Anul IV REDACŢIA

IЫ, strada Aulich Nr. 1

ABONAMENTUL tata Austro-Ungaria : peon an 20 cor. pe Va • 10cor;pe1/* de an ä cor.; pe 1 lună 2 cor. Ml de Duminecii pe an

- 4 coroane. — Peitru Bomânia şi itrftlaätate pe an :

40 franci. tacrlpte nn senapoiazä

AKAD HFJirURT 5|18 APRILIE 1900 № . 8 5

ORULUI Al) Äl MST Jt A TIA :

Arad, strada Anlich Xr. 1

nWEBŢIUN ІЬЕ : de uu şir garmond: prima dată 14 bani; a dona oara 12 bani; a treia oară 8 b., şi timbru de 60 bani de

flecare pnblicaţinne.

Atât abonamentele cât si inserţlunUe sunt a se plăti

înainte in Arad.

Scrisori nefrancate nn se primesc.

Cum să aşteptăm?! 1

I Mal zilele trecute Mocsàry publi-! tise un articol referitor la chestiunea [naţionalităţilor. Spunea tntr 'nsul ca

.sfacerea aceasta gravă pentru sta­tul ungar trebue resolvată cu drep­tate şi pricepere". Constata, că nicî izéli nu este bărbatul de stat capa­bil 8-0 résolve.

Cine dar şi când ar putea s-o résolve dintre actualii bărbaţi de stat maghiari, n'a spus-o nici Mocsàry.

À spus Insă cam care ar fl prin­cipial sëu de resolvare. El nici a tâta concesie n'ar face Românilor In cat ii le la e a primi re»ta, pentru şcoa-

; române din Braşov, dată din Bu­cureşti prin manile şi controlul gu­vernului unguresc. Nu, ci pur şi sim­plu ne ar tăia ori ce comunitate cu Uraţii din România.

Fiindcă Mocsàry vorbeşte astfel, el care trecea Intre Unguri drept cel mal domol naţionalist, atât de domol, ta cât a trebuit Bă demisioneze din

sidenţia partidului Kossuthist şi să iaeâ din Dietă, confraţii noştri de la Sibilu au publicat „In extenso" arti­colul şi Tau comentat la loc de frunte.

Constatau adică autorisaţil noştri confraţi ca şi Mocsàry este un şo risist tot aşa de mare ca ori care Beksies de pildă. Prin u r m a r e : In­tre Unguri şovinismul e aproape de paroxism. Aşa fiind, deocamdată nu poate fi vorba ca Széll să facă ceva pentru naţionalităţi. Nu-l lasă şoviniştii exaltaţi. Noi Românii, şi In genere naţionalităţile, n 'avem deci nimic de Acut, ci sä aşteptăm Ia linişte şi eu răbdare până ce Ungurii se vor cu­minţi şi se vor convinge, că ceea ce fac acum, a fost un pëcat neiertat care trebue ispăşit şi Îndreptat, că altfel se prăpădesc In primul rend— denşil! Ear de aşteptat nu trebue mult. Eată de ce :

boala (şovinismul)—scriu con­fraţii noştri delà Sibilu — e acută şi sfvrßul el se apropie. Să-î aşteptăm ifvsitul, liniştiţi şi mângâiaţi că noi am propus celor atacaţi de boală mijloc efkace de vindecare, dar nu ni Vau ac-Kţtat. Dacă vor cădea jertfă boalei, — vina br să fie!"

Cum să aşteptăm sfirşitul boa­lei : tot tn complecta desorganisare de astăzi, ori organisftndu-ne şi cum să ne organisäm? deşi se pretind „ auto­risât!", confraţii delà Sibilu nu ni o spun, căci simplu sfatul să aşteptăm liniştiţi şi mângăiaţi, nu este destul.

Dar chiar confraţii noştri, voind sa combată aşa, mal indirect, cele ce scria dl Eugen Brote In ultimii sëi articoll, constatau:

„De altă parte, acei cu care e vorba ti ne „împăcăm" se deprind earăşi, cu іеЫ cel mai febril, în aranjarea unei serii de selbatice prigoniri împotriva noa-іЫ, menite a ne arăta calea adeverată are duce la „Împăcare" . . .

Dacă „prigonirile" (ta caşul de care se preocupau confraţii noştri In numärul lor delà 5 Aprilie era vorba de procesul intentat colaboratorului

lor din Cluj) devin tot mal „sel­batice", evident că nu putem aştepta — liniştiţi.

Cu atât mal puţin mângâiaţi . Ce mângâiere poate fl adecă pentru mine, dacă vecinul meu, tn nebunia lui aprinzênd şi casa mea, drept pe­deapsă, arde şi e l? Oamenii politici caută să împedece cu orl-ce preţ co­miterea rôulul ori cel puţin să con­tribue ca el să se facă In măsură mal mică. Nu ştim tnsă, cum am face îndestul acestei datorinţe stând — liniştiţi şi mângâia ţ i ! Nimic nu se poate ajunge fără vre-o acţiune oare-care.

Aceasta vor recunoaşte-o şi con­fraţii nostril, şi contradicţia Intre scri­sele lor delà 5 Aprilie şi Intre cele delà 12 Aprilie, noi nici nu ni-le es-plicăm de cât prin următoarea tmpre-g iu ra re ; desigur, cel care la 5 Apri­lie scria că „politicianil noştri pacifi­catori a lăturea de rësboinieiï noştri adversari naturali par a-'şl fi dat mâna şi a se fi constituit într 'o sus­pectă toveraşie politică" es te însuşi cel „ prigonit selb atic", pe când arti­colul cu „pacea şi mângâierea" e scris de un colaborator din redacţie, care vede lucrurile mal obiectiv ear ' nu judecă numai cu subiectivitatea celui delà Cluj, alarmat că s'a vë­zut mal de aproape cu p r o c u r o r u l . . .

Vorba e, că In caşul de faţă obiectivitatea s'ar putea lua şi drept nepăsare, după cum şi alarma ni se păruse prea exagerata. Ear de extre­mităţi să ne ferim cu toţii, că ne putem face ridicoli.

Scur t : noi, cel „pacificatori" nu considerăm destul de bun şi fericit, şi mai ales nu este politic, sfatul ce „autorisaţi l" dau Românimil privitor la întrebarea cum să aşteptăm?

Vom fi noi Românii „şi prea is­teţi pentru a puté fi traşi pe sfoară de pretinşii oameni luminaţi deghi­zaţi In binevoitori al noştri, cu ve­chile diplomăţenil cusute cu fir alb", cum scriu „autorisaţil" In numërul lor delà 5 Aprilie.

Suntem Insă, desigur, şi mult mal deştepţi, încât să nu luăm drept po­litică mare orî-şi ce se scrie cu li­tere mari peste pagină şi mal ales destul de serioşi, pentru a face deo­sebirea Intre adeveraţii oameni lumi­naţi şi cel ce se deghisează numai şi vor să se impună ca — mentori.

Dacă vor să discute deci serios asupra soluţiunilor prin care ni-am puté urni din loc şi noi, toţi ade­renţii partidului naţional şi să oprim şi pe Unguri de a se da cu capul de pereţi, slăbind astfel patria comună, confraţii noştri nu se vor putea da tn lături delà mărturisirea totalei slă­biciuni a zişilor „ autorisât!" remaşl tn jurul organului sibilan şi necesi­ta tea absolută a unei organisărî noue şi temeinicul

Când e luptă mare tu jurul no­stru şi când vedem că mal ales noi Românii suntem ţinta de atac, a zice să stăm numai binişor, liniştiţi şi mângâiaţi, In starea de absolută de­cadenţă, atât de prielnică adversarilor

noştri, vor conveni şi confraţii noştri, numai soluţie politică nu poate fi.

înţelegem Insă, că pe câtă vreme organul sibilan se inspiră numai delà o fracţiune din partidul naţional, care din nefericire, pe d'asupra s'a redus şi numai la amici şi rudenii d 'aproape de aceeaşi confesiune, soluţiunl nu poate da.

Să înţeleagă Insă şi confraţii de­là Sibilu, că o situaţie de aceasta numai tolerabilă nu e. Şi recunos-cônd, să t ragă consecuenţele !

Passau şi Regensburg. — Contractul acesta din partea ministrului de co-municaţiune al Rusieî a fost aprobat deja.

Francise Iosif la Berlin.

Proiectul de lege despre тілпаШ Indata după deschiderea nonei sesiuni a Dietei, ministrul unguresc Hegedűs va pune pe biuronl camerei noul proiect de lege despre trenurile vicinale. Este dorinţa gu­vernului, ca sus-amintitul proiect încă anul acesta să devină lege.

He vis ui rea legii comerciale. Ministrul de comerciu Hegedűs printr' un rescrvpt al sëu s'a adresat, î n cau­sa nvisuirii legii comerciale, către cor-poraţiunile specialiste interesate, cari mai vîrtoe cunosc majunsurile ş i defectele acestei legi. Adresa ministrului indică acele părţi ale legii comerciale, cari, du­pă datele ce le are până acum, pretind corectare şi provoacă numitele corpora­tions ca să studieze temeinic toate ches­tiile arëtate în adresă şi după aceea să trimită ministrului raport amenuţit îm­preună cu părerile lor, pentru-ca astfel ministrul să poată cunoaşte şi dorinţele factorilor speciilişti şi interesaţi în acea­stă causă însemnată.

Presa italiană şi căletoria montir-chulul la Berlin. In numërul din Ѵшегеа trecută ziarul .Tribuna' din Roma scrie despre căletoria MajestăţiI Sale Monarchulul nostru la Berlin, zicônd, Intre altele, că scopul acestei căloîoril este ca să extindă alianţa germano austro-ungară şi asupra unor astfel de afaceri, despre cari nu e vorba tn alianţa triplă. .Tribuna* italiană se jă-lueşte, că foile austriace numai ca despre an lucru secundar amintesc de tripla alianţă, pentru-ca cu atât mal mult să scoată apoi la iveală prietenia austro germană ; dar chiar şi câteva fol berlineze numai aşa peste umor vorbesc despre Italia şi-'I discută ace­steia dreptul, de a-se împărtăşi şi dtnsa de acele asigurări reciproce, cari repeţit s'au făcut In Viena şi Berlin. A sosit dar vre­mea—continuă ziarul italian—şi pentru Ita­lia, ca de aci tncolo să-'şi apere şi ea in­teresele mal bine decât până acum. Noi, Italienii,—zice numitul ziar—cu bucurie am tnttmpina asigurarea, că căletoria la Berlin a domnitorului Francise Iosif n'are să În­semne, că Austro-Ungaria şi mal departe poate să remănă tn alianţă cu Germania, fără ca tmpöratul Francise Iosif Bă extindă această căletorie, cel puţin tn sufletul aöu, şi asupra Italiei.

Grâul rusesc în Ungaria. Con­sulatul austro-ungar delà Chiev ra­portează oficios, că direcţia căilor fe­ra te sud-vestice ruseşti şi „Societatea de navigaţiune dunăreană şi pe Marea-Neagră" au încheiat un contract, cu scopul, ca să organiseze exportul de grftne ruseşti pentru staţiunile dună­rene şi din ţinuturile Dunării tn Au­stria, Ungaria şi Germania ; îndeosebi pent ru : Mohaciu, Eszék, Seghedin, Timişoara, Budapesta, Raab, Viena,

Priv'.tor la călătoria M. Sale Monarchu-lui nostru la Berlin, se dau d-ja câte-va puncte din programul sosirii şi petrecerii înal­tului oaspe în capitala Germaniei.

M. Sa va sosi în gara delà Postdam, ear nu la Anhalt. Aceasta pentru a se pre­veni ca bëtrânul monarch să nu treacă prin strada „Königrätz', care ori şi cărui austriac numai amintiri plăcute пиЛ evocă.

Cu ocasia petrecerii M. Sale în Berlin, se va inaugura statua regelui prusian Sigis­mund, care, după-cum se ştie, fusese aproape cinci zeci de ani şi rege al Ungariei.

Consiliul comunal al Berlinului va adresa un apel călduros cetăţenilor, expri-măndu-'şi speranţa că fiecare German va primi cu cea mai sinceră bucurie pe aliatul Împărăţiei germane. Deja de p'acum se şi fac pregătiri pentru o primire cât ss poate de pompoasă.

Disolvarea Dietei. De septămăni de die se vorbeşte

tot mai mult despre disolvarea Diatei. „Budapesti Hirlap" scrie însă că Dieta nu se va disolva şi astfel şi alegerile se fac numai după ce a expirat întreg pe­riodul de cinci ar>i, pe cât sunt aleşi actualii deputaţi.

Cât detpre viitoarele alegeri, eată ce pronostic face :

„Ear' alegerile vor fi primejdi­oase. Rësboiul se va da la lumina focului confesional. Alarma resboinică o dau zilnic protestanţii. Aceasta va fi un inconvenient mare mal ales pen­tru deputăţii guvernamentali .

„Deputaţii guvernamentali şi cer zilnic, să se facă socoteală radicală cu baronul Bànffy, care a pornit acţiunea protestantă. Mulţi au insistat pe lângă Széli să păşească energic contra lui Bànffy, pentru-că mal enrônd ori mal târziu tot va fi forţat şi nu se poate aştepta pănă-ce Bdnffy în nesocotinţa lui se va arunca singur în sabia ce-'i stă înainte. O mare autoritate din par­tidul liberal spunea zilele acestea, că mânuşa aruncată de Bànffy t rebue primită şi să fie arătat terii tn toată goliciunea lui".

Numitul ziar mai scrie cum în Ar­deal protestanţii au pornit şi o acţiune economică de caracter confesional. Termină spunênd că fără îndoială, vi­itoarele alegeri se vor da pe platforma confesională.

Anchetă în chestia Fiumeî.

In cercurile politice din Buda­pesta se dă ca sigură ştirea că pri­mul ministru Széll are de gând să convoace curônd la o anchetă tn afa­cerea Fiumei.

La ancheta aceasta e vorba să Invite şi cetăţeni de seamă din Fiume.

Contele Szapàry Insă, guvernorul acestui oraş maritim, ar fi tn contra

2

anchetei şi de aoi diverginţe mari de j păreri Intre el şi guvern. Aşa ca, | Szapàry va şi părăsi postul sëu. El a avut Sâmbăta chiar o lunga între­vedere cu Széli. Ca viitor guvernor se pomeneşte numele contelui Ba-tyànyi, deputat al Fiumei.

DIN ROMÂNIA

Plecarea Suveranilor.

In ziua de 18 Arilie st. M., M. M. L. L. Regele şi Regina României vor sosi la Abbázia.

Suveranii vor locui în vila Angioline. Se fac mari pregătiri pentru primire.

Prelungirea sesiunel parlamentului. Prin decret regal, sesiunea parlamentului s'a prelungit până Luni seara 3 Aprilie.

Recompensă lui Ghenadie. In şedinţa delà 1/14 Aprilie a Cameril fostului mitro­polit Ghenadie i-s'a votat o recompensă naţională de 1000 lei lunar. Proiectul a intimpinat dificultăţii chiar din partea gu­vernamentalilor. Astfel d-nil G. Dobreseu, Mirea şi Bărbulescu au combătut proiectul, zicênd că nu trebue dat lui Ghedadie ni­mic, fiind el foarte bogat. Ori se dă acea­stă .recompensă" de teama agitaţiunilor ghenadiste ? Dl Take Ionescu, ministru, a arătat Insă că angajamentul de a i-se da lui Ghenadie o recompensă l'a luat încă regretatul Lascar Catargi. Trebue deci în-plinit.

* Coşbuc în Academie. Iubitul nostrn

poet G. Coşbuc a fost ales membru core­spondent al Academiei Române.

Luni, 3 Aprilie, la ora 1 p. m , Aca­demia Română a ţinut şedinţă publică tn localul el, calea Victoriei 135.

S'au făcut următoarele lecturi: Dl Gr. Toeileecu : Raport asupra săpă­

turilor delà Axiopolis făcut tn toamna tre­cută.

Dl Dr. V. Babeş : Desvoltarea medici-nel moderne şi institutul nou de bactériolo­gie din Bucureşti.

Convocare.

In sensul § 41 al statutelor, convocam adunarea generală a despărţământului B.-Bomloş - Sân-Miciăuş, a „Asotiaţiuni pentru literatura română şi cultura poporului român*, In şcoala superioară de băieţi din B. Corn-loa pe Marţi, în 11124 Aprilie 1900, doue

FOIŢA „ TRIBUNEI] POPORULUI"

MITOLOGIA ROMÂNĂ. Babele sfinte în mitologia noastră.

(Urmare şi fine.)

Marţa şi Sâmbăta, ca personificări ale nopţii, au Influenţat credinţele noastre. Amendouă sunt zile nefaste, ale morţilor. Din noianul de credinţe legate de aceste zile, voiu aminti numai unele : 1. Fiind că Marţia représenta timpul despre Zori .pe mânecate ' când ,se porneşte ziua", credinţa poporului este că Începutul lumii a fost lntr'o Marţi. , Intr'această zi s'a pornit lumea". Dumnezeu — cel păgân, al mitologiei noastre, soarele — a început lntr'o Marţi să creeze lumea cu ajutorul articlulul. Acel articlu, pe care 11 întâlnim mereu tn cosmogonia noastră ca creator al lumii, e însuşi soarele, ln toate mitologiile ariene ariciul e un simbol al soarelui; ariciul se fece ghem rotund şi se rostogo­leşte pe bolta cerului ; razele soarelui sunt ghimpii ariciului. Aceasta e toată ex­plicarea ciudatei apariţiunl a articlulul ală-

oare post-meridiane, la care Invităm prin aceasta pe toţi aceia cari doresc înaintarea poporului nostru.

Ordinea lucrărilor : 1 Raportul comitetului cercual despre

activitatea sa. 2. Incassarea taxelor şi înscrierea de

membrii noi. 3. Eventuale disertaţiuni poporale, a-

eupra economiei, industriei şi comerciulul. 4. Alegerea unul rembru tn comitetul

cercual. 5. Delegarea a 2 membrii la adunarea

generală de estimp a Asociaţiunel, conform § 2 al Regulamentului pentru despărţărninte.

6. Votarea bugetului pro 1900. 7. Eventuale propuneri, pentru promo­

varea scopului asociaţiunei. B.-Comloş, din şedinţa comitetului cer­

cual ţinută la 5/18 Martie 1900..

Miuleseu, Iuliu Vuia, protopresbiter. notar, ad-hoc

DIN SENATUL ROMÂNIEI.

— Şedinţa delà 9 Mareie, v. — Interpelarea d lui Maiorescu D. T.

Maiorescu : Interpelarea mea vrea să pro­voace delà guvern două răspunsuri : unul relativ la prerogativele parlamentului, ear cel-l-alt e de mare importanţă pentru ţară.

Lntr'o şedinţă a camerei di ministru de finanţe a spus cu privire la resolvirea afacerei Hallier, prin tribunalul arbitrai că a fost o necesitate inexorabilă.

Era de datoria parlamentului să ceară comunicarea corespondenţei, din care reese că tribunalul arbitrai, că a fost o fatalitate inexorabilă. Eu tn basa art. 8 din regula mentul senatului, 'mi-atn permis să fac acea Întrebare.

Din răspunsul dat d - dl ministru de finanţe unui deputat, reese că acea cores­pondenţă nu se putea vedea decât tn mod confidenţial.

Dar ce însemnează la dl ministru ln chestie o comunicare confidenţială lntr'o afacere publică ?

Este tn drept oare un senator, să ceară comunicarea de acte privitoare la orl-ce administraţie? După regulament ră spund da. Dar' unele precedente ne spun că tn unele caşuri nu trebue să eomuoic> unele acte, a căror comunicare, într'un anumit timp, ar fi dăunătoare statului.

In caşul nosîm Insă, când guvernul a vorbit despre corespondenţa In chestie, eu cred că ministrul care a c tat-o, o dator s'o comunice parlamentului. Pt? dc alia parte, un ministru al Coroanei nu are dreptul să vorbească despre o corespondenţi, pe care n'o poate depune pe biuroul parlamentului

Doi membri marcanţi, în cameră, d-nil I. Brătiann şi Carp, au spus,că n'a fost nici

turea cu D-zeu în creaţiune : soarele e creator. 2) Marţia, ca representantă a vremii de ,pe mânecate*, e stăpâna drumurilor. E o credinţă naivă, că te-al potrivi lui Dumnezeu, ai încerca oare cum să-'l faci concurenţă, dacă ai Începe Marţia vr'un lûcru mal de căpetenie şi mal ales un drum Îndelungat. „Marţia nu e bine de plecat la drumuri Îndelungate (mari) nici a Începe vr'un lucru mal de căpetenie" şi .drept aceea Româncele nu Îndatinează nici când tn această zi a începe vr'un lucru nou şi de o durată mal lungă, bună-oară: a urzi, a porni pânza, a croi o c ă m a ş e . . . . " Credinţa că pornirea la drnm Marţa aduce vr'un rău, e dintre cele mal Înrădăcinate tn poporul nostru. In general Marţia, ziua urzlril lumii, e nefastă pentru ori ce fel de urztre şi de pornire. Nici nuntă ş ;

logodnă nu face Românul Marţia. 3) Pe­depsele celor ce lucrează tn felurite zile, sunt felurite tn cultul uostru. Să nu lucrezi Joia, zice Românul, că o rău de grindină, de ploaie, de tunet, de fulger, de arşiţă etc., va să zică pedepsele sunt atmosferice, din ele recunoşti pe Jupiter al atmosferil. Dai' de alt soiu sunt pedepsele sf. Vineri: cine lucrează Vinerea orbeşte, asurzeşte, II cade părul, capătă pecingine, albeaţă etc. etc., va să zică pedepsele corporale, sufăr

o necesitate inexorabilă în chee ia tribuna | lulai arbitral S'a s A u ! at Ins» dl ministru He ! finanţe şi a răspuns că a fust o necesitate inexorabilă, care reiese din corespondenţă.

In caşul acesta acel ministru era da­tor să dea parlamentului corespondenţa.

D. general Manu: Era delegatul meu, ministru de fina ţ 1 ,

D. Maiore cu: Atât ar mal trebui să spuneţi că n'a fost delegatul d-voastre, (Aplause). Dl raportor al budgetului ger»é ral a declarat la Cameră că dl Kalinderu a pu'ut ajunge la afacerea împrumutului, graţie cunoştinţelor sale la Berlin Va să zică dl Kalinderu a făcut împrumutul, nu dl ministru de finanţe de pe vremuri. (Apl.) Dl Kalinderu e de o activitate sui generis ln stat.

In timpul oposiţiel-unite s'a adue în parlament legea domeniilor Coroan < ! . In timpii acelei oposiţiunl celebre dl Cant i> cuzino nu era cunoscut ca om politic pe atunci şi numai aşa tml explic slăbiciunea

?guvernului pe care 1 conduce d-sa azi. Rtsete).

Dar să revia la bgea demiinblot co­roanei. Dl Kalinderu era tnalt magistrat şi cà d a fost numit ca administrator al acelor domenii, a demisionat din magistra­tură.

Eu Întreb pe dl ministru preşedinte dacă membrii guvernului sunt de acord ln cele ce spuu şi ce fac şi trebuo să 'm! răspundă (Apl.)

A doua Întrebare a mea e : dacă este vre-o legătură tntre afacerea Hallier şi Im prumutui de 175 milioane, Încheiat prin mijlocirea dlui Kalinderu.

Cred că dl ministru président e In drept şi In măsură să 'ml răspundă, deoare ce miniştrii de resort s'au contrazis.

Eu am zis mal de mult tn Senat că tntre Împrumut şi afacerea Hallier există legături. Dl general Mann a răspuns că condiţiile Împrumutului sunt publicate, sau mal pe româneşte, că nu există legăturile de cari vorbiam eu.

(Dl Maiorescu ceteşte din .Monitor* cele spuse de dl Manu).

S;> gräbia cu votarea legii arbitragin lui H*llier In parlament şi noi întrebam ce atâta grabă? Am înţeles graba după votarea scelel bgl . atunci când a văzut un tribunal străin judecând statul român ln România şi tn limbă străină. Dar' acest tribunal a funcţionat şi a răipuns. prin sentenţa sa, că bine s'a făcut când Hallier a fost риз în regie, şi 'i-a dat 6 milioane.

Tribunalul străin spunea că Hallier n'a fost, cinstit si eu toate aceste trebue să 'I m îl plătim ! O яяетепеа ruşine nu ье poate petrece sub domnia regelui Carol ! (Aplause 1 Strigăte de bravo)

Când am făcut întrunirea de la Dana acum un an, toţi spuneau că partidul liberal nu mal poate sta la putere. Şi a plecat, ear' simpatiile mulţimei erau cu D.-v. După un an, am văzut, mal acum câteva zile, ln ce mod triumfal a fost pri­mit dl Sturdza când a venit de la Berlin.

Ce aţi făcut, ca după uu an opiria publieă să reabiliteze pe Sturdza şi să vă

de acele cari distrug frumseţea. Din ele recunoşti pe Venus, zeiţa frumseţel şi a căsătoriilor. Celor ca lucrează Marţia, tot deauna l i s e pune tn vedere moartea .Fe­meile să nu taie guri de cămeşi, căci e semn de moarte". .Femeile, cari 'Iau sau fac leşie Marţia, le moare bărbatul*'. Grăunţele semănate Marţia nu vor răsări niciodată etc. etc., „Marţia şi Sâmbăta numai la morţi se croeşte şi numai morţ'l se scot din casă îutr'aceste două zile'* *)

Dincolo de rtu de Rouă e locaşul Zorilor personificate In sf. Miercuri. In grădina ei creşte bradul lumii, despre care voiu vorbi mal târziu într'un capitol. Ziua, ln Întregimea ei e personificată ln stt. Joi şi sft. Duminecă. Dubla personificare t datorită creştinismului. După concepţia păgână, lumina zilei e sft. Joi. Creşti­nismul a personificat lumina zilei tn sft. Duminecă, dar' şi sfânta aceasta are duplă însemnătate, ln descântece şi ln colinde e numită Maica Precista. Intre sft. Joi şi sft. Duminecă e un antagonism vecinie. Ele sunt două babe, cn locaşuri învecinate, la mijlocul cerului, dar' au felurite roluri. Sft. Joi e răutăcioasă, răsbunâtoare, iute la

repudieze pe d v, aşa de mult? O ; m răsturnat regimul trttíl

naţionale cu să aducem regimul lai HI (Apl.).

Legătura dintre guvern şi maiori a devenit a nenorocire, căci majorităţile perdut simţementul dreptăţii,

E o calamitate afacerea Hallier si и vernul a acoperit ruşinea cu Bpriginul o iorităţllor sale.

Dl ministru de externe, mai pi{ experimentat de cât dl ministru defini!) 'si a spus totul de pe suflet Am ei vingerea că D-sa eate convins. (Apl.)Di dl ministru de externe a spus unelti Senat şi ln „Monitorul Oficial'- a lăsat e se publice altele. Dar' tot a rëmas щ că dacă nu se primiea tribunalul arkii p°ntru Hallier, atunci cădea împrumut şi ţea-a era dusă la faliment.

Uşor s'a pronunţat un ministru w représenta direct ţeara în faţa strN taţii.

Şi acum să vedem cine are dreptăţi Dl genetaï Manu spunea că nu este legi tură între afacerea Hallier şi Împrumut ear' dnii Ioan Lahovary şi Ionescu au afirm că a fost legătură.

împrumutul l'a făcut guvernul pri mijlocirea la Berlin a dlui Kalinderu.

Cu ocasia împrumutului, dlKalindn deşi era şi este omul particular la Corn nei, a fost trimis la Berlin In numele iti tuhii. Guvernul a des.ălit Coroana, a m aerul că omul palatului negociază tropii mutul. Oare d. Kalinderu v'a scrin de I Berlin că este o necesitate inexorabili ir bitrajul lui Hallier î (Apl.) La asta am »jm ta secolul al X X l e a ?

Ce procedare e aceasta din parte guvernului, când raportorul la budgetul 8tt tului declară că graţie omului Coroane1 Л putut face împrumutul recent?

Coroana a intervenit oiatft ei In щ fericit In afacerea metr ipolitului Gh?nadii Atunci cele două partide au fost puaeli acord de Coroană, cu sacrificarea ministen-Iui de atunci. Dacă ministrul de finanţe m pu'ea să fae.ă împrumutul, n'avea decât 4 se retragă, dar f-ă nu descopere Corom

E chemat acum dl prim-ministru acopere Coroana, prin răspunsul eSu. 81« fl retras guvernul dacă rfu puté să co» pundă cererilor, căci, slavă Domnului, mi­niştri în România sunt cât păr ln capi

Dl ministru de externe a declaraţi fără arbitregiul Hallier am fl ajuna la (li­ment. Oare pentru cele 6 milioane І lui Hallier, ţeara noastră avea să ajajl falită ? Ce nesocotire In vorbe, pe cari u ştiu cum le a permis un parlament I

Eu, un simplu membru al minorităţi nu pot decât să provoc pe dl miniştri preşedinte ca să spună ministrului de ti terne că e prea tinăr, ca să-'şl n t a cuvintele.

Die ministru-preşedinte, liniştiţi ţem prin răspunsul d voastre şi aceasta ptntrg prestigiul d-voastre ! (Арівиче).

mânie, ucide chiar pe Eroul solar ţi i aplicată să dea ajutor smeilor şi balurilor, Intr'tnsa e personificată puterea distrus, toare a soarelui, arşiţa. Putere» bineiW toare a soarelui, căldura rodnică şi lumini tn general, e personificată ln sfânta Di minecă. Şi precum Christos tn colinde g ales e représentât ca Însuşi soarele, Cerii sau lumina e representată ca Maica Pui' cista, „cu veemôntul mohorlt lung diu«! până tn r am ont". Sft. Duminecă e ftl sinzeana basmelor, e Diana mitologiei! vechi. 1

A rămas sfânta Luni. In mitologii egipteană Lună ca Isi?, a jujat un rol ini portant, dar' e lucru curios, că nici a dintre mitologiile tndo-germanice nu »1 ocupă cu Luna. Foarte puţin se verbil­de ea. Se vede că ea a trebuit să dispirll tn faţa soarelui, şi deşi are să se lupte; ea cu neguri şi nori, nimeni n'a fseill dintr'lnsa erou. In schimb Insă, ln mito­logiile popoarelor mai moderne joacă ni' rol important în credinţele spiritiste. Eut un centru al lumii create de animism. II de explicat aceasta, fiind că e stăpâni, nopţii, ear' r.oaptea e imperiul duchnriloif Creştini-mul a dat avant animismului,iii aceea ciclurile de legende, de credinţe, k\ *) S. Fl. Marian, Sărbătorile la Romani. I. 103.

3

Discursul dlui Gantacnzino D Can-Іюігіпо: Recunosc dreptul fiecărui dl senator de » cero comunicarea f)e acte. Declar ca p.rim«sc Întreaga rëspandorc asnpra afacerii Hallier. Din toate discuţiu nile urmate reiese că resolvirea afacerii Hallier era necesară. Dar' guvernul nu va primi nici odată intervenţia alter state tn afacerile statalul nostru. S'a, dat o ase шепра soluţie afacerei Нчіііег, |in urma unei mature chibsuinţi asupra situaţiei economice a terii.

Dacă am proe-dst bine s'au rëu, ma­jorităţile p>irlameutare să judece şi să гёз-piindă. (Aplause prelungite).

Replica dlul Maiorescu. Di Maiorescu : Mulţumesc dlul ministru preşedinte că a de­clarat că nu va lăsa nici odată statelor străine dreptul de a se amesteca tn afa­cerea statului nos'ru Ţin Insă să declar ci n'am recunoscut dreptatea resoivirel Hallier. Nu më întrebaţi pe mine ce a*I fi dat eu lui Hallier. In tot caşul nu 'i-aşl fi dat cele 6 milioane date de d voastre.

Nu rci-s'a rëspuns nimic tnsă la cele­lalte chestiuni atinse de mine.

Ca Încheiere am onoare a depune pe biuroul senatului o propunere semnată de 7 dnl senatori din toate grupările minori-tatei, propumre prin care cerem o anchetă parlamentară tn afacerea Hallier.

(Va unna.)

Noutăţi Arad, 17 Aprilie 1900.

0 novitate administrativă Foile ma­ghiare, aproape de guvern, In numërul de Paşti ştiu să spună următoarea noutate : Se ştie, că o secţie de co iifkarr, instituită ta ministerial de interne, lucrează deja la pregătirea proiectelor pentru reforma ad­ministrativă. In legătură cu aceasta se lu­crează şi la astfel de instituţiunl, cari sunt menite *ă înlesnească îndeplinirea mare! re­forme. Astfel, Intre altele, e deja gata re­forma despre .cursul pentru studiarea ad miniitraţiei comunali*. Vr'o 9 sau 10 ase­menea cursuri se plănuiesc pentru diferi tele părţi a h tëril, după o împărţire cores puntëtoare proporţionată. Intr'un asemenea cors de studii vor fl primiţi tineri absol­venţi de scoale medii cu testimoniu de ma­turitate. Această reformă va avé ca primă urmare setarea consiliilor pentru examinarea notarilor comunali şi cercuali, şi o garantă de-a câştiga administraţiei puteri mal co reepunzëtoare şi pricepute. Planul minis traiul e, ca proi< ctul acestei reforme încă In luna Maiu să fie pus pe biuroul camere! si ca nouele cursuri să poată fi deschise în Septemvrie a. c.

*

Manevrele şi ţeranimea In urma tnţe legori! cu miniştrii de rësboiu şi de hon­vezi, — ministrul unguresc de agricultură darányi a făcur un bine poporului agricol

tor. A întocmit adecă lucrul, astfel ca, în­tru rât se poate, r e s e r v i ş t i l p l u g a r i să fie ch i maţl la exerciţi de arme numai atunci, când s'au tnche-iat lucruril de câmp mai însemnate, va să zică: după arat şi sëmënat şi după seceriş.

• Brazii la Ioc. Cetim în „Tribuna*.

.Ni-se telegrafenzi din Brad, că cei trei mo­lizi, sâdtţi pe mormêntul divului Iancu, se află la locul lor şi dau semne de bună pro-sper are. Ştirea despre smulgerea lor cu forţa, ni s'a dat pe basa unor inform'' ţiunl greşite ; o eroare regretabilă, pe care cu bucurie o r c-tficăm*.

Şi acum o întrebare serioasă: nu cred confraţii noştri că prea cheltu­iesc cerneală multă alarmênd Româ-nimea pe chestia Iancu ? La 10 Apri­lie scriu articol de fond sub titlul „Mormântul lui Iancu pângărit", pen tru cuvent ca cel trei molizi s 'ar fl f u r a t . . . La 14 Aprilie alt articol în care, referitor la pretinsa hoţie de mal sus, sc r iu :

.In faţa acestei tâlhării comise tn nu­mele guvernului unguresc, poporul român va trebui să recurgă la forul judecătoresc al Europei culte, căci la noi atât de mult e respectată din partea eghemonilor legea, încât In num' k- legii e tovlrşit furtul cel ma! mare, ce so poate Închipui!*

Ear ' acum, după a tâ tea zile, în cari într 'adevèr ne-am alarmat cu toţii, urmează blamagiul : nu-I adevèra t ni­mic din ce s'a scris referitor la acel furt şi la strejuirea bradişorilor !

I. P. S. Sa Meţianu în plină a tivi täte. Fiind-că .Telegraful Român" numai din nume este cunoscut pela noi, părintele Mitropolit a avut grija să trimită tuturor preoţilor dia diecesa Aradului numërul în care I. P. S. Sa 'şi-a publicat articolul de Marţia trecută. Tiragiul .Telegrafului* s'a urcat astfel la 500 numere, ear noue ne vin în minte următoare'e : Şi în anii 1887 — 88 episcopul Meţianu dispusese ca să se trimită preoţilor din dieceea Aradului toţi acei numeri, în cari I. P. S. Sa scrisese, sub scutul numelui decedttului Cioară, ar ticole tot aşa de violente şi de pătimaşe, la adresa aceloraşi persoane, pe cari cu atâ*a dragoste archierească ii tratează acum nu numai în .Telegraful dar şi ia fiţuica din Timişoara, care de asemeni s'a Impărţ t gratis chiar de tiepotid I. P. S. Sale. Ş'atuncl, şi acum, patima acestui archiereu şi a oa­menilor sëi a mers aşa de departe, încât nu s'au dat In ІЙГШІ de a se atinge chiar de sanctuare familiare.

Dacă atunci li s'a tolerat însă, dacă am răbdat până şi pamfletele ce se expe­diau din tipografia diecesană, f>ă bage bine de seamă I. P. S. Sa, cuscrii şi nepoţii sëi de p'aic-I : să nu împingă lucrurile prea dé­parie, сл nu cumva vreunul dintre cei insultaţi să-'şî piardă rSbdftrea şi Bă ven

tileze tn vre o broşură şi el atât purtarea mora'ă a celor mei de aproape ai I. P. S. Sale, cât să publice şi seria actelor de si­monie prin care s'a ilustrat epoca meţia-nistă.

*

Tin aeasă şi Săcuii şi Ciangăii. Foile ungureşti vestesc cu mare bucurie, că in­dustriaşii secui stabiliţi prin Românii vor să se reîntoarcă acasă. La camera de co-merciu din Mures-Oşorheiu sosesc zilnic întrebări şi ragărl să li-se arate oraşele din Ardeal, unde să se poată stabili, căci au de gând să вѳ reîntoarcă acasă din Româ­nia. Afară de acestea, spun numitele fol. să vëd prin Ardeal care lungi de ale Cian-găilor din Bucovina, cart se reîntorc !n Ardeal. Sëptëmâna trecută au sosit din co­muna bucovineană locuită de Ciangăi Had k falva 8 familii, cari s'au stabilit tn Hune­doara, unde 'şi-au cumpërat pâment.

Proces de mare sensaţie. In 22 şi 23 Maiu curtea cu juraţ i din Satmar va judeca marele şi senzaţio­nalul proces al pretinşilor asasini al lui Pap Zoltán. Acusatul principal este Pap Béla, proprietar, şi vör al nefericitului tiner Zoltán.

Noue alegeri parţiale. Sunt deja alte trei noul mandate vacante, unul al fostului deputat Tibâ'l Antal, In cercul Odorheiuiui бёсиеяс şi altul al lui Kubinyi Andor tn cercul Rimaszombat, ear' 8І treilea In cu-rônd vacant prin numirea de secretar în ministerial de interne а deputatului Gulner Qyula. — Să fia numai cât de multe că pe ţi tor! la mandate sunt Intre patrioţi cu sutele.

*

Prinţul Bulgariei— refnsat. 8e veste­şte din Petersburg, că şi tn cercuri oficiale de acolo ee confirmă ştirea că principele Ferdinand al Bulgariei a cerut mâna marei ducese ruse Elena, dar aceasta la refusât. Se spune însă tot-odată, că tinera princesă n'ar avè nimic tn contra persoanei princi pelui, Insă nu vrea să 'şl mistue tinereţa In Sofia.

Cărţi oprite. Ministrul de Interne a detras debitul postai următoarelor cărţi : , Lupta pentru drept* de Dr. D. Ihering trad. de T. Pacaţianu, şi apărută la Bucureşti, cum şi cărţii .Românii la Roma*, tn care se descria manifestaţiunile româneşti la co lumna Iul Traian.

Din A1 chidiec» sa Blajului. Dl Alexan dru Muthu adm. paroch. tn Adămuş, a fost numit paroch în Chirileu, (districtul proto popesc al Ernotulul). — Dl Ioan Doctor, a fost numit adm. parochial tn Şeulia rom (districtul protopopesc al Ernotulul). — On Ioan Muntean, preot disponibil, a fo;tnumit adm. parochial în Ibişdorful-săsesc. — Cle ricilor bienali: Gavriil Trenca. Gregoriu Oprea, Torna Oprem Miron Ragu, în

obiceiuri, referitoare la lună au un fond creştin mai la toato neamurile Europei sau împrumutat de la neamuri cari au adorat luna. Fondnl păgân, indo german vechiu, ori a dispărut, ori e tn luptă cu moartea, căci forma lui nu mai poato fl Înţeleasă şi „tu e iertat" (1) să fie înţeleasă, de creşti­nism. A fost totdeauna o zăpăceală în mitologiile ariene cu luna. E aşa de limpede concepţiunea că soarele e frate cu luna, şi este, tn mitologii cu toate aceste nu e nici odată. Diana care représenta lumina şi căldura soarelui — fiind că aceste doue nu Buot inerente soarelui, după cum pri­cepe omul primitiv, căci iarna căldura soare lui — fiind că aceste doue nu sunt in­erente soarelui, după cum pricepe omul primitiv, căci iarna căldura soarelui e mi­nimă, şi atunci Dana umblă hoinărind pe la Traci - Diana e confundată şi de Greci eu luna, cu toate că luna era perso­nificată tn Selene, despre care. dacă n'ar exista mitul cu Endimion (personificarea dulce! lumini a lunei pe câmpie, adecă „bătaia lunei") nici n'am şti, că a existat. Diana ora resbunătoare, ucigaşă (copii Ni-

obei) şi fia putea să représente luna, ci numai puterea căldulurii excese a soarelui. Vânătoarea ei cu cânt, cari sfâşie pe Acteon, e alergarea razelor pe „munţ i ' de nori. Virginalitatea ei e explicabilă, că:i Diana représenta lumina, curata lumină; dacă ar fi luna, câte aventuri n'ar fi putut să aibá mai ales tn noaptea ei, căci nu trebuia să se ascunză prin peşteri ca Jupiter cu Maja, ori tn neguri ca să nu fie vezută !

Aceeaşi soarte, ca tn tonte mitologiile ariene o are Lună şi la noi. In basme nu e pomenită, nu e pereoflnicată. Are legende spiritiste multe. Avem câte-va balade tn care e cântat voitul, dar neîmplinitul incest, al fratelui BŐU CU ea. Are rol In descântece. Dacă însă ea este Sfânta Luni din btsme nu pot spune. Numcb ar dovedi aşa. Nu e de crezut că e numai o simplă analogie. Dar ce rapresintă ea, intr'un mit solar ? Ce ar putea să represinte? In imperiul ani­mismului i-al găsi locul, dar In imperiul mi turilor solare nu ştiu ce rost are.

Să resumăm. Sfânta Vineri e Amurgul. Sfânta MercurI ră vărsatul zilei. Intre "ele e

Aprilie li-s'a conferit ordul lectoratului — Dl Leon Circa, paroch Gâmbuţ a fost trecut în statul preoţilor deficienţi.

* Necrolog. Primim urmë rorul anunţ fu-

nebral: Cu inima frântă de durere anu ţăm trecerea din viaţă a preaiubiţii'ui şi neuita­tului nostru părinte, moş şi strămoşiu: Moise Magdu, paroch şi asesor consistorial reposât după lungi şi grele suferii.ţe. Dumi­necă In 2/15. Aprilie 1900, în etata de 85 de ani. Remăşiţele pămenteştl a le defunc­tului ле vor tnmormônta după rit. gr. ort. iu curtea bisercil din comuna Şoimoş Marţi tn 4/17. Aprilie a. c. la 10 oare nainte de amiazl. F i e l torina uşoară şi memoria bine­cuvântată. Dr. Dimitriu Magdu, Maria Magdu, mar Vuculesc, Hersilia Magdu, mar. Sturdza, ca fii. Valeria Magdu, Titus Vuculescu, Io­sif Vuculescu, Marioara Vuculescu, mar. Turcu, Livia Vuculescu, mar. Tiucra, Vetu-ria Vuculescu mar. Todan, Dr. Mariu Stürza, IONI Stürza, Hersilia Sturzi, mar. Stana, Lavinia Stürza, Hortensia Stürza, Floriţa Stürza, ca nepoţi. Ileana Vuculescu, Ana Vuculescu, Mărioara Vuculescu, Rea-Silvia Vuculescu, Nicolae Turcu, Ioan Turcu, Io­sif Turcu, Petra Tiucra, Pavel Tiucra, Le-tiţia Tiucra, Mărioara Тіи.та, Romulus Stana, Trai m Stana, Silvia Stana, George Coriolan Todan, ca strănepoţi.

Decedatul a fost unul dintre cel mal vrednici preoţi. Şi-a început cariera la 1839 , ca înveţator, după-сз absolvase teologia. La 1845 a fost chirotonit dia­con, ear la 1 8 4 3 presbiter. Bl a foat diacon şi tn Siria, 5 -.ni de zile ear în Dud 2 ani. După aceea, din 1849 până acum, a servit în Şoimoş.

Toţi, câţi l 'au cunoscut, l 'au sti­mat şi iubit. Pie-I memoria eternă.

* Curs de pomărit şi stapări t în Cngir.

Dl Inveţător dirigent Ioan Muntean dinCu-gir lângă Oroştie va deschide din 15 Iulie până In 15 August a. c un cnrs de pomă­rit şi stupărit, îndeosebi pe seara* tnvoţâ-torilor. ConsHtoriile din Blaşiu şi Lugoşiu vor recerca pe învăţătorii din eparchiile denşilor să ia parte măcar câte doi din fle­care protopopiat. E foarte de dorit, ca la asemenea cursuri să ia parte cât mai mulţi Inveţător!.

Sfânt-', Joi, care personifică căldura cea dis trugătoare, şi Sfânta Duminecă, personifi când lumina şi căldura a eputeri tnviietoare şi rodnice.

Marţa şi Sâmbăta sunt representărl ale nopţi! ; cea dintâiu personifică timpul mânecăril, cea de a doua timpul din amurg până la căutatul cocoşilor de tntâiu.

In urmă, Sfânta Luni probabil e per­sonificarea lunei.

Nu sunt sfinte Marţa şi Sâmbăta ; ce­lelalte sunt sfinte, dar gradatim Sfânta Joi e mal puţin iubită de popor, pentru că prin caracterul ei răutăcios, se apropie cu atri­butele de Marţi şi de Sâmbătă, şi pentru că creştinismul i a usurpât drepturile înlocuin-du o cu 8f. Duminecă. Dar nici aceasta nu se bucură de multă simpatie. Adpvërat sfinte sunt Mercur! şi Vineri (1).

O. Coşbuc.

ULTIM CUVENT. Jidanul cur agios. Un român intră tn prăvă­

lia lui Schiffer (flerar) şi cere o varga de fler. Ji­danul privind la roman onm alege varga, tl Întreabă :

— Da şe ai sl faaacl cu vargl ? — Ia, o varga de puşcă . . . — Puşchiîî ! ? ! (zice el speriat). Kinder,

kinder, geharun, goi mach pnşchi. (Adică pe ro­mâneşte : copil, copiî, fugiţi Înăuntru, românul face puşcă).

(1) Acest articol ѳ numai un fragment : Am expus numai resultatele. O să revin.

(J. C.

ULTIME ŞTIRI. Bruxela, 17 Aprilie. Ştirea că Burii,

în schimbai unei păci care să le garanteze independenţa ar fl dispuşi a primi condi­ţia să desfl nţeze artil • ria şi să dârîme fortiflcaţiunile, este desminţită. Ei se simt mult mai tar i şi gnnt mult mai decişi a lupta, de cât să primească v r e o condiţie umilitoare.

Delegaţia trimisă din Transvaal sä mijlocească pace a sosit aici, de unde merge la Haaga şi apoi la Berlin şi Pe­tersburg.

Paris, 17 Aprilie. In palatul delà Elisée, a avut loc eri o serată strălu­cită, la care presidentul Loubet a invitat corpul diplomatic, pe toţi înalţii dem­nitari ai Franţei precum şi pe toţi câţi au avut rol, atât francezi cât şi streini, în aranjarea exposiţiei.

Londra, 16 Aprilie. Buriî au prins patrula regimentului Royal Irish. Diu această patrulă—avant-gardă făcea parte şi lordul Roslyn. întreaga avant-gardă a fost dusă la Kronstadt.

Din amănuntele ce cu multă greutate numai ajung aici, résulta că la 31 Martie cel care a condus la Koornspruit trupele engleze prinse de Buri, şi a pricinuit ast­fel catastrofa, este prinţul Teck. Foile cer o anchetă severă şi pe­depsirea culpabililor.

Editor : Aurel Popovici Barcianu. Red. respons.: Ioan Bussu Şirianu.

Nr, 65

ECONOMIE.

Cereale (bucate).

De aci Încolo preţurile pe pieţe se so­cotesc In coroane şi după 50 chüoqrame, ear' nu ca şi până acum, după maja me­trică (100 chilograme).

Preţurile delà 13 Aprilie n. In Arad:

Grâul cel mal bun . . cor. 6.95—7.1.6 Grâu mijlociu . . . . „ 6.85—6.90. Cucuruz , 4.65—4.70. Socară , 5.35—5.40. Orz , 5.30. Ovös . 4.30-4.40.

Cursul pieţii din Arad. Harue-monetă romană Comp . 11. 9-48 Tend 9.52 Lire turceşti —.— . —.— Imperiali (15 B. aur) 18.90 1 9 . -Euble ruseşti 100 à * 126.- , 12".-Galbeni 5.58 5.68 Napoleon-d'orI * 9.48- 9.55 100 Maree germane * 68.50 58.96 Livre sterling * 11.90 1360

S p i r t :

Spirt rafinat; cu toptanu , cu micu

brut cu toptanu cu mic

21 lan. 55.50 56.50 54.50 05.50

Porci : (Pit4a Steinbruch)

Ungari; greutate: bătrâni 320—380 kg. 40 42. cr. tineri 320—890 „ 44 44.5 ,

250-390 „ 44 45 , , până 250 „ 45 46 ,

mijlocie 240—260 , 47.5 —48

p. kg.

» » ti

Din „Noua Revistă Română", a cărei prospect şi »pel l'am dat, dupÄ-cum am înregistrat deja şi su­marul celor doué numere dintuiu, a apărut numërul 4 , cu următorul cu prins bogat:

Cronica politica : Stavri Predescu : Par­tidele noastre politice. — Sp. Hhret, St. Hepites, E. A. PaDgrati, D. Emmanuel, N. Coculejcu, C. Miclescu, D. Min seu, D. Bun-geţiann, G. Tzitzeica, M. Ianculeacu : Pro­iect de lege pentru Introducerea călindaru-lul apusean drept călindar al statului in vieaţa civilă. (Memoriu justificativ) — Et­nografie: Gustav Weigand: Românii din Serbia şi din Bulgaria-apuseană. — Litera­tură: G. Coşbuc, Elementele literaturel po­porale. — D. Teleor: Anton Pann (schiţă). — Pedagogie : N. Vaschide : Introducerea la studiul aplicaţiuailor pedagogice ale cerce­tărilor psihologiei esperimentale. - Mişca­rea literară si stientificâ : Ioan Ѳіаѵісі : Vatra părăsită. — Panait Zosin: Dulci şi amare, poesil. — N. Vasthide şi Van Melle: O nouă ipotesă asupra naturel condiţiunilor fleice ale odoratulul. — Notiţe bibliografice.

SupHnentul I.: Din Bucovina. — Su­plinitorii şi legea Invoţămontulul secundar, de N: Em. Teohari, directorul gimnaaiulul din Slatina. — Ateneul din Bacău. — , Că-lindarul Poporului*. — Imsginaţia şi felu­rile el la copiii (conferenţă ţinută la şcoala normală de institutoare din Iaşi).

Suplimentul II. : Ca la noi la nimeni... ,De Sfântul Ilie", de Victor Bogdănescu.— Iubire (poésie), de Ican Petrovici — In în­chisoare, de lancu Horia. — Scrisoare (poé­sie), de Nirvan. — Călotoria dn nuntă, de Sprin Ѳ. Hasnaş. — Tristeţe, Lebăda (poe­sil), de D. Karr. — Discursul unul ambasa­dor chinei. — Ateneul român.

Calindarul nostru pe anul visect 1900

ca prim călindar scos în tipografia noastră

flnstratiiini, cu si TI c p n s Preţul 30 O P .

plus 5 cr. poro postai.

Doritorii de a şi-1 procura sunt rugaţi a so adresa la

Administraţia „Tribunei Poporului" La comande mai mari de 10 exemplare

dam 20% rabat.

ADMINISTRAŢIA

„Tribunei Poporului".

I I apărut Şi să află de vênzare la administraţia „Trib. Poporului"

următoarele opuri: l). „Calendarul nostru" — pe 1900. preţul — — — — — — — — — — c o r . _ ßo fii.

2.) „Amicu Poporului" — de Titus Vuculescu, pretor. îndreptar practic în cause administrative. Preţul — — — — „ 1.— „

3 ; „Lupta pentru drept de Dr. Rudolf Ihering traducere de T. V. Păcăţean, preţul — — — — — — — я 2 .— „

4.) „Judecătoriile cu juraţii" — de Teodor V. Păcăţeanu, preţul -— — — — — _ — — — . _ _ _ _ „ _ s o „

5.) „Libertatea" — de Ioan Stuart Mill, tradusă de T. V. Pacaţianu, preţul — — — — — — — — — — „ 2.— „ 6.; „Principiile politicei", după Dr. T de Holtzendorf, de T. Pacaţianu —preţul — — — — _ _ _ _ _ „ „

7.) „Caractere morale" — e x e m p l e şi sentinţe culese din istoriile şi literaturile popoarelor vechi şi moderne, de Ioan Popea, profesor în Braşov. Preţul. — — — — — — — — — — — — — — — — — — — „ 2.50 „

8.) „Resboiul pentru neatârare" şi „Povestea unei coroane de oţel" ambele de George Coşbuc. Preţul Resboiului „ 1.20 „ Preţul „Coroanei" — - _ — — — — — — — — — — — _ _ _ - _ _ _ _ _ _ }f i.eo „

9). „Din vremuri apuse" — de Judita Secula născ. Truţia - preţul — — — — — — — — — — — „ 1,— „

10). „VierituT — de Petru Vancu, preţul — — — — — — — — — — — — — — — — — „ 1.— „

11). „Teoria Dramei" — de Dr. losif Blaga. Preţul — — — — — _ — — „ 3.6О „

12). „Juvenilia" — de Sextil Puşcariu. Preţ: — — — — — — — _ _ _ _ _ _ _ _ _ n i.eo „

13). ,,Cuventări bisericeşti" — traduse de Ioan Genţ. Preţ. — — — — _ _ _ _ — _ _ _ _ v ъ,— „

14). „Pribeag" — de Ioan losif Sceopul, preţ — — — _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ t j 1 5 0 „

15). Instrucţiuni populare despre Datorinţele şi Drepturile purtătorului de dare edate de Vilchelm Niemandz preţul — „ 1.20 „

16.> „Liturgia Stului Ioan Crisostom" (pe note) pentru cor mixt pe 4 voci — de Nicolae Stefu Inveţător în Arad. Aceasta liturgie conţine toate căntările liturgice, ce are să rospunaă corul în Dumineci şi sorbători. Pe lângă ace­stea mai conţine irmoase pricesne şi un adaus de cântece poporale. Toate imnele se pot cânta şi numaî pe 2 — 3 vocî. Preţul unui exemplar s'a redus delà 6 la 5 coroane.

La c o m a n d e щ se m a i a d a u g e de fle-care op 10 flîf a p e s e p o s t a l e . Й | _ _ * ) С ^ ( ^ ^

Tipografia „Tribuna Poporului"' Aurel Popoviciu Barcianu