Braşov, Duminecă 15 2̂8* Maiu 1916- Anul LTXiXI

Abotoamentol:pen tru Austro-Ufygctria pe iîn an *24 cor.; pe Vi an 12 cor.; pe 3 luni é cor., pentru România şt streinăf&ţ/e pe un . an 40 lei) pe V, un 20 lei.

Z I A R P O L I T I C N A Ţ I O N A LApare seara, înfiecare zi de lucru.

Redacţia şl administraţia: Strada Prundului Hr. 15.inseratele se primesc la administraţie. PreţuNupă tarif fl liivdldl Manuscrisele nu se Înapoiază. TELEFON Nr, fiEfe.

Îufiinţar e a , Orfelinatului. Jertfe pealiarul patrie'.

C erttâ tt& f 21 Mia» a t. ik

AcŞţioiiea zî&ri$licâ' partJfcn- larâ je n tr i j * â îd*0hiţa Vi pe păttfân- ta l îstbric al rmiît încercatei Boéö- yine ü n f 'örfélíaat Töttíárresc pe seama celor câteva AÚte <3é orfani ai p&rinţilor români căzuţi pe câm­pul de ldjbtţ. a aluna intriun stadia îmbucurător. Lisai in 29 Mai st. n. se vor ioJtruni în palatul naţio­nal din Cernăuţi fruntaşi români ai iţă*#, cft 'sfi îiilâpUnaasâ acţiunea kUŞitttn penfflru întemeierea mult j db&ttfUâi Orfelinat.

i; Oft ^cţiUBea * aceasta m o v e a aueeesriUorit, o de*rt>tăşifapi»Iimba-. curăţ or, că încă înaiat«<te-a afi Höapej colecta oficială, Românii din Bucovina * fi « p ic o^eÖweaBotóa^i BOŞt&Larflâtori; pe dâUipul de hiptâ au Început iaă*şi; trimită obolul lor pentrn Înfăptuirea, cât Ifraî"grá&tíitíá aöíMinábuiüi. In-, ţve cpntribuirile făcute pâriâ a^iirna j anat de remarcat trei colecte sosite! dfela soldaţii bacovtneni tn suma dej pesté ‘şeâpte; sdte eoni ine şl (darul! societăţii BScoala Română“ 1 îa! sarnai de ;̂ ö e ^ cor.

Iu ajunul înfrun'rii de Luni u-! nio.vţl ziar naţional alnoatru ^Viaţa) nonă“ lansează un călduros apel! cătră obştea românească, scriind! între altele:

„Datoria de a îndeplini acea­stă operă frumoasă şi grea rămâne ia sarcina neamului întreg; ea este o moştenire dreaptă şi sfântă, pe care i*o Jasă cu Hmbd de moartă acele uluite auto # mii dintre faaiţii noştri, cari aduc jertfă sângdto şi viaţa lor pentra apărarea patriei şl pentru a , asigura urmaşilor un viitor mai pnmcios

Rămâne deci sâ ni facem da­toria !

Pe câmpul de luptă, în bătaiş tunurilor, s'au făcut cele dâtitâi co* lecte pentru îafiînţarea orfelinatului românesc din Bucovina, Înainte de ce comitelui care shi însărcinat cu înfăptuire - Ini, er fi putut lua mă şgriie trebuincioase de organizatei.

Această faptă, înălţătoare de suflet, va rămânea pentru totdeauna o mărturie netăgăduită de pute e de viaţă şi de încredere în viitor* ldk aceea glasul ce ne vine de pe câmi- put de luptă, va «fia viu răsun ejt |U ipimfie poporului român bucd-

vincan, care în aceste vremi de grea cumpănă şi primejdie s’a pur­tat ca rtöasämänatä vrednicie şi a ştiut să dea dovadă nestrămutată de curăţenia sentimentelor sale.“

•Era de prevăzut că şi de as*

tădatâ se va manifesta pentru îm­prumutul al patrulea de răsboiu, menit să facă faţă cheltuelîîor mul­tiple, un deosebit interes. După ‘ţftfcfile ce le avem, poporul român din Bucovina semnează ca multă trägere de inimă şi sumele atinse pâuă acum întrec toate aşteptările.

Iu oraşul şi districtul Sucevii eum ele sem nate până astăzi întrec cinci milioane de coroane, la care semnări participă în măsură largă populaţiunea românească delaţară.

O activitate deosebit de v ie , au desvoltat de astădată şcoalele secundare. La Liceul gr. or. din Suceava au semnat profesorii 13.000 cor., elevii 104000 cor. şi Öocie- i tatea pentra sprijinirea elevilor ser* j mâni 11,000 cor., la un Ioc 128.000 ! cor. La liceul de (»pile din ifu- ceava s ’au semnat până acum!26.000 cör. Societatea Şcoala Ro-j

>mââ& a semnat 20.000 cor., Oasaj Naţională din Suceava 10.000 cor., Buciumai ferecat« a semnat şi sol­vit în numârar 14.000 cor. pe hâr­tii de valoare ale statului; iar toc. Crucea de argint din Suceava 2000 cor.

In modul acesta înălţător Ro­mânii bucovineni ştia să-şi împli­nească datoria lor fată de patrie şi propriul neam.

V.

Heringi arc a R e g e lu i V ic ­tor Em anuei. După ^Kölnische Zei- tang* s’sr svonf, că Ragele Victor Ema­nuei ar fl părăsit eu întreg anturajul ‘cartierul s3u general de la Udlne, re- fugiindu se Ja Veneţia, respective Padua

R fo tc v e U a tacă p e W il- « n i . Roc8evelt încă a vorbit la Detroit centra iui Wiison, pe care i-a atacat pâDtru politică lui şovâelnică. Roose- velt a afirmat că Wilson poartă vina pentru grozăviile submar nelor. Dacă America lua la timp potrivit atitudine conţra Germaniei aceste grozăvii se evi- taur Dacă America vrea să fie o m*re naţiune trebue fă se unească şi să stea gata pentru epărârea principiilor sale.

Bl v lnetrta t şl obosit Şi stf opifefte-o clipă;Un dor senin neţăirmurit In Z*fnt04 se toflripi.

De-ttn an şl jumătate, ou 91-a taei f lau t ei satul

Doamne, cum l’-ar mai călca -»lungul şl de-aMatul.

El dâ aa lnlre... Inzadar Portlţa-i Încuiată La poarta şurii mănioa B'ezoi în ti’una latră.

3 * 6 ® ! ; ' ' “ " “ iEl vede to t prin geamul Spart Şl 1 prinde mirarea.,

sOer* ekie-l la portiţâ*aeum Gând toată lupiea doarme 9»

. ^-»Uu\om aerman aşteaptă’n drum şi vloe dela arme...»

«Şl <ce «doreşti tu dala noi Acum in miezul nopţii Ştii cava de bărbatul meu Înfrânt de mâna sorţii?»

— Eu multe ştiu, şi-aşi vrea să ţi[spun

«Qrvorbă legănată;Pe cine-aştcpţi de luni întregi H vei vedea îndată».

«Eu nu te cred, JmL eşti strein Şi autţ4 eum)sc nici glasul...A) Doamnei Ce să fac acum In cază oaie les-ul»?

«Deschîflc-ml Leâno dacă vrei Cfei cad de pe picioare,Sunt obosit de drumul lung Şi rana iar1 mă doaxte»«

<Lbi cunoscut. Ei e Ion,ŞI • venit acasă—i «Viu dragul meu numai decât Te voi lăsa in casă »

Când a văzut bărbatul, ciung,Că şi tftrăie piciorul Şi-a îmbrăţişat cu orbii uzi Ş!«a sărutat odorul.

Ei ş!-â cuprins cu braţul stâng Al faimei tezaur,Ea ’nlficrimată admira Medalia de aur.

Vasile Brădet.

Acţiunea, de pace alui W ilson.

Aprecieri optim late şt pesimiste .— Declaraţiunile unor diplo­

m aţi neutrali, — Părerile cercurilor americane.

Discursul preşedintelui Statelor- Unite Wilson, prin care pune în vedere o apropiată acţiune pentra ffiijiofcirea picii îbtre beligeranţi, preocupă în măsură deosebit de mare pressa mondială şi cercurile diplomatice. Din diferitele aprecieri se desprind multe speranţe — do­vadă că dorul după pace e în con­tinuă creştere în toate ţările be- iigèrante, dar şi multe voci pe­simiste, bari, comparând solia de pace venită depeste mare cu diferi- tele expectoraţiuai asupra păcii făcu­te tocmai în timpul din urmă de di­feriţi bărbaţi conducători politici ai Paterilor ententei, nu-şi promit prea multe delà acţiunea preşedintelui Wilson. Mai sunt apoi şi alte con­sidérante, de cari ţine cont cu deo­sebire pressa germană, şi din cari rezultă îndoiala asupra sincerităţii acţiunei pacifiste a preşedintelui Statelor-Unite.

fără a aprecia deocamdată în mod mai amănunţit iniţiativa ame­ricani, lăsăm să urmeze câteva voci de pressă din tabăra Puterilor Cen­trale. Aprecieri de-ale pressai din ţările entente in^avem până acum a, astfel încât nu putem şti ce im­presie a prddas iniţiativa lui Wilson în opinia publică ententistă.

Voci de presă germane şi austro-utigare.

„Lokalanzeiger“ scrie :Wilson va trebui mai întâi să

aducă dovezi despre schimbarea vede­rilor sale politice, dacă doreşte să fie crezut glasul blând al umanităţii. Nota germană delà 5 Maiu U indică mijloa­cele prin care poate să producă aceste dovez*. Ea H provoacă, ca nu numai să ceară ci f i să exopereze delà duş* fflăuff Ubftéùftspètitàrea dreptului in­ternational. Atunci abia ciad îi va suc­cede acest lucru, va fi probat înaintea lamei întregi, că este imparţial faţă de toata statele beligerant^ şi că posede o influinţă mondială atât de mare, ca să ia asupra sa greaua însă mulţumi- Io ar ea misiune a Inter medii-rli păcii cu oarécavi şanse de reunită.

Intransigenţa „Deutsche Tageszeitmgu face vorbirei lui Wilsoa următorul comentar s

»Din ghiulelele ucigătoare, pe care tact ca lui Wilson le-a literat duşma­nilor noştri, r.’a vorbit »blândul glas«. Acum Wiison ar vrea, după cea ajutat

Actualităţi.De: Eaphrasie.

IV.Anonimatul în publicistică.Se poate anunţa din cap de Ifo

ca principiu: anonimatul este indrep- tâţit 'p&’Se practice po o scară cât de înţinşă, pentrucă este creator de avân­turi nouă, relevează energii necunos­cute, aproape toate iniţiativele îndrăz­neţe se datoreec lui. Ei este chiar o condiţie de înflorire a publicisticei. Câtă deosebire este d. r< între ziaristica maghiară şi austriacă, tocmai din mo­tivul de sus scoate tn evidenţă cu o obiectivitate demnă de toată lauda scriitorul maghiar: Dr. Szabó Lász'ó tn volumul recent: A modern újságírás. Ziaristice maghiară are »un conţinut mai vloiu şl mai variat«, »ziarul din Viena este uscat, fad, lipsit de spirit, cu desăvârşire incapabil să treziască simţămintele« (p, 213).

Roiul anonimatului tn publicistica noastră este prea bine cunoscut, decât să amlnteso ceva cât da puţin despre el. sa vor face poate vre-odată cerce­tări şi în direcţia aceasta, dar se poate

| din răsputr ' pe Engiitera tn răsboiu, | să-i mai exopereze şi o pace favorabilă.

Intenţia iui Wiison să vs şti pre­ţui în Engiitera, nu Insă în Germania. Afirmarea lui Wiison, că operaţiunile militare au ajuns Ia un punct mort, nu-1 recomandă deosablt ca critic mi­litar. Cum va fi apreciat în Germania ea mijlocitor de pace după ţinuta lui întreagă faţă de noi, este uo lucru ne- îudoelnlc. Dealtcum e evident, că ani­maţia lui pentru mijlocirea păcii este un semn, cât de rău trebue să le meargă amicilor săi englezi şi aliaţilor lor şi ce fel de conclmiunl rezultă de aloi pentru noi cei din Germania.«

„Tägliche Rundschau“ îccă observă o atitudine ce seamănă mult a refuz, scriind între altele:

»Putem să asigurăm din nou pe d-1 Wilşon, că mijlocitorul păcii între noi şi Anglia trebue să fie altcum de cât dânsul, care este cel mal fervent partizan şi tovarăş al Engliteihi. II în­credinţăm pe d-1 Wiison, că pacea noa­stră voim să ni* o facem noi, cum tot noi ducem răsbo'ui nostru. Aceasta se va aprecia In Engiitera

»Fester Lloyd« din contră apre­ciază optimistlc Intenţiile lui Wiison in primul său dela 25 c. şi după ce relevă şi el că prin ţinuta de până acum Wiison trebuia să ajungă în con­trast cu părerile din Germania încheie astfel:

»Cu toate aceste nu mai încape îndoială, că presidentul; Statelor Unite a cumpănit temeinic hotărârea sa şi a eşit în publicitate abia după ce s’a informat despre spiritul care domneşte iu toate statele beligerante, astfel ca iniţiativa lui să nu poată fi refuzată din nici o parte ca neavenită la timp oportum. Dar repetăm că sulevarea, obestiuoei prin Wiison deocamdată crează numai prima condiţie prealabilă pentru posibilitatea unei încheieri a păcii. Da aci până ia pace e încă, du­rere, o lungă cale, pe care multe greu­tăţi vor fi de învins şi multe obsta­cole de înlăturat Ar fl prematur a salta de fericire, că suntem aproape de pace.

Suntem încă ia începutul începu­tului. Numai firul aţei e tras prin un- dreua care va avea să coase lis de mireasă a păcii. Glolgiui de lipsă şi mâna care coase Iacă nu S8 văd hi- căirl. Şi-apoi şi firul — poate incă să se rupă..»

*Din Haga se telegrafiază en data de

26 Mai:

Corespondenta! berlinez al zia­rului american »United Press« Karl Wiegand a intervievat pe doi am ­basadori ai statelor neutrale, cari i-au declarat, că o încheiere a păcii le pare o imposibilitate în cursul acestei veri. Ambele paitide beli­gerante n-ar fi aplicate, pe baza succeselor lor militare sau a spe­ranţelor lor, să recurgă la o inter­

iarăş că nu 83 vor face, căci nu rste scriitor român, «are eă nu-şi aibă par­tea sa în anonimatul creator, tuturora ie place să serviască interesele naţio­nale, sub această perdea divină a ano­nimatului, fiind de credinţa că aci este secretul constituirii Unei opinii publice bine informate. Cum prersa este unica forţă, împreună eu literatura, la un neate lipsic de condiţiunlie politice de existenţă, sub steagul ei se înşlrufe toţi cei buni, cu condeiu agil, toţi cei devotaţi sfintelor cauze publice ale neamului respectiv. Pressa este singura expresjune a năzuinţelor noastre de progres, singura şi cea mal veritabilă coloare a sufletului naţional.

Compatrioţii noştrii Maghiari, au o presră foarte puternică, el recunosc chiar că este cea mai desvoltată ra­mură a culturii lor prin eminenţă na­ţională, nici un alt domeniu nu a a- tins margini aşa de îndepărtate.

Că Maghiarii se dcs/âiesc ou toate aspectele sufletului lor naţional o spuae fără înconjur în volumul amintit dr. Szabó László, un Maghiar care a ştiut să se înalţe, chiar la timpuri de a- cută duşmănie dintre neamuri, peste consideraţii strâmte şl să recunoască adevărul d. p. că »z'aristica maghiară are să mulţumit' s'A mult Francezilor,

venţie neutrală. Cu deoseblfe prs* şedinte’e Wiison, daeă nu va dovedi adevărată sa neutralitate priatr’un protest contra politioei de blocadă a Angliei, deabea de va putea fi luat în considerare şi pe viitor ca tnijlocitor.

Se presupune ca pbdbabit, eă operaţiunile pe cămpuide luŞftd vor înceta în Odtomvrie, eână «or î n ­cepe tratativele de pace. Bar va trece încă un ai», pân' ce pwotase va realiza de fapt.

0Corespondentul viemes al ziarului „Ax

Est“ comunici cu data de eri;Din cercuri vieneze america«* in­

formate mi se comunică, eă perspec­tivele de pace sunt apreciate tn mod mai favorabil decât oricând până aeum şi că pacea e mult m i apropiată decât se crede ta genere.

Fapt este, că Wiison, când a vorbit despre pace, n-a urmat numai imboldului său intern ca prietin en­tuziast al p2clf, ci a dat «spreste şl opiniei publice generate a Ststalor- Unite, şi anume într’un timp timp când încă o parte mare a poporaţlunei Ame- ricei era de părere, că răsboiul va putea fi scurtat prin ameninţări diplo­matice sau zornăit de arme.

Puţinii interesat!, cari câştigă mulţi bani pe urma afacerilor de răsboiu, lucră, ce-i drept, şi asum pen­tru a înteţi dispoziţia răsboiu Ică, dar ei se află în ml Dorita te disparestă faţă de oef cari urgentează pasat. v t o ­poarele Statelor-Unite, în 'majoritatea lor covârşitoare,1 nu sunt nra<f*mite «a situaţia actuală, care produce multe pagube.

Pentru cazul când iniţiativa da pace alui Wilsoq s<ar fl ««captată de beligeranţi, el nu vs torţa serviciile sate dar nici nu va lotrelăsa ca să promoveze şi mai departe chestiunea păcii.

Wiison tn Europ*?Din Rotterdam se comunică ;După ştiri din Washington, preşe­

dintele Statelor Unite voieşte personal să întreprindă o călătorle în iStirops, în ţările beligerante şi &>şi ‘tocă ser­viciu) di mediator al păcii, tn tot ca­zul 11 va însoţi amicul iui intim, colo­nelul House. Miliardara] american Ford, un însufleţit propagandist ol păeii. s ’a oferit să suporte toate chettueltte a- ce&tfi călătorii.

Se va convoca eventual o confe­ri r ţă a neutralilor ia Haga iau Chrls- tierda, care va trimite apoi o coaşiai- une mixtă în statele beligerante.

Se contează negreşit la sprijinul Papei şl al rrgelui Spaniei.

dela el au învăţat cuvântul care stă mai aprospe dejâdâvărata Vfeaţă, este mai îndritaneţ, mal liber decât nari ta ­nain te. Aşa a ajura ziaristica ma­ghiară la o uşurinţă de expresie de tot necunoscută pressai germane. Numai cât ca la orice imitaţie şi aici copia este mai slabă decât originalul. Am Învăţat dela Francezi că despre toate se poote vorbi, numai as vorbeşte des­pre toate tntr’o formă liürcrú, şi asta n’ani putut-o învăţa. Francezul nu poate întrebuinţa expresiuni cari să-ţi răoiască bunul simţ, noi însă ne consi­derăm aşa de liberi, încât nu mat ţi* nem de datorie să respectăm principi­ile elementare ale bunului g u s t. . .« fp. 216).

Că, presga maghiară a atins un progres uimitor, dar da mulfceori ne-a sui prins prin lipsa de urhsniţşta şl simţ de umsn’sm, pe naţionalităţi ie tratează, aproape fără ,;caţq|(tfa,, eu un dispreţ suveran şi uv^ É g j mami de cât sânge rău ne face.

Desigur, publicul românesc urmă­reşte cu atenţie interesantul studiu ai d-lui dr. Ion L tp iş din J^şgint Literare despre Activitatea ziaristică a lut Atare- şlanu. Ziaristica noastră are un trecut bogat şi e cert că şi la noi el este »cel mai puternic factor al culturii«...

Pagina S Ö A Z B T A T RA NS 1 VL A SI I I . Nr. 105—1016.

Operapnlte miHtare germane.Buletinul oficial pe ziua de 26 Mai

Pe câmpul de operaţiuni delà vest

La stânga deia râul Maas a fost respins la vest delà înălţimea 204 nn atac cn granate de mână Îndreptat; <& Turcoşi. Pe ţărmul ostie al rânlni ne-am continuat cn succes atacurile. Poziţiile noastre la vest delà cariera de piatră au fost lărgite, valea Thiaumont am trecut-o şi pe duşman l-am respins ş i mai departe spre sud delà fortul Douaumont. In aceste lapte am făcut alte 600 prisonieri şi am capturat 12 mitralieze.

In regiunea delà Loivre, la nord-vest delà Reims, Francezii au Îndreptat un atac nereuşit cu ga­suri«

Avionul duşman despre care am amintit în comunicatul din 21 Mai, dă a fost împuşcat la sud delà Ghateau ScUins, este al cincelea a- vion duşman împuşcat de subloco­tenentul Witgens.

La ost şi sud-ost şi pe Câm­pul de operaţiuni din Balcani.

Nu s ’an petrecut evenimente mai importante.

. Situaţia în Italia.Panică* — Transpunerea cartierului

general. —- Pensionarea unui co­mandant.

Din ştirile pe cari ni le transmite biroul de presă din 2iareîo elveţiene rezultă «ă Io urma îoaîntăr i vetodoase a armatelor noastre, situaţia în cordul Italiei devine tot mai critică Populaţia e cuprinsă de panică şi se refugiază

După ştirile ziarului »Italia«, în oraşul VIncenzs au sosit până în 23 Mai 20 mii persoane din localităţile italiene evacuate. Alte 10 mii persoane din localităţile de pe platoul Assfago •un t în drum spre Vincenza, Noventa şl alte oraşe italiene.

•„Neue Ziiricher Zeitang* co­

munică cu reserva cuvenită din Ghiasşo, că unii călători sosiţi din zona italiană de răsboiu spun, că sediul statului major general s’a transpus dela Verona la Brescia.

•Din Xoma se »nunţă;In mod oficial se comunică:Generalul Brussati, care a fost

pus deja din 13 1. c. la dispoziţie, a fost treout la pensie pe baza hotărâre! consiliului ministerial. Brussati coman­dase primul g rup ' de armată, care a operat In Tirolul de sud.

*Din Lngkno se comunică:Congresul naţional al asociaţiu-

nllor intervenţioniste din Milano n-a admis la votare rezoluţia publicată încă înainte ou patru săptămâni în »Secoio« privitoare la participarea mi­litară a Italiei pe celelalte fronturi de luptă. Această rezoluţie a fost acum înainte de votare retrasă.

*După ştiri din Roma, vapoarele

italiene »Oormilano«, »Crellmann« şi »Ginesta« au fost scufundate. Echipa- giile au fost salvate.

A l p a t r u le a Î m p r u m u t a u s tr ia c . Din Viens, se comunică: Subscrierile pentru al patrulea Îm­prumut de război austriac se ridică până acum la 4.326.900.000 coroanei Resultatul definitiv va fi stabilit ma târziu.

V.

Revista »Pagini Literare*excelenta revistă literară şi ilustrată dela Arad are puţini abonaţi, însă nu­mărul lor creşte continuu, căci muiţă mită talentului calm al d-'ui Stanciu, directorul e*, ea se ridică, cucereşte gustul pătureior no&stre de sus şl bine-ar fi să nu rămâle casa de intelec­tual fără ea, — în aoest caz revista ar putea risca să aibă clişee foarte inte­resante, nuntărui paginilor de litera­tură to t mai selectă s*ar Înmulţi. Poate servi de bucurie obştească făptui că pe paginile ei s’au îofrăţit toate talentele noastre literare. D. Stanciu nădăjduim să ştie face faţă împrejurărilor, şi din sentimentul de unire al scriitorilor să •e ridice prestigiul revistei, iar publicul să albă în ea un educator devotat.

Abonaţi * Pagini Literate«.

Comunicatul flOler.Buletinul oficial pe ziua de 26 MaiIn nordul monarhiei. Câmpul

de operaţiuni din Balcani.Situaţia e neschimbată.

La graniţele italiene.In sectorul Sugăna trupele noa­

stre au cucerit Civaron (la sud-ost dela Burgen) şi s-au urcat pe piscul Elfer (Gima Undici).

In regiunea la ost dela Asiago părţi ale corpului de armată din Graz au eluptat un nou mare suc­ces. Marea coastă de munte dela Como di Campo verde pâ^â la Meata, e în posesiunea noastră. Duşmanul care s-a refugiat, în focul cât se poate de cu efect al arti­leriei noastre a suferit pierderi mari sângeroase şi a lăsat în mâ- nile noastre peste 2500 prisonieri, între cari şi un colonel şi mai mulţi ofiţeri de stat-major, precum şi 4 tuuuri şi 4 mitralieze, 300 biciclete şi mult alt material de râsboi.

La nord dela Arsiero Italienii au fost întâi alungaţi din poziţiile lor la vest dela Barcarola, apoi trupele noastre într-o luptă, care a durat 7 ore, au curăţit de duşmani pădurile la nord dela Monte Cimone şi an ocupat piscul acestui munte In partea de sus a văii Bosina a fost ocupat Betlela-

Aviatorii noştri au bombardat gările dela Peri Schio, Ihiene şi Vicema, iar hydroplanele noa­stre au aruncat bombe asupra sta­ţiei de aviaţie şi a portului intern dela Grado. Noaptea un aviator duşman a arnneat numeroase bombe asupra Triestului, dar ele nu au rănit pe nimeni şi nu au produs nici 6 pagubă.

General de divizia Hâfer, loc­ţiitorul şefului de st&t major.

P r e s a tu re lă p e n tr u o a p r o p ie r e c u R o m â n ia . DinTiilcsa se comunică: Ziarul »Tânin« din Constantinopol, sosit in loca­litate, coupându-se de convenţia co­mercială Încheiată de România cu Germania şi Austro-Ungaria, spune că faptul acesta a produs o frumoasă im­presie In Turcia şi că ar fi de dorit ca* o asemenea convenţiune care se află în curs de tratative să se Inchee cât mai curând şi cu Turcia.

Imperiul otoman, zice »Taniii«, a dorit totdeauna o apropiere cu Ro­mânia, care s’a arătat în toate oca- ziunile binevoitoare. Date fiind inte­resele dictate de situaţia geografică şi politică a ambelor State, Turcia a crezut şi crede mereu, că o legătură mai strânsă pe toate terenurile ar folosi mai mult decât chiar ş l cu Bulgaria. De aceea toţi bărbaţii po­litici ai Turciei, afirmă »Taninc, au urmărit totdeauna în mod sin aer 0 apropiere cu Româaia, ceeace dorim şi acum.

R e c h e m a r e a m in is t r u lu i B lo n d e i . Din BerPn se comunică:

»Biroul de presă rusesc« anunţă, că rechemarea ministrului francez Blon­dei deia Bucureşti este motivată de convenţia comercială germano-română, deoarece în Paris şl Petrograd dom­neşte părerea, că sub această conven­ţie se ascund învceli politice.

VI.In Arad apare o b ib lio tecă nouă

«Semănătorul».Pe Rusalii va apare în editura li­

brăriei Diecezane din Arad o bibliotecă nouă, nu cu titlul Ţara noastră cum se credea la Început, ci Semănătorul Deo­dată vor fi puse în circulaţie zece bro- âuri de aproape o sută de . pagini, pe un preţ bagatel de 40 fii. numărul. Ele se datorese unor condee cunoscute: Al. Clura. Ion Agârbiceanu, Vasile Stanciu, Dr. Ion Lupaş, Dr. loan Mateiu, Ion Clopoţel, Ai. S. lorga, Mihail Gaşpar, alte numere vor cuprinde pagini din discursurile regretatului director Virgil Oniţîu, apoi poezii poporale selecte, şi desigur că noui scriitori, vor trimite material pentru biblioteca aceasta care va face un serviciu de preţ populari­zând pagini literare, ştiinţifice de va­loare.

Ruşii în preajma > falimentului.

Din Berlin 8« anonţă:

»Kreuzzeitung« scrie, că confe­rinţa miniştrilor de finanţe dela Paris nu este altceva decât o încercare de a salva Rusia de falimentul apropiat.

Rusia nu-şi mai poate procura cheltuelile de război, care cresc în mod fantastic. Se tipăresc deja bancnote de o rublă fără numere, spre a se ascunde pe această oaie, câte asemenea banc­note se găsesc îa circulaţie.

Pentru ca Rusia să poată continua lupta, trebue ca aliaţii să-i furnizeze mijloacele. Astfel îi rămâne numai ale­gerea latre o pace s parată şi un fali­ment. Ambele ar a fatale pentru Qua- druplă.

Anglia şi Franţa trebuie dec' să se hotărască repede de a*i da un aju tor financiar. P .mr.ru aceasta, nu va băga prea adânc mâna în sacul lor de bani, ci vor recurge la banca federală de rezervă şi vor da Rusia pradă do­bânzilor cămătăreşti ale American lor.

Operaţiunile militare bulgareBuletinul o/ictal pe ziua de 26 Mal.

Agentura telegrafică bulgară co­munici u rm ă to r 1»;

Din cartierul general se anunţă: în 23 şi 24 Mai a avut loc o ca­nonadă reciprocă estrem de puter­nică pe frontul Doiran'Ghevgheli. La sud de^a satul Majadogh arti­leria noastră a redus la tăcere o baterie duşmană şi a alungat din tranşeele lor pe puşcaşii duşmani, cari îşi luaseră poziţia la vest dela acest sat.

Una din patrulele noastre a atacat patrula franceză constătătoare din 25 oameni şi a alungat-o din satul Palmisch, situat la sud dela coasta Belasicei.

In 24 Mai aviatorii duşmani au aruncat o bombă la Ghevgheli şi o a doua la sud dela satul Pe- trorv, dar ele nu au pricinuit nici o pagubă: In dimineaţa aceleiaşi zile 5 aeroplane duşmane au apă­rut de-asupra oraşului X anthi şi au aruncat mai multe bombe asupra oraşului şi a Împrejuri mei, cari bombe au rănit câţi-va locuitori. Escadra noastră aeriană s-a ridicat în aer ca să atace pe duşman, si- lindu-1 sâ se refragă în grabă. Una din unităţile aeriane ale duşmanului s-a prăbuşit grav avariată pe teri­toriu duşman.

Din România.Rechemarea ambasadorului rus. — Acţiunea Huşilor la graniţă.

Ziarele bucureştene reproduc ştirea primită de ziarul „Ruskoje SIovo* din cercuri diplomatice, că în timpul cel mai scurt vor fi re­chemaţi din posturile lor ambasa* dorul Pokldvszky Koziel şi ataşatul militar rus Tatarinov.

*Din Tulcea sa comunică un ordin

ai guvernorulul militar al Basarabiei, prin care se dispune ca proprietarii mo­şiilor aflătoare în valea Prutului să cu­reţe de obstacole tot terenul de-a lun­gul Prutului De câteva zile se taie pomii si se demolează casele şi Îngră­diturile în acest ţinut.;

Din Dorohoi se comunică că de-a- lungul graniţei basarabene s’au reluat din nou luptele. Artileria austro-ungară a luat sub foc localitatea rusească dela graniţa Gogolina.

•

Şt ri economice şi financiare.(•omisiunea centrală de export s’a

întrunit şi iuând în discuţlune ches­tiunea txportului porumbului din noua recoltă, a hotărât, să nu permită ex­portul până ce nu se va stabili cota de jumătate din producţiune pentru consumul intern.

— Comisiunea centrală de apro­vizionare prin Ministerul de interne, a trimis un ordin telegrafic prefecţilor de judeţe, prin care le face cunoscut că exportul cu carele la frontierele de uscat este cu totul oprif chiar şl pen­tru acei ce posed permise.

— Acţionarii Băncel Româneşti au fost convocaţi la o întruniră gene­rală extraordinară pentru Duminecă dimineaţa 5 Iunie la orele 10, in ve­

derea augmentăreL capitalului ̂ dela26,205.000 Iei la ^000.000’‘-hÎT Dacă subscripţiile vor depăşi această sumă ele vor. putea ti mărite până ia 60 mi­lioane. S’a propus, ca cursul Ide emi­siune să fle fixat Ia 600 de francDite acţiune.

In jurul unei decoraţii.In jurul reînapo'arii dé eâtră d-1

Take Ionescu a decoraţiilor sate auştro* ungare s’a încins o polemică vida Iu ziarele bucureştene. Această discuţie a necesitat din nou pa ambasadorul nos­tru contele Czernin să publice urmă­torul comunicat prin ziarele din Bucu­reşti :

»Declaraţia d-lal Take Ionescu publicată la »Epoca« din 2'ô Mai mă obligă să declar cele ce urmează. Este adevărat că am avut două conversa- ţiuni cu d. Giorăaeanu; l-am spus că după mine, orice om este liber să ur­meze politica pe care o crede folosi­toare intereselor ţârei, dar că modul cum d. Take Ionescu lojurft pe Suve­ranul meu, mâ jigneşte. I-am vorbit de o scrisoare pa care am primit-o deia un prietin şi care reflectează opinia mea, precum şi aceia a tuturor com­patrioţilor mei, c i înjurăturiie acestea personale în contra Maiestăţii Sale, contrastează cu posesiunea unei înalte decoraţiuni austriaco.

»Nu este adevărat că a-şi fi spus d-lui Ciorăneanu că se va retrag e d-lul Take ionescu decoraţia d-sale, şi nici d’atn pronunţat numele baronu­lui Burlan, nici n’am iuvirat pe gu­vernul meu.

»Adaog că această declaraţie este ultima pe care sunt dispus să o fac cu privire ia aceasta«.

* ’Oficiosul guvernului »L’Indépen­

dance Roumaine« de eri a publicat următorul comunicat:

»Retragerea decoraţi uni lor austro- ungare« care a figurat in capul Infor- maţiuniîor noastre asupra incidentului relativ la aceste decoraţiuni, i s’a dat o interpretare nejustificată; ţinem să remarcăm, cum cititorii noştri vor putea verifica ' în acelaşi timp, că, reproducând în numărul nostru de eri scrisorile schimbate cu prilejul acestui incident, »L’î indépendance Roumaine« n’a făcut decât să uzeze de dreptul său informativ, fără a lua parte la in­cident.

»Seara« atacă cu vehemenţă pe d-t Take Ionescu, că a putut ţinea compatibil cu demnitatea şi cinstea sa să poarte pănă acum un ordin şi in aceiaşi timp să insulte pe Monarhul, care ii conferise acel ordin.

»Ziua« scrie că faptul remiterii decoraţiunei Înseamnă că d-1 Ionescu nu va mai putea ocupa un post de mi­nistru îfi ţară cât timp România nu va găsi în interesul său de-a face o po­litică francamente duşmană Puterilor Centrale, fie acum fie chiar după în­cheierea păcii.

»Minerva« e de părere, că dacă de fapt s’au făcut din partea gu­vernului austro-ungar demersuri în chestia remiterii decoraţie*, demersul a fost motivat.

»Steagul« constată că reglemen­tarea d-lui Ionescu nu este decât ur­marea aplicării stricte a unor usante, cari stau tn legătură cu confer'rea unui ordin.

Da altă parte ziarele »Dimineaţa« »Adevărul« şl »Universul« motivează şi aprobă atitudinea şi demersurile d-lui T. Ionescu.

„Uniunea federalistă“.Oficiosul guvernului român „L’Indépen­

dance Roumaine“, vorbind de noul comunicat al „Uniunii federaliste« spâne intre altele;:

»Acţiunea federalistă« se va sili să împiedice prin toate mijloacele f/i- cheterea unor convenfluni cu Bulgaria şi cu Turcia, şi aceasta pentru două motive: lipsa cea mare de alimente la noi şl pos bilitatea dată duşmanilor noştri de a mai rezista. Duşmanii noştri! Û nil Take Ionescu şi Nictt FiUpescu, cari se pretind că sunt doui mari oa- moui de stat nu-şi dau seama, c i În­scriind aceste cuvinte in comunicatul lor ei dau cea dintâi lovitură acţiune! ior viitoare? Duşmanii noştri! Oine sunt aceştia şi de ce?

>Dupl cât ştlmt România este îa perfecte relaţlunt de pretenie şt cordia- litct2 cu toxte statele.

»Neutralitatea pe oare ea a adop­tat-o de la începutul războiului şi pe care d. Take Ionescu o declara loială şi definitivă, nu-l permite să considere altfel decât ou o egală bunăvoinţă sta­tele beligerante sau,neutre, Jşi nimic nu o autoriză să trateze pe oarecare dintre ei ca duşmani*

»Argumentul este dar rău ales când vorbeşte de duşmanii României şi însemnează Să confunzi duşmăniile sau preferinţele d-lui Take Ionescu, cu interesele »Ţârei«.

Evenimente pe mare.Unul din submarinele noastre

a bombardat îa dimineaţa zilei de 28 Mai, cu un succes foarte bun, turnătoriile însemnate dela Porto- fer rar o, pe insula Elba. Focníuii-s-a răspuns fără efect de oătrf o baterie de pe ţărm. Ca o urmare a acestei bombardări submarinul a scufundat vaporal italian „Wa- schington.“

Comandamentul flotei.

Ç o in e r c iu l r o m â n o - r u s DiaBucureşti se anunţă :

In ce priveşte comerţul romă- no-rus, se comunică din Petrograd că şeful departarAentulai afacerilor din Orientul apropiat Ciatelen, a primit din partea d-lui Sassonow ordinul de a înainta un raport asu­pra ehestiunei româneşti. El a or­donat imediat complecta blocadă comercială a României, pentru a împedeca aprovizionarea acesteia cu sodă, silistra, sămânţă de floa­rea soarelui etc.

Ş T IR I .- 27 Mai n. 1916.

La banca „Furnica* din Fă­găraş s’a semnat pentru împrumu­tul de răsboiu suma de 130.000 coroane. Ou totul s ’au sem nat la băncile din Făgăraş 1 milion400.000 coroane*

—x -Examenele la şcoalele noastre

medii se vor ţinea in următoarea or­dine :

/. Examenele publice de clasă ss vor ţioeă Vineri în 20 Mzlu v. înce­pând deia 77i care dim. până la Î l 1/, cu clasele VII, VI, V, IV gim. şl IV reală, iar după amiazl dala orele 21/, — 6j \ cu clasele I, II şi III gim, şi I, II, III reală.

il. Examenul oral de maturitate si va ţinea in zilele de 31 Maiu şi 1 Iuoîu st* v.

III. Examenele private (particulare) se vor ţfneă: a) ceie serIpturistice: în 25 Maiu st. v., începând la orele 7 dim., b) cele orale; in 26 şi 27 Maia st. v.

Taxele de examen privat şi di- daetrul se vor plăti înainte, până cel malt în 24 Maiu v. a. c.

—x—Uit absolvent a l gimnaziului

din Braşov — mort pe câmpul de luptă. Cetim in »DrapeduP:

Războiul mondial a pretins o nouă jertfă dela comuna noastră Moş- nîţa: Vincenţiu Pascu, cadetul regimen­tului 61 ces reg. de infanterie din T - mfşoara, inscris în academia milita r8, student absolvent al gimm zului din Braşov înainte cu 2 zile de Împli­nirea anului de voluntar, in vârstă abia de 20 ani, în 14 Mai a murit moarte de erou pe frontul Isonzo lovit de ud granat al duşmanului. In 16 Mai — după cum seriá — ar fi fost retras dela front ca să depună examenul de ofleer. Jelesc intr’ânsul pa fostul mau elev, care în decurs de 6 ani câţi ml*a fost elev, a arătat un talent extraordi­nar, a fost ch'pul blândeţe! şi & avut ditigenţă neobosită, deci ayeà să fie fala neamnlui. Ca student gimaazlst şi ca soldat, nici când nu şl-a uitat de fostul său învăţător, iub’rea sa faţă de subscrisul a fost într’adevâr părintească, iar eu ii privi am de fiul meu.

Iubite fiule Pascu lDeplâng soertea ta. întocmai

cum am daplâus îu anul trecut soartea celuilalt fost elev şi fiú al meu Nestor Crişmart cadet, ascultător al academiei silvanale din Şemniţ. Atunci ai fost tu lângă mine şi m& mângălal, iar acum sunteţi voi împreună in lumea eroilor. Dacă insă datorinţa mă va chema si prind şi eu arma pentru apărarea pa­trie) şt va fi şi a mea soarte «.întocmai ca a voastră, veţi prinde de braţe şi acolo pe fostul vostru învăţător, în­tocmai cum aţi făcut şi în lumea acea­sta. Voi aţi fost rodul osţenelelor mele şi cinstea mea. Odihniţi la pace!

Moşniţa, 22 Ma) 1916. George Cobai învăţător.

Ziua florilor, proiectată pe m&ne Duminecă s-a amânat din cauze ne­prevăzute pe Joi, sărbătoarea înălţării Domnului.

—x—Necrolog. Subsc-işii adânc întris­

taţi aducem la cunoştinţa tuturor eu-, nosetiţiiur că mult iubitul nostru soţ tată, frate şi ginere loan Miculescu consilier de finanţe în etate de 66 ani in ai 26 lea an a fericitei sale căsătorii, şi-a dat blândul suflet îa mâna eretto-

Nr. îoa-r-me. ® A X I T á T R i ü f S IL V A N U L Pagina S

Ului tai în 24 Mal la t oară după ii**ul nopţii. înmormântarea defunc­tului va fi după ritul gr. or. io 26 a tonei c. la orele 3 d. a. din casa din itr. SzeotgyOrgy Nro. 54. Odlchiească ia pace — fie! ţărâna uşoară.

Marosvâs&rhely ia 24 Maia 1916 it a. Nina Mi cui eseu năso. Sz.b6 soţia. Olivia, Qetta şi Zeno copii. Adrian Mieulescu căpitan ces. în Keg. 82 de

F. nepot. Ecaterlna Micuiescu născ. Din sora. văd. Nina Sz*b6 născ Aigya wacră. Irena Szabd cumnată.

Aviz. Onoraţii noştri abonaţi, cari sunt în întârziere cu plata abo­namentului su n t rugaţi a ’şi ach ita lamele ce resteazâ cu posibilă ur- î*nţă, ca expediarea ziarului să Ii­le poată continua nealterat.

Administraţia „ Gaeetei Transilvaniei.*

—x—înlesniri pentru călătorii din

România în Ungaria. Poliţia ungară din Predeal a adus la cunoştinţa poli­ţiei din Bucureşti, că de Duminecă să desfiinţează diferitele formalităţi ee-au de Îndeplinit o&lătorii români cari trec pe teritoriu ungar. Trecerea va urma ieam in mod normai şi regulat, călă­torii vor fi supuşi numai la controlul pişapoartelor şi revizuirea bagajelor, liră insă să mai fie reţinuţi timp m d Meiungat la Predeal sau Braşov.

—x ~Un nou tren accelerat între

Braşov-Budapesta. începând de astăzi (S&mbătă) seara circu'ă trenul accelerat deseară spre Budapesta (Plecarea din Braşov la orele 10 şi 8 m.) iar din Budapesta trenul accelerat, care so- nşte aici la orele 5 şl 16 m. dimi- oeaţa.

—x—Daţi mici contribuiri anu­

ale pentru Orfelinatul Uniu­nii femeilor rom. din Un­garia!

Contribuirile sunt a se trimite presidentei »Uniunei“ d-nei Maria B. Baiulescu Braşov.

—X—Darea nemobiPzaţtlor greci. Din

Atena se comunică: D. Rhaliys, mi­nistru de finanţe grec a pregătit îm­preună cu celelalte proiecte de legi fiscale şi un proect relativ la taxarea »mobilizaţilor in Grecia. Prin acest proiect, un impozit de 150—200 dra- flhme va trebui plătit odată pentru tot* detuna de cei nemobiiizabili in vrâstă de mai puţin de 51 ani. Dispenziţii de nrviciul militar vor fi scutiţi de im- poiit. Acei care, după ce vor fi plătit impozitul, vor mai fi pe urmă chemaţi, Ase va restitui taxa plătită.

—x —Publicaţiune. Ordinaţiunaa mina­

tului de honvezi referitoare la favorul acordat voluntarilor glotaşi născuţi in 1897—1866 conscrlşl pentru a III a pre- lentare se poate vedea la secţia mili­tară a magistratului. Braşov, In 18 Mai 1916. Magistratul orăşenesc. ,

—x —Propaganda pentru pace în Spa-

|ia. »Beri. Tagblattc află din Geaeva că jchirabui de depeşi al regelui Alfons cu fonducătorii Statelor beligerante şi alţi Simeni de Stat, a determinat pe prie­tinii păcii din Madrid să înceapă » nouă propagandă în sensul, ca regele să trimeată oameni de încre- lere la Londra, Paris, Berlin, Vsena şi Roma cari ar avea însărcinarea să afle sub ce condlţiuni s’ar putea evita o »ouă campanie de iarnă.

—x —- Surplus de cereale în German a Mn Berlin se anunţă; In comisiunea lidgetară. a Reichstagului, subsecre­tarul de Stat la interne d. Michaelis s declarat că statistica complementară a

. stabilit că Germania va intra in noua Ueoltă nu numai cu suplimentul pro­filút de 400.000 tone de cereale dar tţ 100.000 tone In plus de cifra pre­firată. Acest surplus va fi repartizat ii supliment populajiunei nevoiaşe.«

—x—Asedii de lungă durată. Asedia­

ţii dela Kut-el-Amara, care a ţinut U5 de zile, sfârşindu-se cu capitularea loglezilor, ne evoacă in memorie câ­ţiva asedii de lungă durată din istoria jmiversală. Gel mai lung asediu a fost acela al cetăţii Troia, care a durat cum N ştie zece an). Gibraltárul a fost a- adiat dela 1779—1783 timp de patru ttl f&ră succes. In rftsboaiele napoleo- jdde, francezii asediari Cadlx-ul dela piui 1810 până In 1812, peste doi an! 90 jumătate fără să ajungă )a rezultat. Galais-ul a fost cucerit la 1347 de E»

d al III după un an de asediu, ră- ând în posesiunea Englezilor până 1559. Asediul Constantinopolului

fl Sultanul Mohamed al ill-lea In |53 a durat 53 zile. Sevastopolul a şt asediat 330 zile. In timpul mai nou ladiile au durat In anul 1870 la Metz I, la Paris 129, la Pievna (1877) 144,

| Sn răsboful Burüor 120—214, ia Port I Arthur (1904) 210 şi la Adrlanopol • (1912/13) 155 zile.

—x—Aur pe fundul m ării. Pe bordul

vaporului »Batavier V«, al liniei olan­deze Rotterdam-Londra, care în calea lui spre capitala Britaniei, se lovi la 18 Mai de o mină, şt fu aruncat ia ser, se afl i un mare tezaur de aur. Vaporul durea 14 lăzi do florini olan­dezi ia aur, trimişi de Bioca Olandei Băncii engleze. Fiecare iadă cuprindea 6000 fiorini de aur, astfel c i de atunci 884000 de fiorini aur zac In fundul m&rii, o mică parte numai din imensele bogăţii, pe cari aoest răsboi mondial le-a scufundat pentru eter­nitate în adâncimile mărilor*

— x —Institutul grafic Anca din Gherla

Szamosujvár ne anunţă, că a prelua fabrica cea mai veche şi perfect asor­tată cu vestminte şi tot felul de rec- visite bisericeşti (cruci, potire, prapori etc). Stimaţii noştri preoţi sunt ru ­gaţi, ca să îndemne pe credincioşii noştri spre a procura pe seama bise­ricilor astfel de vestminte şi recvizite. Timpurile de faţă, când credincioşii români să strâng mal mult ca oricând in jurul sfintei biserici, căutând mân­gâiere şi întărire, sunt cele mai po­trivite pentru a tace astfel de daruri pe seama biserici pentru reîntoarcerea să­nătoasă acasă a celor plecaţi în răs- boiu sau pentru pomenirea de veoi a celor căzuţi pe câmpul de onoare.

Institutul grafic Anca trimite, la cerere, grabnic, mustre în indicarea preţurilor, apelând îa scopul indicat la sprijinul onoratei noastre preoţim!.

—x—

Comersanţii braşoveni pentru Orfelinatul din Sibiiu.

Preşedintele societăţii comercian­ţilor români din Braşov d-1 Nicolae Duşoiu, nia transm s suma de C. 230 pentru orfelinatul românesc din Sibiiu, la care au contribuit următorii vred­nici dăruitori:Transp. din Nr. 98 al Gaz. 11141c. 78.

Simeon Teodor . C 20 Emil Bologa . . > 20 Dum. Berbecariu . > 20 Iuan G. Eremie . » 20 Nicolae Duşoiu. . > 30 Ioan şi Maria I Ciur cu» 60 Nicolae Grădinar • » 20 Ioan D. Avrigean. * 20 Teodor S^uderca . > 20

Suma totală . . . . . ■ 230 c.La olaltă.. 11371c. 78 f.

Eibliografie.Au apărut:*Hora> cea mai nouă piesă mu­

zicală pentru piaD, compusă în stil con­certant, muzică modernă cu motive na­ţionale, de tinărul Laur lan Nicorescu, care nalnte de isbucnirea răsboiuiui a fost elev distins a cursului da cant şi compoziţie ia academia din Viena. Ho­ra se estinde pa 6 pagini şi se poate procura numai deia preotul Ioan Ni­corescu în Curtici fKiirtos) comit. A- rad, preţui 3 coroane pins 20 filsri porto.

Frvpirisinur stip, A* î ftraalsce & Cbtny.

ţ loa» U c s s

Culegător - tipografversat şi îa lucrări de ac- cideaţâ află imediată apli­care în condiţii favora­bile Ia

Tipografia A. Mureşianu Branisce & Comp.

Noutate.— Ciocoladă— Nontate.Aduc la cunoştinţa Ouor. pu­

blic că am deschis un m agazin m odern aranjat cu C ioc 3- ladă, B onboane şi a lte a r ­tico le nouă îa strada llăm el Nr. 36- P a la tu l C z e l.

Rog sprijinul on. public. K âstenbaum Mor.

1 0 -1 0

Pentru luarea în primire a unei ca n tin e cu m are dever delângă o afacere mare, din România, aproape de graniţa Ungariei, se caută o p ersoan ă de n aţio ­nalitate rom ână.

Informaţium se dau la admi­nistraţia ziarului.

Recomandămcetitorilor noştri

• ^ela renum *ta noax d W d . atră fîrm ă din

FIUME.M P Aflând puţină Cafea, îa de­curs de 2 luai voi fi constrâns a sista spediţiunile.

Recomand a vă provedea de timpuriu, căci soseşte cu întârziere.

Cafea iNr. 9 Cuba bună 1 kgr. 12 —K

> 12 Cuba foarte fină 1 > 12‘50K» 16 Cuba specialitate 1 » 13'—K> 106 Mixtură Victoria 1 > 13 —K

1 kgr. Tea rusască 20 Kor. (între Cafea se poate trimite şi V8 kgr. Tea). 5 kilograme se espedează francat şi v&muit prin rambursă poştală.

NB. Ca să fiu cruţat de co­respondenţă multă amintească alte mărfuri la nici un caz nu pot tri­mite; deci nici zăhar sau Franck etc. nu se află.

In lipsă de Franck s9 se fo­losească Orz prăjit (Kneipp) căci e foarte corăspunzător.

Cu toată stima se roagă de sprijin :

F. Â. Degancomerciant de Cafea şi Tea în3 - 1 0 Fiume. (Postafidk 163).

1494/916 Nr. preţ.

Publicaţiune pentruvânzare de lemne.

Gon. una Szecsel vinde în li- citaţiune publică împreunată cu oferte închise din pădurea proprie numită „Báróul roşiu“ pe baza con* cesiunei d-lui ministru r. ung de agricultură Nrul: 129, 955/1913I. A. 2. lemnul de stejar pe o es- tindere de 19.55 jug. cat. şi anume 4435 5ucăţi trunchiuri de grosime 14—27 cm. 1580 bucăţi de 28—57 cm. şi 258 bucăţi de 38—64 cm. măsurat la înălţimea umărului şi estimat fără coaje la circa 2126 m3 de lemn de lucru şi 438 m 3 lemn de foc.

Licitaţiunea publică împreu­nată cu oferte închise se va ţinea în 21 Iunie 1916 la 10 oare a. m. în cancelaria comunală din Szecsel.

Preţul strigărei e: 24 266 cor. 50 fii.

Vádiul co e a se depune: 24S7 cor.

Oferte ulterioare nu se vor lua în considerare.

La ofertele închise e a se a- clude vádiul îu numerar sau hârtii de valoate.

Oondiţiunile lioitaţiunei pre­cum şi n contractului de încheiat se pot vedea la primăria comunei Szecsel precum şi la curatoratul silvanal r. ung. cerc. al Szelistyei (Nagszeben. Só utca 7 szám.) în decursul oarelor de oficiu.

E de observat, că pădurea respectivă, e situată pe şeş lângă drumul de ţara şi în u depărtare numai de 5.2 clm. de gara (M â­ţului şi 6 clm. de gara Szelistye.

Szelistye, 1916 Maiu 12.2—3 Primpretor cercual

Dragits.

Fem ei rom ân e! Fem ei rom âne!

Radicală revoiuţiă î i grijele casei!

Spăatttl riifîljr fára săpau, firă leşie!Lemnele scumpe, cărbuni' scumpi, săpunul esorbhant scump,

timpul scump, adică totul, ce face cheltueli şi osteneli cu spă­latul rufelor, craţaţi, chivernisiţi cu: „Lavosin“.

„Lavo$inuul e cel mai recent, victorios, nev&tămător pre­parat pentru spălatul rufelor. „Lavosinul e garantat liber de Clor. Ou „Lavosin“ se spală rufele alb sclipitor fără foc sau numai cu apa lină (adică daţi a căldişoarâ, dară nici decum

(aida), fără osteneală: cetiţi şi urm iţi in strac ţiu n ea !).„Lavosinul“ cruţă rufele (na se mai râpe aşa curând, ca

„Lavosinul“ nu conţine clor, care, cum se ştie, mănâncă, prăpă­deşte rufele în scurt timp, făcându-le sdrenţe

»Lavosinul“ desinfectează rufele şi le da şi miros plăcut.l 1/« klgr. „Lavosin“ are puterea de spălat dela 3 kilograme

de cel mai bun săpun (zis de sîmbure, nemţeşte kernselfe).1 dosă „Lamin* costă numai 1 cor. 85 fii şi ajunge pen­

tru spălatul rufelor din 2 săptămâni dela 6 persoanei!!La fiecare dosă se dă în lim ba rom ân ă in s tru c ţiu n e tipă­

rită despre m odul oum să în treb u in ţă ri „L av o sin u l“ .„Lavosinul“ e eminent pentru oteluri, spitaluri, sanatorii,

internate, aziluri de săraci, casărmi, mănăstiri, spălătorii, b&i etc.Cu „Lavosin“ se pot curăţi şi vase de lemn, podine, trepte

(scări), ganguri etc.

Itfoua fabrică „L avosin“ în VienaZ H Z ' u J a . x a . e r ş & ± 3 . 1

Singura vânzare pentru Transilvania:Hermina Niemandz n3sc. de Benkner.

Braşov (Brassó) Târgul cailor Kr. 28-(Pentru câteva comitate »transilvănene încă libere primesc

representanţi solvenţi).

A vis.Am onoarea a aduce la cuno­

ştinţa Onor. dame că am strămutat

Magazinul cu Corsetedin Budapesta la Braşov.

Comande pentru tot felul de corsete, legături de stomac se exe­cută cu acurateţă şi prompt.De o cercetare numeroasă se roagă

F ejér Iak abn é Strada porţii 86.

32-75

Avis.O moşie de 10 jug. cat se

vinde din mână liberă.Doritorii să se adreseze la

Romul Dobrin învăţător în Süt- meg u . p. Alsójára. 1—4

S p ec ia lita te de apă ut*'neralfi»

Isvorul MATILD din Bodokeste cel mai apreciat reprezentant ai apelor minerale alc&lice.

Ap 1 m inerală de primul rangcare amestecată cu vin este superioară celorlalte ape minerale.

Bentura de predilecţie a cercurilor celor mai înalte sociale

care în urma conţinutului şi îngrijirei conştienţioase şi cu­rate a isvorului, sa preferă din partea medicilor apei mi­nerale mondial renumite Uieahubler.

Cel mai ban semn "ZMIcontra falsificărilor a apei minerale MATILD este limpezeala absolută până la cea din urma picătura.

Deposit principal a apei MATILD în Braşov la firma E* 0. 4 L* TflEIL, strada gărei Nr. 25. Telefon 364 se capătă în cele mai multe prăvălii cu ape minerale şi în restau­rantele mai de frunte.

Cu toată stimaAdministraţia isvorului, lesei György,

ŞeptibodOk (Ardeal).

Acţiuni Albinase caută spre cumpărare

A d resa cu m p ără toru lu i la ad m in istra ţii! z ia r u lu i

Pentru corespondenţăm aghiarâ-gerinanâ

rom ână-gerinanâse caută câte o corn pto ar istă dex- teră cu scrisoare bine iegibilă şi cu bune recomandaţii. Post fix într’o localitate mică din Croaţia. Ofertele cu atestate în copii, fotografiile şi indicarea pretensiunilor de salar se vor adresa la E. V. TeVer, Za­greb Jurjevska 31 A.

2—3

De închiriat.un a t e l i e r de l ă c ă t u ş

9

cu to a te u neltele şi m aşi­nile treb u in cioase .A se întreba la d na

M m a E. PrecupBraşov> Strada Castelului Nr 283 - 5

Altoi de viiesoiu american neted şi cu rădăcini diferite so - ian, garantând pentru veritabilitatea lor, fur­nizează în asortimen­tul cel mai bogat eu- nosouta şi încrezuta

fîrm&

„Kiskttktlllo* menti elso szS- lSoltvânytelep“

Proprietar:

Friderie CaspariMediaş. (Medgyes)

corn. Tâmava-mare (ti- Kttk.-m-)Cereţi preţ curent ilustrat!

Airst preţ curent cuprinde toate scri­sorile de recunoştinţă sosite din dife * n te regiuni ale ţării, la consecinţă în* r-ainte de a face comaada ori-care pro­prietar de vie poate cere informaţii verbale sau în scris dela persoane cu­noscute relativ la Încrederea 4e care se bucură numita pepinieră.

Subscrisa se recomandă, ca m ij-tocitoare la cumpărarea şi vân­zarea de Case, pământuri,. Vile, grădini, precum şi prăvăli şi lo­cuinţe* Serviciu real.

Hlarie Friedm annŞirul livadei Nr. 2 Tel. 45.

Pagina 4

il

s

V% m

: %•': , a ».

m M I S E E

Braşov, Str. Prundului ffir 1S f [

Acest stabiliment este prevăzut cu cele mai nouă mijloace tehnico şi asortai cu tot felul do caractere de litere

nouă, din cele mai moderne, In casele proprii, este pus in poziţiune de a putea executa orice comandă cu promptitudine

şi acurateţă precum :

Registre şi imprimateGărţi de ştiinţă,

§ 9 4

1 pentru toate speciile de serviciuri. Programe elegante.Literatură şi didactice. flj "

—

Q q? a W TT T U Tarife eomereiale, o B i i c t c 9 c v i s i t ă

© 1 A i U A1 c .industriale de hoteluri şi restaurante.

diferite formate.

Foi periodice. O O M P T U R I ,q& vU Ic d e lo g o d n ă ş i n u n tă

— ADRESE, CIRCULARE, —

ffiPSlMTl AEflSflgi. SCRISORI, COVERTE,

PREŢURI CURENTE, ŞI

Bilete de imormAntărî

D I V E R S E A N U N Ţ U R I .

Comenzile eventuale se primesc în biroul tipografiei, B r a ş o v , S t r a d a , 3 iT r . 1 .5 .

C o 3 =CL.©3a z i l e d lu a a fa r ă , x-o-g-aaro. a s e a d x e s a t ip o g r r a f le l

„ A . S IM O ISC k %J)

HESS

v m x m m k 4 . KtmiSiAHu bs»aîw3cw « co skiasqvmp»