REALITATEACotnariDE

NNrr.. 2222 - AAnnuull IIVV - 88 ppaaggiinnii - FFeebbrruuaarriiee 22001122

SSiinncceerr,, ff`̀rr`̀ mmeennaajjaammeennttee!!

Cotnari, al`turide “Cele maifrumoase satedin România”

Asocia]ia "Cele mai frumoase sate din România" (AFSR)a editat, pentru anul 2012, ghidul oficial cu acela[i nume. Pecoperta ghidului, conceput` sub forma unei flori cu 5 petale,apare eleva Daniela Mititelu, din satul Hodora.

Etapele unui proiectde finan]are - Provoc`ri[i neajunsurieviden]iate de Ionu] Butnariu, inspector programe

de dezvoltare„Cel care identific` problema e cel mai apropiat de ea, în

spe]`, cet`]eanul“(pagina 3)

Interviu ccuprimarulVasile CCre]u

Pagina 4-5

Se aaduc bbanieuropeni îîn ccomun`

Pagina 7

Cum sse ddesf`[oar` oo[edin]` dde CConsiliu LLocal

(pagina 2)

Cum sse oob]ine aautoriza]iade cconstruc]ie

(pagina 3)

Pe 31 ianuarie a.c., laChi[in`u, primarul Vasile Cre]u aparticipat la ceremonia oficial`de semnare a acordurilor deînfr`]ire dintre 10 localit`]i dinRepublica Moldova [i 10 localit`]idin jude]ul Ia[i. Astfel, la sediulGuvernului Republicii Moldova, s-a semnat acordul de înfr`]iredintre comuna Cotnari [i ora[ulCricova, cele dou` localit`]iputându-[i valorifica poten]ialulcomun, dar [i accesa proiectetransfrontaliere.

(pagina 2)

„Ne gândim la un <<drum al vinului>>“, a dezv`luit primarul Cotnariului

Comuna noastr` s-a înfr`]it cu ora[ulCricova, din Republica Moldova

Februarie 2012 REALITATEA DE Cotnari2

Pe 31 ianuarie a.c., la Chi[in`u,primarul Vasile Cre]u a participat laceremonia oficial` de semnare aacordurilor de înfr`]ire dintre 10localit`]i din Republica Moldova [i 10localit`]i din jude]ul Ia[i. Astfel, înurma semn`rii acordului la sediulGuvernului Republicii Moldova,comuna Cotnari s-a înfr`]it cu ora[ulCricova, care mai este numit [i“Ora[ul stropilor de soare”.

Primarul Comunei Cotnari aprecizat c` ideea înfr`]irii dintreCotnari [i Cricova a apar]inutpre[edintelui Consiliului Jude]eanIa[i, Constantin Simirad, iaralegerea Cricovei s-a datorat înprincipal poten]ialului viticol comun,în Cricova func]ionând combinatulde vinuri “Cricova” S.A., denumit cumândrie de basarabeni “perlavinifica]iei moldave”, fiind cel maimare combinat viticol din estulEuropei.

În afara schimburilor deinforma]ii [i experien]` în domeniiprecum administra]ie public` local`,educa]ie, cultur`, comer], industrie,agricultur` [.a, se urm`re[te deambele p`r]i accesarea unor fondurieuropene nerambursabile. “Negândim la un <<drum al vinului>>,pentru c` cele dou` localit`]i autradi]ii solide în cultura vi]ei-de-vie.În plus, la Cricova se pune unaccent major pe turism, poate [i

datorit` faptului c` ora[ul de]ineaproximativ 70 de km de hrube cuvinuri. De aceea, dorim s` creasc`interesul pentru turism [i la noi”, amen]ionat primarul Vasile Cre]u.

Despre Cricova [i locuitorii s`i,primarul vorbe[te la modul laudativ,datorit` dezvolt`rii economice aurbei respective, situat` la circa 7 kmde Chi[in`u, dar [i deschiderii [iospitalit`]ii de care au dat dovat`cricovenii pe parcursul vizitei de ozi a primarului nostru în localitateaînfr`]it`.

Comuna Cotnari este înfr`]it`,de asemenea, cu localitatea Nijlen,din Belgia, comuna Mole[ti [icomuna L`pu[na, ambele dinRepublica Moldova.

“Ne gândim la un <<drum al vinului>>“, a dezv`luit primarul Cotnariului.

Comuna noastr` s-a înfr`]it cu ora[ulCricova, din Republica Moldova

Conform prevederilor Legii 215/2001,actualizat` [i republicat`, Consiliul Local seîntrune[te în [edin]e ordinare (o dat` pe lun`)sau în [edin]e extraordinare, în situa]ii care nusuport` amânare. În primul caz, convocareaconsiliului se face cu cel pu]in 5 zile înainte, iarîn al doilea, cu cel pu]in 3 zile, punându-se ladispozi]ia consilierilor locali materialele înscrisepe ordinea de zi.

Pân` la întrunirea consiliului, proiectele [ihot`rârile înscrise pe ordinea de zi sunt analizatede comisiile de specialitate, în func]ie de specificulacestora. Comisiile sunt de trei feluri: comisiaeconomic`, comisia administrativ` [i comisia carese ocup` cu problemele socio-culturale prezentela nivel de comun`. Alc`tuite din consilierii locali,

un secretar [i un pre[edinte de comisie, acesteapot aduce amendamente [i complet`ri, pot avizasau nu un proiect, avizul comisiilor de specialitateavând numai un rol consultativ.

Consiliul Local se întrune[te la data, ora [ilocul precizat în invita]ia de [edin]`. Orice[edin]` începe cu votarea procesului verbal al[edin]ei anterioare [i cu supunerea la vot a ordineide zi. {edin]ele sunt conduse de un pre[edintede consiliu, ales la 3 luni, cel mai adesea, criteriulde numire fiind ordinea alfabetic`.

Urmeaz` discutarea în plen a punctelor de peordinea de zi [i votarea acestora. La [edin]` poateparticipa orice cet`]ean la comunei, [edin]ele fiindpublice.

Validarea votului consilierilor presupune

prezen]a acestora, respectându-se principiulmajorit`]ii (50 +1). În cazul Prim`riei Cotnari,pentru Hot`râri ale Consiliului Local este necesarvotul a 8 consilieri, iar pentru Hot`râri depatrimoniu, votul a 12 consilieri.

Dezbaterile din cadrul [edin]ei [i votulfiec`rui consilier sunt consemnate într-un procesverbal semnat de pre[edin]ele de consiliu [icontrasemnat de secretarul comunei.

În termen de 3 zile de la terminarea [edin]eisecretarul comunei afi[eaz` o copie a procesuluiverbal al [edin]ei, la sediul Prim`riei sau pe paginade internet a acesteia.

Hot`rârile Consiliului Local se aduc lacuno[tin]a primarului [i a prefectului în termende 10 zile lucr`toare de la data adopt`rii.

Colectia de la Cricova numara mai mult de 1 mln desticle de vinuri clasice de colectie. Desigur, în mare

parte acestea sunt vinuri produse de Cricova, dar aicisunt prezente vinuri din mai multe state ale lumii.

Cum se desf`[oar` o [edin]` de Consiliu Local îînn eexxppuunneerreeaa DDuummiittrreelleeii MMaannddaacchhee,, sseeccrreettaarr aall ccoommuunneeii CCoottnnaarrii

REALITATEA DE Cotnari Februarie 2012 3

Prima etap` se refer` laidentificarea unei probleme acomunit`]ii locale. În Cotnari,identificarea unei probleme de intereslocal se face, de regul`, prin dialogulconsilierilor cu oamenii. “Cel careidentific` problema e cel mai apropiatde ea, în spe]`, cet`]eanul”, motivpentru care se recurge la aceast`metod` direct`. Odat` identificat`problema, se trece la întocmireadocumenta]ei pentru a accesa cea maiconvenabil` linie de finan]are.

Sursele de finan]are, în cazulunui proiect de infrastructur` pot fimultiple: un procent, în jur de 80%,finan]are european` nerambursabil`,o cot` din partea Guvernului,aproximativ 20%, apoi contribu]iaPrim`riei, pentru cheltuielileneeligibile ale proiectului, cum ar fistudii, avize, acorduri [.a.

Dup` evaluarea proiectului [isemnarea contractului de finan]are,se trece la efectuarea activit`]ilorcuprinse în proiect, implementareaacestuia începând din prima zi dup`semnarea contractului de finan]are[i încheindu-se dup` efectuareaultimei pl`]i c`tre furnizori.

În afara contractului de finan]area proiectului, se încheie contractepentru serviciile necesare derul`riiproiectului respectiv, fie prinîncredin]are direFct` unei firmeautorizate, fie printr-o procedur` deatribuire a unui contract de achizi]iepublic`, dac` se dep`[e[te suma de15000 de euro.

Partea cea mai frumoas` a unuiproiect o constituie t`ierea panglicii,eviden]iat` prin întâlniri [ievenimente oficiale, unde seîntrunesc majoritatea factorilor de

decizie [i execu]ie a proiectuluiîncheiat.

Urmeaz` apoi etapa demonitorizare a proiectului, de

regul`, pe o perioad` de 5 ani,conform legisla]iei specifice învigoare, care presupune din noucontroale.

ETAPELE UNUI PROIECT DE FINAN}ARE– PROVOC~RI {I NEAJUNSURI

eevviiddeenn]]iiaattee ddee IIoonnuu]] BBuuttnnaarriiuu,, iinnssppeeccttoorr pprrooggrraammee ddee ddeezzvvoollttaarree

Fiecare persoan`, dup` ce devine proprietaraunui teren în vederea construirii unei locuin]e,printr-un contract de vânzare-cump`rare, contractde dona]ie sau alt` modalitate legal`, trebuie s`ob]in` cartea funciar` [i s` fie f`cute m`sur`toriletopografice, indispensabile la eliberareacertificatului de urbanism.

Certificatul de urbanism prevede condi]iilelegale care trebuie respectate de fiecare cet`]eancare dore[te s` execute o lucrare de construc]iesau modificare/demolare a unei cl`diri dejaexistente, precum [i lista avizelor necesare învederea autoriz`rii execut`rii lucr`rilor deconstruc]ie, în conformitate cu Legea 50/1991privind autorizarea lucr`rilor de construc]ii cucomplet`rile [i modific`rile ulterioare. La acestease adaug` Regulamentul de urbanism, circumscriscomunei Cotnari [i inclus în Planul UrbanisticGeneral (PUG).

Dup` ob]inerea certificatului de urbanism,persoana în cauz` î[i elaboreaz` un proiectarhitectural, în func]ie de preferin]ele existentecu o societate autorizat` în domeniu sau opersoan` fizic` autorizat` (arhitect,inginer).Certificatul de urbanism, împreun` cu toateavizele ob]inute, se depun la Prim`rie, învederea eliber`rii autoriza]iei de construc]ie,aceasta fiind, în fapt, certificatul de na[tere al

unei cl`diri. Dup` aducerea la cuno[tin]a

Compartimentului de Urbanism din cadrulPrim`riei Comunei Cotnari a începerii lucr`rilor[i executarea acestora, trebuie întocmit procesulverbal de terminare a lucr`rilor, pe bazaverific`rilor f`cute pe teren de func]ionariiabilita]i, taxa pentru aceste verific`ri finale fiind

cuprins` între 100-150 ron. Anul trecut, conformregistrului Compartimentului de UrbanismCotnari, s-au ob]inut 30 de certificate de urbanism[i 10 autoriza]ii de construc]ie, doar 6 construc]iifiind terminate, cu proces verbal de încheiere alucr`rilor. Aceste cifre s-au înjum`t`]it încompara]ie cu anul 2010, de[i num`rul cl`dirilorridicate ilegal este în cre[tere.

La întrebarea notabil`

Cum se ob]ine autoriza]ia de construc]iennee rr`̀ssppuunnddee ddooaammnnaa IIuulliiaa NNeecchhiittaa,, iinnssppeeccttoorr DDiirreecc]]iiaa ddee UUrrbbaanniissmm

Domnule pprimar, ddac` aa]i mmerge ppe sstrad` [[icineva nnu vv-aar ccunoa[te, ccum vv-aa]i rrecomanda, îîncâteva ccuvinte??

Ca un om de bine, în sensul c` sunt receptivla nevoile altora, ale comunit`]ii [i îmi place s` faccât mai mult [i pentru al]ii, pentru comunitate.Îmi place s` m` implic în via]a comunit`]ii.

Sunte]i pprimar aal CCotnariului ddin aanul 22000.Care eeste, îîn ooppinia DDumneavoastr`, ccea mmaiimpportant` rrealizare ddin ffunc]ia dde pprimar aalacestei ccomune??

Ca [i investi]ii importante m` refer la cele cuvaloare mai mare; eu a[ merge pe dou`, nu doarpe una. Prima: asfaltarea drumului de la Cârjoaiala Sticl`ria, 11 km, cu trei poduri mari pe traseu.A doua: FEADR-ul, încheiat în 2011, 5 km de asfalt,din Cotnari, Hodori[tea, Lup`rie cu acces laC`t`lina, cu ap` [i canalizare în zona Cotnari.Investi]ii s-au f`cut mai multe, dar m-am opritasupra celor mai importante.

Cine vv-aa ssus]inut mmai mmult aatunci ccând aa]icandidat lla ffunc]ia dde pprimar?? SSo]ia?? CCoppiii??Prietenii??

{i familia, desigur, dar mai mult prietenii, îngeneral, electoratul. Atunci când în 1992 amcandidat pentru prima dat` clar c` nu familia afost cea care mi-a propus s` candidez la func]iade primar, ci au fost prietenii, iar oamenii m-ausus]inut.

Cum vv` aaffecteaz` mmunca vvia]a dde ffamilie?? Familia a acceptat decizia de a candida la

func]ia de primar, dar au fost unele incoveniente

legate de timpul de munc` alocat. Am c`utat,evident, ca acest lucru s` afecteze cât mai pu]invia]a de familie. Familia m-a în]eles [i o face încontinuare, pentru c` sunt multe de f`cut încomun` [i de multe ori sunt cei care m`“încurajeaz`”, spunând “A, uite, vezi, trebuie s`termina]i cât mai repede acea investi]ie, trebuies-o finaliza]i [i pe ailalt`...” Într-un fel, vin cusugestii...Câteodat` m` [i impulsioneaz`, edrept...Alt`dat` zic: “M`i, m-am s`turat, tottimpul vii aglomerat de probleme...

Dac` nnu aa]i ffi ffost pprimar, cce aalt` pproffesie aa]iffi ddorit ss` aave]i?? PPrintre ppasiuni, aave]i iistoria [[igeograffia.

Ei, bine, astea sunt un hobby. E-adev`rat, îmiplace s` citesc din aceste domenii. Dar, înainte dea candida, aveam o asocia]ie agricol`. Clar, dac`nu a[ fi fost primar, cred c` mi-a[ fi dezvoltat încontinuare asocia]ia, fiind în zona rural`. Poatea[ fi încercat [i altele, în comer], de exemplu..A[fi c`utat s` fiu o persoan` cât mai activ`. Suntconvins c`, dac` n-a[ fi fost la prim`rie, ca [ivenituri a[ fi câ[tigat mult mai mult. Aici, îns`,marile bucurii provin din realiz`rile care s-au f`cut.{i faptul c` pot s` fac ceva pentru oameni.

Care ssunt pplanurile dde vviitor rrefferitoare lladezvoltatea ccomunei CCotnari??

Sus]in [i fac tot ceea ce este posibil ca s`dezvolt`m comuna Cotnari. Îmi doresc, la unmoment dat, s` ajung` ora[. Pentru asta, trebuiedezvoltat` [i din punct de vedere economic, [isocial, [i cultural.

Acum, s-au lini[tit lucrurile cu fondurile de

proprietate. La Cotnari a fost o problem` destulde mare. Au fost foarte mul]i proprietarinemul]umi]i, în sensul c` vechile lor amplasamenteerau în perimetrul SC-ului Cotnari [i fiecare [i-adorit s` le ob]in` acolo unde erau... legile, deregul`, n-au fost în favoarea acelor proprietari, iarComisia Comunal` trebuia s` le ofere la schimbteren pe alte amplasamente, s` spunem,necorespunz`toare... {i clar c` asta i-a nemul]umit.

Cum aa]i rrezolvat aaceast` pproblem`??Atunci am c`utat, am insistat..am mai luat de

la SC Cotnari, am f`cut schimburi de teren, întrefostul IAS [i comun`, am luat de la dân[ii cât amputut, pentru c` nici ei nu vroiau s` cedeze...Amluat în general teren care se preta pentru locuride cas` [i-au dat acelor proprietari locuri de cas`.În felul acesta, au acceptat [i un alt teren, s`spunem, mai la distan]`. De exemplu, dac` aveaun hectar, 20 de ari a primit loc de cas` iar 80 deari i-a luat în câmp.

Aceasta a fost o solu]ie. Am rezolvat cât amputut aici. Apoi, a venit legea 247, care prevedeac` investitorul desp`gube[te proprietarul, în felulacesta Societatea Cotnari i-a desp`bugit pe fo[iiproprietari, le-a dat bani, în func]ie de valoareaterenului arabil în zon`, poate cam pu]in...?i înfelul acesta, ]`ranul a r`mas f`r` teren, a luat acei50-60-100 de milioane...[i Societatea [i-a întregitproprietatea. Oricum, ]`ranii n-au timp s` lucrezeterenul, ei se ocup` cu alte afaceri, fac altceva.

Acum dac` s-au limpezit problemele, oricum,sunt spre final cele de fond funciar, clar c` neputem ocupa [i de celelalte investi]ii; demodernizare a infrastructurii, ap`, canalizare...

Îmi place s` m` implic REALITATEA DE Cotnari4

Ce pproiecte aave]i îîn dderulare îîn aacest ssens??Da, s-a încheiat faza de execu]ie în cadrul unui

proiect, mai e de f`cut o ultim` plat` c`treconstructor pentru drumul Cotnari, Hodori[tea,Lup`rie, pe care l-am finalizat.

Am depus în continuare documenta]ie pentrua ob]ine finan]are, pentru un drum de exploatare,în 2009, 3 km în Cotnari, aproape 3 la Hodora, daracesta n-a fost eligibil, deoarece n-am reu[it ob]ineo adeverin]` de la Societatea Cotnari în care s`precizeze faptul c` drumul trece [i prin viilesociet`]ii..., care s` spun` c` deserve[te cel maimare agent economic din zon`, care exploatasuprafe]ele din zona drumului respectiv. Dar, separe c` nu a fost interes din partea Societ`]ii... Prinurmare, n-am primit finan]are, am schimbat, amîntocmit documenta]ia pentru un alt traseu,acesta a devenit eligibil, acum a[tept`m r`spunsul.

Am primit îns` finan]are pentru un centru deinformare turistic`, 200 000 euro, va fi o cl`direnou`, aici, aproape de dispensar. Avem câtevaobiective turistice [i ele trebuie valorizate; exist`,a[adar un interes turistic [i istoric pentru comunaCotnari.

Un alt proiect privind promovarea produselorturistice în zona Cotnari, este în derulare [ia[tept`m deja s` semn`m pentru finan]areaacestuia, tot de 200 000 de euro.

A[tept`m de asemenea s` semn`m contractulde finan]are pentru un alt proiect care s-a dovediteligibil pentru dotare c`min cultural...Mai suntdou` drumuri care traverseaz` comuna Cotnari,spre Belce[ti, de exemplu, [i ne dorim ca ele s`fie reabilitate.

Legat dde aaceste iinvesti]ii [[i dde pproiectele aafflateîn dderulare, ccum aa]i rrecomanda uunui sstr`in, aafflatîn vvizit`, ccomuna nnoastr`?? DDar uunui iinvestitor??

Trebuie s` fim reali[ti. Obiective turistice suntîn zon` - biserica ridicat` în timpul lui ?tefan celMare, la Cârjoaia, castelul Vl`doianu, sitularheologic C`t`lina, podul de la Cârjoaia, construittot în timpul lui ?tefan cel Mare, ruinele bisericiicatolice [i ale [colii latine construite în timpul luiDespot-Vod`. Dar sunt necesare investi]ii.

Amintesc cele f`cute de persoane particulare,care investesc în planta]ii de vie sau pomi. Tot cainvestitori, apreciem asocia]iile agricole care auvenit s` lucreze terenul arabil din comun`.

În domeniul construc]iilor, am pus ladispozi]ia domnului Dan Boian, prin teren laschimb, un amplasament pentru a face un centrude depozitare fructe, care se construie[te în acestmoment. La fel, avem o zon` de dezvoltareeconomic`, cuprins` între construc]ia domnuluiM`l`u]` Constantin, pe partea dreapt`, [i drumulcare duce spre Bahlui-Hodora. Apare pe site-ulprim`riei, am popularizat-o [i prin alte mijloace,dar pân` în prezent nu a ap`rut nimeni pentruinvesti]ii... Putem atribui aici teren unor agen]ieconomici care ar dori s` vin` în zon`.

Apoi, sunt locurile de cas` atribuite tinerilor,cu teren la schimb, dar [i în alte condi]ii, acolounde tinerii erau mai mul]i în familie [i nu aveaup`rin]ii posibilit`]i s` le atribuie un loc de cas`.

Ce ssffat aa]i oofferi îîns` uunui ttân`r ccotn`rean ccarear ddori ss` pplece lla mmunc` îîn sstr`in`tate??

Acum trebuie s` fiu [i realist: nu pot s` spununor tineri s` nu plece, pentru c` banii care potfi câ[tiga]i aici nu sunt aceea[i ca în afar`. Dar,cu banii cu care vin din afar`, [i cu o mentalitateschimbat`, nou`, e clar c` aici pot derula anumiteinvesti]ii.

C`ut`m s` ridic`m comuna. {tim cu to]ii c`e mai greu în mediul rural s` te apuci de investi]ii,decât într-un ora[ mare. Dar sper [i cred c`locuitorii cotn`reni vor fi inteligen]i [i vordezvolta în continuare aceast` zon`, s` devin`prosper`, dat fiind poten]ialul viticol, pomicol,cre[terea animalelor..Dar chiar [i în domeniulculturii, de ce nu?

Da]i-mmi uun eexempplu dde mm`sur` ddeausteritate ppe ccare aa]i aapplicat-oo îîn vvia]aDumneavoastr`, oodat` ccu îîncepperea ccrizeieconomice.

Bine, criza a venit [i cu reducerile salariale...So]ia, la fel, la magazin, cu vânz`ri pu]in mai mici.A[a c` am redus cheltuielile [i am c`utat s` fimmai activi, s` ob]inem venituri [i din alte activit`]idecât cele de baz`, mai ales din cele din domeniulagricol. În felul acesta, b`iatul a accesat unprogram de finan]are pe M`sura 112 Tinerifermieri, de 25 000 de euro, cu teren pe care-lavem în familie, plus teren luat în arend`.

A[adar, îîntr-uun ffel, ccriza ppoate iimppulsiona ooppersoan` ss` ffie mmai aactiv`, mmai iimpplicat` îîn vvia]a

comunit`]ii. CCe ssffat aa]i aavea ppentru ccotn`reni,legat dde ccriz` [[i dde mmodul îîn ccare aar ttrebui ss` ssecompporte îîn aastffel dde mmomente??

Trebuie s` fim cât mai chibzui]i, cât maira]ionali [i s` fim cât mai activi.

V` mmul]umesc ppentru ttimppul aacordat, vv` uurezsucces [[i pputere dde mmunc`!

în via]a comunit`]iiFebruarie 2012 5

6 Februarie 2012 REALITATEA DE Cotnari

Cotnari, al`turi de “Cele maifrumoase sate din România”

Asocia]ia ““Cele mmai ffrumoase ssate ddin RRomânia”(AFSR) )) aa eeditat, ppentru aanul 22012, gghidul ooficial ccuacela[i nnume. PPe ccoperta gghidului, cconceput` ssubforma uunei fflori ccu 55 ppetale, aapare eeleva DDanielaMititelu ((foto), ddin ssatul HHodora, ccomuna CCotnari.

Ghidul oficial “Cele mai frumoase sate din România” esteprimul [i singurul ghid care promoveaz`, din punct de vedereturistic [i cultural, satul românesc. Dup` cum precizeaz`pre[edintele executiv al asocia]iei AFSR, Nicolae Marghiol, unuldin obiectivele asocia]iei îl constituie dezvoltarea satului românesc,care poate deveni un model de dezvoltare durabil` a satuluieuropean.

Astfel, la mai pu]in de un an [i jum`tate de la crearea asocia]iei,înfiin]at` în urma unui stagiu de preg`tire în Belgia, asocia]iaediteaz` primul s`u ghid, lansarea na]ional` urmând s` aib` locla Bucure[ti, la Muzeul Satului, eveniment patronat de AmbasadaFran]ei în României [i Delega]ia Wallonie-Bruxelles. Acest ghid,al`turi de seminariile organizate de asociatia AFSR, se înscrie înseria de manifest`ri culturale prin care se eviden]iaz` necesitateaca cele mai frumoase sate din România s` fie recunoscute ca brandna]ional.

Privind satul ca o resurs` generatoare de valori [i oamenii s`i caprincipalii p`str`tori [i continuatori ai valorilor române[ti tradi]ionale,ghidul prezint` în paginile sale câteva exemple de sate, - cum ar fi satulCorbi (Muntenia), C`rpinet (Cri[ana) R`[inari (Transilvania) sau Pojorâta(Bucovina), - cu legende locale, obiceiurile aferente, dar [i cuprincipalele oportunit`]i pe care le ofer` din punctul de vedere alagroturismului. Întrebat de ce a ales imaginea elevei din Hodora s`reprezinte una din petalele care compun floarea de pe coperta ghidului,Ionu] Iuria, redactorul [ef al rrAPL (Revista Român` de Administra]iePublic` Local` - partener` în cadrul acestui proiect), a spus c` aceast`fotografie i-a amintit de Nic` a lui {tefan a Petrei, de romanul Amintiriledin copil`rie, care descrie, dup` cum afirma G. C`linescu “copil`riacopilului universal”. De asemeni, acesta a ad`ugat c` Daniela Mititeluva fi invitat` la lansarea na]ional` a ghidului, în martie, la Bucure[ti,[i apoi, la lansarea jude]ean`, de la Ia[i, în luna aprilie.

Iat`, a[adar, cum, peste ani, Nic` are un “rival” pe m`sur`,chiar dac` în variant` feminin`, prin care vechile [i eternele jocuri[i minun`]ii ale copil`riei se pot reitera oricând [i oriunde.

7REALITATEA DE Cotnari Februarie 2012

Proiectul “Promovarea produselorturistice specifice zonei Cotnari” estefinan]at prin Programul Opera]ionalRegional (POR), Axa Prioritar` 5 -Dezvoltarea durabil` [i promovareaturismului, Domeniul de Interven]ie 5.3,constând în promovarea poten]ialuluituristic [i crearea infrastructuriinecesare, în scopul cre[terii atractivit`]iiRomâniei ca desti-na]ie turistic`.

Valoarea total` aproiectului este de 953.463, 56, dincare valoarea eligibil` este de754.331, 00 (finan]arenerambursabil`). Finan]areanerambursabil` acoper` 97% dinvaloarea total` a proiectului, întimp ce cofinan]area beneficiarului(aici, prim`ria Cotnari) va fi de1 9 9 . 1 3 2 , 5 6 ,

reprezentând 3% din valoareaeligibil` a proiectului. Contribu]iaFondul European de DezvoltareRegional` (FEDR) este în propor]iede 85% din valoarea eligibil` aproiectului, finan]area european`nerambursabil` fiind de 641.181, 35lei, restul de 12% (pân` la 97%) fiindcontribu]ia Guvernului prin bugetulna]ional.

Obiectivul specific al proiectuluicare va fi implementat la Cotnari înacest an const` în promovarea la nivelna]ional a tradi]iilor [i produselorturistice specifice zonei Cotnari înscopul cre[terii circula]iei turistice lanivel local. Astfel, se vor crea dou` noilocuri de munc` temporare,men]inerea acestor posturi fiindasigurat` pân` în 2016. De asemeni, se

vor elabora [i distribuiaproximativ 20 000

d e

materiale [i instrumente de promovare[i publicitate, se va organiza uneveniment cu specific local “Zilelestrugurilor la Cotnari” [i va fi creat unportal web de informare turistic`.

Acest proiect de promovareurm`re[te dezvoltarea sectoruluituristic prin valorificarea resurselornaturale, culturale [i istoricespecifice zonei turistice Cotnari, caurmare a cre[terii preconizate deturi[ti de 5% pe perioada unui an dezile. Revigorarea situa]iei economicelocale se va realiza prin dezvoltareaturistic` a zonei care va genera ocerere pentru o gam` larg` debunuri [i servicii ce vor fiachizi]ionate atât de turi[ti [i

locuitorii din zon`, cât [i decompaniile de turism. Se va încurajade asemeni practicarea [idezvoltarea diverselor forme deturism, precum turismul cultural,turismul ecumenic sau turismul deeveniment.

Echipa care a lucrat la elaborareaproiectului [i ob]inerea finan]`rii afost format` din DumitrelaMandache, secretarul comunei,Ionu] Butnariu, inspector programedezvoltare, Iulia Nechita, inspectorinvesti]ii, Mihaela Zaharia, inspectorachizi]ii publice, Nelu Guguianu,contabil, Ciprian Pintilie, [ef birouContabilitate, contractul fiind semnatde Vasile Cre]u, primarul comunei.

SE ADUC BANI EUROPENI ÎN COMUN~În aaprilie 22011 aa ffost ddepus lla MMinisterul DDezvolt`rii RRegionale [[iTurismului ((MDRT) ddocumenta]ia ppentru pproiectul ““Promovareaproduselor tturistice sspecifice zzonei CCotnari”. ÎÎn iianuarie 22012 ss-a ssemnat ccontractul dde ffinan]are îîntre UUAT CComuna CCotnari [[iMinisterul TTurismului, vvaloare ttotal` aa pproiectului ffiind dde 9953.463,56 RRon. TTimp dde 112 lluni, CCotnariul vva bbeneficia dde ppromovareturistic`.

8 Februarie 2012 REALITATEA DE Cotnari

Potrivit rezultatelor provizoriiale Recens`mântului popula]iei [ilocuin]elor - 2011, popula]ia stabil`a comunei Cotnari este de 7037persoane, cu aproape o mie maipu]in fa]` de datele ob]inute laRecens`mântul din anul 2002, cândpopula]ia comunei alc`tuia 7977locuitori.

Aceste estim`ri, de[i se înscriuîn tendin]a demografic` general` desc`dere a popula]iei României, intr`în contradic]ie cu dinamica evolu]ieipopula]iei pe plan local, unde s-aînregistrat o cre[tere constant` anum`rului de locuitori în perioada1912 -1930-2002-2006.

Aceast` cre[tere demografic`continu` s-a datorat în primul rândsporului natural pozitiv [i migra]ieilocuitorilor în acest areal, ini]ial canaveti[ti la Combinatul Viticol care,ulterior, [i-au stabilit domiciliul înlocalitate. O alt` cauz` o constituiecre[terea [omajului din ora[e,urmat` de restabilirea unor familii cuposesiuni în Cotnari, punerea înposesie sau cump`rarea de terenuriîn zon` determinând o stabilizare apopula]iei locale.

Conform datelor de laRecens`mântul din 2002 [iComunicatului de pres` din 2 februarie2012, privind rezultatele provizorii aleRecens`mântului din 2011, evolu]iapopula]iei pe sate se prezint` astfel:

De asemeni, plecarea tinerilor înstr`in`tate, cre[terea [omajului lanivel na]ional, sc`derea drastic` anatalit`]ii [i accentuareafenomenului de îmb`trânire apopula]iei au influen]at negativevolu]ia popula]iei comunei Cotnari,situat` totu[i într-o zon` favorabil`dezvolt`rii, poten]ialul s`u economicfiind semnificativ.

A sc`zut popula]ia comunei

Conform declara]iilor lui Ioan Guguianu,contabil în cadrul Prim`riei Cotnari, între bugetullocal pe anul în curs [i cel de anul trecut nu suntdiferen]e semnificative, alocarea banilor pediverse sectoare de activitate f`cându-se încadrul [edin]ei de Consiliu Local în urma c`reias-a votat bugetul local, la finele lunii ianuarie.

Veniturile proprii, constând în impozite [itaxe de la popula]ie, impozit pe cl`diri, terenuri,taxe mijloace de transport, [.a., au avut un gradmare de încasare în 2011, de aproximativ 98%, înultimii ani observându-se o cre[tere a gradului deîncasare a impozitelor de la popula]ie.

Având în vedere c` anul trecut au fostdificult`]i din cauza fondurilor insuficiente pentruplata salariilor, o veste bun` este aceea c`, pentruanul în curs, aceast` problem` este în mare parterezolvat`, “ceva probleme putând ap`rea în lunadecembrie”, dezv`luie Ioan Guguianu, îns`, efoarte posibil ca acestea s` fie rezolvate prinrectific`ri bugetare ulterioare. În plus, în primajum`tate a anului curent, se vor deconta 100%cheltuielile de transport ale profesorilor naveti[tidin comuna noastr`, în buget fiind prev`zute

sumele necesare.La capitolul Investi]ii, pentru care s-a alocat

suma de 3 838 000, cel pu]in în acest an, listaobiectivelor de investi]ii cu finan]are par]ial` sauintegral` de la bugetul local este mai detaliat` fa]`de cea de anul trecut. Dintre acestea, 2 investi]iisunt prioritare, conform legii, acestea fiindasigurate cu fonduri europene nerambursabile(FEADR), fiind obligatorie asigurarea cotei decofinan]are din bugetul local: construirea unuicentru turistic (M`sura 3.1.3), în valoare total` de1 036 670, [i proiectul „Modernizare DC135Cotnari-Horodi[tea-Lup`ria [i acces la cetateageto-tracic` C`t`lina, cu înfiin]are distribu]ie ap`[i re]ea de canalizare [i re]ea de distribu]ie ap`[i canalizare în localitatea Cotnari [i achizi]ia deutilaje ?i echipamente pentru serviciul public degospod`rire comunal`” (M`sura 3.2.2), în valoaretotal` de 8 689 000 lei.

43 000 lei este partea de cofinan]areprev`zut` pe anul 2012 pentru un alt proiectderulat în asociere cu Ministerul Mediului [iP`durilor, “Construire platform` de depozitare [igospod`rire a gunoiului de grajd [i a de[eurilor

menajere în comuna Cotnari, jude]ul Ia[i”.În acela[i timp, se vor executa lucr`ri de

repara]ii la gr`dini]a din Cârjoaia (schimbareaacoperi[ului), în timp ce la gr`dini]a din Cotnaris-au alocat bani pentru lucr`ri de finisare.

Alte investi]ii importante se vor efectua însectorul de servicii [i dezvoltare public`. Dintreacestea, men]ion`m extindere ap` spre Horodi[tea,Lup`rie, extindere re]ea gaz spre Cârjoaia [iextindere re]ea electric` în zona F`g`t, Zbereni,Cire[eni. De asemeni, sunt prev`zute fonduri [ipentru modernizarea unor segmente dedrum.

BUGETUL LOCAL pentru anul 2012

“Veniturile noastre, proprii, le estim`m aproximativ la fel ca cele de anul trecut.Sper`m, în acest an, s` facem mai multe investi]ii”. Ioan Guguianu, contabil Prim`ria Cotnari

Pute]i face sugestii [i propuneri

cu privire la \mbun`t`]irea Ziarului

pe adresa redac]iei: Prim`ria Cotnari,

Strada Principal`, nr. 1, Cotnari,

jude]ul Ia[i.

adresa de blog:

realitateadecotnari.wordpress.com

adresa de email:

realitateadecotnari@yahoo.com