RECENZIE_PsihologiaDesenulLaCopil_Mirela Soare -2009

4
SARCINI DE PRACTICA- 2009 RECENZIE PSIHOLOGIA DESENULUI LA COPIL MASTERAND MIRELA MARIANA SOARE Professor psiholog RECENZIE În această ediţie, la a doua aparitie, a cărţii PSIHOLOGIA DESENULUI LA COPIL, autorii: Philippe Wallton, Anne Cambier si Dominique Engelhart, este dedicata desenului ca mijloc de comunicare al copilului care nu stapaneste suficient de bine limjabul, cu scopul de a atinge principalele probleme psihologice asociate fenomenului. . Lucrarea nu a fost doar adusa la zi din punct de vedere al bibliografiei, ci a fost complet refacuta. Pe langa introducere, continutul ultimelor patru capitole a fost profund modificat pentru a prezenta rezultatele cercetarilor unora dintre autori cu privire la studierea si utilizarea desenului copilului in psihologie. Ca urmare a acestui fapt, numarul ilustratiilor a crescut semnificativ. Anne Cambier, coordoneaza primele capitole, schitand un tablou general al istoriei studiilor despre desen, abordand specificatiile culturale. Dominique Engelhart, coordoneaza al treilea capitol, in care arata ca desenul este un sistem de semne pe care e important sa il decodificam. Philippe Wallton a coordonat ultimele patru capitole astfel: in al IV-lea capitol, examineaza desenul ca traseu, ca ansamblu de linii, la nivelul desenului terminat si al executarii desenului. El defineste cadrul unui „tipologii” a desenului, intemeiata pe trei mari tipuri (aditiv, inclus si cu opriri si reluari ale liniilor). In al V- lea capitol, vorbeste despre interactiunile dintre desen si context. In al VI- lea capitol, el studiaza desenul in relatie cu patologia mentala si inadaptarea. In ultimul capitol se ocupa de raporturile dintre desen si computer, nu atat ca joc cat, mai ales, ca acces la date necunoscute ale executarii desenului. PSIHOLOGIA DESENULUI LA COPIL- este structurată în sapte capitole: CAPITOLUL I – Ce inseamna sa desenezi (Anne Cambier) A. Cautarea intelesului B. Constituentii actului grafic CAPITOLUL al II-lea– Aspecte genetice si culturale (Anne Cambier) A. Introducere B. Limitele metodologice: studiul curentului motivational C. Abordarea in termeni de stadii: 1. Publicatiile lui Luquet; 2. Lucrarile lui Lowenfeld; D. Lucrarile de dupa 1960, abordarea de dezvoltare 1. Primele linii

Transcript of RECENZIE_PsihologiaDesenulLaCopil_Mirela Soare -2009

Page 1: RECENZIE_PsihologiaDesenulLaCopil_Mirela Soare -2009

SARCINI DE PRACTICA- 2009 RECENZIE PSIHOLOGIA DESENULUI LA COPIL

MASTERAND MIRELA MARIANA SOARE Professor psiholog

RECENZIE

În această ediţie, la a doua aparitie, a cărţii PSIHOLOGIA DESENULUI LA

COPIL, autorii: Philippe Wallton, Anne Cambier si Dominique Engelhart, este dedicata desenului ca mijloc de comunicare al copilului care nu stapaneste suficient de bine limjabul, cu scopul de a atinge principalele probleme psihologice asociate fenomenului. .

Lucrarea nu a fost doar adusa la zi din punct de vedere al bibliografiei, ci a fost complet refacuta. Pe langa introducere, continutul ultimelor patru capitole a fost profund modificat pentru a prezenta rezultatele cercetarilor unora dintre autori cu privire la studierea si utilizarea desenului copilului in psihologie. Ca urmare a acestui fapt, numarul ilustratiilor a crescut semnificativ.

Anne Cambier, coordoneaza primele capitole, schitand un tablou general al istoriei studiilor despre desen, abordand specificatiile culturale. Dominique Engelhart, coordoneaza al treilea capitol, in care arata ca desenul este un sistem de semne pe care e important sa il decodificam. Philippe Wallton a coordonat ultimele patru capitole astfel: in al IV-lea capitol, examineaza desenul ca traseu, ca ansamblu de linii, la nivelul desenului terminat si al executarii desenului. El defineste cadrul unui „tipologii” a desenului, intemeiata pe trei mari tipuri (aditiv, inclus si cu opriri si reluari ale liniilor). In al V- lea capitol, vorbeste despre interactiunile dintre desen si context. In al VI- lea capitol, el studiaza desenul in relatie cu patologia mentala si inadaptarea. In ultimul capitol se ocupa de raporturile dintre desen si computer, nu atat ca joc cat, mai ales, ca acces la date necunoscute ale executarii desenului.

PSIHOLOGIA DESENULUI LA COPIL- este structurată în sapte capitole:

CAPITOLUL I – Ce inseamna sa desenezi (Anne Cambier) A. Cautarea intelesului B. Constituentii actului grafic

CAPITOLUL al II-lea– Aspecte genetice si culturale (Anne

Cambier) A. Introducere B. Limitele metodologice: studiul curentului motivational C. Abordarea in termeni de stadii:

1. Publicatiile lui Luquet; 2. Lucrarile lui Lowenfeld;

D. Lucrarile de dupa 1960, abordarea de dezvoltare 1. Primele linii

Page 2: RECENZIE_PsihologiaDesenulLaCopil_Mirela Soare -2009

SARCINI DE PRACTICA- 2009 RECENZIE PSIHOLOGIA DESENULUI LA COPIL

MASTERAND MIRELA MARIANA SOARE Professor psiholog

2. Spre varsta de trei ani 3. In jurul varstei de patru si cinci ani 4. Varstele ulterioare

E. Studiul desenului ca tema, desenul persoanei 1. Limitele abordarii psihometrice 2. Specificul temei 3. Primele reprezentari 4. Studiile longitudinale 5. Stilul personal al productiei 6. Lucrarile complementare 7. Aspecte culturale.

F. Concluzii

CAPITOLUL al III-lea – Desen, utilizare clinica si cercetari

(Dominique Engelhart) A. Să organizăm sangvinicul popular

1. Probele clasice 2. Reprezentarea formei umane 3. Testul familiei 4. Casa 5. Copacul 6. Testul „House-Tree- Person” 7. desenul grupului 8. Multiplicitatea temelor

B. Incercari de validare 1. „House-Tree- Person” 2. Animalul 3. Familia 4. Deseneaza-te la scoala 5. Desenul corabiei 6. Cubul

C. Concluzii

CAPITOLUL al IV-lea – Activitatea grafica si executarea

desenului (Philippe Wallton) A. Studiul conturului pe desenul terminat

1. Diferitele forme 2. O „vriga lipsa” 3. Evolutia desenului la un copil 4. Ipoteze genetice 5. Forme si grile de coatie

Page 3: RECENZIE_PsihologiaDesenulLaCopil_Mirela Soare -2009

SARCINI DE PRACTICA- 2009 RECENZIE PSIHOLOGIA DESENULUI LA COPIL

MASTERAND MIRELA MARIANA SOARE Professor psiholog

B. Observarea copilului care deseneaza 1. Bogatie si dificultati ale observarii copilului care deseneaza 2. Executarea figurilor simple 3. Cercetarile despre desenul personajului

C. Analiza executarii personajului 1. Aportul informaticii la analiza executarii 2. Punctul de plecare al desenului si directia primei linii 3. Tipuri pentru executarea desenelor

D. Concluzii

CAPITOLUL al V-lea – Desenul si contextul sau (Philippe

Wallton) A. Alterarile desenului

1. Oboseala copilului 2. Absenta modelului intern 3. Dificultati de a intelege modelul intern 4. Copierea unui model exterior

B. Invatarea unei forme C. Pedagogie si desen D. Arta infantila

CAPITOLUL al VI-lea- Desen si inadaptare si/ sau patologie

(Philippe Wallton) A. Dificultatile unei demonstratii B. Copilul retard C. Boli organice (printre care tulburarile neurologice)

1. Tulburari generale, encefalopatii, encefalite 2. Tulburari ale functiilor (vaz, auz, limbaj) 3. Alte maladii organice

D. Boala mintala si tulburari psihologice 1. Tulburari nevrotice 2. Tulburari psihotice 3. Traumatisme psihice 4. Alte tulburari

E. O ancheta in cadrul scolaritatii primare F. Desen si psihoterapie

CAPITOLUL al VII-lea- Desen si computer (Philippe Wallton)

A. Computer si creativitate la copil B. Programe informatice si desenul copilului

Page 4: RECENZIE_PsihologiaDesenulLaCopil_Mirela Soare -2009

SARCINI DE PRACTICA- 2009 RECENZIE PSIHOLOGIA DESENULUI LA COPIL

MASTERAND MIRELA MARIANA SOARE Professor psiholog

1. Material si metode de prelucrare informatica a desenului 2. Analiza automata a desenului personajului 3. Stimularea desenului pe computer

C. Concluzii

Concluzie (Philippe Wallton)

„Desenul ramane, si trebuie sa ramana, pentru noi un subiect fascinant. Daca aceasta

uimire ar disparea, am pierde esentialul. Studierea precisa a desenului trebuie sa ne permita sa ne argumentam atitudinea, sa ii dam niste baze solide, dar nu trebuie niciodata sa pierdem din vedere copilul, o fiinta umana pentru care desenul este o activitate fundamentala, atat pentru dezvoltarea sa personala, cat si pentru contactul sau cu lumea inconjuratoare- indeosebi cu noi insine, adultul (in principiu)”... (Philippe Wallton)