Raspunsul Social -Raport 2012
14
Răspunsul social Prin definiţie o activitate economică ilegală, traficul şi exploatarea victimelor sunt instrumente ale criminalităţii organizate, pentru acumularea resurselor financiare uriaşe. Ca încălcare majoră a drepturilor fundamentale ale omului, este o ofensă adusă demnităţii umane, pe care România nu o poate trece cu vederea. Ca activitate ilegală transfrontalieră, este un element care ameninţă securitatea şi un domeniu de cooperare important în interiorul UE şi în parteneriat cu state, regiuni şi terţe organizaţii internaţionale. Reacţia socială oportună împotriva traficului de persoane reclamă o abordare multidisciplinară şi multiinstituţională. Răspunsul normativ a avut în vedere, în anul 2012, incriminarea cât mai riguroasă, dură, explicită şi posibil rezonabilă în termeni de timp consumat, a infracţiunilor de trafic de persoane, precum şi înlesnirea şi promovarea măsurilor privind asistenţa victimelor. În ultimii ani, factorii de decizie din Uniunea Europeană lansează apeluri repetate către comunitatea internaţională, inclusiv către instituţiile de la nivel regional şi naţional, organizaţii non-guvernamentale, internaţionale şi alte organizaţii ale societăţii civile, precum şi către instituţiile şi agenţiile Uniunii Europene, atât pentru a contracara provocările ridicate de infracţionalitatea transnaţională, cât şi pentru a oferi o reacţie clară şi cuprinzătoare în direcţia unor politici multidisciplinare, coerente şi coordonate, cu implicarea tuturor actorilor vizaţi din ţările de origine, tranzit şi destinaţie pentru traficul de persoane şi exploaterea victimelor. O astfel de reacţie explicită trebuie să fie în concordanţă cu standardele drepturilor omului, acordându-se o atenţie particulară traficului de femei şi copii, în conformitate cu instrumentele internaţionale. Reglementarea normativă a multiplelor variabile ale fenomenului traficului de persoane, luat în considerare cel puţin ca fenomen social, economic, psihologic şi infracţional, joacă rolul consistent al orientării acţiunilor instituţionale a agenţilor sociali care participă în diferitele arii ale intervenţiei organismului social, centrate fie către combaterea infracţionalităţii, fie către intervenţia bazată pe conceptele de prevenire, cea care urmăreşte protecţia şi asistenţa specializată a victimelor, ori cooperarea între instituţii sau între acestea şi organizaţiile societăţii civile, de profil. În sensul acesta, anul 2012 a cunoscut,
description
raspuns social in raport 2012 trafic de perosoane, numere
Transcript of Raspunsul Social -Raport 2012
Rspunsul social
Prin definiie o activitate economic ilegal, traficul i exploatarea victimelor sunt instrumente ale criminalitii organizate, pentru acumularea resurselor financiare uriae. Ca nclcare major a drepturilor fundamentale ale omului, este o ofens adus demnitii umane, pe care Romnia nu o poate trece cu vederea. Ca activitate ilegal transfrontalier, este un element care amenin securitatea i un domeniu de cooperare important n interiorul UE i n parteneriat cu state, regiuni i tere organizaii internaionale.Reacia social oportun mpotriva traficului de persoane reclam o abordare multidisciplinar i multiinstituional. Rspunsul normativ a avut n vedere, n anul 2012,incriminarea ct mai riguroas, dur, explicit i posibil rezonabil n termeni de timp consumat,a infraciunilor de trafic de persoane, precum i nlesnirea i promovarea msurilor privindasistena victimelor.n ultimii ani, factorii de decizie din Uniunea European lanseaz apeluri repetate ctrecomunitatea internaional, inclusiv ctre instituiile de la nivel regional i naional, organizaii non-guvernamentale, internaionale i alte organizaii ale societii civile, precum i ctre instituiile i ageniile Uniunii Europene, att pentru a contracara provocrile ridicate de infracionalitatea transnaional, ct i pentru a oferi o reacie clar i cuprinztoare n direcia unor politici multidisciplinare, coerente i coordonate, cu implicarea tuturor actorilor vizai dinrile de origine, tranzit i destinaie pentru traficul de persoane i exploaterea victimelor. O astfel de reacie explicit trebuie s fie n concordan cu standardele drepturilor omului, acordndu-se o atenie particular traficului de femei i copii, n conformitate cu instrumentele internaionale.Reglementarea normativ a multiplelor variabile ale fenomenului traficului de persoane,luat n considerare cel puin ca fenomen social, economic, psihologic i infracional, joac rolul consistent al orientrii aciunilor instituionale a agenilor sociali care particip n diferitele arii ale interveniei organismului social, centrate fie ctre combaterea infracionalitii, fie ctre intervenia bazat pe conceptele de prevenire, cea care urmrete protecia i asistena specializat a victimelor, ori cooperarea ntre instituii sau ntre acestea i organizaiile societiicivile, de profil. n sensul acesta, anul 2012 a cunoscut, n Romnia, o dinamic relevant.Reamintim cititorului faptul c, n Raportul privind situaia traficului de persoane n anul 2011, menionam c referina anilor 2011-2012, n ceea ce privete reglementarea normativ a multiplelor aspecte incidente unui fenomen social i de criminalitate organizat, cum este fenomenul traficului de persoane, era dat de eforturile cumulate ale reprezentanilordiferitelor autoriti publice centrale i organizaii ale societii civile n elaborarea proiectuluinoii strategii naionale n domeniul prevenirii, asistenei victimelor i combaterii traficului de persoane (SNITP) pentru perioada 2012-2016. Iat c putem vorbi astzi de o strategie multianual 2 i de un plan de aciune pentru implementarea Strategiei n urmtorii doi ani.
2 H.G. nr. 1.142 din 27 noiembrie 2012 privind aprobarea Strategiei naionale mpotriva traficului de persoane pentru perioada 2012-2016 i a Planului naional de aciune 2012-2014 pentru implementarea Strategiei naionale mpotriva traficului de persoane pentru perioada 2012-2016.
Ambele pun n valoare punctele de vedere ale diferitelor autoriti centrale i organizaii alesocietii civile care au participat la elaborarea strategiei.Deloc lipsit de importan este faptul c acest document de politici publice ofer unrspuns bazat pe realitile i legislaia european n materie, preconiznd, printre altele: reconfigurarea sistemului de servicii de protecie i asisten a victimelor traficului depersoane, mbuntirea capacitii de identificare timpurie a victimelor i de referire ctrefurnizorii de servicii specializate, creterea gradului de includere a victimelor traficului de persoane n programe specializate de reabilitare i reintegrare social, eficientizarea msurilor de sprijinire a victimelor, care se constituie martor sau parte vtmat, pe durata procesului penal i facilitarea accesului la formele de compensaie financiar.Ca rezultat remarcabil al demersurilor de reglementare legislativ din aria politicilorpublice, SNITP 2012-2016 i-a fixat ca scop dinamizarea activitilor instituiilor statului, ncurajarea participrii i implicrii organizaiilor internaionale i non-guvernamentale n lupta mpotriva traficului de persoane, motivarea cooperrii interinstituionale i internaionale, aducerea, n mentalitatea colectiv a realitii problematice a acestui fenomen, prin trimitere la efectele negative implicate, adaptarea i mbuntirea calitii serviciilor de asisten oferite victimelor traficului de persoane.Pentru a contextualiza oportunitatea adaptrii SNITP la realitile globale, aducem n atenia cititorului faptul c anii 2009 i 2010 au fost caracterizai, pe plan european, printr-o activitate extrem de intens a factorilor de decizie, prin iniiative de modernizare a actualului cadru legislativ, prin organizarea unor conferine ministeriale de impact. Un obiectiv important al acestor conferine a fost acela de a oferi prilejul abordrii unor provocri din ce n ce mai importante pentru Uniunea European, de a-i consolida capacitatea de aciune n parteneriat i cooperare la nivel internaional, n domeniul prevenirii, proteciei victimelor traficului de persoane i al trimiterii n judecat a traficanilor. n plus, un alt obiectiv a fost furnizarea unordate concrete i reale structurilor de lucru ale Consiliului Uniunii Europene pentru elaborarea unui document de aciune n domeniul ntririi dimensiunii externe a UE n privina reaciei mpotriva traficului de fiine umane.Dimensiunile psiho-social, economic i infracional ale fenomenului traficului depersoane solicit organismului social un tip de adaptare permanent la dinamica accentuat a acestui fenomen. Este motivul pentru care SNITP fixeaz, prin obiective generale, sectoriale i aciuni punctuale, cadrul general care va permite dispozitivului naional antitrafic mobilizarea de resurse i aciuni multiple i coordonate, subsecvente domeniilor prevenirii, combaterii fenomenului i asistenei acordate diferitelor categorii de victime ale traficului de persoane (VT).n demersurile de elaborare a SNITP, partenerii au urmat un plan de lucru, care a inclus i o secven de analiz a eficienei strategiei anterioare, cu trimitere direct la calitatea realizrii obiectivelor, impactul aciunilor singulare i interinstituionale etc. Consumul de timp pentru elaborarea SNITP a fost determinat de: procesul de durat al consultrilor interinstituionale organizate de ctre ANITP, cu participarea ansamblului instituiilor publice i a unor organizaii ale societii civile. Au fost analizate i dezbtute puncte de vedere i perspective instituionale i multidisciplinare, n desfurarea mai multor ntlniri de lucru i consultative, rezervate ctorva subdomenii de aciune: combaterea traficului de persoane, prevenire i asistena victimelor, toate avnd ca punct de plecare rezultatele evalurii implementrii Strategiei anterioare, dar mai ales dinamica accentuat a evoluiei fenomenului traficului de persoane din ultimii ani. Un grup tematic a fost rezervat consultrii ONG ce desfoar activiti n domeniu, n vederea adugrii perspectivei societii civile n coninutul Strategiei; consultarea strategiilor naionale ale SM ale UE, n domeniu; nevoia de integrare a perspectivei europene n filosofia i coninutul SNITP2012-2016. Acest lucru a fost posibil i prin analiza prevederilor Directivei nr. 36/2011 a
Parlamentului European i a Consiliului privind prevenirea i combaterea traficului de persoane i protejarea victimelor acestuia; necesitatea realizrii evalurii rezultatelor implementrii strategiei anterioare, care a permis identificarea acelor obiective i aciuni ce au favorizat progrese semnificative, dar i identificarea punctelor slabe pentru al cror rspuns noul proiect de strategie identific i propune obiective i aciuni adaptate realitilor dinamicii fenomenului traficului de persoane din ultimii ani. Acest proces a consumat aproape un an, n condiiile organizrii consultrilor interinstituionale, prin intermediul unei anchete pe baz de chestionar; s-a avut n vedere, ca referin important, adoptarea, de ctre UE, a strategiei mpotriva traficului de persoane. ntrzierea adoptrii acestui act normativ de referin pentru toate statele membre ale UE a fost un alt motiv pentru care strategia Romniei a stat n ateptare.Proiectul SNITP a fost abordat i din perspectiva recentelor prioriti ale PreedinieiConsiliului UE, n domeniul justiiei i afacerilor interne, statuate n Programul Stockholm. Acestea vin s completeze rolul instituiilor din Romnia i impun noi obiective:1. politic eficient, coerent i coordonat n domeniul prevenirii i combateriitraficului de persoane;2. adaptarea legislaiei n domeniul prevenirii i combaterii traficului de persoane,precum i al asistenei oferite victimelor.Propunerea noii directive a Parlamentului European i a Consiliului privind prevenirea i combaterea traficului de persoane i protejarea victimei, demonstreaz viitoarele prioriti ndomeniu la nivel european, respectiv:a) msuri pentru adecvarea pedepselor la gravitatea infraciunilor comise;b) competena extrateritorial mai extins i cu un grad de obligativitate mai ridicat,statele membre fiind astfel obligate s i urmreasc penal pe resortisanii sau persoanele care i au reedina pe teritoriul lor i care au comis infraciunea de traficn afara teritoriului statului respectiv;c) mbuntirea asistenei acordate victimelor, n special a tratamentului medical,precum i a msurilor de protecie.La finele anului 2012, SNITP a fost aprobat prin hotrre a Guvernului, devenindplatforma de lucru a ANITP n relaia acesteia cu celelalte autoriti crora le-au fost stabilite responsabiliti n lupta antitrafic, prin Planul naional de aciune 2012-2014, aprobat prin acelai act normativ.SNITP are ca scop reducerea impactului i a dimensiunilor traficului de persoane la nivel naional, prin prioritizarea i eficientizarea activitilor n lupta mpotriva acestuia, fiind un document de politici publice axat pe obiective, ce vizeaz probleme complexe, integrnd toate domeniile de intervenie.
Monitorizare
Cooperare
Optimizarea i extinderea procesului de cooperare interinstituionale i internaional
Creterea capacitii de colectare i analiz a datelor privind traficul de persoane
Reducerea impactului i a dimensiunilor traficului de persoane
Prevenire
Dinamizarea activitilor de prevenire
mbuntirea capacitii de investigare a infraciunilor de trafic de persoane i trafic de minori
mbuntirea calitii proteciei i asistenei acordate victimelor
Combatere
Protecie
Perioada de aplicare a strategiei va fi 2012 2016.n Raportul privind situaia traficului de persoane n anul 2011 era prezentat, pentru prima dat, o analiz integrat a principalelor acte normative relevante n domeniul prevenirii i combaterii victimizrii, precum i n cel al asistenei victimelor traficului de persoane. Acea oportunitate a permis corelarea unor articole de lege, cu scopul de a oferi celor interesai o nelegere mai nuanat a perspectivei dinamicii legislative recente, cu titlu de rspuns fa de dinamica accentuat a fenomenului traficului de persoane.Gsim oportun dezvoltarea analizei privind evoluia cadrului normativ, prin menionarea completrilor care au intervenit ori urmeaz s i produc efectele n planul legislativ, dup cum urmeaz:1. 3Capitolul al VII-lea al Titlului al prii speciale a Legii nr. 286/2009 noul Cod penal4 cuprinde infraciunile de trafic i exploatare a unor persoane vulnerabile, fiind aduse n
3 Sursa: Ministerul Justiiei, 2013.4 CAPITOLUL VIITraficul i exploatarea persoanelor vulnerabileART. 209SclaviaPunerea sau inerea unei persoane n stare de sclavie, precum i traficul de sclavi se pedepsesc cu nchisoarea de la 3 la 10 ani i interzicerea exercitrii unor drepturi.ART. 210Traficul de persoane(1) Recrutarea, transportarea, transferarea, adpostirea sau primirea unei persoane n scopul exploatrii acesteia, svrit:a) prin constrngere, rpire, inducere n eroare sau abuz de autoritate;b) profitnd de imposibilitatea de a se apra sau de a-i exprima voina ori de starea de vditvulnerabilitate a acelei persoane;c) prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase n schimbulconsimmntului persoanei care are autoritate asupra acelei persoane, se pedepsete cu nchisoare de la3 la 10 ani i interzicerea exercitrii unor drepturi.(2) Traficul de persoane svrit de un funcionar public n exerciiul atribuiilor de serviciu sepedepsete cu nchisoare de la 5 la 12 ani.(3) Consimmntul persoanei victim a traficului nu constituie cauz justificativ.ART. 211Traficul de minori(1) Recrutarea, transportarea, transferarea, adpostirea sau primirea unui minor, n scopul exploatriiacestuia, se pedepsete cu nchisoarea de la 3 la 10 ani i interzicerea exercitrii unor drepturi.(2) Dac fapta a fost svrit n condiiile art. 210 alin. (1) sau de ctre un funcionar public n exerciiul atribuiilor de serviciu, pedeapsa este nchisoarea de la 5 la 12 ani i interzicerea exercitrii unordrepturi.(3) Consimmntul persoanei victim a traficului nu constituie cauz justificativ.ART. 212Supunerea la munc forat sau obligatorieFapta de a supune o persoan, n alte cazuri dect cele prevzute de dispoziiile legale, la prestarea unei munci mpotriva voinei sale sau la o munc obligatorie se pedepsete cu nchisoarea de la unu la3 ani.ART. 213Proxenetismul(1) Determinarea sau nlesnirea practicrii prostituiei ori obinerea de foloase patrimoniale de pe urma practicrii prostituiei de ctre una sau mai multe persoane se pedepsete cu nchisoarea de la 2 la 7 ani i interzicerea exercitrii unor drepturi.(2) n cazul n care determinarea la nceperea sau continuarea practicrii prostituiei s-a realizat princonstrngere, pedeapsa este nchisoarea de la 3 la 10 ani i interzicerea exercitrii unor drepturi.(3) Dac faptele sunt svrite fa de un minor, limitele speciale ale pedepsei se majoreaz cujumtate.(4) Prin practicarea prostituiei se nelege ntreinerea de acte sexuale cu diferite persoane n scopul obinerii de foloase patrimoniale pentru sine sau pentru altul.
acest capitol incriminrile cuprinse n prezent n Legea nr. 678/2001 i n Ordonana de Urgena Guvernului nr. 194/2002.Textele de incriminare a traficului de persoane, de minori i de migrai au fost sistematizate pentru o mai uoar nelegere i o mai bun corelare cu alte texte de incriminare, fr a li se aduce ns modificri substaniale. A fost adugat forma agravat a comiterii infraciunii de trafic de persoane, de ctre un funcionar public n ndeplinirea atribuiilor de serviciu, pentru implementarea art. 24 din Convenia Consiliului Europei privind lupta mpotriva traficului de fiine umane, ratificat prin Legea nr. 300/2006. Capitolul cuprinde i infraciunile de trafic de minori, ca infraciune distinct, cu un regim sancionator mai sever, supunerea la munc forat sau obligatorie, proxenetismul, exploatarea ceretoriei, folosirea unui minor n scop de ceretorie, folosirea serviciilor unei persoane exploatate.n ceea ce privete exploatarea sexual a persoanelor i incriminarea acestor conduite, menionm c noul Cod penal nu mai cuprinde incriminarea faptei de practicare a prostituiei, pstrnd ns incriminri ale faptelor care determin extinderea fenomenului prostituiei, i anume a faptelor de exploatare a acesteia (proxenetism, trafic de persoane, folosirea serviciilor unei persoane exploatate), ele fiind n cele mai multe cazuri forme de manifestare ale criminalitii organizate, n vreme ce persoana care i ofer serviciile sexuale nu este mai mult dect o victim a fenomenului traficului de persoane sau ale exploatrii sexuale.Mutarea oprobiului de la persoana racolat la cea care racoleaz este, astfel, de natur a ajuta la sancionarea adevrailor vinovai pentru extinderea fenomenului prostituiei i altor fenomene corelative caracterizate printr-un grad de pericol social mult mai mare, n special traficul de persoane.
ART. 214Exploatarea ceretoriei(1) Fapta persoanei care determin un minor sau o persoan cu dizabiliti fizice ori psihice s apeleze n mod repetat la mila publicului pentru a cere ajutor material sau beneficiaz de foloase patrimoniale depe urma acestei activiti se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amend.(2) Dac fapta este svrit n urmtoarele mprejurri:a) de printe, tutore, curator ori de ctre cel care are n ngrijire persoana care cerete;b) prin constrngere, pedeapsa este nchisoarea de la unu la 5 ani. ART. 215Folosirea unui minor n scop de ceretorieFapta majorului care, avnd capacitatea de a munci, apeleaz n mod repetat la mila publicului, cernd ajutor material, folosindu-se n acest scop de prezena unui minor, se pedepsete cu nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend.ART. 216Folosirea serviciilor unei persoane exploatateFapta de a utiliza serviciile prevzute n art. 182 prestate de o persoan despre care beneficiarul tie c este victim a traficului de persoane ori a traficului de minori, se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la3 ani sau cu amend, dac fapta nu constituie o infraciune mai grav.ART. 217Sancionarea tentativeiTentativa la infraciunile prevzute n art. 209-211 i art. 213 alin. (2) se pedepsete. ()ART. 263Traficul de migrani(1) Racolarea, ndrumarea, cluzirea, transportarea, transferarea sau adpostirea unei persoane, n scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat a Romniei, se pedepsete cu nchisoarea de la 2 la 7 ani.(2) Cnd fapta a fost svrit:a) n scopul de a obine, direct sau indirect, un folos patrimonial;b) prin mijloace care pun n pericol viaa, integritatea sau sntatea migrantului;c) prin supunerea migrantului la tratamente inumane sau degradante, pedeapsa este nchisoarea de la3 la 10 ani i interzicerea exercitrii unor drepturi. (3) Tentativa se pedepsete.
Faptul c prostituia va fi scoas de sub incidena sanciunilor penale nu are semnificaia unei legalizri a acesteia, a transformrii activitii respective ntr-una reglementat sau permis de lege, pentru c fapta unei persoane de a se prostitua va fi n continuare sancionat contravenional. Simpla dezincriminare semnific doar eliminarea acestei fapte din sfera celor sancionate penal, acest lucru neavnd ca scop schimbarea percepiei societii, din punct de vedere moral, asupra fenomenului prostituiei.n acest context trebuie menionat i incriminarea pornografiei infantile n cadrul noului Cod penal, incriminare care pstreaz substana prevederilor existente (incriminrile din Legea nr. 678/2001, Legea nr. 161/2003 i Legea nr. 196/2003), dar opereaz, de asemenea, o mai bun sistematizare a acestora.Noul cod renun la incriminarea infraciunii de ceretorie n forma consacrat de codul penal n vigoare, dar aduce dou incriminri distincte, conexe ceretoriei, menite s rspund unor situaii frecvente n ultimii ani. Este vorba de exploatarea ceretoriei practicate de un minor sau o persoan cu dizabiliti (determinarea la practicarea ceretoriei sau obinerea de foloase de pe urma acestei activiti) i respectiv de folosirea unui minor, de ctre majorul care are capacitatea de a munci, n scopul de a obine astfel ajutor material din partea publicului. Aceast din urm situaie spre exemplu, o femeie care merge la cerit, iar pentru a inspira mil publicului ine un copil, cu vrsta de cteva luni, n brae prezint un evident pericol, nu doar prin aceea c lezeaz grav demnitatea uman, copilul ajungnd s fie folosit ca un obiect de recuzit, dar pericliteaz sntatea sau chiar viaa minorului, date fiind condiiile n care acesta este inut n timpul ceritului (temperaturi foarte sczute sau foarte ridicate, ploaie etc.).n ceea ce privete infraciunea de folosire a serviciilor unei persoane exploatate, aceasta a fost introdus n urma ratificrii de ctre Romnia a Conveniei Consiliului Europei privind lupta mpotriva traficului de fiine umane (prin Legea nr. 300/2006). Spre exemplu, textul va fi aplicabil n cazul persoanei care accept s primeasc prin transplant un organ, tiind c este prelevat ilegal de la o victim a traficului de persoane sau al celui care accept s foloseasc munca forat impus acestor victime sau care beneficiaz de serviciile persoanei forate a practica prostituia, dac cunoate faptul c acestea sunt victime ale traficului de persoane.n cuprinsul noului Cod penal a fost definit noiunea de exploatare a unei persoane ca
fiind:
a) supunerea la executarea unei munci sau ndeplinirea de servicii, n mod forat;b) inerea n stare de sclavie sau alte procedee asemntoare de lipsire de libertate ori deaservire;c) obligarea la practicarea prostituiei, la manifestri pornografice n vederea producerii i difuzrii de materiale pornografice sau la alte forme de exploatare sexual;d) obligarea la practicarea ceretoriei;e) prelevarea de organe, esuturi sau celule de origine uman, n mod ilegal. (art. 182din noul Cod penal).Subliniem faptul c noul Cod penal va intra n vigoare, conform Legii nr. 187/2012
pentru punerea n aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, la data de 1 februarie 2014.
2. Referitor la Directiva 2011/36/UE a Parlamentului European i a Consiliului din5 aprilie 2011 privind prevenirea i combaterea traficului de persoane i protejarea victimelor acestuia, precum i de nlocuire a Deciziei-cadru 2002/629/JAI a Consiliului, constatm c majoritatea dispoziiilor de drept penal material i procesual cuprinse n directiv se regsesc deja n dreptul intern, nepresupunnd intervenii majore cu ocazia transpunerii directivei n legislaia romneasc. Cu titlu exemplificativ putem meniona: Art. 2 din Directiv: definiia traficului de persoane (Infraciuni privind traficul depersoane):De lege lata infraciunile privind traficul de persoane i n legtur cu traficul de persoane se regsesc n legea-cadru art. 12, 13, 141, 17 i 18. n prezent, sunt acoperite n
legislaia naional toate aspectele din definiia infraciunii de trafic de persoane (varianta tip i variantele agravante) aa cum apare aceasta n Directiva 36/ 2011;De lege ferenda infraciunile privind traficul de persoane se regsesc n noul Cod Penal (Legea nr. 286/2009) art. 210 (traficul de persoane) i art. 211 (traficul de minori). Urmeaz a fi aduse completri prin Legea de punere n aplicare a Noului Cod Penal cu privire la svrirea acestor infraciuni de ctre un funcionar public n exercitarea atribuiilor sale de serviciu. Proiectul de lege de punere n aplicare se afl n prezent n dezbatere la Camera Deputailor (camer decizional). Art. 7 din Directiv sechestrul i confiscarean legislaia naional exist prevederi referitoare la confiscare: art. 112, art. 118 i art. 118 indice 2 din Codul Penal (msura de siguran a confiscrii speciale i a confiscrii extinse); art. 19 din Legea nr. 678/2001, art. 112 i art. 112 indice 1 din Noul Cod penal (Legea nr. 286/2009). Art. 8 din Directiv n legislaia naional exist urmtoarele prevederi:Legea nr. 678/2001 privind prevenirea i combaterea traficului de persoane art. 20alin 1: Persoana supus traficului de persoane, care a svrit, ca urmare a exploatrii sale, infraciunea de prostituie, de ceretorie, trecere frauduloas a frontierei unui stat ori donare de organe sau esuturi ori celule de origine uman, n condiiile prevzute la art. 157 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma n domeniul sntii, cu modificrile i completrile ulterioare, nu se pedepsete pentru aceste infraciuni.n noul Cod penal (Legea nr. 286/2009) art. 262, alin. 4 este menionat faptul c trecerea frauduloas a frontierei de stat, svrit de o persoan victim a traficului de persoane sau de minori constituie cauz de nepedepsire. Art. 18 alin 4 din Directiv, referitor la incriminarea folosirii serviciilor persoanelortraficate, cunoscnd faptul c acestea sunt persoane traficate.n legislaia naionalLegea nr. 678/2001 privind prevenirea i combaterea traficului de persoane art. 141: Fapta de a utiliza serviciile prevzute la art. 2 pct. 2, prestate de o persoan despre care beneficiarul tie c este victim a traficului de persoane ori a traficului de minori, se pedepsetecu nchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amend, dac fapta nu constituie o infraciune mai grav.n noul Cod penal (Legea nr. 286/2009) de lege ferenda art. 216 incrimineaz folosirea serviciilor unor persoane exploatate, despre care beneficiarul tia c sunt victime ale traficului de persoane ori ale traficului de minori.
