Reductibilitatea clauzei penale

10
Reductibilitatea clauzei penale Legea permite părţilor să stabilească ele însele cuantumul despăgubirilor pentru situaţia neexecutării culpabile a obligaţiilor. Este astfel realizată o evaluare convenţională printr-o stipulaţie ce poartă denumirea de clauză penală. Scopul clauzei penale este de a înlătura dificultăţile aprecierii în justiţie a cuantumului daunelor – interese, având în vedere şi faptul că evaluarea prejudiciului la momentul producerii sale poate fi costisitoare şi dificilă. De asemenea, creditorul este în cunoştinţă de cauză cu privire la forma reparaţiei şi la valoarea despăgubirilor ce le va obţine. În Noul Cod civil, temeiul juridic al clauzei penale îl constituie art.1.538 alin. (1) ce prevede „clauza penală este aceea prin care părţile stipulează că debitorul se obligă la o anumită prestaţie în cazul neexecutării obligaţiei principale”[1]. În principiu, Noul Cod civil nu schimbă regimul juridic al clauzei penale, prin raportare la vechea reglementare, ci doar sistematizează într-un mod coerent normele privitoare la această instituţie. Există însă unele modificări notabile, una dintre ele vizând posibilitatea instanţei de judecată de a reduce clauza penală în cazul în care aceasta este vădit excesivă. Problema reducerii clauzei penale în Codul civil anterior În reglementarea anterioară şi în acord cu practica judiciară constantă[2], instanţa nu putea reduce cuantumul clauzei penale. Potrivit art.1087 din vechiul C.civ., “când convenţia cuprinde că partea care nu va executa va plăti o sumă oarecare drept daune-interese, nu se poate acorda celeilalte părţi o sumă nici mai mare, nici mai mică”. Singura excepţie exista în 1

description

jur.2015

Transcript of Reductibilitatea clauzei penale

Reductibilitatea clauzei penale

Legea permite prilor s stabileasc ele nsele cuantumul despgubirilor pentru situaia neexecutrii culpabile a obligaiilor. Este astfel realizat o evaluare convenional printr-o stipulaie ce poart denumirea de clauz penal.Scopul clauzei penale este de a nltura dificultile aprecierii n justiie a cuantumului daunelor interese, avnd n vedere i faptul c evaluarea prejudiciului la momentul producerii sale poate fi costisitoare i dificil. De asemenea, creditorul este n cunotin de cauz cu privire la forma reparaiei i la valoarea despgubirilor ce le va obine.nNoul Cod civil, temeiul juridic al clauzei penale l constituieart.1.538alin. (1) ce prevedeclauza penal este aceea prin care prile stipuleaz c debitorul se oblig la o anumit prestaie n cazul neexecutrii obligaiei principale[1].n principiu,Noul Cod civilnu schimb regimul juridic al clauzei penale, prin raportare la vechea reglementare, ci doar sistematizeaz ntr-un mod coerent normele privitoare la aceast instituie. Exist ns unele modificri notabile, una dintre ele viznd posibilitatea instanei de judecat de a reduce clauza penal n cazul n care aceasta este vdit excesiv.Problema reducerii clauzei penale n Codul civil anteriorn reglementarea anterioar i n acord cu practica judiciar constant[2], instana nu putea reduce cuantumul clauzei penale. Potrivit art.1087 din vechiul C.civ.,cnd convenia cuprinde c partea care nu va executa va plti o sum oarecare drept daune-interese, nu se poate acorda celeilalte pri o sum nici mai mare, nici mai mic.Singura excepie exista n caz de executare parial a obligaiei, cu amendamentul c instana avea facultatea, iar nu obligaia reducerii penalitii[3], cci potrivit art. 1070 din vechiul Cod civil,penalitateapoatefi mpuinat de judector().Prevederile acestui articol se interpretau prin prisma art. 1.101 vechiul C.civ. care condiionau valabilitatea plilor pariale de acceptarea creditorului. Prin urmare, art. 1070 se aplica numai cnd creditorul accepta plata parial fcut de debitor ori cnd asemenea plat era permis prin contract[4].Astfel cuantumul daunelorinterese stabilit prin clauza penal, era, potrivit art. 1087 din vechiul Cod civil, nemodificabil, postulndu-se explicit i imperativ regula intangibilitii judiciare a clauzei penale, instanele atandu-se fr rezerve interdiciei prevzute de lege[5]. Evident, avem n vedere situaia n care a fost stipulat o clauz penal, fr a exista o alt prevedere contractual prin care prile au prevzut posibilitatea limitrii penalitilor.n literatura de specialitate[6]s-a considerat c soluia din Codul civil din 1864 era rmas n urm fa de cea pe care o gsim n alte sisteme de drept cum ar fi cel italian sau cel elveian, ce recunosc judectorului posibilitatea de a interveni, atunci cnd aceasta se impune, pentru a modifica n sensul creterii sau al micorrii cuantumului clauzei penale convenite de pri. n acelai sens a procedat i legislatorul francez. Dispoziiei cuprinse n art. 1152 C.civ. francez ce stipuleaz c n principiu nu poate fi mrit sau micorat suma convenit de pri drept clauz penal, i s-a adugat un nou alineat[7], potrivit cu care judectorul poate chiar din oficiu s modereze sau s mreasc penalitatea convenit de cocontractani dac aceasta este n chip manifest excesiv sau derizorie. Aadar, n Frana, principiul interveniei judectorului n sensul posibilitii modificrii clauzei penale este considerat de ordine public[8], prile neputnd nltura prin convenia lor aceast putere ce i-a fost conferit de lege[9].n doctrina clasic[10]s-a apreciat c soluia din legislaiile altor state privitoare la posibilitatea intervenirii judectorului, dei echitabil, ncalc nsui scopul pentru care a fost instituit clauza penal i anume nlturarea apelului la justiie pentru fixarea daunelor. Dac s-ar fi admis ca instana s poat reduce clauza penal, aceasta nu i-ar mai fi ndeplinit rolul su esenial de a constrnge la executarea obligaiei ntruct nu ar mai fi reprezentat o ameninare pentru debitor[11]. Ea nu ar mai fi fost util, deoarece, indiferent de cuantumul clauzei penale, n caz de neexecutare debitorul ar fi fost obligat doar la valoarea prejudiciului, sum pe care oricum ar fi datorat-o i n lipsa clauzei penale.Reductibilitatea clauzei penale nNoul Cod civilDin economiaart. 1538N.C.civ. deducemregulapotrivit creia n caz de neexecutare, debitorul datoreaz penalitatea prevzut n contract. De la aceast regul, legiuitorul a dispus dou excepii: 1. reducerea ei cnd obligaia principal a fost executat n parte, iar executatea a profitat creditorului; 2. reducerea ei cnd clauza penal este excesiv, instana constatnd c penalitatea este mult disproporionat fa de prejudiciul pe care prile l-ar fi putut anticipa la ncheierea contractului.Observm c ambele excepii rmn la aprecierea instanei, aceasta nefiind obligat s procedeze la reducerea penalitilor. Prima excepie reprezint o reiterare a art. 1070 coroborat cu art. 1.101 din vechiul Cod civil.Cu privire la a doua excepie de la regula enunat, art. 1.541 alin.(1) lit.b) N.C.civ. prevede cinstana poate reduce penalitatea n mod excepional, atunci cnd este mult disproporionat fa de prejudiciul ce putea fi prevzut de pri la ncheierea contractului, iar alin.(2) stipuleaz cpenalitatea astfel redus trebuie, totui, s rmn superioar obligaiei principale.Legiuitorul a vizualizat astfel n clauza penal un profund caracter punitiv, care n opinia noastra va prevala caracterului reparatoriu n noua reglementare.Opinm c, n orice caz, noile dispoziii vor nate discuii i practic judiciar neunitar, ntruct legiuitorul nu a definit termenul de excesiv, ceea ce nseamn c va rmne n sarcina instanelor s fac o astfel de apreciere. ntr-o soluie dat nainte de intrarea n vigoare a Noului Cod civil, s-a considerat c o clauz penal de 6% pe zi ntrziere n materie comercial nu constituie clauz penal excesiv[12], n timp ce tribunalele arbitrale au considerat c o valoare de 1% pe zi ntrziere nfrnge flagrant nivelul clauzelor penale obinuite i rezonabile prevzute de diverse dispoziii legale.n literatura de specialitate anterior noului cod[13]s-a afirmat cdepirea prejudiciuluinu trebuie s fie mai mare de 25-30% n contractele civile i 30-40 % n contractele n care caracterul lucrativ este pregnant (cele dintre profesioniti). Sau, n orice caz, reducerea clauzei penale ar trebui fcut la o limit rezonabil, eventual dublul valorii prejudiciului produs[14].Reamintim ns c Noul Cod civil prevede c penalitatea trebuie considerat mult disproporionat n raport de prejudiciul pe careprilel-ar fi putut prevedea la ncheierea contractului,iar nu inndu-se cont de prejudiciul efectiv suferit. n practica judiciar francez[15], a fost ales, din contr, tocmai acest din urm criteriu. Instanele din Frana au n vedere, n acelai timp, penalitile stipulate n mod obinuit n acelai tip de contracte, precum i cauza obligaiei cu clauz penal. Putem observa astfel c n reglementarea francez, analizarea clauzei penale sub aspectul excesivitii ne amintete despre evaluarea judiciar, ceea ce subliniaz un veritabil caracter reparatoriu.Reglementarea din Noul Cod civil face abstracie de prejudiciul efectiv suferit. Considerm c raiunea legiuitorului a fost de a sublinia caracterul preponderent punitiv al penalitii, fr a obliga creditorul s fac dovada unui lucru pe care ambele pri au voit s l nlture: proba prejudiciului, astfel cum se ntmpl n legislaia francez. De altfel, art. 1538 alin. (4) prevede:creditorul poate cere executarea clauzei penale fr a fi inut s dovedeasc vreun prejudiciu.n funcie de circumstane, prile contractuale i pot cunoate sau nu slbiciunile de pia. O neexecutare a obligaiilor uneia dintre pri poate conduce uneori la intrarea n insolven a celeilalte, ceea ce produce prejudicii n lan. Creditorul ar putea dori astfel s se asigure de buna-credin a cocontractantului cu privire la plat, iar o penalitate apstoare poate determina debitorul s-i execute obligaia. Astfel, aceeai penalitate poate fi echitabil ntr-un contract, pe baza unor considerente subiective ce deriv exclusiv din raporturile dintre pri, i excesiv n alt contract. Legiuitorul nu a stabilit criterii limitative, ci unul generic: prejudiciul pe care prile l-ar fi putut prevedea la ncheierea contractului. Alturi de acest criteriu n funcie de care se stabilete excesivitata penalitii stipulate, exist i condiia imperioas a unei disproporii vdite ntre cele dou elemente supuse comparaiei de ctre instana de judecat: prejudiciul previzibil i penalitatea.Din dispoziia potrivit creiainstana nu poate reduce penalitatea (art. 1.541 alin.1 N.C.civ), am putea fi tentai, apelnd la o interpretareper a contrario, s conchidem ca ea poate fi majorat, instana putnd conferi despgubiri mai mari dect cele prevzute. n realitate ns, spre deosebire de intervenia legiuitorului francez care prevede expres posibilitatea majorrii clauzei penale cnd ea este derizorie [16], legiuitorul romn a ales pe cale de excepie de la art. 1538 N.C.civ. doar reducerea acesteia[17].Fiind astfel vorba de norme de excepie, vor fi interpretate restrictiv n acord cu principiulexceptio est strictissimae interpretationis et aplicationis.Pentru aplicarea acestei reguli nu mai este necesar s apelm la tradiia dreptului roman, ci la normele dreptului pozitiv. n virtutea art. 10 N.C.civ.,legile care derog de la o dispoziie general, care restrng exerciiul unor drepturi civile sau care prevd sanciuni civilese aplic numai n cazurile expres i limitativ prevzute de lege[18].n literatura de specialitate anterioar intrrii n vigoare a Noului Cod civil[19]au fost evocate n general i propuneride lege ferendan vederea majorrii clauzei penale cnd aceasta este insuficient, modic, simetric dup cum o i poate micora cnd este excesiv. Pentru argumentele enunate deja, apreciem c ele nu au prins contur n cuprinsul noii reglementri.De asemenea, dac n legislaia francez s-a prevzut expres c judectorul poate interveni chiar i din oficiu, acest lucru nu s-a realizat n cazul Codului civil romn. Considerm ns c instana de judecat se poate sesiza din oficiu cu privire la disproporia vdit a penalitii i s o reduc. Intervenia instanei din oficiu reiese dintr-o interpretare sistematic a normelor ce reglementeaz clauza penal. Dac la art. 1.538 legea vorbete despre conduita prilor,creditorul poate cere,debitorul nu se poate libera,creditorul este ndreptit, ceea ce sugereaz disponibilitatea prilor, la art. 1.541 legiuitorul prevede cinstana nu poate reduce penalitatea dect atunci cnd (), ceea ce sugereaz tocmai rolul activ, adic posibilitatea de a cenzura din oficiu penalitatea excesiv. Legiuitorul face abstracie de o solicitare a debitorului, deci de principiul disponibilitii, incluznd n puterea rolului activ intervenia instanei. Dincolo de o interpretare sistematic, din dispoziia art. 1.541 alin.(3) ce prevede corice stipulaie contrar se consider nescris, reiese caracterul imperativ, de ordine public al normelor ce reglementeaz reducerea clauzei penale. Aadar, caracterul de excepie al reducerii clauzei penale nu reflect, n opinia noastr, numai nuane de drept substanial, ci i de drept procesual.Menionm c atunci cnd prile au deghizat o clauz limitativ de rspundere sub forma unei clauze penale, stabilind o limit derizorie a daunelor-interese, clauza penal poate fi anulat n msura n care limiteaz n mod ilegal rspunderea contractual, cum ar fi, spre exemplu, n cazul neexecutrii datorate inteniei sau culpei grave[20]. De altfel, Noul Cod civil prevede expres n acest sens c nu se poate exclude sau limita, prin convenii sau acte unilaterale, rspunderea pentru prejudiciul material cauzat altuia printr-o fapt svrit cu intenie sau din culp grav. (art. 1.355.alin.1). Fiind nul clauza penal deghizat, creditorul i va putea acoperi prejudiciul apelnd la evaluarea judiciar.Problema aplicrii legii n timpPotrivitart. 6alin. (2) din N.C.civ. i art. 3 din Legea nr. 71/2011, actele i faptele juridice ncheiate ori, dupa caz, svite sau produse nainte de intrarea n vigoare a legii noi nu pot genera alte efecte juridice dect cele prevzute de legea n vigoare la data ncheierii sau, dup caz, a savrsirii ori producerii lor. n aceeai ordine de idei, art. 115 din legea de punere n aplicare prevede:clauza penal convenit dup intrarea n vigoare a Codului civil produce efectele prevzute de acesta,indiferent de data naterii obligaiei principale.n literatura de specialitate recent[21], s-a artat generic c n frecvente cazuri noul Cod civil rezolv o problem controversat, oferind una dintre soluiile date n jurispruden sau n doctrina corespunztoare reglementrii anterioare. ntr-un asemenea caz, chiar i pentru situaiile nscute anterior s-ar putea da soluia la care s-a oprit noua reglementare (i chiar este recomandabil n considerarea imperativului de a avea o practic judiciar previzibil), fr a se putea reproa c s-ar atribui efect retroactiv legii noi, ns soluia un poate fi motivat pe dispoziiile legii noi, ci pe argumentele deduce din vechea reglementare.Sugestia artat este ntemeiat i n deplin concordan cu imperativul dat de jurisprudena CEDO ce reclam statelor s emit norme juridice accesibile i previzibile. Situaia reducerii clauzei penale a reprezentat ns pentru vechea reglementare o problem controversat mai degrab n doctrin, cci practica judiciar a fost unanim n a refuza, n lipsa unui temei, reducerea acesteia, excepie fcnd situaia prevzut de art. 1070 din vechiul cod. Pentru acest motiv i pornind de la dispoziiile tranzitorii privind aplicarea legii n timp, apreciem c n cazul unei clauze penale stipulate nainte de data de 1 octombrie 2011, instana nu va putea reduce clauza penal dect n cazul aplicrii art.1070 din vechiul Cod civil.Pentru clauza penal stipulat dup aceast dat, indiferent de data naterii obligaiei principale, instana poate interveni n sensul reducerii acesteia n condiiile art. 1541 N.C.civ.BIBLIOGRAFIE SELECTIVA[1] n art. 1.066 din vechiul Cod civil clauza penal era definit drept aceea prin care o persoan, spre a da asigurare pentru executarea unei obligaii, se leag a da un lucru n caz de neexecutare din parte-i.[2].C.C.J., s.com., decizia nr. 671/2006, n Revista de Drept Comercial, nr. 12/2006, pp.157-162, C.S.J., s.com., decizia .nr.4 /2000, n Revista de drept comercial nr. 9/2001, p. 162, Trib. Bucureti, decizia nr. 791/1996, n C.Turianu,Contracte civile speciale. Practic judiciar adnotat, Ed. All Beck, Bucureti 2000, p. 39.[3]C.Toader, R.Popescu, M.Nicolae, B.Dumitrache; Coordonatori : C.Brsan, Gh.Beleiu, Fr.Deak,Instituii de drept civil.Curs selectiv pentru licen 2009 2010, ed. revzut i adugit, Ed. Universul Juridic, Bucureti 2009, p. 279.[4]A.Sebeni,Scurte observaii asupra clauzei penale, n Analele Universitii Bucureti, Nr. I / 2003., p. 61.[5]I. Deleanu, S. Deleanu,Consideraii privind clauza penal, Pandectele Romne Supliment, Ed. Rosetti, Bucureti 2003.,p. 114.; A. Corhan,Repararea prejudiciului prin echivalent bnesc, Ed. Lumina Lex, Bucureti 1999, p. 77.[6]C. Sttescu, C. Brsan,Drept civil. Teoria general a obligaiilor, ed. a IX-a, revizuit i adugit, Ed. Hamangiu, Bucureti 2008 p. 346, nota 4.[7]L.n 85-1097, 11 oct. 1985, art 1er.[8]Pentru detalii, a se vedea Ph. Malaurie, L. Ayns, Ph. Stoffel-Munk,Drept civil. Obligaiile, traducere de D. Dnior, Ed. Wolters Kluwer, Bucureti 2010, p. 570 i urmt.; B. Hess-Fallon, A.M. Simon,Droit civil, 5e dition,Dalloz, Paris 1999, pp. 281-282.[9]n practica judiciar francez s-a artat c pentru a aprecia caracterul excesiv al clauzei penale, instana trebuie s se raporteze la data hotrrii judectoreti (Cass. 1re civ., 19 mars 1980, Cour dAppel de Paris, arrt du 8 septembre 2006,www.legifrance.gouv.fr;accesatla data de 1.06.2011) i s in cont de scopul clauzei penale (Cass. 1re civ., 3 janv. 1985.) De asemenea, ncalc art. 1152 C.civ. fr. decizia instanei care, apreciind asupra faptului c o clauz penal nu are un caracter excesiv, reine c acest caracter trebuie apreciat n raport cu momentul la care penalitatea era exigibil, iar nu la momentul ulterior cnd plile pariale au sczut cuantumul datoriei.(Cass. 1er civ. 10 mars 1998). A se vedea L. Leveneur ,Code Civil 2009, LexisNexis Litech, Paris 2009, pp.738 739. Caracterul excesiv al clauzei penale se apreciaz dup un criteriu obiectivprin compararea prejudiciului efectiv suferit i penalitile prevzute(Cass com. 7 novembre 1978, St Bail-quipement, GP 2 mars 1979, som. disponibil pe:www.legifrance.gouv.fr, accesat la data de 1.10.2011), n funcie de penalitile stipulate n general n acelai tip de contracte(Cass.,16 juin 2004,www.legifrance.gouv.fraccesat la data de 1.11.2011).[10]C. Hamangiu, I.Rosetti Blnescu, Al. Bicoianu,Tratat de drept civil romn, ediie ngrijit de D. Rdescu, vol. II, Ed. All, Bucureti 1997, p.337. Soluia a fcut obiectul i opiniei doctrinei clasice franceze. A se vedea F. Laurent,Principes de droit civil francais, Tome XVII, Bruxelles, Bruylant Christophe & C ie, Libraires -diteurs, 1878, p. 456.[11]M. B. Cantacuzino,Elementele dreptului civil, ed. ngrijit de G.Bucur, M. Florescu, Ed. All Beck, Bucureti 1998, p. 433.[12].C.C.J., s.com., Decizia nr. 671/2006, n Revista de Drept comercial, Nr. 12/2006, p. 157-162.[13]M. Dumitru,Reevaluarea judiciar a clauzei penale,op.cit. p. 146 i autorii acolo citai.[14]S.Angheni,Clauza penal n dreptul civil i comercial, op.cit.,p 71[15]A se vedea supra. nota. 9[16]Art. 1152 C.civ. fr. lorsque la convention porte que celui qui manquera de lexcuter payera une certaine somme titre de dommages-intrts, el ne peut tre allou lautre partie une somme plus forte, ni moindre. Nanmoins, le juge peut mme doffice, modrer ou augmenter la peine qui avait t convenue, si elle est manifestement exessive ou drisoire. Toute stiulation contraire sera rpute non crite.[17]n acelai sens, a se vedea L. Pop,Reglementarea clauzei penale n textele Noului Cod civil, Revista Dreptul nr. 8/2011, p.24.[18]A se vedea A. M. Atanasiu, A.P.Dimitriu & colaboratorii,Noul Cod civil. Note. Corelaii. Explicaii, Ed. C.H.Beck, Bucureti 2011, p. 5[19]I. Deleanu, S. Deleanu,op.cit.,p. 132, M. DumitruReevaluarea judiciar a clauzei penale,op.cit., p. 149, S. Angheni,Consideraii teoretice i practice privind reductibilitatea clauzei penale n dreptul romn i n dreptul comparat, Revista de Drept Comercial, Nr. 6/2001, p. 63.[20]A. Sebeni,Scurte observaii asupra clauzei penale, n Analele Universitii Bucureti, nr. I / 2003., p. 60.[21]G. Boroi, C.A. Anghelescu,Curs de drept civil. Partea general, Ed. Hamangiu 2011, p.23.6