7/23/2019 Recenzie-Cartea-Fetelor

http://slidepdf.com/reader/full/recenzie-cartea-fetelor 1/2

Recenzie

Autor: Alexandru Brăduţ Ulmanu

 Numele cărţii: Cartea feţelor. Revoluţia facebook în spaţiul social

Editura: Humanitas

Anul apariţiei: 2011

ALEXANDRU-BRĂDUŢ ULMANU (născut în 1973, la Bucureşti) este prezent în

 presă încă din 1991, iar din 1996 predă jurnalismul fiind cadru didactic universitar şi trainer.

A lucrat în presa scr isă, online şi radio şi s-a ocupat cu predilecţie de cultură şi media. Şi-a

luat licenţa şi a absolvit masteratul la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării (FJSC)a Universităţii din Bucureşti, unde, mai apoi,  a început să ţină cursuri de jurnalism şi

comunicare. Între proiectele sale online se numără relansarea site-ului evz.ro, în 2005, care,

sub conducerea lui, a devenit primul ziar online din România cu o secţiune de bloguri.

Cartea  feţelor  nu este o instruire Facebook. Autorul punctează şi delimitează palierele

social media şi realizează o clasificare a acestora. Vorbim aici despre Youtube, bloguri,

 jocuri, site-uri precum Wikipedia şi, nu în ultimul rând, mediatizatele reţele sociale Facebook,

Twitter şi Hi5. 

Este cert că elementul central al cărţii este Facebook şi ceea ce a reuşit tânărul Mark

Zuckerberg să aducă nou şi cum acesta a exploatat ceea ce nu fusese cercetat pănă  atunci.

Într-o manieră neaşteptată, scriitorul nu ne instruieşte ce şi cum să facem pe platforma socială

Facebook. Nici nu ne convinge de ceea ce este bine sau este de evitat într-un mediu ca acesta,

al socializării în masă şi al supra-expunerii vieţii particulare. În opinia mea, cartea vine cu

explicaţii pe înţelesul tuturor. Când vorbesc de explicaţii punctez „traducerea”  fenomenului

Facebook şi a întregului trend creat de acesta. Maniera în care autorul dezvăluie  cititorilor

dedesubturile strategiei Facebook prin explicaţii clare, având fundamente psihologice, face

din această carte una „de citit”.

Consider că latura umoristică este bine punctată şi echilibrată, explicaţiile oferite fiind

susţinute şi puse pe hârtie într -o manieră comprehensibilă şi uşor amuzantă. Analitic şi

descriptiv A. Ulmanu aduce în discuţie diferite probleme cum ar fi: expunerea vieţii sociale în

7/23/2019 Recenzie-Cartea-Fetelor

http://slidepdf.com/reader/full/recenzie-cartea-fetelor 2/2

mediul online şi modul în care contul nostru de Facebook este analizat de către viitori

angajatori sau ideea conform careia Facebook vrea să devină  internetul (orice text, filmuleţ,

articol, melodie se termină  cu semnul distinctiv LIKE). De asemenea, oferă  un exemplu

elocvent al veridicităţii prieteniei pe Facebook (un prieten al autorului şi-a schimbat data

naşterii pe contul de Facebook de 3 ori în acelaşi an doar pentru a testa „prietenia” celor ce

 poartă numele de friends).

Pe de o parte autorul ne vorbeşte, în subcapitolul  Aproape vindecat de Facebook ,

despre tendinţa actuală a internauţilor de a se detaşa de cunoscuta reţea socială şi de ceea ce

oferă aceasta, însă doar pe jumătate. Mai precis, Ulmanu aduce în discuţie maniera în care

oamenii încep să îşi creeze  conturi false de Facebook cu scuza că vor să fie la curent cu

activităţile ONG-urilor, teatrelor, formaţiilor muzicale pe care aceştia îi simpatizează, fără să

îşi mai expună viaţa particulară. Aşa cum punctează ş i autorul, aceştia „au renunţat la

Facebook, dar nu au renunţat la ... Facebook ( pag. 96).

Pe de altă  parte, maniera umoristică a autorului este surprinsă în răspunsul la

întrebarea  De ce are Facebookul succes? „Simplu: poze cu oameni reali  pe care îi cunoşti.

Oamenii sunt curioşi, ies la gard să vadă ce au făcut vecinii, comentează . E un fel de Gura

 satului 2.0  (pag 64).”

Ulmeanu ştie ce spune şi modul cum o spune este şi motivul pentru care veridicitatea

spuselor lui creşte. „Facebook nu este o revoluţie, ci mai degrabă o evoluţie a lucrului cu

informaţia”. Incontestabil, reţeaua socială a stârnit interesul prin fundamentul său informativ.

Intri pe Facebook şi nu afli doar ce a făcut prietenul cel mai bun, ci şi ultima melodie

încărcată pe Youtube, cel mai recent film rulat la cinema, etc. De asemenea, consider că un

mare plus al Cărţii feţelor  este prezenţa exemplelor regăsite la începutul fiecărui capitol, acazurilor concrete, cu oameni cu nume, prenume şi identitate asumate.

A fost o plăcere să citesc această carte. O găsesc captivantă şi uşor de asimilat.

Recunosc, însă, că informaţiile regăsite în paginile cărţii nu au fost complet noi, dar maniera

în care au fost tratate şi implementate mi-au oferit o nouă perspectivă a socialului autohton.

Toader Alina-Maria

CSP, Anul I