CONTEXT, CAUZE, DESFĂŞURARE, CONSECINŢE

Redeschiderea “ Problemei orientale” mişcarea de eliberare a popoarelor din

Balcani – răscoale antiotomane;Rusia s-a autoproclamat protectoarea slavilor

din Balcani;Imperiul Otoman a promulgat o nouă

Constituţie în care România avea statut de provincie privilegiată;

Au loc tratative pentru trecerea trupelor ruseşti prin România.

Obligaţia Rusiei de a respecta integritatea teritorială a României şi drepturile statului român;Dreptul armatelor ţariste de a tranzita teritoriul României, cu obligaţia de a suporta cheltuielile;Traseul trupelor ruse era stabilit în detaliu, pentru a ocoli capitala.

Proclamarea independenţeiStare de război între Imperiul Otoman şi

România, datorită bombardării oraşelor de pe malul românesc al Dunării şi, în replică, a Vidinului;

9 mai 1877-proclamarea independenţei prin discursul ministrului de externe al României, Mihail Kogălniceanu, în Camera Deputaţilor: “Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare.”

10 mai 1877-proclamarea independenţei în Senat.

PERSONALITĂŢIMihail Kogălniceanu

Regele Carol I

Rusia a respins propunerea României de a participa militar în războiul contra Imperiului Otoman, dar datorită respingerii atacurilor ruse la Plevna, Marele Duce Nicolae, comandantul armatei ruse, a solicitat prin telegrama din 19/31 iulie 1877sprijin militar;Principalele confruntări au avut loc la:•Rahova (noiembrie 1877);•Plevna (noiembrie 1877) – Carol I a fost comandantul armatelor româno-ruse; armata română s-a remarcat în mod deosebit, obţinând victorii în faţa turcilor;•Smârdan(ianuarie 1878);•Vidin(februrie 1878).

Recunoaşterea independenţeiTratatul de la San Stefano (19 februarie 1878)

A fost semnat de Imperiul Otoman şi Rusia, România nefiind acceptată la tratative;

Se recunoştea independenţa României; Dobrogea revenea Rusiei, care îşi rezerva

dreptul să o schimbe cu cele 3 judeţe din sudul Basarabiei, teritoriu care revenise Moldovei în urma Congresului de la Paris din 1856.

Nemulţumirea României şi a marilor puteri europene.

Delegaţia română a fost condusă de primul-ministru, Ion C. Brătianu şi de ministrul de externe, Mihail Kogălniceanu.

Prevederi:• Recunoştea independenţa României,

condiţionată de modificarea art. 7 din Constituţie;

• România ceda Rusiei sudul Basarabiei (judetele Cahul, Ismail şi Bolgrad)şi primea Dobrogea, Delta Dunării şi Insula Şerpilor.

Consecinţe pentru România:

Unirea Dobrogei (inclusiv Delta Dunării şi Insula Şerpilor);

Proclamarea regatului în 1881;Înrăutăţirea relaţiilor cu Rusia, care

ameninţase cu ocuparea armată dacă România refuza schimbul teritorial, încălcând, astfel, convenţia;

Afirmarea statului român pe plan internaţional ca un stat de sine stătător.