PE 508.908/BUR/ANN

RAPORTUL ANUAL 2012 AL

PARLAMENTULUI EUROPEAN

PRIVIND ACCESUL PUBLIC LA DOCUMENTE

[Regulamentul (CE) nr. 1049/2001, articolul 17]

În conformitate cu dispozițiile articolului 104 alineatul (7) din Regulamentul de procedură al Parlamentului

2/22

CUVÂNT ÎNAINTE

Parlamentul European, Consiliul și Comisia au aplicat Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 privind accesul public la documentele deținute de aceste trei instituții din 3 decembrie 20011. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din acest regulament: „Fiecare instituție publică un raport anual privind anul anterior, în care se menționează numărul de respingeri ale cererilor de acces la documente și motivele acestora, precum și numărul de documente sensibile neînscrise în registru.” Acesta este cel de-al 11-lea raport redactat de Parlament în acest context2. Raportul oferă atât o trecere tehnică în revistă a Registrului documentelor publice ale Parlamentului3, cât și o descriere a cererilor de acces la documente adresate Parlamentului European în 2012. În raport sunt discutate, de asemenea, problemele practice ridicate de solicitările primite pentru accesarea documentelor Parlamentului în perioada respectivă. În anexele raportului pot si găsite datele agregate privind prelucrarea cererilor și consultarea site-ului internet al registrului.

ACRONIME RER = Registrul electronic de referință (registrul) CARDOC = Arhivele și centrul de documentare al Parlamentului CITES = Serviciul de informare a cetățenilor DG COMM = Direcția Comunicare din cadrul Parlamentului COREPER = Comitetul Reprezentanților Permanenți din cadrul Consiliului LIBE = Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne

1 http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2001:145:0043:0048:EN:PDF 2 http://www.europarl.europa.eu/RegistreWeb/information/report.htm?language=EN 3 Denumirea sa tehnică este registrul electronic de referință (RER), în continuare îl vom numi „registrul”.

3/22

CUPRINS

I. SINTEZĂ.............................................................................................................................4

II. REGULAMENTUL (CE) NR. 1049/2001 ȘI APLICAREA ACESTUIA......................5

1. Revizuirea Regulamentului (CE) nr. 1049/2001...................................................................5 2. Normele Parlamentului privind accesul public la documente și gestiunea documentară..............................................................................................................................5

III. REGISTRUL DOCUMENTELOR PUBLICE ALE PARLAMENTULUI..................6

1. Conținutul registrului - seria de documente disponibile......................................................6 2. Documente sensibile............................................................................................................7 3. Utilizarea paginii internet a registrului................................................................................7

3.1. Îmbunătățiri tehnice ale paginii de internet a registrului - prezent și viitor.............7 3.2. Numărul vizitelor.....................................................................................................7 3.3. Alte obesrvații privind vizitele.................................................................................8 3.4.Documentele consultate............................................................................................8

IV. ANALIZA CERERILOR DE ACCES LA DOCUMENTELE ADRESATE PARLAMENTULUI................................................................................................................9

1. Volumul și evoluția cererilor și a răspunsurilor................................................................9 1.1. Volumul total al cererilor........................................................................................9

1.2. Volumul total al răspunsurilor...............................................................................10 1.3. Solicitări de documente nedivulgate anterior........................................................10

1.4. Tema cererilor........................................................................................................10 2. Profilul solicitanților și repartizarea geografică..............................................................11

2.1. Profilul solicitanților .............................................................................................11 2.2. Repartizarea geografică .........................................................................................11

3. Aplicarea excepțiilor de la dreptul de acces ..............................................................12 3.1. Proporția răspunsurilor pozitive ............................................................................12 3.2. Refuzurile și motivele acestora .............................................................................12

V. PLÂNGERI PREZENTATE OMBUDSMANULUI EUROPEAN, ACȚIUNI ÎN JUSTIȚIE ȘI JURISPRUDENȚĂ ........................................................................................13

1. Plângeri prezentate Ombudsmanului European .............................................................12 2. Controlul jurisdicțional ..................................................................................................14

2. 1. Hotărâri privind Parlamentul 2. 2. Hotărâri privind alte instituții ale Uniunii Europene ...........................................14

VI. COOPERAREA INTERINSTITUȚIONALĂ ..............................................................15

ANEXĂ ...................................................................................................................................16

- Statistici privind cererile de acces la documente (punctele 1-8)............................................16 - Statistici privind consultarea paginilor web ale registrului (punctul 9)..................................21

4/22

I. SINTEZĂ

În prezent, Registrul public al documentelor Parlamentului (denumit tehnic registrul

electronic de referință sau RER) cuprinde cu 12% mai multe referințe decât în 2011 (463 689 de referințe documentare sau 3 097 165 documente, dacă se iau în considerare toate versiunile lingvistice); 90% pot fi descărcate direct de pe site-ul internet al Parlamentului.

Vizitele paginii de internet a registrului au crescut cu 40% (166 104 de vizite, reprezentând o medie de 13 842 pe lună) față de 2011.

În paralel s-a înregistrat o scădere progresivă a numărului de documente solicitate Parlamentului: în 2012 au fost solicitate doar 777 documente, ceea ce reprezintă o scădere cu 33% solicitărilor în comparație cu anul precedent (în 2011 au fost cerute 1 161 de documente).

Universitarii constitue majoritatea solicitanților, în scădere considerabilă (36% în 2012 față de 47% în 2011). Limba cea mai folosită este engleza, urmată de germană, franceză și spaniolă. Solicitările din Belgia și Țările de Jos au crescut cel mai mult în număr față de anul anterior. O proporție din ce în ce mai mare a solicitanților preferă să bifeze opțiunea „Altele” când trebuie să-și declare profesia, oferind mai puține informații despre mediul din care provin. Această categorie a crescut, ajungând să reprezinte peste un sfert din totalul solicitanților (27% față de 23% în anul precedent).

Procentul documentelor nedivulgate anterior (care trebuie examinate în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1049/2001) rămâne aproximativ stabil, la 21%, în comparație cu 25% în 2011 (289 de documente). Cererile de acces din 2012 la documentele nedivulgate anterior privesc în principal documentele administrative interne ale Parlamentului, în special note ale Biroului.

Rata răspunsurilor afirmative pentru această categorie de documente fost de 78% în 2012, aproape identică cu cea din 2011.

Au fost refuzate cererile de acces pentru 22 de documente, integral sau parțial (8 integral, 14 parțial), în principal pe baza excepției referitoare la protecția vieții private și a integrității individului, în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE ) 1049/2001.

Numărul cererilor de confirmare depuse în urma unui refuz inițial de acordare a accesului (în conformitate cu articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001) a fost de șase - cu două mai mult decât în 2011.

În 2012, a fost depusă o nouă plângere la Ombudsmanul European (0262/2012/OV). Reclamantul afirmă că Registrul documentelor publice ale Parlamentului nu conține toate documentele parlamentare.

În 2012, Curtea s-a pronunțat cu privire la o decizie a Parlamentului privind accesul la documente (T-190/10)4. Această cauză a anulat parțial o decizie a Parlamentului de a refuza asistenților foștilor deputați accesul la registru.

4 Hotărârea din 28 martie 2012 în cauza T-190/10, Kathleen Egan și Margaret Hackett / Parlamentul European.

5/22

II. REGULAMENTUL (CE) NR. 1049/2001 ȘI APLICAREA ACESTUIA

Dată fiind propunerea Comisiei din 21 martie 2011 de adaptare a Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 la cerințele Tratatului de la Lisabona în ceea ce privește transparența, revizuirea acestui regulament a fost în curs de desfășurare în 2012.

1. Revizuirea Regulamentului (CE) nr. 1049/2001

La 15 decembrie 2011, Parlamentul European și-a adoptat poziția5 în primă lectură cu privire la propunerea Comisiei din 2008 pentru o reformare a regulamentului, pe baza raportului elaborat de deputatul PE Michael Cashman, raportor al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE). În poziția sa, Parlamentul a considerat că procedura referitoare la propunerea Comisiei din 2011 a devenit caducă, datorită faptului că Parlamentul a inclus conținutul propunerii din 2011 în procedura pentru propunerea din 2008. În primul semestru 2012, reprezentanți ai Parlamentului și reprezentanți ai Comisiei s-au întâlnit într-o serie de triloguri informale cu Consiliul pentru a discuta poziția preliminară a Consiliului, aprobată de COREPER în mai 2012. După o serie de triloguri și reuniuni tehnice, la sfârșitul primului semestru pozițiile instituțiilor au rămas divergente asupra unor chestiuni sensibile, cum ar fi definiția documentului6 sau protecția deliberărilor interne ale instituțiilor („spațiul gândirii”)7. Când raportorul Parlamentului a informat Comisia LIBE, la 20 septembrie 2012, cu privire la stadiul actual al dosarului, Președinția cipriotă și-a reafirmat disponibilitatea de a continua un dialog strâns cu Parlamentul referitor la progresele înregistrate până la acea dată. Cu toate acestea, la sfârșitul mandatului, Președinția cipriotă a concluzionat că circumstanțele nu erau favorabile ajungerii la un compromis cu privire la această chestiune.

2. Normele Parlamentului privind accesul public la documente și gestiunea documentară

Decizia Biroului din 28 noiembrie 2001 de stabilire a normelor interne privind accesul la documentele Parlamentului European și de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 a fost revizuită și adoptată de Birou la 22 iunie 20118. În cursul anului 2012, aceste noi reguli au ajutat la clarificarea domeniului de aplicare al regulamentului în privința documentelor Parlamentului, în special în ceea ce privește aplicarea temeiurilor juridice corespunzătoare în cazul cererilor de documente introduse de către funcționarii UE și/sau deputații în PE, pentru care sunt prevăzute proceduri alternative. Aceste norme au contribuit, de asemenea, la îmbunătățirea tratării cererilor, prin diferențierea între solicitările de informații9, atunci când aceste informații nu sunt disponibile într-un

5 P7-TA(2011)0580. 6 Articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001. 7 În legătură cu articolul 4 alineatul (3) din regulament, care se referă la procesul decizional al instituției. 8 JO C 216, 22.7.2001, p. 19. 9 Acest tip de solicitări sunt tratate, în principiu, de serviciile competente și/sau de Serviciul de informare a cetățenilor (CITES).

6/22

document existent, și cererile de documente, permițând serviciului corespunzător din cadrul Parlamentului să răspundă. În 2012, o nouă decizie cu privire la gestiunea documentară a fost adoptată de către Birou10, referitoare la o serie de măsuri noi pentru managementul documentelor, care să permită o abordare mai coordonată și mai uniformă din partea diferitelor servicii. Elementele esențiale ale acestei decizii sunt numirea de către fiecare Direcție Generală a unui funcționar responsabil de gestionarea documentelor (FGD) și înființarea Grupului interdepartamental al funcționarilor responsabili de gestionarea documentelor (GIDOC), pentru a asigura punerea în aplicare a noului sistem de management al documentelor. Unitatea Transparență elaborează în prezent un ghid pentru FGD privind aspectele practice ale accesului publicului la documentele Parlamentului, bazându-se pe experiența și jurisprudența din ultimii aproximativ zece ani. Pe parcursul anului 2012, ca urmare a deciziilor de mai sus, serviciile Parlamentului care se ocupă cu accesul public la documente au dezvoltat o cooperare fructuoasă: Serviciul Transparență, CARDOC, CITES și Direcția Generală Comunicare (DG COMM).

III. REGISTRUL PUBLIC AL DOCUMENTELOR PARLAMENTULUI

Actuala versiune a registrului există din 27 ianuarie 2011, când a fost introdus un produs mai ușor de utilizat, cu un sistem de căutare îmbunătățit. Registrul conține documentele Parlamentului din 2001 până în prezent.

1. Conținutul registrului - seria de documente disponibile Volumul documentelor din registru, conform raportului anual, este în creștere evidentă, în paralel cu producția de documente a Parlamentului. În total, 90% din documente sunt direct accesibile publicului online, în conformitate cu dispozițiile articolului 12 din Regulamentul (CE) nr 1049/2001. Accesul la toate celelalte documente poate fi solicitat printr-un formular online. Până la 31 decembrie 2012, baza de date a registrului conținea 463 689 de referințe (corespunzând a 3 097 165 de documente dacă sunt luate în considerare toate versiunile lingvistice). Aceasta reprezintă o creștere de 49 520 de referințe cuprinse în registru, care reprezintă o creștere de 12% în volum față de anul 2011. Gama de documente este, de asemenea, în creștere, deoarece registrul încorporează treptat o varietate tot mai largă de documente legate de procesul legislativ, în paralel cu o creștere a competențelor Parlamentului European. În 2012, au fost incluse în registru două tipuri noi de documente: studii (rubrica 2.3.1.1 din registru) și evaluări de impact efectuate din 1994 până în prezent, precum și anexele la întrebările cu solicitare de răspuns scris (rubrica 1.3.4.5 din registru), începând din iunie 2012.

10 Decizia din 2 iulie 2012. Articolul 9 tratează despre „funcționarii responsabili de gestionarea documentelor”, care, conform literei (c), se ocupă de „punerea la dispoziție a documentelor redactate sau primite în cadrul domeniilor de competență ale direcției generale și care sunt solicitate de departamentul responsabil de accesul publicului la documente, anexând documentelor în cauză un aviz referitor la acțiunile ce trebuie întreprinse ulterior”. Această dispoziție concordă cu articolul 9 din decizia Biroului din 22 iunie 2011, conform căreia „în cazul în care documentul solicitat trebuie identificat și localizat, ... serviciul sau organul care are calitatea de autor al documentului ... propune cursul care trebuie dat cererii în termen de cinci zile lucrătoare.”

7/22

În 2012, a avut loc o activitate de pregătire, pentru a integra câteva tipuri noi de documente în registru în prima jumătate a anului 2013. Noile tipuri vor include: documente ale Comitetului consultativ pentru conduita deputaților, răspunsuri la întrebări parlamentare adresate BCE (documentele Comisiei ECON), actualități statistice redactate de serviciile bibliotecii Parlamentului și sondaje Eurobarometru. În plus, seria de fișe informative ale Parlamentului a fost actualizată în întregime.

2. Documente sensibile

La articolul 9 din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 se stabilesc proceduri speciale pentru tratarea documentelor „sensibile”11. În conformitate cu alineatul (3) din acest articol, documentele sensibile pot fi înregistrate în registru doar cu aprobarea autorității emitente. La articolul 17 alineatul (1) din acest regulament se prevede că în raportul anual trebuie să figureze numărul de documente sensibile neînscrise în registru. În 2012, Parlamentul nu a dispus de niciun document sensibil în sensul articolului 9 din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001, drept pentru care niciun document de acest tip nu a fost înregistrat în Registrul public al documentelor Parlamentului. Mai mult, articolul 12 alineatul (2) din Decizia Biroului privind normele de reglementare a tratamentului informațiilor confidențiale de către Parlamentul European, adoptată la 6 iunie 2011 și actualizată prin decizia Biroului din 15 aprilie 2013, prevede că Secretarul General prezintă un raport anual Biroului privind punerea în aplicare a deciziei de mai sus. Acest raport anual trebuie să includă numărul și tipologia documentelor confidențiale primite și deținute de Parlamentul European. 3. Utilizarea paginii internet a registrului

3.1. Îmbunătățiri tehnice ale paginii de internet a registrului - prezent și viitor Ca parte a politicii dinamice de transparență susținute de Ombudsman și solicitate de Parlament, pagina de internet a registrului este într-un proces de continuă îmbunătățire, pentru a facilita cât mai mult accesul direct la documentele Parlamentului. În noiembrie 2012, pagina de internet a registrului a fost ușor modificată, pentru a se conforma cu noua cartă grafică a site-ului Parlamentului. În acea perioadă au fost introduse unele îmbunătățiri, cum ar fi posibilitatea de a combina mai multe cuvinte cheie la căutarea unui document. Instrumentele statistice utilizate pentru numărarea vizitelor pe pagina internet sunt actualmente în curs de perfecționare, pentru a distinge mai bine vizitele interne de cele externe, precum și vizitele sistemelor automate de cele ale persoanelor fizice. Va fi din ce în ce mai importantă oferirea unor informații mai detaliate despre utilizatori, în cazul în care numărul vizitelor continuă să crească în același ritm. În plus, se continuă eforturile în vederea îmbunătățirii timpului de căutare și a eficienței rezultatelor.

11 ‘(…) „documente emise de instituții sau agențiile create de către acestea, de statele membre, de țările terțe sau de organizațiile internaționale, clasificate „TRÈS SECRET/TOP SECRET” (Strict secret), „SECRET” (Secret) sau „CONFIDENTIEL” (Confidențial), în temeiul normelor în vigoare în cadrul instituției în cauză, care protejează interesele fundamentale ale Uniunii Europene sau ale unuia sau mai multor state membre în domeniile definite la articolul 4 alineatul (1) litera (a) și, în special, în domeniile siguranței publice, apărării și chestiunilor militare.” [articolul 9 alineatul (1)]

8/22

3.2. Numărul de vizite

Pagina de internet a registrului a cunoscut o creștere enormă în ultimul an12. În 2012, pe site-ul internet s-au înregistrat 166 105 de vizite, care echivalează în medie cu aproximativ 13 842 pe lună, ceea ce reprezintă o creștere de 40% față de 201113. Din totalul vizitelor, 87 293 au fost „vizite unice”14. În 2012, vizitele unice s-au situat între 7 000 și 8 000 de persoane pe lună, atingând un vârf în martie (9 042 de vizite) și înregistrând o scădere drastică în iulie (5 395 de vizite) și august (4 773 de vizite). Anterior, în 2011, punctul culminant a fost atins în octombrie (7 845 de vizite) și scăderea maximă, în mai (3 319 de vizite). Este foarte probabil ca aceste variații să fie legate de agenda legislativă a Parlamentului. De exemplu, o creștere a numărului vizitelor în martie 2012 ar putea fi legată de acordul privind înregistrarea numelor pasagerilor (PNR), de care s-a ocupat în acea perioadă Comisia LIBE, iar ulterior plenul Parlamentului, în aprilie15.

3.3. Alte observații privind vizitele Statisticile din 2012 arată că majoritatea vizitatorilor registrului proveneau din următoarele țări: NL, BE, ES, DE, FR și IT (în ordinea numărului), urmate îndeaproape de vizitatori din Coreea de Sud și SUA, situați cu mult înaintea vizitatorilor din celelalte țări UE. În 2011, configurația a fost ușor diferită, cei mai mulți vizitatori fiind din BE, DE și ES (în ordinea numărului), urmate de Coreea de Sud și de FR, IT și NL. Modelul de căutare utilizat de vizitatorii site-ului în 2012 este similar cu cel din anul anterior: sistemul avansat de căutare are un avantaj net (80% din totalul căutărilor) față de căutarea după tipul de document (15%) și căutarea simplă, după un singur cuvânt cheie (5%). Pentru căutările avansate, 58% au utilizat referința documentului (numărul PE), 20% data și 18% cuvinte cheie în textul complet. După efectuarea căutării, vizitatorii au folosit cel mai frecvent funcția de sortare, cu ajutorul meniului de pe partea stângă a ecranului, selectând limba (31%), autorul (17%) și autoritatea (15%). O funcție populară disponibilă în registru este posibilitatea înscrierii pentru a primi emailuri pentru un anumit tip de document, distribuite în mod automat la adăugarea documentelor respective în registru. La 31 decembrie 2012, registrul avea 1 677 de abonați la actualizări de documente, cei mai mulți din afara instituțiilor UE (și doar 65 de abonați care lucrează în instituțiile UE). Numărul total al înscrișilor a crescut cu 17% față de anul precedent16. O ameliorare a acestei funcții a făcut posibilă pentru a va abona la mai multe tipuri de documente printr-un singur abonament sau pentru a combina mai multe criterii simultan (de exemplu: tip de document + autor + autoritate + limbă).

3.4. Documentele consultate

12 Identificată cu ajutorul instrumentului statistic ca „noi vizitatori care consultă/navighează pe o pagină și care nu au fost conectați în ultimele 60 de minute”. 13 Datorită noii pagini internet a registrului, funcțională din 27.1.2011, sunt disponibile toate statisticile privind consultările din perioada 1.2.2011 - 31.12.2011. 14 Definite ca „numărul persoanelor fizice diferite care au accesat site-ul internet”. 15 Votat în Comisia LIBE în martie 2012. 16 1437 înscriși la sfârșitul lui 2011

9/22

Numărul total de documente consultate pe pagina de internet a registrului a crescut cu 40% în 2012, ridicându-se la 102 682 de documente, în corelație directă cu creșterea numărului de vizite ale site-ului internet. Ca proporție, documentele cel mai frecvent consultate au fost întrebările parlamentare (61%), la un nivel similar cu 2011. Consultarea rapoartelor parlamentare a crescut la 12% din totalul documentelor consultate, de la 7% anul trecut, rămânând a doua categorie ca popularitate. Între timp, consultarea textelor adoptate scăzut la 4% de la 7% în același interval. Consultarea proceselor verbale (plenară, organele UE, comisiile parlamentare) a rămas constantă. Întrebările parlamentare, care sunt o formă de supraveghere parlamentară directă a Comisiei și a Consiliului, sunt de mare interes pentru utilizatori, ca o sursă importantă și bogată de informații. Întrebările și răspunsurile pot fi consultate direct, la fel și anexele răspunsurilor care nu fuseseră disponibile anterior. În ceea ce privește înscrierile, primele zece tipuri de documente cele mai cerute au fost: textele adoptate, răspunsurile la întrebările cu solicitare de răspuns scris, întrebările cu solicitare de răspuns scris, ordinile de zi, comunicatele de presă, proiectele de ordine de zi, documentele Comisiei, documentele de lucru, rapoartele parlamentare, proiectele de rapoarte. În privința informațiilor generale referitoare la accesul la documentele procedurilor, remarcăm faptul că cele mai descărcate documente de pe pagina internet a registrului sunt textul Regulamentului (CE) nr. 1049 ca atare și ghidul interinstituțional privind accesul la documente17. Versiunile lingvistice cel mai frecvent utilizate pentru aceste documente de informare sunt EN, DE, FR, ES și IT (în ordinea numărului).

IV. ANALIZA CERERILOR DE ACCES LA DOCUMENTE ADRESATE PARLAMENTULUI

La o primă privire, în ultimii câțiva ani solicitările de documente adresate Parlamentului au scăzut considerabil. Analizând mai îndeaproape cifrele din ultimii câțiva ani, proporția cererilor de documente publice este în scădere, iar cele care necesită o examinare din punctul de vedere al excepțiilor prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 sunt, proporțional, în creștere sau rămân mai mult sau mai puțin constante în 2012. Acest lucru demonstrează că îmbunătățirile tehnice ale registrului permit vizitatorilor să localizeze direct documente accesibile, fără a fi nevoie să solicite accesul - aceasta este și ideea unui registru public al documentelor (a se vedea articolul 11 din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 privind „registrele”).

1. Volumul și evoluția cererilor și a răspunsurilor 1.1. Volumul total al cererilor

În 2012, au fost solicitate Parlamentului 777 de documente, ceea ce reprezintă o scădere considerabilă, de 33%, în comparație cu anii precedenți18. Această scădere trebuie văzută ținând seama în paralel de trei fenomene:

17 Conform precizărilor de pe pagina de informații generale a site-ului registrului. http://www.europarl.europa.eu/RegData/PDF/Guide_EN.pdf 18 În 2011 au fost solicitate Parlamentului 1 161 de documente.

10/22

1. În 2012 s-a înregistrat o creștere de 40% a consultărilor registrului. Probabil datorită îmbunătățirilor și a unei mai bune vizibilități a registrului pe site-ul Europarl, precum și a vizibilității site-ului Europarl ca atare, se pare că un număr din ce în ce mai mare de vizitatori reușesc să localizeze documentele care sunt direct accesibile. Astfel, sunt transmise Parlamentului mai puține cereri pentru documentele deja accesibile public. 2. Există o tendință din ce în ce mai pronunțată a solicitanților de a cere un număr neprecizat de documente („toate documentele legate de ...”, „toată corespondența dintre ...”). În 2012, peste jumătate (53,5%) din cererile pentru mai mult de un document priveau un număr neprecizat de documente, ceea ce reprezintă o creștere față de procentul de 35,5% din 2011. În aceste cazuri, instrumentele statistice disponibile nu reflectă numărul real al documentelor solicitate. 3. Datorită clarificărilor oferite de decizia din 2011 a Biroului referitoare la normele privind accesul public la documentele Parlamentului19, mai buna înțelegere a rolurilor diferitelor servicii din cadrul administrației a permis o tratare mai eficientă a cererilor. În 2012, un număr tot mai mare de cazuri au fost tratate de CARDOC, CITES și DG COMM, în calitate de servicii responsabile pentru tipul de informații solicitate. Fenomenele de mai sus contribuie la scăderea aparentă a numărului documentelor solicitate în 2012 pe site-ul registrului.

1.2. Volumul total al răspunsurilor Unitatea transparență a transmis solicitanților, în 2012, un total de 1 397 de documente. Dintre acestea, 624 au fost trimise ca documente suplimentare, ca urmare a clarificărilor oferite de solicitanții care au prezentat cereri neclare. Din moment ce s-au solicitat mai puține documente, este evident că poate avea loc un schimb mai aprofundat cu acei solicitanți care cercetează domenii vaste ale activității parlamentare. În 35% dintre cazuri, Parlamentul a trimis mai multe documente unui singur solicitant. În special, în 33,7% din cazurile în care a fost furnizată documentație suplimentară, au fost trimise două documente, iar în 16,6% din cazuri au fost trimise trei documente, și așa mai departe, în ordine descrescătoare.

1.3. Solicitări de documente nedivulgate anterior 166 de documente nedivulgate anterior au fost solicitate în temeiul articolului 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001, ceea ce reprezintă 21% din totalul numărului de documente cerute în 2012. Proporția lor este relativ stabilă în comparație cu proporția documentelor nedivulgate anterior solicitate în 2011. În 2012 au fost depuse șase cereri de confirmare (în temeiul articolului 7 alineatul (2) și al articolului 8 din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001). Aceasta reprezintă o ușoară creștere în comparație cu anii precedenți (4 în 2011 și 5 în 2010).

1.4. Tema cererilor

Global, tipurile cele mai solicitate de documente în 2012 au fost (în ordinea numărului de solicitări): texte depuse (13% din cereri), texte adoptate (12%), documente nespecifice sau

19 A se vedea punctul 1.2 din acest raport.

11/22

informații generale (11,7%); documente ale Biroului (6%); documente de comitologie (6%), corespondență (5%), stenograme ale procedurilor (3,7%), documente administrative (în special legate de infrastructură și finanțe) (3,4%), întrebări și răspunsuri parlamentare (3,2%), petiții (2,3%) și documente ale deputaților (2%). Majoritatea cererilor de documente nedivulgate anterior s-au referit la documentele administrative interne. În această privință, cererile pentru documentele Biroului au reprezentat peste jumătate din totalul solicitărilor. Documentele Biroului solicitate au fost în principal note ale Secretarului General privind chestiuni bugetare sau finanțarea partidelor politice la nivel european. În general, textele depuse și textele adoptate - deși sunt documentele publice - sunt cel mai des solicitate, însă aceste cereri au scăzut față de 2011, întrucât vizitatorii au început să găsească calea de acces pe pagina de internet a registrului. Solicitările de documente nespecifice sau de informații generale au crescut considerabil față de 2011 (an în care au reprezentat 4,9% din cereri). Aceasta se datorează tendinței din ce în ce mai pronunțate a solicitanților de a face cereri extinse sau multisectoriale, utilizând opțiuni precum: „toate documentele conținând cuvântul ...” sau „toate documentele legate de ...” etc. Solicitările referitoare la corespondență au scăzut semnificativ. Cererile care priveau întrebările parlamentare au scăzut, de asemenea, însă sunt cele mai consultate documente de pe site-ul internet al registrului. Documentele deputaților sunt din ce în ce mai solicitate, însă solicitările nu se reflectă în statisticile globale, întrucât majoritatea lor nu se referă la documentele depuse oficial ale Parlamentului20. Întrucât procedurile de comitologie sunt înlocuite treptat prin noile dispoziții din Tratatul de la Lisabona, numărul cererilor de documente de comitologie a scăzut, mai ales spre sfârșitul anului 2012.

2. Profilul solicitanților și repartizarea geografică

2.1. Profilul solicitanților În ceea ce privește repartizarea cererilor de documente pe categorii socio-profesionale, cererile provenite din cercurile universitare (în special din domeniul cercetării universitare), constituie grupul cel mai numeros (36% din total), care însă a scăzut considerabil față de anul precedent (47% in 2011). O proporție din ce în ce mai mare a solicitanților preferă să bifeze opțiunea „Altele” când trebuie să-și declare profesia, oferind Parlamentului mai puține informații despre mediul din care provin. Această categorie a crescut, ajungând să reprezinte peste un sfert din totalul solicitanților, 27% față de 23% în anul precedent și doar 5% în 2010. Solicitanții din partea societății civile au reprezentat aproape 17% din cereri, adică cu 10% mai multe decât în anul precedent. Această categorie poate fi defalcată după cum urmează: 85% din partea sectorului de afaceri, 10% din partea ONG-urilor și 4% din organizațiile de mediu. Proporția de cereri din partea avocaților (care, în scopuri statistice, nu sunt considerați ca făcând parte din societatea civilă) rămâne aproape stabilă la 11%.

20 A se vedea articolul 104 alineatul (2) din Regulamentul de procedură.

12/22

Dintre solicitanții care au cerut documente ce nu fuseseră făcute publice anterior, ponderea cea mai mare a bifat căsuța „Altele” în ceea ce privește profesia lor, a doua pondere în ordinea mărimii fiind constituită din cercetători. Solicitanții de documente ce nu au fost făcute publice se împart în mai multe categorii: 29% altele, 18% cercetători, 17% ONG-uri, 11% sectorul de afaceri, 9% mass-media și 8% avocați, restul provenind fie din administrația publică sau din partidele politice. 2.2. Repartizarea geografică În ceea ce privește originea geografică a cererilor (state membre ale UE), repartizarea în 2012 este foarte asemănătoare cu cea din anii precedenți: aproape 24% din cereri au fost făcute de persoane sau organizații cu sediul în Belgia, urmate (în ordine numerică) de Germania (14,7%), Franța (9,4%), Regatul Unit (7,9%), Italia (7,2%), Țările de Jos (6,9%) și Spania (6,7%). Cererile provenite din țări terțe au reprezentat aproximativ 8% din total, în ușoară creștere din 2011. În ultimii patru ani (a se vedea tabelul 6 din anexă) numărul cererilor din Belgia a crescut până la aproape un sfert din totalul numărului de cereri, în timp ce cererile din Germania au scăzut de la aproximativ 20% la 15%. Numărul cererilor provenite din Regatul Unit, Franța și Spania a rămas aproximativ constant pe parcursul acestei perioade de patru ani, în timp ce numărul celor provenite din Italia și Țările de Jos a crescut în mod progresiv. Limba cea mai des folosită în cereri a fost engleza (52.5 %), în creștere față de anii precedenți, urmată de germană (13 %), tot în creștere, franceza (12 %), în ușoară scădere și spaniola (7%). Acest fapt întărește tendința observată în ultimii ani privind importanța tot mai mare a limbii engleze ca limbă de comunicare.

3. Aplicarea excepțiilor de la dreptul de acces 3.1. Proporția de răspunsuri pozitive

Procentajul de răspunsuri pozitive la cele 166 de cereri de acces la documentele Parlamentului ce nu fuseseră făcute publice anterior a fost de 95% (158 documente nepublicate au fost publicate) sau 87%, dacă se ia în considerare faptul că accesul parțial a fost acordat în 14 cazuri. Spre comparație, în 2011, procentajele respective fuseseră de 95% și respectiv 88,5%. După cum s-a menționat, șase cereri de confirmare21 au fost prezentate ca urmare a refuzului inițial al Parlamentului de a acorda acces. În toate cazurile, poziția inițială a Parlamentului a fost confirmată: în cazul a trei cereri s-a acordat acces parțial, iar în cazul celorlalte trei s-a înregistrat un refuz de acces integral. Documentele la care a fost acordat un acces parțial priveau rapoartele anuale de audit interne ale Parlamentului, documentele provenite de la Serviciul juridic și listele asistenților foștilor deputați în Parlament. Accesul integral a fost refuzat în cazul documentelor ce conțin date cu caracter personal sau în cazul în care s-a stabilit că era nevoie să se protejeze viața privată și integritatea uneia sau mai multor persoane.

3.2. Refuzurile și motivele acestora

21 Am luat în considerare în cadrul acestui număr data cererii inițiale, chiar dacă cererea de confirmare în sine a fost prezentată în 2013.

13/22

În 2012, existau 22 de răspunsuri negative în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001, din care în 14 s-a înregistrat un refuz parțial. Cel mai adesea (31%), motivul refuzurilor a fost întemeiat pe excepția referitoare la protecția vieții private și a integrității individului, în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE ) 1049/2001. Această excepție a fost invocată în cazurile referitoare la datele cu caracter personal, cum ar fi apartenența deputaților la sistemul de pensii complementare, listele asistenților foștilor deputați, semnăturile olografe ale deputaților sau dosarele personalului Parlamentului (incluzând evaluările). În cazul în care solicitantul solicită accesul la datele cu caracter personal, în conformitate cu jurisprudența consacrată22, Parlamentul invită solicitantul să motiveze necesitatea unui astfel de transfer de informații. În final, nu s-a stabilit existența unei astfel de necesități în niciunul dintre cazurile menționate anterior. Împreună, protejarea intereselor comerciale, consilierea juridică și obiectivele auditurilor (articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001) au totalizat circa 30% din refuzuri. Protejarea procesului decizional al instituției (articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001) a reprezentat 21% din refuzuri, în timp ce protejarea interesului public în ceea ce privește relațiile internaționale sau securitatea publică (articolul 4 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001) a totalizat 15% din refuzuri. În special, într-unul dintre cazuri, articolul 4 alineatul (1) litera (a) a fost invocat cu privire la securitatea publică în domeniul IT, în care un dezvoltator de IT a făcut o cerere pentru a avea acces la toate codurile sursă și la toată documentația necesară dezvoltatorilor pentru programul AT4AM al Parlamentului, utilizat pentru depunerea de amendamente la rapoartele legislative. Această excepție a fost, de asemenea, invocată cu privire la o cerere de acces la un studiu extern privind modernizarea sistemului de informații financiare al Parlamentului. În plus, în prima jumătate a anului 2012, unele documente de comitologie au fost refuzate cu titlu temporar, până la adoptarea textului pertinent în cadrul comisiei parlamentare.

V. PLÂNGERI PREZENTATE OMBUDSMANULUI EUROPEAN, ACȚIUNI ÎN JUSTIȚIE ȘI JURISPRUDENȚĂ

Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 prevede o procedură clară23 de acțiune în justiție, la dispoziția cetățenilor, împotriva deciziilor instituțiilor UE de a refuza accesul la documente. În timp ce, în cazul Parlamentului, până în prezent doar trei astfel de cazuri au ajuns în fața Tribunalului cu privire la propriile sale decizii, a fost pronunțat un număr considerabil de hotărâri cu privire la regulament, ce pot fi utile în ce privește interpretarea sensului acestuia. Un cetățean căruia i s-a refuzat accesul la un document după o cerere - sau o a doua cerere - de confirmare, poate fie prezenta o plângere Ombudsmanului European, fie face recurs la Tribunal.

1. Plângeri prezentate Ombudsmanului European

22 Cea mai recentă hotărâre a Curții fiind cea pronunțată la 23 noiembrie 2011 în cauza T-82/09, Dennekamp/Parlamentul European 23 Articolul 8 alineatul (3)

14/22

În cursul anului 2012, un caz datând din 2010 (900/2010/MF), a fost închis de către Ombudsman cu o observație critică la adresa Parlamentului European cu privire la documentele administrative interne solicitate de către un funcționar. În 2012, Parlamentul a prezentat observații referitoare la o plângere prezentată Ombudsmanului în 2011 (2393/2011/RA) privind refuzul Parlamentului de a face publice documente aflate în posesia sa și în prezent așteaptă decizia Ombudsmanului. Plângerea a fost depusă ca urmare a refuzului Parlamentului de a acorda accesul la documentele privind negocierile referitoare la Acordul comercial împotriva contrafacerii (ACTA) (a se vedea raportul pe 2011 al Parlamentului privind accesul la documente). Reclamantul susține că Parlamentul nu a prezentat justificări valabile, conforme cu Regulamentul (CE) nr. 1049/2001, pentru a nu acorda acces la documentele în cauză. În plus, în 2012, a fost depusă o nouă plângere la Ombudsmanul (0262/2012/OV) cu privire la gama de documente prevăzute în Registrul Parlamentului. Reclamantul afirmă că Parlamentul nu înregistrează toate documentele sale. Parlamentul și-a prezentat observațiile Ombudsmanului și este în așteptarea unei decizii.

2. Controlul jurisdicțional

2.1. Hotărârile privind Parlamentul

În perioada de referință, Curtea s-a pronunțat cu privire la o decizie a Parlamentului referitoare la accesul la documente24. Această cauză a anulat parțial o decizie a Parlamentului de a refuza asistenților foștilor deputați accesul la registre. Reclamanții solicitaseră acces la „toate registrele și listele” privind „registrele publice ale asistenților foștilor deputați în Parlamentul European”. Parlamentul a interpretat întotdeauna această cerere ca având legătură exclusiv cu documentele referitoare la foștii asistenți ai unor deputați. În urma hotărârii, Parlamentul a luat o nouă decizie, pentru a implementa dispozitivul hotărârii. Astfel, reclamanților le-au fost furnizate informații mai precise cu privire la conținutul registrelor și, ținând seama de considerente speciale legate de datele cu caracter personal, li s-a oferit posibilitatea de a consulta aceste registre in situ. Această ofertă nu a fost însă acceptată și nicio acțiune ulterioară nu a fost solicitată de către solicitant.

2.2. Hotărâri privind alte instituții ale UE

Au fost pronunțate 11 hotărâri referitoare la accesul la documente în perioada de referință (nu se face referire la ordinele și concluziile Avocatului General) cu privire la alte instituții:

Comisia Europeană:

Hotărârea din 14 februarie 2012 în cauza T-59/09, Republica Federală Germania/Comisia Europeană, privind documentele ce provin dintr-un stat membru,

Hotărârea din 22 mai 2012 în cauza T-300/10, Internationaler Hilfsfonds eV/Comisia Europeană, privind excepțiile referitoare la protejarea vieții private și a integrității individului și la protejarea procesului decizional,

Hotărârea din 22 mai 2012 în cauza T-344/08, EnBW Energie Baden-Württemberg AG/Comisia Europeană, privind excepțiile referitoare la protejarea intereselor comerciale ale unei terțe părți și la protejarea procesului decizional,

24 Hotărârea din 28 martie 2012 în cauza T-190/10, Kathleen Egan și Margaret Hackett/Parlamentul European.

15/22

Hotărârea din 21 iunie 2012 în cauza C-135/11, IFAW Internationaler Tierschutz-Fonds gGmbH/Comisia Europeană, privind documentele ce provin dintr-un stat membru,

Hotărârea din 28 iunie 2012 în cauza C-404/10 P, Éditions Odile Jacob SAS/Comisia Europeană, privind procedurile de control al fuziunilor și excepțiile referitoare la protejarea anchetelor, a intereselor comerciale, a consilierii juridice și a procesului decizional al instituțiilor,

Hotărârea din 28 iunie 2012 în cauza C-477/10 P, Comisia Europeană/Agrofert Holding, privind procedurile de control al fuziunilor și excepțiile referitoare la protejarea anchetelor, a intereselor comerciale, a consilierii juridice și a procesului decizional al instituțiilor,

Hotărârea din 13 decembrie 2012 în cauzele conexe T-197/11 P și T-198-11 P, Comisia Europeană/Guido Strack, privind funcția publică și funcționarii publici, Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 și Tribunalul Funcției Publice.

Consiliul European:

Hotărârea din 4 mai 2012 în cauza T-529/09, Sophie in 't Veld/Consiliul Uniunii Europene, privind protejarea interesului public în domeniul relațiilor internaționale și excepția referitoare la protejarea consilierii juridice,

Hotărârea din 3 octombrie 2012 în cauza T-465/09, Ivan Jurasinovic/Consiliul Uniunii Europene, privind protejarea relațiilor internaționale,

Hotărârea din 3 octombrie 2012 în cauza T-63/09, Ivan Jurasinovic/Consiliul Uniunii Europene, privind protejarea relațiilor internaționale și protejarea procedurilor juridice și a consilierii juridice.

Banca Centrală Europeană:

Hotărârea din 9 noiembrie 2012 în cauza T-590/10, Gabi Thesing și Bloomberg Finance LP/Banca Centrală Europeană (BCE), privind excepția referitoare la protejarea politicii economice a Uniunii sau a unui stat membru.

Informații mai detaliate cu privire la diferitele acțiuni și hotărâri pot fi găsite în rapoartele anuale ale Comisiei25 și Consiliului26, precum și pe site-ul internet al Curții de Justiție a Uniunii Europene27.

VI. COOPERAREA INTERINSTITUȚIONALĂ

În 2012, serviciile administrative responsabile cu punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 în cele trei instituții au păstrat legătura în mod regulat cu privire la problemele juridice și de management referitoare la punerea în aplicare a regulamentului. În cursul anului au avut loc mai multe reuniuni consultative privind posibilele interpretări ale jurisprudenței din acest domeniu și se preconizează ca aceste reuniuni să continue la intervale

25http://ec.europa.eu/transparency/access_documents/reports_en.htm 26http://www.consilium.europa.eu/documents/policy-regarding-access-to-council-documents/basic-texts-on-transparency?lang=en 27 http://curia.europa.eu/jcms/jcms/Jo1_6308/

16/22

regulate. Articolul 15 (1) din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 prevede că „Instituțiile dezvoltă bune practici administrative cu scopul de a facilita exercitarea dreptului de acces garantat de regulament”. Comitetul interinstituțional prevăzut la alineatul (2) al aceluiași articol nu s-a reunit la nivel politic în 2012.

PE 508.908/BUR/ANN

ANEXĂ

STATISTICI PRIVIND CERERILE DE ACCES LA DOCUMENTE ȘI CONSULTAREA PAGINILOR WEB

(SITUAȚIA LA 31.12.2012)

1. NUMĂRUL TOTAL DE PAGINI SOLICITATE PRIN REGISTRUL PAGINII

WEB

2008 2009 2010 2011 2012

1300 1260 1139 1161 777

2. NUMĂRUL DE CERERI (SOLICITĂRI INIȚIALE) PRIVIND DOCUMENTE CE

NU AU FOST FĂCUTE PUBLICE ANTERIOR)

2008 2009 2010 2011 2012

237 273 268 289 166

3. NUMĂRUL DE CERERI DE CONFIRMARE

2008 2009 2010 2011 2012

1328 3 5 429 6

4. PLÂNGERI ADRESATE OMBUDSMANULUI

2008 2009 2010 2011 2012

1 0 1 1 1

28 În cinci cazuri, decizia inițială a fost anulată (patru privind accesul parțial, unul privind accesul integral) 29 Într-un caz, decizia inițială a fost anulată (a fost acordat accesul integral)

5. LIMBA FOLOSITĂ DE SOLICITANT

LIMBA 2009 2010 2011 2012

BG 0,48% 1,93 % 1,08% 0,89 %

ES 7,38% 6,59 % 8,46% 7,09 %

CS 0,40% 0,81 % 0,31% 0,53 %

DA 0,48% 0,61 % 0,77% 1,42 %

DE 20,95% 10,74 % 9,54% 13,30 %

ET - 0,10 % - -

EL 0,56% 0,20 % 0,46% 0,89 %

EN 37,06% 45,69 % 48,77% 52,48 %

FR 18,89% 23,81 % 14,00% 12,23 %

IT 4,60% 3,44 % 5,38% 5,50 %

LV - 0,10 % - 0,18 %

LT 0,08% 0,10 % 0,31% 0,35 %

HU 0,40% 0,81 % 0,62% 0,71 %

MT - - - -

NL 3,25% 2,63 % 3,08% 1,95 %

PL 1,35% 0,71 % 3,54% 1,42 %

PT 1,11% 0,71 % 1,23% 0,35 %

RO 0,95% 0,41 % 1,54% 0,18 %

SK 0,56% - 0,15% 0,18 %

SL - - 0,15% -

FI 0,24% 0,10 % 0,15% -

SV 1,27% 0,51 % 0,46% 0,35 %

ALTELE - - - 0,89 %

18

6. REPARTIZAREA GEOGRAFICĂ A SOLICITANȚILOR

Țara 2009 2010 2011 2012

BELGIA 15,16% 20,57 % 19,08% 23,40 %

BULGARIA 0,56% 2,03 % 1,23% 1,06 %

REPUBLICA CEHĂ 0,63% 1,42 % 1,08% 0,53 %

DANEMARCA 0,95% 1,62 % 1,38 2,48 %

GERMANIA 20,40% 12,46 % 11,69% 14,72 %

ESTONIA 0,16% 0,10 % 0,31% -

GRECIA 0,48% 1,01 % 0,46% 1,24 %

SPANIA 7,14% 4,46 % 9,85% 6,74 %

FRANȚA 11,51% 14,08 % 8,46% 9,04 %

IRLANDA 1,27% 1,32 % 1,08% 1,60 %

ITALIA 5,32% 4,86 % 7,38% 7,27 %

CIPRU 0,16% 0,10 % - -

LETONIA 0,16% - 0,15% 0,18 %

LITUANIA 0,16% 0,20 % 0,31% 0,35 %

LUXEMBURG 4,44% 5,67 % 0,92% 1,24 %

UNGARIA 0,56% 0,91 % 0,92% 1,06 %

MALTA 0,32% 0,30 % - -

ȚĂRILE DE JOS 3,41% 4,96 % 5,54% 6,91 %

AUSTRIA 1,59% 1,62 % 1,69% 1,42 %

POLONIA 1,83% 1,01 % 3,38% 0,35 %

PORTUGALIA 0,87% 0,51 % 1,23% 0,35 %

ROMÂNIA 1,27% 0,71 % 1,54% -

SLOVENIA 0,08% - 0,15% -

SLOVACIA 0,56% 0,10 % 0,31% 0,35 %

FINLANDA 0,24% 0,20 % 0,62% 0,53 %

SUEDIA 1,75% 1,93 % 1,38% 1,06 %

REGATUL UNIT 8,73% 6,48 % 12,15% 7,98 %

ȚĂRI CANDIDATE 0,32% 0,30 % 0,92% 0,18 %

ȚĂRI TERȚE 9,92% 10,94 % 6,77% 7,80 %

NESPECIFICAT 0,08% 0,10 % - -

19

7. PROFILUL PROFESIONAL AL SOLICITANȚILOR

Profilul profesional 2009 2010 2011 2012

SOCIETATEA CIVILĂ (Grupuri de interese, sectoare economice, ONG-uri etc.)

21,75% 20,47% 10,36% 16,95 %

JURNALIȘTI 3,35% 7,12% 5,84% 3,00 %

AVOCAȚI 13,11% 15,93% 9,60% 11,16 %

MEDIUL UNIVERSITAR Cercetare universitară 41,36% 38,47% 45,39% 33,48 %

MEDIUL UNIVERSITAR Biblioteci

1,42% 2,33% 1,69% 2,36 %

AUTORITĂȚI PUBLICE (altele decât instituțiile UE)

13,62% 8,81% 1,13% 6,44 %

DEPUTAȚI ÎN PE, ASISTENȚI AI ACESTORA

1,52% 1,55% 2,07% -

ALTE PROFILURI (pensionari, șomeri etc.)

3,86% 5,31% 23,16% 26,61 %

20

8. REFUZURI ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 4 DIN REGULAMENTUL NR. 1049/2001

Refuz 200930 201031 201132 201233

Articolul 4 alineatul (1) litera (a) PROTECȚIA INTERESULUI PUBLIC

(motive legate de relațiile internaționale și de securitate)

5,26% 12,5% 25,4% 15,8%

Articolul 4 alineatul (1) litera (b) PROTECȚIA VIEȚII PRIVATE ȘI A INTEGRITĂȚII INDIVIDULUI

26,31% 25% 16,3% 31,6%

Articolul 4 alineatul (2) prima liniuță PROTEJAREA INTERESULUI COMERCIAL

2,63% 8,3% 3,6% 10,5%

Articolul 4 alineatul (2) a doua liniuță

PROTEJAREA PROCEDURILOR INSTANȚELOR ȘI A CONSILIERII JURIDICE

10,52% 12,5% 14,5% 10,5%

Articolul 4 alineatul (2) a treia liniuță PROTEJAREA AUDITURILOR DE INSPECȚIE

15,78% 4,0% 5,4% 10,5%

Articolul 4 alineatul (3) PROTEJAREA PROCESULUI DECIZIONAL AL INSTITUȚIILOR

39,47% 37,5% 34,5% 21%

32 2009: 39 de refuzuri integrale (din care la șase s-a acordat acces parțial) 33 2010: 24 de refuzuri integrale (din care la opt s-a acordat acces parțial) 32 2011: 33 de refuzuri integrale (din care la 19 s-a acordat acces parțial) 33 2012: 22 de refuzuri integrale (din care la 14 s-a acordat acces parțial)

21

22

9. CONSULTAREA REGISTRULUI

A. Documente înscrise în Registru

Număr total de documente

Documente (referiri la documente ale PE)

Dosare (toate versiunile lingvistice)

Creșterea (numărului de documente)

DECEMBRIE 2008 262 000 1 682 774 -

DECEMBRIE 2009 310 760 1 998 330 18,6%

DECEMBRIE 2010 362 217 2 386 485 16,6%

DECEMBRIE 2011 414 169 2 825 361 14,3%

DECEMBRIE 2012 463 689 3 097 165 12%

B. Consultarea paginii de internet a registrului

NUMĂR DE VIZITE

NUMĂR TOTAL DE VIZITE

NUMĂR LUNAR DE VIZITE

CREȘTEREA

2010 127 548 10 629 -

201134 110 274 9 870 - 7%

2012 166 104 13 842 + 40%

34 Grație noii pagini internet a registrului, funcțională din 27.1.2011, sunt disponibile toate statisticile privind consultările din perioada 1.2.2011 - 31.12.2011.