7/22/2019 Ref Iorga Bun

1/4

"Un popor care nu i cunoate istoria este ca un copil care nu -i cunoateprinii."

Ai cunoate rdcinile reprezint, aa cum bine sublinia colosalul istoric Nicolae Iorga, un gest nu doarde patriotism (dupprerea noastr, putnd fi considerat cea mai emoionant dovad de iubire fa de ara ta),ci i o certitudine a propriei identiti. Pentru a confrunta viitorul cu fruntea sus, pentru a ne pzi de ndoctrinrii false dileme, e necesar o cunoatere temeinic a originilor noastre att ca etnos, ct i ca limb.

Asupra locului de formare a limbii si poporului roman au existat discutii care continua si in prezent dar

originea latina este de netagaduit. Teorii asupra locului de formare :

1. Formarea la nord de Dunare, teorie sustinuta de catre Dimitrie Cantemir, reprezentantii Scolii Ardele

si Bogdan Petriceicu Hasdeu.

2. Formarea limbii si poporului roman la sud de Dunare, ide sustinuta de burghezia maghiara, si se

numeste teorie imigrationista. In viziunea acestora ne-am format ca si popor in sudul Dunarii de unde amimigrat apoi spre nord. Aceasta teorie este sustinuta partial si de catre Ovid Densusieanu si Alexandru Philipide.

Al Philipide considera ca romanii s-au format in Moesia de unde au venit in trei valuri : spre sud

macedoromanii, spre veste istroromanii si spre nord dacoromanii. In partea Nordica populatia daco-romana se

stabileste intre sec V-VIII astfel: popularea initiala a Banatului Crisanei, Maramuresului si Moldovei si

popularea finala a Ardealului, Olteniei , Muntenie si Dobrogei.

3. Formarea limbii si poporului roman pe ambele maluri ale Dunarii , teorie sustinuta de Nicolae Iorga,

Sextil Puscariu, Al Rosetti si C-tin Daicovici.

Aceasta teorie a fost susinut de Constantin Daicoviciu,Nicolae Iorga iVasile Prvan. Etnogenezaproto-romnilor prin romanizareaTracilor (Dacii fiind, dupHerodot,partea de nord a Tracilor i cei mai vitejidintre Traci) a avut loc pe ambele maluri ale Dunrii, ntre frontiera de nord a Imperiului iLinia Jireek,indiferent de durata dominaiei romane (care, pe malul sudic, nMoesia i nScythia minor,a durat ase secole).Separarea Daco-Romnilor nord-dunreni de Istro-Romnii, Aromnii i Megleniii sud-dunreni nu provinedin migraii ale proto-romnilor, ci din imigraia n zon aSlavilor, care au izolat diferitele populaii est-romanice unele de celelalte, ceeace explic diferenele observate ntre cele patru limbi romaniceorientale.Nicolae Iorga denumea bazinul

Dunriide Jos

: Vatra strromn.Pentru Iorga, n spaiul sud

-est

european a existat o realitate etnic i lingvistic distinct creia i-a consacrat numeroase cercetri. Ocupndu-se de trecutul romnilor din spaiul balcanic, el declar c face o restituire de drept n folosul alor mei, iar nanii 1913-1927 afirma s nu ni uitm de dnii. Interesul constant pentru aromni a lui Iorga are mai multeexplicaii care se cumuleaz n originea sa subdunrean. El consider c romnii din sudul Dunrii erau urmaiai tracilor i al ilirilor. Romnii din Pind, altdat i cei din Balcani, ce poat n istorie la fel ca i fraii lor de laDunre i Carpai numele de vlahi, pe care li l -au dat bizantinii, la fel ca i germanii, slavii i maghiarii i cares-au denumit numai o parte din ei, aromni sau armni, formeaz o parte separat, izolat, n mare msurdesnaionalizat i mpiedicat de a forma un stat separat n cadrul romanitii rsritului. Constatmrecunoaterea foarte clar a lui Iorga a autotohtoniei aromanilor in partile central sudice aleBalcanilor.Subliniind identitatea aromnilor cu dacoromnii , Nicolae Iorga afirma ca limba folosita de aromni

nu era altceva decat un dialect al limbii romne provenita de o parte si de alta a Dunarii, din latina populara

evoluata in mod specificin secolele de sfarsit ale antichitatii.

Nicolae Iorga la fel ca si, marii fundatori, consider leagnul etnogenetic (vatra strromn) spaiulformat din trei regiuni: Dacia (actuala Romnie, exceptnd Moldova i Bucovina), Moesia Inferior (actualaSerbie i nordul Bulgariei) i Scitia Minor. Este vorba un teritoriu situat la nord de linia Jireek, linie caresepar pe tracii romanizai de tracii elenizai.

Iorga sublinia dimensiunea rural, agricol existentei acestori romni precum si indeletnicirile sale:calitatea de militari, de cruari, negustori, hangii, meteugari, hangii, argintari, constructori,

Aceast teorie susine c etnogeneza poporului, dar i formarea limbii, s-a produs pe ambele maluri aleDunrii, la nord i sud, pn la linia Jireek. Procesele de continuitate romanic, dar i de difereniere, suntasemntoare cu cele din alte spaii romanice (italice, galice sau iberice), fr s asistm la dislocripopulaionale importante, cu excepia istroromnilor spre vest, aa cum am menionat, ale valahilor dinMoravia spre zonele septentrionale, i ale valahilor din vestul Bulgariei spre Tesalia, acetia formnd ceea ce

http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Daicoviciuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Iorgahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_P%C3%A2rvanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tracihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dacihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Herodothttp://ro.wikipedia.org/wiki/Herodothttp://ro.wikipedia.org/wiki/Linia_Jire%C4%8Dekhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Linia_Jire%C4%8Dekhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Linia_Jire%C4%8Dekhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Moesiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dobrogeahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dobrogeahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Slavihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Slavihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limbi_romanice_orientalehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limbi_romanice_orientalehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Iorgahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dun%C4%83reahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dun%C4%83reahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dun%C4%83reahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dun%C4%83reahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Iorgahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limbi_romanice_orientalehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limbi_romanice_orientalehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Slavihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dobrogeahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Moesiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Linia_Jire%C4%8Dekhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Herodothttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dacihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tracihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_P%C3%A2rvanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Iorgahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Daicoviciu

7/22/2019 Ref Iorga Bun

2/4

bizantinii au numit Marea Valahie ( ). Firete, leagnul etnogenetic este ns controversat, camrime i contur, pentru c ntre romanizarea tracilor (dacilor) i prima atestare a termenului valah(Kedrenos, secolul al X-lea) nu exist informaii limpezi n sensul susinerii ideii de continuitate. Totui, nimeninu poate nega existena acestor limbi (dialecte) romanice orientale, ceea ce nseamn c au existat i oameniicare le-au vorbit nentrerupt, pn la venirea migratorilor (avari, slavi, bulgari sau huni).

Dovedind o impresionant mobilitate intelectual, o erudiie remarcabil, a abordat o mare varietate a

domeniilor de creaie, manifestndu-se ca poet, dramaturg, portretist, dar i istoric literar, elabornd sintezefundamentale. Desigur, cea mai important i interesant prestaie a lui Nicolae Iorga a fost istoriografia. Dupun travaliu titanic a adunat i colaionat mii de documente referitoare la istoria romnilor.

In vasta sa oper, Nicolae Iorga a abordat multiple domenii ale culturii si civilizatiei romnesti si

universale. Geniu universal, el a avut uluitoarea capacitate sa abordeze exhaustiv si ntr-un tot unitar istoria,

cultura si civilizatia poporului romn, vzut nu ca o entitate metafizic, ca o plsmuire a mintii abstracte, ci cao urias fiint, trecut prin multe lupte, ncercri si suferinte (...) care astzi e n stpnirea unei mosteniri, unuipatrimoniu de traditii, de datini, de istorie trit, care face originalitatea lui. n domeniul istoriei patriei, el aelaborat monografii si sinteze de mare valoare, ca savant, patriot si om politic implicat plenar n evenimente

viznd originea, unitatea si refacerea unittii statale a poporului romn. Mrturie stau si cele aproximativ 70 de

articole publicate n ziarul Neamul romnesc si apoi n trei emotionante volume cu titlul Rzboiul nostru nnote zilnice, care reconstituie cuvntarea tinut la serbarea pentru Unirea tuturor romnilor, n noiembrie 1918,la Teatrul National din Iasi.

Referindu-se la Romnia Unit prin jertfe de snge, el o consider de acum vesnic n hotarele ei, () n ciudainvidiei si a urii dusmanilor nostri seculari, din dou motive: pentru c un popor ntreg a voit-o si pentru c ea

nu nftiseaz dect ndeplinirea, fatal, a unei idei pe care au pstrat-o ca o sfnt comoar, veacurile.

Argumente pentru

1. Geto-dacii au fost o populaietracicde limbindo-europeandin grupul satem(limba latin fiind dingrupul centum) care tria n bazinele Dunrii de jos i alMariei, corespunztoare mpririloradministrativ-teritoriale Diocesis Thraciae i Diocesis Daciae. n aceste regiuni ntinse, populaiaromanic s-a aflat n interiorul statului roman timp de circa ase secole la sud (n contrast cu perioadascurt de 165 de ani n cazul Daciei nord-dunrene), fr ca schimburile comerciale, transhumana iamestecul populaiilor s fi ncetat, aa cum o dovedesc tezaurele, patronimeledin inscripii i izvoarelevremii.

2. Prezenta geto-dacilor este atestata de numeroase dovezi a continuitatii lor dupa cucerirea romana3. Campaniile in Dacia Traiana ale mpratului roman Constantin, podul construit peste Dunre n 328

ntre Sucidava i Oescus, reanexarea unei pri a Daciei Traiana de ctre Constantin cel Mare [9],faptulc titlul Dacicus Maximus luat de Constantin n 336 e.n. dovedete o rennoire a unui anumit control alimperiului roman n Dacia Traiana sunt elemente mai puin incluse n argumentele pro i contra.

4. LingvitiiSkok iKonstantin Jireekau determinat c romanizarea s-a produs cu precdere la nordulunei linii pornind din actualaAlbanie (parte din fostul Diocesis Illyricum, slab romanizat) i trecndprinMacedonia, regiunea Serdica (actualaSofia), Munii Haemus (actualiiBalcani i Scythia minor(Dobrogea). La sud de aceast linie, Tracii s-auelenizat. Prin urmare, limbaromanic oriental,supranumit de lingvitiprotoromn, s-a vorbit la nord de linia Jieekpn la limita extrem nordicatranshumanei pstorilor romanici, limit care pn n secolul XI est imposibil de determinat cu precizie,dar istoricii presupun c includea cea mai mare parte a actualei Romnieii.

5. Cronicarii bizantiniTeofan Spovednicul i Teofilact din Simocatta atesteaz c n sec. VI, populaiaromanic era prezent n imperiu[5].Astfel, continuitatea populaiei latinofone din bazinulDunrii deJos este atestat, chiar dac nu i se poate defini o arie de rspndire precis i fix nainte de sec. XI.Imposibil de asemenea de determinat procentul populaiei romanice printre celelelte n diferiteleteritorii, darTheodor Capidan,Constantin Daicoviciu,Constantin C. Giurescu,Nicolae

Iorga iAlexandru Xenopol au presupus-o majoritar n jurul marilor masive muntoase, unde se putea

http://ro.wikipedia.org/wiki/Tracihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tracihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tracihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Indo-europenihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Indo-europenihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Indo-europenihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mari%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mari%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Originile_rom%C3%A2nilor#cite_note-9http://ro.wikipedia.org/wiki/Originile_rom%C3%A2nilor#cite_note-9http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Skok&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Konstantin_Jirecekhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Konstantin_Jirecekhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Konstantin_Jirecekhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Albaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Macedoniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sofiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sofiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Balcanihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dobrogeahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dobrogeahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Grecihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Limbi_latine_orientale&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Limbi_latine_orientale&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Limbi_latine_orientale&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Teofan_M%C4%83rturisitorulhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Theofilact_din_Simocattahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Originile_rom%C3%A2nilor#cite_note-T.J._Winnifruth_2003.2C_page_44-5http://ro.wikipedia.org/wiki/Originile_rom%C3%A2nilor#cite_note-T.J._Winnifruth_2003.2C_page_44-5http://ro.wikipedia.org/wiki/Dun%C4%83reahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dun%C4%83reahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dun%C4%83reahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Theodor_Capidanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Daicoviciuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_C._Giurescuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Iorgahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Iorgahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Xenopolhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Xenopolhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Iorgahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Iorgahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_C._Giurescuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Daicoviciuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Theodor_Capidanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dun%C4%83reahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dun%C4%83reahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Originile_rom%C3%A2nilor#cite_note-T.J._Winnifruth_2003.2C_page_44-5http://ro.wikipedia.org/wiki/Theofilact_din_Simocattahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Teofan_M%C4%83rturisitorulhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Limbi_latine_orientale&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Grecihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dobrogeahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Balcanihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sofiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Macedoniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Albaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Konstantin_Jirecekhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Skok&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Originile_rom%C3%A2nilor#cite_note-9http://ro.wikipedia.org/wiki/Mari%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Indo-europenihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Traci

7/22/2019 Ref Iorga Bun

3/4

7/22/2019 Ref Iorga Bun

4/4

tran Tudor din Vladimiri cu steagul nemuritorului nostru vultur, ntre un Naum Rmniceanu, monahul muntean

de snge ardelenesc, si ntre un Gheorghe Lazr (...) si unul si altul propovduind despre Dacia noastr. Elcreiona hotarele Daciei ntre Nistru, Marea Neagr, Dunre, Panonia, Moravia si Podolia, (...) peste Nistru,

Podolia, pn la apa Buhului si peste Dunre Misiile amndou, crora le zicem acum Dobroge si o parte de

Iliria. Aceasta s fi fost Dacia.Titanul spiritului national ncheie patetica sa cuvntare cu ndemnul S fim vrednici de ce avem!.