Raspunderea contraventionala a functionarului public

Functia publica reprezinta ansamblul atributiilor si responsabilitatilor, stabilite in

temeiul legii, in scopul realizarii prerogativelor de putere publica de catre administratia

publica centrala, administratia publica locala si autoritatile administrative autonome.

Functionarul public1 este persoana numita, in conditiile legii, intr-o functie

publica. Persoana care a fost eliberata din functia publica si se afla in corpul de rezerva al

functionarilor publici isi pastreaza calitatea de functionar public.

Literatura de specialitate analizeaza, de regula, numai fenomenul raspunderii

juridice, iar in cursurile de drept administrative, pe acest fond metodologic, se analizeaza

formele de raspundere juridica a functionarilor (raspunderea penala, raspunderea

administrativa, raspunderea disciplinara, raspunderea materiala si raspunderea civila).

In sfera cercetarii fenomenul raspunderii sociale, implicit a celei juridice au fost

realizate mari progrese in ultimele decenii, atat in ceea ce priveste analiza formelor

raspunderi juridice, cat si in planul, mai larg, al relatiei dilectice dintre responsabilitatea

sociala si raspunderea sociala.

O importanta mare o are si folosirea notiunii de raspundere contraventionala in

loc de raspundere administrative, care sanctioneaza faptele ilegale savirsite cu vinovatie,

din culpa sau din neglijenta.2

Notiunea abaterii administrative este folosita in doua sensuri : sensul larg prin

care se intelege orice incalcare a normelor de drept administrative si care poate sa atraga

raspunderea administrative sau masuri de executare silita, si sensul restrins, prin care se

intelege numai incalcarea normelor de drept administrative care reprezinta o contraventie

si antreneaza raspunderea contarventionala3

1 Art. 1 Legea nr. 188 / 1999 privind Statutul functionarilor publici, modificata si republicata, 2 V.I.Prisecaru, Tratat , p. 3333 I. Iovanas, Drept administrative si elemente ale stiintei administratiei, p. 329, I. Santai, op.cit. p.98

www.referat.ro

Din aceasta perspectiva ,cercetarea raspunderii juridice, ca institutie complexa a

dreptului, a formelor sale ca institutii ale diferitelor ramuri de drept, trebuie sa depaseasca

traditionalele cadre ale tehnicitatii juridice, realizandu-se o deschidere mai mult spre

filosofie, praxiologie, psihologie sociologie, etc.

Dupa cum doctrina de drept public subliniaza si in domeniul stiintei dreptului se

contureaza distinctia dintre notiunile de raspundere si responsabilitate, distinctie ce isi are

originea in tezele filozofice cu privire la delimitarea fenomenului raspunderii sociale de

cel al responsabilitatii sociale.

Regimul juridic al functiei publice include si problema raspunderii acestuia, a

carui menire este reprimarea greselilor comise de agentii publici, aspect care reprezinta

doar unul din scopurile raspunderii.

Incalcarea de catre functionarii publici, cu vinovatie, a indatoririlor de serviciu

atrage raspunderea disciplinara, contraventionala, civila sau penala, dupa caz.4

,,Contraventia constituie fapta savarsita cu vinovatie, stabilita si sanctionata ca

atare prin lege, ordonanta, prin hotarare a Guvernului sau dupa caz, prin hotararea

consiliului local al comunei, orasului, municipiului, sau al sectorului municipiului

Bucuresti, a consiliului judetean ori a consililui general al municipiului Bucuresti.”5

Prin intermediul raspunderii se relizeaza atat scopul preventiv, cat si cel

sanctionator, carora ar trebui sa li se adauge potrivit doctrinei actuale, si cel educativ.

Lege nr 188/1999 privind statutul functionarilor publici, cu modificarile si

completarile ulterioare reglementeaza in capitolul VII, Sanctiunile disciplinare si

raspunderea functionarilor publici.

Potrivit legii, incalcarea de catre functionarii publici, cu vinovatie, a indatoririlor

de serviciu atrage raspunderea disciplinara, contraventionala, civila sau penala, dupa caz.

Dupa cum doctrina de drept public subliniaza si in domeniul stiintei dreptului se

contureaza distinctia dintre notiunile de raspundere si responsabilitate, distinctie ce isi

are originea in tezele filozofice cu privire la delimitarea fenomenului raspunderii sociale

de cel al responsabilitatii sociale.

4Art. 75 Legea 188 / 1999 tatutul funcţionarilor publici, modificată, completată şi republicată5 Rodica Narcisa Petrescu, Drept administrative, editura Hamangiu, Bucuresti, 2009, p. 590

,,Raspunderea contraventionala a functionarilor publici se angajeaza in cazul in

care acestia au savarsit o contraventie in timpul si in legatura cu sarcinile de serviciu.”6

Referitor la aceasta prevedere legala, in doctrina s-a subliniat ca este vorba despre

o raspundere administrativ-contraventionala, avand in vedere acele fapte ce constituie

contraventii, in cadrul raspunderii administrative a functionarului public, savarsite in

timpul si in legatura cu atributiile de serviciu, diferit de cele savarsite in afara activitatii

profesionale, asemeni oricarui cetatean, care implica o raspundere contraventionala

potrivit dreptului comun in materie. Constata savirsirea contraventiei si cine aplica

sanctiunea contraventionala.

Contraventiile savirsite de functionarii publici in afara serviciului si fara legatura

cu sarcinile de serviciu, nu sunt supuse regimului juridic al raspunderii administrative a

functionarilor publici, deoarece pentru savirsirea celorlarte contraventii functionarii

public raspund ca orce persoana fizica, potrivit dreptului comun in materie7, aprobata cu

modificari prin Legea nr. 180 / 20028

Desi legea nu prevede, atit contraventia, cit si sanctiunea administrative aplicabila

acesteia trebuie sa fie prevzute intr-o lege, o hotarire de Guvern sau o hotarire a

consiliilor locale sau judetene.

Actele normative care reglementeaza contraventiile savirsite de functiionarii

publici, in timpul serviciului, sau in legatura cu serviciul, trebuie sa prevada cine

,, Impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a

sanctiunii functionarul public se poate adresa cu plangere la judecatoria in a carei

circumscriptie isi are sediul autoritatea sau institutia publica in care este numit

functionarul public sanctionat.”9

Se poate observa ca termenul in care se poate formula plingerea impotriva

procesului – verbal de constatare a contraventieu si de aplicare a sanctiunii

contraventionale si nici faptul ca dispozitiilor referitoare la raspunderea administrative le

sunt aplicabile prevederile O.G. nr. 2 / 2001, privind regimul juridic al contraventiilor.

6 Valentin I. Prisecaru, Functionarii Publici, Ed. All. Beck, Bucuresti, 2004, p. 1437 O.G. nr. 2 / 2001 privind regimul juridic al contraventiilor, publicata in M. Of. Partea I, nr. 410 / 25.07.2001.8 Publicata in M. Of. parteaI, nr. 268 / 22. 04.20029 Valentin I. Prisecaru, Functionarii Publici, Ed. All. Beck, Bucuresti, 2004, p. 143

Instanta astfel competenta sa solutioneze plingerile, se deroga din despozitiile art.

32 alin. 2 ale O.G. 2 / 2001, potrivit carora aceasta competenta le revine judecatoriei in a

carei circumscriptie s-a savirsit contraventia, si nu judecatoriei in a carei circumscriptie

isi are sediul autoritatea sau institutia publica in care este numit functionarul public

sanctionat.

Aceasta dispozitie nu are in vedere termenul in care poate fi atacat procesul verbal

de constatare a contraventiei si de aplicare, a sanctiunii si nici faptul ca dispozitiilor din

Statut nu este aplicabil dreptul comun in materia raspunderii contraventionale.

Fata de regimul de drept comun, in materia raspunderii administrativ

contraventionale prin care a fost stabilita competenta judecatoriei in a carei

circumscriptie a fost savarsita contraventia, de a solutiona plangerea contravenientului,

Statutul prevede expres competenta judecatoriei in a carei circumscriptie isi are sediul

autoritatea sau institutia publica in care este numit functionarul public sanctionat, de a

solutiona plangerea acestuia, care poate sa nu fie cea de la locul savarsirii contraventiei.

Deoarece dreptul comun al contraventiilor stabileste si calea de abatere a

recursului la sectia de contencios administrativ a tribunalului, vom interpreta ca acesta

poate fi exercitat si de catre funtionarii publici10.

Actele normative prin care se stabilesc si se sanctioneaza contraventii intra in

vigoare in termen de 30 de zile de la data publicarii,11 iar in cazul hotaririlor consiliilor

locale sau judetene, punerea in aplicare se face dupa scurgerea unui termen de 5 zile de la

comunicarea actului catre prefect, conform legii.

10 Antonie Iorgovan – „Tratat de drept administrativ”, Editia a III-a restructurata, revazuta si adaugita, Vol. I, Editura All Beck - Bucuresti, 200111 Art. 3 alin. 1 din O.U.G. nr. 2 / 2001

BIBLOGRAFIE

1. Antonie Iorgovan – „Tratat de drept administrativ”, Editia a III-a restructurata, revazuta si adaugita, Vol. I, Editura All Beck - Bucuresti, 2001

2. Prof.univ.dr. Dumitru Brezoianu – „Drept administrativ roman”, Editura All Beck - Bucuresti, 2004

3. Mircea Preda - ,,Drept administrativ ,Partea generala” Editia revazuta si actualizata, Editura Lumina Lex, Cluj-Napoca, 2001

4. Dr.Valentin I. Prisacaru – „Functionarii publici” ,Editura All Beck - Bucuresti, 2004

5. Dr.Valentin Prisacaru, Tratat de drept administrativ roman. Partea generala, editia a III-a revazuta si adaugita, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2002

6. Constitutia Romaniei, adoptata prin referendum la 19 octombrie 2003

7. Legea nr. 188/1999 referitoare la statutul functionarilor publici, republicata in 2004

Powered by http://www.referat.ro/cel mai tare site cu referate