6

propria ţară şi pe teritoriul altui stat Schengen, acţiune supusă unor condiţii stricte şi acordului statului pe teritoriul căruia se desfăşoară supravegherea. Art. 40 distinge două cazuri:- supravegherea „obişnuită”, care se desfăşoară după obţinerea autorizaţiei de supraveghere în urma adresării unei solicitări de asistenţă;-supravegherea „de urgenţă”, care permite ca supravegherea să fie continuată pe teritoriul altui stat fără o autorizaţie prealabilă.Condiţii pentru supravegherea „obişnuită”- trebuie să existe o anchetă judiciară în desfăşurare;- persoana supravegheată trebuie să fie suspectă de implicare în comiterea unei infracţiuni care atrage extrădarea;Conform art. 2(1) din Convenţia Europeană privind Extrădarea din 13.09.1957, infracţiunile care atrag extrădarea sunt:„faptele sancţionate de legislaţia statului solicitant şi de legislaţia statului căruia îi este adresată solicitarea cu privare de libertate sau cu emiterea unui mandat de arestare pentru o perioadă maximă de cel puţin un an sau cu o pedeapsă mult mai severă”.-doar anumiţi ofiţeri sunt autorizaţi să efectueze supravegherea transfrontalieră (a se vedea-statul căruia îi este adresată solicitarea trebuie să fi autorizat supravegherea (condiţiile pot fi ataşate la această autorizare), în urma primirii unei cereri de asistenţă judiciară din partea statului solicitant Condiţii pentru supravegherea „de urgenţă”Supravegherea de urgenţă se poate desfăşura doar cu respectarea următoarelor condiţii:-autorizaţia prealabilă nu poate fi cerută „pentru motive deosebit de urgente”. Aceasta se aplică pentru exemplul în care autorităţile iau la cunoştinţă despre infracţiunea pentru care supravegherea este cerută într-o fază atât de târzie încât solicitarea de obţinere a autorizaţiei nu poate fi soluţionată, chiar dacă este transmisă imediat la autoritatea centrală;-există o anchetă judiciară în desfăşurare;-persoana supravegheată trebuie să fie suspectă de a fi comis una din infracţiunile prevăzute la art. 41 (4), lit.a;-doar anumiţi ofiţeri sunt autorizaţi să efectueze supravegherea transfrontalieră -autoritatea centrală a statului căruia îi este adresată solicitarea este imediat notificată că a fost trecută frontiera (a se vedea 2.4);-o solicitare de asistenţă judiciară este adresată fără întârziere ;-supravegherea trebuie să înceteze:-fie la cererea statului căruia i-a fost adresată solicitarea, fie-în termen de 5 ore de la trecerea frontierei, în absenţa autorizaţiei din partea statului căruia i-a fost adresată solicitarea.Aspecte ce ţin de desfăşurarea supravegherii

7

Înainte de trecerea frontierei:-Exceptând cazurile urgente, în primul rând trebuie transmisă o solicitare prin intermediul autorităţilor centrale ale fiecărui stat În caz de urgenţă, solicitarea va fi transmisă cât mai curând posibil.- Autorităţile competente din statul căruia îi este adresată solicitarea vor considera cererea de obţinere a aprobării pentru supravegherea transfrontalieră, primită de la autoritatea competentă (Anexa 1) din statul solicitant, ca fiind o cerere de asistenţă judiciară în înţelesul art. 40(1) şi (2) din Convenţia Schengen. Această solicitare trebuie să conţină toate informaţiile disponibile la momentul corespunzător elementelor prezentate în documentul din Anexa 2.- Autorizarea, ca răspuns la solicitare (cu posibile condiţii ataşate) trebuie să fi fost dată de statul căruia i-a fost adresată solicitarea, care, desigur, poate refuza eliberarea autorizării.

Din momentul trecerii frontierei:- Ofiţerul trebuie să respecte legislaţia naţională a statului pe teritoriul căruia acţionează şi să urmeze instrucţiunile autorităţilor locale competente.-Ofiţerul trebuie să fie capabil să furnizeze dovada că acţionează în calitate oficială şi să posede un document care să certifice autorizarea de efectuare a supravegherii (cu excepţia cazurilor urgente).-Dacă statul căruia îi este adresată solicitarea nu obiectează în mod expres, ofiţerul poate purta arma de serviciu; folosirea ei este interzisă cu excepţia cazului de legitimă apărare conform legislaţiei naţionale din statul căruia îi este adresată solicitarea.- Este interzisă intrarea în locuinţe şi în locuri care nu sunt accesibile publicului -Persoana supravegheată nu poate fi arestată sau oprită şi interogată.-Ofiţerii de poliţie care efectuează supravegherea trebuie să urmeze instrucţiunile autorităţilor locale competente, de ex. autorităţile din districtul în are loc supravegherea. În general, aceste autorităţi trebuie notificate înainte de iniţierea supravegherii. În cazuri de urgenţă, ofiţerii trebuie să contacteze cea mai apropiată autoritate de poliţie când traversează frontiera.

Din momentul în care operaţiunea a luat sfârşit:-Trebuie întocmit un raport către autorităţile statului căruia i-a fost adresată solicitarea după încheierea fiecărei operaţiuni; ofiţerii care au efectuat supravegherea pot fi solicitaţi să apară personal. Acest raport trebuie întocmit conform modelului prezentat în Anexa 2. În cazul în care supravegherea, în înţelesul art. 40 (1) şi (2), este autorizată, orice stat

8

poate îndeplini obligaţia de a pregăti un raport conform art. 40 (3), lit. g din Convenţia Schengen.- Autorităţile statului căruia i-a fost adresată solicitarea pot cere asistenţă şi în continuare din partea ofiţerilor desemnaţi să efectueze supravegherea, în cadrul investigaţiilor şi al procedurilor judiciare după finalizarea operaţiunii.Informaţiile de urmareA fost elaborat un formular standard pentru statistici (a se vedea Anexa 3) pentru a furniza informaţii generale şi credibile cu privire la cât de des şi cât de eficient a fost efectuată supravegherea.Acest formular trebuie completat de autoritatea centrală a statului solicitant imediat după ce solicitarea pentru supraveghere a fost făcută, indiferent de rezultat (chiar dacă frontiera nu a fost trecută).Anual, după evaluarea informaţiilor legate de art. 40 din Convenţia Schengen, fiecare autoritate centrală va înainta propriul raport anual către Secretariatul General al Consiliului, care le va sintetiza şi le va înainta grupului de lucru competent. Formularele folosite pentru elaborarea rapoartelor naţionale (Anexa 3) sunt păstrate de autorităţile centrale.

4.Cooperarea transfrontaliera cu tarile vecine ale Uniunii Europene.

Cooperarea transfrontalieră cu ţările vecine ale Uniunii Europene (UE) vizează promovarea unei abordări coerente şi integrate a dezvoltării regionale, tratând provocările comune, garantând eficienţa şi securitatea la graniţele externe şi încurajând cooperarea la nivel local. Documentul de strategie pentru perioada 2007-2013 şi programul indicativ regional pentru perioada 2007-2013 stabilesc detaliile implementării (programele, beneficiarii, alocările financiare).Cooperarea transfrontalieră este o prioritate a Politicii Europene de Vecinătate şi a parteneriatului strategic cu Rusia. Aceasta se concentrează asupra statelor membre şi asupra ţărilor care beneficiază de pe urma Instrumentului european de vecinătate şi de parteneriat (IEVP). Cooperarea vizează atât frontierele terestre, cât şi cele maritime, chiar dacă eligibilitatea geografică este definită de către IEVP.Cooperarea transfrontalieră vizează Europa de Est, sudul Caucazului şi sudul Mediteranei, în special Algeria, Armenia, Autoritatea Palestiniană, Azerbaidjan, Belarus, Egipt, Georgia, Israel, Iordan, Liban, Libia, Maroc, Moldova, Siria, Tunisia, Ucraina şi Rusia.Obiective şi programe:În ciuda diferenţelor şi disparităţilor socio-economice, regiunile de frontieră se confruntă cu o serie de provocări comune. Acestea constituie priorităţile şi obiectivele-cheie ale cooperării transfrontaliere, şi anume:

9

• de a promova o dezvoltare economică şi socială armonioasă în regiunile situate de orice parte a frontierelor comune. O atenţia specială se acordă comerţului şi investiţiilor locale, promovării întreprinderilor comune, turismului, investiţiilor în infrastructura locală şi cooperării în sectoarele energetice, de transport şi de comunicaţii;• de a aborda provocările comune în domenii cum ar fi mediul, sănătatea publică şi prevenirea şi combaterea crimei organizate. Acţiunile includ planificarea comună şi activităţile de supraveghere, gestionarea îmbunătăţită a resurselor naturale, a resurselor piscicole şi a deşeurilor. Problema poluării apei este esenţială în contextul bazinelor maritime comune, şi anume Mările Baltice, Neagră şi Mediterană. De asemenea, acţiunile includ şi măsurile de încurajare a cooperării în vederea supravegherii şi tratării bolilor transmisibile şi cooperarea intensificată în lupta împotriva corupţiei, imigrării ilegale şi traficului uman;• de a garanta frontiere sigure şi eficiente prin îmbunătăţirea operaţiunilor şi a procedurilor pentru gestionarea frontierelor, prin consolidarea securităţii lanţului logistic internaţional sau chiar prin îmbunătăţirea infrastructurilor şi echipamentului la graniţe;• de a promova acţiunile interumane locale la nivel transfrontalier prin îmbunătăţirea contactelor societăţii civile. Cooperarea educaţională, socială şi culturală poate juca un rol esenţial în promovarea democraţiei şi a valorilor comunitare.Cooperarea transfrontalieră acoperă două categorii de programe, adică programele privind:• Frontierele terestre şi rutele maritime pentru regiunile situate de-a lungul frontierelor terestre sau al rutelor maritime importante. Aceste programe pot implica două sau mai multe ţări. S-au elaborat nouă programe pentru frontierele terestre, vizând următoarele: Kolartic/Rusia, Karelia/Rusia, sud-estul Finlandei/Rusia, Estonia/Letonia/Rusia, Lituania/Polonia/Rusia, Ungaria/Slovacia/România/Ucraina. S-au elaborat trei programe pentru rutele maritime: programele Spania/Maroc şi Italia/Tunisia şi programul de cooperare transfrontalieră la Atlantic;• bazinele maritime pentru regiunile situate la frontierele externe ale UE, de-a lungul unuia dintre cele trei bazine maritime (al Mării Baltice, al Mării Negre şi al Mării Mediterane).Iniţiativele pot fi bazate pe infrastructuri existente, cum ar fi comitetele interguvernamentale de cooperare transfrontalieră (Finlanda şi Rusia organizează periodic astfel de reuniuni, după cum fac şi Polonia şi Ucraina), organismele interguvernamentale de cooperare regională (Consiliul statelor de la Marea Baltică Cooperarea economică de la Marea Neagră etc.) sau alte asociaţii şi reţele create în vederea promovării cooperării regionale sau la frontieră (Eurocities (Euro-oraşe) Euroregions (Euroregiuni) etc.).

10

Regimuri:Partenerii elaborează programe comune la nivel local, regional şi naţional pe care le propun Comisiei. Aceştia sunt responsabili nu doar pentru programarea detaliată, dar şi pentru gestionarea şi punerea în aplicare a acestor programe. Disponibilitatea politică şi instituţională de a atinge şi de a adopta obiectivele este, prin urmare, esenţială în vederea garantării eficienţei cooperării transfrontaliere. Implicarea şi participarea societăţii civile la aceste programe este, de asemenea, de o importanţă fundamentală.Finanţarea este asigurată de IEVP pentru ţările beneficiare şi de către Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR). Finanţarea pentru perioada 2007-2010 se ridică la 583,28 milioane (IEVP-FEDR). Pentru perioada 2011-2013, aceasta se ridică la 535,15 milioane. O evaluare intermediară, programată pentru 2010, a permis adaptarea şi reevaluarea resurselor, după caz.Sunt preconizate următoarele trei tipuri de rezultate:• rezultatele programelor în ansamblu, cum ar fi atingerea obiectivelor, modurile de îmbunătăţire a coordonării, eficienţa contribuţiilor;• rezultatele asociate cu implementarea obiectivelor-cheie, cum ar fi dezvoltarea economică şi socială durabilă, consolidarea practicilor administrative, identificarea provocărilor şi un răspuns adecvat şi efectiv la aceste provocări;• rezultatele specifice ale programelor elaborate de parteneri, cum ar fi legăturile de cooperare pe termen lung, consolidarea reţelelor şi angajamentul sporit.Pentru a măsura impactul, partenerii vor stabili indicatori privind elaborarea programelor. Indicatorii sunt specifici fiecărui program în parte pentru fiecare dintre obiective referitor la comerţul regional, dezvoltarea socială, statisticile sau operaţiunile la frontieră sau oportunităţile de cooperare create. Alţi indicatori sunt generali, cum ar fi numărul de parteneri, numărul de proiecte de cooperare transfrontalieră implementate cu succes etc.

Bibliografie1. Stănoiu, Rodica Mihaela - Asistenţa juridică

internaţională în materie penală, Editura Academiei R.S.R., 1977.

2. Tatiana Zbancă, Note de curs - Asistenţa Juridica internaţională în Materie Penală, Chişinău 2013.

11

3. Acordul intre Guvernul RM şi Guvernul RO privind implimentarea Convenţiei de Cooperare Poliţienească în Europa de Sud-Est, 09 noiembrie 2012.

4. Convenţiei de Cooperare Poliţienească în Europa de Sud-Est, semnată la Viena la 05 mai 2006.

12