p r e i u l a c e s t u i

A n U B « I I I

număr Lai 4

B l a j , fa 31 August 1941 Cenzurat

. 34

ABONAMENTUL:

Cn an 200 Lei pe jnmătate . . . 100 Lei pe nn sfert . . . 50 Lei n străinătate . . . 500 Lei

înscrisă îa registrul pabllcaţiuailor perUdiee al Tribnaalaliil Târnava-Mică gab Nr. 3—1933.

întemeietori: f A l . L u p e a n u - M o l l a şi Iu l lu M a i o r Proprietar şi director: I U L I U M A I O R

Redactor: S E V E R B A R B U

ANUNŢURI ŞI RECLAME eşalona regalajnaatalai ds aplicare

a tarifalai comercial, catageria V

reşalul României Este cea mai înaltă treaptă la care poate

ţlnăltat an oştean român. Acum, a fost dată mstă cinste rară st mare generalului Ion Monescu.

M. Sa Regele şi guvernul au ţinut si-l nsplitească în chipul acesta pentru marile lut mdnttfi, tnilţindu-l la demnitatea de „Mareşal ni Remâniel".

Generalul Ion Ântonescu a însemnat mult 0rn neamul românesc Ceeace a făcut el 0m ţara şl poporul său o vor spune cărţile itlstirle de mat târziu.

Isteria vremller de acum nu se va putea vlt, ţară de a nu pomeni cu cinste humele knttâulut Ântonescu. Istoria refacerii şi retw Wtil României nu se va putea scrie vreodată, Ihiit a na face în ea un loc cit mat larg Uutftlalal Ântonescu.

A fost emul pe care l~a aşteptat întregul românesc. într'o vreme când fora era

de atâtea nedreptăţi şi frământări lă câni hotarăle vechi st dărâmau şt

itsnuefdea cuprinsese toate sufletele, de eram httopas de prăbuşirea cea mare, a apărat hwaial Ion Ântonescu.

Vtnla din închisoare, unde a fost iostt cinstea lut rara şi pentru neînfricata

" lablre de dreptate. Aducea însă cu el o mare ie muncă, o caldă dragoste ie tară şl

înfrânta volută ie a face bine, de a înălţa " " « n i românesc

Făcând Un noapte zi, el a muncit din w « a p a n e l răndutală tn gospodăria Sta-

J j *t mulţămească pe cei netndreptătift, să ««ce vechile răni din cari sângera tara, să

m tar ca totul să fie bine. , cerut nimănui altceva iecăt muncă, 1? , o r d t n e ' *a**nere faţă ie lege şi încre-

1 «t Dumnezeu şl în conducătorii fărlU urnise o moştenire grea ie gospodărit,

fl£«eo ţi greutăţile peste care a »vat de

hLattfost m a r L A trebuit să fie pe rând:

Ci C a r e ra&P*dt'5te p* eei netnireptăţlţl, k i , \ , l m i l e "tor cart sufer; şt îndrumător

« Pentru cel nehotărâţi; şt judecător aspru c"'« ti nevrednici.

*t*b graniţe, deasemenea, s'a străduit să tV?W

Untyea şt numelui de Român cinstea ku C t t v e n i a ' C a s°l al tării sale a trebuit tute d t m a l m u l t e o r i <*'nmHr/Je te ui mari •MofeJ^ a l vremarUor> pentru a le arăta

% 7 U . neama'ai românesc A datat să le leţea şt bunăvoinţa faţă ie ţara

iur ^d a venit ceasul potrivii, o păşit

fără teamă la lupta de desroblre a pământului românesc Pe câmpul de bătaie s'a dovedit an neînfricat şl Iscusit comandant de oaste. Alesele lat însuşiri de comandant le-a preţuit şl con­ducătorul Germaniei, d-l Adolt Hltler, care ta dai cea mal înaltă decoraţie a armatei ger­mane.

Azi ţara, prin Regele şt guvernul el, în semn de mare preţuire a vrednicilor lui de con­ducător şi oştean, l-a înălţat la treapta de ,Mareşal al României" şl l-a decorat cu cea mal înaltă decoraţie românească, cu orilnul uMihal Viteazul" cl. 1.

Iar urmaşii de câte ort vor vorbi ie fră­mântatele noastre vremi, ie apriga luptă iasă împotriva bolşevismului, ie lupta pentru des-roblrea pământului nostru strămoşesc, ver po­meni cu cinste multă şt numele Mareşalului Ântonescu, şt îl vor aşeza între marii eroi al creştlnităţtl şl între întregitorii ie ţară.

Copilul, nădejdea noastră de mai bine Primăvara, când cerni îşi deschide porţile

sale senine, ca sl sloboadă lamina caldi a soa­relei fi s i învioreze naw ^ şl s i a deştepte Ia o nonă viată, simţim o bacaria mare.

Top" ne înveselim la ivirea primilor mă­gari al primăverii, care vor înflori câuapal fi şi vor înverzi codral.

Cam ae grăbesc gâzele, ca s i sărate, cele dintâi, florile, Iar paserile se adani, ca să des-mierde ca cirlpltal şl clntecal lor pidarea şl toţi ne întovărăşim în prietenie şi ne înfrăţim în mlnanata armonie, linişte şl pace a natarll.

Aceeaş bacarie simte omul, când Dam-nezea adaco pa lame câte an copil, ca să ln-magareza pomal vieţii omeneşti. Ce bacurio şl fericire ample Inima mamei Iubitoare, care în noul copil îşi vede realizate, săvârşite dorin­ţele şl aşteptările sale.

Ca cât drag II cântă de-asapra leagănă-lai cântecal: n <

Mngar, mugur, mugarel , Mogor, magarel Fâ-te cărând măricel Infranzeşte fruntaşei, Că dacă ta înfrnnzeftl , Pe toate le'oveseleştl.

, Cam aă no M bacore, aâ nn fie ve.elă, daci noul născat eate nădejdea părinţilor şl a Beam.I.I ,e . leJ«gât.r. de.nlre între sotl, este lamina c.aei, este îndemnul 1. munci, eate a-

vântul şi încrederea, care dă patere şl aslgari an viitor 1

Dar nn totdeauna devine copilul ceeace dorim şl aşteptăm.

Mcgaral de om, ca şl cel din natară, după ce creşte mare, ar trebal să se facă om desă­vârşit, om de omenie, ca snfletal ban şl folo­sitor familiei, societăţii, neamalal, ca şi floarea şi caşl frnnza care îndeplinesc o chemare, an rost în lame.

• Cfi{i copii na apacă pe cil greşite şl se abat dela calea vieţii adevărate, pentru care aa venit pe lame, din canza creşterii şi a în­grijiră! lor rele, în familia părinţilor şi în so­cietatea în care trăesc I

Chiar dacă biserica şl şcoala le sare în ajntor şi încearcă aă-i condaci pe calea cea adevărată, placată lai Dumnezeu şi oamenilor* de multe ori rămân nepatiacloase în faţa rea­lităţii, din caaza piedicilor, care sânt exem­ple reala ale oamenilor mari, ca care copila! ajange în atlagere zl de zi. -- .

Domnezea ne-a dat copii ca să-I iadră-drăglm şl să-i îndrumăm spro desăvârşire. Nas ie poate aceasta decât pria exeaplal vieţii noastră, prin o bani odacafle. Copiii fac aşa cam îi vid pa cel mari, Moravarlle carate a c se giaesc gata, desăvârşite în safletal copi-lalal, ela trebaesc desvoltate şl caltlvate p* rând ca mare grijă şi timp îndelaagat din par­tea pariaţilor. Copilei trebae obişnalt rând pe rând la o viaţă cinstită, disciplinată, mancltoare, ca frica lai Damnezea. Aşa o viaţi trebae s i trilasci şi pariaţii, ca să 1b fia pildă copiilor lor. Părinţii sânt chemaţi în primai rând să-fi crească copiii In sentimental şl caltal biaelal. Apoi armeati biserica şl şcoala, care desăvâr­şesc, saa ajută Ia desăvârşirea edacajlel pre­gătite de părinţi în familie.

Să,fim bani părinţi, ai ne creşteaa blae copiii, cicl el sânt nădejdea noaatră da aial blae.

• Profesor Emi l P r e c u p

M. S a R a s e l e şi M a r e ş a l u l Ante-n a s c u , pa pamftntul B a s a r a b i a ! ş l T r a n a n l s t r l a i . N'a frecat nici o laaăale ciad Basarabia a fost curăţită de altlmele rămăşiţe ale oştirii bolşevice. Azi pe acest aăaaiat, ca şi peste Nlstra, ando saat doaseaaeala sate şl aşezări ramâaeştl flatară stea gal klra latei ro­mâneşti. Iaaotlt do a aleasi saltă, M Sa Regele a vlz tat pimâotal desroblt al Basarabiei fi Transnlstrlol. Mai întâi M. Sa Regele s'a oprit ln Basarabia, la Tlghlaa, de ande taaoţlt de di MareşalCIoa Antoaesca a trecut Nlairal, Ia Tl-raapol, pentra a vizita fi aşezările Românilor de peste Nlatra.

Pag. 2 U N I R E A P O P O R U L U I

Câteva pilde despre marele păcat al hoţiei

Păr. Mate! a Bascio din Veneţia a fost chemat odată lâ masă de către nn advocat ves­tit de mare hoţ, Aşezânda-se la masă, a luat pânea In mână şi a strâns-o in palmă, când deodată iată că a cars sânge din ea. Atonei Păr. Mate! a B i se lo , care a mărit in faimă de sfânt, i-a adresat advocatului următoarele cu­vinte: „Iată, o astfel de pâne mănânci D.-Ta! T e hrăneşti din sudoarea şi din sângele săra­cilor, văduvelor, şl orfanilor şi te mai încu­meţi să te rogi către Ta t i i din ceriuri cu cu­vintele: Pânea noastră cea de toate zilele dă-ae-o nouă astăzi 1 Or! de câte ori rosteşti a-ceste cuvinte, tremură şi te gândeşte la înfio­rătoarea pâne, udată cu sângele nenorociţilor, pe care o mănânci!" — La noi, in Româala, câţi inşi dintre funcţionarii noştri necinstiţi ar trebui să asculte această predică!

* Un negustor din Florenţa era atât de bo­

gat, încât a ajuns să-1 împrumute chiar şi pe regele Franclsc I al Franţei cu 5 0 0 0 0 0 de ta­leri. Astfel a devenit vestit prin toate pirţlle lumii. Ca să-şi arete mărinimia, s'a hotărât ca să zidească la Lyon, în Franţa, un mare spi­tal, la care, pe când îl zidea, a dus o mulţime de oameni de seamă, ca să-1 admire. Astfel 1-a arătat spitalul şi unul patriot al său din F lo­renţa cu numele Nlcolae Salterell, dela care, în-trebându-1 cum, îi place spitalul, a primit răs­punsul: «Zidirea îmi place, dar ml-se pare că are un cusur". — „Şi anume care?* îl între-rape bogătaşul. „Ml-se pare a fi prea mic". — — ,CeI mai mare spital din Lyon, prea mic ? " Atunci Nlcolae Salterell îl privi serios pe ne­

gustor şl-I z i se : „Da, Doxnn'e, este mare şi încăpător; dacă însă ar trebui sâ-i esprindă pe foţi aceia pe cari l-al jefuit şi I-si neno­rocit D.-Ta, este totuşi din cale afară prea mic"-

• *

Inspectorul şcolar pensionar în vârstă de 70 de ani Caro! Eberl din Ottakring (Germa­nia) îşi petrecea într'unul din anii trecuţi vara în comuna Ardegger, dimpreună cu bliatul său de 16 ani ca numele de botez Herlbert. Când, într'o seară, bătrânul Inspector sosi dela plim­bare, nu*l află pe băiat acasă, Iară vecinii îi spuseră că băiatul a plecat cu bicicleta pe dra­ma! spre Viena. Fiindu-1 bltrânulul suspectă plecarea aceasta neanunţată, începu să-şi caute banii ee-1 avea ascunşi în dulap, când observi , cu mare groază, că- i lipseau cel 1000 de ş i ­ling! ce-i adusese cn sine ca să trăiască din el îa vara aceea. Bătrânul Inspector şcolar se întrista atât se mult, încât căzu numai decât mort pe podele.

* Comitetul de ajutorarea celor lipsiţi din

Geneva în Elveţia a constatat că în anul 1935 an murit de foame cu totul 2.300.000 de oa­meni. Cam jumătate dintre aceştia s'au sinucis. In aceeaş vreme au fost nimicite 568.000 va­goane de bucate, 144 000 vagoane de orez, 267.000 saci de cafea şl 2 5 0 0 . 0 0 0 kgr. zahăr, numai şi numai ca să na scadă preţurile. Cele mai multe morţi de foame s'au întâmplat în Rusia ş! în China. După părerea aceastu! comitet, cu va­goanele de nutrernSnt nimicite în acel an s'ar fi putut scăpa dela moartea prin foame cel puţin 1500.000 de oameni. Insă specula e mal puternică decât mila creştină. . *

Episcopul catolic Dr. Ioan Marla Gfbllner dela Linz (Germania) a povestit într'o predică a sa, că un catehet al său 1-a întrebat pe un copilaş al unui bolşevic cunoscut, să-i spună cele 10 porunci dumnezeeşti. Copilul i-a răs­puns: „Tata mi-a poruncit să nu le învăţ 8 . — „Bine, dragul meu.las 'că leva spune altcineva", fa răspunsul catehctalal. După câteva săptă­mâni acel băiat a forat dela tatăl său 10.000 de coroane. Atunci ceilalţi bolşevici din oraş

îl spuseră cameradulul lor: «Totas] bine, dac i - ţ ! lăsal feciorul să înveL "* N porunca a şap tea" . C î ' P»p5

Pe vremea împăratului Menellk nla hoţii cei m l c l

1 8

bite, Iar cel mai mari cu tăierea mln., ri

în mijlocul adunării. Cel bătut trebuia să sărute picioarele judecătorului, drem"" ţumltă pentru sentinţă. Iar celce era li mâna dreantă nn avea VN>* «x . d(

ormi

mâna dreaptă nu avea voie H i legi

depseau în Abisinia hoţii cei mici " 1

h $ i m IAR mal m a r i « . M . ^ " 25 flţ

Ui III. «I

până nu ajungea la cea dintâi mănăstire* un călugăr îi ştergea rana cu unt topit '?? ce era prins a doua oră cu hoţie mare i tăia ş! un picior. — La no! în România câţi oameni fără de mână şi f i r i de picior0"' avea, dacă s'ar introduce această pedeapsă?3

Părintele i u l i | )

O sfântă recunoştinţei, pentru f Mitropolitul Alex. Nicolcscu

Credincioşii parohiei române unite di, Cib, j Alba, au săvârşit în prasnicul de SI, Petra — hramul biserici! lor, pomenirea ci duioşie şl lacrimi a Mitropolitului Dr. Alex Nicolescc, ctitora! bisericii aceleia.

După terminarea Sf. LitargH, preotul local S. Olca, a predicat, preamărind snfletal if|]| şl Inima mare a Arhiereului care le-a zîdif bl-serica cu an milion de Lei şi le-a cumpăni averea parohială de 40 jug. cu sama de fit! sute mii Lei , dlntr'al său, pentru a răspândi ia luptele religioase din 1924, pornite cu gân­duri negre de uni! fraţi români-ortodocşi.

După cuvintele alese rostite de preoţii lor, s'a slujit un parastas bogat, care apoi I'I împărţit de pomană credincioşilor vrednici,

Fie, ca pomenirea marelui şl învijililil Mitropolit Alex. Nicolescc, s i dăinuiască peste generaţii şt vremuri ca şi bisericile şl am învecinlcită de el!

Bunul Dumnezsu să-! sălăşlulaicl sofiei: mare şl sfânt, precum şl el i-a zidit blserk; pe pământ 1

P. Poenariu

Foifa „Unirii Poporului',

Cântec de dor Când mă uit seara la stele Şi mă rog la Dumnezeu Mi se pare că 'ntre ele Scânteiază ochiul tău...

Crească iarba printre munţi. Tu dragă să nu mă uiţi, Căci nici eu nu te-oi uita In toată viaţa mea...

* Frunzuliţă de trifoi Slove negre scrie-voî La badea trimite-rle-oi, . Ca să vadă şi să creadă

; Inima cât mi-e de neagră, Ca tina de pe Dumbravă, Ca Una de primăvară, ,

t Călcată de multe cară...

* Du-te carte grăbitor t L-al meu dulce soţior

Şi când ie va lua'n mână Să suspine din inimă S .Să te cetească cu jele : Să te ude'n lăcrămele...

S a v o n e a O l i v i a , Iclod.

Amintirile unui om dela sat V

de S a b i n G . Truţia C o p i l ă r i a

• VI... Aşa făcurăm. Ş i , dupăce ne văzurăm gu­

rile împăcate, o luarăm înapoi spre poiană şi încălecând iarăşi pa căluşeii, cari se apărau de muşte cu triistile în cap, repezirăm un călărit până spre seară. A dona zi aşa, a treia zi la fel; şi în scurtă vreme călăream ca nişte come­dianţi de ăi cu „spiriduş", stând pe spinarea cailor; în picioare. Dar odată ni s'a înfundat. Plecând într'o dimineaţă cu Dumitru lui Păpă-lici spre „poiana cailor", le puserăm căluţilor trăiatile cu ovăs in cap şi repezirăm un călărit până Ia amiezi. Lovindu-ne foamea, plecarăm spre casă, dar hotărîţi să ne întoarcem iarăş la călărit. Trăistile le lăsarăm, ca de obiceiu, în capul cailor. Când să plecăm iarăş spre poiană, se porni o furtună cu ploi şi grindină, de cre­deai că se prăpădeşte lumea, aşa că nu mai era chip să mergem la călărit.

Spre seară, dupăce furtună se mai domoli moş Gheorghe* poreclit „ f rujea", stăpânul cai­lor cu pricina, plecă să vadă ce s'a ales de ei. Când sosi la poiană şi dădu cu ochii de căluţi] cât pe-aci să-şi piardă mintea de năcaz. Căluţii' zgribureau de frig, cn trăiatile în cap fi abia se mai ţineau pe picioare de flămânzi.

— Of, mânca-te-ar pământul bătrânii!*11

moş Truşca, oftând din adâncul plămânilor,^ sând că lelea Ileana — soţia dumisale - >" tat trăistile în capul cailor. Ş i apropiindu-s¡J cai, începu să-i desmierde, sărutându-i pe 1

- Căluţii tatii, căluşei!. . . Haideţi voi afli la otavă şi ovăz. Şuapoi n'aveţi g r i j ă , , pomenească baba — „terciul" şi

:-,f'^Ţt

ei de „boşoroagă!" — că v'a uitat trăistile»^ Sosit acasă, o luă pe lelea Ileana I* 1

manéala. 1

" '—' Muiere băi! „apragteu!" şi „ tale! mi-ai prăpădit căluţii! Toantă enffl ăi lăsat azi dimineaţă trăistile în c î P ° o | f l ! | ( '

tarit*'

lai Dar să ştii una: — „pipirigul" şi tale! — dacă mai găsesc odată ~trăistile ^ pul cailor, e vai şi amar de cojocul ta»

— Ce tot „mogo-ojeşti" acolo ? ' » | f

un smintit, pomenind de „trăişti Ir * lea Ileana, nedumerită.

— Tac i din gură muiere şi »>u

din sărite, că te „tmblătesc*, aşa bătrân*

eşti, de ai să pomeneşti şi când fe-° Ia groapă! • " A n t t u P %

Nu fii nebun, măi omule, a°* cailor sunt aici în tindă. _«,tt*i' Ş i lelea Ileana, aşa bătrână, cu» ^ lergă sprintenă şi, luând din"': t i n * _ j rjiie'' trăisti, începu să le scuture în vânt

Dar astea c e sunt? - întrebă j» I, ţâftnos, scuturând trăistile bucluc»? j n 'o r i i trăistile draeuluiî! '

PNI REA P O P O H U L U 1 P 8 C . 3

Cântările mariane de prin Saíu-Mare în Banaí

Io ciitea Maicii Domnului, cele doui sà> rimaşi de post ce premerg sărbătorii. Ador­ării Maicii Domnului au o tnsămcătate deo-itbitî printre credincioşii noştri sătmăreni, [ i f f l g j ¡ vremelnic sub stăpânire străină. Nume-,o¡ii preoţi refugiaţi şi expulzaţi delà vetrele | o r din aceste părţi, primiţi cu multă dragoste de citre Inaltpreasfinţitnl Episcop al Lugojului ţi aşezsţi prin diferite parohii din Banat, au f;œtst In anul acesta, pe lângă dorul după ve­dele părăsite, şi durerea de a nu putea petrece ¡i primi grupurile de pelerini, spre şi deia mâ-listirea Bixsd.

Ia parohia Zgribeşti Severin, cea mai itche parohie română-unită din Banat, parohul local expulzat Mon. D. Le on ti n Ciulea, protopop oi,, a iacercat -7- ca un succes strălucit — să familiarizeze In mijlocul credinciojiler săi cân-tirile mariane precum şi cele obicinuite prin piiţile Bixadului sâtmărean. D-na preoteasă iprijinitS de sora sa Otilia Cfip. Persccrea, cu concursul D-şoarelor Salusia şi Angela Ciulea, Maria şi Lucia Fersigan, apoi familia d-lui notar Prof. Ya iile Fernca şi tiniral Victor Hîrcaş, cântăreţ delà operă, toţi refugiaţi săt-«ârenL au strâns în jurul lor tineretul din pa­rohie şi în fiecare seară s'a cântat Paraclisul }t sote delà Oradea, împodobit cu alte cântări wriane şi delà mănăstire.

Bănăţenii peste tot sunt cântăreţi buni, d>t 1« Ie prea place să cerceteze biserica, iar '» Wierica n'ar cânta unul peatru toată lumea. '« serile celor două săptămâni de post, sub "•)• cântărilor mariane, apoi mişcaţi de cú­rtanle părintelui local, biserica a fost întot-

— Păi, eu au ştiu ce trăişti ai tu acolo. i n |tiu că astea de aici snnt trăistile noastre.

La urma urmelor, moş Traşca fu nevoit «recunoască, vrând-nevrând, că lelea Ileana "treptata.

~" B>ne, tn muiere, văd ea c i aşa este i*0 *PU>> dar de unde dracu'or fi trăistile alea-l l e ' d o a r nici eu na le-am scos din tufe, ci

"Pul cailor I II "~ P*'> eu na pot să ştiu — spuse lelea , ' ridicând din umere. — Poate... a vrut * * * * facă râs de tine. «u k T f u ' c * taghiţi Io sec, dar, prea fiind 1 . r e b l t locura ce-i dăduse de cap, îşi pase Sind ti nu se odihnească de loc, până nu

" d l d e « m « trăiştilor „buclucaşă". ( «lelegînd în cele din urmă că trăistile P'Ier r n , t ^ C l * C B a a P°P"> a tăcut molcom. Era '««iu b u n c u t a t B ? i n ' a r f i r r B t s ă 8 t r i c c

0 j , t i

p r i e t e n i e , sşa numai.- de florile mărului. , ('olt n S ă ' * t r 8 n s c u U ? B » m o ? Gheorghe a fost Po ? ( | t

8 4 " ş i d e * necazul p - faţă şi, BStfel, nici Cum '* t r i i s t i ' o r buclucaşe n'a rămas ascunsă.

*• Petrecut lucrurile, iacă-tă, vă spun: H i , ţ ţ B

8 t a ' * i i n d «protopop*, avea subt grija du-0 s«medenie de sate. Aşa fiind, trebuia

^« 'gă în

"Un. Ht

multe ^tr'un

«inspecţii". Necazurile oamenilor f< pe vremea aceea, cum snnt şi

•<i c „ . s » t er« necaz cu preotul, în alt "Hi m

a s c a l u l sau cu ctitorii, şi alte multe. . . ţ 0 l V " m a i wirunte . . . Căci, să nu-mi uit

e c»zurile se ţin de om ca scaiul de oaie

deaona plini ds crsdincfoşl — venind mu'ţi şi dintre ortodocşi.

Ziua de Sântă-Măria Mare petrecută în procesiuni pe la cruci cu înconjurarea bisiricei Şi cu câteva înpărtăşenii, a fost pentru poporul din Zgribeşti o zi rară şi poate unic pâni acum de a vedea şi simţi csm e cinstită Maica Domnului prin alte părţi. Păcat că Bănăţenii n'au vreo mănăstire prin apropiere I.

Marla Fersigan, marlanistă.

Sfinţire de Troiţă De prasnicul Adormlrel P. C. V. Măria, parohia

noastră din comuna Chesler din judeţul Târnava-Mlcă, condusă de Păr. Ion Vlad a avut o mare sărbătoare.

Troiţa — Monumentul Eroilor, — ridicat din contribuţia tuturor gospodarilor din loc, uniţi şi orto­docşi, şi aşezată în curtea şcolii, a fost sfinţită cu mare pompă, aşa cum se cuvine unei Troiţe, care ne aduce aminte pentru totdeauna, de aceia, cari şi-au dat ce-au avut mai scump pentru întruchiparea idealului naţional, însăşi viaţa lor.

Din acest prilej sărbătoresc, a luat parte şi mi­nunatul cor al parohiei noastre din Micăsasa, de sub măiastră conducere a Păr. Prof. Ştefan Crişan.

In minunata biserică, ridicată de curând, a cântat acest cor, compus din băieţii şi fetele din Micăsasa şi câţiva cărturari, în frunte cu d-I înv. dir. Duca; im­presionând adânc pe toţi cei de faţă.

lntr'adevăr, — aşa cum a spus un intelectual priceput în ale cântărilor — acest cor, ar merita să fie auzit de o ţară întreagă. — Deaceea, n'ar fi rău să dea un concert chiar la Bucureşti, la Radio.

După sf. liturghie, la care au luat parte toate autorităţile locale şi din judeţ, în frunte cu d-1 pretor Denghel dela Pretura Plasei Valea-Lungă din Blaj. Mulţimea s'a îndreptat spre şcoală, unde a avut loc sfinţirea apei de către preotul local şi Păr. Virgil Duca din Făget. După aceasta s'a sfinţit „Troiţa", slujlndu-se şi un parastas pentru pomenirea celor 34 eroi ai co­munei, căzuţi in războiul din 1914—1918.

Seria cuvântărilor a deschis-o păr. Ion Vlad din loc, vorbind atrăgător şi simţit despre „Cruce" şi obi­ceiul frumos de a se ridica în diferite părţi Cruci. F ă ­când legături minunate între suferinţele Mântuitorului şi suferinţele celor căzuţi, dar mal ales a celor rămaşi orfani şi văduve, de pe urma lor.

A luat cuvântul d-1 pretor Denghel, care a pro­slăvit eroismul de totdeauna a poporului românesc şl a făcut urări M. S. Regelui Mihai I. şi Conducătorului Statului General Ion Antonescu.

A urmat Primarul din loc, Nicolae Si mina, care ] D tr 'o cuvântare înflăcărată, a făcut legământ cu întreaga

comună, să cinsteasscă cu toată evlavia «Troiţa" care ati a îost aţintită.,'

In numele şcolii, a vorbit d-1 învăţător Ruţea Va-sile, dnpă care a urmat un drăguţ program compus din cântece şi declamări spu3e de copiii de şcoală de sub conducerea d-nei preotese şi înv. Marla Vlad, soţia părintelui din loc.

Acest progam şcolar s'a desfăşurat in sala mare a şcolii, anume împodobită cu flori, unde, la sfârşitul progamului şcolar, Corul condus de păr. prof. Crişan, a cântat două bucăţi muzicale de toată frumuseţea: .Din poiana vadului" (doină) de N. Ganea, solist fiind d-1 învăţător director Duca N. din Micăsasa şi „Mân-drnllţa, pui, pui, pui" de Bena; după care s'a cântat de cor şl întreaga asistenţă: „Deşteaptă-te române", serbarea luând sfârşit tn aplauzele nesfârşite ale celor de faţa.

Toţi băieţii şl fetele din cor au fost luaţi după serbare la masă de familiile din sat — fără deosebire de religie; iar cărturarii. In frunte cu d-I pretor, au fost Invitaţi la casele parohiale, unde H-s'a servit, de către familia preotului, o masă familiară.

Impresia lăsată de sfinţirea Troiţei şl prezenţa corului din Micăsasa tn mijlocul nostru va rămânea ne-ştearsă în mintea şi inima credincioşilor.

Un corespondând

Cum şi-au înjeleş femeile veştemene chmarea lor La apelurile Domnului General Ion An­

tonescu, femeile din Vejtem, jud. Sibiu şi-au >ţinut dn datorie, să contribne fiecare din e l e ca câte ceva, atât pentru a alina durerile, cât şi pentru a produce, o mică bucurie bravilor ostaşi răniţi în rlsboiul sfânt cel purtăm.

Aşa s'au strâns : O 250 Kgr. flori de soc , 1.500 Kgr. flori de muşeţel, 2.250 Krg. fsmă, 4.750 Kgr. flori de teiu. Deasemenea s'au c o ­lectat circa 110 Kgr. de făină, precum şi lapte, ouă, zahăr e t c , din cari s'au pregătit, sub con­ducerea celor în drept, 94 (nouăzeci şi patra), cozonaci între 1—3 Kgr. bucata, cari s'au îm­părţit tuturor răniţilor din Sibiu, în 15 VIII, fiind de faţă Doamna Colonel Fioresca dele­gata Crucei Roşi Sibiu, precum şi Doamna Elena Moldovan, preşedinta subfilialei din, Veştem.

Noi mulţumim călduros tuturor femeilor veştemene pentru dărnicia de care an dat d o ­vadă şi suntem siguri că pe viitor vor răs­punde cu aceeaş dragoste chemării bravului nostru General. Crucea Roşie.

şi na scapă de ele decât atunci când îi cântă preotul la capătâin „cu sufletele drepţilor" şi „in veci pomenirea"...

Tata nu avea cai. Nu-i erau drsgi, fiindcă... prăpădeau nutreţ mult. De câteori avea să meargă în inspecţii. îşi luă o căinţă din sat. De obicei, mergea cu căruţa lui moş Trujca, fiindcă acesta avea în totdeauna cai sprinteni şi... mai era şi eftin la târguiala. Aşa odată, dueându-1 pe tata ca cărata în inspecţii şi nimerindn-se o vreme ploioasă, tata îl îndemna mereu:

„Mână, bade Gheorghe, că acuşi ne po­menim cu ploaia după cap.

Moş Truşca trăgea de hăţuri şi pocnea din biciu:

Hiü, căluţii tatii, hiiiL.I Caii alergau o bucată de vreme, apoi o

luau la pas. — Mână, bade Gheorghe I Moş Truşca ciătina din cap necăjit şi smân-

cea de hăţuri: — Hiii, umfla-v'ar zmeii, hi i i l l . . . Caii mai fugeau ce fugeau, apoi se domo-

liau iarăşi, iar tata nu 1 slăbea pe moş Truşca. — Ce-i cu căluşeii ăştia, brde Gheorghe?

Până mai ieri aşa alergau, de credeai că zboară, ca nişte cai împărăteşti, iar acuma obia mişcă. Ar trebui să le dai, măcar din când în când, şi câte-o leacă de ovăz.

Vorba „ovăzului" îl scoase pe moş Truşca din sărite. îşi îndesă mânios căciula pe ochi şi isbucni:

— Lasă-mă'n pace ca ovăzul, părinte I M a i bine spune-i băiatului damitale să lase caii tnt pace, că numai din pricina lai an slăbit. Ii c ă ­lăreşte până le scoate sufletul! Ş i -apo i . . . hm! «comedie* ce nu s'a mai pomenit de când e lumea I ii mai leagă şi de gară, să nu poată paşte. Ş i . . . să nu te superi, părinte, iacă iţi spun: dacă II prind pe băiat la cai, „domnişar" în* colo, II scarmin de li sar petecite I Hiiill!.,.

Tata începu să înghită neduri seci. îşi trase pălăria pe ochi şi (ăcn chitic. Moş Truşca îi tăie pofta de vorbă şi, de ruşine ce-i era, li veni» să sară jos din căruţă şi s'o ia la picior pe jos..

Să fi ştiut tata despre „povestea cailor", înainte de a pleca în inspecţie, ar fi fost r i n de mine. Dar se vede că preotesele I-au ospătat cu mâncări alese, căci pe când s'a reîntors din inspecţie acasă, li trecuse' necazul, aşa că, de­data asta scăpai şi ea ca pielea sănătoasă. (Va urma)

D o i n e Dc-ar fi dor pe cât urît N ' a r încape pe pSmânt, Dar doruri mat puţinei Şi plină'i lumea de el. Spusu/miVa mie maica Când o murit săraca, C ă dcamar mf -o fi lumea, lacăte că-i chiar aşa. Câte flori din Turda 'n sus

U N I R E A P O P O R U L * U I

— Mersul războiului — Ce s'au — Englezii au

Răsba lu l împotr iva bolşe­v i smului

De pe frontal împotriva bolşevismului se vestesc încontinuu noi biruinţe şi îna­intări.

Trnpele germane şi aliate înaintează pe întreg frontal, potrivit planului hatărit,

La Miazănoapte, Filandezii şi Germanii an respins pretotindenea pe Ruşi şi an ocupat oraşul Sertavala. Laptele se dau !n istmni Gareliei, între lacul Ladoga şi golful finic. *

Drumul pe apă intre Marea Baltică şi Marea Albă, cunoscut sub nomele de canalul Stalin, a fost tăiat de Germani şi Finlandezi.

Armatele germane cari luptă în apro­pierea lacului Peipas aa făcut legatară anele ca altele, încercaind astfel armatele roşeşti din Estonia.

Cele trei mari oraşe ale Roşiei, Mos­cova, Kievol şi Petersbargal sant in aştep­tarea onor lapte mari şi hotărâtoare.

Apropierea Germanilor de aceste o-raşe o recunosc chiar comandanţii roşi cari cer poporului, să le apere ca orice preţ.

Ultimele trape roşeşti cari au mai scăpat din prăpădul dela Smolsnsk, aa fost nimicite âe Germani, cari aa luat peste zece mii de prizonieri.

Toate cu mândra I c a m pus Şi câte le-am sămânat, Toate bine s'au uscat. Şi câte le-am răsădit, Toate bine g'au topit.

*

Codru-i mândru şi 'nfrunzit, Eu tânăr şi năcăjit. Codruţi mândru şi'mpenat, Eu tânăr şi supărat. Codru'i mândru cu cărări, Eu tânăr cu supărări.

Măi bădiţă, strugur bun Rupcte-aş şi nu mă'ndur, Te-aş lăsa până te-i coace, T c o rupe ciae nu-ţi place. Şi te-o rupe galbena, Bată'ţi 'O dumineca. Şi-asară şi-alaltăsară Fluera, badea pcafară , Fluera 'n mania mea, Că şi'a căpătat alta. Capătă-ţi bădîţ'o mie, Câ tot nu-mi samănă mie Nici la mers, nici la uitat, Nici la dulce sărutat. Fost/am, bade, doi iubiţi, Ca doi bujori înfloriţi La fântână răsădiţi. Şi din traiul nostru bun Şi^a făcut măicuţa drum. Şi din dragostea cea mare Şi-a făcut măicuţa cale.

Culese de prof. Nic. PinUa

înţeles Englezii şi Americanii — intrat în Iran —

In ţinutul Gomei, Ruşii aa suferit în săptămâna aceasta o înfrângere grea. A a fost nimicite de Germani 26 de divizii ru­seşti în laptele de acolo.

La Miazăzi, în Ucraina, trupele ger­mane aa zdrobit pretutindenia întăritorile roşeşti, ajungând până la Nipru.

Toate încercările Roşilor de a trece Nipral înapoi au fost respinse de Germani. In aceste zile s'au dat lapte pentra cuce­rirea podarilor cari sunt peste Nipru. Ora­şele Cherson şi Nicolaew aa fost ocupate de trapele germane.

Pe ţărmul Mării Negre se dau lapte mari, în împrejurimile oraşului Odesa

Stăpânilorii bolşevici fac ultimele în­cercări pentru a întârzia căderea acestui oraş. Au fost aruncaţi în luptă oameni ne­înarmaţi şi nepregătiţi, mânaţi de comi­sarii bolşevici cu revolverul.

Toate întăritorile roşeşti, cari mai erau iacă la Nistru aa fost cucerite de arma­tele româneşti.

Nu peste mult va cădea şi oraşul O desa şi trapele ruseşti, comandate de ma­reşalul Badieny vo fi încercuite şi nimicite.

După două luni de război pierderile Ruşilor sunt foarte mari. Au fost făcoţi peste un milion 2 5 0 . 0 0 0 de prizonieri şi s'au nimicit 1 4 0 0 0 care de luptă şi 15 0 0 0 de tonuri. Aviaţia roşească a pierdut până acam 11.250 de avioane, din care mare parte aa fost nimicite pe pământ.

In tra Rusia şi Japon ia

Aceste donă ţări au făcut © învoială de neutralitate, de a na se ataca ana pe alta, atonei când ana din ele ar fi in răz­boi ca o altă ţară.

învoiala aceasta a fost ţinută aşa cum a fost ţinuta. Gazetele japoneze scriu că Roşii au călcat învoiala şi că ajutorul de arme pe care îl ti imit americanii este pen­tru armata rusească din răsărit, care va lupta împotriva japoniei.

Afară de aceasta guvernul japonez este nemulţumit de ajutorul pe care Ru­sia 1-a dat Chinei şi de încercările pe cari Ie face Rusia împreună cu America şi An­glia de a încercai Japonia.

Rândul T u r c i e i

Marile gazete din străinătate scria că acum vine rândol Turciei. Conducătorii acestei ţări trebuie şi ei să-şi spână cu­vântul şi să hotărască de partea coi vor fi, a Angliei şi a Roşiei, sau a Germaniei.

Rând pe rând războiul deslănţait In Apus va coprinde in flăcările lai ucigă­toare lumea întreagă. Din Polonia a tre­cut şi a cuprins toate ţările de Miazănoapte, Franţa, Bslgia şi Olanda, s'a revărsat în Miazăzi, în Balcani, a coprins Africa, par­tea de răsărit a Europei şi no peste mult se vor aprinde flăcările războiului şi în răsăritul îndepărtat, unde Japonia este gata de luptă. "

Ţărişoara aceasta din Asia Bu­fi prinsă şi ea în cărând în hora e şi Ruşii îi caotâ tot mai molt' ceartă, pentiu a putea pune mâna p d î 1

latre alte lucrări aa cerut g a v e

1

iranian să alunge pe toţi Germanii afla acolo. n U c ans» a t

Drept răspuns la aceste încercări i Angliei şi Rasiei, căpetenia Iracuhii.« a nut o cuvântare în care a spus că a rm ţ?rii este gata de luptă. a t i "

Ştirea despre încercările p e C a t i . face guvernul englez, de a pane mâna t Iran, a stârnit nemulţumiri mari în Turc care este vecină cu Iranul şi se vedepr' mejduită şi ea de Englezi.

Trupala a n g | n i

a u intrat Tn lr t n

L a începutul acestei săptămâni trupele engleze au intrat în Iran.

Guvernul rusesc şi englez au trimis guvernului din Iran noi scrisori de ame­ninţare. Se aşteaptă acum răspunsul gn. vernului din Iran. ;

Ce a u plănuit d-nii Roosavtlt ş i C h u r c h i l l

In întâlnirea din apele Atlanticului, d-nii Roosevelt şi Churchill ao pas Iacale multe lucruri, cari toate privesc războiul,

Se spune câ intre altele aa hotărât să ajate Rusia, pentru a prelungi cât mai mult războiul în Răsărit. Vor ajuta apoi şi pe China tn războiul cu Japonia, ca ii ţină şi pe Japonezi ocupaţi.

Deasemenea vor căuta să incercuiasci Japonia, pentru a nu se putea mişca ti dea ajutor Germaniei şi Italiei.

Pe lângâ aceasta s'a mai hotărât A-mericanii să trimită'cât mai multe avioane şi îa Anglia şi să ocupe insulele Azore, ale Oapoloi Verde, Dakarol, Iranul şi Turcia, toate de o mare însemnătate pen­tru războiul de acum.

1

Intălniroa din p»»«,ul

de eub pământ

Soarta Rusiei îngrijorează tot «* mult pe Englezi şi Americani, cari s'" hotărât să ţină acum o sfâtuire cu căpe­tenia bolşevicilor. întâlnirea aceasta va" la Moscova şi sfâtuirile se vor ţinea » palatul de sub pământ al lai Stalin.

Acelo Englezii şi Americanii vor stadii toate caile pe cari s'ar putea ajuta b° şevismol ca să nimicească Europa.

Pentru condocătorii Angliei şi A « J ^ ricii no înseamnă nimic primejdia inc vreao să arunce toate ţările E a r 0 p , j ' ( ; e r . t . cheltuiesc bani grei, numai ca să vadă ^ mania înfrântă.

şi

ti

ÎI

iu

îsiil : A i t ter ica tr imite ajutor *"*

Guvernul american a hotărât s . mite Rusiei ajutor, în arme şi y Acest ajutor era sortit Aagliei. Î D £ b o f . hi trivit unei înţelegeri fâcote co d-1 ( 1 ) r

chill, el va fi trimis Roşiei. ® t a t a \ e « h care va fi trimis ajotorul aanerican^ ^ prin Viadivostok, căci numai pe * ^ pe Marea îngheţată mai pot » v e a ^ legatară co prietenii lor Englez» ? ricanii. p|ec> S

Se spone că în cărând vor J ţ mai mnlte vapoare americane cn pi jutor, însoţite de alte vapoare de

iu Hi

34 U N I R E A P O P O R i n .IT i

G e n e r a l i r o m a n i d e c o r a ţ i am d-1 Hitler

f 0 t mai mul te sunt dovezile cari transa pr ie tenie dintre a rma te l e ro-

i" t â S j germane. P e frontul împotr iva

"fVsffln- s o l d a î " r o m â Q i ? ' germani âurnăr la umăr , lără să fie în t re ei mai mică urmi de ne în ţe legere .

** o dovadă despre î n ţ e l e g e r e a care Intre a rmata noas t ră şi c e a germană , ci decorarea mai mul tor genera l i r e -

J l e către d-1 H.tler. Prin d-1 genera l ven S c h o b e r t , d-1

Uller a decorat c u C r u c e a de F i e r pe mitorii general i r o m â n i : Dumi t rescu

Jjfe A w a m e s c u şi Racov i t ză .

p a g - 5

Mizeria grozavă a ţăranilor din Rusia

Oricine a paîut merge în Basarabia, Ba» „Im şi Ucraina, după ocuparea lor din partea upelor noastre, a'a putot convinge cu ochii lapre marea mizerie a ţăranilor ruşi.

Mizeria din s te şi din oraşele mai mici. Iijirâ, no se poate nici barăm! închipui. Este ie ajuna să observăm populaţia şl să vorbim jlaraea, spre a înţelege că mulţi dintre ce! ifometaţl preferă s i moară decât să trăiască pe mal departe in această mizerie.

Ce-i foloseşte ţăranalol dacă bucatele sunt imoase? Ce câş t ig i ei dacă cartofii sunt tainaţl în diverse feluri şl aduc o recoltă incită? El snnt nevoiţi s i predea totul co-sllvnlil şi nu pot să păstreze decât o fără-illuri din recolta proprie. Se poate pune în-rebarea, ande rămân bucatele, caci însăşi col­ilii rămân câte 4 8 ore nemâncaţi ? Iar dacă ineţte ceva, aceasta este o supă proastă sas > bucată de pâine. Primul lacru ce 11 cer prl-«IMU sovietici este întotdeauna pâinea.

Un gazetar a surprins o familie în timpul iuef. Ea mănâncă o sapă care pentru noi este «cosoacuti. La întrebările tălmaciului aflăm *i«Pa a fost făcută din coji uscate şi tocate I* cartofi, ca ceva sare deasupra. Cartofii au ai mâncaţi ca câteva zile înainte. O înghiţl-rt de lapte e mâncarea cea mai bună fi <Pi retrăgea sovieticilor oamenii au crezut V 8 niare crimă împotriva colectivismului, w Piatrează tot laptele ce-1 au la casă.

Soldaţii noştri sunt rugaţi întotdeauna, să câte o bucată de pâine, căci pâinea

aproape necunoscută de către ţăran! în *»« regiune bogată în grâne.

s»tele faj o impresie de nesuferit, încât (' («suntem îndreptăţiţi să credem că locu-

'' l e »u fost părăsite cu an! de zile înainte * «ceea sunt atât de neglijate. Iu fapt însă

, a n t '«căite şl acum. Populaţia trăieşte în

bordee, care, în celea mai dese cazuri, na aa măcar un acoperiş ca lumea. aceea prefe­răm s i darmim de câteva zile în liber, deşi nopţile s'au răcit simţitor. însăşi pentru cale se pare că ţăranii sovietici n'au o singară ce­pele* în plas. Gardurile sunt luate de vânt şi tapetele cad de pe pereţi, ca şl hainele de pe trup. Primul lucru pe care îl fac prizonierii, este, să scoată cişmele, spre a crnţa cât mai mnlt aceste încălţăminte preţioase şl nu se despart de mantalele ior groase, deşi este o căldară de nesuferit, fiind :â II-e teamă că li­se iau.

Aşa se prezintă „paradisul* de care a'a vorbit atât de mult în lume şl care a vrut să fericească omenirea întreagă.

Articole de ziar cari dau de gândit D-1 Pamfil Şeicaria, directorul ziarului

„Curentul" dela Bucureşti scrie tn Nr. 4854 din 21 August 1941 al ziarului său un articol In­titulat : „Se conturează Sa zări panslavismul"' cssace ar însemna in limba noastră ţirănescă: se arată în zări primejdia panslavismului, adecă tendinţa Ruşilor de a uni sub o singară stă­pânire taate popoarele de rasă slavă. Spune d-1 Şeicsriu c i , îndată ce se va nimici bolşe­vismul, iar popoarele nenorocite ale Rusiei se vor elibera de sub jugul crunt al acestor an-tichriştf, acele popoare vor încerca numai decât a se uni din nou şi a forma un mare imperiu, care să cuprindă toate popoarele slave, adecă şi pe Poloni, Cehoslovaci, Jagoslavi ţi Bulgari, întemeindu-se din nou „Sfânta Rusie".

Intr'al doilea articol publicat, în Nr. 4855 dia 22 August al ziarului „Curentul", intitulat: „Panslavismul şi ortodoxia rusească",d-1 Pamfil Şeicariu arată că tendinţa Rujilor de a uni sub o singură stăpânire toate popoarele de neam slavoaesc se va face prin ortodoxie.

*De aici urgenţa, unei definiri latine a spi­ritualităţii româneşti, categorie opusă spirituali­tăţii slave", spune, din cuvânt în cuvânt, d-1 Şeicariu; ceea ca inseamă ca nai Românii să • e îndreptăm gândurile spre biserica Romei celei vechi, căci numai prin această biserică putem scăpa de marea primejdie a panslavi­smului.

Deocamdată îecrestăm Ia răboj aceste con­statări aie d-lui Pamfil Şeicaru, unul dintre cei mai mari ziarişti ai României, urmând ca, cu vremea, să desvoltăm mai pe larg aceste gân­duri ale Domniei Sale.

Toţi abonaţ i i , cărora l e t r imi tem gazeta Ia ce re rea lo r , şi nu o resping, sunt consi­deraţi de l eg i le ţări i abonaţi ai noş t r i şi prin urmare sunt datori să ne p lă tească abona­mentul.

n|. ? ? t î e c ă m a r e l e imperiu u ' J ' J e s t e c o m p u s din mai k A ' î n c a r i locuiesc t o t

° e P o p o a r e : ruşi, ucra i -•ttî t a , b î» r o m â n ' . baschirî , «ai' chirghiseni, turci , geor -k ' m e Q i Şi Dumnezeu mai

« mai c h e a m ă . Cele J P dintre a c e s t e po-

S C5 a P Q c ă 8 * se v adă "«tel d e J a f f Q l rusesc . c e | e . . S e r r n a n e dimpreună

l % Q | a t e nu s e vor odihni, Jatţ a l | . v ® r e l ibera pe t o a t e W„i a t de felurite o o o o a r e .

ii 'ire

un t e popoare . P S ™ mfâţişază mai

H o 0 n e r i Wtari din a r -D 0 1 ?ev ică .

Hi

STIRILE snPTâNMii . V W ' . ' a W i . V f î i . ' . î r i . V W . V W

P r e o ţ i mea din mitropol ia Blajului a s u b s c r i s s a t â r u l pa o l u n i la îm­prumutul Reîntregiri i . Chemarea C O B -ducitsrulul Statului a aflat răsunet în rându­rile preoţ'mii române unite din mitropolia Blajului. Prin conducătorul ei, pir. prepozlt capitular Dr. Victor Macavel, preoţimea română unită din mitropolia Blajului a înştiinţat pre­şedinţia consiliului de miniştri că a laat ho­tărârea să subscrie salariul pe o lună, la îm­prumutul Reîntregirii.

A|utoare le pentru familiile m o b l Uzaţi lor ia unele comune nu se dau regalat. De aceea domnul ministru Mihai Antonesco, ti roagă pe toţi aceia cari se simţesc neîn­dreptăţiţi în vreo formă oarecare, să-i arete, la Preşedinţia Consiliului de Miniştri, cabinetul domnului ministru Mihai Antonescu, plângerile pe cari le an.

P r e ' u n g i r e a tarifului r a d u a pen­tru l emne le de foc s'a ficut până la 31 Octomvrie, în loc de 31 Iulie, cam era să fie, deoarece altfel rămâneau fără lemne de foc atâţia şi atâţia inşi.

Distincţia unul b lâ jan . La radio Bu­cureşti s'a facat an concurs pentru cea mai bană compoziţie muzicală a marşului de „10 Mala". La concura a reuşit cel dintâi dl pro­fesor Ifllia Mareşiana dela Turda, fiul marelui compozitor muzical dela Blaj Iacob Mareşiana. D-Sa a primit premial întâi de 25.000 Lei Gratnlăm!

Di Nlcodim G a n e a la Blaj . Zilele trecute a sosit la Blaj compozitorul muzical dl Nlcodim Ganea, care va locui de aici înainte la-Blaj , primind şi o mică penzle din foaduî de penzlane al profesorilor dela Blaj .

Cal m a i m a r e m u z i c a n t al nos tru dl George Enesca a împlinit zilele trecute vârsta de 60 de ani. Cu acest prilej I-aa săr­bătorit na numai la noi în ţară ci şi la străi­nătate, ca pe anal care a făcut şl face mare cinste numelui de româa.

F a p t a e r o i c i a unui f i r a n . Săteanul Ştirba Vasile diu Tăcuta, înarmat numai cu o săcure, a dat dovvadă de un curaj flră mar­gini în prinderea paraşutiştilor bolşevici, adecă a acelor soldaţi bolşevici, cari s'au slobozit dia avioane ca parafata la noi în ţară, pen­tru ca să poată bolşeviza ţara. In lupta ca a . ceftia bietul Ştirbo Vasile a căzut, dar Minis­trul Apărării Naţionale a hotărlt să 1 decoreze dopa moarte ca Virtatea Militară ca spade cl. II şi ca an sjator de 20.000 Le! pentra văduvă.

Hoţii pantahuze lor . Am fost totdea­una împotriva adunării cu pastahaza a banilor de lipsă pentru zidirea şi repararea bisericilor, cu atât mai ales că Dumnezeu na cere dela noi să-i zidim biserici mai mari şi mai pom­poase decât suntem în stare. Dar mai e un rău, oamenii cari fac colecta ca pantahuza sant, de cele mal multe or), oameni de nimica, fiindcă nu pleacă pentrn a face venit bisericii, cl lor înşile. Astfel au fost prinşi şi predaţi parchetului Ion Tador zis Baligă şl Stan Du­mitra zis Lampocl din comana Poenarl Vulpeşti, pentrucâ au forat din darurile adnaste ca pan­tahuza 12.000 Lei.

P a g . 6

înş t i inţare p e n t r u plugari . Plugarii cari doresc sa-şl schimbe vacile sterpe, ca vaci de rasă ca lapte, comparate de armată, pot cere lucrul acesta unităţilor militare din apropiere.

Şi-au o t r f vit m a m a . In primăvara fi­nalul acesta soţii Dama Avram si Duma El l -sabetadin judeţul Hunedoara şi-an otrăvit mama, pe bătrâna Ilinca Popescu, cu otravă de şoa­reci şi esenţă de tom. Drjpă dooă luni bătrâna a mărit şi a fost înmormântată fără a blnni cineva că a fost otrăvită. Ivindn-se o neîn­ţelegere între cei doi soţi, ei ş!-au mărturisit fapta, învinovăţânda-se unul pe altul de omo­rul săvârşit. — Dumnezeu na lasă nici o faptă fără răsplată!

Cum vine n e n o r o c i r e a . In comuna Noul dn judeţul Sibiu s'a întâmplat în zilele acestea o mare nenorocire. Bătrânul sătean Vlad Maxim se întorcea dela câmp acasă, cu un car de fân. După ce a venit o bucată de dram, bătrânul a oprit boli şl s'a urcat în car. Obosit de drum şi de muncă a aţipit şi înainte de a intra in sat a c i z a t sab roţi şi a mărit

O T n c i e r a r e Intre negr i ş i poliţia a m e r i c a n i . Ia zilele acestea s'a întâmplat o crâncenă încăerare între 5000 de negri şi poli­ţia americană. Negrii volan să meargă într'o excursie cu vaporul, dar na încăpeau toţi pe vapor. Văzând că funcţionarii portalul sa în­chis poarta pe ande pateaa merge la vapor, negri au dărâmat-o şi apoi s'au urcat pe va­por. Poliţia s'a amestecat şl ea trăgând mai multe focar! de arme. in învălmişală au fost omorâţi 3 oameni şi an fost răniţi 70.

în locuirea E v r e i l o r din toate servi­ciile se face în întreagă ţara. Locurile rămase libere prin înlăturarea Evreilor vor fi date c a ­rnal Românilor. In primul rând vor primi aceste slujbe refugiaţii.

Blocarea iftnei. Potrivit unei noul legi, dată numai în zilele acestea, toată lân», câtă se mai afli, este blocată. Aceia cari an lână na e mai pot vinde, cl trebuie s'o predea la centrele, de adunare a lânel. Lâna predată se va plăti ca preţul hotirî i de Stat. Proprieta­rilor de oi li se lasă pentru folosul case! 20 kilograme de lână nespălată.

Agenţi comuniş t i omorîţ l la Chl-ş i i u n . Ia ziua de 21 Iulie iau fost prinşi, In apropierea satului Voicova, din Basarabia mai mulţi comunişti cari voiau să arunce în aler podurile şi căile terate româneşti. La ei s'au găsit arme grenade şi bani. Pentru vina lor aa fost osândiţi la moarte fi împuşcaţi.

Dl mareşal Ion Antonescu a mai hotărît ca la orice încercare a comuniştilor de a pro­voca pagube ţării sau de a turbura liniştea şl ordinea să fie împuşcaţi 20 de comunişti evrei şi 5 comunişti neevrei.

Lupu-şi s c h i m b i p i r u l d a r n i r c -vul nu. Poştei de rad.o din Moscova a anun­ţat că în cărând va face propagandă religioasă. Va lăsa la radio să fie an program religios în flecare zi. Ştirea aceasta arată până ande merge necinstea şl neomenia bolşevică a lai Stalfn, care a închis şt a dărâmat atâtea biserici şi a omorât atâţia preoţi. Acum încearcă să amă­gească lumea, dând libertate religiei şi oprind propaganda împotriva credinţei. No! ştim însă o vorbă veehe: ,Lspu-şi schimbă părul dar nă­ravul na".

U N I R E A P O F O R U L U 1

bisericii în valoare de le! 6500 (şasemli d u d ­ante). Aceleaşi mulţumiri le adace şl familiei Avram, comerciant de pompe funebre Bl* j . pen­tru anele lacrar! de mfină, In valoare de 15C0 (nnamie cinclsnte). Bunul Damnezsn le răs-pliteasci. — Vaslte Oltean preot.

Cel m a i d a s operat o m din lume . Conform unei ştiri publicate de o gazetă me­dicali americană, trăieşte în America an om ca namele Hemy Srrythe, în vârstă de 47 ani, care de curând a fost operat pentru a 148 a oară, fiind astfel desigur cel mai dts operat om din lame.

Un b i t r â n de 124 ani m o a r e în u r m a unei m u ş c a t u r i de ş a r p e . In Barbacena, îo statal brazilian din America, a murit Minas Gerges, un bătrân în vârstă de 124 ani. El n'a murit însă în arma bătrâneţii, ci a căzut jertfă mascaturi! anul şarpe. ,

In l u m e sunt 9 4 mi l ioane femei c u numele Ana. Dapâ cum se ananţă din Stockholm capitala Suediei, profesoral univer­sitar snedtz Karlson, a constatat, după cerce­tări îndelungate, că numele Ana este cel mai răspândit nome de femeie în lame. După cal­culele profesorului ar exista 94 milioane femei în lume, care poartă numele de Ana.

Un c i l i u — moşten i toru l ce lu i pe c a r e l-a u c i s . Frizerul Bo ko din Teheran» In Persla, condamnat la moarte pentru crimă şl jaf, a primit câteva ore Înaintea executării lui ştirea cam neplăcută în s'tnsţla, în care se afla, că a câştigat loza! cel mare la loterie-Deoarece Boiko n'avea rude şi na dorea ca statal, care-1 condamnase la moarte, să pri­mească sama aceasta, el a l isat-o prin testa­ment cilăului, cu o singara condiţie: să-1 execute în chip cât mal omenesc.

Ştiri şi fapte din Vărădia jud. Caras

Tineretai cărturar fi premllitar din co­mună a organizat în seara zilei de 6 Aug. 1941 an bogat program cultural, urmat de koră ţă­rănească fi dansuri naţionale, cu venitul net în folosul „Crucii Roşii". Rezultatul a fost ba-nişor, realizandu-se an venit curat de 2260 lei cari au fost depăşi percepţiei din Ioc.

* • * Sfatul comunal într'o şedinţă de cărând

ţinută a studiat, cum s'ar potea opri căsătoriile înainte de a avea vârsta (după cum e obiceiul în Banat) şi împuţinarea numărului concubi­nilor, prin (ncheerea căsătoriei legi le . De pre­zent numărul concubinilor în comuna e cam de 40% din totalul celor cisătorlţi.

M u l ţ u m i ţ i . Credincioşii parohiei române unite din Veza, prin sceasta aduc cuvenitele mulţumiri dnel jndecitor Lenuţa Bat!a n. Ol­tean din Veza, pentru donarea întregului ma­terial, necesar unei haine preoţeşti, pe seama |

IUI

H

Ş i s e m n e „Dela lume adunate Ş i iarăşi la lume date".

Se zice că: Atunci când îţi t I r e

te vorbeşte cineva de rău. Când cântă o găină ca şi C O c

semn de nenorocire la casă. ' Când focal din sobă aruntă scântei

te vorbeşte de rău c'neva şi este anpir? tine.

Dacă scapi cutia cu chibrituri joi ,| împrăştie chibriturile, te vel cert» cu clnVi

Când te-al îmbrăcat cu o haină pe j se va schimba vremea.

Când se bat cocoşeii şi berbecii între va ploua.

Când soarele apnne în nor peate 2 - 3 * va ploua.

In ajunul sărbătorilor mari daci streini ce îţi vine în casă va fi femeie, se spsne ţl-a intrat sărăcia în casă, iară de va fi bărl o să ai noroc tot anal.

Când ţarcă îţi cântă în jurul casei,n) primi o veste b a n i .

D e c i strănuţi odată e senm rău, de dogi ori semn bon, iar de trei ori iară» senarii

Când îţi ţine arechea dreaptă, vel primii veste ban i , cea stângă o veste rea.

In zlaa de Schimbarea la Faţi (6 Anni| de te vei certa ca cineva, tot anal vei avene-cazări şi sfez! ca oamenii.

Femeile cari torc lână Vinerea na VOT iui ivea miei, că le vor mari.

Dacă da! aluatul din casă când îţi vor rol stnpil îţi vor fngl şl nu-l vei patea prlofe

De pleci de acasă şi-ţi iese în cale s om ca vas gol înainte, nn ţi va umbla bine; de va fl vasul plin, îţi va umbla numai bine.

Atonei când auzi primăvara cântând i* tâl broaştele, să te tăvăleşti pe iarbi fii»1' nul acela nu te vor mal mânca purecii

Fetele ce torc şl cos S â « b i t a an se«f mărit», răci le moare ursitul-

Atunci când după apaşul soarelal zbo muscul-ţe şl ţânţari mulţi, va ploua.

Va ploua atonei, când măgarul zbeirii şl se tăvăleşte pe jos .

Când dimineaţa cerul spre răsărit e coloare galbenă, va bate piatra (ghiaţ»)-

In vara în care sunt pnţlne ciuperci, l» va fi moină.

Când Ies din pământ râme nanlte *i nici, se zice că va ploua

Roşcovei I.

In marşul lor biruitor spre mi­jlocul Rusiei armatele germane şi aliate de multe ori nu pot înainta de mulţimea tancurilor şi arma­mentului nimicit ce zace răsturnat pe şoselele sovietice. Chipul nostru aiată un mare tanc sovietic ră­sturnat tocmai pe şoseaua cea mai de seamă, pe care nu pot înainta armatele noastre până nu delătură din cale acel mare car de luptă cu roţile ferecate în lanţ, ca să poată trece pe ©ri si unde.

J J N I R 2 E A) P O P O R O L I I T Pag . 7

De vorbă cu plugarii

legumele dela cari adunăm seminţe Axente Muresianu din Fântânele are !n

jdină tot felul de legume dela care adună ''iiiints. I n t r e i 8 t r I t n r i " r e Ardeîu gogoţar, litiu mh, iute si Ardei gras

Pin ardeiul gogoşmr alege fructele cele -i a a formă rotundă, dungi regulate şi nu au Irful ascujit, din Ardeiul mic, iute alege fruc

acele csri an legat mai Întâi, că ai acestea ut mai bine coapte, iar din Ardeiul gras alege

pinii pe acele cari an aceiaşi mărime şi au j_4 dungi. Cele cn vârful ascuţit le Înlătură, jci sunt corcite. Ardeii îi lasă pe plante până l cos b ne şi capătă sbărcituri. Seminţa o pli tn apă, înlăturând pe cea care pluteşte. Pipi uscare la umbră, seminţa o aşează In să­culeţe.

Alături de Ardei nenea Axente Marăşisnu mi are in grădină Pătlăgele roşii şi Pătlăgele mii. Dintre Pătlăgelele roţii recoltează pentru «miaţî pe acelea cari an coacere timpurie, lormi regulată, coloare frumoasă şi mărime o-tynuită. După recoltare Ie mai ţine câteva zile U soare, apoi le stoarce pe o sită. Din sacul <i ie scurge, lelea Floare face zeamă bună, iar «minţa o spală de mai multe ori cu apă, lă-lind-o după fiecare spălătură să cadă la fund, ptnă rămâne numai cea grea. Usucă seminţa li ambră şi o freacă intre mâini ca firele lipite latre ele să se desfacă.

Pătlăgelele vinete, bune pentru st mintă le-a însemnat de mai înainte, chiar pe tufe, când !«•« rupt puţin fronzişoarele verzi dela coada fructului şi numai pe acele cari au formă regu-liti si coloare neagră sau violet-lnchisă, după "in. Na le culege de pe tufe până se coc bine. După culegere le întinde la soare timp ie două săptămâni, bătftndu-le din când la când, a un beţişor, pentru ca să (negrească miezul ' seminţele să se desfacă mai uşor. Seminţele tine coapte au culoare gălbuie, cele necoapte "i coloare alburie, iar acele cari n'au fost bine Kcite sau sunt vechi, au coloare negricioasă. ?' «emiaţele pătlăgelelor vinete le spală de mai '"'te ori cu apă şi le usucă Ia umbră.

Alte legume dela cari Ax*nte Muresianu •»i adună seminţe san t :

Ceapa, Recoltează măciuliile cu seminţa •tonei când sunt bine coapte, tăindu-le cu o "«rfecă din tulpină. Măciuliile le leagă în mă-•Bnchiuri şi i e «târnă în podul casei până pri-

când le bate, l e curăţă şi le seamănă. ( Morcovii, pătrângeii şi păslărnacul Dela

t t e recoltează seminţa numai când este bine 'PU. Seminţa are nişte dinţişori cari ţin fi-* 'egate unele de altele, de aceea le freacă "> s * se desfaci.

Varsă şi Ţdina. Recoltează seminţe după t J

P o , , e Şi înainte de a se râscoace, pentru ca dl»°« 1 6 , c a t n " . Mai bună e seminţa legată * fl"i'« cele dintâi. t*j , *itr*v<tn. Alege pe cei lungi şi drepţi,

f o r m a t d i n f , o r i l e cele dintâi. Din se-,. ' e l e acestora vor răsări plante cu coacerea

H| Cr! e

t

b i n e- D « P ă ce îi culege îi lasă întinşi la i t l n »l '««Bl si

U r i e - Castraveţii aleşi Ii lasă pe vreji până Wnia. După ce îi culege îi lasă întinşi la

*ltM h !ţ P d e T r e o d o u ă «ăptămâni, pentru ca 1 Putrezească bine. Apoi scoate seminţa,

pe care o spală în apă, înlăturând pe cea ce pluteşte şi pe urmă o usucă la umbră,

Dovleceii. Alege de seminţî numai pe cei ce au formă regulată fi sunt cât mai lungi. Ii recoltează numai după ce s'au copt bine, chiar Şi dacă vrejii s'au uscat. Seminţele Ie spală cu apă ş; Ie năucă la umbră ca pe ale ciatrave-ţilor.

într'o margine a grădinii, Axente Mură-şiann mai are Fasole şi Masare. Le-a semănat anume în loc mai îndepărtat de alte soiuri, căci se corcesc foarte uşor. La fasolea ţuciră înlă­tură toate păstăile cari nu au coloare jfgalbenă curaţi, iar la fasolea grasă înlătură păstăile în­guste şi sţoase, cari sunt corcite cu soiuri de fasole cultivată pentru boibs . După culegere, lasă păstăile să se usuce bine, apoi scoate se­minţele fie prin batere fie că Ie desghioacă cu mâna.

Nu uită nici de Spanac, pe care 1-a se­mănat de cu toamnă, într'an loc gras şi bine lucrat. După ce florile au legat şi fructele au începui: să crească, înlătură toate florile bărbă­teşti. Când tufele sunt coapte, le recoltează şi seminţa o curăţă cu mâna sau prin bătaie şl o frescă bine pentru a despărţi seminţele lipite dtte 4—5 la nn Ioc.

Ion Popu-Câmpeanu

Sfaturi pentru gospodari

Agricultorii nu plătesc timbru pe fac^ turile pentru cerealele vândute Mnlsterul Agriculturii face cunoscut, c&

agricultorii, potrivit cu adresa Ministrului de fi­nanţe Nr. 351 081 din 1941, nu sunt obligaţi să plătească pentru cerealele rechiziţionate de ar­mată nici impozitul proporţional de 1.70 la sută iei, cerut de Legea timbrului şi nici pe factori nu pun timbru fiscal sau de aviaţie, deoarece ei vând recolta proprie şi nu sunt comercianţi în Inţă'esui Legii Timbrului. Pentru vânzările de cereale, agricultorii nu sunt datori să plă­tească nici impozitul de 4 la sută.

Pâine cu mei şi hrişcă In făina de grâu din care facem pâine,

putem amesteca nu numai făină de mălai, ci şi făină necernută de meiu şl de hrişcă, Pâi­nile făcute cu meiu alb, ori hrişcă, nu numai că au o înfăţişare frumoasă, dar sunt şi foarte plăcute la gust şi hrănitoare. Făina de meiu san de hrişcă nu trebuie să fie mai întâi opărită, ei se poat : amesteca direct cu făina de grân. Dospirea pâinii de grâu amestecată cu făină de meiu sau de hrişcă se face mai repede.

Nu lăsaţi pământul nemuncif Locuitorul Ilie Scornea din comuna Po-

jarn, judeţul Gorj a fost amendat cu suma de 2000 Lei, potrivit legii de mobilizare agricolă, pentrucă deşi e proprietar a 20 hectare pământ arător, nu a voit să însămânţeze floarea soa­relui, nici să-şi îngrijească pomii din grădină, iar o parte din pământul bun de muncă 1-a lăsat nearat.

Deci nimeni să nu-şi lase pământul ne­muncit, eăci poate fi pedepsit.

R e c o l t e l e l u a t e d e a p a In multe părţi, apele mari au luat recol­

tele de grâu şi le-su transportat în altă parte. Agricultorii pe pământul căror, se găsesc astfel da recolte aduse de ape, sunt datori să le scoată, să le desfacă şi să le întindă spre a se usca, i , r după aceea să le treereze. Cantitate, de g r i .

obţinută trebuie s'o anunţe M'nistru'ui Agri­culturii. Ace.stă recoltă se v . folosi pentru des­păgubirea celor năpăstuiţi de ape.

Crăparea fâjelor Ia vaci De multe ori ln timpul verilor calde, va­

cilor le creapă ţâţele, mai ales dacă ugerul se umple prea tare dela o mulsoare la alta. Din cauza aceasta vaca In timpul mulgem, se fe­reşte, dă cu piciorul şi lapteie îi scade.

Când vedem că vreunei vaci i-au crepat ţâţele, trebuie să ne îngrijim să se vindece. Spălăm ţâţele cu o eârpă moale şi curată, c a r . se înmoaie mersu ln apă călduţă ln care am tiert de mai înainte flori de romoniţă. îndată după spălare, uscam rana cu o cârpă moale şi curată, apoi o ungem cu untură proaspătă de porc. Repetăm aceasta îngrijire de 2—3 ori p . zi, după fiecare mulgere şi până se vindecă bine. ln tot timpul îngrijirii vacile trebue mulse re­gulat. Mulgătorul îşi va spăla manile bine şi le va unge cu puţină unsoare curată. Viţelul nu va fi lăsat să sugă în acest timp.

Dacă rănile nu se îngrijesc, vaca poate pierde laptele, rămânând»- i ugerul sec.

F e l d e f e l

Statui de flori Iaponezli au frumosul obiceln de a face

statal din flori, tn mărime natarală. Plantele a căror flori se întrebuinţează pentru aceste statal sant anume cultivate în grădini. Faţa şl mâinile statuilor sant din lemn pictat, Iar celelalte părţi sant o grămadă de flori aranjate ca malta isteţime de grădinari specialişti. Astfel ori cine poate admira şl mirosi toate figurile însemnate ale Japoniei,

Cele mai vechi păpuşi Cele mai vechi păpuşi sant făcute de Grecf

din pământ ars. Le aşezau în mormintele c o ­piilor.

Egiptenii încă făceau păpuşi. Ia mormân­tul anei reg'ne egiptene, care a trăit acuma 4000 ani s'au găsit mai multe păpuşi de lemn, toate îmbrăcate dopa moda de atonei. Aceste păpuşi acum se păstrează în Muzeal din Csîro.

Clădirile cele mai mari Cele mal mari clădiri sant în America.

Intre aceste se pot aminti : Woolworth Building, care are o Înălţime

de 241 metri şi 57 de etaje. Peste 8000 de fe­restre şi 4000 birouri în cari lucrează" 13.000 oameni. Pentru clădire s'au cheltuit 13 milioane dolari.

Bankers Faust, înalt de 165 metri ca 38 de etaje.

Metropolitan Lize Buzing, înalt de 200 metri cu 50 etaje.

Singer Tower, de 187 metri ca 47 etaje. Fiat Iron Building ca o înălţime de 90

metri. A costat 4.000.000 dolari.

O biserică dintr'un lemn In insulele Pillplne s'a construit o biserică

de lemn, a cărei material a fost Inat din lem­nul anal slngar arbore, an cedra gigantic

Acoperişul, pereţii, podoabele dinlăuntru şl din afară sunt tot din acel arbore.

Acest sfânt locaş poate adăposti 300 de persoane.

Pag. 8 U N I R E A P O P O R Ü b ü »

Lupta între un aviator şi un vultur Un aviator portughez, sbarlnd pë deasu­

pra golfului Lnando, prin zgomotul msşinei a atras atenţia ace i valtar arisf, care înfariln-da-se a aîaeat pasărea de oţel şl a lovit pe aviator ca ciocni. Aviatorul a avat malt de luptat p ină a patatat îndepărta valtaral.

Locuri părăsite plantate cu trandafiri

In ţinuturile cn sare şi cărbnni din păr­ţile de mijloc ale Germaniei, toate locurile în cari până acum se aruncau tot îelal de gunoaie şl mordâril, aa fost curăţite şl plantate ca tran­dafiri. Plantările reuşind bine, vor fi continuate în toată Germania. Oraşul Stratfart a hotirât să planteze 50.000 de trandafiri sălbatici, devenind astfel cel mai msre oraş de tranda­firi din Germania.'

In Roma tot al 13*lea locuitor arc telefon

Societatea de telefoane din Italia are na­ra ai în Roma 1 0 0 0 0 0 de telefoane şl fiindcă Roma are 1.300.000 locuitori, urmează că tot al 13-lea locuitor are telefon.

Poşta gazetei Of. par. r. unit Minişul de sus. Delà noi pleacă

5 exemplare în fiecare Miercnre înainte de masă ; ne mirăm că le primiţi atât de târzin şi încă şi cu lipse. Am protestat la poştă.

Crisan Mihail, lurda. Am primit carta poştală şl v'am trimis ultimii 5 numeri. De la no< pleacă foile în fiecare săptămână Miercurea, cel mnlt Joia,

Iustin Bora, preot. Am primit banii, dar a'am ştiut la cine să-i introducem, şi aşteptam să sosească vreo scrisoare lămuritoare. Abonamentul se socoteşte delà 1 Sept Pentru cei 200 Lei trimişi prin >Unirea<, am chitat în Nr. 33 al gazetei, cu nrnl 6711.

Pr. Vasile Olteana, Vexa. Mulţumită trimisă de Sfinţia Voastră, in numele credincioşilor din parohia Veza, o publicăm cu plăcere in gazeta noastră, cum de­altfel publicăm toate lucrurile de acest gen. Nădăjduim că aceasta va fi un îndemn pentru credincioşi de a a abona, iar Sfinţiei Voastre Vă va ajuta Ia sprijinirea şi răspândirea gazetelor bisericii noastre, printre credin­cioşii cari li păstoriţi.

Am primit următoarele sume: E. Kozorea 7189 fi 7181 câte Lei 87 şi S0 bani, total 175 Lei.Lantaş R 7116 Lei 100, H. Popa 1421 Lei 500, OL par. Şnncuiuş 750 Lei, L Bozgar 1939 Lei 1010, V. Radu 4428 Lei 2*0, Vâtcă S. 1113 Lei 200, V. Pascha 10.576 Lei 100, Ghir-coiaşu E . adv, 7830 Lei 175 ,1 . Iacobescn 10.577 Lei 100, Ckiperiu !. 5366 Lei 500, Gh. Suciu 4606 Lei 175, Păr. N. Ticadu Lei 600, T. Gândilâ S631 Lei 100, P. Florea 3028 Lei 600, Betea V. 3769 Lei 90, Duşia N. 10.678, 2946, S804 Lei 300, S. Uie 1S.102 Lei 580, Oltean P. 10.545 Lei 100, Preot L Traian 9486, 9496, 7074, 706«, 7104 Lei 817, Magheţi P. 6449 Lei 450, G. Fillp pr. 945* şi 8505 Lei 300, Duca G. 8716 Lei 100, Păr. E . Bârsan 236« Lei 450, Ilea C 6023 Lei 3*0, Bacin M. 7133 U i 300, Păr. I. Bălan 10.679 Lei 3S9, Buda M. 10.683 Lei 2*0, Filip A. 633» Lei 100, Lăpăşaan A. 8297 Lei 100, Coman I. 8866 Lei 175, t op L 8647 Lei 100, Fetii L.pr . 8 2 * 0 - 8210 Lei 1870, O i 3»ar. T«arcla! 7647-7651 şi 9519 Lei 1050, L Mogoşan 5642 Lei 487.

S © d a î n s t r & n d ä ori tn parte pentru cel poţln5 an), o moşie care constă din:

an fugar ţljamăiate vie ie clasa întâia, 10 jagăte pământ arător, 2 fagare păşune, 2 ja-găre pădure, o casă cu două încăperi, grajd, tură, fântână ţt grădina.

într'un s a t d e p e T â r n a v e , pe dram de fard, cu comunicaţie de autobuz.

Doritorii de a arenda această raoşloară, să se adreseze la Redacţia acestei gazete.

Corpul Portăreilor, Trib. Dumbrăveni

Nr. 118/1940.

Publ i ca ţ i e da licitaţie Subsemaatul Portărel prin aceasta publică că în

baza dcciziunli Nr. G. 1198/1948 a judecătoriei mixtă Dumbrăveni în favorul reclamantului Dr. Traian Stoica, repr. prin. advocatul Dr. D. Vasile Albu prentru înca­sarea creanţei de 2822 Lei şi ace, se fixează termaen de licitaţie pe ziua 1 (unu) Septemvrie l§4l, orele 3 p. ra. la faţa locului In comuna Ormeaiş la dom. urm. Nr. c. 9, unde se vor vinde prin licitaţiune publică judiciară 2 purcei, 1 car, 1 coteţ, 1 şoprn şi altele în valoare de 7.400 Lei.

In caz de nevoie şi sub preţul de estimare. Dumbrăveni, la 11 August. 1941. ,

93 (1—1). ANTON, portărel.

Corpul Portăreilor Trib. Dumbrăveni

Nr. 242 b. 1937.

Publ ica ţ i e da licitaţie Subsemnatul Portărel prin aceasta publică că în

baza deciziunîi Nr. G. 1194—1937 a judecătoriei mixte Dumbrăveni in favorul reclamantului Ias'efi Mihail, repr. prin. advocatul Dr. Ilariu Holom din Dumbrăvenî, ponton încasarea creanţei de 1887 Lei şi ace. se fixează ter­men de licitaţie pe ziua 9 Septemvrie 1941, orele ÎS p. m. Ia faţa locului In comuna Sântioana Ia dom. urm-Nr. C. 138, unde se vor vinde prin licitaţiune pablică judiciară 6 porci, 1 coteţ, 4 stâlpi, 1 căldure şi altele în valoare de 790* Lei.

In caz de nevoie şi smb preţul de estimare. Dumbrăveni la 12 August 1941.

99 (1—1). FLEFLEA, şti portărel.

Corpul Portăreilor Trib. Dambrăveni

Nr. 1/1939.

P u b l i c a ţ i e de licitaţie Subsemaatnl Portărel prin aceasta pablică că în

baza deciafemii Nr. G. 121/1939 a jndecăteriei mixte Dumbrăveni în favorul reclaraantnlni Bnrcea Samoilă, repr. prin. ndvocatul Dr. Hariu Holom din Dnmbrăveni pentru încasarea creanţei de 1450 Lei şi a c e , se fixează termen de licitaţie pe ziua a« 9 Septemvrie 1941, orele 15 p. m. la fi ţa locului in Sântioaaa Ia dom. mm. Nr. C. 138, unde se vor vinde prin licltaţiane publică ju­diciară 1 scroafă, 5 cară gunoi, 2 cară paie şi altele în valoare de 8650 Lei.

In caz de nevoie şi sub preţnl de estimare. Dumbrăveni la 12 Augaat 1941.

98 ( l—l) FLEFLEA, şef. portărel

Corpul Portăreilor Trib. Dambrăveni

Nr. 60/1941.

P u b l l c a ţ l u n e ele l ic i taţ ie Subsemnatul şef Portărel prin aceasta pablică că

In baza decizlunii Nr. G. 1088/1941 a judecătoriei mixte Blaj în favornl reclamantului Radu Torente, repr. pria. advocatul Dr. Ilarie Holom din Sumbră veni pentru în­casarea creaaţei de 2000 Lei şi a c e se Sxează termen de licitaţie pe ziua de 12 Septemvrie 1941, orelo 15, p. m. la faţa locului In corn. Luaca la dom. urm. Nr. C. 8, unde se vor vinde prin licitaţiune publică judiciară 1 scroafă cu 7 parcei in valoare de 15.000 Lei.

In caz de nevoie şi sub preţnl de estimare. Dumbrăveni, la 12 August 1941.

97 (1—1) FLEFLEA, şef portărel.

Corpul Portăreilor Trib. Dumbrăveni

Nr. 120/1941. 7

P u b l i c a ţ i e de licitaţie Subsemnatul .şef Portărel prin aceasta publică că

In basa deciziunii Nr. G. 1323/1941 a judecătoriei mixte Dumbrăveni in favorul reclamantului «Basca Romană» din Dumbrăveni, repr. prin. advocatul Dr. Ilariu Holom din Dambrăveni pentru Încasarea creaaţei de 2.608 Lei şi ace. se fixează termen do licitaţie pe ziua do 31 August 1941, orele 11 a. m. la faţa locului ia .rasul Dumbrăveni la dom. urm., Str. 1. G. anca, Nr. c 32 undo se vor vlndo pria licitaţfone pablică judiciară « mese, 1 bufet, 4 dulapuri, 10 scaune, 1 şetlen 1 d i n » In valoare do 12.100 Lei. '

i ^ J 1 0 , l * n b p r e t " ' ** ««timare. Dumbrăveni, la 4 August. _ > 6 J 1 - 1 ) . , : ^ " W - W ţ ^ . . ^ . ^ , , ,

Tipograna Seixunaruiui Blaj "—"^—^

Corpul P o r t ă r e i l o r ^ b . D u r a b

Nr. 119/1941.

P u b l i c a ţ i e de i i c i t 8 ţ j g

_ Subsemnatul şef Portărel prin ia baza deciziunii Nr. G. 1322/1941 a , ' S s t a Pubi;ci

Dumbrăveai în favorul reclamantului rt7f0ti« «i' nasc. Gali

» i în favorul reclamantului văd * I, repr. prin. advocatul Dr Ii • ' N L

Dumbrăveni pentru încasarea creanţei H i ace. se fixează termen de licitaţie P e J° W, 1941, orele 11 a. m. Ia faţa locului U V V 0 * * dom. urm. Str. I. G. Duca Nr. c. 32 und prin licitaţie publică judiciară 4 mese i V . " ' ^ moră, 4 dulapuri şi altele în valoare de l a t ? C u *t

In caz d« nevoie şi sub preţul de Dumbrăveni, la 4 August 194t

9 5 ( 1 " " 1 } ELEFLEA, şef

Corpul Portăreilor, Trib. Dumbrăveai

ire.

Nr. S62/1941

P u b l i c a ţ i e da licitaţia Subsemnatul Portărel prin aceasta publld,u

baza deciziunii Nr. G. 178/1940 a judecătorieiV Dumbrăveni ia favorul reclamantului Dr. Vasile *!î advocat în Dumbrăveni pentru încasarea createu 976 Lei şi ace. se fixează termen de licitaţie t\i de 30 August 1941, orele 3 p. m. la faţa locului*S J muna Alma ia dom. urm. Nr. c. 14, unde se v»r n priu licitaţie publică judiciară 1 maşină de cusut,2 tu un teasc şi 11 oi in valoare de 10.100 Lei. '

In caz de nevoie şi sub preţul de estimare. Dumbrăveni, la 11 August 1941.

5 4 ANTON, peru,:

Liceul Roman mit m cel mare-

Sleţi .st. lasiie i Blaj

A V i Z S e aduce la canoşt n{a tataror elevllc

care aa cerat înscrierea in această şcsili d In conformitate cn erd. Oa. Minister ci 1 4 0 8 4 0 — 1 9 4 1 , trebae să prezinte ca oculuti Înscrieri i :

1. O dovadă despre săvârşirea mnnclUi folos obştesc, dată de eficial h care a na' eleval. Dacă a muncit la © Întreprindere ţ ticalară aaa acssă , i evada va trebei iii' certificată de primărie.

2. O dovadă în care s i se arate ci *i ananţat la Clrcamscrlpţla poliţieneasca W[ postai de jandarmi în csprinsnl cirors a lot» in vacanţă.

Blaj , la 2 8 Aagast 1941. îoo(i- i) Dlracţiu»»*

Cetiţi şi răspândiţi

„UNIREA POPORULUI"

attgajază Imediat:

101 ( 1 - 1 )

1 eiizăîsara m

I f t a W V I ' * 1 * ! 2 gessici *L

i l e t i t c pt