L,"*za-\-ffi'"i .-aj'-,4( t' =-'/' "*-Y'--:-V- *--/gwre&*#

RAzBor gr

{-ffi}fi1 ,r""1*'!>lH..-j

PACT

TOLSTOI

Lev Tolstoi

RAZBOT $r PACETiaducere din limba rusl

Ion Frunzetti, N. Parocescu

Prefati deSorina Blltrnescu

VOLUMUL

I

PARTEA INTII

I

- EH BIEN, MON PRINCE, GAnes et Lucques ne sont plus que desap,tnage5 des mogii de la famille Buonaparte. Non, je vous priviens que sivous ne me dites pas que nous avons la guerre, si vous v\us permettez encorede.pallier toyles les infamies, toutes les atrocitds de cet Aitichrist (ma pa-r2le, j'y crois) - je ne vous connais plus, vous n'ttes plus mon ami, iousn'Ates plus robul meu credincios, comme vous dites.r bar, mai intii, bunlseara, buni searal Ie vois que je vous fais peur.z Ia te rog loc ai sI stdmpufin de vorbd.

Cu aceste cuvinte il intimpina in iulie 1805 bine cunoscuta AnnaPavlovna Scherer, doamna de onoare gi confidenta impiritesei MariaFeodorovna, pe marele demnitar prinful Vasili, sosit cel dintii la seratape care ea o didea. Anna Pavlovna tugea de citeva ztle: avea gripd, duphcum spunea ea ("gripd" era pe atunci un termen nou, folosit numai depulini lume). in invitaliile trimise de dimineali printr-un lacheu inlivrea ropie scrisese pentru tofi, ftrd deosebire:

"Si vous n'avez rien de mieux h faire,M.Ie comte (sau mon prince), etsi la perspective de passer la soir€e chez une pauvre malade ne vous effrayepas trop, je serai charmde de vous voir chez moi entre 7 et i0 heures. AinetteScherer."3

Dieu, quelle virulente sortiela exclami prinful intrind, {bri si paricitugi de pulin intimidat de o asemenea primire, cu o expresie seninepe obrazul itrtire|, sigur de sine in strilucitoarea lui uniforml de curtean,

t Et bit"trt-Frc*ova gi Lucea nu mai sint altceva decit nigte domenii, nigte mo'll ale familiei Bona-parte. SA $tii, te Previn cd dac{ nici acum nu-mi spui ci o sd Fre rizboi, dacd tot mai indriznegti si iei inugor toate infamiile, toate atrocititile acestui Antichrist (ziu, cred ci e un Antichrist) - nu te mai cunosc,nu mai egti prietenul meu, nu mai egti robul meu credincios, cum i1i plae si spui.

2 Ved cd te-am llcut s.1 te speriide mine.3 Dacd n-ave1i altceva mai bun de fbcut, Domnule conte (sau prinle) 5i dacd perspectiva de a vi petrece

seara cu o biati bolnavi nu vi sperie prea tare, voi fi incintati se vtr vid la nine lntre orele 7 5i 10.Annette Scherer.

4 Dumnereule, ce izbucnire lnversunatd!

2l

cu fireturi, cu decoralii pe piept, pantofi 9i ciorapi de mdtase.Vorbea franceza aleasd, in care bunicii nogtri nu numai ci se

exprimau, dar in care gi gindeau, qi o rostea cu acele intonalii molcome,cu nuante de condescendenti, caracteristice oamenilor cu vaz6,imbetrinifi pe lingi Curte gi in inalta societate. Piqi spre Anna Pavlovna,ii sdruti mina, i$i intinse chelia parfumati pi lucioasd ca si i-o sirute,apoi se agezi tacticos pe canapea.

- Avant tout, dites-moi comment vous allez, chire amie?r Linigtegte-mI, rosti el ftri si-6i schimbe tonul, care, sub etichetl 9i qompasiune,ascundea indiferenli gi chiar ironie.

- Cum poii fi sAnatos... cind sufletegte nu faci decit si te zbuciumi?E oare cu putinld ca un om simtitor si rimini nepisitor in zilele noastre?zise Anna Pavlovna. Rimii, sper, toati seara la mine, nu?

- Dar recep{ia ambasadorului Angliei? Azi e miercuri! Tiebuie s6 facact de prezenfi, rispunse prin1ul. Va trece fiici-mea pe-aici ca slL mi ia.

- Credeam cd. recepfia de astizi s-a aminat. le vous auoue que toutesces fAtes et tous ces feux d'artifice commencent d deve:nir insipides.z

-Dacd s-ar fi gtiut ci doregti aceasta, receplia ar fi fost aminatd, rostiprinful ca un automat, spunind din obignuin{i lucruri pe care nici micarn-avea pretenlia si le creadi cineva.

- Ne me tourmentez pas. Eh bien, qu'a-t-on dtcidt par rapport d laddptche de Novosilzoff Vous savez tout.3

- Cum si-1i spun? rispunse printul pe un ton rece gi plictisit. Qu'a-t-on ddcidi? On a ddcidi que Buonaparte a brAk ses yaisseaux et je croisque nous sommes en train de brhler les nbtres.a

Prinlul Vasili vorbea totdeauna alene, cum rostesc actorii un rol dintr-o piesi invechittr. Anna Pavlovna Sherer, dimpotrivi, in ciuda celorpatruzeci de ani ai sii, era plinl de vioiciune gi de elan.

De altfel, iqi datora faima ei ln societate pasiunii cu care discutaintotdeauna; uneori trebuia sd pari entuziasti chiar cind nu era dispusdla asta, pentru a nu ingela agteptlrile celor care o cuno$teau. Zimbetulrelinut ce flutura necontenit pe fafa Annei Pavlovna, degi nepotrivit cutrislturile ei de femeie trecuti, arita, intocmai ca la copiii risfblali,congtiin{a limpede a acestui cusur plin de farmec, de care ea nu voia,nu putea gi nici nu gisea cu cale si se dezbare.

ln toiui acestei discutii politice, Anna Pavlovna se infldcdr5.

- Ah, nu-mi vorbi de Austria! Poate nu infeleg eu nimica, dar Aus-tria n-a dorit niciodati gi nu doregte niciazi rizboiul. Ea ne trideazi.t tn** d. *", rprne-mi cum te simfi, scumpi prieteni?2 i1i mirturisesc cd toate aceste serberi gi toate aceste focuri de artificii inep sl devind plictisitoare.3 Nu mi chinui. Da! ia spune-mi, la ce concluzie s a ajuns in leglturd cu telegrama lui Novosillov?

Dumneata le stii pe toate.1 La ce concluzie s-a ajuns? la concluzia ci Bonaparte gi.a tAiat toate punfile qi cred ci 9i noi sintem pe

cale de a ni le tiia pe ale noastre.

22

Rusia, ea singuri, trebuie slL fie salvatoarea Europei! BineflciLtorul nostrucunoaste inalta sa chemare gi-i va fi credincios. E singurul lucru in care

cred! Bunului gi minunatului nostru suveran li revine aceSt mire! rol iniume; $i el e aqa de virtuos gi de mirinimos, incit Dumnezeu nu-l va

pirisi gi-l va ajuta si-9i implineasciL menirea de a stnivi hidra revoluliei'intruchipati de acest ucigag 9i scelerat, gi care in clipa de fatl e 5i maiinspiimintitoare. Noi va trebui sl riscumpird'm, singuri, singele celuinevinovat. in cine, mi rog, ne putem pune nidejdea?... Anglia, cu spiritulei negustoresc, nu va infelege, $i, de altfel, nici nu e in stare si inleleagitoati mirelia sufleteascb a impiratului Alexandru. Ea a refuzat siplriseascd Malta. Vrea si giseascl, cautl, un gind ascuns in actiunilenoastre. Ce i-au rispuns ei lui Novosillov?". Nimic' N-au infeles 9i nupot inlelege spiritul de abnegalie al impiratului nostru, care nu vrea

nimic pentru el insugi $i vrea totul pentru binele omenirii. $i ce-au

ftgidui1, mi rog? Nimic. Dar nici cit au ftgiduit n-au si fac6! Iar Prusia,

ea-a gi declarat ci Bonaparte e de neinvins 9i ci Europa intreagi n-are

nici o putere in fa{a lui... Eu nu cred nici o vorbi din tot ce lndruglHardenberg, gi nici Haugwitz. Cene fameuse neutraliti prussienne,

9e n'9st

qu'un piAge:t Nu cred decit in Dumnezeu 9i in destinul sublim al iubituluinostru lmpirat. El va salva Europa!...

Se opri deodatiL, 9i pe chipul ei se ivi un zimbet de ironie la adresa

propriei sale infl lciriri.- - Sint incredinlat, zise prinlul zimbind, ch dac| in locul simpaticului

nostru Wintzengerode ai fi fost trimisi dumneata, ai fi smulsconsimllmintul rJgelui prusac. Egti atit de elocvent5! lmi dai un ceai?

- Numaidecit. A propos, adiugl ea, domolindu-se iar69i, voi avea

astlzi la mine doi oameni deosebit de interesanti, le vicomte de

Mortemart, iI est altit aux Montmorency par les Rohan*, una din cele maibune familii ale Franlei. Este unul din emigranlii de seami, dintre cei

autentici. $i apoi, I'abbt Morio...3, il cuno$ti? E un spirit profund. $tiic-a fost primit de suveran?...

- A! Voi fi foarte fericit si-l cunosc, zise prinlul' Dar spune-mi,adiugi el, ca $i cum gi-ar fi adus intimpldtor aminte de un lucru ftrinici o insemnitate, cind de fapt intrebarea aceasta era principalul scop

al vizitei sale, e adevirat cL I'impbratrice-mDrd doregte numirea baronuluiFunke in postul de prim-secretar al ambasadei din Viena? C'est un pauvre

sire, ce biron, d ce qu'il parait.s Prinful Vasili rivnea si-;i vadi fiul inpostul acesta, in care altii stiruiau, prin impiriteasa Maria Feodorovna,

si-l numeascl pe baron.

t F"ta"**tal*te prusace nu e decit o cursi.2 Apropo... Vicontele Mortemart, inrudit cu familia Montmorency Prin Rohani...

3 ...abatele Morio...a ...impirdteasa-mami...5 E un biet nerclnic, baronul, pe clt se pare.

23

Anna Pavlovna igi ascunse ochii sub pleoapele lisate in jos in semnci nici ea, nici altcineva, oricine ar fi, nu e in misuri si judece un lucrucare ii convine sau ii e pe plac impirdtesei.

- Monsieur le baron de Funke a 6td recommandd a I'impdratrice-mirepar

^sa soeurt, atit igi ingidui ea si rispundd, cu glas mohorit gi rece.

in clipa cind rosti numele impiritesei, chipul Annei pavlovna cipitio expresie de sincer 5i adinc devotament gi respect, imbinat cu o trislelecare i se citea pe fali de fiecare dati cind aducea vorba despre inalta eiprotecto-are. Mai spuse cd majestatea-sa a binevoit sd arate beaucoupd'estimd baronului Funke gi din nou privirea i se invilui intr-un nourde tristefe.

Prin{ul td.cu, nepisitor. Anna Pavlovna, cu prezenta de spirit gi cuindeminarea ei de femeie gi de curteani, care-i erau caracterisiice, vrindsi-l qi inlepe pufin pe prin{ pentru cutezanta de a fi vorbit astfel pe seamaunei persoane recomandate impiritesei gi, in acelagi timp, si-l 9iconsoleze, schimbi vorba:

- Mais, d propos de votre familles, zise ea. $tii ci fiica dumitale, decind a inceput si iasd in lume,fait les dilices de tout Ie monde. On la trouvebelle comme le jour.a

Pringl se inclind in semn de respect gi recunogtinfi.- Adeseori md gindesc, continui Anna Pavlovna dupi o clipi de

ticere, apropiindu-se cu scaunul de prin{ gi zimbindu-i cu prietenie, cagi cum prin asta ar fi vrut si arate ci disculia cu subiect politic ai mondenera-incheiati gi cd puteau trece la chestiuni familiale, ml gindesc cit denedrept e impdrlit citeodati norocul in viafi. De ce 1i-a ddruit soartadoi copii atit de buni (nu vorbesc de Anatol, fiul dumitale cel mic, pecare nu-l iubesc, hotlri ea, fbri drept de apel, ridicind din sprinceni),doi copii atit de adorabili? Iar dumneata, ia drept vorbind, ifpreluieStimai pufin decit oricine qi de aceea nici nu e;ti vrednic de ei!

$i pe chip li apiru nelipsitul zimbet entuziast.- Que voulez-vous? Lavater aurait dit que je n'ai pas la bosse de la

paternitA s, spuse prinlui.- Lasi glumal Aveam de gind sd, stau de vorbd cu dumneata cu toati

seriozitatea. $tii, sint nemullumitl de fiul dumitale cel mic. intre noi fiespus (fa1a ei lui din nou o expresie de intristare), s-a vorbit despre dlnsulla majestatea-sa gi ai fost compitimit...

Prinlul Vasili nu rdspunse, dar ea agtepta ticuti, privindu-l cu lnfeles.El se posomori.

t D.-""1 b*r" F-ke a fost recomandat lmpAritesei-mame de cdtre sora sa...2 ...multa pre1uire...3 Dar, apropo de familia dumitale...a incinti toati societatea. Tofi o g{sesc frumoasi ca lumina zilei.5 Ce si-i faci! Lavater ar fi spus cd n-am bosa paternitilii...

24

- Ce pot sd' fac? vorbi el in cele din urmi. $tii doar ci am frcut Pentrueducalialor tot ce poate face un tati, dar amindoi au iegit des imbtcilest.Ippolit, la urma urmei, e un prost linigtit, iar Anatol un prostneistimpirat. Asta-i toati deosebirea, zise el 9i zimbi mai afectat 9i mainefiresc ca de obicei, din care pricini zbirciturile adincite in jurul guriiii dlduri o expresie antipatici, neagteptati, de vulgaritate'

- Mdi intreb de ce le mai di Dumnezeu copii unor oameni ca

dumneata?... Dactr n-ai fi tati, n-a$ avea nimic si-1i reproqez' zise AnnaPavlovna ridicindu-9i privirea, dusi pe ginduri.

- Ie suis votrd rob credincios, et d uous seule je puis I'avouer. Copiiimei, ce sont les entraves de mon existence,t Asta o fi crucea mea' Aqa socotevt. Que voulez-vous?...a gi td,cu, aritindu-9i printr-un gest resemnarea infala cruzimii destinului.

Anna Pavlovna tot pe ginduri stitea.

- Nu 1i-ai zis niciodati ci trebuie si-1i insori fiul rdtdLcit, pe Anatolal dumitale? Se spune, urmi ea, cd fetele bitrine ont la manie des

mariagef . Eu nu-mi simt lnci aceastiL slibiciune, dar am in vedere opetite personnd, care e tare nefericitd ltngd tatil ei, une parente d nous,

une pincessd Bolkonskaia. Prinpl Vasili nu rispunse nici un cuvint, darcu puterea de pitrundere rapidi a oamenilor de lume, aritd printr-osimpli migcare a capului ci a luat cunoptin{i de aceste limuriri.

- Nu stii poate ctr acest Anatol m[ costi patruzeci de mii de rublepe an? zise el, neputind pesemne sI-gi opreascdL guvoiul gindurilor amare'

$i, dupi o ticere:

- Ce are si se lntimple peste cinci ani daci lucrurile vor merge tota1a? Voild l'avantage d'Affe pire.8 E bogati prinfesa dumitale?

- Tatil ei e stragnic de bogat gi grozav de zgircit. Tiiieqte la 1are. $tii'faimosul prin{ Bolkonski, pus in retragere inci de pe timpul domnieiriposatului impirat gi poreclit "regele Prusiei'l Foarte deqtept om, dar plinde ciudilenii gi cu un caracter nesuferit. La pauvre petite est malheureuse

comme les pierres.e Are gi un frate, cel care s-a insurat nu demult cu Lise

Meinen; e aghiotantul lui Kutuzov. Vine gi el astl-seari aici.

- Ecoutez, chire Annettero, spuse prinful Vasili, apucind deodatlL minacelei cu care vorbea 9i trdgindu-i-o ln jos fbri nici un rost' Arrangez-moi

t -tt," d"bta.i-

2 Sint al dumitale.3 ...qi numai dumitale pot sAJi mirturisesc... slnt povara vielii mele...a Cestr-ifaci?5 ...au mania peiitului.6 ...o tindrtr...7 ...o rudd de a noastrA,o Prinlesi...E Uite c chilipir e sa fii tati.I serecula e grozav de nefericitiL.roAsculttr, dragd Annette...

25

cette affaire et je suis votret cel mai credincios rob, d tout jamais (1'rop",comme mon vitaf m'6crit des2 ddri de seami: r-6-p, cu p.) Fata e defamilie buni 9i e bogati. Asta-i tot ce-mi trebuie!

$i cu migcdrile libere, familiare gi gra{ioase, care-i erau caracteristice,lud mina doamnei de onoare, i-o siruti, i-o scuturi uEor qi apoi serd:sturni pe speteaza jillului, privind in altd parte.

- Attendez, spuse Anna Pavlovna, chibzuind. Chiar tn asti-seari amsi vorbesc cLt Lise (la femme du jeune Bolkonski).3 S-ar putea sd gi punemlucrul ia calel Ce sera dans votre famille que je ferai mon apprentissage devieille fille.a

IISALONUL ANNEI PAVLOVNA incepuse incetul cu incetul si se

umple. Venise toati protipendada Petersburgului; erau oameni diferitica virst5 gi caracter, dar aseminltori prin mediul social in care triiau.Veni qi fiica prinfului Vasili, frumoasa H6ldne, gribiti si-9i ia tatil lareceptia ambasadorului. Era in rochie de bal qi purta cifra imperiali; i9ifhcu intrarea gi tinira, cunoscutd drept la femme la plus sdduisante dePdtersbourgf ,mica printestr Bolkonskaia, cisitoriti abia de iarna trecuti,care din cauza sarcinii nu mai iegea acum in marea societate, dar tot mailua parte la unele serate in cerc restrins. Veni 9i prinlul Ippolit, fiulprintului Vasili, impreuni cu Mortemait, pe care il prezentl celor de fap;nu lipsea nici abatele Morio, nici mulli al1ii.

- "N-ali viLzut-o inci", sau "N-afi cunoscut-o pe ma tante?"6 repetaAnna Pavlovna de fiecare dati, intimpinindu-gi invitalii nou sosili, gi-iconducea cu multi gravitate in fala unei bltrinele gltite cu fundeinfoiate, care-gi ftcuse aparilia dintr-o odaie aldturati de indatd ceincepuseri si se adune oaspetii; le rostea numele, plimbindu-gi gribitiprivirea de la musafir la ma tante, gi apoi se depirta.

Toli oaspelii indeplineau ritualul ploconirii in fala acestei mtrtuginecunoscute care nu interesa pe nimeni gi nu era niminui de vreun folos.Anna Pavlovna urmirea cu nostalgici gi solemni participare acestetemenele, dindu-le aprobarea ei taciti. Ma tante repeta fieciruia totaceleagi gi aceleagi formule despre sinitatea lor, despre sinitatea ei gi

despre sinitatea majestl1ii-sale implrdteasa, care in seara aceea era, slavi

t Ara";earer"l "f*rea

asta si sint penlru totdeauna al dumitale...2 ...cum imiscrie vdtaful...3 Stai pu{in... Liza (nevasta thrdrului Bolkonski).a in familia dumitale imi voi fae eu ucenicia de fati btrtrinl.5 ...femeia cea mai seducitoare din Petersburg...6 ...m{tu5a mea?

26

Domnului, mai satisfbcitoare. Toli acei cate se apropiau de ea nu tridau,din politele, nici o grabi, dar incercau un plicut sentiment de uqurare,

ca dupi implinirea unei grele obligalii, atunci cind se depirtau de

betrinicl, pentru ca pe urmi toatiL seara si nu se mai lntoarcb nici micaro dati la ea.

Tinira prinlesi Bolkonskaia venise cu lucrul de mini, pus intr-unsicule! de citifea brodat cu un fir de aur. Delicioasa ei buzi de sus, u$or

umbritl de un pufulel brun, era cam scurt5, aqa ci-i l6sa dintiidescoperili, ceea ie o fbcea cu atit mai drigilaqi cind se ridica 9i maiales cind se luguia, pentru a se l6sa pebuza de jos' Aqa cum se lntimpllintotdeauna cu femeile incintdtoare, acest mic cusur - buza prea scurtigi gura intredeschisi - pirea a fi farmecul deosebit al frumuselii ei. Era

p.irt.,t fiecare o pllcerb si priveasci aceasti viitoare mam5, driglla;i'pnra ae viali li de sdndtate, care-;i purta cu atita gralie sarcina. Betrinilorca 9i tinerilor blazali gi morocinogi li se pdrea ci lncep a se molipsi de

farmecul ei de indati ce se apropiau de dinsa 9i schimbau citeva vorbecu ea. Oricine-i vorbea, qi vedea, la fiecare cuvint ce-i adresa, zimbetulei luminos ii dintii albi strilucitori mereu descoperili, i9i inchipuia ciin seara aceea fusese deosebit de amabil. $i fiecare, la rindul lui, credea

acelagi lucru.Leglnindu-se, mica prinlesiL ocoli cu pagi mirunfi gi repezi masa, cu

siculeiul de lucru in minl 9i, potrivindu-$i cu voiogie rochia, se aqezi

pe canapea, in preajma samovarului de argint, ca 9i cum tot ce fhcea ea

n-ar fi fost decii o partie de plaisirt Pentru ea qi pentru tofi cei in mijloculcirora se afla.

- l'ai apportd mon ouvragf, spuse ea, dezlegindu-;i siculelul 9i

adresindu-se tuturor deodati.

-Yezi, Annette, ne me jouez pas un mauvais tour, se adresiL ea stipineicasei. Vous m'avez 6crit que c'itait une toute petite soirde; voyez comme je

suis attifte.s$i-li desfhcu brafele ca si-9i arate rochia eleganti gri cu danteli,

incinsi ceva mai jos de sini cu o panglici lati.

- Soyez tranquille, Lise, vous serez toujours la plus jolif,ii rispunseAnna Pavlovna.

- Vous savez, mon mari m'abandonne, conlinud ea pe acelaqi ton,adresindu-se unui general , il va se faire tuer. Dites-moi, ltourquoi cette

vilaine guerreF intrebi ea pe prinlul Vasili 9i, ftri sl mai aqtepte rispuns,se lntoarse spre fiica acestuia, frumoasa H6ltne'

r...distractie...2 Mi-am adus lucrul...3 ...s[ nu-mi faci vreo farsi; mi-ai scris ci e vorba de o seratl intimi. Uite cum sint imbrlcati.4 Fii lini$tite, Liza, vei fi intotdeauna cea mai frumoas6...5 $titi, blrbatul meu mi pirdsegte; se duce la moarte siguri. Spuneti-mi, e rost are aest nsuferit rlzboi?...

27