PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BUCUREŞTIDirecţia Generală Dezvoltare UrbanăDirecţia Urbanism

RĂSPUNSUL PMB LA OBSERVAŢIILE PUBLICULUIpentru „Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării in zonele protejate si in zonele de protecţie ale monumentelor istorice in scopul protejării patrimoniului arhitectural si

urbanistic al municipiului Bucureşti – etapa a II-a/2009 - lot 1 ZP nr. 10 bulevardul haussmannian de ţesut – Calea Dorobanţi, lot 2 ZP nr. 32 ţesut tradiţional difuz – Vasile Conta şi

lot 3 ZP nr. 34 ţesut tradiţional difuz – Pitar Moş”, ETAPA II – ELABORAREA PROPUNERILOR

În urma consultării cu proiectantul, PMB este în măsură să răspundă următoarele:

a) Mesajul care se referă la existenţa PUZ Pţa Lahovary nr. 8, sector 1, Bucureşti – La revenirea nr. 1069998/30.03.2012 care solicită modificarea documentaţiei de urbanism în conformitate cu avizul nr. 192/Z/26.05.2010 primit de la DCP şi nr. 29/Z/21.12.2011 primit de la MCPN, răspunsul este următorul:La solicitarea de precizări în legătura cu textul avizului MCPN nr. 29/Z/21.12.2011 şi DCP nr. 192/Z/26.05.2010 privind Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării in zonele protejate si in zonele de protecţie ale monumentelor istorice in scopul protejării patrimoniului arhitectural si urbanistic al municipiului Bucureşti – etapa a II-a/2009 - lot 1 ZP nr. 10 bulevardul haussmannian de ţesut – Calea Dorobanţi, lot 2 ZP nr. 32 ţesut tradiţional difuz – Vasile Conta şi lot 3 ZP nr. 34 ţesut tradiţional difuz – Pitar Moş”, răspunsul este următorul:

Indicatorii urbanistici avizaţi pentru anumite parcele, anterior prezentei documentaţii, rămân în vigoare şi au preeminenţă faţă de reglementările avizate prin prezentul aviz

Textul se referă la toate avizele eliberate anterior de către DPCN-MB şi DPC/MCPN, intrate în circuitul civil, ai căror indicatori urbanistici avizaţi rămân valabili până la aprobarea (după parcurgerea tuturor etapelor prevăzute de lege) a susnumitei documentaţii faza PUZ, prin hotărâre de Consiliu General.În consecinţă, PMB va solicita elaboratorului Proiectului să modifice documentaţia de urbanism conform acestui răspuns din partea MCPN.

b) Referitor la adresele primite de P.M.B. în perioada consultării publice şi transmise direct către asociatul S.C. QUATTRO DESIGN S.R.L., răspunsurile sunt următoarele:1. În adresa nesemnată depusă la P.M.B. în 12.06.2012 autorul semnalează o discrepanţă între

documentaţia prezentată către consultare privind Z.P. 32 – Vasile Conta şi PUD depus spre avizare în 2004 pentru str. Blanduziei nr. 3 (cu două variante P+6 / P+4) şi solicită CUT de 4 şi retragerea de la limita laterală a proprietăţii de 3 m. Răspunsul proiectantului: nu considerăm justificată cererea de stabilire a CUT la 4.0 şi a limitei parcelei către est la 3 m, din următoarele considerente: PUD la care se face referire a fost redactat în iulie 2000 (Urbana SA); această documentaţie de

urbanism propunea 4 variante pentru imobil (CUT între 2.8 şi 4.6); MC a avizat varianta 4 - P+2 (la stradă) şi P+4 (în adâncime); CUT 2,8; POT 60%; distanţa faţă de limita de est a parcelei – 4m); în acel moment, propunerea de 6 niveluri se înscria în prevederile PUG şi RLU – MB pentru subzona CM1;

În 21 decembrie 2000 a fost aprobat PUZ Zone construite protejate – Municipiul Bucureşti (HCGMB nr. 279/21/2000); în Z.P. 32 – Vasile Conta, CUT este limitat la 3.0, iar POT la 65%; H minim = 13m; H max = 16 m.

Documentaţia a fost depusă către avizare la PMB-DUAT în ianuarie 2001, după aprobarea PUZ-ZCP; astfel, în urma dezbaterilor în comisie, aceasta a acceptat varianta 4, însă cu

Splaiul Independenţei nr. 291-293, cod poştal 060042, sector 6, Bucureşti, România

Tel: 021.305.55.00 int.1700

http://www.pmb.ro

precizarea că înălţimea imobilului propus nu va depăşi înălţimea maximă a cornişei şi coamei imobilului de la nr. 1 din str. Blanduziei. În plus, PUD nu a fost aprobat, după cunoştinţa noastră.

În aceste condiţii, considerăm absolut normală limitarea – în cazul în care proprietarul doreşte înlocuirea clădirilor existente – a regimului de înălţime la acela al clădirii învecinate (P+1+M, adică 9m la cornişă şi 12.5 la coamă); faptul că în planşa de reglementări apare înălţimea maximă de P+1 reprezintă o eroare pe care o vom rectifica. În ceea ce priveşte retragerea faţă de limita de est a parcelei, aceasta a fost stabilită la 5m, astfel încât să se creeze condiţiile pentru o ocupare de 50% a parcelei (CUT 1,5) şi, de asemenea, în vederea asigurării iluminării naturale a faţadei principale a clădirii.

În cazul în care proprietarul nu doreşte înlocuirea clădirilor existente de pe parcelă, clădirea de la stradă poate fi mansardată (un nivel suplimentar mansardat), cu respectarea înălţimii maxime admise pentru clădirea nouă, în condiţiile RLU aferent PUZ Z.P. 32. De asemenea, clădirea din spatele parcelei poate fi menţinută, în condiţiile R.L.U.

2. Adresa domnului Oprea Florentin Marius depusă la PMB în 22.06. 2012Autorul consideră că, în PUZ Z.P. 34 – Pitar Moş, ...interesul clar este spre densificarea fondului construit în dauna confortului fondului construit existent, a cărui calitate va avea de suferit în urma propunerilor. Referitor la densificare, în cazul Z.P. 34 - Pitar Moş, P.O.T. existent este de 48% iar cel propus este de 52% (valori totale). În aceste condiţii, de creştere cu 4% a suprafeţei totale construite la sol, nu se poate vorbi despre densificare.

În particular, autorul face următoarele consideraţii:1) (Imobilul din str. Cristofor Columb nr. 3 este afectat în mod direct de propunerea unui imobil

P+4 pe str. Dionisie nr. 60). Imobilul din str. Cristofor Columb nr. 3 nu este afectat în mod direct de propunerea unui imobil P+4 pe str. Dionisie nr. 60 deoarece regimul de construire propus prevede un corp retras de la stradă, alipit pe latura de nord la cel din str. Columb nr. 5, de înălţime P+2 (12,5 m la cornişă); corpul P+4 este situat la o distanţă de 5 m faţă de limita imobilului din str. Columb nr. 5 şi la o distanţă de 20 m faţă de partea din spate a clădirii principale din str. Columb nr. 3.

2) (Nu se regăsesc nicio menţionare în planşele proiectului ... programe de regenerarea şi valorificarea economică şi culturală a zonei). Obiectivele PUZ nu privesc stabilirea de programe de regenerare a zonei; ele sunt, conform caietului de sarcini, următoarele: stabilirea unor reglementări integrate (grade de protecţie şi restricţii şi permisivităţi de intervenţie) – obiectiv general; asigurarea continuităţii fizice, funcţionale şi spirituale a cadrului construit din oraş şi stimularea interesului economic şi cultural şi protejarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice, a zonelor arheologice şi a ansamblurilor arhitecturale şi urbanistice deosebite – obiective strategice. Aceste obiective sunt atinse în documentaţie.

3) (Atât Primăria Municipiului Bucureşti, cât şi proiectantul lucrării nu au întreprins nici un demers pentru comunicarea directă cu locuitorii zonei, iar regulamentul nou ... nu a fost negociat cu proprietarii direct afectaţi). Primăria Municipiului Bucureşti şi proiectanţii lucrării au asigurat comunicarea cu locuitorii zonei în procesul de consultare a populaţiei. Legea nu precizează obligaţia beneficiarului sau a proiectantului de a negocia cu proprietarii.

4) (Consideră abuziv demersul acestui proiect care îi încalcă drepturi esenţiale - construcţia unui imobil P+4 lângă imobile P, P+1, P+1+M înseamnă, de asemenea, lipsirea acestora din urmă de însorire pentru o perioadă semnificativă din zi). Clădirea propusă nu lipseşte de însorire clădirile învecinate, graţie formei şi modului de amplasare a acesteia.

5) (O clădire care nu se armonizează cu ceea ce se întâmplă în jur scade valoarea comercială a clădirilor din

jur şi inserţiile noi propuse în zonă sunt contra acesteia). Prima observaţie este justă în principiu, dar în

cazul în speţă este irelevantă. Pentru modul de armonizare a clădirilor noi cu cele din jur, a se vedea articolele

corespunzătoare ale RLU. Pentru a doua observaţie, nu vedem cum clădirile noi permise ar fi contra

zonei.6) (Cele două inserţii de pe Dionisie Lupu au o relaţie discordantă din punct de vedere

morfologic cu cele înconjurătoare – de fapt introduc o timpologie de construire străină

Splaiul Independenţei nr. 291-293, cod poştal 060042, sector 6, Bucureşti, România

Tel: 021.305.55.00 int.1700

http://www.pmb.ro

2

cartierului). Nu ştim la care inserţii se referă autorul; la nr. 56, PUZ a preluat planul clădirii autorizate. La nr. 60 şi 70-72, soluţia este una validată istoric – mai multe corpuri de clădire, organizate simetric faţă de axul clădirilor din rândul I, cu un regim de înălţime mai mare decât a acestora, distanţate în cele mai multe cazuri faţă de latura din spate a parcelelor pentru a nu creea calcane vizibile etc.).

7) (Găseşte superficială soluţia proiectului, unde nu se menţionează nico rezolvare a problemei parcărilor din zona studiată). Probleme parcării şi garării este tratată în Art. 7.4.c. şi 13.3. ale R.L.U. (raport faza 2.B) şi cea a circulaţiei în Cap. 3.4.3. şi 4.1.1. ale PUZ (raport faza 2.A). problema acceselor carosabile şi pietonale pe parcele este tratată în art. 9 al R.L.U.

8) (Deplânge situaţia financiară a proprietarilor şi consideră susţinerile financiare din partea sistemului public insuficiente; întreabă care sunt soluţiile şi programele autorităţilor pentru această problemă în zona studiată.) Observaţia poate fi justă, însă problema depăşeşte nivelul documentaţiei de faţă.

9) (Observă faptul că înălţimea maximă în PUZ – ZPC 2000 este de 13m, iar cea pentru Dionisie Lupu 60, în PUZ –ZP34 – Pitar Moş este de 19.5 m şi, în consecinţă, Titlul documentaţiei este în antiteză cu soluţia din documentaţie întrucât o construcţie care umbreşte şi ia din intimitate unei construcţii existente ... nu are cum să asigure protecţia). Într-adevăr, documentaţia de faţă nuanţează prevederile PUZ –ZPC 2000; diminuează sau măreşte, funcţie de caracteristicile ţesutului urban şi de valoarea culturală a construcţiilor, indicii şi indicatorii urbanistici. Nu există propuneri de volume construite care să umbrească construcţii existente, în sensul normativelor de igienă a căror respectare este obligatorie. Omisiune în adresa domnului Oprea Florentin Marius depusă la PMB în 22.06.2012: înălţimea maximă admisă prin PUZ Zone Construite Protejate este de 13 m + 3m etaj suplimentar = 16m; înălţimea minimă admisă este de 10m.

10) (Alipirea la calcan a unui imobil P+2, 3, 4 retras cu un imobil P+1, situat în str. Cristofor Columb nr. 5, pe o lungime mai mare decât a calcanului în cauză). Imobilul din str. Columb nr. 5 are clădiri cu calcan către imobilul din str. Dionisie Lupu nr. 60, pe o lungime de cca. 4.3m (corp vest) şi de cca. 5.8m (corp est), adică în total cca. 10.1m din lungimea totală a limitei de parcelă, de 11.7m. Nu considerăm diferenţa de 1.6m a fi o problemă, însă proprietarul de la nr. 5 este liber să solicite crearea unei curţi de lumină pe distanţa respectivă în cazul în care proprietarul din str. Dionisie Lupu nr. 60 ar construi conform RLU.

11) Semnatarii adresei depuse la PMB în data de 22.06.2012 de către domnul Oprea Florentin Marius semnată şi de către domnii Boji Vasile din str. Columb nr.1, Achim Victor din str. Columb nr. 7 şi Leontescu O. Din str. Columb nr. 1 nu se plâng sau nu laudă faptul că propunerea PUZ – Zona Protejată 34 Pitar Moş va conduce la eliminarea, în viitor, a calcanului construit pe latura de nord a imobilului din str. Xenopol nr. 11, situat la distanţă de 5m faţă de partea din spate a clădirii principale din str. Columb nr.3. Suntem convinşi că prin aceasta calitatea şi intimitatea locuirii din imobilul situat în str. Columb nr. 7 se vor mări.

În finalul adresei, autorul solicită interzicerea avizării şi încadrarea propunerilor de3 dezvoltare în parametri stabiliţi pentru Zona protejată nr. 34 – Pitar Moş. Referitor la interzicerea avizării, proiectantul nu poate să se pronunţe. Referitor la menţinerea reglementărilor PUZ-ZPC (presupunând că este vorba despre PUZ aprobat în anul 2000), menţionăm că pe baza lui şi a sistemului de avizare-aprobare care a funcţionat până în 2011 au fost construite clădirile din str. Dionisie Lupu nr. 56, nr. 64-66, din str. Jules Michelet nr. 18 etc.

3. Adresa O.A.R. nr. 1075391/24.04.2012Ordinul Arhitecţilor din România, ca proprietar al imobilului din str. Pictor Arthur Verona nr. 19 nu este de acord cu permiterea construirii către stradă pe imobilele din Pictor Arthur Verona nr. 17 şi nr.19. Argumentele sunt următoarele: (1) modificarea raportului dintre spaţiul construit şi cel liber şi (2) lipsa de intenţie a O.A.R. de a construi către stradă şi, în cazul construirii de către vecini a corpului către stradă, creearea unei imagini defavorabile prin calcanul creat. O.A.R. propune retragerea alinierii dând astfel O.A.R. posibilitatea să construiască pe fundul parcelei sale.Considerăm observaţiile O.A.R. nefondate, din următoarele raţiuni: Imobilul de la nr. 17 provine din comasarea – post 1911 – a două imobile (numere vechi 17 şi

19). Construirea pe partea de teren pe care astăzi se găseşte o construcţie industrială (fostul nr.

Splaiul Independenţei nr. 291-293, cod poştal 060042, sector 6, Bucureşti, România

Tel: 021.305.55.00 int.1700

http://www.pmb.ro

3

19) nu se poate realiza către vest, căci casa Grunau (1867, construită de arh. W. Beckler) a fost construită la 0.9m faţă de limita de est a fostei parcele.

Imobilul de la nr. 19 provine şi acesta din comasarea, în 1863, a două imobile (primul cumpărat de G. Burelli fiind cel dinspre str. Pitar Moş şi cel de al doilea fiind cel dinspre str. Pictor Arthur Verona); clădirea iniţială a fost construită către str. Pitar Moş, lăsând liber terenul dinspre str. Pictor Arthur Verona.

Parcelarea Grădinii Poştei, realizată de Scarlat Rosetti, a avut ca scop creearea de parcele construibile, ceea ce s-a şi realizat, imobilele fiind construite la stradă şi cu calcan până în 1918 (cu excepţia celor două imobile în discuţie) , acesta constituind, în consecinţă, cadrul istoric al străzii.

Spaţiul plantat valoros al imobilului de la nr. 19 a fost conservat prin reglementări, la nr. 17 neexistând un astfel de spaţiu.

Construirea la nr. 19 cu retragere faţă de limita laterală de la nr. 17 ar reprezenta o acţiune cu o consecinţă nefavorabilă pentru imobilul de la nr. 17, în sensul reducerii potenţialului de dezvoltare al acestuia. Invers, construirea cu retragere faţă de limita laterală la nr. 17 ar diminua potenţialul de dezvoltare al imobilului de la nr. 19 şi, în plus, ar crea o vedere directă asupra curţii; aceste neajunsuri sunt evitate prin propunerea supusă consultării.

Din aceste motive, nu vedem niciun argument pentru a limita construirea în cele două imobile prin renunţarea la suprafeţele edificabile sau prin retragerea alinierii faţă de aliniament, altul decât conformarea la dorinţa expresă a proprietarului, ceea ce ar constitui o acţiune în contrast faţă de caracterul istoric prezentat mai sus. În plus, acţiunea ar fi contrară şi interesului de dezvoltare al celor două imobile. Menţionăm în acest sens că acelaşi O.A.R. a iniţiat în 2002 un P.U.D. (aprobat prin H.C.L. al Sectorului 1 nr. 257/2003) ale cărui prevederi au fost preluate în principiu prin actualele reglementări.

Menţionăm că indicii urbanistici fixaţi pentru cele două imobile sunt moderaţi: astfel, la nr. 17, P.O.T. existent este de 47% şi cel propus este de 45%, iar C.U.T. existent de 0,7 şi cel propus de 1; la nr. 19, P.O.T. existent este de 38% şi cel propus de 55% iar C.U.T. existent este de 0,5 şi cel propus de 1.

În cazul în care O.A.R. doreşte să construiască mai puţin, poate să o facă, fie înscriindu-se în edificabilul aprobat, fie ilustrând printr-un P.U.D. realizat în condiţiile legii faptul că modificarea limitelor clădirilor către spatele parcelei nu afectează potenţialul de dezvoltare al terenului vecin.

4. Adresa U.A.R. şi O.U.B. nr. 1076924/02.05.2012Observatorul Urban Bucureşti al U.A.R. formulează o serie de observaţii însuşite de Uniunea Arhitecţilor din România prin preşedintele său arh. Peter Derer. Răspunsurile formulate de către S.C. QUATTRO DESIGN SRL referitoare la Z.P. 32 şi 34 sunt următoarele:

Observaţii punctuale referitoare la regulamente 1.b. Observaţia este corectă. Într-adevăr, în procesul de stabilire a valorii culturale complexe a

imobilelor au fost identificate clădiri cu valoare culturală complexă medie care sunt înscrise în L.M.I. (reprezentând excepţii, majoritatea monumentelor istorice rezultând a avea valoare culturală complexă mare). Vom opera o modificare în tabelul prezent pe planşă, pentru evitarea neclarităţilor.

1.c. Pitar Moş nr. 17. Observaţie nefondată (vezi punctul de vedere la adresa O.A.R.): caracterul istoric al străzii Pictor Arthur Verona nu este acela de grădini, ci de locuinţe cu grădini în spatele parcelelor şi pe una din laturile acestora; grădina de faţadă a casei Mincu este o excepţie fericită, determinată de modul de constituire al parcelei şi de situarea pe colţ; din acest motiv, spaţiul plantat valoros este conservat, edificabilul propus situându-se în zona în care astăzi se găseşte terasa cafenelei construite cu acordul O.A.R.

2. (Nesiguranţă în acordarea unor calificative). Autorii constată diferenţe între prima variantă supusă consultării în C.T.U.A.T din mai 2011 şi cea de a doua, supusă dezbaterii. Într-adevăr, aceste diferenţe pot existe deoarece între cele două momente, metoda de abordare a fost rafinatăiar cercetarea de arhivă şi in situ a evoluat. Metoda este explicată şi exemplificată pentru fiecare imobil în parte în Aneza 2.1. Evaluarea clădirilor. Valoarea culturală complexă a imobilelor şi a componentelor imobilelor (raport faza 1b, volumul 2) şi în Cap. IV (raport faza 1B, volumul 1).

Splaiul Independenţei nr. 291-293, cod poştal 060042, sector 6, Bucureşti, România

Tel: 021.305.55.00 int.1700

http://www.pmb.ro

4

4.b. (dilatare a spaţiului construit, pulsaţie care nu este respectată de amprenta la sol a noii clădiri la intersecţia Dionisie Lupu – Pictor Arthur Verona. Nu înţelegem obiectul observaţiei şi nici legenda la care se face referire (presupunem că autorii observaţiilor confundă planşele de propuneri cu cele de reglementări).

Observaţii privind atitudini de reglementare 1. (Îndesirea insulelor – ex. str. Dionisie Lupu – str. Jules Michelet – str. George Enescu, autorii

observaţiilor afirmând că din motive ecologice, sociale, psihologice şi estetice intervenţiile în zonele protejate din vestul Europei promovează eliberarea centrului insulelor). Într-adevăr, principiul invocat este valabil în ţesut urban dens, comercial, caracteristic vestului Europei. În Bucureşti, în ţesut urban puţin dens, rezidenţial, construirea în mai multe rânduri de clădiri şi pe latura de spate a parcelei reprezintă caracteristici istorice ale ţesutului urban, astfel încât prin reglementările Z.P. 32 şi 34 s-a stabilit o atitudine de conciliere a celor două obiective (cel de continuare a modului istoric de construire şi cel de eliberare a centrului insulelor). Pentru înţelegerea detaliată a caracteristicilor ţesutului urban şi analizarea corelată a modului de construire optim, vezi Cap. II.2. (raport faza 1B) şi, mai ales, planşele 04.1 şi 04.2 (faza 1B). Pentru prezentarea detaliată a corespondenţelor dintre indici şi indicatori actuali şi propuşi în funcţie de perioada de realizare a ţesutului urban, vezi Cap. 4.1.5, figurile 1-7 (raport faza 1B).

2.b. (Se fac propuneri tipologic similare construcţiilor identificate a fi lipsite de valoare - cazul str. Praporgescu). Într-adevăr, conceptul de protejare a caracteristicilor ţesutului urban cuprinde şi păstrarea tipologiilor constructive valoroase, chiar în cazul în care fondul construit este lipsit de valoare. În cazul str. Praporgescu, frontul continuuu creat pe partea de vest a străzii este determinat strict de caracteristicile parcelelor. La sugestia autorilor observaţiei, se va studia posibilitatea de rupere a monotoniei frontului rezultat prin tratarea specială a alinierii clădirii de la nr. 23.

3.a. (îndesiri la ZP 32 şi 34, contrare caracteristicilor zonelor). În cazul ZP 32 Vasile Conta, pe întreg teritoriul zonei, P.O.T. existent este de 58% iar cel propus este de 59%; în cazul ZP 34 Pitar Moş, P.O.T. existent este de 48% iar cel propus este de 52% (valori totale). În aceste condiţii (de creştere de 1% a suprafeţei construite la sol în cazul ZP 32 şi de 4% în cazul ZP 34) nu se poate vorbi despre o îndesire. Nu putem presupune decât că autorii observaţiilor nu au remarcat că nu este vorba de îndesiri, ci – în cele mai multe cazuri – de înlocuiri ale clădirilor existente fără valoare culturală complexă. În ceea ce priveşte curţile înverzite ale caselor de locuire individuală de statut social ridicat, acestea au fost conservate prin regulament (spaţii plantate cu grad mare de protecţie, spaţii plantate cu grad mediu de protecţie) – vezi planşa R.5.2.1 (faza 2).

3.b. Vezi punctul 4.b de la Observaţii punctuale referitoare la regulamente. 5. (netratarea aspectelor ce ţin de parcare – locuri de acces – o considerăm o mare lipsă a

documentaţiei). Problema parcării şi garării este tratată în Art. 7.4.c. şi 13.3. ale RLU (raport faza 2.B) şi cea a circulaţiei în Cap. 3.4.3. şi 4.1.1. ale PUZ (raport faza 2.A). Problema acceselor carosabile şi pietonale pe parcele este tratată în Art. 9. al RLU.

6. (Proiectele prin îndesire impuse vor crea şi probleme în cazul găsirii de spaţii pentru regruparea populaţiei post-seism). Nu înţelegem prea clar la ce anume se referă autorii; considerăm însă că ar trebui solicitate lămuriri asupra acestei probleme.

Observaţii metodologice 1. Nu este adevărat faptul că numai monumentele istorice se bucură de gradul maxim de

protecţie. Acelaşi grad de protecţie este conferit imobilelor cu grad mare de protecţie (clădiri şi corpuri de clădire, spaţii libere/plantate, alte construcţii şi amenajări – calcane decorate, fântâni, statui, împrejmuiri). A se vedea RLU şi planşele acestuia.

2. (Este de văzut dacă sunt întrunite condiţiile impuse de legislaţia românească pentru o atât de aprofundată detaliere a reglementării urbamnistice etc.). da, sunt întrunite, vezi extrasul din legislaţie prezentat în prima pagină a RLU. Credem că nu trebuie să facem un pas înapoi în ceea ce priveşte stricteţea reglementărilor, în condiţiile în care efectul reglementărilor laxe anterioare este vizibil în oraş.

5. Adresele doamnei Roxana Wring nr. 10731018/12.04.2012 şi nr. 1076742/02.05.2012 (Titlul complicat al lucrării). Titlul a fost fixat de către Primăria Municipiului Bucureşti în

calitate de autoritate contractantă. În raportul etapei 1A (Cap.1.1.) se face un istoric al suitei de documentaţii iniţiată de PMB după aprobarea PUZ-ZPC din anul 2000.

Splaiul Independenţei nr. 291-293, cod poştal 060042, sector 6, Bucureşti, România

Tel: 021.305.55.00 int.1700

http://www.pmb.ro

5

(Redactarea lucrării într-un limbaj şi într-o formă accesibilă publicului format din nespecialişti). Ne aflăm într-un caz foarte complicat – pe de o parte, o lucrare de deosebită dificultate şi cu multe elemente ştiinţifice şi metodice noi iar, pe de altă parte, PMB şi proiectanţii parcurg pentru prima dată procesul de consultare a populaţiei. Ne este acum clară necesitatea elaborării, în paralel, cu documentaţia tehnică, a unei documentaţii în versiune simplificată ("decodată") care să fie accesibilă publicului. Pentru elaborarea acestei documentaţii în versiune simplificată pentru consultarea publicului sunt necesare, credem, următoarele: (i) experienţă mai mare a PMB şi a proiectanţilor în acest domeniu; (ii) un cadru normativ pentru conţinutul documentaţiei, legal aprobat; (iii) un supliment de resurse materiale şi de timp pentru elaborarea documentaţiei;(iv) clarificarea modului de prezentare, pentru a nu se produce confuzii persoanelor care consultă documentaţia (de pildă, codul de culori).

(Publicarea incompletă adocumentaţiei pe site): lipsesc de pe site fişele de caracterizare şi de reglementare a imobilelor, alegere determinată de dimensiunile foarte mari ale fişierelor (informaţia este prezentată însă în celelalte componente) precum şi în anexa studiului istoric. Din punctul de vedere al proiectanţilor, acest neajuns poate fi compensat prin publicarea în perioada de prelungire a consultării publice a documentelor respective. De remarcat că cele trei documentaţii sunt primele prezentate in-extenso pe pagina de internet a PMB.

(Numărul imobilelor protejate este considerat a fi prea mic). Analiza complexă a clădirilor din Zonele Protejate a condus la concluzia protejării diferenţiate aacestora, în funcţie de valoarea culturală complexă. S-au adăugat analizele altor construcţii din imobile (împrejmuiri, statui, calcane, fântâni), a spaţiilor plantate de pe parcele şi a spaţiilor libere din teritoriul zonelor protejate. Prin acest proces de analiză proiectanţii au căutat să elimine – pe cât posibil - aprecierile subiective, înlocuindu-le cu aprecieri rezultate pe baza unor metode multicriterile ponderate, menite a creşte gradul de obiectivitate a evaluării.

În continuarea prezentării, pentru clarificare, situaţia imobilelor din Zonele Protejate nr.32 şi 34 după valoarea culturală complexă care determină gradul de protecţie a clădirilor şi altor construcţii şi componente ale imobilelor. De notat faptul că într-un imobil pot fi mai multe clădiri protejate, uneori cu diferite grade de protecţie, astfel încât au fost luate în considerare elementele cu gradul cel mai ridicat de protecţie pentru calificarea imobilelor.

6. Adresa domnului Adrian Bălteanu nr. 1073016/12.04.2012 (Prelungirea termenului consultării). Nu ne putem pronunţa asupra acestor observaţii, consultarea publică fiind

în sarcina PMB. Din punctul de vedere al proiectanţilor, termenul poate fi prelungit. (Deschiderea şi manevrarea uşoară a fişierelor). Nu considerăm dificil modul de deschidere şi

de manevrare al fişierelor, însă desigur că modul de prezentare poate fi ameliorat. (Printarea documentelor). Nu considerăm necesară printarea documentelor; extrase ale

acestora pot fi puse la dispoziţia solicitanţilor la sediul PMB, pe durata consultării publice, în zilele precizate

(Limbaj non-tehnic). Ne aflăm într-un caz foarte complicat – pe de o parte, o lucrare de deosebită dificultate şi cu multe elemente ştiinţifice şi metodice noi iar, pe de altă parte, PMB şi proiectanţii parcurg pentru prima dată procesul de consultare a populaţiei. Ne este acum clară necesitatea elaborării, în paralel, cu documentaţia tehnică, aunei documentaţii în versiune simplificată ("decodată") care să fie accesibilă publicului. Pentru elaborarea acestei documentaţii în versiune simplificată pentru consultareab publiculuisunt necesare, credem, următoarele: (i) experienţă mai mare a PMB şi a proiectanţilor în acest domeniu; (ii) un cadru normativ pentru conţinutul documentaţiei,legal aprobat; (iii) unsupliment de resurse materiale şi detimp pentru elaborarea documerntaţiei;(iv) clarificarea modului de prezentare, pentru a nu se produce confuzii persoanelor care consultă documentaţia (de pildă, codul de culori).

(Prezentarea volumelor propuse). PUZ-ul stabileşte planul simplificat al clădirilor noi şi înălţimile maxime ale acestora (Planşa R4 – Propunere de dezvoltare a Z.I.R.). În planşa R5.2.1. – Reglementări urbanistice, sunt prezentate edificabilele parcelelor pe care se pot construi clădiri noi şi înălţimile maxime ale acestora. Toate aceste elemente urbanistice sunt maximale, în sensul că acţiunea de construire poate avea clădiri cu două corpuri mai mici sau cel mult egale cu cele care au fost stabilite prin PUZ. Ca urmare, prezentarea volumetrică a clădirilor propuse se va face, pe fiecare parcelă în parte, de către solicitantul construirii pe parcela respectivă.

Splaiul Independenţei nr. 291-293, cod poştal 060042, sector 6, Bucureşti, România

Tel: 021.305.55.00 int.1700

http://www.pmb.ro

6

(Elaborarea unei fişe pentru fiecare imobil). "Fişa de caracterizare a imobilului" şi "Fişa de reglementare a imobilului" face parte din anexele PUZ; fişa cuprinde date istorice asupra imobilului şi elementele de reglementare, necesare elaborării Certificatului de Urbanism; aceste fişe vor însoţi Certificatul de Urbanism pentru imobil, emis de PMB. Fişele nu au fost prezentate pe site din cauza volumului foarte mare al fişierelor.

7. Adresa nr. 1089322/22.06.2012 din partea S.C. Zoilos Investiţii S.R.L., S.C. Direct Client Services S.R.L. şi a Fundaţiei Cărtureşti depusă la P.M.B. în 25. 06.2012Autorii consideră că resursele „nu au permis un studiu foarte amănunţit al felului în care se utilizează zona de către actorii publici şi cei privaţi”; solicită următoarele:1. „Reanalizarea şi reamplasarea spaţiului construibil propus pentru proprietatea de pe strada

Pictor Verona nr. 15”, argumentele fiind următoarele:a-e). parcelar greşit - harta neactualizată; propunerea ignoră realităţile şi „limitează/distruge direcţiile reale şi pragmatic-economice şi funcţionale de dezvoltare şi viabilizare ale proprietăţii în raport cu publicul”). În acest sens, proprietarul poate pune la dispoziţia PMB actele din care să reiasă situaţia reală. În ceea ce priveşte distrugerea posibilităţilor de dezvoltare (cu consecinţe grave, chiar falimentarea investiţiei Cărtureşti, după cum se exprimaă autorul), nu vedem în ce mod crearea posibilităţii de dezvoltare a parcelei cu un corp nou de clădire ar putea, în vreun fel, prejudicia un proprietar.Toate regulile stabilite prin RLU trebuie respectate în momentul intenţiei proprietarului de a construi în imobilul pe care îl deţine, şi reprezintă posibilităţile maxime de intervenţie. Ca urmare a acestui fapt, regulile sunt obligatorii numai în situaţia în care proprietarul doreşte să acţioneze.f.) rezolvarea calcanului din Bd. Magheru nr. 18 – în afara zonei de studiu). Soluţiile pot fi: (i) desfiinţarea clădirii (după expropriere pentru cauza de utilitate publică sau alt mecanism juridic); (ii) construirea unui corp de clădire de înălţime egală, lipit de acesta pe parcela utilizată de Librăria Cărtureşti (şi mutarea calcanului către Str. Pictor Verona nr. 15 sau, desigur, construirea unui front de aceeaşi înălţime şi pe această parcelă, poate şi la nr. 17 – opţiune pe care proiectanţii PUZ nu au luat-o în calcul); (iii) decorarea clcanului (de exemplu, în cadrul acţiunii Street Delivery).

2. „Renunţarea sau relocarea construibilului propus pentru spatele parcelei din strada Jules Michelet nr. 24 (în fundul curţii Ambasadei Marii Britanii) întrucât ne afectează direct ca proprietari”, argumentele fiind următoarele:a.) crearea unui calcan). În momentul de faţă pe terenul din str. J. Michelet nr. 24 este construită o magazie din metal care are, într-adevar, un calcan spre terenul str. Pictor Verona nr. 15. Propunerea nu creează calcan, ci o faţadă paralelă cu limita de parcelă către vest – Str. Pictor Verona nr. 15.b.) nu respectă Codul Civil). Respectă – distanţa minimă este de 2,0 m. Propunerea de menţinere a grădinilor poate fi luată în discuţie; semnalăm, însă, faptul că existenţa unui al treilea rând de clădiri este o realitate urbanistică a zonei; limitarea totală a construirii nu este, deci, justificată şi poate crea prejudicii imobilului din Str. J. Michelet nr. 24, în beneficiul exclusiv al imobilului din Str. Pictor Verona nr. 15 şi la dorinţa proprietarului acestui imobil.

3. „Schimbarea propunerii de edificabil la Dionisie Lupu 41 în nemodificabil etc.”, cu următoarele argumente:a-b.) depăşeşte nivelul de înălţime al clădirilor din acest tronson de strada). S-a considerat că înălţimea de P+3 este perfect justificabilă urbanistic pentru o parcelă de colţ în situaţia acesteia – vezi, de exemplu, şi Eremia Grigorescu nr. 25 şi str. Dionisie Lupu nr. 50 (clădire construită cu înălţime P+4);c.) Salvarea calcanului decorat - landmark). Nu considerăm că astfel de argument poate conduce la limitarea construirii în acest imobil, atâta timp cât argumente de ordin istoric şi arhitectural au condus la încadrarea clădirii de pe Str. Dionisie Lupu 41 la categoria „grad redus de protecţie”. În cazul în care organizatorii evenimentelor „Street Delivery” urmăresc pictarea calcanului decorat, este necesar ca aceştia să perfecteze o înţelegere cu proprietarul imobilului str. Dionisie Lupu nr. 41 pentru ca în clădirea viitoare să se amenajeze spaţiul necesar pentru decoraraţiile artistice parietale „spontane”.

Splaiul Independenţei nr. 291-293, cod poştal 060042, sector 6, Bucureşti, România

Tel: 021.305.55.00 int.1700

http://www.pmb.ro

7

d.) Imposibilitatea deschiderii către public a parcelei). Considerăm posibilă deschiderea către public şi în soluţia propusă care presupune că proprietarul imobilului va utiliza în mod comercial clădirea, în momentul în care o va realiza. Această utilizare comercială, cu deschidere către public, trebuie mediată şi cu dezideratul de la punctul (c) – calcan decorat către stradă.

c) Referitor la adresele primite de P.M.B. în perioada consultării publice şi transmise direct către asociatul UAIUM-CCPEC, cu referire specială pentru ZP 10 – Dorobanţi, răspunsurile sunt următoarele:1. Adresa Observatorului Urban Bucureşti nr. 1076924/02.05.2012

Pagina 2, punctul 1.a) se referă la o inexactitate pentru că imobilul din Calea Dorobanţi nr. 60 nu se află pe lista monumentelor istorice deşi este posibilă o acţiune de clasare în viitor, după cum concluzionează şi studiul nostru. În ceea ce priveşte anexele menţionate, se poate afirma că nu este nevoie a intra într-o construcţie notată chiar şi pe plan a fi un garaj pentru a ne da seama că nu este cazul a se face presupuneri că exită ceva ce ar putea face obiectul unei protecţii din raţiuni culturale. De altfel, despre imobil există un studiu istoric semnat de istoricul Cezara Mucenic ce lămureşte chestiunile valorilor acestui imobil.

Pagina 3, punctul 3. a) constată o eroare de apreciere reală care se referă la adresa Eminescu nr. 27. Aceasta a fost în fapt apreciată în minus faţă de situaţia din teren. Acel imobil are o clădire cu parter înalt şi 8 niveluri ce depăşeşte în mod normal o înălţime de 25 m; prin urmare nu se află în clasa 20-25m înălţime. În cazul Dorobanţi nr.12 este vorba despre o eroare de apreciere din cauză că nu se observă că sunt marcate pe plan două categorii de înălţime. Dintre acestea, cea mare este în mod corect apreciată a avea o cotă superioară pentru că se observă că faţă de cornişa perceptibilă frontal din stradă mai există un nivel suplimentar retras, mult mai înalt decât restul etajelor. Poate că, într-adevăr, nu atinge 30 de metri dar nici n-am avut cum să determinăm altceva decît o clasă de încadrare şi nu o înălţime exactă. Se poate reţine că tot grupul de imobile la care se face referire este marcat pe planuri a fi P+8, variaţia derivă din înălţimea diferită a etajelor. Prin urmare, din punct de vedere al aprecierii de înălţimea diferităa etajelor. Prin urmare, din punct de vedere al aprecierii de înălţime, toate imobilele ar fi trebuit să fie încadrate în clasa de înălţime 25-30 m, fără deosebire. Această eroare ce va fi remediată nu are consecinţe diferite în raport cu concluziile referitoare la regimul de construire propus.

Pagina 3, punctul 4. a) face referire lao situaţie generată de o construcţie aflată în şantier la momentul studiului şi care probabil cănu ar fi putut fi realizată din punct de vedere al aprecierii elaboratorilor prezentului studiu urbanistic. Întotdeauna o clădire produce o umbră iar cazul hotelului masiv construit la nr. 52 din calea Dorobanţi ar însemna ca această umbră purtată să genereze o servitute către vecinul de la nr. 54 când în mod normal servitutea este generată în mod invers. Altfel spus, pentru propunerea făcută de a permite un imobil P+3 cu faţada în sud din Calea Dorobanţilor nr.54 nu considerăm că se poate nega posibilitatea de dezvoltare pentru că s-ar fi indus o servitute de însorire printr-un hotel P+6 realizat de vecin. Unele funcţiuni permise de regulament nu ar avea de suferit din cauza unei umbriri ce va fi produsă parţial, la etajele inferioare. În ce priveşte relaţia dintre construcţia P+3 ce s-ar putea realiza în Calea Dorobanţi nr. 54 se poate spune că aceasta ar fi cea care ar umbri clădirea mai mare, P+5 permisă în strada Prof. Ion Bogdan care nu s-ar afla la distanţă constantă de construcţia generatoare de umbră. Considerăm că se va umbri cel mult o porţiune din parterul respectiv, porţiune ce ar putea eventual cuprinde spaţii comerciale sau garaje.

Pagina 4, punctul 5.a) face incorect presupunerea că elementul determinant ar fi fost alinierea clădirii ASE. În fapt, alinierea e dictată de un PUZ întocmit de prof. Dr. Urb. Constantin Enache ce avea toate avizele obţinute şi era în curs de aprobare la data elaborării studiului nostru, respectiv documentaţia fiind furnizată de către DCCPCN MB. Racordurile au fost însă ajustate pentru a împăca ambele situaţii – nevoia de protejare mai bună şi nevoia de a nu retrage lucruri deja obţinute de către proprietarul respectiv prin avizele proiectului său de PUZ. De la momentul dezbaterii iniţiale în CTUAT şi CNMI am modificat planşa pentru colţul menţionat pentru a indica menţinerea faţadei clădirii existente de la nr. 27-29. Prin urmare, soluţia propusă pentru aceste parcele este preluată şi adaptată pentru o mai bună racordare cu existentul, în special în relaţie cu parcelele din Calea Dorobanţilor nr. 35-37.

Splaiul Independenţei nr. 291-293, cod poştal 060042, sector 6, Bucureşti, România

Tel: 021.305.55.00 int.1700

http://www.pmb.ro

8

Pagina 5, punctul III.2. a) se face referire la o vecinătate creată de imobile lipsită de valoare şi de mare înălţime. Putem însă constata faptul că aceste construcţii sunt relativ noi, în stare tehnică bună, cu regim de proprietate colectivă ceea ce ne-a făcut să presupunem că aceste construcţii nu vor fi demolate pe perioada de valabilitate a PUZ în dezbatere.Prin urmare, intenţia elaboratorilor a fost ca în toate aceste situaţii urbane să fie propuse sisteme de racordare graduală astfel încât salturile de gabarit în situaţia în care s-ar solicita autorizaţii de construire pentru acele perimetre. Mai mult, pentru terenul vizat se poate constata că există deja o structură neterminată ce a fost calculată şi executată parţial pentru un imobil de un gabarit mai mare şi mai puţin nuanţat volumetric decât propunerea rezultată din studiul PUZ în dezbatere. Dacă autoritatea locală, pe baza recomandărilor specialiştilor, consideră că pe acest teren se poate proceda, fără a genera conflicte juridice de care să fim acuzaţi, la o diminuare a drepturilor ce fuseseră acordate prin autorizaţia de construire în baza căreia s-a executat parţial subsolul şi parterul acelei construcţii, atunci vom produce o variantă modificatoare.

Pagina 6, punctul III.5 este vorba despre o observaţie justă în sensul în care nu s-a mers la o detaliere grafică a locurilor ce ar putea fi amenajate ca parcări de reşedinţă.

Pagina 7, punctul IV. 1 şi IV.2 regăsim unele neconcordanţe. La punctul 1 este vorba despre o constatare eronată în sensul în care, din contra, propunerea PUZ indică şi construcţii neclasate în lista monumentelor şi care se bucură de protecţie maximă, deci nu se poate vorbi despre "pierderi culturale" cu atât mai mult cu cât metodologia de întocmire PUZ zone construite protejate aflată în vigoare chiar stipulează foarte clar că se poate proteja o zonă chiar şi fără a avea în perimetrul său construcţii clasate. Punctul 2 combate ideea unei configurări precise a imobilelor în zonele ce nu sunt vizibile din spaţiul public şi care, dacă sunt exceptate de la construire, generează acelaşi tip de servitute asupra proprietăţii de care semnatarii se preocupă în mod deosebit, invocând despăgubiri şi minima afectare a proprietăţilor. În acest sens, nu este foarte clară preocuparea expusă dată fiind critica unui aspect ce în altă parte a textuluie ste simultan subiect al deplângerii.

2. Adresele doamnei Roxana Wring nr. 10731018/12.04.2012 şi nr. 1076742/02.05.2012

Faţă de legendele planşelor care ar fi ambigue din cauza gamei de culori, nu considerăm că este justificată această critică. Nu se folosesc culori similare pentru probleme distincte în cadrul aceloraşi planşe; culorile utilizate sunt din paletele de culoare deja consacrate în celelalte zone studiate în ceea ce priveşte marcarea valorilor.

Faţă de dificultatea percepţiei monumentelor în planşele de reglementări considerăm că este o afirmaţie nejustificată. Pe planşa de reglementări, gradul de protecţie nu se face distincţia între monumente şi alte clădiri neclasate dar care ar putea fi clasate ( a se vedea situaţia semnalată la calea Dorobanţi nr. 60), toate acestea sunt cu grad maxim de protecţie – marcarea monumentelor era redundantă pentru acest criteriu. Pe planşa de reglementare ce cuprinde regimul de construire este destul de vizibilă bulina roşie cu numărul poştal din dreptul fiecărui monument iar simbolul este limpede marcat în legenda planşei. Referirea la adresele poştale din Calea Dorobanţi 14, 18,31-33,43 sau 60 este neclară căci toate clădirile menţionate ca având grad mare de protecţie nu dispar de pe nici o planşă, ele sunt figurate ulterior cu gri – aceeaşi convenţie pentru toate construcţiile care sunt menţinute în caracteristicile actuale prin propunerea de PUZ.

În raport cu prezumţia nerespectării regulamentului zonei protejate nu se poate spune nimic atât timp cât tocmai documentaţia în dezbatere constituie regulamentul zonei pentru următoarea perioadă. Nu se poate vorbi despre depăşiri de coeficienţi sau despre aprecieri negative faţă de proporţiile în care sunt protejate pe diverse grade construcţiile din zonă decât în măsura în care acest aspect face parte din condiuţii de aprobare a documentaţiei de urbanism care are tocmai această menire de a stabili aceşti coeficienţi şi proporţii pentru a stabili următoarea activitate de de autorizare din perimetrul studiat, în intervalul de timp cât documentaţia de urbanism va fi în vigoare. Există o deficienţă de percepţie a noţiunii de "protejare" prin prisma acestor proporţii în care gradele de protecţie ale unora sau altora dintre clădiri acţionează şi nu prin aceea că de fapt protecţia este întregul ansamblu de măsuri ale regulamentului din zonă. Această protecţie se manifestă chiar şi în cazul construcţiilor ce se demolează, prin aceea că orice construcţie înlocuitoare este supusă unui control mult mai strict, în unele cazuri până la detaliu, în faza de autorizare, prin comparaţie cu o zonă lipsită de o astfel de protecţie. Exemplele invocate sunt

Splaiul Independenţei nr. 291-293, cod poştal 060042, sector 6, Bucureşti, România

Tel: 021.305.55.00 int.1700

http://www.pmb.ro

9

studiate astfel încât s-a ajuns la o formulă de propunere care a fost considerată cea mai justă aplicabilă fiecărei situaţii în parte. Nemulţumirile estetice au fost şi vor exista întotdeauna, indiferent de nivelul de detaliere al oricărei soluţiide urbanism.

Pentru Calea Dorobanţi 31-33 garajul se păstrează şi el a fost reconfigurat funcţional ca atare. Faţă de situaţia prezentă se propune în plus înierbarea acoperişului boltit din beton armat. Nu se propune nici o demolare apriori, ci se permite intervenţia asupra unor construcţii care nu au caracteristicile care să ne fi convins că este nevoie să fie păstrate. Nu se indică şi un motiv pentru ca aceste construcţii din str.Giurescu să rămână aşa cum sunt, cu atât mai mult cu cât strada a apărut ca o operaţie urbanistică speculativă în anii '25-'30 ai secolului XX iar valoarea lor arhitecturală, prin nivelul relativ scăzut, reflectă această caracteristică.

Pentru Calea Dorobanţi 30 şi 32 este foarte clar indicată pe plan propunerea de dezvoltare a acestor parcele. Aceasta se face prin limitele volumetrice indicate pentru zonele ce s-ar putea edifica, respectiv prin marcarea tronsoanelor de construcţie existente, cu zonele lor de păstrare ca formulă minimală cerută. Ceea ce se va construi efectiv (dacă se va construi) în aceste limite trebuie să fie preocuparea proprietarului şi a proiectantului acestuia în viitor, în funcţie de regulamentul scris şi de avizele pe care le va obţine în acest scop, anterior avizării.

Pentru Calea Dorobanţi nr.32 se poate spune că este aceeaşi proprietate care a fost divizată cândva şi a fost reunită de curând de către proprietarul curent. Există un studiu istoric realizat de istoric Cezara Mucenic pentru clădirile de pe partea învecinată cu imobilul dela nr.34 iar noi am identificat în arhive autorizaţia pentru clădiri supraetajate din vecinătatea imobilului de la nr.30. Propunerea pentru această parcelă reunificată presupune eliminarea unor anexe parter aflate în ruină, despre care avem imagini despre cum arată situaţia lor atât exterioară, cât şi interioară. Se mai propune şi inserţia unui volum în alinierea actuală generată între imobilele dela nr.30 şi 34 (corpul de la 1907) şi 34, între două masive blocuri cu locuinţe colective. Spaţiul de grădină va rămâne în aceleaşi condiţii ca la aceste trei clădiri vechi menţinute.

Pentru toate întrebările referitoare la propunerile de la punctele d), e), f) şi g) ale interpretării se poate da un răspuns comun. În toate aceste exemple nu este vorba despre nişte propuneri constrângătoare în sensul obligaţiei realizării acestora, ci despre posibilitatea de a construi în locul unor construcţii asupra cărora s-a căzut de acord că nu planează nici o servitute de ordinul valorii culturale. Dacă acestea sunt demolabile la extremă, atunci trebuia indicat ce se poate face în loc, dar asta nu ar însemna că ele vor fi şi demolate pe perioada de valabilitate a PUZ. Propunerile se înscriu în intenţia de practicare a racordării volumelor existente astfel încât să se atenueze eventualele disproporţii volumetrice majore în profilul străzilor protejate.

Faţă de neclaritatea menţionată la punctul 4 în raport cu parcelele încercuite cu roşu din calea Dorobanţi nr.16, 39 şi 72, afirmăm că aceasta este o falsă problemă. Planşa de reglementări privind regimul de construire este foarte limpede în a identifica două situaţii specifice – corpurile nou construite sau corpurile ce pot primi supraetajări sau amenajări în gabaritul acoperişurilor existente. Lipsa unor astfel de simboluri în cazul de la nr. 39 şi 72 indică menţinerea monumentelor în formulele lor volumetrice existente. La nr.16, dată fiind proprietatea multiplă ce generează prin cumularea de către un proprietar a câte 5 parcele care au corespondenţa în străzile Dorobanţi, Eminescu, şi Broşteanu, respectiv în alte două zone protejate, cu intenţia acestui proprietar de a construi unitar, dat fiindcă era un PUZ în dezbatere mai avansată pentru această problemă, zona a fost lăsată spre reglementare specială detaliată în funcţie de aceste circumstanţe. Respectivele circumstanţe nu puteau fi rezolvate de studiul distinct al ZCP 10 Dorobanţi căci excede mult perimetrului şi interesează alte două zone protejate nereglementate detaliat, în condiţiile în care situaţia este particulară şi excepţională, în sensul că există oportunitatea unei intervenţii unitare pe 5 parcele învecinate.

Pentru observaţia de la punctul 4 conform căreia s-ar propune creşteri semnificative ale regimului de înălţime, considerăm că aceasta este neadevărată. Nu creşte nivelul de înălţime, ci se încearcă racordarea la volumele existente a gabaritelor imobilelor ce ar putea căpăta construcţii noi iar aceste racordări volumetrice sunt întotdeauna în minus faţă de înălţimile existente între vecinătăţile directe ale acestor potenţiale construcţii noi.

În final, se face presupunerea că echipa elaboratoare nu ar fi avut caracter pluridisciplinar. E relativ ofensator ce se spune, de exemplu, că nu există suficiente date istorice cuprinse în fundamentarea studiului în condiţiile în care atât bibliografia, cât şi studiul extins al arhivelor

Splaiul Independenţei nr. 291-293, cod poştal 060042, sector 6, Bucureşti, România

Tel: 021.305.55.00 int.1700

http://www.pmb.ro

10

(fără precedent pentru o astfel de lucrare) arată o preocupare deosebită pe acest segment, cu semnătura unor persoane care au atestată această calitate de întocmire de studii istorice. În ce priveşte menţinerea presiunii imobiliare, aceasta este doar o presupunere, căci odată cu adoptarea reglementărilor precise pentru fiecare dintre imobilele componente ale zonelor construite protejate studiate presiunea va fi exact aceea permisă de regelementarea în cauză, spre deosebire de regulamentul general aflat în vigoare în prezent prin care toţi proprietarii, fără excepţie, ţintesc atingerea unui maxim ce are caracter general la nivelul zonei. Prin urmare, dacă admitem această configurare propusă, "presiunea" nu va mai exista, ci va fi conformă acestui plan relativ precis şi detaliat.

3. Observaţiile doamnei Raluca Genoiu, postate pe site-ul PMB:Pe site-ul PMB, documentaţia pentru zona protejată 10 (Dorobanţi) are unele neajunsuri: Există 2 documente nelizibile, cu rezoluţie foarte proastă (nişte tabele); Nu sunt postate studiile fiecărei case în parte, pe care astăzi le văd printate la această

prezentare – vă rog să le postaţi; Planşa cu reglementări propuse (înâlţime, construcţii noi posibile, case protejate pe care nu se

poate interveni) au unele neclarităţi: confuzie între legende, nu am văzut planşa de existent.Propun ca banda pentru biciclişti să fie delimitată de cele pentru maşini prin spaţiu verde; Restul de zone protejete să fie dezbătute public după acest model dar cu promovare mai largă a dezbaterilor şi întâlnirilor cu publicul pe canale media (TV, radio, afişj stradal etc.) Spre deosebire de documentaţiile de urbanism anterioare în raport cu zonele construite protejate

instituite în Municipiul Bucureşti, prezenta documentaţie nu mai stabileşte clase de P.O.T. şi C.U.T. generice, aplicabile maximal pe întreg teritoriul uneia dintre cele 98 de zone construite protejate existente ci coeficienţi particularizaţi, pentru fiecare imobil în parte. Dată fiind cercetarea amănunţită a istoricului, a caracteristicilor evolutive, a valorilor culturale conservate şi a situaţiei urbanistice ale zonei, aşa cum sunt aceseta în prezent, elaboratorii studiului aflat în dezbatere publică au fost în măsură să stabilească reguli de construire precise, aplicabile în mod diferenţiat fiecărei parcele existente. Prin urmare, fiecare parcelă are date exacte referitoare la construibilitatea acesteia iar referirile precise sunt prezente în fişele aferente fiecărei parcele, laolaltă cu extrasul grafic al perimetrului construibil şi cu indicaţiile de înălţime respective. Fişa aferentă lotului din Calea Dorobanţilor 81-85 nu face excepţie, informaţiile despre construibilitate prezente în documentaţia grafică sunt cuantificate exact în fişa de imobil aferentă regulamentului ZCP 10. Aşadar, prevederea unor coeficienţi cu aplicabilitate generală, ale căror limite maxime se tindea a fi atinse în oricare dintre cererile de construire nu mai este de actualitate şi nici nu mai este relevantă decât în statistica medie generală. Planşele de reglementare care prevăd construibilitatea (R.4 şi R.5.2.1) indică perimetrele, numărul de niveluri, inclusiv înălţimile. Aşadar, întrebarea referitoare la acest aspect conexat cu cel al coeficienţilor ţine de atenţia cu care sunt cerecetate respectivele planşe de către observatorii externi căci pentru operatorii de date din aparatul tehnic al primăriei sistemul propus nu oferă astfel de marje de interpretare subiectivă.

În ceea ce priveşte arhitectura particulară a construcţiilor ce se vor edifica în concordanţă cu regulamentul, aceasta ţine de momentul autorizării fie că este vorba despre numerele 66-70 din Calea Dorobanţilor fie că se referă la alte imobile din perimetrul reglementat. Deşi regulamentul impune grafic nişte limite planimetrice şi nişte înălţimi construibile iar regulamentul scris detaliază condiţiile referitoare la aspectul general al construcţiilor (în regulamentul de zonă) ori la coeficienţii acestora (în fişele individuale de imobil) nu se poate determina cu precizie aspectul construcţiilor ce vor fi propuse aceasta fiind sarcina arhitecţilor proiectanţi respectiv a comisiilor avizatoare ce vor trebui să constate la momentul respectiv conformarea proiectului în acord cu regulamentul de zonă. Această procedură stabilită, avizată şi aprobată de către CGMB este ea însăşi o măsură de protecţie nu numai al aspectului zonei ci şi al funcţionalităţii acesteia. Cazul particular al clădirii din Calea Dorobanţilor nr. 70 poate fi luat drept exemplu. Clădirea este una ce poate fi caracterizată istorică prin vechimea sa însă maniera prin care aceasta a fost consolidată şi reabilitată termic este total inadecvată deşi această intervenţie a fost făcută în condiţiile existenţei unui regulament al zonei construite protejate. Regulamentul pe care elaboratorul documentaţiei l-a propus este mult mai exact, este compus atât din părţi grafice cât

Splaiul Independenţei nr. 291-293, cod poştal 060042, sector 6, Bucureşti, România

Tel: 021.305.55.00 int.1700

http://www.pmb.ro

11

şi din părţi scrise cu caracter general dar are şi o detaliere a condiţiilor în care viitoare intervenţii constructive pot avea loc astfel că o transformare precum cea a clădirii invocate să nu mai poată avea loc în această manieră.

Protecţia zonei poate fi sintetizată prin identificarea cu precizie a restricţiilor de demolare şi a obligaţiilor de restaurare precum şi prin schiţarea modului de dezvoltare predictibilă şi durabilă a acesteia. Adevărata protecţie constă însă în modul în care vor fi aplicate aceste prevederi odată ce ele vor fi acceptate de cetăţeni şi aprobate de către CGMB.

În legătură cu dificultăţile de lectură a legendelor considerăm că acestea au drept cauză publicarea pe internet a documentaţiei cu o rezoluţie scăzută pentru că relaţionarea dintre simbolurile din legende şi cele din reprezentările terenului nu conţin incongruenţe iar orice dubiu generat de grosmi de linii ce ar fi eventual diferite poate fi ignorat dat fiind unicitatea simbolurilor alocate pentru fiecare tip de informaţie ce a fost intenţionată a fi prezentată grafic.

OBSERVAŢII, IMPRESII, PROPUNERI – la întâlnirea publicului cu specialiştii Direcţiei Urbansim şi elaboratorii documentaţiilor de urbanism, sâmbătă, 7 aprilie 2012, orele 10.00-13.00, în spaţiul special amenajat din str. Arthur Verona (zona Grădina Icoanei-Biserica Anglicană):

Dl. Cristian Petrea (26 ani, absolvent Politehnică şi ASE): "Intenţia PMB este foarte bună şi lăudabilă. Să se păstreze cu orice preţ spaţiile verzi dacă este posibil. Unele zone să fie numai pietonale şi cu piste pentru biciclişti, de ex. Str. Arthur Verona şi cele adiacente parcului Grădina Icoanei (interzis accesului maşinilor, doar acces pentru riverani). Cei care sunt proprietari de imobile încadrate la grad înalt de protecţie să fie sprijiniţi de autorităţile locale (cei cu posibilităţi reduse) pentru restaurare reabilitare faţade. Proprietarii cu posibilităţi să fie obligaţi să refacă faţadele".

Dna Iancu Domniţa (56 ani, rezident str. Spătaru): "Este o iniţiativă lăudabilă pe care o aştept de multă vreme. Ca locuitor al Bucureştiului vechi mă uit la case şi sufăr de toate hidoşeniile care au apărut în ultimii ani. Ne-am cutremurat de hidoşenia de la Armenească şi de la Sf. Iosif. Nu vrem să se mai repete aşa ceva. Sper să se trezească spiritul civic al cetăţenilor dar şi al ONG-urilor şi să acţioneze împreună. Să se facă mai mult pentru vizualizarea unor astfel de proiecte, să se mişte lumea din casă, să fie oamenii stimulaţi să se exprime cu privire la astfel de probleme".

Dl. şi Dna Nicolescu (pensionari, au lucrat în proiectare, rezidenţi în Pitar Moş): "Ideea ni se pare minunată, mai ales că locuim în zonă şi ne regăsim imobilul în lista clădirilor încadrate la grad înalt de protecţie. Este o măsură foarte bună genul acesta de prezentare către public a unui asemenea proiect, pentru că, deşi locuim în zonă, ne atrage atenţia asupra imobilelor valoroase şi frumoase din zonă. În fiecare zonă centrală ar trebui atrasă atenţia locuitorilor asupra valorii clădirilor. Noi nu ştiam că există atâtea clădiri valoroase. Să ne străduim să păstrăm din ce avem cât mai mult pentru generaţiile viitoare. Să nu se mai dărâme. Propunem mai multă publicitate în zonele protejate ale Bucureştiului, mai multă vizualizare cu privire la valoarea zonelor respective. Să se atragă atenţia publicului mai mult asupra lucrurilor valoroase care există în diferite zone. Felicitări pentru acţiunea de azi!"

Dl. Popovici (38 de ani): "Iniţiativă extraordinară, ar trebui extinsă. Proiectul arată o muncă remarcabilă. Ar fi extraordinar să vedem şi câteva exemple negative, adică: ce clădiri nu ar fi existat dacă se impuneam astfel de reguli propuse de proiect încă de acum 10 ani?!"

Andreea Berechet şi Paul Markovitz (40 de ani): "Suntem încântaţi de ceea ce faceţi. Bine că se întâmplă în sfârşit şi astfel de proiecte. Este lăudabil. Să nu se mai parcheze maşini pe zona pietonală (de ex. la Biserica Anglicană). Să se propună mai multe zone pietonale în zonele protejate, să se ridice maşinile care parchează fraudulos şi să se instituie sistemul de abonamente."

Fam. Ulmeanu (40 ani, contabili): "Îmi place iniţiativa acestui proiect şi a acestei prezentări pentru public, mai ales în condiţiile actuale când dezvoltările imobiliare se fac cu orice preţ, chiar cu cel al distrugerii patrimoniului de dragul câştigurilor."

Roxana Wring (Prodomo): "Este nevoie de un rezumat non-tehnic al studiului istoric şi al propunerilor pentru intervenţii asupra spaţiilor publice. De asemenea, vă rugăm să afişaţi fişele de reglementare şi pozele imobilelor pentru fiecare zonă protejată."

Splaiul Independenţei nr. 291-293, cod poştal 060042, sector 6, Bucureşti, România

Tel: 021.305.55.00 int.1700

http://www.pmb.ro

12