Recenzie Pasiune Pură de L. Andersson

3
Recenzie „Pasiune Pură” de Lena Andersson Romanul „Pasiune Pură” de Lena Andersson este romanul care descrie acel sentiment, fie că îl numim iubire, fie că pasiune, fie că oricum altcumva,dar care trebuie să facă parte din viața fiecăruia. Citisem undeva că pasiunea pentru scris îi apare scriitoarei după lecturarea romanului „Crimă și Pedeapsă” de Dostoievski. Dacă este să facem o analiză, romanul „Pasiune Pură” încearcă de a face o tratare psihologică profundă.Unica deosebire este că Dostoievski descrie trăirea psiho-emoțională a unui criminal, iar Lena Andersson.... poate la fel, a unui criminal,dar într-un alt mod. Nu în zadar romanul începe cu un fragment din Codul Penal al Regatului Suediei, unul foarte relevant, în opinia mea. Cel care [...] în mod ilegal ia și folosește sau își însușește ceva ce nu-i aparține este condamnat pentru samavolnicie [...]. Aceeași sentință i se va aplica celui care, chiar dacă nu își însușește ilegal ceva, sparge sau demontează o broască sau violează în alt fel proprietatea altuia, sau, recurgând la violență sau amenințări, împiedică pe cineva să-și exercite dreptul la proprietate sau de a lua ceva. (Codul penal al Regatului Suediei, cap. 8, paragraful 8) . Cred că este o logică perfectă în inserarea acestui paragraf la începutul acestui roman. În general,” crima” în acest roman este dublă, deși dragostea( sau pasiunea) este unilaterală. Hugo, care poate din imprudență, deși cred că mai mult intenționat, săvârșește o „crimă” și anume „invadează” ilegal, fără vre-un drept moral și fără a-și asuma responsabilitatea consecințelor celor săvârșite, sufletul lui Ester, care este absolut lipsit de orice mijloc de apărare, or

description

1

Transcript of Recenzie Pasiune Pură de L. Andersson

Dear Mr

Recenzie Pasiune Pur de Lena Andersson

Romanul Pasiune Pur de Lena Andersson este romanul care descrie acel sentiment, fie c l numim iubire, fie c pasiune, fie c oricum altcumva,dar care trebuie s fac parte din viaa fiecruia. Citisem undeva c pasiunea pentru scris i apare scriitoarei dup lecturarea romanului Crim i Pedeaps de Dostoievski. Dac este s facem o analiz, romanul Pasiune Pur ncearc de a face o tratare psihologic profund.Unica deosebire este c Dostoievski descrie trirea psiho-emoional a unui criminal, iar Lena Andersson.... poate la fel, a unui criminal,dar ntr-un alt mod. Nu n zadar romanul ncepe cu un fragment din Codul Penal al Regatului Suediei, unul foarte relevant, n opinia mea. Cel care [...] n mod ilegal ia i folosete sau i nsuete ceva ce nu-i aparine este condamnat pentru samavolnicie [...]. Aceeai sentin i se va aplica celui care, chiar dac nu i nsuete ilegal ceva, sparge sau demonteaz o broasc sau violeaz n alt fel proprietatea altuia, sau, recurgnd la violen sau ameninri, mpiedic pe cineva s-i exercite dreptul la proprietate sau de a lua ceva.(Codul penal al Regatului Suediei, cap. 8, paragraful 8).

Cred c este o logic perfect n inserarea acestui paragraf la nceputul acestui roman. n general, crima n acest roman este dubl, dei dragostea( sau pasiunea) este unilateral. Hugo, care poate din impruden, dei cred c mai mult intenionat, svrete o crim i anume invadeaz ilegal, fr vre-un drept moral i fr a-i asuma responsabilitatea consecinelor celor svrite, sufletul lui Ester, care este absolut lipsit de orice mijloc de aprare, or nimeni nu se poate apra n asemenea situaii... i nici nu este necesar.)este un criminal. Pe de alt parte, Ester, la fel este o infractoare, dar care i primete pedeapsa prin nsui infraciunea comis, m refer la mutilarea sufletului su cu o obsesie i o pasiune la care tie c nu va primi rspuns.

Nu tiu care dintre cei doi infractori ai romanului este mai de temut,cert este c unul dintre ei i triete pedeapsa, iar cellalt cine tie. Ester i face nenumrate reprouri lui Hugo, i cere explicaii i invoc dreptul su la acestea, dup ceea ce au trit mpreun. Poate c are un drept n acest sens, poate c nu. Pn la urm, singur a ales s suporte acest gen de relaie sau mai concret de ne-relaie, dei nelegea finalitatea. Dar asta este, uneori oamenii nchid ochii atunci cnd vd adevrul, mai mult pentru c-l tiau din timp, dar l-au negat. Cert este faptul c, oricine se afl ntr-o situaie similar celei a lui Ester, data viitoare va deschide mai larg ochii la adevr i va premedita mai mult cealalt infraciune, poate se vor schimba rolurile. Iar cauza tuturor acestor chinuri este sperana, care din pcate, la fel ca i dragostea trebuie tiat din rdcin, alt fel paraziteaz la infinit i consum i mai mult corpul gazd.

O carte care se citete foarte uor i din care ai ce nva.Lectur plcut)))

Nimic nu doare ca atunci cnd nu pricepi.Sunt momente n via cnd prezena de spirit i decide viitorul, clipe care atrn greu i care mai trziu dispar i atunci totul e deja prea trziu. Trebuia s aib curj, s se ncumete, i trebuia s se ntmple exact acum. Era vorba de cteva secunde.