Realizat : Cornea Elena Tehnoredactat : Ispas Alexandra ... · PDF fileConflictul se amplific...

8
1 Realizat : Cornea Elena Tehnoredactat : Ispas Alexandra Comedia O scrisoare pierdut, de I.L.Caragiale I.Trsturile comediei ca specie literar Comedia este o specie dramatic, în proz sau în versuri. Prezint întâmplri care provoac râsul. Sunt satirizate moravuri din societate. Conflictul este puternic, dar are motive derizorii. Deznodmântul este fericit: toi se împac. II. Autori de comedie în literatura român Primul autor de valoare, de comedii, din literatura noastr este Vasile Alecsandri. Îi urmeaz Caragiale, care devine cel mai mare comediograf român. În continuare, comedia româneasc este ilustrat, cu talent, de Victor Ion Popa, Alexandru Kiriescu, George Ciprian, Tudor Muatescu, Aurel Baranga. III. Personalitatea artistic a lui I.L.Caragiale I.L.Caragiale face parte dintre marii clasici: Mihai Eminescu, Ion Creang, Ion Slavici. Este dramaturg, prozator i publicist. Între 1879-1885 a scris patru comedii de moravuri i de caracter: O noapte furtunoas , Conul Leonida fa de Reaciunea , O scrisoare pierdut , D-ale carnavalului. Caragiale este un moralist i un caracterolog i, în acelai timp, un scriitor obiectiv. Astfel, dup formula lui Paul Zarifopol, Caragiale este un „realist clasic”. Pe lâng comedii, Caragiale a scris o dram: Npasta (1890). IV. Comentarea comediei „O scrisoare pierdut”. 1. Apariie, valoare, tipologie, tem, idee. O scrisoare pierdut este cea mai valoroas comedie din literatura român. A fost reprezentat pe scena Teatrului Naional din Bucureti în 1884, dup ce a fost citit în cenaclul Junimii în 1883. Este o comedie de moravuri i de caracter. Tema este: viaa public i de familie pe fundalul alegerilor parlamentare. Este o tem realist, inspirat din societatea contemporan a autorului. Ideea fundamental const în existena unui conflict între aparen i esen. Interesele personajelor sunt contrase doar în aparen, ele se

Transcript of Realizat : Cornea Elena Tehnoredactat : Ispas Alexandra ... · PDF fileConflictul se amplific...

Page 1: Realizat : Cornea Elena Tehnoredactat : Ispas Alexandra ... · PDF fileConflictul se amplific în urma unui anumit fapt: Zoe Trahanache, so ia „prezidentului” pierde o scrisoare

1

Realizat : Cornea Elena

Tehnoredactat : Ispas Alexandra

Comedia

O scrisoare pierdut�, de I.L.Caragiale

I.Tr�s�turile comediei ca specie literar� Comedia este o specie dramatic�, în proz� sau în versuri. Prezint� întâmpl�ri care provoac� râsul. Sunt satirizate moravuri din societate. Conflictul este puternic, dar are motive derizorii. Deznod�mântul este fericit: to�i se împac�. II. Autori de comedie în literatura român� Primul autor de valoare, de comedii, din literatura noastr� este Vasile Alecsandri. Îi urmeaz� Caragiale, care devine cel mai mare comediograf român. În continuare, comedia româneasc� este ilustrat�, cu talent, de Victor Ion Popa, Alexandru Kiri�escu, George Ciprian, Tudor Mu�atescu, Aurel Baranga. III. Personalitatea artistic� a lui I.L.Caragiale I.L.Caragiale face parte dintre marii clasici: Mihai Eminescu, Ion Creang�, Ion Slavici. Este dramaturg, prozator �i publicist. Între 1879-1885 a scris patru comedii de moravuri �i de caracter: O noapte furtunoas�, Conul Leonida fa�� de Reac�iunea, O scrisoare pierdut�, D-ale carnavalului. Caragiale este un moralist �i un caracterolog �i, în acela�i timp, un scriitor obiectiv. Astfel, dup� formula lui Paul Zarifopol, Caragiale este un „realist clasic”. Pe lâng� comedii, Caragiale a scris o dram�: N�pasta (1890). IV. Comentarea comediei „O scrisoare pierdut�”.

1. Apari�ie, valoare, tipologie, tem�, idee.

O scrisoare pierdut� este cea mai valoroas� comedie din literatura român�. A fost reprezentat� pe scena Teatrului Na�ional din Bucure�ti în 1884, dup� ce a fost citit� în cenaclul Junimii în 1883. Este o comedie de moravuri �i de caracter. Tema este: via�a public� �i de familie pe fundalul alegerilor parlamentare. Este o tem� realist�, inspirat� din societatea contemporan� a autorului. Ideea fundamental� const� în existen�a unui conflict între aparen�� �i esen��. Interesele personajelor sunt contrase doar în aparen��, ele se

Page 2: Realizat : Cornea Elena Tehnoredactat : Ispas Alexandra ... · PDF fileConflictul se amplific în urma unui anumit fapt: Zoe Trahanache, so ia „prezidentului” pierde o scrisoare

2

armonizeaz� în final, to�i profitând de binefacerile unui regim „curat constitu�ional”. 2. Compozi�ie. Subiectul �i momentele sale. Compozi�ia piesei este magistral�. Exist� patru acte, fiecare aflându-se în rela�ie cu anumite momente ale subiectului. Ac�iunea se petrece „în capitala unui jude� de munte”, „în anul de gra�ie 1883”. Înc� din expozi�iune, întâlnim o atmosfer� tensionat�. Afl�m c� grupul frunta� al conducerii locale, �tefan Tip�tescu, prefectul jude�ului, �i Zaharia Trahanache, pre�edintele partidului de guvern�mânt, se afl� în conflict cu ambi�iosul avocat Nae Ca�avencu, din „opozi�ie”. Conflictul se amplific� în urma unui anumit fapt: Zoe Trahanache, so�ia „prezidentului” pierde o scrisoare de dragoste, expediat� de amantul ei, �tefan Tip�tescu. Scrisoarea este g�sit� de un cet��ean turmentat, de la care este subtilizat� de Ca�avencu. Acesta î�i amenin�� adversarii cu �antajul: va publica scrisoarea în ziarul s�u „R�cnetul Carpa�ilor”, dac� nu va fi desemnat candidat. În actul al doilea are loc desf��urarea ac�iunii. Din conflictul principal se desprind câteva conflicte secundare. Doi membri „marcan�i” ai partidului, Farfuridi �i Brânzovenescu, se tem de tr�dare. Lui Farfuridi ii se promisese candidatura. La începutul actului al doilea, exist� o scen� tensionat� între cei doi �i „prezindentul” Tranhanache. Acesta este un prim conflict secundar. Zoe este disperat� la gândul c� ar putea fi compromis�. Tip�tescu încearc� s� recupereze scrisoare (s� o cumpere), dar, nereu�ind, îi ordon� lui Ghi�� s� îl aresteze pe Ca�avencu. Astfel, apare al doilea conflict, de scurt� durat�, între „poli�aiul” ora�ului �i Nae Ca�avencu, care este eliberat de Zoe. Un alt conflict secundar este între Zoe �i Tip�tescu. Ea încearc� s�-l conving� s� sprijine candidatura lui Ca�avencu, dar întâmpin� rezisten�� din partea lui. Exist� o scen� foarte tensionat�, scena a noua din actul al doilea, în care se confrunt� Tip�tescu �i Ca�avencu. Prefectul îi ofer� lui Ca�avencu diferite func�ii �i o mo�ie din avutul ob�tesc. Dar Ca�avencu nu cedeaz�. Tip�tescu recurge la violen�� verbal� �i fizic�, pe acesta din urm� exagerând-o, într-o manier� comic�, Nae Ca�avencu: „S�ri�i! M� omoar� Prefectul asasin.” Tip�tescu este nevoit s�-i promit� lui Ca�avencu sprijinul. În actul al treilea, la întâlnirea cu aleg�torii, Farfuridi �i Ca�avencu �in discursuri demagogice. Zaharia Trahanache anun�� numele candidatului: Agamemnon Dandanache, o persoan� de la Bucure�ti („de la centru”). Acest nume sosise prin telegraf, cu pu�in înainte. Ca�avencu, forte iritat dore�te s� dezv�luie rela�ia imoral� dintre Zoe �i Tip�tescu, dar, la îndemnul

Page 3: Realizat : Cornea Elena Tehnoredactat : Ispas Alexandra ... · PDF fileConflictul se amplific în urma unui anumit fapt: Zoe Trahanache, so ia „prezidentului” pierde o scrisoare

3

prefectului este „neutralizat” de Ghi�� �i de oamenii s�i. Este punctul culminant al conflictului. La începutul actului al patrulea, Zoe este foarte nelini�tit�, deoarece Ca�avencu disp�ruse de câteva zile. Este convins� c� el se va r�zbuna. Dar în timpul înc�ier�rii de la întrunire, Ca�avencu î�i pierduse p�l�ria, pe care o g�sise cet��eanul turmentat. Dorind s� poarte p�l�ria, el observ� c� este prea strâmt� �i îi desface c�ptu�eala, unde g�se�te scrisoarea coanei Joi�ica. Ca un adev�rat factor po�tal, el pred� scrisoarea „andrisantului”. Nae Ca�avencu lipsit de intrumentul de �antaj este foarte umil. Vine �a Zoe �i îi cere iertare. Ea se dovede�te generoas� îns�rcinându-l s� conduc� serbarea dat� în cinstea alesului. Îi sugereaz� c�, dac� îi accept� patronajul, îl va sprijini la urm�toarele alegeri. Deznod�mântul este fericit: to�i se împac� bucurându-se de binefacerile unui „regim” curat constitu�ional. Autorul, prin intermediul lui Ghi�� Pristanda î�i exprim� ironia. Compozi�ia armonioas� �i echilibrat� se datoreaz� folosirii unei tehnici clasice �i, anume, „a bulg�relui de z�pad�”. Ea const� în acumularea unor noi complica�ii �i conflicte pe parcursul desf��ur�rii ac�iunii. Intrarea repetat� a cet��eanului turmentat, f�r� s� aduc� scrisoarea amplific� tensiunea. În final lui i se datoreaz� evolu�ia inverse a personajelor. Ca�avencu, la început pare a câ�tiga, dar pierde. În schimb, adversarii s�i politici, la început, par a pierde, dar câ�tig�. 3.Comicul Comicul este categoria estetic� fundamental� a acestei specii. Desemneaz� un fenomen care provoac� râsul pe baza unor nepotriviri. În O scrisoare pierdut�, exist� o diversitate de forme ale comicului, apar�inând comediei clasice. Fiind o comedie de moravuri �i de caracter, aceast� form� de comic se desprinde aproape din fiecare manifestare a personajelor. Celelalte forme de comic sunt: de situa�ie, de inten�ie, de limbaj �i de nume. O form� a comicului de situa�ie este evolu�ia invers� a personajelor: Ca�avencu pare a câ�tiga, dar pierde; Tip�tescu, Zoe, Trahanache par a pierde, dar câ�tig�. Exist� diverse grupuri insolite: „triunghiul conjugal”, Zoe – Trahanache – Tip�tescu; cuplul Farfuridi – Brânzovenescu. Sunt prezente diferite combina�ii de adversari (cele care vizeaz� conflictele secundare). Adeseori, apar coinciden�ele: scrisoarea g�sit� de cet��eanul turmentat ajunge la Ca�avencu, du�man al expeditorului. Pal�ria în care se afl� scrisoarea este g�sit� tocmai de cet��eanul turmentat. Dandanache devine deputat tot prin �antajul cu o scrisoare de amor.

Page 4: Realizat : Cornea Elena Tehnoredactat : Ispas Alexandra ... · PDF fileConflictul se amplific în urma unui anumit fapt: Zoe Trahanache, so ia „prezidentului” pierde o scrisoare

4

Nici încurc�turile nu lipsesc: scrisoarea este pierdut� de Zoe, g�sit� de cet��eanul turmentat, luat� de la el de Ca�avencu si pierdut� de acesta. Repeti�ia este foarte frecvent�. De exemplu, se repet� �antajul cu scrisoarea, dar la un nivel de imoralitate mai rafinat. Dezechilibrul si sughi�ul cet��eanului turmentat, precum �i intr�rile �i ie�irile sale contureaz� foarte bine acest gen de comic, pe care criticul Pompiliu Constantinescu îl nume�te „comic fizic”. Dandanache repet� gestul referitor la clopo�ei �i interjec�iile „hodoronc-hodoronc”, „zdronca-zdronca”, pentru a sublinia oboseala c�l�toriei, prin care ar vrea s�-�i scuze confuziile. Revela�iile succesive sunt o form� esen�ial� a comicului de situa�ie: Zoe si Tip�tescu realizeaz�, în final, c� Nae Ca�avencu era mai potrivit pentru candidatur� decât Dandanache. Se reliefeaz�, astfel, am�r�ciunea experien�elor politice. Ironia are note sarcastice. Caragiale nu neglijeaz� quiproquo-ul, întâlnit în comedia clasic�. Dandanache îl confund� în mod repetat pe Tip�tescu cu Trahanache, pe prefect cu „prezident”. Interferen�a intereselor, în final, este o alt� form� de comic de situa�ie. Comicul de inten�ie const� în exprimarea atitudinii autorului fa�� de personaje, r�mânând, în acela�i timp, obiectiv. Modalit��ile acestui tip de comic sunt:ironia, sarcasmul, absurdul �i grotescul. Înc� din dilascalia prezent�rii personajelor, autorul î�i manifest� ironia fa�� de titlurile �i func�iile prezentate printr-o ampl� enumera�ie. Este cazul lui Trahanache �i a lui Ca�avencu, reliefânduse, astfel, importan�a pe care si-o atribuie personajele. Absurdul se g�se�te în discursul ilogic a lui Farfuridi (umor absurd). Sarcasmul const� în admira�ia pe care o are Dandanache fa�� de mijlocul s�u de �antaj. Dandanache este un personaj grotesc, deoarece ramolismentul lui avansat �i vorbirea lui peltic� sunt în discordan�� cu calitatea lui de parlamentar. Comicul de limbaj este cu totul remarcabil, Caragiale fiind un scriitor care are capacitatea ie�it� din comun, de sesiza cele mai fine nuan�e ale limbii. Acest tip de comic rezult� din prezen�a numeroaselor gre�eli de vocabular. Deform�rile apar prin pronun�ie gre�it�: „famelie”, „renumera�ie”, „bampir”; etimologie popular�: „scrofulor”(pentru scrupulos), „capitali�ti” (locuitori ai Capitalei), „fali�i”(oameni care produc fal�); lipsa de proprietate a termenilor: „liber-schimbist” (pentru Ca�avencu inseamn� „elastic în concep�ie”). Sunt înc�lcate �i regulile gramaticale, prin contradic�ie de termeni: „dup� lupte seculare, care au durat aproape treizeci

Page 5: Realizat : Cornea Elena Tehnoredactat : Ispas Alexandra ... · PDF fileConflictul se amplific în urma unui anumit fapt: Zoe Trahanache, so ia „prezidentului” pierde o scrisoare

5

de ani”, spune Ca�avencu; „dou�sprezece trecute fix”, apreciaz� Farfuridi; asocierile incompatibile: „Industria român� e admirabil�, e sublim�, dar lipse�te cu des�vâr�it” (Ca�avencu); nonsensul: „din dou� una, da�i-mi voie: ori s� se revizuiasc�, primesc, dar s� nu se schimbe nimic; ori s� nu se revizuiasc�, primesc, dar atunci s� se schimbe pe ici pe colo �i anume în punctele esen�iale”. (Farfuridi). Apar de asemenea, truismele (adev�ruri evidente): „Un popor care nu merge înainte st� pe loc”. (Ca�avencu); „unde nu e moral, e corup�ie �i o so�ietate f�r� prin�ipuri va s� zic� c� nu le are” (Trahanache, a c�rui explica�ie final� include informa�ia tautologic�). Observ�m exprimarea cacofonic�. Exist� numeroase construc�ii prolixe, în care este prezent anacolutul (în discursurile lui Ca�avencu, Farfuridi �i Dandanache). Este evident� repeti�ie aproape obsedant� a unor elemente verbale. Ticurile verbale redau iner�ia intelectual� �i automatismul: „ai pu�intic� r�bdare”(Trahanache); „fix”(Farfuridi); „curat”(Pristanda); „neicusorule, puicusorule”(Dandanache). În privin�a comicului de nume, Caragiale urmeaz� linia lui Vasile Alecsandri, pe care îns� o îmbog��e�te. Garabet Ibr�ileanu, în studiul „Numele propri în opera comic� a lui I.L.Caragiale” stabile�te o rela�ie între nume �i caracter. Ca�avencu prin numele s�u strident reliefieaz� tipul „demagogului latrans”(l�tr�tor). Farfuridi �i Brânzovenescu, prin aluzia culinar� a numelui lor, denot� „inferioaritate” �i „lichelismul”. „Zaharia Trahanache” sugereaz� „zahariseal�”(ramolismentul) �i „enteresul” politic, c�ci „trahanaua” este o coc� moale care se modeleaz� u�or. Agamemnon Dandanache este un personaj grotesc, ceea ce rezult� �i prin asocierea prenumelui s�u cu numele. Agamemnon este viteazul rege grec, cuceritorul Troiei, nume care nu i se potrive�te politiceanului „peltic �i sâsâit”, aflat într-un grad avansat de ramolisment. „Dandanaua” este o încurc�tur�, ceea ce provoac�, adeseori, personajul. Numele lui Tip�tescu provine de la tip, el reprezentând junele prim. Comicul de caracter rezult�, în primul rând din tipologia personajelor. Dup� opinia lui Pompiliu Constantinescu, în comediile lui Caragiale exist� nou� tipuri umane: încoronatul (Trahanache, Dumitrache, Cr�c�nel); tipul amorezului (Tip�tescu, Chiriac, Nae Jirimea); tipul politic �i a demagogului (Ric� Venturiane, Ca�avencu, Farfuridi, Dandanahe); tipul cochetei �i adulterinei (Veta, Zi�a, Zoe, Mi�a, Didina); tipul cet��eanului (Conul Leonida, cet��eanul turmentat); tipul func�ionarului (Catindatul-pronun�ie

Page 6: Realizat : Cornea Elena Tehnoredactat : Ispas Alexandra ... · PDF fileConflictul se amplific în urma unui anumit fapt: Zoe Trahanache, so ia „prezidentului” pierde o scrisoare

6

gre�it� pentru candidat); tipul raisonneur-ului (Nae Ipingescu, Ghi�� Pristanda); tipul confidentului (coana Efimi�a). 4.Personajele Personajele lui Caragiale „fac cuncuren�� st�rii civile” dup� remarca lui Garabet Ibr�ileanu. Caragiale creeaz� tipuri umane (aspect clasicist); personajul fiind costruit în tradi�ia comediei clasice, unde întâlnim urm�toarele tipuri: avarul, l�ud�rosul, fanfaronul, ipocritul, p�c�litorul p�c�lit, prostul fudul, mincinosul. Dar tipurile caragiale�ti sunt deopotriv� �i indivizi, în manier� realist�. Personajele sunt foarte legate de mediul în care tr�iesc, de aceea pot fi considerate, dup� formula realist�, tipice în împrejur�ri tipice. Zaharia Trahanache este pre�edintele mai multor comitete �i „comi�i” (caracterizare ironic� în didascalie). Este unul dintre „stâlpii puterii locale” (autocaracterizare), cet��ean „onorabil”, „venerabilul” (din aceste formule se desprinde din nou ironia autorului). Are o gandire plat�, fiind capabil s� se entuziasmeze „fiului s�u de la faculatate”. Naivitatea sa fa�� de situa�ia în care se afl� �i prietenia pentru Tip�tescu îl încadreaz� în categoria „încoronatului simpatic”. �tefan Tip�tescu, prefectul jude�ului abuzeaz� de func�ia pe care o are, în�elând, totodat�, sentimentele sincere ale lui Zaharia Trahanache. Este un temperament coleric. Zoe Trahanache poate fi considerat� femeia voluntar�. De fapt ea conduce jude�ul. Caragiale satirizeaz� conflictul dintre esen�� �i aparen��: este imoral�, dar vrea s� apar� cu moralitatea ne�tirbit�. Cet��eanul turmentat o caracterizeaz� direct: „dam� bun�”. Garabet Ibr�ileanu arat� c� numele Zoe „este bine ales pentru o dam� mare în politica de provincie.” Nae Ca�avencu este ambi�ios, dar f�r� tenacitate, dore�te s� parvin� prin �antaj �i „plastografie” (falsificarea unei poli�e) dovede�te incultur� �i megalomanie. Este caracterizat direct de Tip�tescu: „mizerabil”, „canalie”, „mi�el”, „murdar”. Tache Farfuridi dintr-o alt� perspectiv� este prostul fudul. Personajul apare �arjat (înc�rcat de ridicol). Avocat fiind nu putea s� dovedeasc� un asemenea grad de incultur�. Iordache Brânzovenescu este o fire domoal�, temperându-l, adeseori, pe colericul Farfuridi: „Tache tache fii cuminte!” Despre Agami�� Dandanache, Caragiale spune c� „este mai prost decât Farfuridi �i mai canalie decât Ca�avencu”. Cet��eanul turmentat este un simbol al electoratului dezorientat. Ghi�� Pristanda se plânge mereu de condi�ia lui social�, dar trage frumu�el condeiul. Ticul s�u verbal d� na�tere comicului de limbaj: „curat

Page 7: Realizat : Cornea Elena Tehnoredactat : Ispas Alexandra ... · PDF fileConflictul se amplific în urma unui anumit fapt: Zoe Trahanache, so ia „prezidentului” pierde o scrisoare

7

murdar” (lips� de logic�); „curat constitu�ional” (ironia autorului); „curat condei” (personajul se autodemasc�). 5.limba �i stilul. Concepte opera�ionale.

Dialogul este modul de expunere fundamental în genul dramatic. În „O scrisoare pierdut�2 dialogul este deosebit de vioi, având diverse func�ii stilistice: declan�eaz� �i motiveaz� o ac�iune, define�te rela�iile dintre personaje, exprim� reac�ia lor afectiv�, le caracterizeaz� direct sau indirect, amplificând dramatismul �i conferind oralitate stilului. Didascaliile marcheaz� atmosfera, definesc rela�iile spa�iale �i temporale, caracterizeaz� succint personajele oferind, tot odat�, indica�ii, regizorale. Astfel Farfuridi „bea o sorbitur�”, „asud�”, „bea �i se sterge mereu cu basmaua”, „se îneac� mereu”, „se încurc�”, „asud� �i inghite”, „asud� �i se r�ce�te din ce în ce, în discursul s�u.” În aceast� comedie exist� nenum�rate replici celebre. Dintre acestea o amintim pe a lui Ca�avencu în momentul în care îi refuz� lui Tip�tescu toate ofertele: „vreau ceea ce merit în orasul �sta de gogoman, unde sunt cel dintâi [...] între frunta�ii politici.” Observ�m suspansul, care poten�iaz� dramatismul, fiind, în acela�i timp, o surs� a comicului de limbaj. Întâlnim adeseori �i monologul, o interven�ie mai ampl� decât una obi�nuit�. Exist� monologurile lui Ghi��: într-un monolog narativ îi relateaz� lui Tip�tescu modul cum l-a spionat pe Ca�avencu; în alt monolog î�i exprim� precaritatea st�rii sociale �i familiale, în opozi�ie cu a lui Tip�tescu, despre care spune: „Mo�ia mo�ie, fonc�ia fonc�ie, coana Joi�ica coana Joi�ica”(tautologie). Cele patru acte asigur� o construc�ie echilibrat�, actul fiind o diviziune a piesei de teatru marcate de ridicarea �i l�sarea cortinei. Actele se afl� într-o strâns� leg�tur� cu momentele subiectului. Scena este o diviziune a actului marcat� de intrarea �i de ie�irea unor personaje. Ac�iunea este unitar� �i tensionat�. Se pot aminti scena 1 din actul 1 cuprinzând discu�ia dintre Tip�tescu �i Pristanda �i oferindu-ne primele elemente referitoare la conflict �i ultima scen� în care to�i se împac�, iar Ca�avencu sus�ine o tirad� (un monolog patetic) demagogic�, plasând insuccesele asupra mo�tenirii trecutului �i realiz�rile asupra partidului de guvern�mânt a�a cum se obi�nuie�te în politic�. Este folosit paralelismul, ca element al stilului retoric: „Ieri obscuritate, azi lumin�! Ieri bigotismul, azi

Page 8: Realizat : Cornea Elena Tehnoredactat : Ispas Alexandra ... · PDF fileConflictul se amplific în urma unui anumit fapt: Zoe Trahanache, so ia „prezidentului” pierde o scrisoare

8

liber-pansismul! Ieri întristarea, azi veselia.” Sunt vizibile �i alte elemente ale stilului oratoric: repeti�ia, antiteza �i adverbele deictice. Observ�m în crea�ia lui Caragiale dou� componente una comic� �i una tragic�, aspect pe care îl concetreaz� m�rturisirea sa, dintr-o schi��: „Simt enorm �i v�d monstruos.” Caracter na�ional, ci �i universal prin aspectele general umane pe care le ilustreaz�.