7/24/2019 ref rom

http://slidepdf.com/reader/full/ref-rom 1/12

In unele zone care nu au fost sub controlul Bisericii s-au întors la formele cele mai primitive alemedicinei , până cand călugării nu au adus cre tinismul în întreaga Europă , împreună cu medicina siș

practicile romane .Medicina popoarelor germanice era de origine canica sau mistica : demonii au fost epulza i dinț

organism i !ertfele multumeau zei . "e i misticismul a ramas ,oamenii incep sa aiba mai multăș ș

 încredere în plante si medicina empirică .In #ermania barbatii practicau medicina$ femeile aveau o func ie particulara, de asemenea,ț

raportate de către %acitul : &'d Matres,ad coniuges vulnera ferunt, nec illae numerare et eigere

plagus parent & ( & Ei isi poartă rănile mamelor i so iilor lor , care nu se tem să eamineze i săș ț ștrateze rănile ) * . +nele femei - vindecatori au fost considerate a avea puteri supranaturale.Medicina, ca urmare a diferitelor culturi barbare, a trebuit să ecilibreze diferitele culturi cu literaturaclasică i religie, latină i greacă i tiin ă învă ăturile Bibliei.ș ș ș ș ț ț

ultura eltica s-a raspandit de mult timp în rândul popula iei, în galo-cel i (cunoscute sub numele deț ț

#alateni, coco i i eltoi* au avut un medicament preo easc, încredin ată castei "ruitilor, aparatori aiș ș ț ț

religiei, medicinei, cuno tin e i poezie .ș ț ș

Medicina cel ilor se baza pe două elemente: puterea de vindecare invatata de la druizii prin tenici deț

autoinitiere, comparabil cu cel al amanilor în diverse culturi pentru a tunde tradi ionale, precum iș ț ș

utilizarea resurselor naturale, pornind de la plante i apele termale . eltii bazat pe ritualuri druid iș ș

utilizările de plante, folosind ingrediente active naturale de care au avut cuno tin e aprofundate.ș țEi au recunoscut "ian ect (/ de prindere lung*, ca zeul de medicina si vindecare (corespunzătorall0'sclepio greacă*, care scalda soldatii raniti în sursa sa magica, redandule lor sănătatea i via a.Isiș ț

ucide fiul său Miac invidios din cauza talentul său medical (el a pus la loc mâna regelui 1uada*, cu 2ciocane incurabile.3iica lui 'irmed, erborista, facea accesibila medicina omenirii. %atal ei "ianect,invidios fiind amesteca toate plantele si împiedica omul a vindeca fiecare bolnav.uno tin ele sunt încă eploatate si de medicina pe bază de plante, moderna pentru prepararea deș ț

diferitelor medicamente."e eemplu, Belladonna, astăzi sursă comercială de atropină, un alcan cuproprietă i antispastice i antisecretie.ț ș

4rintre remediile care continuă să fie utilizate si în prezent în medicina naturista, cu care cel iiț

pregăteau ceaiuri, infuzii, unguente i cataplasme, sau au fost utilizate pentru fumicazioni, aminti i-văș țpelin, 'rtemisia, salvie, verbina i vâsc .ș

"e eemplu: frasinul a fost foarte apreciat pentru puterile sale magice: pentru a corecta raitismul lacopii. 3runzele au fost folosite ca un diuretic sau laativ$ un pat de frunze de frasin amestecat cuferigi fost foarte eficient împotriva reumatismului$ pulbere de semin e au fost folosite pentruț

osteoartrita i decoctul ca diuretic, laativ i antireumatic$ infuzia sau decoctul de coa!a eraș ș

antiemoragic i o baie cu apă in care a fost sfarmata coa!a era indicat pentru dizenterie.ș

1umeroase sunt sursele considerate sacre pentru celti deoarece erau considerate în măsură sărezolve diverse probleme (de eemplu, infertilitate, alăptarea, epilepsie, boli de piele, etc.*.4utem vorbi despre &tenici de vindecare&, de asemenea, despre muzica i dansul, de asemenea,ș

obiectul de descoperire recenta in terapeutic, precum i despre lupta ritual, din care se pare că el iiș țtrageau beneficii similare cu cele prevăzute de practica de arte mar iale din Est.ț

 5n urma invaziei lor din peninsula, mai ales go ii i lombarzii, au adus noi reguli i noi, concep ii deț ș ș ț

 îngri!ire medicală &primitive6.7riginea medicinei germanice, înainte de cucerirea romană în 89 î.r.,era mai mult magica iș

demonistica: &"octorul (;acner* nu era mai mult decât un magician cu incanta ii i practici simbolice,ț ș

de multe ori cu strigăte puternice, sco ând demoni din corp. u ritualuri de !ertfă de sânge pentru aț

obtine mila zeilor,preotul atingea bolnavii cu degetul înmuiat în sângele victimei (<edfinger* &. =otanera venerat ca zeul vindecarii care pentru o vindecare cerea în primul rând un sacrificiu, de multe oricu sânge, în scopul de a potoli setea zeilor.>emediile terapeutice principale au fost realizate de

ierburi i plante (inclusiv vâsc, mandragora, patlagina, verbena, salvie*, impreuna cu pietre magice,ș în cuvinte i amulete magice.ș

In !urul anului 8?@ d.r apar legile goticecare interzic avort, orice fel de vră!i$ si condamnau pe celece fermecau bărba i i ciar i pe cei care se duceau la magicieni.ț ș ș

7/24/2019 ref rom

http://slidepdf.com/reader/full/ref-rom 2/12

%eodoric (8AA d r*a fost unul dintre primii care accepta administratia sanatatii pentru a restabilidrepturile i obliga iile &arciarale&$ El a sus inut că &... printre artele cele mai utile de a a!utaș ț ț

fragilitatea umana, niciuna nu poate fi plasata înainte sau în a fi considerata egale,cu medicina ...&, i,ș

de asemenea: &'minti i-vă că păcatul în ingri!rea unui om este considerata omicidiu... &.ț

Medicul său, 'ntimo, a scris cartea "ietetică între 899 i 8?.In aceasta eplică necesitatea uneiș

alimenta ii ra ionale i indica alimentele comune i utilizarea acestora: carne, peste, lapte,ț ț ș ș

medicamente, etc. 5n legea vizigo ilor privind răspunderea medicala sa spus că nici un medic arț

putea sangera o fată fără prezen a rudelor sale, cu ecep ia cazurilor de urgen ă.'u fost, deț ț ț

asemenea, stabilite taele pentru opera ii ma!ore i pentru predarea medicinei.ț șIsidoro (8@A-2*, episcop de Cevilla AA-2, este cel care a convertit la cre tinism, vizigo ii. El aș ț

fost numit "octor al Bisericii i a fost un filosof, mai degrabă decât medic în sensul strict alș

cuvântului. El a scris o lucrare monumentală în douăzeci de căr i, în care a încercat să cuprindă toateț

cuno tin ele umane de timp: EtDmologiae sau 7rigines.artea I, dedicata medicinei, este foarteș ț

interesanta pentru că eistă unele concepte fundamentale al artei medicale a timpului: &+nii se întreabă de ce arta medicinei nu este inclusa printre artele liberale. Motivul constă în faptul că în timpce ultimele tratau doar anumite cauze, aceasta le cuprindea pe toate. &4otrivit Isidoro fapt bunul doctor a trebuit aiba o retorică buna pentru a dovedi din plin deargumentele sale$ El trebuia să tie foarte bine dialectica, utila în studiul bolilor si tratamente lor$ș

gramatica pentru a în elege ceea ce ai citit$ aritmetica i geometria erau indispensabile în calculareaț șzilelor de via ă ale unei boli specifice, precum i cuno tin e de astronomie pentru a în elege rela iaț ș ș ț ț ț

dintre starea de sănătate a unui individ i stelele.El a numit medicina &a doua filosofie& contribuindș

astfel la cre terea decala!ului dintre teorie i practică despre care 'ristotel vorbise mult timp în urmă.ș ș

 ' reafirmat ideea că asisten a bolnavilor a trebuit să fie încredin ată unui preot,crezând că bolnavii arț ț

trebui să fie situat într-un anumit loc care sa fie departe de zgomotele i sunete enervante, care arș

putea să perturbe starea de liniste a bolnavilor. 5n 8F vizigot rege >ecesvindo (22-@?* a adoptat o lege, ;e isigotorum (sau ;iber iudiciorum*,care crea drepturi unificate i egale pentru to i locuitorii tărâmului. 'ceastă lege, era prea avansata iș ț ș

după câ iva ani,cand au fost învinsi vizigo i, va fi restabilită legea &civila& al feudalilor,gestionata apoiț ț

de ieraria ecleziastică, i în cele din urmă de către împăra ii germani. "espre drepturile omului el nuș țse va vorbi din nou, până la >evolu ia 3ranceză.ț

;ombarzii au dobândit cultura romanilor, lasand un semn important,provocand evolu ia saț

ulterioară.In biblioteca perfecta a secolul III, ocupau un loc de frunte tetele legislative necesarepentru gestionarea puterii i gramaticii, indispensabilul pentru a stăpâni limba latină,foarte diferită fataș

de cea vorbită.'u fost apoi tratate tenică profesională, în special de medicina, cum ar fi retete iș

ierbare."e asemenea răspândită în perioada carolingiană a autorilor clasici sa bazat pe o tradi ie deț

 învă are i tetelor conservate i reproduse în bibliotecă.. ârsta medie era de 2AG28 ani, iar dietaț ș ș

standard era carne (de oaie, de capră, de pui, de vaca si porc*, lapte i cereale.ș

>egele zeilor era 7dinn-=odan, protectorul liniei regale (gotii 'mali i dinastiilor săse ti din 'nglia*$ș ș

 încon!urat de berse<ir(oameni-urs* feroci ca lupii i val<Drior ce transportau războinici căzu i în luptă,ș ț7din era un nume magic, invocat pentru vindecare. %eriac (sau triaca*: compus medicamentos, subformă de pasta, utilizat oficial pentru a trata mu căturile de animale i durerile de stomac, preparatș ș

numai cu permisiunea medicilor si era constituita dintr-un amestec de mitridato, alcermes, zambile,si alte ierburi.Meticulozitatea cu care era realizata pregătirea acestuia, înregistrarea corectă a fiecăreidoze in registrele de preparate, verificarea legalită ii de către medic în cadrul procedurii i prezen aț ș ț

unui medic în pulverizarea de ingrediente, de obicei, efectuate în aer liber, ne face să în eleagemț

importan a i, probabil, pericolele preparatului.ț ș

 5n unele cronici vin descrise prepararea de antidoturi prin anul 98AA în grădinile mănăstirilor sau auniversită ilor: forma era solemnă, cu publicul care se putea uita in timp ce medicii si farmaci tiț ș

lucrau. 7data pregatit,antidotul pre ios era pus în vase de lut.ț ' fost aceasta, timp de cel pu in apte secole, panacea pentru multe boli i infirmitati. +n mister deț ș ș

alcimieH4otrivit unor istorici, au fost templierii, care practicau artele alcimice, să de ină reteta pentru acestț

amestec.

7/24/2019 ref rom

http://slidepdf.com/reader/full/ref-rom 3/12

4.1 Medicina.

Boli i sănătateș

ia a în Evul Mediu a fost numita &periculoasa, inumana i scurta.& ;a acea vreme, oamenii îndurauț ș

mai multă durere i mai multe suferin e decât noi astăzi.ș ț

 5n Evul Mediu erau multe boli pe care medicina timpului, nu putea sa o vindece. 'proape !umătatedintre copiii mureau din cauza bolilor infec ioase inaite de a implini 8 ani. 3emeile tinere mureau laț

na tere i barbatii mureau din accidente sau războaie.ș ș

 Medicii si frica

&Medicii nu oferă nici un a!utor real mai ales pentru că sunt îngrozi i de bolnavi&, a scris #uD dețauliac, în secolul I, iar această idee era înrădăcinată în popula ie.ț

Multi medici crezut că boala era rezultatul unei vra!i otrăvitoare$ pentru a o a neutraliza aruncau pefoc pulberi aromatice si aprideau lumanari.tineau de multe ori pe nas de o portocala umplute cuierburi uscate. 'l ii puneau pacientii lor, in sistemul de canalizare, crezand că duoarea de ecremente făcea saț

scape de boala. "oar cei bogati,isi puteau permite prezen a unui medic.ț

... &'ceasta amuleta pre iosa aduce alinare persoanelor care sufera de inflamarea creierului,ț

maniacilor, cei care suferă de angină pectorală$ salvează de la reumatism i boli ale capului i ocilor ș ș

&...'cestea au fost cuvintele unui medic portugez: 'rnold de illanova, care, în secolul III, a fost

considerat un mare celebritate. 1u este nevoie alte cuvinte pentru a face clar în ce măsură a fostmedicament în Evul Mediu. 5n multe surse agiografice se eviden iază inutilitatea medicinei. "e multe ori efortul medicului de aț

vindeca oameni de boli este luată ca o încercare îndrăznea ă a omului păcătos, care vrea saț

intervina si sa corecteze, în planurile de nepătruns ale lui "umnezeu. 'ceasta era scepticismulprezent în Evul Mediu.Vizita pacientului

tiin a medicală era într-adevăr decazuta, după întâlnirea celor doi mari cărturari de medicina anticaȘ ț

ippocrates (secolul -I î.r.* i #alen (secolul al doilea d.r.*$ marea epoca de medicina a lumiiș

antice a suferit, de fapt, în anticitatea târzie, două atacuri puternice, care au fost luate pe mai multe

fronturi: invaziile popoarelor din 1ord i cre tinismul.ș șulturile germanice, pe de o parte, aveau tendinta de a restric iona i marginaliza cultura romană, iț ș ș

deci să respingă cuno tin ele teoretice de medicina$ pe cealata parte re tinismul, atat uitatul cuș ț ș

suspiciune, dacă nu să condamne, roadele culturii păgâne ( i, prin urmare medicina teoretică*,ș

promova un mesa! nou i incontestabil de puternic: via a este ceva efemer pentru că omul este doarș ț

un pelerin pe pământ, supus la durere, boala i moartea ca pedeapsa pentru păcatul originar.ș

and &barbarii& invadat Europa, de asemenea, multe lucrări au fost distruse i cele care au putut fiș

salvate au fost de ani de zile păstrate în biblioteci mănăstire ti. 'sa deci,oamenii au uitat treptatș

multe din conceptele importante ale anticilor."e eemplu, teoria lui ipocrate potrivit căreia bolile nu sunt atribuite cauzelor supranaturale fost

complet uitată. 5n Evul Mediu (II-lea i secolele III* bolile cele mai grave au fost considerate din nou lucrareaș

diavolului. 5ntr-o viziune de acest gen medicina, de fapt, a devenit de prisos sau ciar dăunătoare, dar necesaraprocesului de purificare i ispă ire: gri!a fizica pentru cre tin,trebuita subordonata la maim celeiș ș ș

spirituale, asfel asisten a bolnavilor era considerată ca un simplu act de caritate cre tină, un mi!locț ș

pentru credincios G medic pentru a arăta dragostea lui pentru al ii bolnavi i în cele din urmă, fa ă deț ș ț

"umnezeu. 'ceastă teorie era sus inută de Irineu (aproimativ 928-?AA*, părinte al Bisericii, care considera ereticț

dualism între trup i suflet, i lement din 'leandria (98A-?98 aproimativ*, de multe ori face referireș ș

la teoriile fiziologice pentru a eplica faptele spirituale.#rigorie de 1issa, care era si el parinte alBisericii, a sus inut că organismul uman era proiectat pentru a fi sediul sufletului.ț

3ără prezen a unei tradi ii medicale, nu se pot, totu i, !ustifica mărturiile,dintre care unele dateaza dinț ț ș

secolul al II lea,despre calitati medicale prezente in colec ii etinse de tete, si nici eplica cre tereaț ș

rapidă a medicinei ca tiin ă în al doilea !umătate a secolului al I-lea.ș ț

7/24/2019 ref rom

http://slidepdf.com/reader/full/ref-rom 4/12

Medicina de est a avansat, cu toate acestea, foarte încet în timpul Evului Mediu. Ctudiile s-au bazatpe sfera religioasă i religiosii erau mult mai interesa i de îngri!irea sufletului decat a corpului. Mul iș ț ț

teologi sustineau că vindecarea era posibilă numai prin rugăciune. 5n elegerea cre tină a bolilor si leziuni a dus la construirea de spitale mari, operate de călugări: de iț ș ș

era făcut prea pu in pentru a trata pacientii, acestia erau în general bine răniti i confortati deț ș

asistente medicale religioase."e i medicina si cirurgia erau ciar i atunci strâns legate, medicii medievale păstrau o distantaș ș

clară între ele.

 5n general, medicii tratează problemele lor interne i cirurgii cele eterne, cum ar fi răni, fracturi,șlua ii, probleme urinare, amputari, boli de piele i sifilis. "e asemenea, ei au practicat bloodletting laț ș

pacientii trimisi de catre medici lor i, de asemenea, a avut gri!ă de etractii dentare, osteologie,ș

oftalmologie i obstetrica.ș

Mai mult decât atât, în timp ce cre tea popula ia ora elor medievale, condi iile de igienă s-auș ț ș ț

 înrăută it, ceea ce duce la o mare varietate de probleme de sănătate. uno tin e medicale erauț ș ț

limitate i, în ciuda eforturilor depuse de anga!a ii i institu iile medicale publice i normele religioase,ș ț ș ț ș

Europa medievală a avut un sistem adecvat de sanatate publica.Căpunul, aproape necunoscut pentru romani, pare să fi fost o inven ie galica i utilizărea lui s-aț ș

răspândit în timpul secolul al I-lea. Ini ial el era de licid i a devenit mai similar cu cel actual înț ș

secolul al doisprezecelea. 4oate au fost arabii cei care l-au dezvoltat, compus din ulei de măsline (al-Jali* i, uneori, natron (carbonat de sodiu*. El era mai târziu preparat cu ulei de masline aromat cuș

ierburi, impreuna cu grasimi animale, cenu ă i sodă.ș ș

 'u !ucat un rol important cele mai multe mituri i supersti ii despre igiena i sănătăte.7amenii auș ț ș

crezut, de eemplu, că boala era răspândit de mirosurile neplăcute. 'cesta,a stabilit că trupul eratranpirat ca rezultat al unor defecte ale sufletului. Mul i cautau remedierea bolilor lor prin medita ie,ț ț

rugăciune, pelerina!e i alte metode non-medicale.ș

 5n această perioadă, medicina a început totu i să fie recunoscută ca o profesie, pe baza uneiș

educa iei formale, un curriculum standardizat i legile recunoscute.ț ș

 5n unele regiuni, medicii au sustinut eamene înainte de a începe practica. Medicii neinstrui i pentruț

sanc iuni i amenzi, astfel încât procedura de licen ă de stat a devenit larg răspândită.ț ș ț3emeile-medic de obicei tratatau pacien ii de se feminin, iar medicii neinstruiti sau de autoînvă ati,ț ț

sau &lipitori&, de i derasi de medici educa i,erau lasati sa eperimenteze si pe om i animale.ș ț ș

 5ngri!ire medicală era foarte scumpa i doar câtiva isi puteau permite. 5n consecin ă, practicaș ț

medicală formală era practicata de Biserică care corela boala cu recompensa divină. Bolnavi iș

persoanele în vârstă ar putea fi îngri!i i de medici cu eperienta, călugări, vindecători populariț

(adesea femei, în special în zonele rurale*, în functie de clasa socio-economica a pacientului."in acest motiv, mul i bolnavi incep pelegrina!e, în speran a de a se vindeca, făcând pace cuț ț

"umnezeu. 'sta nu a oprit călugării, care erau cei mai educa i în popula ia generală, de la aplicareaț ț

a ceea ce au învă at prin copierea tetelor antice. 3iecare mănăstire avea o infirmerie în careț

remediile eistente se bazau pe plante, în conformitate cu învă ăturile lui ippocrates, cultivate înțgrădinile lor.%ratamentul la acel moment se baza în principal pe anumite produse pe bază de plante, încombina ie cu diete care specificau tipul i cantitatea de alimente i cu eercitiul fizic. "e obicei, înț ș ș

cazurile severe, sau mai avansate, putea avea loc un tratament cirurgical. 'ceasta includea, darfără a se limita la, practicile de bloodletting, amputa ii sau manipulare de oase.ț

"in cauza nesiguran ei medicinei academice, de multe ori pacientul medievale recurgea la încântatii,ț

 în special rugăciuni, sau ritualuri specifice cre tini. Era destul de frecvente crezuri în vindecăriș

miraculoase."eoarece cea mai mare parte a popula iei Europei medievale nu a trăit în ora ele în care ar fi pututț ș

beneficia de medicii educa i i nu supersti iosi,de cele mai multe ori, au apelat la vindecatori locale,ț ș țcare erau, de obicei, asistente medicale, casnice, sau simpli cunoscatori ale remediilor din plante.SPITALELE

4rimele spitale s-au format prin acordarea de asisten ă i adăpost varstnicilor, persoanelor cuț ș

andicap i la pelegriniilor care călătoresc: primele spitale evolueaza ca aziluri pentru persoaneleș

7/24/2019 ref rom

http://slidepdf.com/reader/full/ref-rom 5/12

nevoia e, mai degrabă decât ca locuri de îngri!ire.5n loc de a invoca zei păgâni, era solicitat spri!inulș

de patroni.7C4I%';I%'C termenul era bine cunoscut de antici,dar doar ca o atitudine individuala sau ca oobliga ie fa ă de ospitat: doar odată cu apari ia cre tinismului a început să fie privit ca un serviciuț ț ț ș

prestat celor nevoia i.1u putea lipsi imaginea "omnului, pentru că spitalele erau considerate precumș

locurile în care eista prezen a vindecatoare a "uului Cfânt.Cpitalele au devenit tot mai răspândite:ț

&dragostea lui "umnezeu&, mila pentru umanitate i preocupare pentru propria persoana consilideazaș

i încura!eaza aceste constructii.In mod similar, bogatii foloseau serviciile mănăstirilor sau a pu inelorș ț

spitale din mediul urban.3iecare mănăstire avea o infirmerie cu tratamente pe bază de plante.4rimele spitale au fost stabilite de către mănăstiri i au fost, în principal un refugiu pentru veci,ș

bolnavi i pelegrinilor. 5n loc de a invoca zei păgâni, invocau "umnezeu cre tin sau sfin ii patroni."e-ș ș ț

a lungul timpului ( i mai ales în secolul al doisprezecelea*, casele adiacente la unele mănăstiri auș

evoluat de la adăposturi pentru săraci (enodocia*, în special în locurile în care erau disponibilimedici eper i.'ceste spitale mai dezvoltate includeau un otel pentru turi ti i studen i nevoia i,ț ș ș ț ș

farmacii pentru cei săraci, clinici i centre pentru răni i, case pentru nevăzători, persoanele în vârstă,ș ț

orfani, bolnavi mintal, i colonii de lepro i pentru oameni de toate vârstele i din toate clasele sociale.ș ș ș

 'proape !umătate din spitale era construit afiliat direct cu manastiri, prioratelor i biserici.Multeș

spitale, în imita ie a comunită ilor religioase au formulat reguli stricte de comportament, imbracaminteț ț

standard i servicii integrate în rutina de zi cu zi. u toate acestea, contetul spiritual al spitalului așcrescut, si nu a ascuns succesele lor terapeutice. 'doptarea unui model religios nu era numaitradi ia, era el însu i un dispozitiv terapeutic de succes. u rugăciune, pacientii au fost convinsi să seț ș

a!ute singuri i de a a!uta rudele i prietenii lor i de oameni în general.ș ș ș

Faracie

Multe spitale au avut de fapt un rol educa ional i responsabilitatea de a răni i, de asemenea, de aț ș ș

lega, prin târguri i multe activită i sponsorizate de spital.%oate acestea au fost rezultatul unei buneș ț

teologii i psiologii.ș

u toate acestea, din moment ce nu erau no iunile elementare de igienă, aceste spitale au fost deț

multe ori în favoarea, mai degrabă decât a prevenirii răspândirea bolilor: nu erau scimbate len!eriile

de patK"oar in sectiile feminine se puteau ine animale.ț

Medicina din E!ul Mediu

ea mai comuna baza pentru medicina au fost tratate medievale de #alen, dar, din păcate, în ciudamare aten ie anatomia omului din afara, nu au contribuit mult la procesele care au loc in interiorulț

corpului."e eemplu, cel mai mare deficit era sistemul sangvinic. 4e de altă parte, unele func ii de bază, cumț

ar fi respiratia, au fost descrise mai bine decât în teoriile lui 4laton.#alen luase in considerare, distingandule, func iile voluntare i cele involuntare, i a atras aten iaț ș ș ț

asupra lipsei de sincronizare între puls i respira ia, dar nu cu mult mai mult decât atât ...ș ț

 5n Evul Mediu dezvoltarea medicinii a fost influen ată de cel pu in trei factori, care au scimbatț țtratamentul, statutul de doctor i sarcinile sale, metodele de tratament i diagnostic.ș ș

ondi iile igienice i alimentare au fost primul factor fundamental: mortalitea mare a acelor secole eraț ș

din cauzata de o dieta saraca, bazata aproape eclusiv pe consumul de cereale i legume iș ș

condi iilor precare de igienă$nu eistau, de fapt, sisteme de drena! eficiente, si nici nu se avea gri!aț

de igiena personală . %oate aceste cauze au avut ca efect apari ia infec iilor, epidemii, cum ar fi ciumaț ț

care a decimat popula ia, i stabilizarea în formă de patologii cronice.ț ș

 'l doilea factor a fost religia: cre tinismul a învă at pe oamenii valorile, ideologiile care au dus laș ț

formarea socială, modul de gândire i de în elegere a realitatii.ș ț

 5ntr-adevăr, într-o epocă în care omenirea era trecea printr-o perioadă critică, plăgile continue iș

tulburările războiului, biserica i religia i-a dat omului o speran ă si acesta s-a agatat de ea, iș ț șaceasta a dus la etinderea domeniului de activitate a bisericii ciar si in materii profane precum, tiin a medicală. 3aptul că pacientul i boala erau pe ordinea de zi, a adus omul medieval săș ț ș

considere boala ca o particularitate a omenirii, mo tenitor al păcatul originar al lui 'dam i Eva.ș ș

7/24/2019 ref rom

http://slidepdf.com/reader/full/ref-rom 6/12

4rin urmare, epidemiile au devenit flagelul cu care "umnezeu pedepse te pe fii săi, i sunt privite caș ș

o valoare pozitivă$ aici este profilează astfel pedagogia suferin ei care afectează reflec iile religioaseț ț

despre boala i i practicile de îngri!ire, în special în popula iile cre tine.ș ț ș

 'stfel sa născut conceptul de 7C4I%';I%'C al treilea factor, care prevedea acolienta, îngri!ire iș

ospitalitate pentru bolnavi$ prin urmare, călugări i clerici organizeaza, cu onsiliul de 7rleans (8@9*,ș

aziluri de-a lungul rutelor de pelerina!, situate în apropiere de biserici i mănăstiri.ș

%reptat ea s-a format o re ea de ospitalitate care s-a etins in întreaga Europă, urmarind itinerariulț

pelerina!elor, care erau de!a foarte difuze în secolul al I lea. "e-a lungul itinerariului >oman se

imparteau străzile spre destina iile de călătorie a sfin iilorcum ar fi Ierusalim, >oma, Cantiago înț ț#alicia."e-a lungul acestor străzi au fost înlocuite vecile enodoci (eno-do<ein, găzdui străini* cu celemai noi ospitalia$ clădirile care au fost folosite la aceste servicii au fost furnizate cu un infirmarium, oinfirmera cu o cubiculum valde infirmorum, sau camera de spital pentru grav bolnavi, o grădină deplante medicinale, o sală de facut clisme i bloodletting i o ultimă cameră cu armarium , care arș ș

putea fi sau dulap de căr i, sau un fel de prototip de farmacie.ț

"a tereaș

 5n aceste locuri au fost adăpostiti pelerini călători, copii fără familie, cazati in casele speciale pentrucopii, persoanele în vârstă, fără resurse, uneori găzduite în case pentru bătrâni, i mai alesș

persoanele cu disabilitati.onceptul de infirmus (pacient* era considerat în strânsă legătură - i, uneori, se suprapun L cu ceaș

de cer etor$ ace ti doi termeni au fost adesea pronun at împreună, ele pauperes infirmi, astfel încâtș ș ț

să fie un atribut al celuilalt.u astfel de termeni era prezentata o categorie cu un stil compozit, fără a face distinc ie între sărăcieț

economică i de urgen ă de sănătate, inclusiv, de asemenea, scilozi i vagabonzi,ș ț ș

cer etori,bătrâni,nebuni,orbi i copii. 4acientii din ospitalia erau trata i i asistati de către călugăriiș ș ț ș

de congrega ii, care, în conformitate cu medicina monaala practicau arta medicinei, dar, deț

asemenea, au si conservat-o, prin copierea tetelor clasice.alugarii utilizau in special plante pentru terapii, conform tradi iei veci, care era de!a folosita deț

egiptenii, si care erau clasificate în plantarum istoria de %eofrast i cultivate si folosite de romani.șa un tet de referin ă a avut "e simplicium medicamentorum temperamentis et facultatibus deț

#alen i Materia Medica de "ioscorides.ș

%radi ia utilizării de plante ca medicamente, ciar dacă sunt acceptate de calugari, este de origineț

păgână, deoarece agricultori erau locuitorii 4agusului, sau district rural, de a cultiva în grădinile iș

câmpurile plantele acele plante atat de pretioase$toate acestea constituiau medicina simpla care demulte ori finaliza medicina învă atilor.ț

"ar nu s-au limitat numai la eercitarea de medicina simpla, ungeau, masau, puteau rade, tunde, dar era de asemenea adept la minuere sanguinem, care sângera în măsura dreaptă, etraganduisângele si presupusul păcat al bolnavului, care era, desigur, adevărata cauză a bolii.

Ccoaterea de sângele era o practică empirică, dar fiind guvernate de proceduri codificate de doctrina,conferea luarii de sânge i flebotomiei ca arte magistrale. 5n cele din urmă călugării faceau semnulș

crucii, aplicau remediul, atenuau durerea cu gesturi rituale i eliiruri,dand de baut apa sfintita iș ș

sărutarea moa tele sfin ilor, astfel încât recuperarea sănătatii fizice coincidea cu păstrarea sanatatiiș ț

spirituale.Lipsa edicilor 

Medicii pana 9?AA au fost foarte pu ini i terapiile limitate i ineficiente. 4ână în secolul al II-lea, cuț ș ș

ecep ia celor de Calerno care vom discuta mai târziu, nu eistă coli speciale unde se predaț ș

&medicina&.Era o oarecare măiestrie în tratamentul rănilor i fracturilor, ceea ce era foarte util, având în vedereș

războaiele constante, dar despre diagnostice precise i tratamente specifice,nici nu se vorbea inca.ș;a acel moment erau, mul i medici neseriosi care mergeau pe străzi i promovau remediile violente,ț ș

de eemplu, cauterizare cu fierul fierbinte a emoroizilor. 5n plus fa ă de acestia, au eistat, medicii care au studiat în Calerno sau Bologna, două universitatiț

renumite. Bolnavii se adresau de preferin ă la călugări i preo i, ce constituiau clasa cea mai educataț ș ț

7/24/2019 ref rom

http://slidepdf.com/reader/full/ref-rom 7/12

a timpului. "esigur, acesti clerici, lipsiti de o pregătire medicală , nu erau în stare să găseascăcauzele bolii i să-i trateze tiin ific. '!utorul lor era în primul rând spiritual."ar trebuie să spunem căș ș ț

mul i dintre ei tratau bolnavi cu ierburi, obtinandu-se de multe ori risultate optime.'ltii au practicatț

ecelent interven ii cirurgicale de succes.ț

TE#APIE

 ' practica medicina era, cu toate acestea,o întreprindere periculoasă.5nainte de na terea tiin eiș ș ț

medicale, utilizarea plantelor medicinale era singura modalitate de a vindeca diverse boli. irtu ileț

atribuite remediilor naturale s-au bazat foarte mult pe calită ile simbolice care erau alocate acestora,ț

decat pe proprietatile lor reale. %recerea de la un remediu medicamentos care vindecă la cel care teotrăveste a plantelor toice corespunde foarte bine vra!itoriei.+nele plante foarte otrăvitoare suntastăzi folosite pentru prepararea unor medicamente.#eedii din plante

 5n Evul Mediu &medicii& utilizau niste plante pentru a trata anumite boli."in păcate, uneori din cauzaignoran ei medicale pacien ii mureau otrăviti.5n plus fa ă de ignoran a medicilor, medicina naturista seț ț ț ț

baza pe tradi iile populare i supersti ii. &Manualul& recomanda, de eemplu de a colecta planteț ș ț

medicinale în zile speciale ale anului considerate magice.Multe din plante utilizate atunci,sunt de asemenea utilizate ca ingrediente de bază în medicinanaturista curentă.

%ratamentele s-au bazat în principal pe po iuni si decoturi de plante, dar, si asupra râmelor, urinei iț șecrementelor animale. +nele manuscrise medicale contemplau sute de substan e terapeutice, cuț

convingerea că fiecare substan ă eistenta în natură poate fi utilizata.ț

"in unele scrierile avem cateva cunostinte despre unele dintre cele mai importante cauze de decesK$ataplasele (tărâ e, mu tar i de apă* usurau durerea la articulatii inflamate si a!uta la vindecareaț ș ș

infectiilor.Epurările erau folosite pentru a epulza boala din organism. 'mestecurile de plante sub formă de praf i miere lini titor servea pentru vindecarea ulcerelorș ș

cutanate, dureri în gât i dureri de stomac.ș

+tilizarea plantelor medicinale, în multe cazuri era amestecat cu ritualuri i incanta ii.ș ț

;'1+1#' (secolul al I-lea* este o carte (ca i o plantă* care con ine remediile la boli i, înș ț șspecial, rugăciuni in ;atină de recitat pe ingrediente, pentru a se apăra împotriva spiritelor ostile iș

agen ilor invizibili, ca elfi, demoni i otrăvuri.ț ș

+na dintre cele mai frecvente cauze de boli erau de fapt &mariolerie&(papusari* elfi, fiinte invizibileidentificate de tradi ia cre tină ca demoni. Ierburi, plante, păr i de animal i arome acestea suntț ș ț ș

ingredientele clasice ale po iuni: ;acnunga, Mandragora, 3lori de plopț

M'1">'#7>': încă numit în #ermania een<raut, &iarba vra!itoarei&, radacina Mandra<e are uneterior negru i alb în interior, cu o vaga forma umanoida care a adus fantezie antică i medievalăș ș

să o reprezinte ca un fel de omuncolo vegetale. 'cesta era folosit în tratamentul infec iilor oculare,ț

răni, muscatura de sarpe, durere de ureci, gută i celie.ș

3lori de plop i salcie: lupta impotenta.șCte!ar si E>B'I': erau folosite pentru numeroase aplica ii.ț

>'1I+ de pasare: înfă urat în piele de căprioară vindeca migrene, creierul amestecat cu unguentș

i introdus în nas este eficient împotriva durerilor de cap.ș

%esticule si rinici uscati: pulverizat i administrat cu vin trata impotenta .ș

3eci de pisica: eficace împotriva celie sau febră uartaniermi cu noduri #';BE1e: tocat i amestecă cu bere servit pentru a trata icter$ Ei erau alese cuș

noduri galbene pentru a lupta piele galbenă a pacientului.Bloodletting erau utilizate în mod obi nuit pentru a recupera sănătatea i &starea de spirit& aș ș

pacientului, precum i orice interven ie cirurgicală, de multe ori practicat de un frizer i fărăș ț ș

anestezie, era cu siguranta critică.Medicii credeau că un eces de sânge cauza boli: în consecin ă, lipitorile erau utilizate pentru supt deț

sange la pacienti.

7/24/2019 ref rom

http://slidepdf.com/reader/full/ref-rom 8/12

+nguente erau multe i amestecuri luate de gura sau aplicate pe corp erau foarte numeroase. "eș

eemplu, pentru a trata plămânii se consuma năut fiert în lapte de capră cu unt i zaăr, precum iș ș

pentru a trata tumorile glandulare erau făcute impacetari cu smocine.onfruntându-se cu boala severa, dar de fapt nu erau remedii eficiente: e de a!uns lepră i nebunie.ș

"e fapt, în acest din urmă caz, de multe ori confundau bolnavii mintali cu poseda i de demoni, maiț

ales în cazul epilepsiei, i se încerca a trata nefericitul bolnav cu sesiuni lungi de eorcizare înș

speran a de-ai elibera de demoni lor.ț

3unc ii naturale, cum ar fi strănutul, erau luate în considerare cel mai bun mod de a păstra sănătatea.ț

Medicii medievali favorizau prevenirea, eercitiul, o dieta buna si un ambient sanatos.+na dinmetodele favorite , de diagnostic era uroscopia astfel încât culoarea urinei pacientului era eaminatpentru a determina tratamentul. +n alt a!utor de diagnostic includea cercetarea pulsului i să ia probeș

de sânge.%ratamentul varia de la administrarea de laative si diuretice pana la fumiga ie, cauterizare, i luândț ș

bai calde i G sau ierburi.iar daca în Evul Mediu procedurile medicale sunt în general din plante,ș

rugăciuni, formule i vră!i, eistau, de asemenea, proceduri cirurgicale i un tratament similarș ș

proceduri moderne.Ini ial medicii asistau pacientii la domiciliu sau pacientul putea fi dus la medic$ 'cest lucru nu aț

favorizat scimbul liber de idei i eperien e între medici i de multe ori sfaturi cu privire laș ț ș

tratamentul unui anumit pacient erau ob inute prin srisori, prin trimiterea unei liste de simptome la unțalt medic."iagnosticul pacientului era, de obicei, incomplet.El consta in inspec ie sângelui, fecale, urina iț ș

eaminarea pulsului, dar numai în cazuri rare erau toate incluse.Cange era testat pentru viscozitate,temperatura, netezime, gust, spumare, rapiditatea coagulare, i caracteristicile straturilor în careș

aceasta separate.Cânge, fecale i urină se măsurate intr-un ecilibru al umorilor într-un individ."iagnosticul bolii eraș

ob inut de la conceptul de ansamblu dezecilibrului complensiv, care era un mecanism eplicativț

fundat pentru în elegerea manifestărilor clinice.ț

7bservarea, cu toate acestea, era de a considera în mod activ vizual aspectul eterior al pacientului,

 în a asculta descrierea bolii pacientului, i în inspec ia i mirosul de ecre iile sale. 7bserva ia care aș ț ș ț ținclus toate cele de mai sus era rare i cele mai multe ori un medic prescris un tratament numai laș

cererea scrisă a unui coleg sau pacientul însu i.ș

Eaminarea înceietura mâinii nu era de a evalua i măsura fluul de sange, nefiind mediciș

medievale cunocatorii ai sistemului de circula ie, ci mai degrabă de for a spasmelor inimii.ț ț

ăr ile medicale erau consultate pentru a identifica dacă este necesara o scurgere, în cazul în careț

pacientul s-ar odini sau de a eercita, dacă este necesar o scimbare de regim alimentar, sau cemedicament sau iarbă trebuie administrata.Interesant, de i artrită i reumatism erau cele mai frecvente boli, căr ile de plante i, în specialș ș ț ș

medicii prescrise remedii pentru boli legate de oci.

>emedii din plante, amestecuri i tratamentul geme erau adesea folosit ca un tratament în EvulșMediu. 5n mod evident, acest tip de tratament a avut limitele sale, impuse de Biserica atolică pentrua preveni răspândirea de eemple de eresie.'ltri de un tratament comun pentru tulburari special aconstat în prepararea pulberilor de măselari ă i cucuta i le-a pus pe coapse indurerate$ potiuni peț ș ș

bază de plante pentru a vindeca icter$ provocare de voma i sângerare pentru paralizie i disconfortș ș

abdominal$ mestecarea dafinului$ îngi itii sucul i a puneti frunzele pe buric.ț ș

%tilizarea de plante

 5n Evul Mediu tratamentul bolilor sa bazat pe utilizarea plantelor, mineralelor, si pe repaus la pat.Eraufolosite foarte mult menta, mac, aloe, fenicul(marar*, ulei, măselari ă, camfor, arsen, sulf i multe alteț ș

substan e încă.ț

"upă cum se poate observa în manuscrisele până în secolul al -lea, ierburile erau utilizate frecventpentru o varietate de scopuri in viata medieval. Este important să în elegem că aceasta era oț

perioadă în care credin ele oamenilor erau pline de supersti ii. Ei au crezut că creaturi, cum ar fi elfi iț ț ș

spiridu i erau într-adevăr eistente i că aerul era plin de puteri invizibile ale răului împotrivaș ș

conspira ii care urmau să fie găsite obiecte rimedi.mai alesobiectele din natură aveau puteri inerenteț

7/24/2019 ref rom

http://slidepdf.com/reader/full/ref-rom 9/12

care ar putea fi utilizate în acest scop. In special scrierile saon indicau plantele să fie folosite pentrutratamentul bolilor.Bauturi pe bază de plante erau amestecate cu bere, lapte, sau o et, i multe po iuni făcute cu ierburiț ș ț

erau amestecate cu miere. +nguente erau ambalate cu ierburi i unt. 'cestea erau prescrise pentruș

afectiuni comune, cum ar fi sangerari nazale, pierderea parului, arsuri solare, pierderea poftei demâncare i mu cături de câine. Ele erau, de asemenea, folosite ca amulete sau vră!i împotriva răuluiș ș

i a bolilor. Ele ar putea fi agă ate pe u a pentru a păstra vedere, vindeca nebunia, a preveni călătoriiș ț ș

obosi i sau ciar pentru a prote!a animalele lor.ț

4lantele cel mai frecvent folosite în scopuri medicinale erau: 7rz, Dpericum, 'ltea roz i 'lteașofficinalis, 'ristolocia, MalloN, cretusca, lemn dulce, valeriana, musetel si %ataneasa.P#E&A#E &E ME&I$I"A

 5n Evul Mediu deficitul de literatură scrisă i marele amestec de tradi ii orale, remedii &magie&, în ceeaș ț

ce prive te teoria, semiotica si anatomie nu a permis o erudi ie tiin ifică reală.ș ț ș ț

1o iunile erau transmise din tată în fiu sau medic oricum, printr-o rela ie directă între profesor iț ț ș

discipol. 'u fost primele indicii ale unei educa ii complete, în principal bizantină i nu de mult înț ș

domina ia italiană i cea germană in restul Europei, unde, cu toate acestea, a continuat să copieț ș

studiul de tete util pentru practica medicala care erau prezente în bibliotecile manastiresti sau ciarprivat.

 5n !urul anului O@A, in Calerno o mare medic ef numit Perome, renumit pentru stiinta sa, poseda oșcarte cu tiri de multe simptome de boala si tratamentul acesteia$ dar o coală reală a apărut doar înș ș

secolul al doisprezecelea.$'irur(ie in E!ul Mediu

4racticat în ultimă instan ă, o interven ie cirurgicală poate fi solutoria în cazurile de cancer de san,ț ț

fistule, emoroizi, cangrena si cataracta, ca i pentru tuberculoza si scrofula, ganglionilor limfatici deș

la nivelul gâtului.ea mai comuna forma de cirurgie era colectarea de sânge$ era privit ca un remediu pentru arestabili ecilibrul între fluide corpo.In acea epoca pentru a opri sangerarea cu legături, operare iș

inerea în banda!e o ernie, coase capetele nervilor tăiate i opera & idrocefalie infantil6, practicareaț ș

o mica descizatura in po iuni cranio.unele poziuni utilizate pentru a reduce durerea sau inducețsomnul in timpul interventiei cirurgicale erau potential letale.+no dintre ele e salata, vezicii biliare laun mistret castrat, Brionica, opiu, măselari ă, suc de cucuta (care, în sine ar putea fi fatală*.ț

4ână la 9?@A nu era folosit un bisturiu, dar fierul fierbinte introdus de arabi.Imediat dispre uit pentru că un contact prea intim cu corpul uman$ Manipulatori de carne i sânge, peț ș

picior de egalitate de macelarii si călăi$ acuzati de a fi criminali inselatorii, cirurgii au fost mult timpconsiderati medici inferiori, priviti cu suspiciune de către o Biserică care a considerat o interventiecirurgicala o practică abominabilă, spre deosebire de credin a cre tină, atât cat de colegii lor medici.ț ș

+nele interventii cirurgicale erau apoi delegate un subordonat, frizerul, de eemplu, care nu salimitat la operarea într-un mediu pur estetic, dar este dedicată opera iunilor reale, cum ar fi etrac ieț ț

dentară, bloodletting, îngri!ire abcese. enrD de Mondeville, marele doctor francez cirurg de 3ilip cel3rumos, a considerat cirurgi mândrii i analfabe i, prosti si complet ignoran i &, sunt un fel deș ț ț

concuren i reale ai medicilor capabili de a împărtă i cu ei practica, dar nu cuno tin ele teoretice.ț ș ș ț

Meseria de frizer, ca si cea de cirurg, era apoi unită cu cea a lăcătu ului care a împărtă it anumiteș ș

cuno tin e specifice de sectorul artizanal: o mărturie datând din secolul al -care se referă la unș ț

frizer candidat i sa cerut să creeze vârfuri de lance utile în caz de bloodletting.7pera iuni delegate la frizeri erau cu siguranta cele mai umile i cu contactul cel mai direct cuț ș

sângele,daca pe de o parte,era considerată un obiect de cult ce reprezentand sângele lui ristos, pede alta parte era dispre uit i considerat destul de periculos i otrăvitoar, astfel încât legea impuneaț ș ș

de al arunca imediat după interven iile.ț

&rill pentru c'irur(ieâteva referin e : unele erau cunoscute ;eec-carti sau carti ce cuprindeau tot despre medicina siț

cirurgie.catrea lui Bald ;eecboo<, propuse o structură curioasă pentru analiza corpului umano.Inartea I a aceastei lucrari descrie tratamentul impotriva bolilor capului ,ale ociilor, urecile,de la gât în !ospana la coapse, gambele si picioarele. 'cesta con ine proceduri pentru un număr mare de boli,ț

7/24/2019 ref rom

http://slidepdf.com/reader/full/ref-rom 10/12

cum ar fi &tumori sau abcese, boli de piele, paralizie, febră, muscaturi de sarpe, răni, viermi intestinali,etc.&. ' doua carte este &recunoa terea semnelor de boală i eforturile de a diagnostica.&ș ș

 ' constat din manuscrise originea în centre, care ereford, =incester i 7ford, care acoperăș

 întregul spectru de medicina medieval. ;eeccraft (de la anglo-saonă laece / doctor* corespundeaarta primitivă de vindecare, inclusiv retetele, mai ales pe bază de plante, cunoscute în perioada pre-moderne, ca Materia Medica. 'ceste tete erau un fel de punte între scrierile medicale anglo-saone din secolele I- i cele peș

bază de plante renascentist. &4Dsic<& corespunde artei logice, pe baza cuno tin elor naturiiș ț(4Dsica* i reprezintă o varietate de tratate bine concentrate i structurate, scris engleza evuluiș ș

mediu i în latină. %ete autotone, cum ar fi versiunea în limba engleză a %reasuri de elt de 4eterș

Cpaniei, care reflectă popularitatea unui diagnostic emis de uroscopia, previziuni astrologice,prevenirea prin dieta si tratament cu luare de sânge. %raduceri din latină, împreună cu scrierile înlimba latină, compuse sau copiate în 'nglia, atesta numeroasele comunicari constante cucontinentul.$'irur(ie si &ISSE$TI)"

$'irur(ul

Eistă pu ine referiri la operatie, cu ecep ia bloodletting. 'cest lucru se datorează probabil faptuluiț ț

că nu au eistau proceduri eficiente anestezice cunoscut până în secolul al I-lea. 'cest lucru nu înseamnă că anestezia nu a fost încercata în Evul Mediu. Multe po iuni erau cunoscute de cirurgiț

medievali i erau folosite în timpul cirurgiei.ateva dintre ele au fost folosite pentru ameliorareaș

durerii sau pentru a induce somnul, erau în sine poten ial letali."e eemplur: unul a constat dinț

salată, mate un mistre castrat , BrDonD, opiu, măselari ă, i suc de cucuta: acest ultim ingredientț ț ș

putea provoca cu u urin ă mortea.;a disec ie anatomică de cadavre era rare în Evul Mediu, înș ț ț

principal din cauza scrupulelor religioase i inteletuale.'mintim că termenul folosit pentru a descrieș

po iunea care trebuie luata pentru anestezie este &belladonna&, care, în 'nglia medievala avea altț

sens (de eemplu*putea însemna în elăciune, dezamăgire$ sau stare ame iteala sau incon tienta$ș ț ș

sau nebun, sau o planta specifică: ('rtropa belladona*mătrăgună, sau o băutură narcotica.

"upă cum poate fi în eles: mar!a de siguran ă era foarte mica un interval îngust între anestezie iț ț șmoarte eficace de depresie respiratorie. 5n consecin ă interventie cirurgicala nu era încercata, decat in cazurilor de deteriorare sau de aț

pune via a în pericol. Marea lucrare de cirurgi medievale a crescut în timpul războaielor iț ș

epidemiilor de peste.Eplorarea corpului uman ii fascina pe cirurgi medievali. 1ecesitatea de a afla ce este in interiorulunui corp uman împins câtiva cura!osi, cu stomac puternic, pentru a diseca cadavrele.7 imagine dintr-o carte ;eec, cartea medieval de medicina si cirurgie, ilustrând &omul rănit&:posibilele rani pe care un cirurg le-ar putea trata în timpul carierei sale."in păcate, această practică era puternic blocata de Biserica atolică. Biserica era, de fapt, contrara

oricarei formă de manipulare a mor ilor. 5n timpul cruciadelor era,o practică comună a găti oasețumane, pentru a facilita întoarcerea resturilor in pamant, pentru înmormântare corespunzătoare.Multi papi nu numai condamnau disec ia de cadavre, dar uneori ciar se ocupau personal să-iț

oprească. 4apii care au ac ionat impotriva disec iei erau Inocen iu al III, #rigore al I-, Citus al I-ț ț ț

lea i Boniface III.ș

+nii dintre ei amenin au cu ecomunicarea pe oricine ar fi disecat un corp uman sau fiert oasele. 5nț

plus, o Incizi ia speciala a decis că oricine era vinovat de ăr uire mor i, ar fi fost ars pe rug sauț ț ț

pedepsit în alt mod."e i se uitau cu dispre la disec ie, papiilor nu le pasa de inspec ia rănilor fatale, operatii facute deș ț ț ț

medicii de renume. &"e i necropsia nu era neapărat implicata în aceste cazuri, o anumită ancetăș

anatomică trebuia să fie făcuta.& 'ceste controale erau efectuate, de obicei, ( i acordate* în cazuri deșcircumstan e speciale, moartea preo ilor de rang înalt, papi sau nobili.ț ț

+n fapt important de men ionat este faptul că Biserica nu numai permis, dar de fapt a ordonatț

cezariana la femeile moarte în încercarea de a salva sufletele copiilor nenăscu i.ț

7/24/2019 ref rom

http://slidepdf.com/reader/full/ref-rom 11/12

Medicina în timpul Evului Mediu, sa bazat pe capacitatea de diferitelor clase de operatori: bătrâniierau tratati de către medici cu studii superioare, în calitate de călugări, sau vindecatori populare, înfunc ie de clasa de socio-economica.ț

"e i practica i procedurile medicale medievale in ziua de azi pot fi, în general, considerate veci iș ș ș

bazate pe rituri tribale, rugăciuni, incanta ii, vră!i ,dar s-au facut interventii cirurgicale si de ingri!ireț

adecvate care sunt similare cu proceduri moderne.Medicii, de asemenea, credeau în ceea ce a devenit cunoscut sub numele de "octrinaCemnături,insemna că culoarea florii i alte proprietă i ale plantelor puteau fi utile pentru tratamentulș ț

bolilor specifice.Eistau putini medici si locuiau în principal în ora e unde putea ob ine salarii i privilegii consistente.ș ț ș

1umai cei bogati puteau sa aiba un tratament adecvat,si deci Biserica era plătita de recompensadivină. 4elerina!e erau destinate în mod special pentru a face pace cu "umnezeu.ălugării, erau cei mai educati din populatia generala, aplicau cunostinte invatate din tete medicaleantice ,carora le facusera copii.Pon 'rderne era cunoscut mai ales pentru interventii cirurgicale decorectie a fistule anale, o condi ie destul de frecventa în rândul britanicilor.ț

%oti &medicii& foloseau aproimativ aceleasi remedii din plante, dar opereau în grupuri socio-economice clar distincte i cu o mare neîncredere i G sau dispre ul pentru celălalt.ș ș ț

Citua ia s-a etins de-a lungul secolelor,rezultata în persecu ia religioasă i vânători de vră!itoare,ț ț ș

care în cele din urmă a dus la eecutarea a mii de vindecatori populari, !udecati pentru ca ar avea unpact cu diavolul.I"ST#%ME"TE c'irur(icale si ... (inecolo(ice

>afturi aliniate pe pere i i dulapuri mari pline oci de o multitudine de obiecte: instrumenteleț ș

cirurgicale asezate în cutiile lor de lemn, fiare si burgie pentru trepanarea craniului, lame pentrubloodletting, ferăstraie amputare, unelte de ortopedie, traumatologie i ginecologie ca forceps iș ș

dilatatoare.1u lipseau prototipuri reale a microscopului fi i portabil.>afturile erau bine fornite incaș

din zilele lui 4ompei si erculano: linguri de filde , instrumente cirurgicale, fiole, o serie de vase deș

lut >omane,cu reproduceri a diferitelor păr i anatomice ale corpului, cu o prevalen ă a organelorț ț

interne: ficat, rinici i intestine.ș

 ' a cum este indicat în tetul înso itor, probabil va dori trapanarea, apoi curata rana si tratareaș țacesteia.+n unguent numit &cirurgicum 'postolicon& era folosit în aceste cazuri.&5n ceea ce prive te fracturaș

are forma unei fisuri. +neori se întâmplă că craniul este fracturat de o fisura i este împăr it astfelș ț

 încât nici o parte nu este mai mare decât celălalt i nu este sigur dacă fractura se etinde ciar i înș ș

craniu. 4entru a afla, pacientul ar trebui să ină gura i nările încise i apoi sufla cu putere$ în cazulț ș ș

 în care aerul iesea din fisura tim că craniul este fracturat pana în creier. %ratamentul e aceasta: înș

cazul în care rana este îngusta, aceasta lărge te pu in să fie împiedicata sangerarea,si se foreazaș ț

imediat cu instrumentul de fier, foarte atent, de ambele păr i ale ranii. Ce fac multe gauri, i apoi seț ș

taie craniul pe ambele parti cu un bisturiu (spatumina*, astfel încât incizia sa se etinda pana la

marginea fisuriii. 5ndepărta i cu gri!ă puroiul care vine cu o pânză de mătase sub ire introdus lateralț ț între creier i craniu, cu a!utorul unei pene ... Qapoi medicati ...R. &ș

 5n timpurile antice i medievale, pietre vezicii urinare erau îndepărtate cu o metoda numita &elso& înș

memoria descrierii detaliată a elsus în lucrarea sa "e Medicina (II, ?* .4otrivit lui i conform luiș

>ogerius (irurgie, III, F9-F2 *, după ce pacientul nu a mancat mai multe zile, calculul coboara întractul urinar. Manuscrisele lui Ioan 'rderne (tatăl cirurgiei engleză, sec I* con in desene privindț

modul in care calcul iese din penis dupa ce era ecizat. 5n cadrul procedurii tradi ionale, însă, medicul introducea un deget in anus, pentru a manevraț

coborârii calculele în vezică, între timp apăsa si din eterior să a!ute i să controleze mi carea.ș ș

"upă ce calculul este împins la iesirea din vezica urinara, dupa care este indepartata cirurgical.

7pera iunea (ca si azi* avea loc in spate. 'cest lucru este arătat în miniatură, cu pacientul în pozi iaț țtradi ională, picioare indoiate ca un foarfec,tinute imobile de asisten i (discipuli*, în timp ce cirurgulț ț

etrage calculul printr-o incizie de sângerare.Cunt descrise de asemenea tratamentele anterioare i următoare, după cum urmează:ș

7/24/2019 ref rom

http://slidepdf.com/reader/full/ref-rom 12/12

&"acă eistă o piatra in vezica urinara, asigura i-vă dupa cum urmeaza: asezati pe o bancă oț

persoana puternica, cu picioarele pe un scaun$ pacientul sta pe poala lui, cu picioarele legat de gâtcu un banda!, sau ecilibrat pe umerii asistentului."octorul este în picioare în fa a lui i introduceț ș

două degete de la mana dreapta in anus, apăsând cu pumnul stang pe pubisul pacientului.%inandvezica urinara de sus cu degetele, o manevra pentru a identifica cat de mare era calculul $ 'stfel,identifică ceea ce bloceaza urinarea."acă dori i pentru a etrage calculul, acesta a pus o dietă u oară sau post negru timp de două zile.ț ș

 ' treia zi se cauta calculul, îl aduce la intrarea in vezica urinara i cu două degete ridicate în anus,ș

este incizat longitudinal cu un instrument special, i se etrage calculul.ș"islocarea spinării prin agitare pe o scară. In tasarile vertebrale,a fost meritul grecilor pentru tenicimedicale progresive cu o ecep ie: metoda brutală a reduce dislocare spinării,era agă at pacientulț ț

(sau victimă* pe o scară care este coborâtă la sol pe verticală, astfel încât să se miste vertebredislocate în plasarea corespunzătoare. 'cest proces este descris în secolul al cincilea în tratatul lui ipocrate pe articula ii (4eri 'rtron*,ț

capitolul FF, copiate i ilustrată patru secole mai tarziu de 'pollonius în cartea Entorse capitolul ?.Inș

conformitate cu tradi ia lui ipocrate, cocoa a, luata în considerare ca fiind incurabilă, ea poate fiț ș

tratată prin miscarea pacientului legat de o scară. 'ceastă procedură i a urmat în detaliu în tetul înso itor. &azurile în care curbura este scăzută înș ț

măduva spinării sunt tratate cel mai bine cu capul în !os. ... inveliti scara ... puneti pe ea pacientul pespate, folosind banda!e moi, dar puternice,legati gleznele de scara prin legarea picioarelor împreună,de mai sus i mai !os de genunci, i legandul le!er la solduri si piept, strânge i bra ele i mâinile,ș ș ț ț ș

 întinse de-a lungul corpului, dar nu de scara.'tunci ridica scara de un turn mare sau de o casă.%erenul trebuie să fie ferm i asisten i bine pregăti i, astfel încât să cadă scara încet i pozitieș ț ț ș

verticala ... Este mai bine să-l coboare de pe un stalp , cu un scripete ... agitare cu un astfel deaparat, dar este forma urata pentru a discuta detaliile.azurile în care curbura este ridicat pe sira spinarii sunt tratate cel mai bine cu picioarele în !os. ...;ega i pacientului ferm de scara la piept, si mai le!er în !urul gâtului, doar să-l păstra i drept.'sezareaț ț

capului la partea de sus a scării. ;egati restul corpului le!er aici i acolo, doar să-l păstra i in pozitieș ț

strict verticale.;egati strans piciorele intre ele, dar nu de scară, astfel încât acestea sunt înconformitate cu spatele &. 5n ultima vreme, până în secolul al I-lea, aceste proceduri erau încă folosite în medicină, i, deș

asemenea, în pedepse corporale.