1

RecepTie la nivel de partid

- Se perfectau afaceri. Tot felul de afacffi. Tofi cei de acolo gtiau

asta. To$ erau implicaJi, toli aveau nevoie de ele. $i tohrqi, tolicei de acolo erau destinali, int-un fel sau altul, sd le pund capdt.

Pentru fiecarc.persoani din Sala Sfratul Gheorghe a MareluiPalat al Kremlinului, dualismul era ceva firesc in viaja lor.

Participanlii emu mai ales nrqi 9i americani qi fuses€rn impdr-

1i9i in patru grupe.

in prima grupd erau diplomalii qi politicienii. Puteau fi ugor

deosebifi de ceila$i, dupi hainele mai bune decAt media gi dupi

finuta dreaptd, zambetele la comandi, robotizale, qi dicfia ingri-jiti care se menlinea fi dupd numeroase pahare cu biuturi.Ei erau stip6nii, qtiau asta qi o l6sau sd se degaje din inhegullor comportament.

in a doua grupi erau militadi. Nu puteau avea loc negocieri

de annamente in lipsa celor care coatrolau annamentele, le inte-

tineau le testau ti le toleraq spunandu-qi tot timpul ci politicienii

care contolau oamsnii nu vor da niciodati ordinul de declan{are.

Miltarii in uniformn $iteau mai ales in grupud mici 9i omogene,

bazate pe nalionalitifi sau pe ramuri de activitate, fiecare avdnd

in miini un pahar plin gi un qervet, in timp ce privirile lor lipsitede orice expresie sau sentiment se roieau prin incdpere, pdndind

parci o ameninpre pe un cimp de bdtilie nefamiliar. Cfui pentu

ei exact asta era, un cdmp de bitilie nesingeros care se va

22 TOM CLANCY

suprapune celor reale dac6 stEp6nii lor politici vor pierde vreo-

datii conholul, igi vor pierde fire4 vor pierde simtul perspectivei,

vor pierde acea ffisihri a omului care incearci si irnpiedicenelegiuita irosire de viefi tinere. P6nd la urm5, militarii nu aveau

incredere decdt unii ?nt-alfii gi uneori aveau mai multi incrcdere

in inamicii lor in uniforme altfel colorate decet in propriii sti-pdni cu haine frumoase. Cdnd era vofta de un alt militar, s-tiai cel

putin ce era in mintea lui. Dar nu intotdeauna se putea spune

acelaqi lucru despre anumiji politicieni, nici m.dcar despre ai tii.Acegtia discutau incet inhe ei, uitdndu-se mereu ln jur si vadicine-i asculti" oprindu-se din c6nd in c6nd si bea o inghilituridin pahar, privind din nou prin incdpere. Ei erau victimele, dar gi

prnddtorii - cAinii finuli in lesi de cei care se considerau stipinipe sihEtie.

Militarilor le era greu si creadl acest lucru.

in al treilea gmp erau reporierii. $i ei se deosebeau dupd

imbrdceminte, care era intotdeauna gifonati, dupi prea multe

impachetiri si despachetiri ln gi din geamantanele pentru avion,

cu totul neincipdtoare pentru ceea ce aveau de c5rat. Lor lelipseau lustul politicienilor ;i z6mbeiele lor invariabile, pe care

le lnlocuiau cu priviri iscodiloare de copii, imbinate cu cinismul

libertinilor. ln general, acegtia fineau paharele in mina stingE,rmeori imprermi cu un mic camet, in locul gewehrlui, iar ineEapta era pejum aie ascrms un pix. Circulau ca nige pds6ri de

pradi. Citeodati unul gdsea o persoani dispusi s6 vorbeasci.Ceilalli observau 9i veneau sI soarbi informaliile. Cel care ar fiumirit intampEtor sc€na li-ar fi putut da seama cit de intere-sante erau informaliile dupi rapiditatea cu care se deplasau

reporterii la o alti sursi. ln acest sens, reporterii americani 9i allireporteri occidsnhli se deosebeau de omologii lor sovietici, care,

in cea mai mare parte a timpului, se lineau scai de stipinii lor,precum nobilii favorizati din alie vremuri, atit pentu a-$i mani-festa loialitatea fald de Parti4 cat ti pentsu a sluji dr€pt tampon

CARDtNAtut DE tA KREMLIN 23

de prote4ie fa{ de colegii lor din alte pir,ti. Dar, luafi laolaftn' ei

alc6tuiau publicul in acea reprez€ntafie teatrald panorarnici'

Din cel de al patulea qi ultim grup' c€l invizibil' 6ceau parte

cei pe care nu-i putea identifica nimeni prca ulor. Ace9tia erau

spionii qi agenlii de contraspionaj care erau cu ochii pe ei' Se

distingeau de ofilerii de securitate, carc-i priveau pe toti cu sus-

piciune, dar de la marginile incdperii, la fel de invizibili ca

ospdtarii care circulau printre oameni cu tivile grele de argint

cu gampanie s,i vodc6 in pahare de cristal' comandate de Casa

Regald a Romanovilor. Unii ospdtari erau, desigur, ofiteri de

contraspionaj . Aceqtia trebuiau se circule prin incipere ciulind

bine urechile, ca si prindi fi€nturi de convena;ie, o voce poate

prea stinsi sau un cuvint care nu se pohivea cu atnosfera serii'

Nu era o sarcind ugoar6. tnt-un coll un cYartet de coarde inter-

preta o muzicd.de camer6 pe care nimeni nu pdrea s-o asculte,

dar gi aceasta este o caracteristici a recepliilor diplomatice

qi, daci s-ar fi renuntat la ea, s-ar fi observat. Apoi mai era 9i

gdldgia produs6 de oameni. Erau acolo peste o suti de persoane

gi toli vorbeau cel puJin jumdtate din timp. Cei care stdteau

aproape de cvartet ftebuiau sd vorbeasci tare, ca si fie auziti

peste fondul muzical. Zgomotul oare rezulta din toate acestea

se producea intr-o sali de bal de gaizeci de metri lungime 9i

teizeci Elime, cu parchet pejos qi cu per*,ii mlperili cu o sttlca-

nrd durd" care reflectau $i reverterau suetul pini ce atingea univel ambiental care ar fi viternat auzul unui copil rnic' Spionii

se foloseau de invizibilitatea lor 9i de vacarm pentu a deveni

fantomele acelui ospdt.

Dar spionii erau acolo. ToaE lumea stia. Oricine din Moscova

putea s6-1i confirme. Dacd te intalneai cu un occidental, cat de

cdt in mod regulat, era prudent se raportezi intalnirea Daci te

intdlneai doar o datE gi trecea pe l6ngi tine un ofi1ar al mililiei

moscovite sau un ofiler de armati, plimbdndu-se agale cu ser-

vieta lui, cineva intorcea capul gi lua notii. Poate intempEtor,

poate nu. Nu mai er4 desigur, ca pe vrernea lui Stalin, dar Rusia

24 TOM CLANCY

era tot Rusia !i neincrederea in sffiini qi in ideile lor era maiveche dec6t orice ideologie.

Cei mai mu$i oameni din incdpere se gendeau la asta firdsi-gi dea seama - cu excepfia celor care participau efectiv lajoc.Dplomafii qi politicienii erau obignuili s6-qi contoleze cuvintelegi, in clipa acee4 nu erau prca preocupali de acest lucru. Pentrurcporteri era pur !i simplu amuzant; un joc absurd" care, de fapgnu-i privea - deqi orice reporter occidental $ia cE era consideratiryo facto w agent de spionaj de cdhe guvemul sovietic. Dintretofi, militarii aveau in mod special aceasti opinie. Ei cuno$teau

impodan{a serviciilor secrete, le cdutau punctele slabe, le res-pectau gi ii dispre{uiau pe cei care adunau informaliile pentm ei,persoanele invizibile.

Carc dinte ei erau spionii?

Mai exista, desigur, o mdni de oameni care nu puteau fiincluqi prea ugor in nici o categorie - sau care se potriveau inmai multe.

- Cum vi se parc Moscova, dom:rule docior Ryan? intrebiun rus_

Jack igi desprinse privirea de la frumosul ceas din SalaSf. Gheorghe.

- Rece 9i i:rtunecoasd, din pdcate, rispunse Ryan, dupd cesorbi din qampanie. Defi nu pot sd spun ci am putut vedeamare lucru.

$i nici nu avea si mai vadi ceva. Echipa americani se aflain Uniunea Sovietici doar de ceva mai mult de patu zile 9i urmasi ia avionul spre casi in ziua umntoare, dryi lncheierea sesiuniitebnioe gi a plenarei.

- Pdcat remarcd Serghei Golovko.

- intr-adevdr, incuviinfi Jack. Daci toati arhitectura voashdeste la fel de buni, mi-ar plX(€a si mai stau c6teva zile s-o artnir.Cel care a corutruit casa asta avea rafinament.

DIdu din cap aprobator spre perefi albi si strdlucitori, spretavanul boltit qi spre tiblia poleitd a ugii. De fapt, i se pirea

CARDTNALUL Dt LA KREMLTN 25

exagerat totul, dar gtia ci rugii aveau tendinta de a exagera ingeneral. Pentu rusj, care aveau rarcori ,,indeajuns" din orice, asta

insemna sE aibd mai mult decat atii - de preferat mai mult decat

toli ceilalli. Ryan considera acest lucru o dovadi a rmui complex

de inferioritate nalional qi iqi aminti cd oamenii care se sinrtinferiori au dorinfa patologicd de a-gi dezaproba propriile per-

ceplii. Acest singur factor domina ioate aspectele procesului de

contolare a armamenhrlui, inl5turind logica simplE ca bazipentru o eventuali int€legere.

- Decadentii Romanovi, remarci Golovko. Toate astea s-au

construit cu sudoarea tiranilor.Ryan se intoarse gi rAse.

- Cel pulin banii pe care-i luau erau folosili pentru c€va ftu-rnoq inofensiv qi nemuritor. Dupd pfuerca mea, era mai bine dec.6t

si cumperi niqie anne ur6te care se invechesc dwd zece ani.' - E o idee, Serghei Nikolaevici. Ne vom reorienta politica

de competifie politico-militard spre frumuse1e, h locul armelor

nucleare.

- inseamnd ci sunreli multumit de progresele ficute?

,"Aficai: Ryar ridice din rrrsi csttirufud si shdi@ focfu€rea

- Cred cn prograrul a fost stabilit. Mai r&nAne ca peEona-

jele acelea de l6ngE gemineu sd puni la punct dealiile.Privi cu atenlie unul dintre imensele candelabre de cristal.

Se intrebi caf ani de eforturi costase construirea lui qi ce

amuzant trebuia si fi fost si agiti de tavan un obiect care

cantirea cdt o magin6.

- $i suntEi mu$umit in ce privegG verificabilitatea?

,peci, se confirmd, i9i zise Ryan cu un zAmbet insinuant.

Golovko face parte din GRU.",Mijloacele Tehnice Nationale",

un termen care indica satelilii spioni ti alte metodo de supmve-

ghere a ,tirilor striine, intrau de obicei in competenta CIA inAmerica, dar in Uniunea Sovietici asta era treaba GRU, ag€ntia

de spionaj militar. ln ciuda incercirii de a se ajunge in principiu

la un acord in privinla inspecliei la fala locului, efortul principal

26 TOM CLANCY

de verificare a respectirii acordului va c6dea in sarcina satelililorde spionaj. Asta va fi treaba lui Golovko.

Nu era un secret faptul ci Jack lucra pentru CIA. Nici nu eranevoie; el nu firnctiona ca ofijer de teren. Prezer4a lui in echipade aegoci€re a armamentelor era o chestiune logici.

Misiunea lui curenti €ra de a monitoriza anumite sisteme dearme strategice din Uniunea Sovieticd. Pentru a se semna untatat referitor la inarmarc, ambele pdr,ti tebuiau mai intii si-gisatisfaci o anume paranoia institulionaltr, asigurindu-se cd cea-lalti parte nu-i puteajuca nici o festi. Jack ll s6tuia pe nego-ciatonrl principal in acest sens; asb daci negociatorul se osteneasi asculte, iqi spuse el.

- Verificabilitatea, adiugi el duptr o clip5, este o chestiunefoarte tehnicd fi foarte dificili. Md ti:m cd nu sunt prea com-pet€nt. Ce p&ere au oamenii vogti despre propunerea noasti dea se limita numdrul bazelor terestre?

- Noi suntem mai dependenfi decdt dumneavoasd de rache-

tele cu bazd iercstd" spuse Golovko.Tonul lui deveni mai rezervat cand lncepurd si discute

despre problemele esenliale ale pozifiei sovietice.

- Nu lnleleg de c.e nu acordali zubmarinelor aceeaqi irnpor-tand pe carc o acordim noi.

- Din cauza gmdului de siguranld" dupd cum bine s, ti1i.

- Pe naiba! Submarinele sunt foarte sigure.Jack ll mome4 in tirnp ce shrdia din nou ceasul. Era superb.

Un tip cl.r o hfitiqare de ldran li intindea o sabie unui alt tip, indem-nindu-l sd pleca la rizboi. ,Jdeea nu e tocnrai noui" igi zise Jack.Un bi;inos bdtr6n li spune unui pugti si plece ca sE fie ucis...

- Regret cd tebuie s-o spun, dar ali avut unele incidente.

- Da, yankeul care s-a scuimdat lingi Bermude.

- $i celIlalt.

- Poftim?

Ryan se intoarse din nou. Ficu un efort si nu zAmbeascd.

CARDTNALUT DE LA KREMLTN 27

- Vi rog, domnule doctor Ryan, nu-mi jignili inteligenta.

C\moas,teli la fel de bine ca mine povestezlui Krasnii Obiabi.- Cwn se nunrea? d da, subrnarinul pe car€ l-a$ pierdut Engd

coasta Carolinei. Eram la Londra atunci. N-am fost informat.

- Cred cd ac€sie doue incidente ilusteazi problema cu care

ne confruntdm noi, sovieticii. Nu putem avea o increderc totalS

in submarinele noaste nucleare, aqa cum aveli dumneavoashI.

- Ilrn.. ,,Ca si nu mai vo6im de goferi", iqi zise Rya4 av6nd

grije si nu i s€ ciieascd nimic pe fatd.

Golovko insisti:

- Pot si v, pun o intrebarc consistenti?

- Desigur, dacd nu aqt€ptati un dspuns consistent.

- Serviciile dunmeavoasftd seqete vor obiecta la proprmerea

unui proiect de tratat?

- De unde,si,stiu eu rispunsul? Jack ticu o clip6. Dar ce vorface serviciile voastre?

- La noi, organele securititii statului fac ce li se spune, ilasigurd Golovko.

,,Exact'', i;i spuse Ryan in sinea lui.

- in 1am noastrd" dacd prepdintele hotlr{te ci ii convine unhatrat de negociere a inannirii gi crede ci poate obfine aprobarea

Senatului, nu conteazd ce pirere au CIA qi Pentagonul...

- Dar complexul voshu militar-industrial... ll lntrerupse

Golovko pe Jack.

- Doamne, ce vd mai place sd pedalati pe chestia asta!

Serghei Nikolaevici, ar trebui si vd pricep4i mai bine.

Dar Golovko era ofiJer al serviciilor secrete militare qi s-ar

putea sd nu se priceapS" igi aminti carn tArziu Ryan. Era anuzantgi in acelaqi timp extrem de periculos cit de pulin reuqeau sd se

inl€leagd r€ciproc America qi Unimea Sovietici. Jack s€ intreba

dac6 serviciile secrete sovietice incercau si extragi adevirul,cum fiicea acum CIA in mod obignuit, sau pur si simplu le spu-neau stip6nilor lor doar ce le plicea sd audi, cum frcuse CIAmult prca des in fiecut. Probabil cd a doua eventualitate era rca15,

28 TOM CLANCY

igi zise el. Agenhrile de spionaj ruseqti erau Erd indoiald politi-zate, afa cum fusese CIA. Judecitorul Moore realizase gi el ceva:

IEcuse tot posibilul pentru a pune capdt acestei situatii. Darjudecdtorul nu dorea in mod special sd ajunge pretedinte, ceea

ce-l deosebea de omologii sii sovietici. Un seqetar al KGB-uluiajunsese in vdrful piramidei gi cel pulin inci unul incerca acela;i

lucru. De aceea, KGB-ul era un organism politic qi nu putea fiobiectiv. Jack ofti qi se uiti in pahar. Problemele dintre cele doud

liri nu se vor rezolva daci aceste perceplii false vor fi ldsate

neschimbate, dar cel pqin lucrurile ar putea fi umite din loc.

,,Poate." Ryan recunoscu in sinea lui cd ar putea fi un fals

remediu" ca toate c€lelalte; la urma urmelor, inci nu fusese testat.

- Pot si vi fac o propunere?

- Desigur, rispunse Golovko.

- Haidegi si nu mai discutim despre chestiuni profesionale.

Povestilimi despre inciperea aceasta" in timp ce-mi salurez

;ampania. ,,in felul acesta, ne va lua amindurora mai pufin timpsd ne scriem maine rapoartele,"

- Nu dori! sd vi aduc niqte vodci?

- Nu, mulpmesc, chestia asta cu bipici e superbi. E unprodus intem?

- Da, din Georgia, spuse mdndru Golovko. Mie mi se pare

mai buni decdt cea franluzeasci.

Nu m-ar deranja si iau acasi cAte sticle, recunoscu Ryan.

Golovko izbucni int-un ras scurt ca un ldtrat, care exprima

amuzarnent $i putere.

- O sd mi ocrp eu de asta. Si vedem... Palatul a fost terminat

in 1849 gi a costat unsprezece milioane de ruble, ceea ce era osumi destul de mare pentru wemea aceea. Este ultimul mare

palat care s-a construit gi cred ci este cel mai frumos...

Ryan nu era singunrl care frcea tunrl inciperii. Cei mai mullimembri ai delegatiei americane nu o vdzuseri niciodati. Ruqiiplictisi$ de receplie ii conduceaq d6ndu-le explicafii pe parcurs.

CARDINALUL DE LA KREMLIN 29

C6[iva oameni de la ambasadi se lineau dupi ei, supraveghind

ca din intemplare situatia.

- Ia zi, Miga, ce pdrere ai despre americance? il intrebd

lazov, ministnrl apdrdrii, pe aghiotanhtl siu'

- Cele care vin pe aici nu sunt de lepidat, tovardqe ministn!

se pronunli colonelul.

- Dar sunt tare slibdnoage - aoleu, uit mereu cd 9i frumoasa

ta Elena era sldbuli. Frumoasi femeie era, Miga'

- sunteti amabil cd vn amintiti, Dmitri Timofeevici'

- Bune seara, domnule colonel, spuse in rusi una dintre

doamnele americane.

- A, doamna...

- Foley. Ne-am cunoscut la meciul de hochei din noiembrie'

anul trecut,

- O cuielti pe cucoana asta? il intrebi ministrul pe

agluotantul sdu.

- Nepotul meu - ba nu, strenepotul meu Mihail' nepotul

surorii Elnei -joaci in echipa de hochei ajuniorilor 9i am fost

invitat la meci. Se parc cd ar permis unui imperialist si faci parte

din echipi, rdspunse el, ridicdnd dintr-o spr6nceani'

- Fiul dumneavoastd e un jucitor bun? intrebi mareqa-

lul lazov.

- E al treilea rnarcator al echipei' rdspunse doamna Foley'

- Blavo! Atunci tebuie sd rimanei in lara noastri Si fiul

dumneavostre va putea juca in echipa armatei cand se va face

mare. Iazov zambi satisiecut. Era un bunic care avea patru

nepoli. Ce faceli aici?- - Solul meu lucreazl la ambasadd' Uita$-l acolo, le di expli

ca{ii reporterilor - dar cel rnai important es{e cd am ajuns aici in

seara astz. N-am mai vdzut in via{a mea aqa ceva! spuse ea

enhrziasmatS.

Privirca ei sticloasa adta ci biuse mai mult€ pahare' Proba-

bil, gampanie, i;i zise ministul. Pdrea genul de femeie care bea