RC Martie 2015 – pdf

d i n s u m a rConstructori care vã aºteaptã:IASICON SA C2ERBAªU SA C3AEDIFICIA CARPAÞI SA 7Editorial: Pe când „România lucrului bine fãcut”? 3Construct Expo 2015 4, 5Contemporani cu un constructor longeviv -profesor universitar emerit,academician Panaite Mazilu la 100 de ani 6Centrul de Cercetãri Avansatepentru Materiale, Produseºi Procese Inovative „CAMPUS” (II) 8 - 10METROUL SA: 4 decenii de experienþãîn construcþii subterane 12, 13DOKA: Staxo 40 - sistem uºorde eºafodaj pentru construcþii 14, 15Se pot construi autostrãzi mai ieftine? (I) 16 - 18, 20ORLEN ASFALT: Bitumul polonezpe drumurile româneºti 21RECKLI: Matriþe speciale Thonon-les-Bains 22, 23IRIDEX GROUP PLASTIC: Materialespeciale pentru construcþiiºi materiale geosintetice 24, 25FREYROM: Consolidarea monumenteloristorice prin metoda izolãrii seismice a bazeifolosind izolatori ºi amortizori seismici 26 - 28HIDROCONSTRUCÞIA SA: Contribuþiala edificarea sistemului hidroenergeticnaþional (V): Amenajarea comunãromâno-sârbã „Porþile de Fier II“ 30, 31ROMFRACHT: Participare expoziþionalãinternaþionalã de succes! 32, 33SOLETANCHE BACHY FUNDAÞII: Metodede realizare a excavaþiilor adânci în zoneurbane folosind sprijiniri definitive 34, 35IJF DRILLING SOLUTIONS: Echipamentespecializate pentru foraje ºi fundaþii 36, 37GEBRUGG AG: Mãsuri de protecþie împotrivahazardelor naturale pe DJ 105G 38, 39TRACTOR PROIECT COMERÞ:Compactare dinamicã BAUER – BDC 40, 41TERRE ARMEE: 50 de ani de succeseîn domeniul pãmânturilor armate 42, 43SACHSISCHE BAU: Metodã de etanºarerapidã cu argilã modificatã 44, 45ZUBLIN ROMÂNIA: Piloþi CFA (ContinuousFlight Augering) 46, 47SOLDATA: Soluþii de monitorizarepentru managementul riscului pe durataconstrucþiei infrastructurilor subterane 48, 49Reducerea potenþialului de umflare-contracþiea pãmânturilor expansive 50 - 52, 54, 56, 58FERROBETON: Record pentru cea mai lungãgrindã de pod armatã ºi pretensionatã 55ALUPROF: Sistem din aluminiucu barierã termicã pentru ferestre 60, 61RIGIPS: Activ’Air: soluþia Saint-Gobain Rigipspentru îmbunãtãþirea calitãþii aerului 62, 63ALGABETH: Piatrã naturalãpentru locuinþe individuale moderne 64, 65LEIER: Produse pentru construcþii 66, 67PRECON: Elemente prefabricate din beton,beton armat ºi beton precomprimat 68, 69BAUDER: Cea mai modernã fabricãde membrane cu bitum din Europa 70, 71DEDAL BAHAMAT: Istorie ºi construcþii -Mausoleul eroilor de la Mãrãºeºti 72 - 74MIG MATERIAL INNOVATIVE GESELLSCHAFT:Vopseaua care asigurã o economiede energie de pânã la 40% 76, 77Personalitãþi româneºti în construcþii -Dumitrel FURIª 78, 79Istorie ºi construcþii -Palatul Sturdza-Cuza Ruginoasa 80, 81

e d

!t

o r

i a

l Lãsând l a o pa r te„sclipirea” ºi zãngãnitul cãtu-ºelor, care au devenit înultima vreme „bijuterii” aleunor „oameni de afaceri”,iatã cã, deja a trecut untrimestru din 2015 ºi lucru-rile în sectorul construc-þiilor au rãmas aproximativaºa cum au decurs ele în ultimii 10 ani, ani în care totul afost alandala, adicã dupã capul fiecãruia.

Stai ºi te cruceºti cum mai toþi politicienii, prin promisi-unile lor sforãitoare, se strãduiesc sã ne asigure cã vorrevigora stãrile pãgubitoarea din sectorul construcþiilor.Dar, situaþiile concrete îi contrazic, fie ºi prin faptul cã,dupã 2008, anul de apogeu în derularea investiþiilor dinþara noastrã, treburile din construcþii s-au derulat într-untrend descendent, influenþând negativ firmele de profil.

Acum, trecând de la ce ni se promite, fãrã pic deruºine, la ceea ce constatãm în timp, putem sã exempli-ficãm cu situaþia de la manifestarea expoziþionalãConstruct Expo, unde prezenþa firmelor a scãzut îngrijorã-tor. Dacã la un moment dat, Construct Expo avea treiediþii pe an, cu o participare consistentã de oferte, înultimii ani nu se poate „încropi” decât una singurã.

Nu mai este nevoie de investiþii? Avem o situaþie desupraproducþie? Ne prisosesc banii ºi nu mai ºtim ce sãfacem cu ei? Suntem în fruntea economiilor þãrilor din UEdin care se zice cã facem parte? Ne dã afarã din casãnivelul de trai? Suntem suprasaturaþi de infrastructurãrutierã, feroviarã ºi utilitarã? Satele sunt la nivel urban?Nivelul de sãnãtate ºi educaþie ne face imuni la oriceîncercare?

Aceastã enumerare este, din pãcate, una de departesumarã dar, care ne aratã cã nevoia de a construi mult ºibine rãmâne pe mai departe obligaþia numãrul unu înprezent ºi viitor pentru orice guvernanþi.

Totul depinde, însã, de voinþa ºi mãsurile concrete dea da sectorului construcþiilor prioritatea pe care trebuies-o aibã, mai ales într-o economie ca a noastrã undelucrurile se desfãºoarã încã, în funcþie de o conjuncturãsau alta. Situaþia generalã ºi actualã este destul deneelocventã pentru cã, orã de orã, zi de zi, sãptãmânã desãptãmânã, lunã de lunã ºi an de an singurul lucru carese „lãfãie” în atenþie este lupta politicã surdã ºi ineficientãpentru putere ºi nu pentru condiþii care sã asigure dez-voltarea þãrii ºi pe aceastã cale a posibilitãþilor de a con-strui. Este trist, dar adevãrat, dar dacã s-ar corecta ceeace nu s-a fãcut pânã acum, deºi promisiunile au fostnenumãrate ºi s-ar reconsidera locul ce i se cuvine, con-strucþiile ar putea sigur sã ne ofere un viitor pozitiv.

Aºadar, pe lângã „sarabanda” restabilirii dreptãþii juri-dice pentru ceea ce unii au fãcut cu banii noºtri, sã neaplecãm cu mult interes ºi pentru un viitor în care sã fimsiguri cã furtul va rãmâne doar o noþiune în dicþionar ºi nuposibilitatea sporirii însuºirii frauduloase a banilor noºtri aituturor în folosul câtorva „bãieþi deºtepþi“.

Deci, construcþiile trebuie sã fie un lucru „obsedant”pentru oricine vrea binele þãrii ºi a oamenilor ei.

Ciprian Enache

Pe când „România lucrului bine fãcut”?

�� RReevviissttaa Construcþiilor ��martie 20154

Construct Expo 2015

Ciprian Enache: Domnule director,cum apreciaþi, din punctul devedere al societãþii ROMEXPO, pecare o conduceþi, evoluþia, în cei 25de ani, a manifestãrii expoziþionaleConstruct Expo?Cãtãlin Trifu: Construct Expo este

un eveniment care a evoluat odatã cupiaþa, un eveniment în cadrul cãruias-au manifestat din plin toate schim-bãrile care au avut loc în acest dome-niu. ªi, într-adevãr, putem spune cãparcursul acestei manifestãri expozi-þionale este o reprezentare fidelã aceea ce s-a întâmplat în economie înultimii 25 de ani.

Vorbim de perioade total distincte –de la un boom economic ºi imobiliartotodatã, pânã la o perioadã de rece-siune pe care încã o traversãm, iartoate acestea ºi-au pus amprentaasupra Construct Expo. Astfel, dacãînainte de 2008 puteam vorbi chiar deun excedent de participanþi, fiindnevoiþi sã divizãm Construct Expo pealte trei subdomenii, anul 2009 a aduso scãdere atât a numãrului de partici-panþi cât ºi a suprafeþei alocate.

Pânã la urmã, fiecare dintre agenþiieconomici implicaþi în acest domeniu aresimþit din plin criza economicã mon-dialã ºi teama de a mai investi în pro-movare, deci ºi în participarea latârguri ºi expoziþii. Cu timpul, oameniide afaceri au înþeles cã tocmai oprezenþã constantã la astfel de eveni-mente aduce numeroase beneficii:cercetarea pieþei ºi a concurenþei, noiproiecte dezvoltate, idei de îmbunã-tãþire a activitãþii, întâlniri cu autoritãþiledin domeniu ºi multe altele. Aºa seface cã, începând cu anul 2014, Con-struct Expo este pe un uºor – dar sta-bil – trend ascendent, fiind înregistraþi125 de expozanþi din România ºi dinstrãinãtate, pe o suprafaþã de 8.900 mp.

Din punct de vedere economic,anul 2008 aratã total diferit faþã deprezent, dar suntem încrezãtori cã

vom putea ajunge din nou la cifrele deacum 7 ani. Ceea ce aº dori sã subli-niez, totodatã, este cã acest evenimenta beneficiat mereu de o puternicãprezenþã internaþionalã, proporþia fiindde 20% – 30% din totalul expozanþilor.

C.E.: Ce a fãcut ºi ce face ROMEXPOpentru a revigora Construct Expo?C.T.: Ca ºi în anii precedenþi,

ROMEXPO este atent la toate modi-ficãrile din piaþã (fie cã ne referim lanivel naþional sau internaþional).Studiem ºi analizãm, în permanenþã,evoluþia târgurilor concurente ºi deaceea, an de an, venim cu noi proiectemenite sã revitalizeze Construct Expo.Pot nominaliza, pe scurt, discuþiile pur-tate cu autoritãþile ºi asociaþiile dindomeniu, pachetele speciale de parti-cipare Early Bird, discount-urile oferiteexpozanþilor cu tradiþie ºi multe altele.

C.E.: Cum colaboraþi cu reprezen-tanþii constructorilor, cu producã-torii de maºini ºi utilaje specificesectorului, cu importatorii ºi firmelestrãine, pentru a onora cu prezenþaConstruct Expo?C.T.: ROMEXPO iniþiazã mereu

colaborãri cu reprezentanþii asociaþiilordin domeniu, iar cea mai recentãreuºitã în acest sens o reprezintã par-ticiparea ADUC – Asociaþia Distribuito-rilor de Utilaje pentru Construcþii dinRomânia - la Construct Expo. Dupãdoi ani de absenþã, au simþit nevoiapromovãrii ºi prezentãrii cãtre public anoilor realizãri în domeniu.

În ceea ce priveºte prezenþa pestehotare, ROMEXPO este puternicreprezentatã de cãtre agenþii externi,care fac lobby permanent pentru târ-gurile ºi expoziþiile organizate de noi.În plus, calitatea evenimentelorROMEXPO este recunoscutã la nivelinternaþional de instituþii lider în dome-niu, precum: CEFA, CENTREX ºi UFI.

C.E.: Ce posibilitãþi de expunere ºifacilitãþi puteþi oferi potenþialilor soli-citanþi pentru a participa la ConstructExpo?

C.T.: Centrul Expoziþional ROMEXPOreprezintã singurul amplasament dinRomânia care funcþioneazã la stan-darde internaþionale. Vorbim aici depavilioane expoziþionale adaptabileoricãrui tip de eveniment, logistica per-formantã ºi, cel mai important, oîntreagã echipã de specialiºti în orga-nizarea de târguri ºi expoziþii, ce oferãsprijin ori de câte ori este nevoie.

C.E.: Þinând cont de capriciilevremii, credeþi cã lunã martie estecea mai nimeritã pentru organi-zarea Construct Expo?C.T.: Bineînþeles cã nu putem con-

trola vremea, dar, din cercetãrile noas-tre de pânã acum ºi consultându-ne cualþi reprezentanþi din domeniu, amdecis, de comun accord, cã perioada26 – 29 martie 2015 este cea maipotrivitã pentru Construct Expo. Sperca ºi primãvara sã fie de acord cu noi!

C.E.: Ce aºteptaþi de la ConstructExpo – ediþia din 2015?C.T.: Ne dorim sã pãstrãm ascen-

siunea înregistratã în 2014 ºi ne pro-punem sã aducem în faþa expozanþilorºi vizitatorilor un eveniment complet,complex, cu multiple implicaþii la niveleconomic naþional ºi internaþional.

Aºadar, vã lansez invitaþia de aparticipa la Construct Expo 2015, înperioada 26 – 29 martie. �

Una dintre cele mai uzitate ºi eficiente forme de promovare a noului înoferta de produse, tehnologii ºi prestãri de servicii este fãrã de tãgadãprezenþa firmelor la manifestãrile expoziþionale de profil. În cazul nostru, latârgurile din domeniul construcþiilor.

Construct Expo, specific þãrii noastre, a trezit întotdeauna interes, cuexcepþia anilor în care activitatea din construcþii a cunoscut fluctuaþii,uneori inexplicabile. Aºadar, ce a fost, ce este ºi ce va fi de aici încoloConstruct Expo, într-o discuþie cu noul director ROMEXPO - dl Cãtãlin Trifu.

Cãtãlin TRIFU


Pentru cei care nu-l cunosc, prima precizareeste cã s-a nãscut pe 21 martie 1915 încomuna Broºteni, jud. Vrancea, deci, cu ocaziaunui echinocþiu de primãvarã.

Clasele primare le-a fãcut la Broºteni, dupãcare a urmat liceul internat din Iaºi, în urmaunui concurs în care a primit ºi bursã. La baca-laureat a obþinut calificativul excepþional ºi nu afost o greutate sã urmeze cursurile Politehniciidin Bucureºti – secþia Construcþii –, unde abeneficiat, prin concurs laînceputul cursurilor, de bursaV. Adamachi a AcademieiRomâne.

Revenind la perioada destudii la Politehnicã, profesorulde mai târziu Panaite Mazilu aavut ca dãscãli o serie de perso-nalitãþi importante. A fost ultimaserie de studenþi care l-a mai „prins“,la Rezistenþa Materialelor, peeminentul Nicolae Filipescu.

Ca tânãr absolvent, Panaite Mazilu ºi-a început activi-tatea, între anii 1940 ºi 1945, ca inginer proiectant ºef debirou pentru calcule statice, la Direcþia de Studii ºi Arhitec-turã CFR, apoi, între anii 1945 – 1986, a parcurs toategradele didactice în învãþãmântul superior, de la asistent laprofesor emerit.

Între 1952 ºi 1963, a fost profesor de Rezistenþa Materi-alelor ºi Calcule Speciale pentru Utilaj Petrolier, la Institutulde Petrol ºi Gaze. De asemenea, între 1952 - 1958 ºi 1993- 1995 a fost profesor la Academia Tehnicã Militarã, la disci-plinele: Statica Construcþiilor, Teoria Elasticitãþii, StabilitateaConstrucþiilor, Plãci curbe subþiri, Calculul Construcþiilorsubterane.

Dupã 1990 a fost profesor de Staticã, Dinamica ºi Sta-bilitatea Construcþiilor, la Universitatea Transilvania – Braºov.

Începând cu anul 1961 a condus lucrãri dedoctorat la specialitatea Mecanica Construc-þiilor, perioadã în care a acordat 25 de titluri dedoctor inginer ºi încã 5 titluri de doctor inginerpentru cetãþeni strãini.

Domnia sa a fost ºi profesor la Institutul deConstrucþii, între 1962 ºi 1968.

Profesorul Mazilu este o enciclopedie deactivitãþi în cadrul Asociaþilor Profesionale cucaracter ºtiinþific: membru al Asociaþiei Inter-

naþionale de Poduri ºi ªarpanteAIPC, cu sediul în Elveþia, par-ticipant la congrese ºi conferinþeAIPC în Canada, SUA, Anglia,Spania, Portugalia, Cehoslova-cia, Finlanda, membru al Asoci-aþiei „Tall Building“ cu sediul înSUA (a organizat un simpozional acesteia, în 1974, la Iaºi).

Dupã 1989 profesorul Maziluºi fidelul sãu colaborator, ing.Traian Popp, au format un tan-dem, în calitate de patroni, labiroul de proiectare AEDIFICIA

Carpaþi, care a realizat lucrãri importante în domeniul con-strucþiilor împreunã cu redutabilul profesionist, ing. PetreBadea.

Pentru cei din breasla constructorilor ºi nu numai, înaceastã zi de 21 martie a.c. este onorant sã ne plecãm curecunoºtinþã în faþa unui om care a fãcut ºi face mult pentrugeneraþiile care au trãit ºi vor trãi peste timp.

Opera ºi contribuþia sa valoroasã, din toate punctele devedere, pot fi îndemnul ca, indiferent cât vom trãi, sã nu ofacem în zadar.

Exemplul lui este un stimulent care nu trebuie neglijat.La Mulþi Ani, stimate dle profesor universitar emerit,

academician Panaite Mazilu!

Ciprian Enache

Contemporanicu un constructor longeviv !

Când spui 100 de ani, aproape instantaneu urmãtorul cuvânt este un secol ºi este catalogat ca fiind ceva enorm,ceva care înseamnã mult ºi ca timp trecut în clepsidra eternitãþii dar ºi o perioadã care chiar reprezintã un record.

Da, un record, în special atunci când secolul, adicã suta de ani este parcursã de un… muritor. ªi mai este unrecord în acest sens ºi pentru cã, de-a lungul timpului, în univers nu s-au prea putut lãuda mulþi dintre locuitoriiplanetei cu o asemenea performanþã.

Nu ºtiu dacã în þara noastrã instituþiile de statisticã au o evidenþã cât de cât apropiatã a numãrului centena-rilor care au trãit în intervalul de când un asemenea indicator ar fi putut fi urmãrit. Cert este, însã, faptul cã sigurnu sunt multe persoane care sã fi atins sau depãºit un secol de viaþã.

Lãsând, însã, la o parte timpul celor 100 de ani, pentru orice om care priveºte un asemenea „recordman”important este sã vadã ºi dacã o astfel de vârstã, ca longevitate, este doar rezultatul sãnãtãþii ºi vieþii chibzuitesau înseamnã ºi lucruri care sã nu se rezume doar la aceste constatãri.

Performant ca centenar pentru unii dintre cei care au atins un asemenea prag este ºi dacã în timpul vieþii aufãcut ºi au lãsat ceva concetãþenilor în mijlocul cãrora ºi-au trãit viaþa.

Dacã au fãcut aºa ceva, atunci ei meritã laude ºi aprecieri din partea fiecãruia dintre noi.Ei bine, în România trebuie sã ne bucurãm cã suntem contemporani cu un asemenea om centenar care, pe

21 martie 2015, atinge ºtacheta a 100 de ani de viaþã, o viaþã remarcabilã nu numai ca numãr de ani, ci mai alespentru ceea ce a fãcut ºi lãsat valoros în urma sa: prof. univ. emerit, academician Panaite Mazilu.

prof. univ. emerit, academicianPanaite Mazilu


Distribuþia spaþiilor funcþionale, pe nivele La subsol - S-au amplasat, în principal, spaþiile teh-

nice, de deservire, utilitãþile, adãpostul de apãrare civilã,rezervoarele de apã, grupuri sanitare, circulaþii, precumºi douã laboratoare, care, în procesul de cercetare, nunecesitã multã luminã naturalã.

Accesul la aceste spaþii se realizeazã din nodul prin-cipal de circulaþii verticale, care cuprinde douã ascen-soare ºi douã scãri iar prin intermediul a douã curþi deluminã (curþi engleze), situate pe laturile de nord ºi est,se asigurã decomprimarea spaþiilor cu pericol deexplozie din vecinãtatea lor, accesul pompierilor militariîn cazuri de urgenþã ºi introducerea echipamentelortehnologice de mari dimensiuni.

Aceste curþi de luminã sunt prevãzute cu scãri meta-lice, înclinate la 820, care permit un acces tehnologic în

curþi ºi în spaþiile adiacente, acces din exterior direct dela nivelul terenului.

Spaþiile subsolului beneficiazã de luminã naturalãprin intermediul unor ferestre dezvoltate în soclul clãdirii,precum ºi a unor ferestre ºi uºi dezvoltate în curþile deluminã.

La parter - Sunt dispuse accesele în clãdire, princi-pal ºi secundar, prin intermediul a douã scãri ºi a unuiascensor pentru persoane cu dizabilitãþi, ascensoramplasat la intrarea principalã (sud), holul principal alclãdirii, cabinele de poartã ºi informaþii, patru laboratoa-re, spaþii tehnice, grupuri sanitare, circulaþii orizontale ºiverticale.

Toate laboratoarele ºi spaþiile funcþionale sunt lu-minate ºi ventilate natural.

La etajul I – Sãli de conferinþã (2), birouri (2), oficii(2), foyer, camere conferenþiar (2), grupuri sanitare,spaþii tehnice, circulaþii orizontale ºi verticale ºi un laborator.

Toate spaþiile sunt luminate ºi ventilate natural. La etajul II - 6 laboratoare, sãli de studiu (2), oficii

(2), grupuri sanitare, spaþii tehnice, circulaþii. Toate spaþiile sunt luminate ºi ventilate natural.La etajul III - Amplasamentul spaþiilor este urmãtorul:

Hol de distribuþie funcþionalã, 5 laboratoare, sãli destudiu (2), oficii (2), grupuri sanitare, spaþii tehnice, circulaþii.

Toate spaþiile funcþionale sunt luminate ºi ventilatenatural.

La etajul IV - 6 laboratoare, sãli de studiu (2), oficii(2), grupuri sanitare, spaþii tehnice, circulaþii.


La etajul V - Hol de distribuþie funcþionalã, 5 labora-toare, sãli de studiu (2), oficii (2), grupuri sanitare, spaþiitehnice, circulaþii.


La etajul VI - 6 laboratoare, sãli de studiu (2), oficii(2), grupuri sanitare, spaþii tehnice, circulaþii.


La etajul VII - 6 laboratoare, sãli de studiu (2), oficii(2), grupuri sanitare, spaþii tehnice, circulaþii.


Centrul de Cercetãri Avansate pentru Materiale,Produse ºi Procese Inovative „CAMPUS” (II)

arh. Eliodor POPA

Proiectant: SC CARPAÞI PROIECTConstructor: SC AEDIFICIA CARPAÞI SA

(Continuare din numãrul 110, decembrie 2014)

Continuãm sã vã prezentãm noi date ºi aspecte privind proiectul construcþiei Centrului de CercetãriAvansate pentru Materiale, Produse ºi Procese Inovative din incinta Universitãþii Politehnica Bucureºti.

�� RReevviissttaa Construcþiilor ��martie 2015 9

La etajul VIII – TERASÃ • scara de acces pe terasã; • ascensor pentru acces pe terasã; • camera tehnicã a celui de-al doilea ascensor; • terasa amenajatã GRÃDINÃ VERDE ºi spaþii pentru

relaxarea personalului;• spaþii tehnice amenajate.La etajul IX - TERASÃ CASA SCÃRII, ASCENSOARE• spaþiu amenajat pentru PANOURI SOLARE.Pe ansamblul clãdirii, spaþiile sunt distribuite dupã

cum urmeazã: • 41 laboratoare de cercetare; • 2 sãli de conferinþe cu foyer, ºi camere conferenþiar

(2), anexe; • 2 birouri pentru administraþie; • 12 sãli de studiu;• 14 oficii; • 18 grupuri sanitare separate pe sexe (câte 1/sex/nivel)

respectiv 2/nivel; • 2 scãri de circulaþie verticalã ºi evacuare, 2 ascen-

soare, dintre care unul de intervenþie; • spaþii tehnice la subsol ºi distribuite pe fiecare nivel; • adãpost de protecþie civilã (ALA); • rezervoare de apã (3);• terasa VERDE ºi spaþii exterioare pentru poziþionare

echipament;• terasã pentru instalaþie de captare solarã;• spaþiu exterior pe ATRIUM pentru amplasare panouri

fotovoltaice.Circulaþia pe orizontalã se realizeazã prin intermediul

unui coridor perimetral cu lãþimea de 1,80 m, care, pelatura de sud, se deschide cãtre ATRIUM, din douã îndouã nivele, la etajul I ºi la parter.

Pe verticalã circulaþia se realizeazã prin intermediulcelor douã scãri (clãdire înaltã) ºi al celor douã ascen-soare de mare capacitate (8 ÷ 9 persoane/ascensor).

Una dintre scãri, ca ºi un ascensor, ajung pânã laGRÃDINA VERDE situatã pe terasa obiectivului.

Tot conceptul descris în rândurile anterioare a urmãritrealizarea unei CONSTRUCÞII SUSTENABILE, respec-tarea componentelor ECOLOGICÃ, ECONOMICÃ,SOCIALÃ ªI CULTURALÃ ale acestui concept.Materiale utilizate pentru finisarea construcþiei, respectiv

închideri, compartimentãri pereþi, pardoseli, tavane,tâmplãrii, hidroizolaþii, termoizolaþii, tratamente acustice

Structura de rezistenþã din beton armat a clãdirii esteînchisã perimetral cu panouri speciale tristrat de perete,cu îmbinare labirint, “thermal safe”, de 18 cm grosime,coeficient de transfer termic k(u) = 0,111 w/m2k0,lãþimea utilã 1.150 mm, gata finisate, excluzând înacest fel costurile generate de finisarea exterioarã aclãdirii, costuri necesare în cazul utilizãrii altor soluþii definisare exterioarã.

Aceste panouri tristrat sunt compuse din douã straturimetalice la exteriorul lor ºi un strat termoizolant la inte-rior, sunt gata finisate, foarte uºoare, se monteazã rapid,au un coeficient de izolare foarte bun (conductivitateatermicã 0,202 mk/w) ºi sunt reutilizabile.

Greutatea redusã a acestor panouri de închidereuºureazã foarte mult structura de rezistenþã a clãdirii,generând, în acest fel, economii substanþiale la bugetulinvestiþiei (componenta ECONOMICÃ).

Închiderile perimetrale ale construcþiei sunt comple-tate de o tâmplãrie performantã din profile de aluminiu,cu rupere de punte termicã grupa premium (1,0) cu bari-era termicã 35 mm ºi lãþimea constructivã a profilului dealuminiu 70,00 mm, care, împreunã cu o structurã degeam termoizolator performant cu factor de protecþiesolarã (SF) 22 - 29%, transmitenþa luminoasã (LT) 40 - 48%ºi indice de selectivitate (S) 1,69, conduc la realizareaunei tâmplãrii performante cu indicele de transfer termick(u) = 1 ÷ 1,2 w/m2k0.

În acest fel, pierderile energetice ale construcþieidevin foarte mici ºi îndeplinesc exigenþele componentelorecologice ºi economice ale „clãdirii sustenabile“.

Utilizarea acestor materiale pentru închiderileperimetrale ale „Centrului de Cercetãri Avansate pentruMateriale, Produse ºi Procese Inovative“ conduce laimportante economii investiþionale, precum ºi la foarteimportante economii generate de întreþinerea în timp.

Pãrþile din beton ale clãdirii, respectiv infrastructura ºiterasa ultimului nivel, sunt termoizolate cu polistirenextrudat în grosime de 10 cm pe toatã infrastructura,inclusiv radierul din beton armat ºi cu vatã mineralãbazalticã de 20 cm grosime la terasa acoperiºului.

Hidroizolaþia verticalã ºi orizontalã este realizatã cumembrane termosudabile armate cu fibrã de sticlã, cuprotecþie antirãdãcini în zona TERASA VERDE ºi cu pro-tecþie din solzi de ardezie în rest.

continuare în pagina 10��


Hidroizolarea subsolului se realizeazã cu membranefãrã protecþie, aceasta (protecþia) fiind asiguratã destratul de polistiren extrudat de 10 cm.

Toate terasele exterioare, soclul clãdirii ºi scãrile deacces în clãdire sunt proiectate a fi finisate cu placajedin piatrã naturalã (granit), cu tratamente antialunecarepe zonele expuse.

Balustradele exterioare ºi interioare sunt realizateintegral din sticlã specialã.

Toate compartimentãrile interioare sunt executate dinpanouri de gips-carton pe structurã metalicã. Structuracompartimentãrilor este în strânsã corelare cu poziþia ºigradul de securitate la incendiu ce trebuie îndeplinite deaceste compartimentãri (EI 30’ ÷ EI 180’).

Tâmplãria interioarã este din profile de aluminiu, fãrãrupere de punte termicã, prevãzutã cu geam securizatsau duplex, pentru a permite iluminarea corespunzã-toare a circulaþiilor orizontale.

În zonele tehnice ºi în zonele speciale (case descarã, spaþii securizate, adãpost ALA, spaþii tehnice),tâmplãria este conformã cu cerinþele acestor spaþii sauzone (rezistenþa la foc, rezistenþa la efracþie etc).

Toate compartimentãrile vor fi finisate prin vopsire cuvopsele lavabile pe coridoare, scãri, spaþii comune ºi anu-mite zone ale laboratoarelor, placãri cu plãci ceramice îngrupuri sanitare, oficii, zonele umede din laboratoare.

Spaþiile speciale, cum ar fi: camera albã, sãlile deconferinþe, sãlile (spaþiile) speciale din laboratoare (ca-mera semianecoidã, camera oarbã, camera cu tempe-raturã controlatã) vor primi finisaje adecvate funcþiuniiadãpostite, ºi anume, tratamente acustice cu zoneabsorbante sau zone reflectante, tratamente cu folii spe-ciale antibacteriene, antifonice etc., în funcþie de situaþiaconcretã a fiecãrui spaþiu în parte.

Zona perimetralã a nucleului central din beton careadãposteºte circulaþiile verticale (scãri, ascensoare,grupurile sanitare ºi spaþiile tehnice), va rãmâne finisatãca beton aparent, pentru a crea o imagine specialã ºi aasigura încãlzirea de bazã a clãdirii (pereþii din betonarmat conþin o instalaþie de încãlzire înglobatã).

Datoritã sistemului “bubble-deck”, utilizat la realizareaplanºeelor, sistem care nu are grinzi aparente, nu se

propun plafoane false, în majoritatea spaþiilor betonulrãmânând aparent. Se utilizeazã plafoane false doar înspaþiile care necesitã tratamente acustice, ºi anume,sãlile de conferinþe, încãperile speciale din cadrul labora-toarelor (camera albã, camera oarbã etc.) zona de parterºi etaj I ale atriumului ºi coridoarele de la toate etajele.Acest gen de rezolvare a plafoanelor genereazã eco-nomii investiþionale consistente.

La pardoseli s-a optat pentru soluþia rãºinilor epoxi-dice în majoritatea spaþiilor. Aceste pardoseli sunt foarterezistente, uºor ºi rapid de executat, au un aspect plã-cut, pot fi finisate lucios sau mat, cu diverse grade derugozitate ºi au un preþ rezonabil.

În zonele speciale (sãli de conferinþe, birouri, sãli destudiu, hol de acces parter) s-au propus pardoseli spe-ciale, cum ar fi: mocheta la sãlile de conferinþã, parchetla birouri ºi sãli de studiu, piatrã naturalã (granit) la holulparterului ºi holurile etajelor, gresie ºi faianþã la grupurilesanitare.

Toate tipurile de pardoseli utilizate se vor montadirect pe placa din beton armat, fãrã ºape. Acest pro-cedeu este permis de sistemul de planºee “bubble-deck”, sistem ce permite economii substanþiale ºiîndeplinirea componentei „economice” a clãdiriisustenabile.

Construcþia este finanþatã din fonduri europeneobþinute de Universitatea Politehnica Bucureºti, printr-unproiect referitor la dezvoltarea cercetãrii româneºti ºi afãcut obiectul unei licitaþii publice. �

�� urmare din pagina 9

Eficienþã sporitã ºi vitezã superioarãde cofrare/decofrare

Staxo 40 este astfel conceput încât sã asigure obþinereaunei eficienþe deosebite a operaþiunilor specifice, pre-cum ºi viteze mari ale proceselor de repoziþionare.Flexibilitatea maximã asiguratã de rame ºi încãrcareaoptimizatã din punct de vedere economic a materialuluipermit realizarea de distanþe de pânã la trei metri întreramele turnului, cu ajutorul crucilor diagonale. Aceastãcaracteristicã a turnurilor de eºafodaj contribuie, în modsemnificativ, la reducerea necesarului de materiale ºi,implicit, la diminuarea valorii ºi costurilor aferente ope-raþiunilor de cofrare realizate pe ºantier. Eficienþa tur-nurilor Staxo 40 mai are ca avantaj inclusiv faptul cãacestea pot fi deplasate în întregime, cu ajutorul roþilorde manevrã sau prin ridicare cu macaraua, fãrã a mai finecesare operaþiuni de demontare. Prin felul în careeste proiectat ºi executat, eºafodajul Staxo 40 stabileºteîn mod clar noi standarde cu privire la viteza ºi siguranþaîn utilizare. Greutatea scãzutã a ramei ºi ergonomiaacesteia permit o utilizare facilã ºi obþinerea unor timpioptimi de cofrare/decofrare.

Cerinþele de siguranþã sunt îndeplinitela cele mai înalte standarde

Prin punctele de ancorare integrate ºi accesoriile exis-tente în cadrul sistemului de cofrare, Staxo 40 reprezintãsoluþia sigurã ºi economicã de cofrare a planºeelor pen-tru clãdiri cu înalþimi mari de nivel. Deºi nu i se acordãîntotdeauna suficientã importanþã, securitatea în deru-larea operaþiunilor specifice pe un ºantier de construcþiieste esenþialã, cu atât mai mult cu cât acest sector deactivitate prezintã un grad ridicat de risc. În mod con-cret, siguranþa conferitã de Staxo 40 constã în faptul cã,prin utilizarea acestui tip de eºafodaj, se asigurã o zonãde lucru sigurã ºi completã sub nivelul suprastructurii decofraj. Sistemul poate fi montat în plan orizontal (la sol),graþie îmbinãrilor rigide dintre rame. Un alt beneficiumajor este constituit de posibilitatea de ataºare laramele sistemului a unor console având rolul de agaranta protecþia în lucru în etapele de armare ºi beto-nare. În anumite cazuri, aceste console Staxo 40 pot fi

Geometria în formã de H a ramei Staxo 40 permite crearea unor suprafeþe complete de montaj, la diverse niveluri ale eºafodajului. Acest concept atent proiectat consti-tuie o premisã importantã pentru progresul rapid al lucrãrilor, asigurând concomitent un nivel ridicat de siguranþã. Un avantaj deosebit este dat de posibilitatea deîntoarcere cu 180° a ramelor, prin care se pot obþine platforme de lucru continue la orice nivel al construcþiei. La suprastructura de cofraj, zona liberã cu o înãlþime depânã la 1,70 metri permite montarea ºi demontarea optimã a cofrajului. Sistemul Staxo 40 se adapteazã la diverse înãlþimi, graþie existenþei a trei dimensiuni de rame,reglarea efectuându-se cu o precizie milimetricã prin intermediul picioarelor ºi capetelor de susþinere. De asemenea, forma inovatoare a filetului permite o reglare uºoarãa înãlþimii, chiar ºi sub încãrcãri mari.

utilizate ºi pentru cofrarea unor plãci aflate în consolã.Mai trebuie menþionat faptul cã, pentru un acces facil laorice nivel, la eºafodajul realizat se poate ataºa o scarãde acces.

Cadru high-tech cu o greutate redusãpentru manipulare ergonomicã

Greutatea redusã a ramelor, de maximum 24 kg, formainovatoare a acestora în H ºi poziþia echilibratã a centru-lui de greutate faciliteazã, în mod suplimentar, proceselede lucru. În combinaþie cu ordinea logicã de montaj ºi cunumãrul redus de componente ale sistemului, se obþinperioade de montare ºi demontare foarte reduse. Sinte-tizând, beneficiile oferite de acest eºafodaj utilizatorilorprofesioniºti sunt: Doka Staxo 40 reprezintã singuruleºafodaj cu suprafaþã de lucru completã. Soluþia con-structivã include console de lucru cu rol de protecþieperimetralã ºi/sau de cofrare planºeu în consolã. Pro-dusul este uºor de utilizat în sensul cã se poate asamblarapid pe orizontalã, urmând a fi ridicat ulterior în

macara, iar distanþa variabilã dintre ramele eºafodajuluiasigurã optimizarea necesarului de material ºi, implicit,a costurilor. Ca o confirmare a caracteristicilor menþi-onate anterior stau lucrãrile deja executate sau aflate încurs de execuþie, dintre care se remarcã: Ploieºti Mall,Auchan - Drumul Taberei, Maritimo Shopping Center– Constanþa etc.

Compania austriacã Doka, prin cofrajele pe care le pro-duce ºi comercializeazã, pune în centrul preocupãrilorsale respectarea a trei factori importanþi: calitatea înaltãa produselor, promovarea unor sisteme de protecþieintegrate ºi facilitate în utilizare. În cadrul grupuluiactiveazã peste 6.000 de specialiºti, în 70 de state depe întregul mapamond, cifra de afaceri depãºind, înanul precedent, 911 milioane de euro. Portofoliul de pro-duse include o gamã extinsã de soluþii de cofrare, sis-teme de susþinere, precum ºi soluþii IT, destinateexecuþiei de lucrãri complexe din domeniul construcþiilorcivile, industriale etc.

Mai multe informaþii la:


Se pot construi autostrãzi mai ieftine? (I)ing. ªtefan CIOS

Pentru a ne urmãri scopul de arãspunde întrebãrii din titlu, în sensulde a semnala anumite soluþii tehnicecare pot contribui la realizarea unorautostrãzi mai ieftine, propunem oanalizã comparativã a principalelornorme tehnice româneºti pe bazacãrora se proiecteazã autostrãzi(PD162 referitor la proiectarea auto-strãzilor extraurbane), norme careconcordã cu cele europene, ºi anormelor tehnice pe baza cãrora seproiecteazã autostrãzile pe conti-nentul american (HDM – HighwayDesign Manual).

DOUÃ CONCEPÞII DIFERITETehnica de construire a autostrã-

zilor ºi a drumurilor în general, înEuropa ºi pe continentul american,se fundamenteazã pe concepþiidiferite privind securitatea traficuluiauto ºi implicit, modalitatea de aconstrui drumul în favoarea utiliza-torului diferã.

Astfel:• concepþia europeanã asigurã

securitatea utilizatorului prin îngrãdi-rea cãilor de circulaþie cu dispozitivecare împiedicã ieºirea în decor avehiculelor scãpate de sub controliar aceasta se realizeazã prin

readucerea vehiculului pe calea derulare, în urma coliziunii cu dispozi-tivele respective;

• concepþia americanã asigurãvehiculului scãpat de sub controlposibilitatea de a reveni pe calea derulare sau de a se opri în siguranþãîn afara drumului iar aceasta se rea-lizeazã printr-o modelare specialã aterenului inconjurãtor ºi cu evitarea,pe cât posibil, a unei coliziuni.

Ambele concepþii au ca scopdesfãºurarea traficului în condiþii desiguranþã ºi asigurã acest deziderat.De aceea considerãm cã, la elabo-rarea unui proiect de autostradã încondiþii tehnico – economice cât maieficiente, trebuie fãcutã o analizãcare sã ia în considerare diversesoluþii tehnice posibil de aplicatîntr-o anumitã zonã a drumului,indiferent dacã acestea sunt uzualeîntr-o parte sau cealaltã a oceanului.

Ne-am pus aceastã întrebare în contextul în care se afirmã tot mai frecvent în presã ºi chiar în mediile maiapropiate domeniului construcþiilor de drumuri cã în România autostrãzile costã mai scump decât în alte þãri.

În cele ce urmeazã vom cãuta sã argumentãm cã rãspunsul la întrebarea din titlu este afirmativ iar argu-mentele se vor baza mai puþin pe considerente aferente costului diverselor elemente componente sau ca-tegorii de lucrãri ºi mai mult pe observaþii asupra elementelor constructive ale autostrãzilor din þãri cutradiþie în construirea de autostrãzi.

Nu ne-am propus sã considerãm ca model normele tehnice dintr-o anumitã þarã, ci am cãutat sã selec-tãm, din mai multe surse, acele specificaþii tehnice sau principii de proiectare care pot contribui la reduce-rea costurilor, fãrã a impieta asupra siguranþei traficului.

Am cãutat sã selectãm acele caracteristici ale elementelor componente ale autostrãzilor pe care le-amconsiderat cã, aplicate fiind ºi în þara noastrã, pot contribui la o reducere a costului lucrãrilor. Ne vomreferi, în principal, la elementele constructive ale autostrãzilor ºi la normele tehnice pe baza cãrora se con-struiesc autostrãzi la noi ºi la cele care stau la baza construirii acestora în SUA ºi Canada. Am fost îndem-naþi la aceastã analizã de observaþia cã, privind autostrãzile de pe continentul american, este frapantãimaginea de simplitate a traseului: douã cãi asfaltate, cu sens unic, într-un teritoriu verde. De regulã, nu sevãd parapete marginale sau centrale, nu ºanþuri betonate, nu panouri antiorbire etc. Acest aspect estedominant ºi induce, la prima privire, percepþia unei lucrãri simple ºi ieftine. Excepþiile de la aceastã ima-gine sunt rare ºi, de regulã, se concentreazã în apropierea ºi în interiorul zonelor urbanizate.

Foto 1: Distanþã variabilã între cele douã cãi într-o zonã de munte


ELEMENTE CONSTRUCTIVETraseu ºi profiluri

longitudinale independenteÎn special în zonele cu relief acci-

dentat – deal sau munte – dar ºi pezone cu relief de ºes, s-a dovedit cãeste mai economic ca fiecare calesã fie tratatã ca un drum cu sensunic. O asemenea abordare favori-zeazã înscrierea mult mai bunã laconfiguraþia reliefului.

Mult mai uºor ºi cu lucrãri de artã(poduri, ziduri de sprijin, amenajãripe versanþi etc.) mai reduse, seînscrie la teren o platformã de drumcu lãþime de 12 m – 13 m, decât oplatformã cu lãþime de aproape 30 m.

În foto 1 se prezintã o zonã demunte unde cele douã cãi suntdepãrtate la o distanþã care variazãîn funcþie de posibilitãþile de înscrierela piciorul versanþilor care mãrginesco vale stâncoasã, iar în foto 2 sepoate observa cã ºi în zone cu reliefmai puþin accidentat, s-a preferatrealizarea cãilor de circulaþie laniveluri diferite, pentru o adaptarecât mai bunã la înclinarea terenului.

Desigur, se poate pune întreba-rea ce se întâmplã cu terenul carerãmâne între cele douã cãi, uneorisuprafaþa respectivã având lãþimeconsiderabilã, de zeci de metri saumai mult. Nu e cazul în foto 1 ºi 2de mai sus, dar sunt astfel de situaþiipe reþelele rutiere la care ne referim.

În cadrul proiectelor trebuiefãcutã o analizã de la caz la caz. Deregulã, astfel de soluþii se practicã înzone împãdurite, unde accesul pezona dintre cãi nu este necesar cufrecvenþã mare sau în zone undeeste posibil un acces uºor în condiþiide siguranþã. Se mai practicã frec-vent astfel de soluþii în zone aride,stâncoase, cu relief accidentat, undeterenul dintre cãile autostrãzii nuprezintã un interes special.

O estimare a reducerii costurilorunor sectoare de autostradã tratateîn acest fel este dificil de fãcut, fiinddependentã de relieful pe care seaplicã, dar, din observarea unortrasee astfel tratate, putem afirma cãeconomiile pot fi semnificative.

Considerãm cã în cadrul proiec-telor se impune ºi analizarea unorsoluþii de acest tip pe anumite sec-toare, soluþii care pot fi generatoarede economii substanþiale.

Pentru a avea totuºi o imagineasupra unor potenþiale economii,prezentãm în tabelul 1 o comparaþiea standardelor de cost publicate deCNADNR pentru o autostradã înzonã de munte ºi pentru douã dru-muri unidirecþionale având câtedouã benzi de circulaþie + o bandãde staþionare de urgenþã.

La o cale independentã deautostradã, costul drumului cu douã

benzi se majoreazã cu 0,4 milioaneeuro/km pentru adãugarea benzii deurgenþã + 0,1 milioane euro / kmpentru 2 rânduri de împrejmuire.Costul unei cãi independente deautostradã, apreciat pe baza stan-dardelor de cost, este 1,3 + 0,4 + 0,1= 1,8 milioane euro/km. Pentru douãcãi independente costul este 3,6 mili-oane euro/km.

Rezultã cã, prin proiectareacelor douã cãi de autostradã caartere rutiere independente, sepoate realiza o economie deordinul a 2,4 milioane euro/km.

De reþinut cã, prin înscrierea maifidelã la teren a traseului, în cazul adouã platforme cu lãþime mai redusãdecât a unei autostrãzi, se reduc ºivolumele altor categorii de lucrãri.Considerãm cã, printr-o astfel detratare, economiile pot fi semnifica-tive.

În normativul PD162 se pre-cizeazã cã „La sectoare de munte curelief foarte accidentat, în scopulreducerii volumului terasamentelorºi lucrãrilor de artã, cãile unidi-recþionale pot fi denivelate sau sepoate proceda la proiectarea sepa-ratã a fiecãrei cãi (Anexa 1 fig.3). Peaceste sectoare nu existã bandãmedianã”. Deci ºi la noi existã cadrul

Tabelul 1

Foto 2: Deºi este o zonã de ºes, a fost preferatã adaptarea la teren a profilului longitudinal,calea din prim plan fiind cu cca. 1,5 m mai jos decât cealaltã cale



legal pentru a proceda la proiectareaseparatã a celor douã cãi, cu obser-vaþia cã aceastã importantã soluþiede reducere a costurilor o practicãmîn cazuri excepþionale „cu relieffoarte accidentat” în timp ce înnormele HDM este recomandatãpentru toate autostrãzile, în specialcu scopul de a avea o bandã medi-anã cât mai latã.

Secþiunea transversalãSecþiunea transversalã tip a unei

autostrãzi cu douã benzi pe sens, înconformitate cu PD162, presupuneexistenþa urmãtoarelor componente:

• 4 benzi de circulaþie de câte3,75 m lãþime;

• 4 benzi de ghidare de câte0,25 m – 0,50 m;

• 2 benzi de oprire urgenþã decâte 2,50 m;

• 1 bandã medianã îngustã de2,50 m – 3,00 m;

• 2 acostamente de câte 0,50 m;• 2 rânduri de parapete, cu o sin-

gurã faþã la marginile benzii medianesau 1 rând de parapete, cu 2 feþe încentrul benzii mediane;

• 2 rânduri de parapete la marginileplatformei, amplasate discontinuu înfuncþie de configuraþia terenului;

• 1 rând de panouri antiorbire peîntreaga lungime a traseului;

• 2 ºanþuri / rigole, în lungul am-prizei autostrãzii, amplasate peaproape întreaga lungime a traseuluiºi având secþiunea betonatã.

Referitor la secþiunea transver-salã, HDM introduce conceptul dezone libere („clear zones”). Zonele

libere trebuie sã permitã, în condiþiiideale, ca un vehicul scãpat de subcontrol sã întâlneascã o suprafaþãplanã, fãrã obstacole, pe care sãpoatã fi redresat ºi readus pe parteacarosabilã sau sã fie oprit.

Definiþia „zonei libere” este:„fâºie de teren pe care administra-torul drumului o poate asigura liberãde orice obstacol, de la margineapãrþii carosabile, pentru siguranþavehiculelor scãpate de sub control“.

Din punct de vedere al siguranþeicirculaþiei, lãþimea zonei libere este

impusã de urmãtorii factori: intensi-tatea traficului, viteza de proiectare,înclinarea terenului adiacent drumu-lui ºi sinuozitatea traseului. Numaidacã nu este posibilã asigurarealãþimii corespunzãtoare a „zoneilibere”, se apeleazã la introducereade bariere (parapete) pentru sigu-ranþa traficului.

Schiþa din figura 1 prezintã osecþiune transversalã tip de auto-stradã conform HDM.

Menþionãm cã lista din tabelul 2,cu numerotarea elementelor compo-nente, se referã ºi la secþiuneatransversalã tip pentru strãzi, secþi-une pe care nu am ataºat-o, nefiindsubiectul acestei expuneri.

Câteva comentarii asupra secþiu-nii din figura 1:

• benzile de oprire urgenþã au ostructurã rutierã mai subþire decâtpartea carosabilã ºi pot fi chiar dintr-unstrat consolidat prin stabilizare;

• ºanþurile spre debleu au taluzurievazate, cu înclinãri mici, cu adân-cime ºi lãþime la fund de 1,20 m;

• parapetul lateral platformei semonteazã numai în anumite condiþii(a se vedea punctul 12 din lista

Fig. 1: Secþiune transversalã tip de autostradã conform HDM

Foto 3




urmãtoare), pe care le vom prezenta

mai departe;

• parapetul din banda medianã se

monteazã numai în anumite condiþii,

dupã cum se va arãta mai departe.

În foto 3 se prezintã imaginea

tipicã a unei autostrãzi pentru conti-

nentul american. Dupã cum se vede,

aceastã imagine reproduce în teren

secþiunea transversalã tip din schiþa

de mai sus. Se observã:• banda medianã latã, înierbatã,

fãrã niciun alt echipament auxiliar,cu excepþia parapetului la margineadin stânga, parapet care a fostamplasat pentru protecþia pilei

pasajului de pe care s-a fãcutfotografia;

• un parapet glisierã la margineaplatformei din stânga, care are, deasemenea, rolul de a proteja infra-structura pasajului;

• benzi de oprire urgenþã, custructurã diferitã faþã de parteacarosabilã.

(Va urma)

Tabelul 2



Bitumul polonezpe drumurile româneºti

Compania ORLEN Asfalt a luatfiinþã din structurile gigantului de pepiaþa de combustibili lichizi PKNORLEN ºi a devenit, rapid, unul din-tre cei mai mari producãtori ºi vânzã-tori de bitum din Polonia. De peste10 ani livreazã produsele propriicãtre cele mai mari investiþii rutiere,construindu-ºi renumele de furnizorde cea mai bunã clasã de bitumuri ºide partener solid în afaceri.

În anul 2012 în Grupul de CompaniiORLEN a fost luatã decizia de con-solidare a segmentului de bitum. Înurma acestei decizii, oferta ORLENAsfalt de produse de la rafinãriile dela Plock ºi Trzebinia a fost extinsã cubitumurile rutiere din centrele de pro-ducþie de la Pardubice ºi Litvinov(Cehia) ºi Mozejki (Lituania), atingândo capacitate de producþie totalã de1,2 milioane tone anual.

În scopul menþinerii ºi dezvoltãriiactivitãþii pe pieþele sudice ºi al pre-lungirii sezonului de vânzare, în anul2013 societatea ºi-a înregistratsucursala din Bucureºti, iar dupã unan a pus în funcþiune în România unterminal feroviar. Aceastã investiþie aluat naºtere din dorinþa de eficienti-zare a transbordãrii bitumului ºi deaccelerare a livrãrilor pe linia Polonia- România. Pe terminalul nou înfi-inþat au fost instalate trei rezervoarecu infrastructurã completã, cu ocapacitate totalã de 5.000 de tone,destinate înmagazinãrii bitumului50/70 ºi 70/100. Utilizarea celei mai

moderne tehnologii la realizareaacestui proiect a fãcut posibilãdescãrcarea simultanã a ºasevagoane, ceea ce înseamnã cca 65de tone pe orã. În plus, terminalul afost dotat cu douã staþii de încãrcarea cisternelor auto, cu un randamentde 100 de tone pe orã.

Rezultatele acestor investiþii nus-au lãsat mult aºteptate. Încã din2014, compania a livrat, pentru dru-murile româneºti, peste 100.000 detone de liant bituminos, devenindunul dintre principalii furnizori aiacestor produse. O asemenea per-formanþã a fost posibilã ºi datoritãfaptului cã ORLEN Asfalt oferã ogamã largã de tipuri de liant. Astfel,pe lângã cele ºapte tipuri de bitumurirutiere cunoscute, compania pro-duce ºi comercializeazã bitumurimodificate cu polimeri, care prezintãproprietãþi mai bune faþã de cores-pondenþii lor cu duritate similarã(bitumuri rutiere ºi multigrad), fiindperfect adaptate cerinþelor de cali-tate solicitate pe piaþa din România.

Meritã subliniat, de asemenea,faptul cã, în anul 2013, cu gândul laclienþii noºtri ºi simþindu-ne respon-sabili pentru dezvoltarea construcþi-ilor de drumuri, precum ºi din grijapentru o calitate mai bunã a îmbrã-cãminþilor bituminoase, am pregãtitpublicaþia tehnicã Ghidul Bitumurilor,dedicatã pieþei româneºti. Ghiduleste rodul lucrãrilor ºi experienþeiangajaþilor Departamentului deTehnologie, Cercetare ºi DezvoltareORLEN Asfalt, pe baza consultãrilorcu prof. dr. ing. Mihai ILIESCU.

În acest an, ORLEN Asfalt cautãsã îºi întãreascã poziþia pe piaþã.Perioada de testare a funcþionãriiterminalului a ajuns la final, acestaurmând sã contribuie, în urmã-toarele 12 luni, la îmbunãtãþireacifrei de vânzãri. Sã mai adãugãm ºifaptul cã, recent, societatea ºi-aextins oferta cu un produs de ultimãgeneraþie - bitum înalt-modificatORBITON HIMA – care are caracte-ristici funcþionale peste standarde,printre altele o foarte bunã rezistenþãla formarea de fãgaºe, o excelentãrezistenþã la obosealã ºi rezistenþãla fisurarea de temperaturã joasã.Toate acestea, având în gând misiu-nea ORLEN Asfalt - Furnizând bitumuride cea mai bunã calitate, punem înmiºcare viitorul! �

În anul 2014, peste 100.000 de tone de bitum, provenind de la compania ORLEN Asfalt, au fost utilizatepentru construcþia de drumuri ºi autostrãzi în România. Acesta este un nou record de vânzãri al furnizoru-lui polonez de lianþi bituminoºi, pe aceastã piaþã.

ORLEN Asfalt Sp. z o.o. PLOCK – Sucursala BucureºtiStrada Buzeºti nr. 75-77, et. 6, cam. 61 - 64

011013 - Bucureºti, Sector 1, RomâniaTel.: +40 21 589 73 26, +40 21 589 73 29, +48 24 256 67 04, +40 21 589 73 49

www.orlen-asfalt.ro

Acest nou drum, situat de-a lungul râului,va face legãtura între oraºul Thonon-les-Bainsºi încântãtoarea vale Dranse. În particular,s-a încercat integrarea construcþiei înmediul natural ºi minimizarea oricãrui efectadvers asupra ecosistemului. Acesta estemotivul pentru care a fost luatã deciziaamenajãrii unui drum cu partea carosabilãde-a lungul râului, pe nivele diferite.

Pentru realizarea parapeþilor laterali desusþinere ºi protecþie a fost utilizat sistemulVsol (VSL), compus din plãci dreptunghiu-lare din beton, ancorate prin intermediulunor curele de armare (metalice saupolimerice), curele montate, la intervaleregulate între ele, direct în pãmântul deumpluturã. Avantajele acestui sistem nu auconstat numai în reducerile semnificativede costuri, ci ºi în posibilitatea integrãriipereþilor de protecþie în peisajul stâncos alrâului, îmbinând conceptul faþadei din betoncu cel al mediului înconjurãtor.

Suprafeþele personalizate ale elementelordin beton au fost realizate în strânsa cola-borare dintre biroul de arhitecturã Strates(Lyon) ºi artistul sculptor Pascal Jacquet.Textura conceputã de ei recompune ostructurã de rocã ale cãrei straturi geolo-gice au fost erodate ºi expuse.

Cinci module diferite au fost elaborate, cuscopul de a obþine, în final, o imagine deansamblu extrem de variatã. Structura ele-mentelor, având o adâncime de 20 de cm,reflectã jocuri de umbre ºi lumini care par aanima suprafaþa betonului, putând fi perce-pute chiar ºi din cele mai îndepãrtate zone.

Pentru texturarea suprafeþelor din beton afost adoptatã soluþia producerii ºi utilizãriimatriþelor elastice RECKLI. Elasticitateamaterialului folosit în producerea matri-þelor (RECKLI PUR A 55) a garantatdecofrarea fãrã deteriorare atât a matriþelorcât ºi a elementelor din beton ºi obþinereaunor suprafeþe extrem de adânci ºi finstructurate. Matriþele elastice poliuretaniceau fost produse de RECKLI în Germania.Pentru realizarea lor, RECKLI a utilizat unelastomer poliuretanic de înaltã elasticitate(RECKLI PUR A 55), aproape complet non-contractabil, care a fost testat ani de zile înproducþia elementelor din beton ºi care aasigurat îndeplinirea celor mai stricte cerinþepentru acest proiect.

SISTEMUL VSOL

VERIFICAREA MATRIÞEI MASTER (POZITIVULUI)

CONCEPTUL PROIECTULUI

DECOFRAREA ªI MANIPULAREA MATRIÞEI ELASTICE RECKLI

REALIZAREA PROTOTIPULUI

TRAVERSAREA RÂULUI DRANSE A AVUT O IMPORTANÞÃ SEMNIFICATIVÃ ÎN CONSTRUIREA NOII ªOSELE

OCOLITOARE A ORAªULUI THONON-LES-BAINS DIN PITOREASCA REGIUNE FRANCEZÃ RHÔNE-ALPES.

În vederea turnãrii elastomerului lichidRECKLI PUR A 55, a fost necesarãrealizarea matriþelor master (pozitivelor)dintr-un material pe bazã de poliester.Ulterior, suprafeþele acestora au fost tratatecu agent decofrant (RECKLI StrippingWax), urmând, imediat dupã uscarea solu-þiei, procesul de turnare a matriþei elasticeRECKLI.

Timpul de întãrire al materialului, în vedereadecofrãrii, a fost cuprins între 12 - 24 ore.Greutatea matriþei astfel obþinute s-a situatîn jurul valorii de o tonã iar în scopulmanipulãrii ºi transportului, aceasta a fostprevazutã cu piese metalice montate directîn cantul matriþei. Dupã ce procesul depolimerizare (întãrire) a fost complet(aprox. 3 zile), matriþele elastice, ambalateîn cutii plane din lemn, au fost transportateîn Franþa ºi depozitate în fabrica producã-toare de elemente prefabricate din beton,în vederea pregãtirii pentru turnare.

În total, pentru realizarea întregului proiect,au fost comandate 30 de matriþe elasticecu dimensiunile de 2,18 m x 1,78 m ºi 5 cudimensiunile de 2,88 m x 1,78 m.

Înaintea turnãrii betonului, matriþa elasticãa fost fixatã într-un cadru metalic ºi poziþi-onatã pe masa de producþie. Greutatearidicatã a facut posibilã aºezarea liberã amatriþei, farã a mai fi necesarã, ca în cazulmatriþelor standard, aplicarea acesteia peun alt suport rigid din lemn.

Elementul prefabricat din beton obþinutmãsura aproximativ 3,8 m2 ºi avea o greu-tate de aproape 2 tone. Zilnic au fostproduºi în jur de 50 m2, suprafaþa totalãnecesarã pentru întregul proiect fiind de9.100 m2. Pentru uºurinþa identificãrii ºiinstalãrii în ºantier, elementele din beton aufost numerotate.

Factorul foarte ridicat de reutilizare al

matriþelor elastice RECKLI (100 de cicluri

garantate) a permis maximizarea efi-

cienþei costurilor, condiþia esenþialã

care trebuia îndeplinitã în acest proiect,

chiar dacã modelul ales a fost unul extrem

de complex. Pentru finalizarea proiectului

(9.100 m2) a fost utilizatã o cantitate totalã

de 142 m2 de matriþe elastice.

Cooperarea dintre RECKLI, biroulde arhitecturã, constructor ºi producã-torul de elemente prefabricate a asiguratsuccesul acestui proiect, care a fostfinalizat în termen record.

PREGÃTIREA MATRIÞEI ELASTICE TURNAREA BETONULUI DECOFRAREA ELEMENTULUI PREFABRICAT

REZULTATUL FINAL


Consolidarea monumentelor istoriceprin metoda izolãrii seismice a bazei

folosind izolatori ºi amortizori seismici

SCURT ISTORICAL PRIMÃRIEI CAPITALEI

Clãdirea Primãriei ºi PrefecturiiCapitalei a fost proiectatã în anul1906, de arh. Petre Antonescu, alãturide ing. Elie Radu ºi ing. Gogu Con-stantinescu.

Construcþia, în sistem monobloc,fãrã rosturi verticale, a fost executatãîn douã etape. Într-o primã fazã, întreanii 1906-1912, s-au construit demisolul,parterul, etajul 1 ºi etajul 2, iar în fazaa II-a, între anii 1948-1950, a fost exe-cutatã extinderea cu etajul 3 ºi parþial,etajul 4.

În cazul Primãriei Capitalei, soluþiaadoptatã de proiectant pleacã de laprincipiul izolãrii seismice a structurii.Astfel, s-a urmãrit ca aceasta sã fieadusã în afara zonei de amplitudinemaximã a spectrului de rãspuns pen-tru amplasamentul dat. Metoda izolãriipasive introduce o soluþie suplimen-tarã de protecþie a structurii, care con-stã în decuplarea suprastructurii defundaþie.

LUCRÃRILE DE IZOLARE A BAZEILA CLÃDIREA PRIMÃRIEI

Izolarea seismicã a bazei constã îninstalarea unui sistem special, care sãdecupleze structura de miºcarea tere-nului. Aceastã separare a structurii deteren este obþinutã prin mãrirea flexibi-litãþii laterale a structurii, prin preve-derea unui nivel potrivit de amortizare.

În cazul Clãdirii Primãriei Bucureºti,aceasta a fost obþinutã prin introdu-cerea unui numãr de 36 de amortizoriseismici ºi a 262 izolatori seismici(fig. 2 ºi 3).

Un aparat de reazem (numit ºiHDBR – dispozitiv elastomeric cuamortizare înaltã) este alcãtuit dintr-uncilindru de cauciuc natural vulcanizat(sau elastomer), fretat cu tole metaliceorizontale. Acest dispozitiv reprezintãlegãtura dintre fundaþie ºi structurã ºiare rolul de a asigura, prin deformareelasticã, urmãtoarele:

• transmiterea forþelor normale;• miºcãrile pe orizontalã;• rotaþia structurii pe orice direcþie;• transmiterea forþelor orizontale, între

anumite limite impuse.Izolatorul seismic este prevãzut,

atât superior cât ºi inferior, cu plãcimetalice necesare solidarizãrii cu ele-mentele structurale superioare, res-pectiv inferioare. În aceste condiþiiforþele de încãrcare sunt preluate prinbolþurile de fixare din plãcile supe-rioare/inferioare iar izolatorii seismicinu provoacã ºocuri în structurã în tim-pul revenirii la poziþia iniþialã.

Având în vedere capacitatea redu-sã de disipare internã a izolatorilor,utilizarea simultanã a izolatorilor seis-mici ºi a amortizorilor (disipatorilor)este necesarã pentru a atenua even-tualele ºocuri, în timpul revenirii struc-turii la poziþia iniþialã.

Dispozitivele sunt concepute astfelîncât sã nu necesite întreþinere.

La Primãria Capitalei, izolatoriiseismici furnizaþi de Freyssinet auurmãtoarele caracteristici:

• reazem tip 1 cu dimensiunile1.010 mm x 558 mm;

• înãlþime totalã cauciuc 41 straturix 8,0 mm = 328 mm;

• înãlþime totalã oþel 50 straturi x3,0 mm = 150 mm;

• factor de forma S = 31,25;• încãrcare maximã orizontalã: 710 kN;

România se aflã pe lista þãrilor cu o activitate seismicã deloc neglijabilã. Cea mai importantã sursã de activi-tate seismicã, prin energia cutremurelor produse, este Vrancea. Aici se produc seisme la adâncimi de la 60 la180 kilometri, seisme care se resimt pe arii întinse.

Bucureºtiul zilelor noastre adãposteºte mai bine de 2.600 de monumente istorice, care trebuie protejate ºiconsolidate. Uneori, aceste monumente au ºi o importanþã strategicã. Este ºi cazul Primãriei Capitalei, carefigureazã pe lista monumentelor istorice ºi care, recent, a fost consolidatã prin metoda izolãrii seismice a bazei.Este pentru a doua oarã când a fost folositã aceastã soluþie de consolidare în Capitalã. Un corp al Academiei deªtiinþe Economice a beneficiat de aceeaºi soluþie în 2010. În prezent, metoda izolãrii bazei se aplicã ºi la conso-lidarea Arcului de Triumf.

Fig.1: Primãria Capitalei

Fig. 2: Izolator seismic Fig. 3: Amortizor seismic



• reazem tip 2 cu dimensiunile1.050 mm x 558 mm;

• înãlþime totalã cauciuc 41 straturix 8,0 mm = 328 mm;

• înãlþime totalã oþel 50 straturi x3,0 mm = 150 mm;

• factor de forma S = 32,50;• încãrcare maximã orizontalã: 767 kN.Transferul încãrcãrilor reprezintã

procedeul prin care eforturile dinsuprastructurã sunt preluate de ele-mente noi, altele decât cele pe carestructura descarcã iniþial. Transferulîncãrcãrilor se realizeazã prin inter-mediul unor prese hidraulice plate,care vor fi amplasate la partea supe-rioarã a fiecãrui izolator. În cazul defaþã s-au folosit prese hidraulice platecirculare, cu umpluturã de rãºinãepoxidicã.

Odatã instalaþi toþi izolatorii, inclu-siv presele hidraulice plate la parteasuperioarã, se pune sub presiune cir-cuitul hidraulic, astfel încât forþelerezultate în fiecare presã sã atingã ovaloare predeterminatã (datã deproiectant), asigurându-se, astfel,descãrcarea eforturilor de la parteasuperioarã a construcþiei, prin izolatori,la fundaþia acesteia (fig. 4).

Dupã injectarea completã a rãºinii,controlându-se în permanenþã mano-metrele de pe circuit, la final se lasã carãºina epoxidicã sã reticuleze, deve-nind, astfel, un element dur aflat întrecadrul purtãtor superior ºi izolatoruldin neopren.

Departamentul tehnic al Freyssinetproiecteazã formulele de amestec ºistabileºte specificaþiile pentru apa-ratele de reazem. FPC fabricãaparatele de reazem ºi garanteazãcalitatea corectã a acestora, în confor-mitate cu specificaþiile proiectului ºitrasabilitatea eficientã a lor.

Oþelul folosit la fabricarea apara-telor provine din România. Amesteculde cauciuc ºi asamblarea preliminarãa aparatelor de reazem se face înItalia, urmând cã produsul final, com-plet asamblat ºi vopsit, sã se facã totîn România.

Amortizorul seismic reprezintãun dispozitiv care disipã energie, înurma dezvoltãrii unei forþe de reacþi-une la deplasarea pistonului prinmediul fluid interior. Forþa de reacþiuneeste dirijatã în sens invers deplasãriiimpuse capetelor dispozitivului. Amor-tizorul se comportã conform legilormecanicii fluidelor, în sensul cã valoa-rea forþei de reacþiune variazã pro-porþional cu viteza de deplasare apistonului.

Amortizorii sunt concepuþi astfelîncât sã nu necesite întreþinere. Fluidulintern nu se schimbã în perioada deserviciu.

Caracteristicile amortizorilor furni-zaþi de Freyssinet pentru acest proiectsunt:

• capacitate de 1.750 kN sarcinãnominalã ºi o cursã de 1.400 mm(±700 mm), rezultând un aparat cudiametrul de 364 mm ºi o lungime înpoziþie normalã de 6.090 mm (inclusivconectorii);

• fixarea amortizorilor s-a realizatcu ajutorul unor conectori montaþi laambele capete.

Siguranþa în exploatare a amortizo-rilor ºi izolatorilor este asiguratã prinrespectarea prescripþiilor tehnice înconcepþia lor ºi a procesului tehnologicde fabricaþie.

Freyssinet conduce o politicã deîmbunãtãþire permanentã a produselorsale, de cercetare ºi de dezvoltare denoi procese sau materiale. Controlulriguros al calitãþii produsului pe careFreyssinet l-a dezvoltat a permisgrupului sã obþinã marcajul CE pentruaparatele de reazem elastomerice. Înacest sens au fost efectuate ºi o seriede teste. Putem aminti de testele efec-tuate la University of California – SanDiego, USA, unde au fost testate 4aparate de reazem (HDRB) ºi 2 amor-tizoare seismice, rezultatele fiind cores-punzãtoare.

Echipamentul de testare, SeismicResponse Modification Device (SRMD)(fig. 5) este unic în lume prin para-metrii pe care îi poate asigura:

• Forþa verticalã: pânã la 53.400 kN;• Viteza longitudinalã: pânã la

1.778 mm/s;• Deplasare longitudinalã: pânã la

±1,22 m.De asemenea, au fost efectuate

teste în Italia, folosind echipamenteledisponibile în laboratorul ALGA dinMontebello della Battaglia – PAVIA,asupra a 11 aparate de reazem,proiectate pentru sediul PrimãrieiCapitalei.

În imaginile din figura 6, suntprezentate ultimele proiecte în careFreyssinet a folosit izolatori elasto-merici.

CONCLUZIIÎn prezent, lucrãrile de consolidare

la Primãria Capitalei sunt aproapefinalizate. În curând angajaþii se vorputea întoarce în sediul Primãriei,dupã ce, în martie 2010, Primãria s-amutat, în calitate de chiriaº, într-oclãdire de pe Splaiul Independenþei,pentru a permite consolidarea ºireabilitarea sediului sãu din BulevardulRegina Elisabeta.

Finalizarea cu succes a lucrãrilorde la sediul Primãriei Capitalei poatedeschide calea pentru viitoare proiectede consolidare ºi nu numai, a altormonumente istorice din Bucureºti ºidin þarã. �

Fig. 4: Izolator instalat, inclusiv presã hidraulicãplatã la partea superioarã

Fig. 5: Amortizor instalat în echipamentulde testare SMRD

Fig.6: Proiecte Freyssinet la care s-au folositaparate de reazem elastomerice:a. Centrala nuclearã RJH, Franþa;b. Podul Ronda de Malaga, Spania

a.

b.


Pe baza experienþei acumulate ºi a colaborãrii de la execuþia ºi exploatarea SHEN Porþile de Fier I, în perioadaanilor 1971 - 1976 au fost efectuate ample studii de teren ºi laborator ºi au fost elaborate o multitudine de analizetehnico-economice legate de realizarea celei de a doua trepte hidroenergetice comune româno-iugoslave.În baza lor, la 19 februarie 1977 s-a semnat Acordul între Guvernele celor douã þãri, pentru utilizarea potenþialuluihidroenergetic al Dunãrii ºi realizarea SHEN Porþile de Fier II la km 862+800 – 875+000.

Acordul a stabilit ca principii: participarea paritarã la efortul de investiþii ºi la cheltuielile de exploatare, dreptul lapãrþi egale din puterea ºi energia produsã ºi proprietatea exclusivã a fiecãrei þãri asupra construcþiilor ºi instalaþiilorsituate pe teritoriul propriu.

Spre deosebire de Porþile de Fier I, unde fiecare partener ºi-a executat integral lucrãrile de pe teritoriul sãu, laPorþile de Fier II realizarea lucrãrilor la obiectul principal a fost încredinþatã organizaþiilor de execuþie ale pãrþiiromâne, cu excepþia echipamentelor energetice din centrala iugoslavã, care au fost asigurate ºi montate de firmeiugoslave. Lucrãrile privind lacul de acumulare s-au executat de cãtre întreprinderile specializate de execuþie alefiecãrei pãrþi.

Caracteristici constructive: Prin dispoziþia adoptatã, frontul de retenþie este realizat astfel: pe braþul principalal Dunãrii, în lungime totalã de 1.052,50 m: centrala româneascã – 190 m; centrala sârbeascã – 194,50 m;barajul deversor sârbesc – 196 m; centrala suplimentarã sârbeascã – 78 m; ecluza sârbeascã – 46 m; baraje nede-versoare – 348 m; pe braþul Gogoºu, în lungime de 741 m: barajul deversor românesc – 196 m; centrala supli-mentarã românã – 70 m; baraje nedeversoare – 475 m; pe privalul natural de pe insula Ostrovul Mare: ecluzaromâneascã – 53 m; ecluza de siguranþã româneascã – 19 m; pe malul insulei Ostrovul Mare: diguri de umpluturi– 4.450 m ºi în lacul de acumulare: digul Ostrovul Corbului – 7.500 m.

Caracteristici energetice: puterea instalatã – 2 x 270 MW; debitul instalat – 2 x 4.250 m3/s; cota de retenþie –41,00; cãderea medie – 7,45 m; cãderea maximã – 12,75 m; cãderea minimã – 5,00 m; turbine 2 x 10 buc.tip Kaplan, producþia de energie în an mediu – 2 x 1.325 GWh.

Contribuþia S.C. HIDROCONSTRUCÞIA S.A. la edificarea sistemului hidroenergetic naþional (V)

AMENAJAREA COMUNÃ ROMÂNO-SÂRBÃ „PORÞILE DE FIER II“ PE FLUVIUL DUNÃREA

Amenajarea comunã româno-sârbã a Dunãrii la Porþile de Fier II

ing. Mihai COJOCAR

Amenajarea comunã româno-sârbã a Dunãrii la Porþile de Fier II a contribuit, ca ºi amenajãrile hidro-energetice prezentate în numerele anterioare, la edificarea sistemului hidroenergetic naþional.

Caracteristici pentru navigaþie: numãr de trepte – 1; lungimea sasului principal – 310 m; lãþimea sasului prin-cipal – 34 m; lungimea sasului ecluzei de siguranþã – 120 m; lãþimea sasului ecluzei de siguranþã – 14 m; adâncimeaminimã la prag – 5,00 m; gabaritul de aer – 18,00 m; capacitatea convoiului – 9 ºlepuri x 1.500 t; timpul de ecluzare– 45 min; capacitatea de tranzit – 2 x 25 mil. t/an.

Lacul de acumulare: Uvrajele amenajãrii au dus la formarea unui lac de acumulare de 600 mil. m3, care ainundat terenuri (2.655 ha), porturile Turnu Severin, Kladovo ºi Brza Palanca, cãi ferate (7 km), ºosele (69 km),reþele de telecomunicaþii (70,2 km), linii electrice (23 km).

Nivelul normal de retenþie este 41,00, dar retenþia trebuie astfel dirijatã încât, pânã la debite de 10.600 m3/s,nivelul apei sã nu depãºeascã cota criticã 42,00 în secþiunea de control Turnu Severin – Kladovo.

Barajele deversoare: Sunt douã baraje distincte, unul pentru partea sârbã, în frontul principal de retenþie ºi unulpentru partea românã, pe braþul Gogoºu.

Ambele baraje asigurã regularizarea nivelului apei în amonte de baraj, evacuarea gheþurilor ºi împreunã cu centralaºi ecluza, evacuarea debitelor mari. Nivelul apei în amonte variazã între 38,50 ºi 41,54, iar în aval între 40,10 ºi 28,25.Prin câmpurile deversoare, împreunã cu 50% din turbine se poate evacua un debit de 16.350 m3/s, cu asigurarea de 1%.

Barajele deversoare, însumând 14 deschideri de 21,00 m, câte 7 pentru fiecare parte, sunt de tipul cu prag lat ºiau înãlþimea de 29,00 m. Barajele sunt echipate cu stavile segment de 21,00 x 15,00 m, dintre care câte 3, de pedeschiderile centrale ale fiecãrui baraj, sunt prevãzute cu clapete de 15,00 x 3,00 m.

Un baraj este format din 7 secþii de beton armat, tip cuvã. Radierul de 60,00 m lungime, cu un pinten amonte,adâncit în marna de fundaþie, este legat rigid de semipilele adiacente, de 3,00 m, rezultate prin practicarea unui rostvertical în fiecare pilã. În radier se aflã o galerie longitudinalã pentru injecþii ºi drenaj.

În aval de radier se aflã un bazin disipator de energie, de 25,00 m, din beton armat, prevãzut cu dinþi ºi cu un pin-ten de încastrare în rocã. În aval, disipatorul continuã cu o rizbermã de protecþie din blocuri de piatrã ºi beton.

La barajul românesc, pentru reducerea subpresiunilor, s-a prevãzut un avantradier din beton ºi argilã ºi un sis-tem de drenaje orizontale care se descarcã în galeria de drenaj.

Barajele nedeversoare: Pe braþul principal sunt 3 tronsoane cu înãlþime maximã de 24,00 m, astfel: între bara-jul deversor ºi ecluzã – 164,00 m, între ecluzã ºi centrala suplimentarã – 75,00 m ºi între centrala suplimentarã ºimalul drept – 109,00 m.

Pe braþul Gogoºu sunt, de asemenea, 3 tronsoane. Între malul stâng ºi barajul deversor – 243,00 m, între barajuldeversor ºi centrala suplimentarã – 135,00 m ºi între centrala suplimentarã ºi malul insulei Ostrovul Mare – 97,00 m.Toate sunt realizate din balast cu un perete central din beton de 60 cm, încadrat între filtre.

Tot la capitolul baraje nedeversoare trebuie inclus ºi digul de protecþie de 7,5 km de la Ostrovul Corbului, careînchide un meandru al Dunãrii ºi protejeazã terenurile joase ale incintei. Digul are înãlþimea maximã de 10 m ºi esteexecutat din umpluturi locale etanºate spre lac cu un pereu din beton armat.

Pe coronament este amenajatã ºoseaua principalã de acces la Porþile de Fier II.(Va urma)

Baraj deversor Gogoºu Vedere generalã a nodului Gogoºu


Participare expoziþionalã internaþionalãde succes!

ec. Florin FLORIAN - director departament Fibre - Betoane, ROMFRACHT

Vorbind despre RomfrachtRomânia, precizãm cã aceasta s-alansat pe piaþa noastrã în anul1996, când punea accent pe trans-porturile mari internaþionale, iar dinanul 2007 a început sã dezvolteactivitatea de producþie fabricândfibre metalice necesare mai multortipuri de construcþii.

În anul 2012 societatea a lansatRomFibremix, un compus revolu-þionar pe piaþa din Europa, cecuprinde atât fibre metalice cât ºifibre din polipropilenã. În prezent,firma a devenit cel mai mare pro-ducãtor de fibre metalice, cu ocapacitate de 2.800 tone lunar.

La standul Romfracht Româniadin cadrul expoziþiei BAU 2015,vizitatorii au avut ºansa sã benefi-cieze nu doar de expunerea pro-duselor ci ºi de prezentarea unorfilme instructive, care au avut

scopul de a evidenþia ºi explica,simplu ºi clar, aplicaþiile practiceale produselor, precum ºi modul defolosire.

Produsele prezentate în cadrulexpoziþiei au fost:

• fibrele pentru armarea dispersã;• fibrele din polipropilenã pentru

ºape: RoNet;• fibrele din polipropilenã pentru

eliminarea microfisurilor: RawWhite.De asemenea, în acest an firma

s-a prezentat nu doar cu multi-tudinea de fibre menþionate maisus, ci ºi cu STM-uri (sârmã tarematã), precum ºi cu sârmã moaleneagrã.

Produsele expuse de RomfrachtRomânia au fost apreciate de vizi-tatori, în principal cei de pe piaþagermanã. Exponatele prezentatecu prilejul BAU 2015 de laMünchen au convins vizitatorii

standului nostru cã produselerespective sunt menite nu doar sãscadã costurile unei construcþii ciºi sã asigure o calitate superioarãºi o durabilitate pe termen lung.

În acest sens, este bine de ºtiutcã fibrele metalice micºoreazãtasarea betonului ºi posibilitatea

ec. Florin FLORIAN

Deºi suntem la începutul anului 2015, pe plan internaþional au debutat, deja, manifestãrile expo-ziþionale de profil, element semnificativ pentru ofertele firmelor de specialitate lansate pe piaþa con-strucþiilor de orice gen.

Este de salutat faptul cã la asemenea târguri participã ºi firme din þara noastrã.De exemplu, în perioada 19 - 24 ianuarie 2015, societatea Romfracht România a fost prezentã la cea

mai mare expoziþie dedicatã construcþiilor civile ºi industriale în Europa: Târgul Mondial de Arhitec-turã, Sisteme ºi Materiale de Construcþii BAU 2015, care a avut loc în oraºul München din Germania.


formãrii de fisuri la suprafaþã; toto-datã, mãresc rezistenþa la obosealãa pardoselii, precum ºi rezistenþala schimbãrile de temperaturã ºi laºocurile termice.

Un alt produs, fibra din polipro-pilenã RoNet, reduce contracþiaplasticã a betonului întãrit, îmbu-nãtãþeºte rezistenþa la impact,creºte rezistenþa la uzurã ºi duri-tatea betonului, conferind durabili-tate pe termen lung ºi controlultemperaturii.

Fibra monofilament RawWhiteoferã durabilitate pe termen lung,împiedicând formarea microfisurilordin cauza contracþiei betonului ºireduce tasarea.

Prezenþa la Expoziþia BAU 2015a oferit firmei noastre o ºansã înplus de a le arãta celor prezenþimodul în care ne-am dezvoltat întimp ºi am devenit mai profe-sioniºti, ceea ce ne-a reconfirmatpoziþia de Top 1 în Europa de Est.

Un rol aparte, pentru prezenþanoastrã activã ºi eficientã de laBAU 2015, a reieºit ºi din modul încare ne-am organizat standul,amplasat în hala A1, precum ºi dinfelul în care am decis sã oferiminformaþiile. Astfel, am venit înîntâmpinarea vizitatorilor dornici sãafle cât mai multe despre socie-tatea Romfracht România, despreprodusele noastre ºi domeniile lorde aplicare.

Modul în care a fost pregãtitpersonalul nostru pentru a rãspun-de cât mai clar ºi corect la oriceîntrebare aratã nivelul profesionalal firmei noastre, precum ºi perfor-manþele produselor, nivel ce a fostnu doar recunoscut ci ºi admirat devizitatori.

În concluzie, se poate afirmafãrã tãgadã cã produsele prezen-tate de societatea noastrã laaceastã expoziþie au fost de o cali-tate excepþionalã iar serviciileoferite clienþilor au fost prompte ºide un înalt profesionalism, oferindsiguranþã clientului final, pentru aavea încredere deplinã atât îninformaþiile noastre cât ºi în pro-dusele societãþii Romfracht. �

www.fibre-polipropilena.rowww.fibre-metalice.ro

www.hidroizolatiibeton.roTel.: 021.256.12.08


Metode de realizare a excavaþiilor adânci în zone urbanefolosind sprijiniri definitive

dr. ing. Trifan HULPUª, drd. ing. Árpád SZERZO, ing. Lóránd SATA – SBR Soletanche Bachy Fundaþii

Variantele de realizare a unei astfelde structuri sunt numeroase:

• Structura în zona centralã poate fialcãtuitã doar din radier, sau poate fiformatã din unul sau mai multe sub-soluri cu structura de rezistenþã con-struitã integral;

• Elementele de sprijin pot fi metalicesau din beton armat, temporare saupermanente, înclinate sau orizontale;

• Contrabancheta poate fi realizatãla un unghi mai mic decât cel stabil alpãmântului (taluz natural) sau poate firanforsatã, de exemplu, prin torcretareºi þinte.

Metoda prezentatã mai sus s-afolosit cu succes la proiectarea ºi exe-cuþia obiectivului “The Office” din ClujNapoca, o clãdire de birouri clasa A+,cu un regim de înãlþime 2S+P+6E.

Realizarea incintei presupune ocotã finalã a excavaþiei de -9,0 m, încondiþiile prezenþei apei subterane laadâncimea de 3 m ºi a unei stratificaþiineuniforme, formatã din umpluturipânã la -3,0 m, pietriº cu nisip pânã lao cotã variabilã între -12,0 m .. -22,0 m,urmatã de orizontul coeziv, alcãtuitpreponderent din argile mãrnoase.

Sistemul de susþinere a excavaþieiadânci a constat în executarea uneiincinte etanºe din pereþi mulaþi (60 cmgrosime) cu caracter definitiv, sprijiniþicu douã rânduri de reazeme orizontaledefinitive (grinzi metalice, respectivplanºee din beton armat), care au con-stituit parte din structura de rezistenþãa subsolurilor.

Pentru montarea grinzilor ºi aplanºeelor s-a impus executarea uneisãpãturi etapizate, prin constituireaunor berme intermediare ºi a unortaluzuri interioare, stabilizate cu þinte ºitorcret, cu rol de susþinere temporarã apereþilor mulaþi, pânã la montareagrinzilor orizontale (fig. 2).

Aceastã soluþie se poate aplica cusucces atunci când dimensiunile incin-tei sunt suficient de mari pentru a per-mite construirea unei zone centrale de

radier sau structurã suficient de rigideîncât sã preia împingerea pãmântuluiºi a suprasarcinilor în fazele deexcavaþie.

În cadrul etapelor de proiectare a unei incinte de excavaþii adânci, alegerea sistemului adecvat de sprijinireeste una dintre cele mai importante decizii inginereºti. Prezentul articol trateazã alegerea soluþiei de sprijinireutilizate din ce în ce mai des pe piaþa româneascã, ºi anume excavarea zonei din mijlocul unei incinte, formareaunor contrabanchete în apropierea elementelor principale de sprijin (pereþi mulaþi, pereþi de piloþi, sprijinireberlinezã, palplanºe etc.), numite, în continuare, generic, pereþii incintei, construirea parþialã a structurii derezistenþã în zona centralã ºi sprijinirea temporarã a pereþilor incintei de miezul de structurã. Denumirea în limbaenglezã este „Island Method“, în traducere liberã „metoda insulelor”, care ilustreazã existenþa unei zone con-struite în partea centralã.

Fig. 1: a) Exemplu sprijinire în radier; b) Exemplu sprijinire în structurã

Fig. 3: a) Sprijinire pe un rând; b) Sprijinire pe douã rânduri

Fig. 2: a) Sprijinire cu contrabanchetã ranforsatã; b) Sprijinire pe un nivel cu grinzimetalice; c) Sprijinire pe douã niveluri cu grinzi metalice

´́

De asemenea, existã o serie depuncte sensibile specifice ale acesteimetode, în ceea ce priveºte proiectarea,dar ºi construirea, monitorizarea ºiexploatarea sistemelor de susþinere,dintre care se vor menþiona douã.

O condiþie fundamentalã pentru aputea realiza sprijiniri cu aceastãmetodã este ca taluzurile interioare(contrabanchetele) sã aibã stabilitateºi rigiditate suficient de mari, pentru aputea prelua încãrcãrile provenite dinîmpingerea pãmântului, în special înfaza excavaþiilor taluzate (fig. 2a).

Cele douã aspecte care dimensio-neazã sistemul sunt stabilitatea talu-zului în sine (evitarea alunecãrilor deteren), respectiv asigurarea rezistenþeiperetelui de susþinere, împreunã culimitarea deplasãrilor ºi implicit, adeformaþiilor terenului. În acest scop,în funcþie de particularitãþile proiectului,se poate utiliza un taluz natural, înspecial în cazul pãmânturilor coezivecu consistenþã ridicatã sau a celornecoezive în stare îndesatã, sau pro-tejate / stabilizate prin diverse procedee.În mod uzual, protejarea se realizeazãprin torcretarea taluzului, iar stabiliza-rea, printr-un sistem de ancore pasive,sub formã de þinte.

Cel de-al doilea aspect îl reprezintãimportanþa unei monitorizãri eficiente.Prin precizarea normativului NP120-2006 „Normativ privind cerinþele de

proiectare ºi execuþie a excavaþiiloradânci în zone urbane“, monitorizareaexcavaþiilor adânci este obligatorie ºise materializeazã parþial printr-un pro-gram de urmãrire înclinometricã (putândfi completat de alte forme de urmãrireprin care se monitorizeazã eforturi ºideformaþii în structura de sprijin,

pãmânt sau construcþiile vecine).Aceastã urmãrire este foarte utilã pen-tru corelarea evoluþiei deplasãrilorperetelui cu fazele de execuþie ºi pre-venirea unor accidente sau avarii aleincintei sau ale construcþiilor vecine,dar, în acelaºi timp, oferã ºi informaþiiasupra modului de realizare a struc-turii subsolurilor.

Figura 4 prezintã evoluþia depla-sãrilor peretelui mulat pentru etapaintermediarã a susþinerii cu contra-banchetã de pãmânt. Aceasta sereferã la o zonã sprijinitã cu 2 niveluride sprijiniri (nivelul superior: grinzimetalice, nivelul inferior: planºeu dinbeton armat), unde evoluþia depla-sãrilor este normalã, valorile acestoracrescând uºor concomitent cu evoluþiaetapelor de execuþie.

În concluzie, utilizarea elementelororizontale ale structurii de rezistenþãca sprijiniri ale pereþilor de susþinere aiunei incinte de excavaþii adânci poatefi o soluþie eficientã prin prisma eficien-tizãrii consumului de materiale (eli-minarea sprijinirilor temporare), încondiþiile asigurãrii unui nivel de sigu-ranþã ridicat. Totuºi, gradul de com-plexitate al proiectãrii, execuþiei ºicoordonãrii cu realizarea subsolurilornecesitã o abordare prudentã ºi oatenþie sporitã în privinþa aspectelorspecifice ale acestei metode. �Fig. 4: Diagrama deplasãrilor


IJF DRILLING SOLUTIONS este o societateromâno-italianã, cu capital integral privat, orientatãcãtre un domeniu modern: consolidarea terenurilorºi a fundaþiilor cu maºini specializate, beneficiindde experienþa vastã a personalului specializat înºantierele de profil din România, Italia ºi Elveþia.

În calitate de importator unic, societatea noas-trã furnizeazã maºini pentru foraj ale producãtoru-lui italian COMACCHIO.

De asemenea, firma importã utilaje second-hand, le recondiþioneazã ºi le pune în vânzare lapreþuri atractive.

În plus, cu ajutorul specialiºtilor instruiþi în þarãºi în fabrica din Italia, IJF DRILLING SOLUTIONSacordã consultanþã în ceea ce priveºte alegereautilajului care sã rãspundã cel mai bine nevoilorclienþilor sãi, oferind totodatã service ºi asistenþãtehnicã pre ºi post vânzare tuturor clienþilor sãi. �

Foto 1: Execuþie ancore - ºantier Cluj Foto 2: Execuþie ancore - ºantier Cluj Foto 3: Execuþie ancore - ºantier Cluj

Foto 4: Execuþie ancore - ºantier Cluj Foto 5: Execuþie ancore - ºantier Cluj Foto 6: Execuþie ancore - ºantier Cluj

Foto 7: Execuþie ancore - ºantier Cluj

Foto 8: Execuþie ancore - ºantier Cluj


Mãsuri de protecþieîmpotriva hazardelor naturale pe DJ 105G

ing. George CORBESCU – project manager Departamentul Tehnic, Geobrugg AG Geohazard Solutionsdr. ing. Dorin Vasile MOLDOVAN – Universitatea Tehnicã din Cluj-Napoca,

Facultatea de Construcþii, Catedra de Geotehnicã ºi Fundaþii

DJ 105G este aliniat de-a lungul firului apei ºi esteflancat, pe cele douã laturi, de taluzurile formate dinrocile stâncoase ale munþilor Cindrel. Drumul judeþeanleagã localitãþile Tãlmaciu ºi Voineasa, fãcând legãturaîntre judeþul Sibiu ºi judeþul Vâlcea. El se gãseºte la con-fluenþa dintre Munþii Cindrel ºi Munþii Lotrului, strãbãtândo zonã cu mare potenþial economic ºi turistic.

Ca urmare a acþiunii forþelor dezvoltate de fenomenulde îngheþ ºi insolaþie, coroborate cu prezenþa elemen-telor de discontinuitate (stratificaþie, ºistuozitate,fisuraþie), taluzurile situate pe latura nordicã a DJ auprezentat fenomene de alunecãri ale deluviului de peroca de bazã, precum ºi desprinderi ale unor blocuri dinmasiv ºi de pierdere a stabilitãþii lor. Fenomenele s-audezvoltat în continuare, prin procesul de rostogolirespre baza versantului, determinând degradarea plat-formei rutiere, întreruperea circulaþiei, avarierea para-peþilor metalici, a rigolelor ranforsate, a bornelorhectometrice ºi a celor kilometrice (foto 1).

Situaþiile descrise mai sus au impus luarea unormãsuri imediate de prevenire ºi protecþie împotrivamaselor alunecãtoare. Adoptarea mãsurilor de protecþiea avut la bazã evaluarea riscului ºi încadrarea arealuluiîn clase de risc din punct de vedere al procesului decãderi de blocuri (pietre). Clasa de risc (CR) reprezintãun indicativ care face o clasificare a vulnerabilitãþii zoneila declanºarea unor fenomene accidentale, respectiv oierarhizare a pericolului. Acest lucru a fãcut posibilãclasificarea urgenþei zonelor cu mãsuri necesar a filuate, respectiv ordinea de atacare a zonelor cu prob-leme. Riscul a fost încadrat în trei clase, CR1, CR2 ºiCR3 – probabilitatea declanºãrii descrescând odatã cucreºterea clasei.

În funcþie de situaþia existentã pe fiecare sector,mãsurile de prevenire ºi/sau protecþie au constat în rãn-guirea versanþilor ºi curãþarea vegetaþiei, protejarea ver-sanþilor cu sisteme de plasã ancoratã realizatã din oþelde înaltã rezistenþã, fixarea blocurilor cu plasã împletitã

Drumul judeþean DJ 105G a fost reabilitat în ultimii ani, în lungul defileului Vãii Cibinului, pe o lungime deaproximativ 20 km. Apariþia unor fenomene de alunecare a detritusului acumulat pe versanþii stâncoºi de pesuprafaþa rocii de bazã, dislocarea unor blocuri de rocã cu volume de 0,50 m3 – 1,00 m3, precum ºi posibilitateaca, în urma unor ploi cu intensitãþi mari, torentele formate sã antreneze material solid cu volume mari, aucondus la mobilizarea autoritãþilor locale, în vederea luãrii mãsurilor adecvate de prevenire ºi protecþie.

Foto 1: Selecþie desprinderi de blocuri

din oþel de înaltã rezistenþã ancoratã perimetral, insta-larea de sisteme pasive, tip bariere de protecþieîmpotriva cãderilor de pietre, respectiv bariere de pro-tecþie împotriva torenþilor.

În cele de urmeazã ne vom opri asupra situaþiei de lakm 41+030 – 300, unde s-a dispus instalarea uneibariere de protecþie împotriva cãderilor de pietre de3000 kJ de tip GBE 3000A, cu L= 250 m ºi H= 4,0 m,barierã care, la momentul redactãrii acestui articol, estecea mai lungã instalatã în România. Litera “A” reprezintãclasa barierei în funcþie de înãlþimea rezidualã a aces-teia, în urma unui eveniment cu 100% din energia ma-ximã luatã în considerare la proiectare. În acest caz,3.000 kJ. Conform „Ghidului de certificare tehnicã euro-peanã a sistemelor de protecþie împotriva cãderilor depietre” ETAG 027, clasa A corespunde barierelor a cãrorînãlþime utilã remanentã este mai mare de 50%.

Barierele de protecþie cu plasã din oþel de înaltãrezistenþã absorb energia cineticã rezultatã în urmacãderilor de pietre de pe versant, absorbþia realizându-seprin deformaþii elasto-plastice. Ele constituie o alterna-tivã economicã a soluþiilor rigide de protecþie (copertine,structuri de retenþie). Pentru determinarea energieicinetice ºi deci, a tipului de barierã, se realizeazã, cu unaparat laser (telemetru), câteva secþiuni transversale aleversantului, prin zonele considerate ca fiind cele maipericuloase. Pe baza lor, utilizând programul Rockfall6.1, se fac simulãri de cãderi de pietre, simulãri care,prin metode probabilistice, oferã o serie de informaþiilegate de traiectoria blocurilor de piatrã, salturile maximeale acestora sau energiile cinetice maxime (fig. 1). În urmainterpretãrii rezultatelor obþinute, se recomandã dispu-nerea unui anumit tip de barierã.

Componentele sistemului tip barierã de protecþiesunt: plasa de oþel, stâlpii de susþinere, cablurile desusþinere a plasei, cablurile de ancorare a stâlpilor, tijelede ancoraj ºi ancorele flexibile. Elementul principal alsistemului îl constituie plasa din oþel aliat de înaltã rezis-tenþã (rezistenþa minimã la tracþiune 1.770 N/mm2),

plasã care are o pro-tecþ ie ant icorozivãperformantã de tip Alu-miniu-Zinc.

Stâlpii sunt din pro-file metalice, prevãzuþicu rigidizãri, articulaþiîn placa de bazã care,la rândul ei, este fixatãîn teren prin douã ancorerigide (bare cu secþi-une plinã de 32 mm,l=3,0 m). Capetele supe-rioare ale stâlpilor suntprelucrate astfel încâtsã permitã trecereacablurilor de susþinerea plasei, dar sã ºifaciliteze prindereacablurilor de ancorare amonte. La capetele barierei,cablurile se prind de ancore flexibile, realizate din cabluspiralat (18,5 mm), ancore încastrate în teren pe olungime de 5,0 m.

Odatã ce amplasamentul barierei a fost identificat ºimarcat, s-a trecut la execuþia ancorajelor. Tehnologia deforaj utilizatã a fost de tip roto-percutant iar materialul deinjecþie, suspensie de ciment. Dupã ce suspensia deciment a atins rezistenþa minimã, conform proiect, s-atrecut la fixarea plãcilor de bazã, urmatã de instalarea,cu ajutorul unei macarale, a stâlpilor. S-au montat ºi ten-sionat cablurile de ancorare amonte aferente stâlpilor,urmând cablurile superioare ºi inferioare de suport (foto 2).S-a fixat, de acestea, plasa ºi s-au conectat panourile deplasã între ele (foto 3). În final, s-au fãcut reglaje fine alecablurilor, astfel încât unghiul fãcut de bariera ºi liniaversantului sã se încadreze în intervalul specificat înmanualul sistemului. �

Geobrugg AG - Geohazard SolutionsStr. Zizinului, Nr. 2, Bl. 40, Sc. C, Ap. 3 - RO-500414 Braºov, România | Tel./Fax: +40 268 317 187 | www. geobrugg.com | [email protected]

Foto 2: Instalarea cablurilor superioare Foto 3: Bariera GBE 3000A în exploatare

Fig. 1: Simularea cãderilor de pietre


Compactare dinamicã BAUER – BDC

DESFÃªURAREA PROCESULUIO greutate foarte mare este

lãsatã sã cadã de câteva ori, în una,douã ºi adesea, în trei etape. Primaetapã, care realizeazã compactareala adâncime, foloseºte cea mai maregreutate, lansatã de la cea mai mareînãlþime. A doua ºi a treia etapã auca scop compactarea în straturilemedii ºi superficiale. Procesul estefinalizat printr-o ultimã compactare astratului de la suprafaþã peste com-pactãrile anterioare.

Adâncimea tipicã de îmbunãtãþirea solului prin compactare este de3 m ÷ 10 m. Adâncimea efectivã,necesarã pentru o îmbunãtãþire efi-cientã a solului, poate fi estimatãfolosind urmãtoarea formulã:

Adâncime [m] = α x (W x H) 0,5unde:α = coeficientul de sol 0,3 … 1,5;W = greutatea în tone,H = înãlþimea de lansare în metri.

ECHIPAMENTULCel mai indicat utilaj purtãtor pen-

tru executarea compactãrii dinamiceeste o macara mare, pe ºenile,proiectatã special pentru cicluri delucru foarte grele.

Macaralele BAUER din seria MCsunt ideale pentru aceastã metodãde îmbunãtãþire a solului. Astfel,macaraua BAUER MC 128 de 170 tpoate lansa greutãþi de 40 t de la oînãlþime de 30 m.

Greutãþile sunt din metal saubeton, de forme pãtrate sau rotunde.

Greutatea lor normalã este de6 pânã la 40 tone, în funcþie deadâncimea de îmbunãtãþire a solu-lui. Înãlþimea standard de lansare agreutãþii este de 10 m ÷ 30 m.

Procesul BDC este folosit, înprincipal, pentru:

• Reducerea mãrimii fundaþiilor;• Creºterea capacitãþii portante a

solului;• Prevenirea scurgerilor în timpul

cutremurelor;• Creºterea densitãþii solului în

terenurile de îmbunãtãþiri funciare ºiumplerea completã ºi îndesareadepozitelor de deºeuri.

Compactarea dinamicã este o metodã de creºtere a densitãþii solului. Solul compresibil este compactatprin cãderea repetatã, pe suprafaþa acestuia, de la o înãlþime prestabilitã, a unor greutãþi foarte mari.Energia cineticã degajatã, care este transmisã în straturi mai profunde, forþeazã particulele solului sã serearanjeze spre o stare de creºtere a compactãrii.

Gradul de compactare depinde de mãrimea greutãþii, de înãlþimea de la care aceasta este lansatã ºi denatura solului ce urmeazã a fi îmbunãtãþit.

Tehnologia BDC este cea maieficientã pentru:

• sol granular necoeziv;• sol afânat cu un conþinut scãzut

de particule fine;• depozite de deºeuri (vechi sau

recente);• moloz ºi reziduuri de la con-

strucþii;• formaþiuni de sol cu goluri mari

(carstice).

PROCESUL DE COMANDÃªI CONTROL

• În funcþie de mãrimea macaraleiºi a troliului, sunt posibile diferiteconfigurãri pentru înãlþimile de lansareºi mãrimea greutãþilor.

• Comanda troliului este completautomatã în timpul ciclului de lucru.

• Sunt posibile douã moduri delucru: cu un singur cablu sau cucablu dublu.

• Este posibilã setarea numãruluide cicluri de lucru ºi/sau a criteriilorde compactare.

• Are oprire automatã în cazul încare este depãºitã sarcina admisi-bilã; în aceastã situaþie, greutateaeste blocatã la sol.

• Setarea condiþiilor de lucru ºiintroducerea parametrilor doriþi seface foarte simplu, prin deschidereaunor ferestre de dialog pe monitorulsistemului B-Tronic din cabinã. Para-metrii de densificare sunt afiºaþi peecran pe parcursul ciclului de lucru.

Toate datele procesului de com-pactare sunt memorate ºi stocate ºipot fi prelucrate ulterior, folosind unsoftware dedicat, denumit ”B-Report”.

Nivelul de performanþã atins ºiînaltul grad de automatizare al pro-cesului de compactare au fost posi-bile datoritã construcþiei speciale amacaralelor BAUER din seria MC. �


SCURTÃ ISTORIE1963 – Henri Vidal, inginer francez,

inventeazã principiul Terre Armée –primul patent pentru pãmânt armat.

1968 – Fondarea Companiei TerreArmée ºi primele structuri construitepe autostrada A53, în Franþa.

1970 – Depunerea de brevete

pentru panoul din beton în formã de

cruce (TerraClass®).

1971 – Fondarea Companiei

Reinforced Earth® în SUA (parte a

Terre Armée International).

1972 – Fondarea Companiei TierraArmada în Spania.

1976 – Peste 100.000 metripãtraþi de ziduri din pãmânt armat,tip Terre Armée, au fost construiþi înlume.

1977 - Prima structurã industrialãde stocare (SUA).

1979 - Publicarea, în Franþa, arecomandãrilor ºi standardului depractici pentru structurile din pãmântarmat (SETRA).

1988 - Lansarea sistemului cuplasã galvanizatã ºi parament mine-ral la faþa vãzutã (TerraTrel®).

1989 - Lansarea sistemului arceprefabricate tip TechSpan® din betonarmat (în Spania ºi Canada).

1993 - Peste 10 milioane de metripãtraþi de ziduri din Terre Armée aufost construite în lume.

Sunt astãzi peste 50 de ani plini de succese, îndomeniul pãmânturilor armate, datoritã muncii con-stante ºi ideii vizionare a lui Henri Vidal.

Nãscut în luna februarie 1924, în Draguignan,regiunea Var - Franþa, Henri Vidal intrã la ªcoalaPolitehnicã în 1944, continuându-ºi studiile la „ÉcoleNationale des Ponts et Chaussées”, ºcoala de inginerie pentru drumuri ºi poduri, pe care a absolvit-o, în1949, cu o formare solidã ca inginer. Cu visul de a deveni arhitect, se înscrie într-un atelier coordonat deºcoala de Arte Plastice „École des Beaux-Arts” din Paris, în timp ce continuã sã lucreze, ca inginer, încadrul departamentului de întreþinere al diviziei hidraulice de producþie, la uzina electricã EDF.

Dupã ce a absolvit arhitectura în 1961, Henri Vidal a înfiinþat, în acelaºi an, o firmã de arhitecturã,menþinându-ºi ºi un post de inginer în oraºul Fougerolles, Franþa. El ºi-a câºtigat recunoaºterea în dome-niul construcþiilor civile printr-o serie de soluþii inteligente de construire. Ca arhitect, a lucrat, alãturi deYves Bayard, la proiectarea clãdirilor pentru muzeul de artã contemporanã din Nisa. Dupã cinci ani de sta-bilire a teoriei pentru procedee ºi de experimente pe modele la scarã redusã, a depus brevetul pentruPãmânt Armat (Terre Armée - Reinforced Earth®) în 1963.

RAMPE - PASAJ SUPRATERAN - CENTURA BUCUREªTI (OTOPENI)

SPRIJINIRE - PLATFORMA INDUSTRIALÃ (SPRIJINIRE DEAL) - CÂMPULUNG MUSCEL

DIFERITE APLICAÞII

1998 - Terre Armée International

a devenit parte a grupului Freyssinet

ºi, astfel, lãrgeºte gama produselor

sale cu sistemul Freyssisol®.

2006 - Se atinge cifra de 30 mili-

oane de metri pãtraþi de Pãmânt

Armat construiþi în lume.

2006 - Se introduce conexiunea

GeoMega® (conexiune sinteticã),

asociatã cu armãtura GeoStrap-5TM.

2007 – Fondarea Companiei

Terre Armée România.

2009 – Soletanche Freyssinet se

creeazã, cu statut de Companie

support, pentru Grupul Soletanche

Bachy, Freyssinet, Terre Armée,

Menard ºi Nuvia.

2013 - Terre Armée celebreazã

50 de ani de la apariþia patentului

Terre Armée – pãmânt armat.

2014 – Compania sparge bariera

de 50 milioane de metri pãtraþi de

pãmânt armat, tip Terre Armée, con-

struiþi în toatã lumea.

Terre Armée este un procedeuoriginal de ranforsare a pãmântului,prin includerea de armãturi sinteticeîn rambleu (umpluturã), conectate lapanouri din beton prefabricat (sauplasã galvanizatã ºi parament mine-ral) care constituie suprafaþa vãzutã.

Originalitatea sistemului constã înutilizarea armãturilor compozite sin-tetice, care oferã, în toate situaþiile,caracteristici mecanice foarte bune,durabilitate ºi uºurinþã la punerea înoperã. Mai mult, prin natura lor,armãturile nu sunt supuse la corozi-une, indiferent de natura chimicã apãmântului (ºi în medii cu PH>10).

Sistemul de ziduri din beton pre-fabricat, fixate prin intermediularmãturilor în terasament, asigurã o

foarte bunã comportare la seism(fiind un sistem flexibil).

Aplicaþiile sistemului de pãmântarmat cu ziduri prefabricate (sauplasã galvanizatã) sunt diverse, dela infrastructurã rutierã ºi de caleferatã (ramblee, rampe, culee), ladomenii industriale (sprijiniri de plat-forme industriale, bazine de reþinerepentru rezervoare de gaz lichefiat ºiproduse periculoase) sau aplicaþiihidrotehnice (pereþi pentru cheuri,reabilitarea barajelor existente).

Terre Armée România (firmade proiectare ºi furnizoare demateriale pentru sistemele TerreArmée) aparþine Companiei TerreArmée Franþa, având agrementateprodusele sale în România. �

VIADUCT - CENTURA CARANSEBEª


Metodã de etanºare rapidãcu argilã modificatã

TEHNOLOGIALa metoda de etanºare cu argilã

modificatã se introduc, succesiv, înterenul de fundare, prin batere sauvibrare, profile din oþel, iar fantarezultatã se umple cu suspensie dinargilã modificatã, simultan cu scoa-terea profilului (perete îngust). În func-þie de terenul de fundare, se pot face“injecþii” ºi în terenul înconjurãtor.

Grosimea peretelui se stabileºteîn funcþie de rezistenþa picioruluiconsolidat (albastru deschis în ima-ginea 3D) al peretelui îngust. Ea poa-te avea, de obicei, între 8 cm ºi 12 cm,dar dimensiunile se pot adaptadupã nevoi (fig. 1).

Punctul de plecare, la construireaperetelui îngust, este o incintã de

distribuþie pentru suspensie, în axaproiectatã a secþiunii de bazã. Aceastãincintã preia excesul de suspensieprovenit de la extragere ºi umplere ºicontroleazã viteza de extragere aperetelui din profile, prin coborâreasau urcarea nivelului suspensiei.Totodatã, suspensia in-situ faciliteazãintroducerea, prin vibrare, a profilelor.

Metoda de etanºare rapidã cu argilã modificatã reprezintã o alternativã convenabilã ºi sigurã pentruimpermeabilizãrile verticale subterane la palplanºe, pereþi „Mixed-in-Place“ sau coloane. Acest sistems-a aplicat acum, cu succes, laimpermeabilizarea digurilor ºibarajelor care prezintã scurgeri,precum ºi la încapsularea locu-rilor de depozitare sau în sub-solul terenurilor contaminate,care trebuie puse în siguranþã.

Fig. 1: Vedere 3D perete din profile Fig. 2: Etapele de execuþie

Cu ajutorul þevilor (negru în ima-gine), suspensia este condusã lapiciorul profilelor, unde umple fantarezultatã.

La metoda clasicã, palplanºelepentru pereþi înguºti sunt coborâte,prin suprapunere, cu palplanºaprecedentã. Metoda noastrã uti-lizeazã douã profile de palplanºã,legate una de alta prin îmbinãri con-tinue de la muchia de sus pânã lacea de jos (albastru închis în ima-gine), rezultând un perete unitar.

Astfel, se coboarã în incintãprimul profil, iar al doilea se coboarãprin culisare cu primul. Se extrage,apoi, primul profil ºi se umple fantacu suspensie.

Utilajul purtãtor se deplaseazã lapasul urmãtor, susþinând profilulextras ºi reintroduce profilul prinvibrare, pe îmbinarea profilului carese gãseºte deja în teren.

Apoi, utilajul purtãtor ia cel de-aldoilea profil, îl trage, umple, se mutãºi îl introduce din nou prin vibrare(fig. 2).

UTILAJEÎn funcþie de lungimea profilelor,

se pot folosi utilaje obiºnuite pentrudomeniul pereþilor de palplanºe, sau,în cazul terenurilor afânate ºi lalungimi mai mici, se poate folosi ºiun excavator pe ºenile clasa 15-20 tocu vibrator încorporat, preferabil cuvibrator cu prindere lateralã.

MATERIALMaterialul de umplere, compus

din argilã modificatã, face parte dinseria MTG patentatã (Amestec deArgilã Modificat) iar substanþa debazã conþine, în procent de 97,5%,minerale argiloase naturale. Obþinem,astfel, impermeabilizãri cu valori kde pânã la 10-10. Materialul esterezistent la eroziune ºi nu are efecteasupra pânzei freatice ºi a mediuluiînconjurãtor. În plus, prin adaos deciment, putem induce materialuluirezistenþe mai mari, dupã nevoie.

LIMITÃRI ALE METODEIMetoda este deosebit de potrivitã

pentru terenurile cu granulaþie mixtã

(pietriº, nisipuri medii ºi grosiere),precum ºi pentru terenuri parþial pul-verulente. Nu este potrivitã pentru„nisipuri monogranulate“, care, lavibraþii, tind sã se deplaseze ºi sãalunece, nici pentru terenuri foartecoezive ºi roci tari, respectiv – dinmotive de uzurã – la terenuri cu oproporþie prea mare de rocã saublocuri.

AVANTAJE• Foarte performant, aºadar

avantajos ca preþ;• Nu prezintã pericol de surpare a

sãpãturii;• Garantare a impermeabilitãþii,

prin metoda cu douã profile ºi traiec-torie impusã;

• Nu are efecte negative asupramediului înconjurãtor.

CALITATEMetoda este urmãritã continuu,

în cadrul firmei ºi prin instituþiiexterne, în ceea ce priveºte propri-etãþile materialului ºi parametrii deaplicare. �


Piloþi CFA (Continuous Flight Augering)

EXECUÞIA PILOÞILOR CFAÎn acest sistem, forarea piloþilor

se executã complet diferit faþã depiloþii în uscat, tubat sau bentonitã,acolo unde forajul se executã prinintroducerea succesivã a uneltei deforaj aflatã în capul unei tije tele-scopice, pânã la atingerea cotei dinproiect. În schimb, la ºnec continuu,aºa cum îi spune ºi numele, forajulse executã prin introducerea unuiºnec cu lungimea egalã cu cea apilotului final. Dacã la piloþii clasici,evacuarea materialului se face trep-tat, odatã cu avansarea forajului, încazul ºnecului continuu evacuareamaterialului se face în acelaºi timpcu retragerea acestuia ºi introdu-cerea betonului în gaura de foraj.

Execuþia piloþilor CFA se face curespectarea normativului în vigoarepentru piloþi SR EN 1536 - 2011.

ETAPE DE EXECUÞIEPiloþii CFA încep a fi executaþi

prin poziþionarea utilajului ºi aºnecului continuu pe poziþia viitoruluipilot ºi introducerea, prin rotirea însensul de înfigere, a acestuia, trep-tat ºi fãrã evacuare de material,pânã la atingerea cotei din proiect,respectiv lungimea din proiect apilotului (etapa a din figura 1).Dupã ce s-a atins adâncimea deînfigere din proiect, urmãtoareaetapã din execuþia piloþilor CFA estepomparea betonului prin conductaaflatã în centrul ºnecului, concomi-tent cu extragerea acestuia, cu ovitezã corelatã astfel încât sã nu seproducã goluri în corpul pilotului, darnici ca betonul sã urce pe aripileºnecului. Operaþia de betonare ºiextragere a ºnecului continuã pânãla scoaterea completã a ºnecului dingaura de foraj (etapa b din figura 1).

Finalizarea pilo-tului se considerãdupã introducereaprin vibrare a carca-sei de armãturã (etapac ºi d din figura 1).

CARACTERISTICIPiloþii executaþi

de Züblin Româniaau diametre de la600 mm pânã la1.200 mm iar lungi-mea lor poate ajun-ge pânã la maximum22.00 m. Testeleefectuate pe piloþiiCFA au demonstratcã aceºtia au avut un comporta-ment foarte bun, chiar ºi la o încãr-care de 250 de tone, deplasãrile fiindde ordinul a câþiva mm.

AVANTAJEFolosirea piloþilor CFA a permis

execuþia fundaþiilor, pentru diverseobiective, într-un timp, în medie, decinci ori mai scurt decât la soluþiileclasice de execuþie a piloþilor.Bineînþeles cã soluþia de execuþie apiloþilor în sistem CFA este reco-mandatã proiectelor cu un numãrmare de piloþi (peste 100) de acelaºifel, cu aceeaºi lungime ºi aflaþi con-densat într-o zonã relativ restrânsãde lucru, pentru a evita mutãri deseale utilajului ºi anexelor de lucru aleacestuia.

DEZAVANTAJEPiloþii CFA sunt foarte dependenþi

de condiþiile geotehnice locale, astfelcã volumul de beton suplimentarpoate varia între 10% - 25%, ajun-gând chiar la 60% în cazul în careterenul prezintã schimbãri semni-ficative ale stratificaþiei.

Tehnologia de execuþie a piloþilorîn sistem CFA nu se preteazã laobiective cu numãr redus de piloþisau grupuri de piloþi aflaþi la distanþemari, care necesitã mutarea utilajului

ºi a anexelor lui, deoarece acesteoperaþii presupun un mare consumde timp pentru demontarea ºi mon-tarea echipamentelor.

CONCLUZIEFolosind tehnologii moderne, dar

numai dupã studierea temeinicã acondiþiilor locale, se pot obþine eco-nomii ºi se pot optimiza proiectelede construcþii. �

Compania Züblin are o experienþã de peste 15 ani pe piaþa din România, în domeniul lucrãrilor specialede fundare. De-a lungul acestei perioade au fost executate lucrãri de pereþi mulaþi, barete, ancore, ancoreautoforante, palplanºe, minipiloþi, piloþi executaþi în sistem uscat, tubat, sub protecþia bentonitei ºi piloþiCFA (continuous flight augering), în traducere piloþi cu ºnec continuu, lucrãri de batere palplanºe ºi exe-cuþie piloþi de pe ponton plutitor.

Fig. 1


Soluþii de monitorizare pentru managementulriscului pe durata construcþiei

infrastructurilor subterane

Nicolas POITRINEAU, director general Europa Centralã ºi Orientalã, SOLDATA, Bucureºti, România

SOLUÞII DE MONITORIZAREÎn România, în domeniul instrumentãrii ºi monitorizãrii,

sunt disponibile ºi utilizate tehnologii tradiþionale ºi dintrecele mai recente, precum:

• Sistemul CENTAUR pentru monitorizarea 3D a defor-mãrii declivitãþilor, clãdirilor, structurilor ºi pentru monito-rizarea automatã a drumurilor din interiorul Zonei deInfluenþã. Avantajele unui sistem Centaur sunt multiple:

- Nu existã eroare umanã sau risc din cauza traficului;- Nu este necesar niciun punct de instalare;- Monitorizarea este continuã;- Calitate înaltã ºi cantitate mare de date (acurateþe mai

mare de 1 mm);- Posibilitatea de avertizare în timp real.• Instrumente geotehnice:- Inclinometre / Extensometre pentru monitorizarea

deplasãrilor verticale ºi orizontale ale straturilor terenului; - Fisurometre pentru mãsurarea fisurilor în clãdiri ºi /

sau structurile existente;- Piezometre pentru monitorizarea nivelului apei ºi a

presiunii interstiþiale subterane; - Mãrci tensiometrice pentru monitorizarea tensiunii în

structurile de sprijin (oþel/beton).Când este solicitatã monitorizarea automatã în timp real,

senzorii sunt conectaþi la un sistem de data logging, carecolecteazã, stocheazã ºi transmit datele la o bazã de datecentralizatã.

• ATLAS: Soluþie inovatoare, bazatã pe tehnologia inter-ferometrie radar, pentru monitorizarea prin satelit. Acu-rateþea medie a rezultatelor este mai mare de 3 mm.

Centralizarea informaþiilor este o problemã-cheie pentruinvestitori, antreprenori ºi consultanþi, iar pentru a luadecizii adecvate trebuie analizate în integralitatea lor.

Soldata a dezvoltat GEOSCOPE, un soft puternic, carepermite achiziþia, depozitarea, accesul mai multor utilizatoride la distanþã, vizualizarea datelor ºi alarme automate.

Beneficiile GEOSCOPE ca instrument de management: - Un instrument dovedit puternic ºi de încredere;- O interfaþã intuitivã, uºor de folosit, care filtreazã ºi ana-

lizeazã datele, în timp real, pe harta ºantierului;- Un nivel înalt, dovedit, de siguranþã ºi de confidenþiali-

tate, cu posibilitatea de a împãrþi datele cu mai mulþi utiliza-tori în mod simultan.

CONCLUZIIManagementul riscului începe în faza de proiectare, prin

punerea la dispoziþie a unor soluþii care sã identifice riscurilepotenþiale cu privire la sol, la condiþiile existente de mediu ºi destructurã.

Cea mai bunã abordare pentru reducerea riscurilor este ogamã completã de soluþii tradiþionale (nivelare manualã,relevee manuale cu inclinometrul etc.), îmbinate cu cele inova-toare (monitorizare 3D automatizatã etc.). �

Riscurile legate de construcþia sau de exploatarea anumitor ºantiere pot fi rezultatul mai multor factori:• Influenþa metodelor alese pentru construcþie; • Prezenþa unei mase mari de apã de suprafaþã ºi / sau deadâncime; • Prezenþa clãdirilor ºi structurilor din împrejurimi; • Prezenþa utilitãþilor (conductelor) în subteran;• Condiþii geologice (tipuri de sol, saturaþie de apã etc.); • Impact asupra mediului (zgomot, vibraþie, praf etc.).

Factorii mentionaþi mai sus trebuie evaluaþi strict pentru a stabili un sistem adecvat de monitorizare, luând înconsiderare urmãtoarele aspecte: • Accesul la datele corespunzãtoare pentru analiza riscurilor privind proce-sele de construcþie ºi orice schimbare în mediul natural ºi în împrejurimi; • Impactul lucrãrilor de construcþieasupra clãdirilor, cãilor ferate, drumurilor etc. din împrejurimi asupra mediului.

În etapa preliminarã a unei construcþii, metodele de detectare ºi monitorizare joacã un rol cheie în evaluareaunor asemenea riscuri de cãtre pãrþile interesate.

Fig. 2: Ilustrarea soluþiilor de monitorizare a unui barajcare reprezintã o structurã sensibilã la risc

Fig. 1: Principiul de operare al sistemului de monitorizare a terenului de tip Centaur


Reducerea potenþialului de umflare-contracþiea pãmânturilor expansive

asist. univ. dr. ing. Mircea ANICULÃESI - Universitatea Tehnicã „Gheorghe Asachi“ din Iaºi,Facultatea de Construcþii ºi Instalaþii, Departamentul de Cãi de Comunicaþii ºi Fundaþii

prof. univ. dr. ing. Anghel STANCIU - Universitatea Tehnicã „Gheorghe Asachi“ din Iaºi, Facultatea deConstrucþii ºi Instalaþii, Departamentul de Cãi de Comunicaþii ºi Fundaþii,

membru al Academiei Oamenilor de ªtiinþã din Româniaprof. univ. dr. ing. Irina LUNGU - Universitatea Tehnicã „Gheorghe Asachi“ din Iaºi,

Facultatea de Construcþii ºi Instalaþii, Departamentul de Cãi de Comunicaþii ºi Fundaþii

Una dintre metodele cel mai desfolosite, ºi mai puþin complicate, înfundarea pe pãmânturile care pre-zintã capacitatea de a se umfla saucontracta în funcþie de variaþia umi-ditãþii, este de a realiza, sub fundaþiaviitoarei construcþii, o pernã dintr-unpãmânt neexpansiv. Problema careapare la realizarea pernei dinpãmânt neexpansiv este legatã deexistenþa, în apropierea viitoareiconstrucþii, a unui depozit de pãmântde umpluturã neexpansivã, astfelîncât preþul transportului sã justificefolosirea materialului de aport.

În baza încercãrilor efectuate,Katti (1979) [1] [2] a propus anumitedomenii de variaþie ale indicilor geo-tehnici, condiþii de amplasament ºigrosimi ale straturilor de materialneexpansiv folosit la realizarea per-nelor. Toate cerinþele pe care trebuiesã le îndeplineascã materialul dinpernã sunt prezentate în Tabelul 1.

În cazul în care aceste depozitese gãsesc la distanþe mari, nu semai justificã, din punct de vedereeconomic, folosirea lor. În aceastãsituaþie se recurge la utilizarea mate-rialelor locale, a pãmânturilor carepot prezenta un anumit potenþial deumflare-contracþie, dar care trebuieamestecate cu alte materiale deadaos sau cu diferiþi lianþi chimici,astfel încât proprietãþile lor sã se

încadreze în cerinþele minimeimpuse în Tabelul 1.

Stabilizarea cu diverºi agenþi chi-mici a fost folositã, în mod frecvent,atât în stabilizarea de adâncime, câtºi în cea de suprafaþã.

Manualul inginerului EM 1110-3-137defineºte stabilizarea ºi modificareaunui pãmânt, astfel [3]:

• stabilizarea unui pãmânt repre-zintã procesul de malaxare ºi ames-tecare a materialelor cu pãmântul,pentru îmbunãtãþirea anumitor

proprietãþi specifice pãmântului, deobicei pentru îmbunãtãþirea propri-etãþilor mecanice;

• modificarea unui pãmânt, estedefinitã ca fiind procesul de stabili-zare care are ca rezultat îmbunã-tãþirea numai a anumitor proprietãþifizice, fãrã a conduce la creºterisemnificative ale rezistenþei ºi dura-bilitãþii.

Alegerea tipului de intervenþieasupra pãmântului expansiv - stabili-zare sau modificare - se ia în funcþie

De multe decenii, inginerii ºi cercetãtorii au încercat sã rezolve problemele cauzate de fundarea construc-þiilor pe anumite terenuri, încadrate în categoria celor dificile de fundare. Dintre aceste pãmânturi dificile,pãmânturile cu umflãri ºi contracþii mari ridicã probleme majore în realizarea diverselor structuri inginereºti.Ca urmare, s-au dezvoltat diferite metode de îmbunãtãþire a acestora, pentru a reduce, astfel, potenþialul deumflare-contracþie. Lucrarea de faþã prezintã o aducere la zi a metodelor de stabilizare chimicã, precum ºirezultatele obþinute de autori în urma stabilizãrii argilei de Bahlui cu ciment Portland ºi ciment ecologic.

Tabelul 1: Parametrii geotehnici ai pãmânturilor utilizate la realizarea pernelor pentru fundareaconstrucþiilor, ce trebuie îndepliniþi de materialul din perna din pãmânt [4]


de valoarea potenþialului de umflarepe care acestea îl prezintã. Cel maifolosit sistem pentru apreciereapotenþialului de umflare - contracþieeste cel de împãrþire în cinci cate-gorii: foarte mic, mic, mediu, mare ºifoarte mare.

METODEDE DETERMINARE A POTENÞIALULUI

DE UMFLARE-CONTRACÞIEMetodele folosite pentru apreci-

erea potenþialului de umflare-con-tracþie al argilelor pot fi grupate înmetode empirice, metode bazate pesucþiunea pãmântului ºi respectiv,metode bazate pe încercarea edo-metricã (Bell ºi Maud, 1995; Bell ºiCulshau, 2001) [5]. Obþinerea uneiclasificãri satisfãcãtoare a pãmân-turilor expansive necesitã cunoaº-terea anumitor proprietãþi geotehnicecare caracterizeazã umflarea. Difi-cultatea clasificãrii este legatã dedeterminarea acestor parametri. Îngeneral, se încearcã determinarea,

prin metode directe sau empirice, apresiunii de umflare ºi a umflãrii pro-centuale.

Metodele empirice evalueazãpotenþialul de umflare pe baza indi-celui porilor, a umiditãþii naturale, alimitei superioare ºi inferioare deplasticitate ºi indicelui de activitate.

Având în vedere cã acestemetode se bazeazã pe determinãrilerealizate pe probe remaniate, carenu iau în considerare influenþa tex-turii pãmântului, a umiditãþii naturale,precum ºi a sucþiunii pãmântului,parametri foarte importanþi în relaþiecu variaþiile de volum ale pãmântu-lui, aceste metode ar trebui privite cafiind simpli indicatori ai potenþialuluide umflare.

Metodele bazate pe sucþiuneapãmântului se folosesc de variaþiasucþiunii de la saturarea probei pânãla uscare, pentru a obþine nivele derisc la variaþiile de volum ale pãmân-turilor active (Tabelul 2).

În general, se încearcã o deter-minare iniþialã a potenþialului deumflare, prin metode cât mai simpleºi cât mai rapide, pentru ca, maiapoi, pentru pãmânturile clasificateîn categoria celor cu un potenþial deumflare foarte mare sã se facã studiiamãnunþite. Cei mai folosiþi indicatoriîn clasificarea indirectã a potenþialu-lui de umflare sunt limitele Atterberg,fracþiunea de argilã coloidalã ºi con-tracþia liniarã [6]. Modalitãþile graficecel mai des utilizate pentru esti-marea potenþialului de umflare-con-tracþie sunt prezentate în figura 1.

Pãmânturile cuprinse în catego-ria de potenþial de umflare scãzutnu necesitã determinãri amãnunþiteale presiunii de umflare, iar celeîncadrate în categoria medie impunun anumit grad de alertã pentruproiectanþi. În acest caz, se pot faceanumite studii cu privire la com-portarea structurilor existente peacel amplasament, în ultimii 5 ani.Proiectantul trebuie sã hotãrascãdacã încadreazã pãmântul în cate-goria de risc mare sau redusã. Cate-goria de risc mare ºi foarte mareimpune determinãri de laboratoramãnunþite pentru estimarea umflãriiºi a presiunii de umflare.

Degradãrile care apar în struc-turile inginereºti se datoreazã um-flãrii diferenþiale a pãmântului, dincauza umezirii diferenþiale a aces-tuia de sub fundaþie ºi de lângãaceasta. Aceastã umflare diferen-þialã trebuie comparatã cu unaadmisibilã. Obiectivul stabilizãriipãmânturilor expansive este de areduce potenþialul de umflare apãmântului, prin aducerea umflãriidiferenþiale în limitele admisibile.

Procesul de stabilizare nu trebuiesã aibã ca obiectiv doar reducereatasãrii diferenþiale sub cea admisi-bilã, ci sã ºi îndeplineascã anumitecerinþe de durabilitate ºi rezistenþã astructurii stabilizate.

În figura 2 se prezintã un mod deabordare a problemei legate deidentificarea potenþialului de umflarea pãmântului [6] ºi paºii care trebuieurmaþi în proiectare, precum ºimãsurile de protecþie în corelaþie curiscul estimat ºi asumat.

Tabelul 2: Clasificarea potenþialului de umflare pe baza sucþiuniiºi a indicilor fizici (dupã Bell ºi Culshaw, 2001)

Fig. 1: Metodele grafice cele mai folosite pentru estimarea potenþialului de umflare a pãmânturilor



SOLUÞIILA PROBLEMELE GEOTEHNICE

DATORATE PÃMÂNTURILOR EXPANSIVEDupã încadrarea pãmântului

într-una dintre cele trei categorii de risc- scãzut, mediu, mare - proiectantulare la dispoziþie urmãtoarele metodepentru a preveni efectele cauzate detensiunile suplimentare induse înstructurã de presiunile de umflare [6]:

a) adaptarea structurii la variaþiilede volum ale pãmântului;

b) îndepãrtarea stratului de pãmântexpansiv ºi înlocuirea lui cu unul cucaracteristici mai bune;

c) prin tehnici constructive, pre-venirea variaþiilor de umiditate înstraturile de pãmânt expansiv de subfundaþie, dupã terminarea acesteia(preumezire, membrane etc.);

d) modificarea proprietãþilor pãmân-tului existent ºi transformarea luiîntr-un strat adecvat ca teren de fun-dare.

În aplicaþiile practice, varianta (a),nu este economicã; varianta (b)este, de obicei, neeconomicã ºiimpracticabilã din cauza adâncimii lacare se gãseºte pãmântul expansivsau a disponibilitãþii materialelor deadaos; varianta (c) necesitã studiiaprofundate ºi timp îndelungat pen-tru încercãri adecvate. Varianta (d)este folositã adesea, deoarece pro-prietãþile pot fi modificate mecanic

prin compactare, prin amestecareapãmântului expansiv cu alte pãmân-turi sau pot fi modificate chimic prinadãugarea de produse chimice înpãmântul expansiv.

În practicã (Tabelul 1 ºi fig. 3)sunt întâlnite diverse metode pentrureducerea potenþialului de umflare-contracþie a pãmânturilor expansive,astfel încât dificultãþile legate defolosirea acestora sã poatã fidepãºite. Aplicarea acestor metodeva menþine intacte, pe o perioadãîndelungatã, structurile inginereºtide tipul clãdirilor, autostrãzilor, bara-jelor din pãmânt, precum ºi fundaþiilede suprafaþã. Cea mai bunã soluþiear fi de îndepãrtare a stratului depãmânt expansiv înainte de reali-zarea structurii ºi înlocuirea acestuiacu o pernã (Tabelul 1) realizatã dinpãmânt compactat neexpansiv. Înanumite cazuri însã, s-a stabilit cã,dacã stratul de pãmânt este degrosime micã, este suficient ca doarpartea superioarã a stratului depãmânt expansiv sã fie îndepãrtatãºi înlocuitã cu un pãmânt neexpan-siv, compactat în straturi de 23 cm.

Excavarea ºi îndepãrtarea pãmân-tului pe o grosime mai mare de 1,5 ms-a dovedit a fi neeconomicã. În celedin urmã, cea mai bunã precauþiecare se poate lua este de a evitaconstruirea pe aceste tipuri depãmânturi.

Cealaltã soluþie, care utilizeazãun liant chimic pentru stabilizareapãmânturilor dificile de fundare, aimplicat un efort important din parteaU.S. Air Force [6], care, în anul

Fig. 3: Selectarea tipului de liant (dupã Dunlap et al [7]) în stabilizarea pãmânturilor active / expansive

Fig. 2: Paºii de proiectare recomandaþi de U.S. Department of Transportation [6] pentru protecþiaconstrucþiilor în cazul fundãrii acestora pe pãmânturi active/ expansive




1969, a publicat o procedurã pentrualegerea lianþilor stabilizatori, cât ºipentru evaluarea performanþelorpãmânturilor stabilizate.

În figura 3 este prezentat modulde selecþie a lianþilor în funcþie deanaliza granulometricã ºi limitele deplasticitate.

Stabilizarea cu vara argilelor expansive

Creºterea rezistenþei argilei sta-bilizate se datoreazã mai multcreºterii coeziunii decât frecãrii din-tre particule. Un avantaj al stabilizãriicu var îl constituie creºterea capa-citãþii portante a structurii stabilizate,ca urmare a scãderii umiditãþiipãmântului, prin pierderea unei pãrþidin apã din cauza hidratãrii hidro-xidului de calciu ºi a evaporãriiprovocate de cãldura de hidratare avarului [8].

Pentru alegerea cantitãþii optimede var, procedurile propuse de AirForce Soil Stabilization Index System(SSIS) propun patru paºi:

(1) estimarea cantitãþii de var,folosind încercarea de determinare apH-ului;

(2) determinarea rezistenþei ames-tecului de var ºi pãmânt;

(3) determinarea durabilitãþiiamestecului;

(4) selectarea cantitãþii optime devar (paºii 2 ºi 3 se realizeazã pentrudiferite procente de var).

Cantitatea iniþialã de var se sta-bileºte pe baza unor determinãri alepH-ului amestecului.

Încercãrile pentru determinareapH-ului, încercãri necesare pentrustabilirea cantitãþii optime de var,sunt prezentate în detaliu în [6] ºi [7].Un pH ridicat are ca efect o reducerea duratei de întãrire a pãmântuluistabilizat cu var, o creºtere a den-sitãþii în stare uscatã ºi o reducere aumiditãþii optime [8].

Procedurile propuse de SSIS, încazul stabilizãrii cu var, sunt prezen-tate în figura 4.

Se considerã cã, pentru a fi efi-cientã stabilizarea cu var, este nece-sar ca pãmântul sã conþinã cel puþin10% minerale argiloase, aceastãcondiþie eliminând nisipurile dindomeniul stabilizãrii cu var. Un pro-cedeu mai eficient, în privinþa pãmân-turilor expansive, îl constituiestabilizarea atât cu var aerian cât ºicu ciment, acest amestec confe-rindu-i o lucrabilitate mai bunã [8].

Stabilizareacu ciment Portland

Stabilizarea constã în dezvol-tarea de legãturi de cimentaþie întresilicatul de calciu ºi produºii alumi-naþi de hidratare, dintre ciment ºiparticulele pãmântului, amesteculfiind alcãtuit din produsele hidratãriicimentului ºi din granulele de cimentîn curs de transformare, din pro-dusele secundare de cimentare ºidintr-o masã de pãmânt nemodifi-catã, care variazã cantitativ în raportde dozajul de ciment [8].

Strategia de bazã a stabilizãrii cuciment este de a reduce: limita supe-rioarã de plasticitate, indicele deplasticitate, permeabilitatea, defor-maþiile, potenþialul de umflare ºirespectiv, de a creºte limita de con-tracþie, rezistenþa ºi durabilitatea.

În general, pãmânturile stabi-lizate cu ciment sunt folosite la exe-cutarea straturilor de bazã ºi defundaþie ale structurilor rutiere, lacãptuºirea canalelor de irigaþie etc. [8].

Diferenþa majorã dintre stabi-lizarea cu ciment ºi stabilizarea cuvar este aceea cã, în stabilizarea cuciment, acesta conþine elementelechimice necesare pentru reacþiilepozzolanice, în comparaþie cu stabi-lizarea cu var, la care pãmântul tre-buie sã conþinã o parte din acestesubstanþe [6].

Evoluþia formãrii compuºilor decimentare este influenþatã de conþi-nutul de fracþiune argiloasã apãmântului ºi de fineþea demãcinare a cimentului. Mineraleledin grupa montmorillonitului (pre-ponderente în structura argilelorexpansive) manifestã, faþã deciment, pe lângã reactivitateasporitã ºi o acþiune de întârziere a

Fig. 4: Subsistemul propus de SSIS pentru stabilizarea cu var (dupã Dunlap et al [7])a pãmânturilor active / expansive

Tabelul 3: Cantitatea de ciment estimatã pentru diverse tipuri de pãmânturi



Record pentru cea mai lungã grindã de podarmatã ºi pretensionatã

FERROBETON aduce în România experienþa interna-þionalã a grupului CRH în domeniul execuþiei de ele-mente din beton prefabricat ºi precomprimat.

FERROBETON îºi desfãºoarã activitatea într-o fabricãsituatã lângã Ploieºti, în apropierea ºoselei de centurã.Unitatea de producþie are o capacitate de 2.200 de mcpe lunã ºi a fost construitã în 2008, dupã modelul imple-mentat în Belgia ºi în Polonia. Dotatã cu cea mai nouãtehnologie pentru fabricarea betonului, staþia propriepoate produce beton de înaltã clasã pânã la C80/95.Liniile de producþie au lungimi de 120 metri ºi 180 demetri, permiþând turnarea elementelor cu lungimi depânã la 60 de metri, într-o perioadã scurtã de timp.

Fabrica dispune de laborator propriu, în cadrul cãruiasunt pregãtite reþetele de beton, sunt controlate ingredi-entele (agregate, ciment, armãturã) ºi se executã testelegenerale ale elementelor prefabricate, pentru a asiguracalitatea impusã de normele în vigoare. Manipulareaelementelor este asiguratã de poduri rulante, cu ocapacitate totalã de 180 de tone.

FERROBETON deþine recordul de grindã de podarmatã ºi pretensionatã, de 40 de metri lungime, carepoate fi vãzutã la pasajul Mihai Bravu din Bucureºti.

Gama de servicii ºi produse oferite de companieinclude atât partea de proiectare, producþie, transport ºimontaj al elementelor prefabricate, cât ºi proiectarea ºiexecuþia structurilor din beton monolit.

FERROBETON România contribuie la realizarea, însistem prefabricat, a întregii suprastructuri aferentediverselor poduri, nu doar prin grinzile pretensionate ºiprin predale, lise de trotuar ºi parapeþi tip «New Jersey».O dovadã sunt produsele livrate pentru centura Lugojului,centura Constanþei, Autostrada A2 ºi Autostrada Deva –Sibiu.

Toate produsele realizate de FERROBETON Româniasunt însoþite de certificate de calitate CE. De altfel,FERROBETON România deþine certificãri pentru con-trolul producþiei diverselor elemente prefabricate dinbeton precomprimat pentru construcþii civile, industriale ºiagricole. �


hidratãrii ºi întãririi, observându-seîn pãmânt, dupã mai multe luni dela stabilizare, granule de cimentnetransformate [9].

Valori orientative pentru pro-porþia de ciment, raportatã la masauscatã de pãmânt, sunt date înTabelul 3 [3].

În urma stabilizãri cu ciment areloc o îmbunãtãþire remarcabilã aproprietãþilor fizico-mecanice alepãmântului: indicele de plastici-tate ºi permeabilitatea scad iarrezistenþa la acþiunea apei, aîngheþului ºi la solicitãri mecanicecreºte [9].

STABILIZAREA ARGILEI DE BAHLUICU CIMENT PORTLANDªI CIMENT ECOLOGIC

Pe baza celor prezentate anterioram efectuat încercãri/ determinãri,atât spre încadrarea argilei de Bahluiîn domeniul argilelor clasice, cât ºipe argilã stabilizatã cu ciment.

Astfel, principalele caracteristicifizice ale argilei de Bahlui, rezultateîn urma încercãrilor de laborator,sunt prezentate în Tabelul 4. Pebaza datelor prezentate în acesttabel, argila de Bahlui - Româniaeste o argilã grasã, expansivã, cu unpotenþial mare de umflare.

Urmând paºii de proiectareprezentaþi în figura 2, argila studiatãse încadreazã în categoria depotenþial de umflare foarte mare(figura 1). Se impun mãsurãtoriamãnunþite de laborator pentrudeterminarea valorii presiunii deumflare, ºi respectiv, a deciziilor caretrebuie luate, cu privire la limitareaefectelor defavorabile, prin reduce-rea potenþialului de umflare saufolosind diverse procedee chimicesau mecanice.

Potrivit cercetãtorului Dunlap [7],pentru stabilizarea argilei de Bahlui(fig. 3), în funcþie de distribuþia gra-nulometricã ºi limitele de plasticitate,se poate alege, ca liant chimic,cimentul Portland, dar trebuie redu-sã valoarea indicelui de plasticitatesub 30% prin amestecare cu var.Pentru aceasta, s-a folosit cimentPortland ºi ciment ecologic. Rezul-tatele de laborator pentru deter-minarea granulometriei ºi a limitelorde plasticitate sunt prezentate înfigura 6, în raport de proporþiile deciment Portland (CP) ºi ciment eco-logic (CE).

Fig. 7: Clasificarea potenþialului de umflare a argilei de Bahlui în stare naturalã ºi stabilizatã, pe bazareprezentãrilor grafice ale principalelor proprietãþi geotehnice

Fig. 6: a) Distribuþia granulometricã a argilei de Bahlui stabilizatã chimic;b) Variaþia limitelor de plasticitate cu creºterea cantitãþii de ciment

Fig. 5: Subsistemul propus de SSIS pentru stabilizarea cu ciment (dupã Dunlap et al [7]) a pãmânturilor active / expansive

Tabelul 4: Proprietãþile fizice ale argilei de Bahlui-România ºi caracterizarea acesteia




Din analiza comparativã a propri-etãþilor fizice (figura 6) ale ameste-curilor de argilã expansivã cu cimentPortland ºi ciment ecologic, în raportcu cele specifice argilei în stare natu-ralã, se constatã o scãdere a limiteisuperioare de plasticitate (figura 6b),scãdere care poate fi pusã peseama reducerii proporþiei de argilãºi în special, a cantitãþii de argilãcoloidalã (2μ,) (figura 6a).

Contracþia liniarã înregistreazã oreducere de la 19,7% (structurã na-turalã) la 10,35% (amestec cu 5%ciment ecologic ºi 5% ciment Port-land); pentru un amestec de doar5% liant (ciment Portland ºi cimentecologic), contracþia liniarã nu prezintão scãdere semnificativã (18,05%).

Din figurile 7a) ºi 7b) rezultã cãargila stabilizatã poate fi încadratã încategoria celor cu potenþial de um-flare mare (figura 7a) spre mediu(figura 7b). În funcþie de indicii fizicifolosiþi în clasificarea potenþialului deumflare, încadrarea în categoriamedie spre mare lasã la latitudineaproiectantului (figura 2) modul deabordare a problemei de proiectare.Acesta se poate baza pe expe-rienþele anterioare de proiectare,sau poate aborda problema stabi-lizãrii în mod direct, prin evaluareapotenþialului de umflare ºi a efectuluistabilizãrii asupra presiunii deumflare.

Pentru determinarea potenþialuluide umflare ºi a presiunii de umflare aargilei, atât în stare naturalã cât ºistabilizatã, se pot folosi mai multerelaþii empirice existente în literaturade specialitate [11].

CONCLUZIIPãmânturile expansive pot fi

folosite ca materiale de umpluturãla realizarea diverselor structuriinginereºti numai dupã ce au fostalterate fizic sau mecanic prindiferite metode. Pe baza încadrãriiargilei expansive într-una dintre celepatru categorii de risc: scãzut,mediu, mare ºi foarte mare alpotenþialului de umflare, proiectantulia anumite decizii cu privire la modul

de abordare a problemelor ce potapãrea ca urmare a fundãrii sau afolosirii acestor materiale în corpulviitoarelor construcþii inginereºti.

Stabilizarea chimicã reprezintãuna dintre cele mai des folositemetode în rezolvarea acestor tipuride probleme. Studiile efectuate pânãîn prezent, la stabilizarea argilelorexpansive, au arãtat cã amesteculde var ºi ciment este cel mai eficientpentru reducerea potenþialului deumflare.

Având în vedere noile cerinþe cuprivire la protecþia mediului, seîncearcã utilizarea lianþilor ecologicipentru a reduce cantitatea de cimentPortland, care, în procesul de fabri-caþie, emanã în atmosferã o canti-tate importantã de CO2.

Introducerea de noi lianþi îndomeniul stabilizãrii chimice aargilelor expansive necesitã studiiaprofundate, atât în laborator cât ºipe teren. Stabilizarea argilei deBahlui cu ciment Portland ºi cimentecologic a arãtat o scãdere apotenþialului de umflare, scãdere cepoate fi pusã pe seama reduceriifracþiunii de argilã coloidalã ºi a limi-telor de plasticitate. Pentru un pro-cent de amestec de 10% (5% cimentPortland ºi 5% ciment ecologic),potenþialul de umflare scade de la25% (fig. 7b) la o valoare cuprinsãîntre 1,5 - 5%. În aceastã situaþie,proiectantul poate folosi argila stabi-lizatã ca strat de fundare, cu minimeintervenþii la proiectarea structurii defundare.

ACKNOWLEDGEMENT: Aceastãlucrare a beneficiat de suport finan-ciar prin proiectul „Dezvoltarea ºisusþinerea de programe postdocto-rale multidisciplinare în domeniitehnice prioritare ale strategieinaþionale de cercetare - dezvoltare -inovare“ 4D-POSTDOC, contract nr.POSDRU/89/1.5/S/52603, proiectcofinanþat din Fondul Social Euro-pean prin Programul OperaþionalSectorial Dezvoltarea ResurselorUmane 2007-2013.

BIBLIOGRAFIE1. KATTI R. K., Search for solu-

tion to problems in black cotton soils.Indian Geotech J 9(1)-80 (1979);

2. LUNGU L, ANICULÃESI M.,STANCIU A., Posibilitatea realizãriifundãrii prin intermediul pernelor dinpãmânt stabilizat cu ciment. Interna-tional Conference SustainableDevelopment in Civil Engineering,Iaºi - november, 11 (2011);

3. ENGINEER MANUAL, ENGINE-ERING AND DESIGN, Soil Stabili-zation for Pavements MobilizationConstruction, EM 1110-3-137, April1984;

4. JAGADISH, P. S., PRADIP, K.P., Effect of lime stabilized soil cush-ion on strength behavior of expan-sive soil. Springer Science +Business Media B.V. 2010, Pub-lished online: 18 may 2010;

5. DAS B. M., Principles of Foun-dations Engineering. PWS PublishingCo. (1995);

6. *** U.S. Department of Trans-portation - Design and Constructionof Airport Pavements on ExpansiveSoils, Report No. FAA-RD-76-66,June 1976;

7. DUNLAP W.A. EPPS J. A.,BISWAS B.R., GALLOWAY B.M.,United States Air Force Soil Stabi-lization Index System - A Validation,AFWL-TR-73-150, Air Force WeaponsLaboratory, Kirtland Air Force Base,New Mexico, (1975);

8. NICOLESCU L., Consolidareaºi stabilizarea pãmânturilor. EdituraCeres, Bucureºti, 1981;

9. NICOLESCU L., Tehnologiastabilizãrii pãmânturilor. EdituraCeres, Bucureºti, 1975;

10. HODA ABD ELHADY, Pro-perties of treated expansive soils.Twelfth International Colloquium onStructural and Geotechnical Engi-neering, 10-12 dec. 2007 Cairo -Egipt;

11. STANCIU A., LUNGU L,Fundaþii. Editura Tehnicã, Bucureºti,2006.

*** Articolul a fost prezentat încadrul celei de-a XII-a ConferinþeNaþionale de Geotehnicã ºi Fundaþii,Iaºi, 20 - 22 septembrie 2012, ºipublicat în volumul cu lucrãrileconferinþei, ISSN 1844-850x, vol. I,pag. 489-498. �



1. Calitatea aerului interior ne influenþeazã

Viaþa modernã ne face sã petrecem 90% din timp în interior. Da, aceasta înseamnãpeste 22 ore zilnic, timp în care respirãm 10.000 de litri de aer!

Segmentul de populaþie tânãrã este mai afectat de calitatea aerului decât adulþii, acuzânddureri de cap sau reacþii alergice.

Cu toate acestea, calitatea vieþii din interiorul clãdirilor poate fi sporitã printr-un aer curat.

2. Aerul interior este mai poluat decât cel exterior

Sursele de poluanþi se gãsesc peste tot în interiorul clãdirilor: materiale de construcþii,finisaje, agenþi de curãþare, fum de þigarã sau aparate electrocasnice. De asemenea,poluanþii pot fi ºi particule ale unor substanþe chimice sau compuºi biologici.

Efectele sale sunt semnificative, chiar ºi la concentraþii foarte mici: migrene, iritaþii aleochilor ºi aparatului respirator sau alergii. Copiii ºi vârstnicii sunt cei mai afectaþi.

3. Activ’Air: soluþia Saint-Gobain Rigips pentru îmbunãtãþirea calitãþii aerului

Prezentã în noile plãci din gips-carton marca Rigips®, tehnologia Activ’Air purificã aerul,reducând din concentraþia compusului organic volatil nociv formaldehidã. Concentraþiapoate fi redusã cu 70%, în condiþiile utilizãrii unui metru pãtrat de placã RigipsActiv’Air, pentru fiecare metru cub de spaþiu al camerei.

Acþiunea de neutralizare a noxelor a fost testatã în laboratoarele Eurofins dupã metodologiaprevãzutã în ISO 16000-23. În camera de test a fost introdusã o sursã de formaldehidã,

dupã care s-au tratat suprafeþele camerei ºi s-a înregistrataproape imediat o scãdere cu 70% a concentraþiei. Dupã

28 de zile s-a îndepãrtat sursa de poluare iar nivelulformaldehidei a scãzut la zero, compusul organic volatil

adsorbit* fiind ºi neutralizat, fãrã riscul reemisiei înatmosferã.

TESTATÃ ªI VALIDATÃ ÎN LABORATOAREDE CERCETARE

*Adsorbþie - Fixare ºi acumulare a moleculelor de gaz pe suprafaþaunui corp solid

Pereþii cu Rigips Activ’Air® purificã aerul!

BENEFICII:

• Montaj simplu, material uºor - potrivit ºi pentru renovãri• Finisare facilã datoritã cartonului alb cu vopsea

mineralã sau acrilicã, tapet din hârtie sau din fibrãde sticlã

• Activ pe perioadã îndelungatã: eliminã pânã la 70%din formaldehidã o perioadã de peste 50 de ani – câtdurata de viaþã a clãdirii, 100% reciclabil.

În plus, sfatul nostru: Aerisiþi camerele cât mai desºi asiguraþi o bunã ventilare, iar dacã aveþi mobilã ºidecoraþiuni noi, creºteþi timpul acordat aerisirii camereirespective.

Rigips Activ’Air® este placa din gips-cartonpentru pereþi ºi plafoane

în living, camera copiilor, la birou sau oriunde!


Dincolo de alegerea unor obiecteinteresante ºi armonizarea lor, amena-jarea creativã a spaþiului interior alunei locuinþe presupune o atenþiesporitã acordatã finisajelor ºi tipurilorde materiale folosite. Gama de pro-duse din piatrã naturalã oferã omulþime de soluþii ingeniose pentrupersonalizarea spaþiilor interioare,venind în sprijinul celor care îºi doresc

o locuinþã modernã cu materiale decalitate, cunoscute pentru durabilitateºi estetica aparte. În simulatorul-joc, lafel ca în realitate, Algabeth propune oserie de sugestii ºi idei de amenajareºi recomandã utilizarea pietrei naturaleîn zone precum scara, soclul casei,terasã, blaturile de lucru, glafurile de lafereastrã, acolo unde este nevoie demateriale rezistente ºi durabile, dar ºi

în zone cu valoare esteticã, precumpereþii verticali de la interior, ºemi-neele sau pardoseala. Decorarea unuispaþiu cu piatrã naturalã nu oferã doareleganþã, ci ºi garanþia utilizãrii unuimaterial cu o duratã de viaþã care sã oegaleze pe cea a casei. În plus, cos-turile sunt, câteodatã, mai mici chiar ºidecât cele impuse de gresie sau de unalt material compozit, artificial.

Intrã în joc ºi testeazã soluþiile Algabeth pe www.hailacasa.ro sau prin apps.facebook.com/hailacasa/Pentru oferta realã acceseazã: http://cerereoferta.hailacasa.ro/algabeth/

Simulatorul-joc disponibil ºi prin aplicaþia Facebook ºi-apropus sã educe publicul în privinþa procesului construiriiunei case, de la temelii, prin intermediul unui simulator,care oferã, totodatã, provocarea ºi emoþiile unui joc-con-curs. Prin participarea la concurs, jucãtorul este îndemnatsã construiascã ºi sã exploreze cât mai multe case, astfelîncât sã se familiarizeze cu cerinþele fiecãrei experienþe înparte. Igloo Architecture a proiectat pentru joc trei tipuride case, adaptate diferitelor dimensiuni ºi nevoi, dintrecare vã prezentãm, cu titlu de exemplu, prima propunere,ºi anume Casa Mansardatã.

CASA MANSARDATÃAtunci când mecanismele economiei ne obligã sã

reconsiderãm investiþiile în spaþii construite ºi în mente-nanþa acestora, când trebuie sã trãim la fel cu “mai puþin”sau când “mai puþin” este tot ce avem, ne întoarcem, înmod natural, cãtre eficienþa cu care ocupãm terenurile.Încercând concluzia matematicã simplistã pentru ipotezelede mai sus, se ajunge la urmãrirea unui raport cât mai micîntre suprafaþa de anvelopantã a clãdirii ºi spaþiile utile pecare aceasta le oferã. Locuirea, însã, trebuie sã pãstrezefarmec ºi personalitate, în timp ce oferã funcþionalitate ºiconfort; astfel, concluziile arhitecturale vor fi multiple.

Casa mansardatã expune tocmai aceastã teorie a efici-entizãrii, oferind un model de ocupare a spaþiului de subacoperiº. Acest spaþiu, odatã ieºit din constrângerilefuncþionale ale unghiurilor ascuþite, înãlþimilor mici ºi ele-mentelor structurale, oferã un farmec, o luminã ºi o “cãl-durã” aparte, perfecte pentru o zonã de noapte. În cazulacestui proiect, reprezentat de douã dormitoare cu dressingcare împart o baie, locuinþa compactã este organizatã cen-tral în jurul unei scãri, ce ascunde ºi “nodul mecanic” alcasei – un spaþiu care conþine centrala termicã ºi spãlãto-ria, minimizând, astfel, toate traseele, fie ele de circulaþiesau pentru instalaþii. Pentru a compensa suprafeþele reduseîn plan ºi a pãstra senzaþia locuirii în spaþii generoase, zonade zi tinde sã devinã un spaþiu unic, cu decupaje marcatecãtre exterior prin vitraje de mari dimensiuni. Astfel, spaþiulcomun al familiei ºi de asemenea, spaþiul ei reprezentativ,înglobeazã luminã ºi oferã deschidere protejatã de elemen-tul tip consolã-copertinã, ce puncteazã ºi volumetric con-strucþia. Economiile generate astfel din configuraþie vorputea fi apoi folosite în finisaje de bunã calitate, atât la inte-rior cât ºi la exterior, în materialitãþile, texturile ºi culorilepreferate de proprietari.

Casa mansardatãpoate fi construitã pascu pas în simulatorul-joc, jucãtorul avândºansa sã cunoascã,de la un nivel la altul,fiecare etapã necesarãfinalizãrii proiectului:de la documentaþiaobligatorie pentru obþi-nerea aprobãrilor deconstruire, la fazelede ridicare a imobi-lului, execuþie instalaþiiºi finisaje interioare ºi exterioare, pânã la faza finalã deînchidere a ºantierului.

În cadrul concursului, jucãtorul este provocat sã parcurgãîn total 31 de etape, simulatorul HaiLaCasã! reuºind sãsurprindã toþi paºii pe care o persoanã trebuie sã îi facã înviaþa realã pentru construirea unei case: 1. Credit ipotecar ºicredit de nevoi personale, 2. Rezidenþial, 3. Arhitecturã,4. Acte ºi Aprobãri, 5. Pregãtire ºantier, 6. Fundaþie ºi Struc-turã, 7. Hidroizolaþie, 8. Acoperiº ºi Ferestre mansardã,9. Zidãrie, 10. Amenajare mansardã, 11. Ferestre, 12. Vopsireexterior ºi Termoizolare, 13. Instalaþii sanitare ºi Încãlzire prinpardosealã, 14. Tencuieli ºi ªape, 15. Compartimentare ºiplafoane, 16. Instalaþii electrice, 17. Instalaþii termice, 18. Fini-saje interioare, 19. Instalare mobilier de baie, 20. Finisajepiatrã naturalã, 21. Montare uºi, 22. Zugrãvirea interioru-lui, 23. Împrejmuirea ºi pavarea proprietãþii, 24. Amenajareagrãdinii, 25. Mobilarea interioarã, 26. Dotarea cu electronice ºielectrocasnice 27. Închiderea contractelor de furnizãri deservicii, 28. Achiziþie maºinã nouã, 29. Asigurare, 30. Petrecerede casã nouã, 31. Casa finitã.

Pentru ca procesul sã fie cât mai real, pentru fiecareetapã a jocului s-au cãutat parteneri ºi furnizori reali, cuexperienþã în domeniu, care sã vinã cu soluþii ºi sfaturi realeºi cât mai utile.

Casa mansardatã, cu terasã ºi grãdinã amenajatã,reprezintã premiul oferit în cadrul concursului-jocHaiLaCasã!

Piatrã naturalã Algabeth, pentru locuinþe individuale moderne.Testeazã pe www.hailacasa.ro!

HaiLaCasã! - jocul care te învaþã etapele construirii unei case


Produse Leier pentru construcþiiing. Laszlo SCHRECK, director tehnic Leier Rom SRL

ELEMENTE DE ZIDÃRIE ªI COFRAJCuprind blocuri le ceramice

Leiertherm, cu sistem de îmbinarenut ºi feder, având proprietãþi fono ºitermoizolatoare, precum ºi caracte-ristici de rigiditate ridicate. Sunt utili-zate la realizarea pereþilor cu grosimicuprinse între 10 - 45 cm. Gama estecompletatã cu buiandrugi prefabri-caþi, prevãzuþi cu manta ceramicã, cepot fi folosiþi la golurile cu deschi-derea maximã de 3,00 m.

Elementele de zidãrie din betonsunt blocuri închise la partea supe-rioarã, fiind comercializate în treitipodimensiuni, respectiv cu grosimide 10 cm, 25 cm ºi 30 cm.

Marca Durisol reprezintã un ele-ment de cofraj fabricat dintr-unamestec de aºchii de lemn minera-lizat ºi ciment, fiind un foarte bunizolator termic ºi acustic. Elementelepentru pereþi exteriori înglobeazã ºiun strat de polistiren de 17,5 cmgrosime. Rezistenþa pereþilor cugrosimea cuprinsã între 15 cm ºi37,5 cm, executaþi din elemente

Durisol, este datã de miezul dinbeton armat, turnat monolit îngolurile elementelor.

Elementele de cofraj din betonconstituie partea de cofraj pierdut apereþilor ºi stâlpilor turnaþi monolit,care permit realizarea pereþilor cu ogrosime de 20 cm, 25 cm, 30 cm ºi40 cm, respectiv a stâlpilor cu osecþiune exterioarã de 30 cm x 30 cm.

SISTEME DE ÎNVELITORIÞiglele din beton, colorate în

masã, prevãzute cu douã straturi deprotecþie, sunt livrate într-o gamãvariatã de culori ºi sub forma a douãmodele, Toscana, respectiv Veneto,accesorizate, garantate pe o peri-oadã de 35 de ani. Aceste produseoferã posibilitãþi multiple de realizarea acoperiºurilor, adaptate construcþiilorºi zonelor de amplasare.

SISTEME DE COªURI DE FUMPaleta de produse a fost astfel

conceputã încât sã se poatã identi-fica în fiecare caz, pentru toatetipurile de combustibili, ca soluþieoptimã de evacuare a gazelor deardere. Sistemele de coºuri de fumcu tubulaturã din ºamotã, avânddiametrele cuprinse între 14 cm ºi30 cm ºi o garanþie de 33 de ani, sepot adapta pentru funcþionarea larandamentul energetic prescris ºi îndeplinã siguranþã a instalaþiilor deîncãlzire bazate pe surse de cãldurãcu combustibil solid, lichid sau gazos,ºi cele cu bioenergie.

PAVAJE ªI PRODUSEPENTRU AMENAJÃRI DE GRÃDINIGama variatã ºi bogatã de forme,

culori ºi modele ale pavelelor ºidalelor din beton, fabricate cu gro-simi de 6 cm, 8 cm, respectiv 10 cm,în culorile gri, roºu, galben, maro ºinegru, asigurã o soluþie esteticã,economicã, durabilã ºi ecologicãpentru pavare.

Suprafeþele, realizate cu plãci dinfamilia Euroline, evocã cele mainobile roci din masivele muntoasedin Europa. Coloritul specific alApeninilor, Pirineilor, Ardenilor ºiAlpilor se regãseºte în produselenoastre în originalitate naturalã, fãrãadaos de coloranþi.

Bordurile sunt prevãzute cu unstrat special de uzurã, aplicat pemiezul de beton. Muchiile frontalesuperioare sunt teºite. Sunt destinaterealizãrii spaþiilor de circulaþie pie-tonale sau pentru autovehicule, pis-telor de biciclete, spaþiilor de parcaresau depozitare.

Accesoriile pentru grãdini com-pleteazã posibilitãþile de amenajarea mediului dorit. Suporþii pentru flori

Fondat în urmã cu 50 de ani, în localitatea Horitschon – Austria, sub forma unei afaceri de familie,Grupul Leier reprezintã istoria unui succes internaþional. Dispunând de peste 30 de unitãþi comerciale ºide producþie în Austria, Polonia, Ungaria, Slovacia, Croaþia ºi România, unitãþi care desfãºoarã activitãþi îndomenii diverse (industria materialelor pentru construcþii, afaceri imobiliare, domeniul hotelier, vânzãriautoturisme), compania se situeazã în prezent printre cei mai importanþi producãtori de materiale ºi sis-teme pentru construcþii din centrul ºi estul Europei.

Gama foarte bogatã de elemente realizate din materiale ceramice sau din beton, prin aplicarea celor maiavansate tehnologii de producþie, în unitãþile situate în þãrile susmenþionate sau în fabrica din localitateaUnirea, jud. Alba, este comercializatã în România prin Leier Rom SRL.

cu diferite forme geometrice, jar-dinierele ºi suportul pentru biciclete,cu suprafeþele prelucrate diferit, facparte din oferta de produse Leier deacest tip.

SISTEME PENTRU CANALIZARE ªIPRODUSE PENTRU TEHNICA MEDIULUI

Elementele prefabricate dinbeton nearmat vin în întâmpinareamodernizãrii în domeniul lucrãrilorde canalizare. Produsele sunt ele-mente ale conductelor gravitaþionalesubterane (DN 300 - 800 mm), cunivel liber de curgere a apelor uzate,precum ºi elemente ale cãminelor devizitare (DN 800 - 2400 mm) ºigurilor de scurgere (DN 500 mm)aparþinând sistemelor de canalizare.

Gama de produse pentru tehnicade mediu a fost creatã în vedereaasigurãrii calitãþii vieþii noastre ºi aurmaºilor noºtri ºi cuprinde recipien-tele de colectare a apelor pluviale,separatoarele de grãsimi, ulei ºinãmol, toate elementele fiind fabri-cate din beton.

Grupul Leier a dezvoltat pentrurigolele de scurgere un sistem pre-fabricat din beton de înaltã rezis-tenþã, cu capacitate superioarã deevacuare, datoritã formei ºi supra-feþelor netede, un alt avantaj fiinddurata de execuþie redusã, datoritãmontajului facil al elementelor careau 2 m lungime.

Zgomotul urban este un factorpoluant, care afecteazã o mare partedintre locuitorii oraºelor sau ai locali-tãþilor traversate de ºosele sau liniide cale feratã. Ecranele de protecþieîmpotriva poluãrii fonice, alcãtuitedin panouri prefabricate Durisol, cudiferite înãlþimi (0,50 m – 1,50 m) ºilungimi (0,50 m – 6,00 m), corespun-zãtoare din punct de vedere estetic,ating valori ridicate de atenuare(minimum 30 dB), respectiv deabsorbþie a zgomotului (13 - 17 dB),datoritã porozitãþii ºi sâmburelui dinbeton de 13 cm grosime.

PREFABRICATE SPECIALE DIN BETONDin aceastã categorie fac parte

elementele structurale prefabricate(planºee, pereþi, scãri realizate pebaza unor proiecte tehnice, coper-tinele pentru parcãri auto) precum ºicabinele pentru instalaþiile cãilor fera-te, canalele pentru cabluri, fundaþiilepentru balizele rutiere, elementelede pardosealã pentru zootehnie ºielementele prefabricate pentru pistede skateboard.

Paleta deosebit de diversã a pro-duselor Grupului Leier, introduse pepiaþã cu respectarea prevederilorRegulamentului Nr. 305/2011 cumodificãrile ulterioare, însoþite dedeclaraþii de performanþã ºi cu apli-carea marcajului CE, oferã posibili-tatea realizãrii integrale a unei caserezidenþiale, a unor construcþii sus-tenabile din materiale sau sistemecu un nivel ridicat de performanþã. �

Leier Rom SRL participã, în perioada 26 - 29 martie a.c., pentru al doilea an consecutiv, la Târgul internaþionalde tehnologii, echipamente, utilaje ºi materiale pentru construcþii Construct Expo 2015, cu un stand (nr. 203)

amenajat în Pavilionul Central, la nivelul +4.50 m, unde va expune o parte dintre produsele prezentate.

Informaþii detaliate despre toatã gama de produse ale companieise pot obþine consultând site-ul: www.leier.eu.


SC PRECON SRL, societate comercialã cu capital integral privat, constituitã în anul 1991 princumpãrarea unui activ de la SC Progresul SA Bucureºti, are ca principal obiect de activitate producerea ºivalorificarea elementelor prefabricate din beton, beton armat ºi beton precomprimat pentru construcþiicivile, industriale ºi agricole.

PRECON SRL – garanþia calitãþii – 1991

GAMA DE PRODUSE

1. Stâlpi electrici din BAC tip SC/SR 2970:2005

2. Stâlpi electrici din BAP tip SE/SR 2970/2005

3. Stâlpi electrici din BAC tip ENEL - D, E, F, G - DS 3000 RO

4. Stâlpi electrici din BAC tip SF 8-11 / tramvai / troleibuz

5. Rigle din BAC staþii 110/220 kV tip R8006 ºi R90005

6. Fundaþii prefabricate tip ancorã STÂLPI PASS-U-400kV

7. Borne de marcaj LES 20 kV

8. Rigole tip U pentru LES

9. Cabine beton armat pentru tablouri electrice generale

10. Cãmine de tragere pentru instalaþii electrice, telefonie

11. Cãmine vane modulate apã/canal, gaze, termoficare

12. Cãmine cheson cu cuþit

13. Separatoare de grãsimi, nãmol, hidrocarburi

14. Cãmine de vizitare apã/canal DN 800, 1.000, 1.250, 1.500

15. Tuburi canalizare, reducþii tronconice, guri de scurgere

16. Parapeþi tip NEW JERSEY separatori de sens

17. Ziduri de sprijin tip L ºi T

18. Elemente prefabricate pentru drumuri ºi poduri

19. Elemente prefabricate pentru împrejmuiri industriale

20. Prefabricate din beton armat pentru hale industriale


Bauder în Europa de Sud-Est

Cu 30 de ani în urmã a fost înte-meiatã în Austria prima sucursalãdin strãinãtate a companiei PaulBauder GmbH & Co. KG. Dupãcãderea cortinei de fier a urmat,între anii 1992 ºi 2012, deschide-rea altor companii în Ungaria, Cehia,România, Slovacia ºi Croaþia.

Colaborarea continuã ºi înparteneriat cu distribuitorii comer-ciali ºi constructorii ne-a condus lapoziþia de astãzi, din fruntea ie-rarhiei europene, în domeniul sis-temelor de acoperiºuri-terasã ºi deacoperiºuri înverzite.

Optima satisfacere a clienþiloreste pentru noi un factor de succesesenþial ºi, în acelaºi timp, o ce-rinþã ridicatã. Cu atât mai mult nebucurãm de posibilitatea de a oferi,foarte curând, calitatea de vârfBauder „Made in Austria”.

În noua fabricã de membranebituminoase din Bruck an der Leithavom dezvolta, pe lângã noutãþi îngama de produse, în special serviciilogistice care le aduc clienþilor noºtribeneficii ºi avantaje.

AICI SE REALIZEAZÃCEA MAI MODERNÃ PRODUCÞIE

DIN AUSTRIAÎn zona industrialã Bruck/Leitha-

West se realizeazã cea maimodernã fabricã de membrane cubitum din Europa. În plus, vor fisuprafeþe noi de depozitare ºibirouri, precum ºi un centru deinstruire modern. Proiectarea uneifabrici noi reprezintã pentru Baudero lucrare în echipã. În plus, estefolositã experienþa rezultatã dintoate fabricile Bauder existente.

O ATENÞIE RIDICATÃ ACORDATÃMEDIULUI ªI PROTECÞIEI MUNCII

La construcþia noii fabrici Bauderse acordã o atenþie deosebitã pro-tecþiei mediului, securitãþii munciiºi sãnãtãþii la locul de muncã.Astfel, sunt investite, printre altele,sume importante în mãsuri demenþinere a puritãþii aerului sau însisteme de management al ener-giei, pentru a reduce la minimumconsumul energetic. Suplimentar,este prevãzutã construirea uneiinstalaþii fotovoltaice ºi a unorinstalaþii termice solare.

ANGAJAMENT FERMFAÞÃ DE PIEÞELE DIN AUSTRIA

ªI EUROPA DE ESTPrin investiþia de 20 milioane

euro într-o nouã fabricã în Bruck,Bauder subliniazã angajamentulsãu pentru o prezenþã de lungãduratã pe pieþele Austriei ºiEuropei de Est. Aceastã decizieeste susþinutã ºi sprijinitã deîntreaga echipã Bauder. Ea repre-zintã o mare ºansã pentru dezvol-tarea, în continuare, a companiei.

Deja sunt mai mult de 150 de ani de când, în compania Bauder, au apãrut primele produse referi-toare la tot ceea ce înseamnã acoperiºuri.

Începând cu 1982, Gerhard ºi Paul-Hermann Bauder conduc compania aflatã la a treia generaþieBauder. Este o companie condusã de proprietari ºi de aceea nu ne aflãm sub constrângerea maxi-mizãrii profitului pe termen scurt, ci, din contrã, putem sã ne dezvoltãm mai departe, continuu ºi petermen lung, cu obiectivul de a realiza, în toate domeniile, performanþe de vârf.

Astãzi, ne numãrãm, în Europa, printre cei mai importanþi producãtori de sisteme moderne deetanºare, izolaþie ºi înverzirea terasei cu vegetaþie, realizând o cifrã de afaceri anualã de peste 500milioane de Euro. Cei peste 800 de angajaþi se preocupã de clienþii noºtri, un sfert dintre ei asi-gurând consultanþã calificatã la locul “de punere în operã” a produselor.

De remarcat, totodatã, cã suntem prezenþi cu produsele noastre în 13 þãri din Europa.

“Este pentru prima oarã, în isto-ria companiei noastre, când punemîn funcþiune o fabricã Bauder înafara graniþelor Germaniei. Ne-amdecis pentru aceastã locaþiedatoritã poziþiei excepþionale pentruaprovizionarea pieþei de desfacereaustriece, precum ºi a þãrilor est-europene învecinate.

În plus, pentru aceastã locaþie înzona industrialã Bruck West, a contatsprijinul Land-ului Niederösterreichºi marele angajament al tuturorcelor responsabili din echipa de con-ducere a regiunii ºi a comunitãþii.”

Gerhard Bauder

FORMAREA DIN TIMPA ECHIPEI ÎN BRUCK

Pentru a se putea asigura ºi lanoua locaþie standardul înalt decalitate al produselor Bauder, s-ademarat, deja, procesul de angajarea primilor lucrãtori. Pânã la punereaîn funcþiune, la începutul anului2016, toþi angajaþii vor fi ºcolarizaþiºi familiarizaþi cu noile lor atribuþiiîn fabricile Bauder existente.

SELECÞIE STRATEGICÃA LOCAÞIEI AMPLASÃRII

Unul dintre avantajele impor-tante ale amplasãrii în Bruck ander Leitha este legãtura directã laautostrada Est A4 ºi astfel, cãtrecele mai importante pieþe de des-facere din Austria ºi Europa de Est(35 km pânã la Viena, 45 km pânãla Bratislava, 200 km pânã la

Budapesta). În afarã de aceasta,în rafinãria Schwechat, la doar25 km depãrtare, este produsãmateria primã principalã, respectivbitumul.

Lucrãrile de construcþie, înce-pute în septembrie 2014, vor fi fina-lizate în toamna acestui an, urmândca la începutul lui 2016 sã se deastartul producþiei. �


Mausoleul eroilor de la Mãrãºeºtieste amplasat la marginea localitãþiicu acelaºi nume ºi a fost construit peterenul fostei vii a moºierului G.Negropontes. Mausoleul s-a con-struit în perioada 1923 - 1938, dininiþiativa Societãþii Ortodoxe Naþi-onale a Femeilor Române, condusãde Alexandrina Cantacuzino.

În 1921, Georges Ulise Negro-pontes semneazã actul de donaþie aterenului pe care inginerul TiberiuEremia urma sã ridice edificiul.Proiectul a fost câºtigat prin concursºi elaborat ulterior de arhitecþiiGeorge Cristinel ºi Constantin Pom-poniu.

La 6 august 1923 a fost pusã pia-tra de temelie iar în vara anului 1924a început reînhumarea în criptelemausoleului a osemintelor ostaºilorcãzuþi pe câmpul de luptã. În 29august 1924 s-au depus osemintelegeneralului Eremia Grigorescu,comandantul Armatei I-a Române întimpul luptelor de la Mãrãºeºti.

Basoreliefurile exterioare „CupoleiGloriei“ au fost realizate de CornelMedrea ºi Ion Jalea, iar pictura inte-rioarã de pictorul Eduard Sãulescu.

Inaugurarea oficialã s-a fãcut pe18 septembrie 1938, în prezenþaregelui Carol al II-lea.

Sunt consemnate, în documen-taþiile anterioare, o serie de interven-þii pentru protejarea monumentului,în special la umiditate. Mai importantesunt cele din perioada 1973 - 1975,

ale vechii Direcþii a MonumentelorIstorice, din perioada 1982 - 1983ale I.S.L.G.C., care a propus canalulperimetral de ventilare a zidurilor ºiexecutarea unei hidroizolaþii dintablã de plumb între douã straturi depânzã bituminoasã.

În 1982 - 1983, întreprinderea Mar-mura Bucureºti a propus refacereacu granit a pavimentelor degradatedin trahit ºi andezit de Deva. C.P.J.Vrancea a propus, la rândul sãu, ste-muirea cu plumb ºi frânghie gudro-natã a rosturilor verticale dintremoloanele de piatrã. Dupã 1990 s-auîntreprins lucrãri de reparaþii localeale hidroizolaþiei.

În 1988 s-a executat, în vecinã-tatea mausoleului, clãdirea Muzeului

Armelor, pentru a depozita ºi expuneatât o serie de documente legate deevenimentele Primului Rãzboi Mon-dial, cât ºi echipament ºi armamentdin epocã.

Clãdirea mausoleului are o struc-turã din beton armat, care, la momen-tul începerii lucrãrilor, se prezenta încondiþii foarte bune, fisurile apãrutela nivelul zidãriei de cãrãmidã fiindnesemnificative. În zona lumina-toarelor de pe culoarul central erauinfiltraþii ale apelor meteorice dinterase. Pictura din Cupola Glorieiera afectatã serios de infiltraþiile cares-au produs prin ferestrele de lapartea superioarã a cupolei. Acesteferestre au acum ºi rol de ventilare(refulare).

Istorie ºi construcþiiMAUSOLEUL EROILOR DE LA MÃRÃªEªTI

Dumitru BAHAMAT - director DEDAL BAHAMAT Galaþi

Al doilea obiectiv din cadrul proiectului „Drumul de Glorie al Armatei Române în Primul RãzboiMondial” este restaurarea, consolidarea ºi punerea în valoare a clãdirii Mausoleului eroilor de la Mãrãºeºtiºi reamenajarea ºi revitalizarea zonei subordonate acestuia, începând cu parcajul auto, continuând cuMuzeul Armelor ºi terminând cu amenajarea incintei.

Finanþare: Programul operaþional regional Sud-Est REGIO Beneficiar: Unitatea Administrativ Teritorialã a Judeþului Vrancea

Executant: Asocierea - lider: SC DEDAL BAHAMAT SRL,- asociaþi: SC NS CONSART ’96 SRL

SC AG GRUPINSTAL SRLPROIECTANT: Asocierea - SC ABRAL ARTPRODUCT SRL, SC LUDOCRIS SRL

ºi SC INTERGROUP ENGINEERING SRLPerioada derulãrii lucrãrilor: iunie 2009 - noiembrie 2013

Instalaþia electricã de iluminatinterior era total depãºitã. La fel ºiinstalaþia de iluminat exterior cu celedouã vechi reflectoare de iluminatfaþada. Acestea au fost refãcute lastandardele actuale.

Având în vedere condiþiile clima-tice ale zonei, cu diferenþe foartemari între varã ºi iarnã, noapte ºi zi,în situaþii în care, în anumite perioadetoride, temperatura pavimentuluiteraselor mausoleului poate ajungela 60 0C, hidroizolaþiile exterioare, pebazã de bitum, nu au rezistat în timp.S-au constatat zone în care eraurãscoapte, deformate ºi au dislocatplacajele de piatrã (plinte). La nivelulteraselor, în rosturile acestora, dar ºila nivelul placajelor verticale, chiar ºiîn rosturile basoreliefurilor, se puteaobserva o gamã variatã de chituridin diferite perioade în care s-auefectuat mici reparaþii, pe cât deneeficiente pe atât de inestetice.Sub nivelul terasei principale (cota+3,96), prin rosturile moloanelor deandezit erau zone prin care bitumula ieºit din izolãri ºi a pãtat piatra.Piatra de andezit se prezenta bine,însã cu depuneri de licheni pe para-peþi ºi de sãruri în zonele de scurgerea apelor meteorice.

Pavimentul de granit, executat deMarmura Bucureºti în 1983, peterasa de la cota + 6,70, în afara fap-tului cã nu fãcea parte din spiritulconstrucþiei, era fisurat în proporþieînsemnatã din cauza unui montajdefectuos.

Toate cãsuþele de ventilaþie culuminatoare din cãrãmidã de sticlãde pe terasã aveau grile de ventilaþielipsã ºi cãrãmizi de sticlã sparte,deoarece nu au fost de calitate.

La clãdirea Muzeului Armelor fini-sajul exterior din tencuialã pe rabitzmozaicatã era compromis în totali-tate, nerezistând la scurgerea ape-lor, având în vedere faptul cãperetele exterior (anvelopã subformã de trunchi de con) era foarteexpus. Hidroizolaþia de sub aceastãtencuialã era deterioratã. La fel ºihidroizolaþia terasei înclinate careacoperea clãdirea prezenta degra-dãri cu zone de infiltrare a umiditãþii.

Clãdirea nu era încãlzitã ºi nuavea un sistem de iluminare adec-vat. Vitrinele de expunere erau ºi eledepãºite.

Parcajul auto din dale de betonde la intrarea în incintã era în stare

proastã, cu denivelãri, cu multe dalesparte ºi iluminat nepotrivit.

Placajul din marmurã albã alsoclurilor esplanadei de statui (bus-turi ale ofiþerilor ºi subofiþerilor dinperioada primului rãzboi mondial,câte cinci pe fiecare laturã, amena-jate în alveole sãpate în taluzurilelaterale) prezenta desprinderi ºiplãci fisurate.

Deoarece mausoleul are, întrecotele +3,96 ºi +6,70, terase circula-bile gradenate, executate din pavi-mente ºi masive din piatrã lagradene ºi trepte, pentru a mãridurata de viaþã a hidroizolaþiei aces-tora, s-a mers pe principiul teraselorinverse, în care termoizolaþia estemontatã peste hidroizolaþie. S-a luatîn considerare hidroizolaþia exis-tentã, care conþinea un strat de tablãde plumb de 1 mm grosime, astfelîncât nivelul peste care s-a realizatnoua hidroizolaþie sã nu afecteze înniciun fel tabla de plumb. S-a plecatcu repararea (sclivisirea) ºapei deprotecþie a hidroizolaþiei existente,dupã înlãturarea celorlalte straturi.Dupã aceea, ºapa a fost amorsatãcu o soluþie de bitum, peste care s-amontat noua hidroizolaþie, cu mem-branã dublã tip Pluvitec.



Termoizolaþia s-a realizat dinplãci de sticlã celularã, de 4 cmgrosime, montate prin lipire cuadezivi bituminoºi pe hidroizolaþie,astfel încât între plãci sã rãmânãrosturi de scurgere de ≈1 cm. Dupãmontarea stratului de geotextil, s-aexecutat stratul drenant din pietriº,ca pat de montare a dalelor de piatrãde andezit. În felul acesta, s-a rea-lizat un sistem de scurgere rapidã aapelor meteorice, pentru a evitastaþionarea lor ºi îmbibarea ºapei,care, pe perioada de îngheþ, ar fi dusla deformãri ºi desprinderi.

Continuitatea hidroizolaþiei de laperetele etajului, cota +6,77, pânã lascurgerile de la +3,96, a impus des-facerea integralã a pavimentelor, apietrelor gradenelor ºi a treptelormasive de piatrã. Înainte de des-facere s-a numerotat fiecare piatrã.Lucrarea, executatã pe tronsoanelate de 3 - 4 m, de jos pânã sus, cuacoperiº provizoriu de protecþie, apresupus un efort deosebit, cu impli-carea unui numãr mare de muncitoriºi o coordonare precisã. S-a acordato atenþie deosebitã racordãrii hidro-izolaþiei la pereþi, parapeþi ºi la gar-guiele existente din piatrã. Rostuireas-a executat cu mortare speciale, cuconþinut scãzut de alcalii.

Tot pavimentul din dale de granit,montat în 1982 - 1983 pe terasã, afost demontat cu recuperare pentrua fi montat la aleea cãtre muzeu.Acest paviment a fost înlocuit cudale de andezit de culoare gri.

Capacele cu cãrãmidã de sticlãde la cãsuþele-luminator ºi de venti-lare au fost refãcute astfel încât sã

reziste la dilatãrile diferite ale materi-alului ºi la ºocuri mecanice ºi înacelaºi timp, pentru a avea caracte-risticile necesare de impermeabili-tate. La aceste cãsuþe au fostmontate grile de ventilare cu deflexiesimplã.

La interior, una dintre principalelelucrãri a fost spãlarea resturilor dehumã de la tencuiala mozaicatãbuceardatã din zona centralã,chituirea cu material identic ºi hidro-fobizarea acesteia, pentru a pre-întâmpina absorbþia umiditãþii înprofunzime, în special în perioadeleîn care se formeazã condens.

Tencuiala gradenatã în câmpuripãtrate din celelalte zone a fost, deasemenea, spãlatã de humã ºireparatã acolo unde s-au fãcut inter-venþii de injectare. Luminatoareleinterioare, pãtrate sau rotunde, depe culoarul central au fost reparateºi vopsite. S-au înlocuit geamurileornament.

Pardoseala din dale de mozaicde diferite culori a fost restauratã.

În sala Cupola Gloriei de la etaj,cota +6,50, principala lucrare a fostrestaurarea picturii murale, restau-rare executatã cu firme specializateîn domeniu (pictor specialist MCC -Ion Chiriac). Golurile de ventilare dela baza cupolei, prin care a pãtruns,în decursul timpului, umiditatea carea dus la degradarea picturii murale,au fost închise cu tâmplãrie metalicãcu fante de ventilare. Tâmplãria esteprevãzutã cu fantã de colectare aumiditãþii dintre geamuri ºi gãuri deeliminare a acesteia în exterior.

Lucrãrile de reparaþii ºi reamena-jare a muzeului s-au rezumat la:

• Refacerea hidroizolaþiilor exte-rioare ale învelitoarei în terasã ºi depe pereþii înclinaþi;

• Îmbrãcarea pereþilor exteriori înpanouri tip Alucobond;

• Amenajarea centralei termiceproprii pe motorinã ºi a instalaþiei deîncãlzire;

• Iluminarea muzeisticã ºi execu-tarea instalaþiei de alarmã la efracþie;

• Înlocuirea tâmplãriei simplemetalice cu tâmplãrie din aluminiucu geam termopan;

• Izolarea termicã a elementelordin beton (stâlpi, grinzi);

• Înlocuirea pardoselii din parchetuzate cu pardosealã din dale de pia-trã de Baschioi;

• Amenajarea de vitrine în pere-tele curb opus celui cu ferestre;

• Încãlzirea sãlii muzeului cu ven-tiloconvectoare tip casetã, montateîn plafonul suspendat din gips-car-ton, pe care s-au montat ºi barele cucorpuri de iluminat pe lateralele pla-fonului, dupã modul de dispunere avitrinelor de expunere.

S-a montat ecranul LCD pentruredarea filmelor ºi documentelorlegate de luptele din primul rãzboimondial.

Cât priveºte aleile din dale debeton din faþa platformelor mauso-leului, acestea au fost mãrite pentrua rãspunde cerinþelor impuse deevenimentele militare care au loc aici.

Având în vedere complexitarealucrãrilor de la acest obiectiv ºidiversitatea problemelor apãrute peparcursul execuþiei, putem afirma cãfinalizarea lucrãrilor în doar patru anide la începerea lor a însemnat operformanþã. �


Cercetare, dezvoltare, producere ºi vânzareSuntem o societate tânãrã ºi modernã, cu o dinamicã foarte intensã, unul dintre liderii producãtori de

sisteme de reducere a cromatului pentru chimia din domeniul construcþiilor ºi de produse chimice pentrualte aplicaþii industriale.

Creºterea societãþii MIG se datoreazã diversificãrii ariei de produse, precum ºi dezvoltãrii continue ºiaplicãrii în practicã a noilor tehnologii. De exemplu, vopseaua pentru economisirea energiei ºi produselecare promoveazã sãnãtatea, cum ar fi îngrãºãmântul cu microelemente.

În calitate de societate inovatoare high-tech, deþinem patente germane, dar ºi europene.

Societatea MIG pune calitatea vieþii omului pe primul loc. Cu produsele MIG-ESP Interior (ECO certificat)ºi Exterior am reuºit sã fabricãm tavane ºi pereþi care sã reflecte cãldura ºi în acelaºi timp, sã respire.Astfel, se obþine un climat activ, care induce starea de bine. Din exterior, faþadele aratã foarte bine operioadã îndelungatã datoritã rezistenþei mari la UV ºi intemperii, precum ºi faptului cã reflectã lumina.

Vopseaua noastrã asigurã o economie de energie de pânã la 40%, în condiþiile în care permite locatarilorsã se bucure de un climat deosebit de plãcut: vara rãcoare ºi iarna cãldurã plãcutã, uºor de suportat.

Vopseaua MIG Interior/Exterior este recomandatã a fi folositã în mod deosebit în domeniul protecþieiconstrucþiilor monumentale precum ºi în domeniul construcþiilor sociale: spitale (datoritã faptului cãvopselele sunt fãrã miros, camerele se pot folosi imediat dupã aplicare), laboratoare etc.

MIG Material Innovative Gesellschaft mbH introduce criterii noi ºi în agriculturã prin îngrãºãmântul cumicroelemente. Astfel, cresc recoltele ºi în acelaºi timp, contribuie la menþinerea sãnãtãþii consumatorilor.

În cei peste 10 ani de istorie, MIG aservit, cu produsele ºi ideile sale, atâtclienþilor, cât ºi mediului ºi sãnãtãþii omului.Societatea noastrã îºi propune ºi pe viitorîndeplinirea cu succes a unor asemeneaobiective. �


PERSONALITÃÞI ROMÂNEªTIÎN CONSTRUCÞII

Dumitrel FURIª

S-a nãscut la 3 martie 1944, în comuna Afumaþi,judeþul Dolj.

Dupã absolvirea Liceului Fraþii Buzeºti din Craiova(1961), a urmat cursurile Facultãþii de Construcþii Civile ºiIndustriale a Institutului de Construcþii Bucureºti, devenindinginer în anul 1967.

Activitatea tehnicã a început-o în anul 1967, cainginer proiectant la Institutul pentru Planuri, Amenajãri ºiConstrucþii Hidrotehnice, continuând-o ca inginer proiec-tant principal la Institutul pentru Sistematizare, Locuinþe ºiGospodãrire Comunalã, unde a activat pânã în anul1985. În aceastã perioadã, a proiectat ºi urmãritrealizarea a peste 100 de lucrãri de investiþii, în 30 deoraºe din þarã - proiecte care acoperã întreaga gamã delucrãri din sistemele de alimentare cu apã ºi canalizareale oraºelor ºi industriilor.

Dintre lucrãrile cu grad mare de dificultate, menþionãm:chesonul plutitor ºi zidurile de dirijare la priza de apãDunãre pentru Combinatul Siderurgic Galaþi (debit6 m3/sec.), captarea, cu dren de mare adâncime, laTimiºeºti, pentru alimentarea cu apã a oraºului Iaºi (drenla 15 metri adâncime, vizitabil, cu lungime de 5 km), staþiide tratare a apei pentru combinatele chimice Midia-Nãvo-dari, Arad, Sãvineºti, Turnu Mãgurele, Combinatul de apãgrea Turnu Severin; staþii de epurare pentru Iaºi, Arad,Combinatul Chimic Râmnicu Vâlcea, castel de apã(1.000 m3, H = 50 m) la Fabrica de geamuri Buzãu, rezer-voare tampon ºi avarie (2 x 15.000 m3) la CombinatulChimic Arad.

A elaborat proiectele de structurã pentru 14 proiectetip, de interes naþional (studii, proiect tehnic, detalii deexecuþii), dintre care amintim: decantoare suspensionalecu recircularea nãmolului pentru debitele Q = 200; 300;500; 800, 1.000 l/sec.; decantoare cu vitezã ascensionalãvariabilã ºi module lamelare (Q = 500 l/sec.); secþiuni decanale colectoare (toate tipurile ºi dimensiunile); gazome-tre (500 ºi 1.000 m3).

A participat la elaborarea proiectelor de structurã pentrustaþia de tratare ºi epurare a apei la Sanatoriul Al-swani(Libia), fiind ºi reprezentantul ISLGC pentru avizareaproiectului de experþi ai partenerului strãin. De asemenea,a participat, ca expert tehnic, în grupul de experþi românicare au acordat asistenþã tehnicã guvernului algerian înurma seismului de la El-asnam, analizând deficienþele deconcepþie ale sistemului structural utilizat în zonã:fenomenul de stâlp scurt, nivelul de asigurare necesar,interacþiunea cadrelor cu zidãria etc.

Între anii 1985 - 1992, s-a transferat în învãþãmântulsuperior la Catedra de inginerie sanitarã ºi protecþia apelora Facultãþii de Hidrotehnicã din Institutul de ConstrucþiiBucureºti, elaborând, în premierã naþionalã, proiectele destructurã pentru cele mai mari lucrãri de acest gen din þarã

(staþia de epurare Glina a Capitalei: treapta de decantareprimarã cu 16 decantoare radiale cu diametrul de 55 m,precomprimate; treapta de decantare secundarã cu 16decantoare cu diametrul de 65 m, cu pereþi din elementeprefabricate asamblate prin precomprimare; rezervoarepentru fermentarea anaerobã a nãmolului - 10 unitãþi cuvolum de înmagazinare de 8.000 m3 fiecare). Pentru primadatã s-au proiectat în þarã rezervoare de formã ovoidalã,precomprimate pe douã direcþii.

Activitatea didacticã: Din 1980 pânã în anul 1985 apredat cursul de Beton armat (titular prof. dr. ing. Ion Mihai),la Facultatea de Hidrotehnicã.

Între anii 1985 - 1991 a activat ca cercetãtor la Cate-dra de inginerie sanitarã ºi protecþia mediului, îndrumând,totodatã, studenþi la întocmirea proiectelor de diplomã.Începând din anul 1991, a predat cursurile Calculul struc-turilor, Construcþii ºi structuri hidroedilitare, Tehnologialucrãrilor hidroedilitare.

A obþinut, pe bazã de concurs, titlul de profesor universitarîn anul 1999.

În facultate, a îmbinat activitatea didacticã cu cea decercetare-proiectare, fiind responsabil la peste 50 de con-tracte, dintre care menþionãm: Staþia de epurare Glina aoraºului Bucureºti; Experimentarea sistemului ºi materi-alelor de impermeabilizare la decantoarele secundare;Expertizã tehnicã: Reabilitarea decantorului pulsator mo-dulul II - Uzina de apã Târgu Mureº; Expertizã tehnicã:Soluþii tehnice de protecþie ºi izolare la depozitul de nãmoldeshidratat ºi instalaþia de deshidratare nãmol din staþiade epurare Braºov; Expertiza tehnicã a rezervorului de fer-mentare din staþia de epurare a oraºului Târnãveni; Exper-tizã tehnicã a colectorului principal Germani din Brãila;Studiul de fezabilitate pentru staþia de epurare a oraºuluiBrãila; Soluþii cadru pentru asigurarea rezistenþei ºi stabi-litãþii galeriilor sub presiune, pentru transportul apei (bene-ficiar MLPAT - PROED SA); Prevederi privind protecþiaantiseismicã a recipienþilor din beton armat ºi beton pre-comprimat (beneficiar INCERC Bucureºti); Expertizãtehnicã: Analiza capacitãþii portante, consolidarea ºietanºarea aducþiunii NH Crivina - SP Sud; Rezervoarepentru fermentarea anaerobã a nãmolului în soluþii opti-mizate 2 x 2.000 m3 (beneficiar ISLGC); Studii parametriceprivind determinarea stãrii de eforturi în structura recipi-enþilor din acþiunea hidrodinamicã (beneficiar INCERCBucureºti); Studii privind forma optimã a rezervoarelorpentru fermentarea nãmolului din staþiile de epurare (be-neficiar ISLGC); Staþia de epurare Glina - Bucureºti aapelor uzate; Proiect de execuþie: Turn ascensor ºi pasa-rele de legãturã la gospodãria de nãmol; Studii privindanaliza stãrii de eforturi ºi deformaþii în structura rezer-voarelor de fermentare din staþia de epurare Glina -Bucureºti; Faza preliminarã: Definirea presiunilor hidrodi-namice ºi Faza finalã: Stãri de eforturi în structurã.

Activitatea ºtiinþificã: În anul 1979, a obþinut titlulºtiinþific de doctor inginer cu lucrarea Calculul ºi concepþiastructurilor axial simetrice, aplicate în tehnica tratãrii ºiepurãrii apei, luând în considerare rezemarea lor pemediu elastic, în care a studiat: problema comportãrii ºideterminãrii stãrii de eforturi ºi deformaþii în plãcile curbecilindrice supuse acþiunii variaþiilor de temperaturã; pro-blema comportãrii ºi calculul stãrii de eforturi în plãciplane rezemate pe mediu elastic; calculul recipienþilorcilindrici la acþiunea seismicã.

A efectuat numeroase studii ºi cercetãri pe domeniispecifice concepþiei ºi calculului structurilor aplicate întehnica captãrii, tratãrii ºi epurãrii apelor. Toate acesteasunt prezentate în cãrþi, articole, comunicãri ºtiinþifice,publicate în þarã ºi strãinãtate, dintre care menþionãm:Dinamica plãcilor plane ºi curbe, Ed. CONSPRESS, 2000(coautor) - o carte de excepþie în domeniu, cu contribuþiioriginale; Calculul structurilor pentru transportul apei, Ed.CONSPRESS, 2005 (coautor). În carte este analizatãcomportarea ºi calculul conductelor flexibile din materialecompozite, precum ºi modelele de calcul ale tuturor sis-temelor structurale pentru transportul apei (stabilirea ca-tegoriei de comportare a conductelor; modele de calculpentru conducte rigide, semirigide ºi flexibile; definireastãrii de eforturi ºi deformaþii, luând în considerare maimulte modele de interacþiune structuralã - masiv depãmânt ºi diverse alcãtuiri structurale; criteriile de dimen-sionare ºi verificare atât pentru structuri rigide cât ºi pen-tru structuri flexibile); Analiza stãrii de eforturi ºi deformaþiiîn plãcile curbe cilindrice, circulare acþionate de un câmptermic staþionar oarecare, Buletinul ªtiinþific UTCB, Anul

XLIII, nr. 4/2000; Determinarea suprapresiunii hidrodi-namice în lichidele cu nivel liber înmagazinate în rezer-voare de formã cilindricã ºi paralelipipedicã, SimpozionINCERC, Bucureºti, 1994 (coautor).

În afara acestor realizãri de excepþie, dr. ing. DumitrelFuriº are meritul de a fi pus bazele Direcþiei de protecþieantiseismicã din Ministerul Lucrãrilor Publice ºi Amena-jãrii Teritoriului, deþinând ºi funcþia de director general.

Prin realizãrile sale (în special la Staþia de epurare dela Glina a municipiului Bucureºti - proiecte de structuri înpremierã naþionalã), calitatea de pedagog desãvârºit ºiautor al celor douã cãrþi de excepþie menþionate, prof.Dumitrel Furiº se înscrie printre cele mai de seamã per-sonalitãþi ale ºtiinþei ºi tehnicii din România.

În betonul precomprimat, prof. dr. ing. Dumitrel Furiº ºiing. Mircea Creþu sunt printre cei mai de seamã specialiºtidin þarã.

Inteligent, cult, perseverent, raþional în gândire, cumultã intuiþie ºi cu reale cunoºtinþe tehnico - ºtiinþifice.Un novator prin excelenþã!

De remarcat capacitatea sa de a-ºi asuma riscul con-trolat în conceperea unor noi tipuri de structuri, ca ºicapacitatea de analizã ºi de sintezã, proprie oamenilor deseamã. Prin realizarea staþiei de epurare de la Glina, s-aînscris, încã din viaþã, în istoria constructorilor români.

Deosebit de modest, comparativ cu rezultatele obþinute,onest, generos, altruist, oricând dispus sã acorde ajutorprofesional colaboratorilor.

Acesta este inginerul, profesorul ºi omul de ºtiinþãDumitrel Furiº, ale cãrui fapte (pe teren sau hârtie) îl onoreazãpe deplin, ºi pe care m-am bucurat sã-l inserez în carte.

(Din vol. Peronalitãþi româneºti în construcþii -autor Hristache Popescu)


Istoria localitãþii Ruginoasa este legatã, vreme de unsecol ºi jumãtate, de una dintre marile familii aristocraticemoldoveneºti, familia Sturdza. Aceastã familie astãpânit, la sfârºitul secolului al XVII-lea [1], pentru operioadã de cinci generaþii, moºia Ruginoasa.

Documentele menþioneazã existenþa la Ruginoasa aunui conac ºi a unei biserici, conac ce respecta formelearhitecturii vernaculare, cu pivniþa din piatrã, cu elevaþiedin lemn ºi paiantã (sau cãrãmidã). „Clãdirea principalã eraconstruitã în mijlocul unei incinte rectangulare, realizatãdin zid de piatrã; în incintã se aflau grajdurile ºi camerelepentru servitori, corpul de gardã, intrarea strãjuitã de unturn cu poartã mare, biserica (sau capela).“ [2].

Sãndulache Alexandru Sturdza, boier cu idei progre-siste ºi mare cãrturar, catalogat printre cei mai mari 15boieri importanþi dintre care se putea alege domnitorul[3], a construit la Ruginoasa un palat în stil neoclasic, oclãdire dreptunghiularã, cu un salon oval, în stil occiden-tal, conform epocii [4], a cãrei imagine nu s-a pãstrat.Modelul pentru acest edificiu (neoclasic) a fost PalatulDomnesc al lui Alexandru Moruzi, construit între 1803 ºi1806 pe locul Curþii Domneºti din Iaºi (astãzi pe acest loceste Palatul Culturii). Proiectul Palatului Domnesc a fostconceput de arhitectul Johann Freiwald ºi tot Freiwaldva realiza ºi Ruginoasa.

Dupã 1811 - 1813 se construiesc zidul de incintã dinpiatrã, poarta de cetate, anexele, grajdurile, locuinþelepentru slujitori ºi se amenajeazã, în stil neoclasic, unparc de 15 ha ºi pârâul Dumbrãviþa, realizându-se un lacînconjurat de sãlcii pletoase [7].

Poarta principalã de acces a fost realizatã în stil neo-clasic în 1813, odatã cu zidul care înconjura perimetralpalatul „nu pentru apãrare ci ca element de ornament, înconcordanþã cu atmosfera arhaicã ...“ [8], dar careoferea o imagine de fortãreaþã medievalã.

Fiul lui Sãndulache Sturdza (Costache), aghiotant ºi,ulterior, ministru al domnului Mihail Sturdza [9] se mutãla Ruginoasa ºi între 1845 ºi 1855 reface palatul în stilneogotic [10]. Reamenajarea palatului în stil neogotic adurat pânã în 1855 ºi s-a realizat conform proiectuluiarhitectului german Johann Brandel [11].

Cari Zergiebel a construit trei scãri interioare ºi areparat uºile interioare, Gheorghe Boboc ºi loan Alexandru

au realizat sobele, iar P. A. Flan, în1855, zugrãvelile ºi vopsitoria. Hein-rich Brach reface pardoselile de lemnîn toate încãperile.

Forma constructivã a vechiuluipalat a fost pãstratã cu parter ºi etaj,tâmplãria realizându-se în arc frânt.S-au construit terase largi, cu accespe trei laturi, balcoane cu console ºifaþade decorate. Clãdirea era marcatãde patru turnuleþe construite pe celepatru colþuri realizate în stil gotic, iaracoperiºul, de o corniºã proeminentã.

Citind rândurile care urmeazã vom cunoaºte unele elemente interesante privind evoluþia în timp, recu-perarea ºi modernizarea unor monumente, care definesc istoria unei clãdiri reprezentative din þara noastrã.

Pentru reeditarea construcþiei originale, toþi cei care concurã la un asemenea demers trebuie sãcunoascã, neapãrat, începuturile, ºi apoi evoluþia din punct de vedere arhitectural ºi constructiv a lucrãriirespective. Iatã un exemplu, avut în vedere, la Palatul Sturdza-Cuza Ruginoasa.

Istorie ºi construcþiiPALATUL STURDZA-CUZA RUGINOASA

Beneficiar: Complexul Muzeal Naþional „Moldova” IaºiAntreprenor: SC IASICON SA, Iaºi

Proiectant general: IMPEX ROMCATEL CERCETARE PROIECTARE SA, Iaºi

Foto 1: Palatul Sturdza-Cuza Ruginoasa,imagine a palatului construit de Costache Sturdza [6]

Viorica FRUNZÃ - manager SC IMPEX ROMCATEL CERCETARE PROIECTARE SA

Foto 2: Palatul Sturdza-Cuza. Vedere faþada poste-rioarã ºi cea lateralã de SUD dupã lucrãrile derestaurare (arhiva personalã, noiembrie 2010)

Foto 3: Palatul Sturdza-Cuza. Vedere deansamblu dupã lucrãrile de restaurare (arhiva

personalã, noiembrie 2010)


Ornamentele interioare ºi exte-rioare erau simple ºi elegante, iarconsolele erau decorate cu elementecompozite sau în acoladã. Scara prin-cipalã era din lemn, cu baluºtri dinlemn ºi metal, ornamentatã cu ele-mente decorative din fier forjat ºi cumânã curentã sculptatã. Aceeaºiscarã, realizatã în 1855, o putemadmira ºi astãzi, fiind refãcutã încadrul lucrãrilor de consolidare din1978, dupã distrugerile suferite în celde-al doilea rãzboi mondial.

La lucrãrile de reabilitare execu-tate între 2008 ºi 2010 s-au refãcutornamentele dispãrute, folosind, ca model, un singurornament care a rezistat vremurilor.

Niciuna dintre sobele de teracotã smãlþuitã din palat(confirmat prin prezenþa coºurilor de fum) nu s-a pãstrat.

În 1862 palatul Sturdza din Ruginoasa, pãrãsit ºi ipote-cat, este cumpãrat de principele Alexandru Ioan Cuza.Soþia sa, Elena Cuza, se ocupã de reparaþiile necesare,amenajeazã camerele ºi cumpãrã mobilierul [12] [13].

În 2007 palatul Ruginoasa era o clãdire completumedã, din cauza infiltraþiilor de capilaritate a apelorfreatice, a lipsei oricãrui sistem de protecþie a fundaþiilor,a lipsei trotuarelor ºi rigolelor, dar ºi din cauza apelorpluviale ºi a lipsei sistemelor de captare a acestora.Din cauza umiditãþii au apãrut ºi degradãri ale structuriide rezistenþã ºi acoperiºului.

Proiectul de restaurare a cuprins refacerea structuriide rezistenþã, prin înlocuirea cãrãmizilor deteriorate cucãrãmizi noi ºi prin injectarea fisurilor cu lapte de cimentºi cãmãºuiri locale. S-au decopertat fundaþiile ºi s-auexecutat lucrãri de hidroizolaþie, care au însemnat ten-cuirea cu substanþe hidrofobe ºi injectãri cu aceleaºimateriale cu proprietãþi deosebite, materiale agreate deMinisterul Culturii, ceea ce a permis eliminarea completãa apei din ziduri ºi protejarea lor ulterioarã. S-a realizatºi un sistem perimetral de drenuri, pentru captareaapelor ºi protejarea palatului de orice sursã de umiditate.

S-a refãcut scara exterioarã de acces folosindu-semarmurã cu o venaturã discretã, creându-i palatului monu-mentalitatea de altãdatã.

Cele mai laborioase lucrãri au fost acelea de refacerea ornamentelor care nu mai existau atât din cauza bom-bardamentului, cât ºi a faptului cã restaurarea din anul1970 nu a avut în vedere refacerea lor. S-au executatreplici, care au respectat singurul element ornamentalpãstrat în palat.

S-a sistematizat parcul, refãcându-se infrastructura,aleile ºi trotuarele, plantându-se plante ornamentale dis-crete ºi elegante, ceea ce i-a redat palatului imaginea deansamblu din 1855.

Un iluminat ornamental ºi perimetral, un acces ele-gant, printr-o poartã neoclasicã ºi un zid fortãreaþãrestaurat i-au redat farmecul de altãdatã.

Lucrãrile executate au respectat principiile ºi tehnicilede restaurare recomandate de specialiºti. S-a reuºit, înfinal, un palat reconstituit dupã aprofundate studii istoriceºi tehnice, printr-o muncã laborioasã care i-a adus resta-uratorului o satisfacþie specialã, deoarece toate activitã-þile s-au finalizat într-o imagine de basm la recepþia lucrãrii.

Execuþia lucrãrilor a fost riguros controlatã ºi supra-vegheatã, constructorul, SC IASICON SA, respectândstudiile aprofundate ºi proiectul pe baza cãruia s-au exe-cutat lucrãrile.

[1] ION NECULCE – Letopiseþul Þãrii Moldovei, în Opere, Bucureºti,Editura Minerva, 1982;

[2] CORINA NICOLESCU – Case, conace ºi palate vechi româneºti,Editura Meridiane, Bucureºti, 1979;

[3] Memoriile principelui Nicolae ªuþu, mare logofãt al Moldovei (1798-1871), ediþie de Georgeta Penelea Filitti, Bucureºti, Editura FundaþieiCulturale Române, 1997, p. 138;

[4] ADRIAN MACOVEI - Unele precizãri privitoare la palatul de laRuginoasa, AIIAI, XI, 1974. p. 282, Boris Crãciun considera în monografiaRuginoasei cã palatul neogotic a fost construit la 1812;

[5] SORIN IFTIMI - Palatul Culturii din Iaºi, o retrospectivã istoricã, vol.Patrimoniul naþional ºi modernizarea în societatea româneascã, EdituraJunimea, 2009, p. 262;

[6] NARCIS DORIN ION – Reºedinþe ºi familii aristrocrate din România,Editura Institutul Cultural Român, Bucureºti, 2007, p. 252;

[7] MARIA HUMINIC TECLEAN - Prima organizare muzeisticã a pala-tului domnesc Al. I. Cuza de la Ruginoasa, Iaºi XVI-XV-1983-1984, p. 8;

[8] BORIS CRÃCIUN - Ruginoasa (monografie), editatã de CasaJudeþeanã a Creaþiei Populare, Iaºi, 1969, p. 24;

[9] GEORGE SION - Suvenire contimporane, ed. II, Editura Mentor,Bucureºti, 2000, p. 323; Alexandru A. C. Sturdza,Régne de Michel Sturdza, prince regnant de Mol-davie (1834-1849), Paris, 1907, p. 44;

[10] GEORGE SION – op. cit., p. 336;[11] NICOLAE STOICESCU - Repertoriul

bibliografic al localitãþilor ºi monumentele medie-vale din Moldova, Editura Academiei, Bucureºti,1974, p. 730, 739, nota 75;

[12] P. MAZAROZ RIBAILLIER - “Commandede son Altesse, la Princesse Alexandre Couza,pour être exediée à sa Rézidence de Roujinoasa”în valoare de 60.000 de franci;

[13] Inventarul doamnei Elena Cuza din 1856“Inventaire de tous les meubles et autres objets setrouvannd dans le palais de Rondzinoassa”. �

Foto 4: Palatul Sturdza-Cuza. Imagine din parccu alei dupã lucrãrile de restaurare(arhiva personalã, noiembrie 2010)

Foto 6: Palatul Sturdza-Cuza. Alee acces palat,poarta principalã dupã lucrãrile de restaurare

(arhiva personalã, noiembrie 2010)

Foto 6: Palatul Sturdza-Cuza. Salonul de primireetajul I dupã lucrãrile de restaurare(arhiva personalã, noiembrie 2010)

Foto 7: Palatul Sturdza-Cuza. Scarã de accesvedere etaj I dupã lucrãrile de restaurare (arhiva

personalã, noiembrie 2010)

„Revista Construcþiilor“ este o publicaþie lunarã care se

distribuie gratuit, prin poºtã, la câteva mii dintre cele mai impor-

tante societãþi de: proiectare ºi arhitecturã, construcþii, fabri-

caþie, import, distribuþie ºi comercializare de materiale,

instalaþii, scule ºi utilaje pentru construcþii, beneficiari de

investiþii, instituþii centrale (Parlament, ministere, Compania de

investiþii, Compania de autostrãzi ºi drumuri naþionale,

Inspectoratul de Stat în Construcþii, Camera de Comerþ a

României etc.) aflate în baza noastrã de date.

În fiecare numãr al revistei sunt

publicate: prezentãri de materiale ºi

tehnologii noi, studii tehnice de

specialitate pe diverse teme, intervi-

uri, comentarii ºi anchete având ca

temã problemele cu care se con-

fruntã societãþile implicate în

aceastã activitate, reportaje de la

evenimentele legate de activitatea

de construcþii, prezentãri de firme,

informaþii de la patronate ºi asoci-

aþiile profesionale, sfaturi econom-

ice ºi juridice etc.

Încercãm sã facilitãm, în acest

mod, un schimb de informaþii ºi opinii

cât mai complet între toþi cei implicaþi

în activitatea de construcþii.

Director Ionel CRISTEA0729.938.9660722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE0730.593.2600722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE0723.338.493

Tehnoredactor Cezar IACOB0737.231.946

Publicitate Elias GAZA0723.185.170

Colaboratori

arh. Eliodor Popaing. ªtefan Ciosprof. univ. dr. ing. Anghel Stanciuprof. univ. dr. ing. Irina Lunguasist. univ. dr. ing. Mircea Aniculãesidr. ing. Victor Popaprof. univ. dr. ing. Ludovic Kopenetzprof. univ. dr. ing. Alexandru Cãtãrigprof. univ. dr. ing. Dan Dubinãprof. univ. dr. ing. Florea Dinu

R e d a c þ i a

013935 – Bucureºti, Sector 1Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15www.revistaconstructiilor.eu

Tel.: 031.405.53.82Fax: 031.405.53.83Mobil: 0723.297.922

0722.581.712E-mail: [email protected]

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori repre-zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºiasumã responsabilitatea pentru ele.

Editor:STAR PRES EDIT SRL

J/40/15589/2004CF: RO16799584

Marcã înregistratã la OSIM

Nr. 66161

ISSN 1841-1290

Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74

www.revistaconstructiilor.eu

A d r e s a r e d a c þ i e i

Caracteristici:� Tiraj: 6.000 de exemplare� Frecvenþa de apariþie:

- lunarã� Aria de acoperire: România� Format: 210 mm x 282 mm� Culori: integral color� Suport:

- DCM 90 g/mp în interior- DCL 170 g/mp la coperte

Scaneazã codul QRºi citeºte online, gratuit,Revista Construcþiilor

Talon pentru abonament„Revista Construcþiilor“

Am fãcut un abonament la „Revista Construcþiilor“ pentru ......... numere, începând cunumãrul .................. .

�� 11 numere - 150,00 lei + 36 lei (TVA) = 186 lei

Nume ........................................................................................................................................Adresa .........................................................................................................................................................................................................................................................................................

persoanã fizicã �� persoanã juridicã ��Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................

Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (ordin de platã) nr. ..............................................................................................................................................în conturile: RO35BTRL04101202812376XX – Banca TRANSILVANIA - Lipscani.

RO21TREZ7015069XXX005351 – Trezoreria Sector 1.

Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi,împreunã cu copia chitanþei (ordinului) de platã a abonamentului,prin fax la 021. 232.14.47, prin e-mail la [email protected] prin poºtã la SC Star Pres Edit SRL - „Revista Construcþiilor“,013935 – Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16, bl. XXI/8, sc. B, et. 1, ap.15, Sector 1, Bucureºti.

* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.

RC Martie 2015 – pdf

Documents

Transcript of RC Martie 2015 – pdf