1. Noiuni generale privind reelele de calculatoare. Retea de calculatoare - un sistem de calcul format dintr-un anumit numr de calculatoare autonome,

interconectate, care realizeaz prelucrri specifice . Componentele unei retea de calc.: componenta fizica, logica, informationala.

Niveluri ale unei retele de calc.: fizic, logic, de retea, de transport, de aplicatie.

2. Evoluia sistemelor de calcul de la utilizarea sistemelor locale la reelele de calculatoare. Calculatoarele electronice se pot clasifica dupa:

-Sisteme de tip centru de calcul (sisteme medii-mari)

-Minicalculatoare (dupa 1970)

-Microcalculatoare

-Supercalculatoare

-Calculatoare de proces

1. Informaie, mesaj. Mesaje discrete si mesaje continue. Discretizarea mesajelor continue. Mesaj- schimbul de date ntr-o reea se efectueaz n form de mesaje. Mesaj se numete o totalitate de informaii cu neles finit n sensul c univoc. Mesajele pot fi: discrete(Imaginea la monitorul calculatorului) i continue (ex. mesajele multimedia, sunetele diapazonului).

Discrete pot fi reprezentate n numere. Continue- reprezint funcii continue de argumente, se caracterizeaz prin aceea c oricare 2 valori diferite ale unei asemenea funcii, cuprind ntre ele o a 3-a valoare, diferit de primele dou. La baza discretizrii mesajelor continue st teoria Fourrier i Nyquist.

2. Cantitatea informaiei. Entropia sursei de informaii. Redundanta mesajelor. Cantitatea de informaie: I=log2Pi (Pi-probabilitatea apariiei mesajelor) P=1/2; I=1-P=1/2

I=N/N-1(incertitudinea)

I=log2N=log2(1/N)-1=-log2P

N=1/P; P=1/N-->Pi

Entropie se numete cantitatea medie de informaie ntr-un mesaj generat de o surs de informaie. Entropia servete pentru aprecierea capacitii informaiei unei surse de informaii.

3. Semnale. Transformarea mesajelor n semnale. Codificarea semnalelor. Semnal procesul fizic msurabil folosit pentru transmisia de date la distan. Esena semnalului const nu n caracterul procesului fizic folosit, ci n redarea ntocmai a informaiei respective. Transformarea mesajelor n semnale constante : Etapa 1 : transformarea mesajului n semnal primar; Etapa 2 : codificarea semnalului;

Etapa 3 : modularea semnalului

Codificare punerea n coresponden a fiecrui element al mesajului a unui cuvnt de cod.

4. Modularea semnalelor, metode de modulare, viteza de modulare.

Modularea const n punerea n corespondena fiecrui element sau grup de elemente de cod a unui element de semnal, astfel ca elemente de cod sau grupuri de elemente de cod diferite s fie reprezentate prin elemente de semnal diferite.

La metodele clasice de modelare se refer: 1. Dac purttor este curentul alternativ: Modelarea de amplitudine Modelarea n frecven Modelarea n faz 2. n cazul purttorului cu curent electric continuu clasic sunt 2 metode Modularea monopolar Modularea bipolar MA modelare prin amplitudine MF modelare prin frecven M modelare prin faz

Viteza de modulare date se numete nr. total de elemente de semnal generate ntr-o unitate de timp. Fie T durata unui element de semnal...

B=1

T [B]=bod=

semnale

secunda B viteza de modulare

V viteza de transmisie date V=B*Ie=B*log2N

1. Noiune de sistem transfer date (STD) i STD punct-la-punct. Componentele i funciile de baz ale STD punct-la-punct.

Un sistem de transfer se numete ansamblul de echipamente ce asigur transferul de date direct ntre 2 echipamente terminal de date.

Printre componentele STD: Echipament terminal de date, Unitate de grup, Canal de comunicaie, Canal de transfer date, Echipament terminal a circuitului de date .a.

1. Modem: noiune, clasificare, standarde. Modem - unitate de conversie la transmiterea prin canale analogice.

Dup viteza de transmisie pentru canalele telefonice analogice modemele pot fi: - de vitez joas, medie i nalt Dup regimul de operare modemele pot fi: simplex, duplex i demi-duplex. Dup metoda de transmisie se folosete: Transmisia n serie i paralel

2. Modeme inteligente. Modeme pentru transmisiuni de date n banda de baz. Uniti CSU/DSU. Modemele inteligente:

- folosesc o interfa fizic cu echipamentul terminal de date care prevede transmisia att a comenzilor ct i a datelor prin acelai set de canale; - sunt multiprotocol;

- adapteaza viteza de transmitere la calitatea canalului

Transmisia in banda de baza denumeste transmisia unui semnal in banda sa de frecventa originala.

semnalul purtator al informatiei este rectangular > o structura si implementare simpla, dar cateva

inconveniente:

1. o foarte mare largime de banda LB

2. o slaba imunitate la perturbatii

Unitatea CSU /DSU funcioneaz ca echipament de testare a accesului, care ajut s identifice dac problemele

poteniale sunt n head end sau n circuitul legat la internet.

1. Linii i canale de comunicaie: noiune, clasificare i caracteristici de baz.

Linie de comunicatie mediul fizic, posibil partajat, destinat transmisiei semnalelor la distanta CC (canal de comunicatie) mediul fizic nepartajat destinat transmisiei semnalelor la distanta Caracteristici de baz ale liniilor i canalelor de comunicaii: - amplitudine frecven - dependena amplitudine faz - veridicitatea transmisiei

- fiabilitatea de funcionare - capacitatea maxim Canalele pot fi n funcie de destinaie: grafice, telefonice, pentru emisiuni TV , pentru radio, .a.

2. Canale de transfer date: noiune, clasificare i caracteristici de baz.

CC (canal de comunicatie) mediul fizic nepartajat destinat transmisiei semnalelor la distanta Canalele pot fi n funcie de destinaie: grafice, telefonice, pentru emisiuni TV , pentru radio, .a. Caracteristici de baz ale canalelor de comunicaii: - amplitudine frecven - dependena amplitudine faz - veridicitatea transmisiei

- fiabilitatea de funcionare - capacitatea maxim

1. Perturbaii, erori, clasificarea perturbaiilor, cauzele perturbaiilor. Veridicitatea transmisiei datelor: definiie, aprecierea cantitativ. Desting 2 categorii de perturbatii:

Aditive se numesc perturbatiile ce se suprapun semnalului.

Multiplicative sunt perturbatiile care modifica caracteristicile fizice ale canalului insusi.

Perturbatiile Aditive pot fi:

1.Armonice (concentrate in frecventa

2.in impulsuri (concentrate in timp)

3.de Fluctuatie (neconcentrate nici in timp nici in frecventa)

Cauzele perturbatiilor:

- Descarcari electrice ; -Influenta canalelor vecine

- Contacte necalitative in echipament;

- Supraincarcarea liniilor; Nerespectarea cerintelor

de exploatare; - Proiectarea cu erori

Veridicitatea transmisiei caracterizeaz proprietatea de a transmite date fr erori. Cantitativ se apreciaz prin probabilitatea erorii. n numrul de elemente de date transmise. ne numrul de elemente identificate la destinatar cu erori. Ca element poate servi bitul, octetul sau blocul de date.

2. Metode de mbuntire a veridicitii transmisiei datelor: clasificare, esena metodelor fr legtur invers, esena metodelor cu legtur invers, analiza comparativ. 1. Metode cu legtur invers a. Transmisia repetat a pachetului (blocului de date), pe unul i acelai canal. b. Transmisia concomitent a mai multor coduri pe mai multe canale paralele. c. Codificarea redundantului

d. mbinarea a 2 sau mai multe din primele 3 metode. 2. Metode fr legtur invers a. Metoda cu legtur invers de decizii prevede luarea deciziei privind existena erorilor n pachet la destinatar (B). Decizia se ia n baza procesrii pachetului recepionat. b. Metoda cu legtur invers informaional prevede luarea deciziei privind existena erorilor n pachet la surs. Decizia se ia n baza informaiei primite prin legtura invers de la destinatar (B). Metodele cu legtur invers sunt mai eficiente dect cele fr. De aceea metodele fr legtur invers se folosesc doar atunci cnd folosirea metodelor cu legtur invers nu este posibil.

3. Principiile de codificare pentru protecie la erori. Distana de cod. Relaiile ntre distana de cod si multiplitudinea erorilor ce pot fi detectate sau corectate.

4. Clasificarea codurilor pentru protecie la erori. Coduri cu control de paritate i matriceale. Codurile cu protecie la erori presupun introducerea biior redundani n fiecare bloc de date aparte. Ele de asemenea presupun introducerea biilor redundani n irul de bii transmii direct fr a ine cont de blocuri aparte.

Clasificarea codurilor pt protectia la erori:

**Continue: Recurente

**Bloc la rindul sau in :

* Divizibile : Control de calitate

* Indivizibile : Liniare : Ciclice

Codurile cu control de paritate=folosesc un singur bit suplimentar, care ia valoarea ca in cuvintul resultant

de bit sa fie par. Se folosesc la detectarea erorilor de transmisie de date sau in cadrul unor echipamente.

5. Coduri ciclice polinomiale: esen, folosire. Pt operarea in calculator se foloseste reprezentarea polinomiala a codurilor CRC.

6. Codurile Manchester si cele NRZ.

Exist dou tipuri de coduri Manchester: ordinar i diferenial. Codul Manchester afirm prezena obligatorie a unei tranziii de nivel la mijlocul fiecrei celule de bit. Alte tranziii de nivel dac este necesar pot fi doar la nceputul celulelor de bit. Codurile NRZ -Non Return to Zero ( fr intoarcere in zero ) sunt coduri de linie care codific simbolurile 1 printr-o stare semnificativ a unui semnal (de obicei o tensiune pozitiv) si 0 printr-o alt stare semnificativ (de obicei o tensiune negativ), fr s existe o stare neutr sau de asteptare (zero). Aceast proprietate face ca semnalele codate NRZ s transporte o cantitate mai mare de energie (si pe durata lui 1 si pe durata lui 0) si s ofere conditii relativ bune de sincronizare la receptie (deoarece exist tot timpul o stare semnificativ prezent). Sunt uzuale trei tipuri de coduri NRZ: NRZ-L (NRZ-Level), NRZ-M (NRZ-Mark) si NRZ-S (NRZ-

Space).

1. Staiile de reea: noiuni de baza, funcii, clasificare, forme constructive.

Functiile statiilor:1Intrarea 2Stocarea 3Procesarea 4Regasirea 5Redarea informatiilor solicitate.

2. Regimurile de interaciune a utilizatorilor cu sistemul de calcul i cele de prelucrare a datelor la calculatoare.

1. Reele de transfer de date: noiuni generale, structuri topologice. 2. Comutarea, multiplexarea si concentrarea circuitelor n reele. Comutarea, multiplexarea si concentrarea circuitelor- procedee de reducere a costurilor cu canalele de

comunicatie. Comutarea: n noduri; daca nu folosim comutator:N1=n(n-1)/2 canale, M=0; daca instalam

un comutator: N2=n, M=1.

Multiplexarea: separarea m.multor canale de comunicatie in cadrul unei linii.

Concentrarea canalelor.

Retele cu comutarea de canale.folosesc in calitate de noduri de comunicatie comutatoarele de canale.pt

a efectua transmisia de date intre statiile A si B mai intii intre acestea se formeaza un canal via nodurile

de comunicatie.Acest canal este unul temporar pe durata transmisiei de date, ulterior el este desfiintat,

eliberind resursele respective.

3. Metodele de comutare folosite n reelele de transfer date. Reele cu comutarea canalelor: noiune, esen, evoluie, exemple. 4. Reele cu comutarea pachetelor: noiune, esen, evoluie, exemple. Retele cu comutare de pachete. Folosesc in calitate de noduri de com.comutatoarele de pachete. Pt a

transmite un msg de la A la B mai intii msg este impartit in segmente, la fiecare adauginduse antet si

sfirsit si se obtine un pachet.fiecare pachet se transmite prin retea la fel ca transmiterea unui msg printro

retea cu comutare de msg.

5. Analiza comparativ a metodelor de comutare folosite n reelele de transfer date.

6. Reele cu difuzarea pachetelor: noiune, esen, evoluie, exemple. Reele cu difuzare de pachete se caracterizeaz prin folosirea unui singur canal de Transfer date. Toate staiile se conecteaz la acest canal. Deoarece este un singur canal n reea n fiecare moment de timp se transmite un singur semnal, astfel transmite o singur statie, iar toate celelalte pot doar receptiona aceste date. Prima reea de difuzare o reea real- Aloha. Majoritatea tehnologiilor pentru reele locale sunt cu difuzare de pachete. 1. Securitatea informaiilor n reele: noiuni generale, probleme de baz, modelul de baz al sistemelor criptografice, sisteme criptografice simetrice i asimetrice. Securitatea fizic nu este raional, de asigurat n sisteme aa de ntinse cum sunt reelele de comunicaii folosite pentru transferul datelor. Au fost elaborate diverse metode de asigurare logic a securitii datelor.

Sunt cunoscute asemenea msuri de asigurare a securitii informaiilor n reele, ca: formarea reelelor virtuale, instalarea i configurarea zidurilor de protecie (firewall), utilizarea mijloacelor criptografice; separarea centrelor i a reelelor informatice n fragmente cu funcii specializate .a. La cerine nalte de

securitate, se poate mbina folosirea mijloacelor de securitate la nodurile de comutaie cu cele de la staiile reelelor. Criptologia=elaborarea i spargerea cifrurilor, criptografia=elaborarea cifrurilor, iar criptanaliza=spargerea.

2. Modelul criptografic cu chei publice. Algoritmul RSA.

Conform algoritmului RSA, cheia public (de cifrare) este reprezentat prin dou numere: r i e. Aici r=pq, unde p i q sunt numere prime (destul de mari pentru cifrare sigur), iar e este prim fa de x=(p-1)(q-1) (deci e nu are factori comuni cu x) i ed=1 mod x.

Cheia de descifrare, secret, const tot din dou numere r i d. Ca funcie greu inversabil servete funcia exponenial. Cifrarea const n ridicarea textului clar M la puterea e (valorile se iau modulo r), iar descifrarea const n ridicarea textului cifrat C la puterea d (valorile se iau modulo r). Deci

C=M e mod r,M=C d mod r.

1. Caracteristicile de baza ale reelelor de calculatoare. Urmtoarele caracteristici ar trebui s fie luate n considerare n proiectarea de reea i de ntreinere n curs de desfurare: - Disponibilitate; - cost - cuprinde costul componentelor de reea, instalarea i ntreinerea lor; - Securitate; - Vitez - include modul rapid de date sunt transmise ntre punctele de capt de reea; Scalabilitate; -Topologie; - ncredere.

2. Tehnologii de cooperare a resurselor n reele. Sunt larg cunoscute patru tehnologii majore de cooperare a statiilor in retele:

1. Stapan-aservit (master slave);

Tehnologia stapan-aservit, aplicata la doua statii ce coopereazea in retea din care cel putin una este

calculator, prevede gestionarea de catre o statie calculator atat a procesului de prelucrare, cat si a

procesului de transmisie a datelor intre aceste statii.

2. Server-de-fisiere (file server);

Tehnologia server-de-fisiere prevede partajarea de date in retea, folosind calculatoare servere de fisiere. Fisierele sunt stocate la server de utilizatori si/sau administratorul retelei

3. Client-server;

4. Egal-la-egal (peer-to-peer).

3. Efectul concentrrii resurselor n reelele de calculatoare.

4. Modelul arhitectural de reea OSI ISO. Modelul OSI nu reprezint n sine o arhitectur de reea, pentru c nu specific serviciile i protocoalele utilizate la fiecare nivel. Modelul spune numai ceea ce ar trebui s fac fiecare nivel. **Nivelurile modelului:

* Niveluri Aplicaie: - Sesiune, -Prezentare, -Aplicaie * Niveluri Flux Date: -Fizic, -Legturi de Date, - Reea, -Transport.

5. Modelul arhitectural de reea TCP/IP; compararea modelelor OSI ISO i TCP/IP. Modelul TCP/IP (Transmission Control Protocol/Internet Protocol) a fost creat de US DoD din

necesitatea unei reele care ar putea supravieui n orice condiii. Nivelele modelului TCP/IP: Aplicaie, Transport, Reea. Deosebiri:

Modelul OSI are 7 niveluri iar TCP/IP are doar 4 niveluri, rolul lor per ansamblu este n final acelai. TCP / IP folosete protocolul UDP care nu garanteaz ntotdeauna livrarea de pachete precum face nivelul transport din modelul OSI

Asemnri: Ambele folosesc tehnologia de tip packet switching (nu cea circuit switching) Ambele au nivelul aplicaiei, dei fiecare conine servicii diferite Ambele au nivelurile reelei i transportului comparabile

6. Tehnologiile de reea: X.25, TCP/IP, ISDN, Frame Relay, ATM, MPLS

Tehnologia TCP/IP, constituie baza logica a Ethernet , rapida, flexibila datorita protocolului IP

datagrama, dar nu prea sigura din cauza aceluiasi protocol IP.

Tehnologia x.25 foloseste metoda de comutare cu circuite virtuale, ulterior in parallel a fost realizata si

metoda datagrama , dar se foloseste putin. Tehnologia este orientata la functionarea sigura, chiar si pe

canale de comunicatie de calitate joasa. Neajunsul major al tehnologiei este lenta, viteze joase.

ISDN este un set de protocoale folosite att pentru stabilirea i ntreruprea conexiunilor telefonice, ct i pentru alte funcii complexe cum ar fi videoconferine Frame Relay - este o tehnic eficient de transmisie a datelor folosit pentru a trimite informaie digital n mod rapid i ieftin de la una sau mai multe surse la unul sau mai multe puncte finale (destinaii). ATM este un protocol de comutaie temporal asincron, de mare vitez, orientat pe conexiune i bazat pe circuite virtuale, folosit n transportul traficului de reea. MPLS(Multiprotocol Label Switching) este o tehnologie de comutaie de pachete orientat pe conexiune. MPLS combin tehnologii de comutare de nivel 2 cu tehnologii de rutare de nivel 3. Principalul obiectiv al MPLS este s creeze o reea flexibil care s asigure performan si stabilitate sporite.

7. Acces la reea prin legturi DSL, ADSL, VDSL, modeme pentru cabluri, WiMax. DSL se refera la modemurile utilizate, si nu la liniile propriu-zise.

Serviciul DSL necesita ca modemurile DSL sa existe la fiecare capat al conexiunii. Modemurile DSL sunt

diferite de cele traditionale, transmit si receptioneaza toate datele sub forma de date digitale, fara vreo

transformare in semnale analogice.

Tehnica de transmisie ADSL permite unui abonat cu conexiune spre centrala telefonic pe fire de cupru, s utilizeze servicii de band larg, respectiv comunicaii video interactive, acces la televiziune digital HDTV, transfer de date cu viteze mari.

VDSL permite interconectri pe distane scurte la viteze de transmisie foarte mari cu ajutorul conexiunii cu fire de cupru. Tehnologia e potrivit pt servicii precum HDTV, VOIP, acces la comunicaii Internet. 8. Caracteristica comparativ a tehnologiilor de reea de arie larg.

1. Rutarea n reele: noiune, clasificarea metodelor de rutare. Metodele fr tabele de rutare: rutarea aleatoare, rutarea prin inundare.

Rutarea este un termen folosit pentru a desemna procesul de alegere a cii pe care un pachet este transmis de la surs la destinaie sau destinaii, chiar i ntre dou reele diferite. Exista rutarea multipunct, algoritmul inundare, drumului invers, rutarea mbone, rutarea adaptiva pentru

retele cu statii mobile, rutarea IP.

Caracteristici rutare bazat pe inundare: - Nu sunt necesare informatii despre retea;

- Pachetul e trimis la toti vecinii;

- Sau la toti in afara de unde a venit;

- Un nr. de copii ajung dup un timp la destinaie - Fiecare pachet are un numr unic, duplicatele se ignor - Nodurile pot reine identitatea pachetelor pt a nu le ruta din nou - Se poate defini un timp de via a pachetelor Caracteristici rutare bazat aleatoare: -Nodul selecteaz o cale de ieire pt. transmiterea unui pachet primit - Selecia poate fi aleatoare sau round-robin(fiecare nod este analizat) - Se pot utiliza i probabiliti - Nu sunt necesare informatii despre reea - Ruta nu este n general optim - Trafic inutil mai mic ca la inundare

2. Metodele de rutare fix. Metodele de rutare dinamic. Caracteristica comparativ a metodelor de rutare.

3. Conceptul rutrii pachetelor n Internet: protocoale de rutare n Internet; tabele de rutare; ruta cea mai specific; ruta i poarta implicite; distana rutei; rute statice i rute dinamice; rute multicale.

4. Protocolul OSPF: caracterizare general; zone OSPF; rutere OSPF; metrica cilor OSPF; anunuri stare-legturi; sincronizarea LSDB. OSPF- este un protocol IP dinamic destinat rutrii n interiorul unei reele mari (guvernate de un singur gestionar) - sistem autonom (AS). O zona OSPF e un grup de routere care impart aceeasi conexiune. O

retea OSPF poate fi structurata pe m. multe zone. Metrica cilor OSPF se stabilete matematic avnd definitoriu criteriul limii de band. Ct privete Sincronizarea LSDB se disting 2 tipuri de sincronizri BD: initial database synchronization and reliable flooding. BD-ul nesincronizat poate duce la calculul incorect a tabelei de rutare.

Rutere OSPF:

- ruter destinat conectrii LAN la WAN-Area border router; - ruter de transfer ntre AS-uri diferite Autonomous system border router - ruter destinat traficului LAN - Internal router;

- ruter destinat traficului WAN - Backbone router

5. Protocolul RIP. Avantaje i dezavantaje OSPF fa de RIP. RIP (Routing Information Protocol) este un protocol de routare, fiind un protocol distance vector, adic un protocol care cere ca router-ele s paseze periodic copii ale tabelelor de routare vecinilor cei mai apropiai din reea. RIP n comparaie cu OSPF reduce sever dimensiunea reelei. Deoarece dimensiunea si viteza Internetului au crescut, RIP a scazut in popularitate, in schimb, OSPF este

considerat acum a fi protocolul de rutare intern preferat de reteua Internet.

Spre deosebire de RIP , OSPF imparte informatii despre vecinii sai cu intreaga retea (cel mult un singur

system autonom).

1. Reele locale: noiuni generale, generaii, topologii. Retea locala - reprezint un ansamblu de mijloace de transmisiune i de sisteme de calcul folosite pentru transportarea i prelucrarea informaiei. Ele sunt frecvent utilizate pentru a interconecta calculatoarele personale i staiile de lucru. Prima retea locala a fost construita in 73. Cu denumirea Ethernet in SUA firma XEROX. 5 generatii ale retelelor locale:

1 generatie se caracterizeaza prin viteza de transmisie pin-la 20mbps , de obicei 10.

a2a generatie de retele locale

demareaza in 88, viteza de transmisie doar 100mbps , mediul de transmisie- pe prim plan apar firele torsadate; cablul coaxial si apoi fibra optica

Generatia a 3a : demareaza in 93, mediul de transmisie: fibra optica, apoi firele torsadate si cablul coaxial; viteza de lucru de la 200mbps pin-la 4 gbps

A4a generatie e lansata din 2002 : viteza de lucru de la 10gbps pin-la 40gbps , mediile de transmisie-

fibra optica, cablul coaxial, fire torsadate

A5a generatie din 2010: medii de transmisie : fibra optica si fire torsadate ;

Topologia retelelor locale: bus , star.

2. Componentele reelelor locale. LA componente se refera:

- statiile cu placile de retea in cadrul lor;- mediile de transmisie;- terminatoarele;- tranceiverele;

-conectorii; - repetoarele; - puntile; - ruterile portile

3. Tehnici de acces la mediu n reelele locale: exemple, operare, comparare. Sunt diverse dar cele mai folosite sunt 5:

- CSMACD

- CSMA/CA

- Token ring

- Token bus

- Slotted Ring

4. Tehnologia de reea Ethernet: topologie, metoda de acces, specificaii, caracteristici, reguli simple i complexe de configurare.

Ethernet-ul a fost inventat pe baza ideii c pentru a lega computerele ntre ele astfel ca s formeze o reea este nevoie de un mediu de transmisie central cum ar fi un cablu coaxial partajat.

Cele mai vechi medii de transmisie pentru protocolul Ethernet au fost cablurile coaxiale groase

(standardul 10BASE5) i subiri (10BASE2). Apoi cablul torsadat, care este prezent n toate standardele ncepnd cu 10BASE-T (10 Mbps). Apoi, funcioneaz Ethernet-ul pe cupru s-au redus, ajungnd la numai 10 m pentru 100 Gbps.

5. Tehnologia de reea FastEthernet: topologie, metoda de acces, specificaii, caracteristici, reguli simple i complexe de configurare. Fast Ethernet- set de standarde de transmitere a datelor in retele de calculatoare conform tehnologiei

Ethernet cu viteza de pina la 100mbit/s.

Specifiicatii de baza sunt 2 : a disparut cablul coaxial.

Mai este 100 BASE TX , 100 BASE FX.

Intre huburi dimensiunea maxima 5 m .

100 BASE F distanta segmentului maxim 412

6. Tehnologia de reea Gigabit Ethernet: topologie, metoda de acces, specificaii, caracteristici, reguli simple i complexe de configurare. Gigabit Ethernet se bazeaz pe aceste caliti dovedite, dar este de 100 de ori mai rapid decat Ethernet regulate i de 10 ori mai rapid dect Fast Ethernet. Principalele beneficii ale Gigabit Ethernet includ:

- lime de band sporit pentru performane superioare i eliminarea blocajelor - posibilitati de implementare cu plaje largi, fr recablare, folosind 1000BASE-T Gigabit pe cupru folosind cabluri categoria 5

- capacitate de transfer full-duplex

1000BASE T; 1000 BASE F ; 1000 BASE - CX Apare iar cablul coaxial CX se numeste Twin. 1000 megabiti/sec, T- fire torsadate. Maximum un singur

concentrator intre 2 statii. Diametrul 200m, 100 pin-la o statie , alta suta pin-la alta statie. La 1000BASE CX dimensiunea maxima a segmentului pin-la 25 metri.

7. Tehnologia de reea 10Gigabit Ethernet: topologie, metoda de acces, specificaii, caracteristici. Standardul 10 Gigabit Ethernet asigura o crestere semnificativa a latimii de banda, mentinand in acelas

timp compatibilitatea cu interfetele 802.3, protejeaza investitiile anterioare in cercetare si dezvoltare, si

pastreaza principiile existente de operare de retea si de gestionare.

Standardul 10 Gigabit Ethernet nu doar cresc viteza Ethernet-ului pana la 10 Gbps, ci si extinde

interconectivitatea si distanta de functionare pana la 40 km. standardul 10 Gigabit Ethernet (IEEE

802.3ae*) suporta atat fibra single mode cat si multimode. la 10 Gigabit, distanta la single-mode (SM) s-a

extins de la 5 km (la Gigabit Ethernet) la 40 Km.

8. Tehnologia de reea 100Gigabit Ethernet: topologie, metoda de acces, specificaii, caracteristici. Standard Ethernet suporta viteza de transfer a datelor la 40 si 100 gigabiti / s, odata la folosirea mai

multor linii de comunicare de 10gigabiti/s sau 25 gigabiti/s.

40 GBase kr4 folosirea a 4 linii , backplane , lungimea maxima pin-la un metru 40 Gbase Cr4 semnfica folosirea firelor torsadate ecranate, 4 linii paralele , dimensiunea maxima aunui segment 7m 40 Gbase SR4 fibra multimod, 4 fibre paralele , dimensiunea maxima 100m 40 GBase LR4 4 linii paralele, dar fibra monomod, dimensiunea unui segment pinla 10 km 40 semnficca viteza in gigabiti

100 GBase C10 7 m maxim lungimea, 10 fibre paralele pe fire torsadate ecranate, 100 GBase ER4 4 fibre paralele, dimensiunea maxima a unui segment- 10 km 100 GBase SR10 dimensiunea unui segment maxima - 100 metri 100 GBase LR4 - 4 fibre paralele, dimensiunea unui segment maxima - 40 km

9. Tehnologiile de reea FDDI i CDDI.

Fiber Distributed Data Interface (FDDI) este un standard pentru crearea reelelor de calculatoare de mare vitez, care utilizeaz cabluri de fibre optice. Specificaia FDDI prevede reele cu o lungime maxim de 250 km i cu viteze de transfer de 100 milioane de bii pe secund (Mbps). CDDI- implementatia protocoalelor FDDI in retele cu cabluri UTP. Transmisia in sistemele CDDI se

realizeaza pe o distanta de pina la 100 m.

10. Tehnologiile de reea Fibre Channel i 10 Gigabit Fibre Channel. Fibre Channel, e o tehnologie de comunicare n reea folosit n principal pentru stocarea n reea. n trecut, Fiber Channel era folosit n special n domeniul supercomputerelor, dar astzi a devenit conexiunea standard pentru stocarea n reea (storage area network - SAN) n cadrul companiilor. Poate rula, pe lng fibra optic, i pe cabluri torsadate de cupru.

1. Reele fr fir: noiuni generale, clasificare, particulariti, avantaje, dezavantaje, topologii. Reelele fr fir sunt reele de aparate i dispozitive interconectate prin unde radio, infraroii i alte metode fr fir. Ex: moduri de transmitere a datelor: Wi-Fi, Bluetooth, GPRS, 3G, GPS .a. Dup aria acoperit, de la mic la mare, clasific reelele fr fir: WPAN, WLAN, WMAN, WWAN. Printre avantaje: se numr mobilitatea i absena cablurilor inestetice. Printre dezavantaje: se numr o vitez mai mic de conexiune dect n cazul unei reele cu fir.

2. Arhitectura reelelor IEEE 802.11: setul de servicii de baz; reele IBSS; reele ESS; sistemele de distribuire; reele MBSS, modul de operare ad-hoc; modul de operare infrastructur. IEEE 802.11 set de standarde pentru comunicaii n zona local de reea fr fir la frecvene de 0.9, 2,4, 3.6 i 5 Ghz. Asigura conexiuni wireless intre statii fixe, portabile si in miscare pe arie locala. O reea IEEE 802.11 minim poate fi format din numai dou staii.

3. Categoriile de baz de reele IEEE 802.11.

4. Securitatea reelelor fr fir: aspecte generale; autentificarea IEEE 802.1x; protocoalele WEP, WPA i WPA2; autentificarea cu chei pre-partajate PSK.

Prima tehnic de criptare a cadrelor la nivelul legtur de date a fost WEP (Wired Equivalent Privacy), numele sugernd c a fost gndit cu scopul de a obine o securitate a legturii de date echivalent cu cea a unei reele Ethernet. Tehnica a fost spart n 2001 i a ncetat s mai fie considerat sigur din 2005 odat cu publicarea standardului de securitate IEEE 802.11i. Ca rspuns la spargerea WEP s-a produs WPA. n WPA, s-a pstrat algoritmul de criptare simetric RC4, dar s-a introdus n schimb TKIP (Temporary Key Integrity Protocol), o tehnic de schimbare a cheii de criptare pe parcursul sesiunii de lucru i s-a nlocuit suma de control CRC-32 din WEP cu algoritmul Michael, deoarece cu CRC recalcularea sumei de control unui cadru alterat nu necesita cunoaterea cheii de criptare. n WPA2, algoritmul de criptare RC4 este nlocuit i el cu mai puternicul algoritm AES, iar suma de control a cadrului este calculat cu ajutorul CCMP, un cod mai sigur dect CRC i dect algoritmul Michael. PSK (Pre-Shared Key) regim din WPA. La aplicarea regimului PSK trebuie introdusa parola pentru

fiecare nod separat a retelei fara fir. Daca parolele coincid cu cele din BD atunci accesul este deschis.

5. Reele WPAN. WPAN (Wireless Personal-Area Network)

Spatiu de operare ~ 10m Inlocuieste cablurile de interconectare la alte echipamente Performante: moderate Standarde: IrDa, Bluetooth;

1. Noiuni generale privind reelele private virtuale: esena, tunelarea, PPP ca protocol pentru tunele. VPN este o tehnologie de comunicaii computerizata sigura, dar bazata pe o reea public i de aceea nu foarte sigur. PPP- point to point protocol.

Tunelarea reprezint transmiterea datelor n cadrul unei reele publice astfel nct aceasta s nu "neleag" faptul c transmiterea (transportul de informaii) e parte a unei reele private. Tunelarea permite folosirea reelelor publice (Internet), vzute astfel ca "reele private" sau aproape private.

2. Tunele: EoIP, PPPoE, IPIP, PPTP, L2TP, IPsec i VPLS. PPPoE este un protocol de reea pentru ncapsularea cadrelor PPP n cadre Ethernet. IP in IP protocol de ip tunelare, care incapsuleaza un pachet IP in alt IP pachet. PPTP- -, , . L2TP-protocol de tunelare, folosit pentru intretinerea VPN.

IPsec este o suit de protocoale pentru securizarea comunicaiilor peste stiva TCP/IP. n funcie de tipul de ncapsulare al traficului supus IPSec, suita poate realizare securizarea prin ncapsulare de tip tunel sau de tip transport.

VPLS - , Ethernet, multipoint-to-multipoint IP MPLS.

1. Servicii n reelele de calculatoare.

1. Comunitatea de reele Internet - noiuni generale. Mediul Internet este un ansamblu de retele de calculatoare interconectate care impreuna cu miile de

calculatoare individuale (terminale, statii de lucu) si milioane de utilizatori , constituie comunitatea

Internet care are la dispozitie un mediu informational si de calcul cu foarte multe servicii informatice si

resurse (baze de date diverse, biblioteci de programe, documentatii, etc.). Mediul Internet constituie un

ansamblu complex de arhitecturi, componente fizice si sisteme de operare, care trateaza in mod egal atat

minicalculatoarele sau retelele de calculatoare, cat si PC-urile sau maiframe-urile.

1. Determinarea capacitii canalelor n reelele de transfer date.

capacitatea maxim a unui canal de comunicatie (formula): Cmax=2 F*log2(1+(PS/PZ)) 2. Optimizarea sistemelor de transfer date centralizate cu canale punct-la-punct i multipunct.

3. Optimizarea sistemelor de transfer date centralizate cu concentratoare.