Raportul Anticoruptie Al UE

7/23/2019 Raportul Anticoruptie Al UE

http://slidepdf.com/reader/full/raportul-anticoruptie-al-ue 1/48

RO

RO



I. Introducere

Contextul politic i obiectivele raportului ș

Corup ia aduce prejudicii grave economiei i societă ii în ansamblul său. Numeroase ări dinț ș ț ț

întreaga lume au de suferit din cauza unei corup ii adânc înrădăcinate, care împiedicăț

dezvoltarea economică, subminează democra ia i dăunează justi iei sociale i statului deț ș ț ș

drept. Statele membre ale UE nu sunt ferite de această realitate. Corup ia variază de la o arăț ț

la alta, prin natură i intensitate, însă afectează toate statele membre. ceasta alterează bunaș

guvernan ă, buna gestiune a banilor publici i pie ele competitive. !n cazuri e"treme, aceastaț ș ț

subminează încrederea cetă enilor în institu iile i procesele democratice.ț ț ș

#rezentul raport oferă o analiză a corup iei în statele membre ale UE i a măsurilor întreprinseț ș

în vederea prevenirii i a combaterii acestui fenomen. $aportul are drept obiectiv lansareaș

unei dezbateri care să implice Comisia, statele membre, #arlamentul European i alte păr iș ț

interesate, sprijinirea activită ii de combatere a corup iei i identificarea modalită ilor prinț ț ș ț

care dimensiunea europeană poate contribui la acest demers.

Statele membre ale UE dispun în cea mai mare parte de instrumentele juridice i de institu iileș ț

necesare pentru a preveni i a combate corup ia. Cu toate acestea, rezultatele ob inute nu suntș ț ț

satisfăcătoare în ansamblul UE. Normele anticorup ie nu sunt întotdeauna aplicate cu stricte e,ț ț

problemele sistemice nu sunt abordate în mod suficient de eficace, iar institu iile competenteț

nu dispun întotdeauna de o capacitate îndestulătoare pentru a asigura respectarea normelor.#entru ca inten iile declarate să fie urmate de rezultate concrete, trebuie depuse în continuareț

multe eforturi, iar adevărata voin ă politică de a eradica acest fenomen pare să lipseascăț

deseori.

#entru a concretiza contribu ia UE, Comisiaț a adoptat, în iunie %&'', Comunicarea privindcombaterea corup iei în UEț ', în care se anun a elaborarea $aportului anticorup ie al UE,ț ț

menit să monitorizeze i să evalueze eforturile statelor membre în acest domeniu în vedereaș

unui angajament politic mai puternic de a combate corup ia în mod eficace. $aportul esteț

publicat acum pentru prima dată( ulterior, vor fi publicate alte rapoarte o dată la doi ani.

!n conformitate cu instrumentele juridice interna ionaleț %, prezentul raport define te corup ia înș ț

sens larg ca fiind orice )abuz de putere prin care se urmăre te ob inerea de foloase înș ț

beneficiul propriu*. #rin urmare, această defini ie acoperăț acte de corup ie specifice iț ș

măsurile adoptate în mod specific de către statele membre pentru a preveni sau pentru asanc iona actele definite ca atare de legisla ie, vizând totodată o serie de domenii i de măsuriț ț ș

care au un impact asupra riscului de corup ie ce poate apărea i asupra capacită ii de a+lț ș ț

controla.

$aportul se concentrează asupra unor aspecte+ceie e"trem de relevante pentru fiecare statmembru. cesta trece în revistă atât bunele practici, cât i lacunele, identificând măsuri careș

vor permite statelor membre să combată corup ia în mod mai eficace. Comisia recunoa te căț ș

1 ttp-eur+le".europa.eu/e"UriServ/e"UriServ.do0uri1C23-%&''-&4&5-67N-$2-#86 .

2 !n special, Conven ia 2rganiza iei Na iunilor Unite împotriva corup iei, precum i instrumenteleț ț ț ț ș

juridice în domeniul anticorup iei ale Consiliului Europei, inclusivț $ezolu ia 9:;< %= privind celeț

douăzeci de principii directoare pentru lupta împotriva corup ieiț i $ecomandarea nr. $ 9%&&&<'&ș privind codurile de conduită care trebuie urmate de către func ionarii publici i $ecomandareaț ș nr. $9%&&4<= privind normele comune împotriva corup iei în ceea ce prive te finan area partidelor politiceț ș ț

i a campaniilor electorale.ș

2

http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2011:0308:FIN:RO:PDF%20.

http://www.coe.int/t/dghl/monitoring/greco/documents/Resolution(97)24_EN.pdf









unele dintre aceste aspecte sunt e"clusiv de competen ă na ională. Cu toate acestea, este înț ț

interesul comun al Uniunii să se asigure faptul că toate statele membre dispun de politicianticorup ie eficiente i că UE sprijină statele membre în vederea îndeplinirii acestui obiectiv.ț ș

#rin urmare, raportul urmăre te promovarea unor standarde ridicate în materie de combatere aș

corup iei pe întregul teritoriu al UE. #rin eviden ierea problemelor > dar i a bunelor practici > ț ț ș

constatate în UE, raportul acordă, de asemenea, credibilitate eforturilor depuse de UE învederea promovării unor standarde în materie de combatere a corup iei în alte păr i ale lumii.ț ț

Corup ia este un fenomen comple" ale cărui dimensiuni economice, sociale, politice iț ș

culturale nu pot fi eliminate cu u urin ă. Un răspuns politic eficace nu poate fi redus la oș ț

panoplie de măsuri standard( nu e"istă o )solu ie universal valabilă*. #rin urmare, raportulț

e"aminează corup ia în conte"tul na ional al fiecărui stat membru i sugerează modul în careț ț ș

aspectele cele mai relevante pentru fiecare stat membru pot fi abordate în conte"t na ional.ț

!n ane"ă se pot găsi e"plica ii suplimentare cu privire la metodologia utilizată în raport.ț

Contextul politic mai larg Criza financiară a e"ercitat o presiune suplimentară asupra cetă enilor europeni i aț ș

guvernelor lor. !n fa a provocărilor economice actuale cu care se confruntă atât Europa, cât iț ș

alte păr i ale lumii, este necesar să se consolideze garan iile de integritate i de transparen ă aț ț ș ț

celtuielilor publice. Cetă enii se a teaptă ca UE să joace un rol important, ajutând stateleț ș

membre să protejeze economia licită împotriva criminalită ii organizate, a fraudei financiare iț ș

fiscale, a spălării de bani i a corup iei, îndeosebi într+o perioadă de criză economică i deș ț ș

austeritate bugetară. #otrivit estimărilor, numai corup ia antrenează pentru economia UEț

celtuieli de '%& de miliarde EU$ pe an, ceea ce reprezintă o sumă doar cu pu in mai micăț

decât bugetul anual al Uniunii Europene.4

Strategia Europa %&%&, care este strategia de cre tere a UEș pentru deceniul în curs, vizează promovarea unei economii inteligente, durabile i favorabile incluziunii, sprijinind astfel UEș

i statele sale membre în eforturile lor menite să asigure niveluri ridicate de ocupare a for eiș ț

de muncă, de productivitate i de coeziune socială. 8in cercetările efectuate în acest sensș

reiese că succesul Strategiei Europa %&%& depinde, de asemenea, de factori institu ionali, cumț

ar fi buna guvernan ă, statul de drept i inerea sub control a corup iei.ț ș ț ț = Combaterea corup ieiț

contribuie la competitivitatea UE în economia globală. !n acest conte"t, au fost eviden iateț

măsuri anticorup ie pentru un număr de state membre în cadrul semestrului european > ciclulț

anual de coordonare a politicilor economice care comportă o analiză detaliată a programelor statelor membre în materie de reformă economică i structurală, precum i recomandărileș ș

3 Totalul costurilor economice aferente corupției este greu de calculat. Cifracitată se bazează pe estimările efectuate de instituții și organisme specializate,cum ar Camera Internațională de Comerț, organizația TransparencInternational, inițiati!a "#lobal Compact$ a %&', (orumul )conomic *ondial,"Clean +usiness is #ood +usiness$, 2-, conform cărora corupția reprezintă /din 0I+ul la ni!el mondial. se !edea, de asemenea, Comunicarea Comisiei din iunie 211 pri!ind combaterea corupției 4n ')5 ttp-eur+le".europa.eu/e"UriServ/e"UriServ.do0uri1C23-%&''-&4&5-67N-$2-#86 .

6 se !edea raportul Excellence in Public Administration for competitiveness in

EU Member States 72112128 9"):celență 4n administrația publică pentrucompetiti!itate 4n statele membre ale ') 72112128$;5ttp-ec.europa.euenterprisepoliciesindustrial+competitivenessmonitoring+member+statesimproving+public+administration.

3



http://ec.europa.eu/enterprise/policies/industrial-competitiveness/monitoring-member-states/improving-public-administration/








specifice pentru fiecare ară. /a un nivel mai general, îmbunătă irea eficien ei administra ieiț ț ț ț

publice poate contribui, în special dacă este înso ită de o mai mare transparen ă, la atenuareaț ț

riscurilor legate de corup ie. #rin urmare, Comunicarea Comisiei din ianuarie %&'= intitulatăț

)#entru o rena tere industrială europeană* pune accentul pe calitatea administra iei publice caș ț

aspect important al strategiei de cre tere a UE.ș ?

Structura raportului

$aportul anticorup ie al UE vizează toate cele %5 de state membre ale UE. cesta areț

următoarea structură-

7. O introducere, în care sunt descrise conte"tul politic i obiectivele.ș

77. $ezultatele unor sondaje Eurobarometru din %&'4 cu privire la percep iile i laț ș

e"perien a cetă enilor europeni în materie de corup ie.ț ț ț

777. Un capitol orizontal, în care sunt descrise tendin ele legate de corup ie în întreagaț ț

UE. cesta sintetizează principalele constatări. Concluziile i sugestiile cu privire laș

ac iunile care trebuie întreprinse în viitor de fiecare stat membru sunt prezentateț

9numai< în capitolele referitoare la ara respectivă.ț

7@. Un capitol tematic focalizat pe o cestiune transversală deosebit de relevantă lanivelul UE. cizi iile publice > domeniu de o importan ă crucială pentru pia a internăț ț ț

> reprezintă tema centrală a acestui prim raport( acestea sunt reglementate de legisla iaț

UE i sunt e"puse unor riscuri de corup ie semnificative. cest capitol se referă laș ț

corup ie i la măsurile de combatere a acestui fenomen în cadrul sistemelor na ionaleț ș ț

de acizi ii publice.ț

@. O anexă privind metodologia, în care sunt descrise modul în care a fost elaboratraportul, precum i op iunile i limitările metodologice care au intervenit în acestș ț ș

proces.

@7. Capitole pe ăriț , consacrate fiecăruia dintre cele %5 de state membre. ceste capitolenu con in o descriere e"austivă a aspectelor legate de corup ie i a măsurilor ț ț ș

anticorup ie. !n scimb, acestea scot în eviden ă principalele probleme identificate înț ț

urma evaluării individuale a fiecărei ări prin prisma propriilor specificită i i inândț ț ș ț

seama de conte"tul na ional.ț

a< Introducerea oferă o imagine a situa iei generale referitoare la corup ie. #e lângăț ț

fapte, tendin e, provocări i evolu ii relevante în materie de corup ie i deț ș ț ț ș

combatere a corup iei, sunt prezenta i mai mul i indicatori selec iona i, inclusiv înț ț ț ț ț

ceea ce prive te percep iile.ș ț

b< Chestiuni aflate n centrul aten ieiț . #entru fiecare ară în parte, sunt identificateț

i analizate mai multe probleme. 8e i se pune accentul pe punctele vulnerabile iș ș ș

pe domeniile care trebuie îmbunătă ite, analiza este orientată către viitor iț ș

semnalează planurile i măsurile care se înscriu în direc ia cea bună, identificândș ț

totodată aspectele care necesită mai multă aten ie. Aunele practici care ar putea fi oț

sursă de inspira ie sunt scoase în eviden ă. 3ultiplele probleme eviden iate nu seț ț ț

limitează la cestiunile abordate de capitolul tematic 9 i anume, cel referitor lașacizi ii publice<. Cu toate acestea, unele capitole consacrate ărilor în care au fostț ț

C%*7216816.6



identificate probleme substan iale la nivelul acizi iilor publice includ o analizăț ț

specifică a acestei cestiuni.

Selectarea elementelor+ceie în fiecare capitol consacrat unei ări se întemeiază peț

următoarele considerente-

• gravitatea i impactul problemei în raport cu alte provocări legate de corup ieș ț

în ara respectivă(ț

• amploarea poten ialelor repercusiuni ale acestei probleme asupra unei gameț

mai largi de politici 9de e"emplu, lacunele majore în mecanismele de control alacizi iilor publice creează un risc semnificativ de deturnare de fonduriț

publice< iș

• faptul că această problemă poate lăsa să se întrevadă etape viitoare constructivei concrete.ș

Etape viitoare i ac iuni care urmează să fie întreprinse ș ț

Elementele care necesită mai multă aten ie, semnalate în fiecare capitol consacrat unei ări,ț ț

reflectă eforturile Comisiei de a identifica măsuri care pot aduce o valoare adăugată însolu ionarea principalelor probleme nerezolvate referitoare la prevenirea i la combatereaț ș

corup iei. ceste măsuri sunt croite în func ie de conte"tul i de nevoile fiecărei ări în parte.ț ț ș ț

cestea sunt concrete i specifice, fără a fi e"cesiv de detaliate, vizând totodată declan areaș ș

unor scimbări tangibile pe teren. $aportul se bazează, dacă este cazul, pe recomandăriledeja formulate n cadrul altor mecanisme de raportare n materie de corup ieț ,sus inându+le pe acestea, 9în special în cadrul Brupului de state împotriva corup iei alț ț

Consiliului Europei > B$EC2 > i al 2C8E<, unele dintre acestea nefiind încă urmate deșcătre statele membre.

!n continuarea raportului, Comisia dore te să se angajeze într+o dezbatere constructivă iș ș

orientată către viitor cu privire la cele mai bune modalită i de combatere a corup iei, în specialț ț

în ceea ce prive te elementele pe care le+a semnalat în vederea unei e"aminări maiș

amănun ite. Comisia speră ca statele membre, #arlamentul European, parlamentele na ionale,ț ț

sectorul privat i societatea civilă să participe în mod activ la o amplă dezbatere cu privire laș

măsurile de combatere a corup iei i a teaptă cu interes ca ea însă i să aibă un rol activ înț ș ș ș

discu iile atât la nivelul UE, cât i în statele membre.ț ș

!n plus, Comisia inten ionează să pună în aplicare unț program de schimb reciproc deexperien ăț pentru a ajuta statele membre, 2NB+urile locale sau alte păr i interesate săț

identifice cele mai bune practici i să remedieze lacunele de la nivelul politicilor în materie deș

anticorup ie, să sensibilizeze publicul cu privire la acest subiect sau să ofere cursuri deț

formare pe această temă. ceste eforturi ar trebui să fie legate cu problemele men ionate înț

raport i să faciliteze ac iunile ulterioare. #rogramul de scimb reciproc de e"perien ă va fiș ț ț

lansat după adoptarea raportului, inând seama de reac iile primite i de discu iile purtate cuț ț ș ț

păr ile interesate referitoare la nevoile specifice la care acesta ar putea să răspundă.ț

Comisia inten ionează să analizeze cu rigurozitate reac iile pe care le va primi în legătură cuț ț

acest prim raport, să reflecteze asupra eventualelor lacune i erori i să valorificeș ș

învă ămintele acumulate, aplicându+le la cel de al doilea raport. 3etodologia va face obiectulțunei revizuiri, iar posibilitatea elaborării unor noi indicatori în materie de corup ie va fiț

evaluată cu mai multă scrupulozitate.



ctivită ile viitoare vor aduce în discu ie aspecte precum modalitatea în care au fost puse înț ț

aplicare măsurile sugerate în acest prim raport i vor face un bilan al programului de scimbș ț

reciproc de e"perien ă.ț

II. !ezultatele unor sondaje Eurobarometru cu privire la

percep iile i la experien a cetă enilor europeni n materie deț ș ț țcorup ieț

/a începutul anului %&'4 au fost realizate două sondaje Eurobarometru în vederea elaborării$aportului anticorup ie al UE- '< un sondaj Eurobarometru specialț i %< un sondaj )6las*ș

a"at pe întreprinderi;. #entru majoritatea ărilor, clasamentul ob inut cu ajutorul indicelui deț ț

percep ie a corup iei 97#C<ț ț 5 publicat de Dransparenc 7nternational tinde să corespundărăspunsurilor furnizate de responden ii la sondajele Eurobarometru.ț

vând în vedere datele cuprinse în sondajul Eurobarometru special în ceea ce prive te, înș

primul rând, percep ia generală referitoare la prevalen a corup iei i, în al doilea rând,ț ț ț șsitua iile concrete în care responden ilor li s+a cerut dă dea mită 9e"perien a personală înț ț ț

materie de corup ie<, este clar că statele membre pot fi caracterizate în moduri diferite.ț

$ăspunsurile confirmă o percep ie pozitivă i o e"perien ă limitată a fenomenului de dare sauț ș ț

luare de mită în cazul "anemarcei, al #inlandei, al $uxemburgului i al %uedieiș .$esponden ii din aceste ări au precizat că li s+a cerut rareori să dea mită 9mai pu in de 'ț ț ț

F dincazuri<, iar numărul persoanelor care sunt de părere că fenomenul corup iei este larg răspânditț

9%& F, %: F, =% F i, respectiv, ==ș F< este net inferior mediei UE. !n cazul !egatului Unit,

numai ? persoane din ' ''? s+au confruntat cu o situa ie în care li s+a cerut să dea mită 9maiț

pu in de 'ț F<, ceea ce constituie cel mai bun rezultat înregistrat în întreaga Europă( cu toate

<onda= realizat 4n r>ndul populației din toate statele membre, o dată la doi ani,pe baza inter!ie!ării directe a unui eșantion de 1 sau de respondenți 74nfuncție de dimensiunea populației8. 'n total de 2? ?@ de persoane 7eșantionreprezentati!8 a participat la acest sonda=, 4n inter!alul cuprins 4ntre sf>rșitul luniifebruarie și 4nceputul lunii martie a anului 213. 0rintre cAestiunile abordate 4ncadrul sonda=ului se numără percepția pe care o au cetățenii europeni asupracorupției, 4n general, e:periența lor personală 4n acest domeniu, precum șiatitudinea lor față de fa!oruri și cadouri. CAiar dacă, 4ncep>nd cu 2?, sonda=ele)urobarometru se organizează o dată la doi ani, 4n 213 Comisia a decis să

adapteze 4ntrebările formulate la ne!oile prezentului raport. 0rin urmare, oricecomparație cu sonda=ele realizate 4n anii anteriori ar trebui realizată cu precauție.Baportul complet este disponibil la următoarea adresă5Attp5ec.europa.eupublicDopinionarcAi!esebDspecialD3--D3@Den.AtmE3-?.

? 'n sonda= prin telefon, așanumitul sonda= )urobarometru (lasA, acoperind șasesectoare 4n ')2@, a fost lansat pentru prima dată 4n 213, 4n perioada1@ februarie@ martie. Fntreprinderi 7de toate dimensiunile8 din domeniul energiei,al sănătății, al construcțiilor, al industriei prelucrătoare, al telecomunicațiilor și alnanțelor au fost in!itate să se pronunțe 4n acest sens. Baportul complet estedisponibil la următoarea adresă5

Attp5ec.europa.eupublicDopinionarcAi!esGasADarcAD3?6D31Den.AtmE3?6.

@ Indicele de percepție a corupției 7I0C8 este publicat 4n ecare an de către Transparenc International5 ttp-cpi.transparenc.orgcpi%&'4.

http://cpi.transparency.org/cpi2013/

http://cpi.transparency.org/cpi2013/



acestea, potrivit datelor referitoare la percep ie, =ț F din responden ii britanici consideră căț

fenomenul corup iei este larg răspândit în ara lor 9media UE fiind de ;=ț ț F<.

!n ări precumț &ermania, ările de 'os, (elgia, Estonia i #ran aȚ ș ț , ciar dacă mai mult de jumătate dintre responden i consideră că fenomenul corup iei este larg răspândit, numărul realț ț

de persoane care au fost nevoite să dea mită este scăzut 9apro"imativ % F<. ceste ărițfigurează, de asemenea, printre cele care au avut rezultate bune în clasamentul realizat cuindicele Dransparenc 7nternational. )ustria prezintă caracteristici similare cu celelalteări din acest grupț , cu e"cep ia faptului căț un număr relativ mare de responden i 9?ț F< au

semnalat că li s+a fi cerut să dea mită.

!n unele ări, printre careț Ungaria *+ -, %lovacia *+/ - i 0olonia *+1ș -, un număr relativ mare de persoane au precizat că au avut de+a face personal cu fenomenul corup iei,ț

această e"perien ă fiind însă concentrată în mod clar asupra unui număr limitat de sectoare. !nț

aceste ări, majoritatea cazurilor de corup ie intervin într+un singur sector, i anume în cel alț ț ș

sănătă ii. E"istă dovezi că problemele structurale care afectează sectorul sănătă ii reprezintă oț ț

incitare la mituire în ceea ce prive te personalul medical. !ntr+adevăr, în toate ările sus+ș țmen ionate, răspunsul detaliat demonstrează că sănătatea este sectorul citat de cel mai mareț

număr de persoane, în timp ce toate celelalte institu ii sau sectoare 9de e"emplu, poli ia,ț ț

serviciile vamale, politicienii, organele de urmărire penală etc.< au fost men ionate de maiț

pu in de 'ț F din responden i. !ntr+un sens mai general, corup ia este percepută ca fiind largț ț

răspândită în aceste ări 95%ț F în #olonia, 5: F în Ungaria i :&ș

F în Slovacia<.

!n anumite ări, printre care se numărăț 0ortugalia, %lovenia, %pania i Italiaș , mituirea paresă fie un fenomen rar, însă corup ia în sens larg reprezintă un motiv serios de îngrijorare- unț

număr relativ mic de responden i au declarat că li s+a solicitat în mod e"plicit sau implicit săț

dea mită în decursul ultimelor '% luni. Ciar dacă e"perien ele personale în materie deț

corup ie sunt rare 9'+4ț F<, percep ia asupra acestui fenomen este atât de puternic influen atăț ț

de scandalurile politice recente i de criza financiară i economică, încât aceasta se traduceș ș

printr+o impresie negativă pe care responden ii o au în ceea ce prive te corup ia, în generalț ș ț

9:&, :', :? i, respectiv, :;ș F<.

ările care s+au clasat pe ultimele locuri în ceea ce prive te atât percep ia, cât i e"perien aȚ ș ț ș ț

reală în materie de corup ie, suntț Croa ia, !epublica Cehă, $ituania, (ulgaria, !om2nia iț ș

&recia. !n aceste ări, între ț F i %:ș

F din responden i au indicat faptul că li s+a cerut sauț

sugerat să dea mită în ultimele '% luni, în timp ce între 5= F i ::ș F din responden i sunt deț

părere că fenomenul corup iei este larg răspândit în ara lor. Croa ia i $epublica Ceă par săț ț ț ș

lase o impresie oarecum mai pozitivă cu rezultate relativ mai bune decât restul ărilor dinț

acela i grup.ș

ările care nu au fost men ionate 9 i anume, /etonia, 3alta, 7rlanda i Cipru< prezintăȚ ț ș ș

rezultate care nu diferă în mod considerabil de media UE în niciunul dintre aspecteleabordate.

$a nivel european, trei sferturi dintre responden i *34ț - consideră că fenomenulcorup iei este larg răsp2ndit n ara lor.ț ț Brecia 9:: F<, 7talia 9:; F<, /ituania, Spania iș

$epublica Ceă 9:? F în fiecare în parte< sunt ările în care responden ii înclină să creadă căț ț

fenomenul corup iei este larg răspândit.ț Un sfert dintre europeni *54 -, n compara ie cuț

56 -, conform sondajului Eurobarometru 57++, consideră că sunt afecta i personal deț

corup ie n via a lor de zi cu zi.ț ț Cetă enii din Spania i Brecia 94ț ș F în fiecare dintre cele

două ări<, Cipru i $omânia 9?;ț ș F în fiecare dintre cele două ări< i Croa ia 9??ț ș ț F< înclină săspună că sunt afecta i personal de corup ie( în timp ce în 8anemarca 94ț ț

F<, 6ran a iț ș

Bermania 9 F în fiecare dintre cele două ări< este foarte pu in probabil ca cetă enii să afirmeț ț ț

?



acest lucru. )proximativ un european din doisprezece *8 - sus ine că s9a confruntat cuț

un caz de corup ie ori că a fost martor al unui astfel de caz n ultimele +5 luni.ț

$esponden ii din /ituania 9%?ț F<, Slovacia 9%' F< i #olonia 9'ș F< înclină să spună că s+auconfruntat cu un caz de corup ie ori că au fost martori ai unui astfel de caz, în timp ce înț

6inlanda i 8anemarca 94ș F în fiecare dintre cele două ări<, 3alta i $egatul Unit 9=ț ș

F în

fiecare dintre cele două ări< este foarte pu in probabil ca responden ii să afirme acest lucru.ț ț ț

)proximativ trei sferturi dintre europeni *3 - declară că mituirea i recurgerea laș

rela ii personale reprezintă adesea mijlocul cel mai simplu de a ob ine anumite serviciiț ț

publice n ara lor.ț ceastă convingere este cel mai larg răspândită în Brecia 9:4 F<, Cipru9:% F<, Slovacia i Croa ia 95:ș ț

F în fiecare în parte<. $a fel ca n 57++, aproximativ doieuropeni din trei *43 - consideră că finan area partidelor politice nu este ndeajuns deț

transparentă i de monitorizată.ș $esponden ii din Spania 95;ț F<, Brecia 95 F< iș

$epublica Ceă 95' F< înclină cel mai mult să împărtă ească acest punct de vedere, în timp ceș

în 8anemarca 9=; F<, $egatul Unit 9?= F<, Suedia 9?? F< i 6inlanda 9?ș F< este foarte pu inț

probabil ca responden ii să fie de această părere.ț )proape un sfert dintre europeni *5 -

sunt de acord că eforturile depuse de guvernele lor n vederea combaterii corup iei suntțconstructive( apro"imativ un sfert dintre europeni 9% F< consideră că un număr suficient deurmăriri penale au fost înceiate cu succes în ara lor, astfel încât să îi descurajeze peț

compatrio ii lor de la practicarea corup iei.ț ț

!n cadrul sondajului 6las a"at pe întreprinderi, rezultatele ob inute pentru fiecare arăț ț

prezintă varia ii impresionante- e"istă o diferen ă de 5: de puncte procentuale între nivelul celț ț

mai ridicat 9Brecia- :: F< i nivelul cel mai scăzut 98anemarca- '&ș F< în ceea ce prive teș

percep ia corup iei. 9Se observă acela i rezultat în cadrul sondajului )Eurobarometru special*ț ț ș

prezentat mai sus- %& F fa ă de ::ț F.< !ntr+adevăr, to i responden ii din Brecia, cu e"cep iaț ț ț

unei singure persoane, sunt convin i că fenomenul corup iei este larg răspândit în această ară.ș ț ț

$a nivel european, peste / din +7 societă i consideră că at2t corup ia, c2t i clientelismulț ț ș

i nepotismul ridică probleme n afaceri.ș Ha 4ntrebarea clară dacă corup iaț ridică probleme în afaceri, ?& F din întreprinderile din sectorul construc iilor i 44ț ș F din cele dinsectorul telecomunica iiloral tenologiilor informa iei au răspuns că aceasta reprezintă oț ț

problemă gravă. Cu c2t o societate este mai mică, cu at2t mai mult corup ia i nepotismulț ș

par să ridice probleme n afaceri. Societă ile din $epublica Ceă 9;'ț F<, #ortugalia 95 F<,Brecia i Slovacia 9câte ș

F în fiecare< au cel mai mult tendin a de a considera că fenomenulț

corup iei reprezintă o problemă în afaceri.ț

III. 0rincipalele concluzii ale prezentului raport

8iferitele analize consacrate fiecărei ări în parte au eviden iat o gamă variată de problemeț ț

legate de corup ie, precum i de mecanisme de control al corup iei, dintre care unele s+auț ș ț

dovedit eficace, în timp ce altele nu au produs efectele scontate. Cu toate acestea, anumitecaracteristici comune pot fi observate fie la nivelul întregii UE, fie la nivelul unor grupuri destate membre. nalizele pentru fiecare ară arată că acizi iile publice reprezintă un domeniuț ț

e"trem de e"pus corup iei în statele membre, din cauza unor mecanisme de control i deț ș

gestionare a riscurilor deficitare. Sec iunea următoare prezintă o evaluare a riscurilor înț

materie de corup ie, semnalând atât bunele practici, cât i practicile negative în domeniulț ș

acizi iilor publice.ț

#rezentul rezumat trece în revistă principalele probleme care sunt e"aminate mai aprofundatîn capitolele consacrate fiecărei ări. cestea se concentrează pe patru domenii 9.ț

8imensiunea politică, A. 3ecanismele de control i prevenirea, C. $epresiunea, 8. 8omeniileș

@



de risc<, ciar dacă acestea se pot suprapune uneori, dată fiind comple"itatea cestiunilor e"aminate. !n capitolele consacrate ărilor pot fi găsite descrieri ale conte"tului i analize maiț ș

amănun ite.ț

). "imensiunea politică

Se acordă prioritate politicilor anticorup ieț

#oliticile anticorup ie au devenit mai vizibile pe agenda politică în majoritatea statelor ț

membre. Criza financiară a atras aten ia asupra unor cestiuni legate de integritate i asupraț ș

responsabilită ii factorilor de decizie. 3ajoritatea statelor membre care se confruntă cuț

dificultă i economice importante au recunoscut gravitatea problemelor legate de corup ie i auț ț ș

elaborat deja 9sau elaborează în prezent< programe anticorup ie menite să abordeze riscurileț

inerente acestui fenomen, precum i pe cele referitoare la deturnarea fondurilor publice.ș

#entru unele state membre, programele de ajustare economică includ cerin e e"pliciteț

referitoare la politicile anticorup ie. Ciar dacă nu se înscriu în mod formal într+un programț

de ajustare, politicile anticorup ie vin în completarea măsurilor de ajustare, în special în ărileț țîn care corup ia reprezintă o problemă gravă. !n conte"tul semestrului european de coordonareț

a politicilor economice au fost formulate, de asemenea, recomandări în vederea unei lupteeficace împotriva corup iei.ț

#rezentul raport nu se bazează pe ipoteza că, pentru prevenirea sau combaterea corup iei, suntț

indispensabile strategii globale în materie de anticorup ie. Cu toate acestea, absen aț ț

îndelungată a unor strategii globale în materie de anticorup ie în anumite state membre care seț

confruntă cu probleme de corup ie sistemică s+a dovedit a fi un motiv de îngrijorare, întrucâtț

natura problemelor care trebuie solu ionate necesită o abordare coordonată, globală iț ș

centralizată. !n unele dintre aceste state membre a fost adoptată recent o strategie na ionalăț

anticorup ie, în timp ce în altele nu este încă în vigoare nicio astfel de strategie. !n urma unor țconsultări publice i cu participarea activă a societă ii civile i a unei serii de institu ii publiceș ț ș ț

i autonome din domeniul asigurării respectării legisla iei i al monitorizării, strategiileș ț ș

anticorup ie adoptate în unele state membre, care au la bază evaluări ale impactuluiț

programelor strategice anterioare, sunt men ionate ca e"emple ale progreselor realizate, cuț

men iunea că nu se poate face un bilan decât în faza de punere în aplicare.ț ț

3ajoritatea statelor membre care întâmpină dificultă i importante în ceea ce prive te luptaț ș

împotriva corup iei au instituit cadre juridice i institu ionale comple"e i sofisticate, precumț ș ț ș

i numeroase strategii sau programe specifice. ceste demersuri, luate separat, nu produc însăș

în mod necesar rezultate concrete. !n scimb, în alte state membre în care lipse te oș

reglementare adecvată sau programe strategice în acest sens, corup ia a fost redusă în modțvizibil prin intermediul unor mecanisme, practici i tradi ii în materie de prevenire la careș ț

participă prestatorii i beneficiarii de servicii publice sau, în unele cazuri, printr+un nivelș

ridicat de transparen ă.ț

Responsabilitatea politică

#rotestele sociale provocate de criză au vizat nu numai politicile economice i sociale, ci iș ș

integritatea i responsabilitatea elitelor politice. Scandalurile de notorietate în care au fostș

implica i responsabili politici în cazuri de corup ie, de deturnare a fondurilor publice sau deț ț

comportament imoral au contribuit la nemul umirea cetă enilor i la neîncrederea lor înț ț ș

sistemul politic.

7ntegritatea în politică este o problemă importantă în numeroase state membre. #artidele politice sau adunările alese care dispun de coduri de conduită, la nivel central sau local,

-



reprezintă mai degrabă e"cep ia decât regula. tunci când aceste coduri e"istă, ele nu dispunț

adesea de mecanisme de monitorizare eficace sau de reguli clare în materie de sanc ionare,ț

antrenând rareori aplicarea unor sanc iuni disuasive. !n unele cazuri, nivelul insuficient deț

responsabilitate a elitelor politice lasă impresia unei cvasi+impunită i.ț

!n anumite state membre, e"istă motive de îngrijorare în ceea ce prive te nu numaișneîncrederea crescândă a cetă enilor, ci i riscul pentru reputa ia interna ională. !n consecin ă,ț ș ț ț ț

statele membre acordă în momentul de fa ă o prioritate majoră luptei împotriva corup iei, ceeaț ț

ce se concretizează prin adoptarea unor măsuri substan iale sau prin anun area unor reformeț ț

radicale.

!n unele state membre, politizarea recrutării pentru pozi ii intermediare sau subalterne înț

administra ia publică, la nivel central sau regionallocal a fost eviden iată ca fiind o sursă deț ț

probleme serioase. ceste practici accentuează susceptibilitatea fa ă de corup ie, sporescț ț

riscul apari iei unor conflicte de interese, slăbesc mecanismele de control i afecteazăț ș

credibilitatea administra iei publice în ansamblu.ț

Răspunderea func ionarilor ale i pentru fapte de corup ieț ș ț

Una dintre provocările esen iale cu care se confruntă politicile anticorup ie este absen a, laț ț ț

nivelul UE, a unei defini ii armonizate a „func ionarului public”, care să îi includă i peț ț ș

func ionarii ale i !n propunerea de directivă privind protec ia asigurată de dreptul penal ț ș ț

împotriva fraudei i a altor infrac iuni ce aduc atingere intereselor financiare ale UE ș ț " , prezentată de Comisie în #$%#, defini ia no iunii de „func ionar public” include persoaneleț ț ț

care au un mandat legislativ !n negocierile purtate în cadrul Consiliului %$ i al ș

&arlamentului European%% cu privire la propunerea de directivă lipse te spri'inul pentru ș

defini ia propusă, care vizează incriminarea actelor de corup ie comise de func ionarii ț ț ț

ale i Cu toate acestea, în opinia Comisiei, pentru a a'unge la o abordare comună în cadrul șUE, este necesară o armonizare clară a răspunderii penale a func ionarilor ale i pentruț ș

infrac iunile de corup ieț ț

(inan area partidelor politiceț

Unul dintre aspectele derivate dintr+un conte"t mai larg care, după cum s+a putut observa de+alungul timpului, are un impact asupra corup iei este finan area partidelor politice. Cazuriț ț

recente de corup ie pe scară largă care au presupus finan area ilegală a partidelor politice auț ț

afectat anumite persoane politice în unele state membre. Cumpărarea voturilor i alte formeș

de influen ă necuvenită asupra alegătorilor au fost constatate, de asemenea, în mai multe stateț

membre.

Evaluările B$EC2 referitoare la finan area partidelor politice au avut un impact vizibilț

asupra reformei cadrului juridic i, într+o anumită măsură, a cadrului institu ional în acestș ț

domeniu. Cu unele e"cep ii, majoritatea statelor membre i+au modificat recent legisla iaț ș ț

privind finan area partidelor politice i i+au consolidat standardele în materie de transparen ă,ț ș ș ț

inclusiv în ceea ce prive te dona iile. 8ouă state membre nu impun nicio restric ie cu privireș ț ț

la dona iile anonime. !n unul dintre aceste state membre nu este obligatorie publicareaț

conturilor partidelor politice. Cu toate acestea, principalele partide politice au înceiat un

- C%*72128 33.

1 se !edea abordarea generală din 3 iunie 213, documentul nr. 123213 alConsiliului.

11 se !edea a!izul Comisiei pentru afaceri =uridice, ?213.1



acord voluntar în vederea garantării transparen ei financiare. !n plus, se prevede aducereaț

unor modificări legisla iei privind finan area partidelor, care au drept scop respectareaț ț

recomandărilor B$EC2. Celălalt stat membru în cauză nu i+a anun at inten ia de a aduce alteș ț ț

modificări legisla iei sale ca urmare a recomandărilor B$EC2. Un alt stat membru i+aț ș

revizuit recent legisla ia privind finan area partidelor politice, însă persistă unele lacune înț ț

ceea ce prive te plafonarea dona iilor, regimul de sponsorizare din partea întreprinderilor deș țstat, mecanismele de supravegere i prerogativele în materie de sanc ionare.ș ț

Un sistem de finan are a partidelor politice bine reglementat i transparent – Finlandaț ș

Finlanda i-a modificat Legea privind partidele politice în 2010, inând seama de toateș ț

recomandările făcute de către !"#$% &n trecut, această ară a dispus doar de oț

reglementare limitată cu privire la finan area partidelor politice% 'oul cadru (uridic vi)ea)ăț

transparen a finan ării candida ilor la alegeri, a partidelor politice, precum i a altor entită iț ț ț ș ț

afiliate partidelor politice% *acă este aplicată astfel cum era prevă)ut, legea va spori în mod substan ial transparen a finan ării politice% #onform !"#$, Finlanda poate constitui oț ț ț

sursă de inspira ie pentru alte ări%ț ț

!n unele cazuri, partidele politice i+au ridicat standardele în materie de integritate i auș ș

sanc ionat sau ciar au revocat din func ie membrii implica i în scandaluri de corup ie. !ntr+unț ț ț ț

stat membru, s+au putut observa progrese semnificative în ceea ce prive te îmbunătă ireaș ț

transparen ei i a responsabilită ii sistemului parlamentar. Cu toate acestea, ciar i în ările înț ș ț ș ț

care e"istă astfel de e"emple de responsabilitate politică, ac iunile a"ate pe integritate nuț

constituie o practică generalizată.

/acune considerabile persistă încă în ceea ce prive te supravegerea finan ării partidelor ș ț

politice. $ămâne de văzut care va fi impactul recentelor reforme legislative. Se întâmplăadesea ca, odată remediată o lacună legislativă 9cum ar fi transparen a i plafonareaț ș

dona iilor<, să apară alte caren e 9de e"emplu, un regim de împrumuturi acordate în condi iiț ț ț

la"e, sisteme de dona ii multiple, supravegerea insuficientă a funda iilor sau a altor entită iț ț ț

aferente partidelor politice etc.<. Supravegerea proactivă i sanc ionarea cu efect disuasiv aș ț

finan ării ilegale a partidelor politice nu constituie încă practici obi nuite la nivelul întregiiț ș

UE, fiind necesare eforturi suplimentare pentru a se asigura o punere în aplicare uniformă.

(. :ecanismele de control i prevenireaș

Recurgerea la politici preventive

#oliticile preventive acoperă o mare varietate de aspecte, cum ar fi norme etice clare, măsuride sensibilizare, formarea unei culturi a integrită ii în diverse organiza ii, discursuri ferme aleț ț

cadrelor de conducere cu privire la aspecte legate de integritate, mecanisme eficace de controlintern, transparen ă, acces u or la informa ii de interes public, sisteme eficace de evaluare aț ș ț

rezultatelor institu iilor publice etc. E"istă un decalaj considerabil între statele membre în ceeaț

ce prive te prevenirea corup iei. !n unele state membre, din cauza unei puneri în aplicareș ț

fragmentate a politicilor preventive, până în prezent nu s+au ob inut rezultate convingătoare înț

acest sens. !n alte state membre, eficacitatea prevenirii a contribuit la crearea unei reputa iiț

solide de ) ări curate*. 8e i corup ia nu este considerată o problemă majoră în aceste ări, auț ș ț ț

fost totu i instituite programe active i dinamice în materie de integritate i de prevenire,ș ș ș

acestea fiind considerate o prioritate de către o mare parte a autorită ilor centrale i locale. !nț șcazul altor state membre, problema corup iei a fost multă vreme minimizată, ceea ce e"plicăț

faptul că nu a fost adoptată nicio pozi ie activă de promovare a unor ac iuni globale deț ț

prevenire.

11



+romovarea activă a integrită ii sectorului public – ările de osț Ț

ntegritatea, transparen a i responsabilitatea sunt promovate în mod activ în administra iaț ș ț

publică olande)ă% &nfiin at de .inisterul de nterne i al !ela iilor din cadrul !egatului,ț ș ț

/iroul pentru promovarea integrită ii sectorului public /$ este un institut independent ț

care încura(ea)ă i sus ine sectorul public în elaborarea i punerea în aplicare a politicilor ș ț șde integritate%

&n plus, multe ora e i comunită i din ările de os pun în aplicare o politică de integritate laș ș ț Ț

nivel local, care a permis îmbunătă irea detectării ca)urilor de integritate s-a înregistrat oț

cre tere de la 134 de ca)uri în 2003 la 301 ca)uri în 2010% +oliticile de integritate la scarăș

locală au evoluat în decursul ultimilor 20 de ani, devenind în pre)ent o parte integrantă a guvernan ei locale%ț

)ecanismele de control intern i extern *cu excep ia asigurării respectării legisla iei+ ș ț ț

!n cadrul organismelor publice, mecanismele de control joacă un rol important atât pentru prevenirea, cât i pentru detectarea cazurilor de corup ie. Unele state membre plasează oș ț

sarcină considerabilă asupra organelor responsabile de asigurarea respectării legisla iei i aț ș

organelor de urmărire penală sau a agen iilor anticorup ie care sunt considerate ca fiindț ț

singurele responsabile de lupta împotriva corup iei în ara respectivă. Ciar dacă activitateaț ț

acestor institu ii este deosebit de importantă, corup ia adânc înrădăcinată nu poate fi eradicatăț ț

fără o abordare globală, care să vizeze consolidarea măsurilor de prevenire a acestui fenomeni a mecanismelor de control în întreaga administra ie publică, la nivel central i local.ș ț ș

numite cur i de conturi au jucat un rol preponderent în impulsionarea reformelor ț

anticorup ie. !n câteva state membre, această instan ă participă activ la semnalarea cazurilor ț ț

presupuse de corup ie altor autorită i competente. !n unele cazuri, tot aceasta este i institu iaț ț ș ț

responsabilă pentru verificarea finan ării partidelor politice i a campaniilor electorale.ț ș

titudinea sa proactivă nu este însă înso ită de controale interne i e"terne eficace la nivelț ș

regional i local.ș

!n multe state membre, controalele interne efectuate în întreaga ară 9în special la nivel local<ț

sunt insuficiente i necoordonate. Este necesar ca aceste controale să fie consolidate iș ș

corelate cu politici ferme în materie de prevenire pentru a ob ine rezultate tangibile i durabileț ș

împotriva corup iei.ț

eclararea averilor

8eclararea averilor de către func ionarii care ocupă posturi sensibile este o practică ceț

contribuie la consolidarea responsabilită ii func ionarilor publici, asigură o mai mareț ț

transparen ă i facilitează detectarea eventualelor cazuri de îmbogă ire ilicită, de conflicte deț ș ț

interese, de incompatibilitate, precum i detectarea i investigarea poten ialelor practici deș ș ț

corup ie.ț

!n ceea ce prive te declararea averilor de către func ionarii ale i, e"istă diferite abordări, de laș ț ș

obliga ia de a face publiceț '% un volum considerabil de informa ii până la obliga ia limitată deț ț

12 eclararea a!erilor nu presupune 4n mod automat publicarea informațiilor

respecti!e, 4n cazul unei astfel de publicări ind necesar să se țină cont 4n modadec!at de dreptul la protecția datelor. 'nele state membre care aplică sistemede declarare a a!erilor nu publică toate declarațiile de a!ere. cestea impun,totuși, funcționarilor lor publici să prezinte declarații de a!ere detaliate 4n atenția

12



declarare sau ciar de nedeclarare a averilor. #entru func ionarii publici profesioni ti dinț ș

anumite sectoare, declararea averilor ar putea fi o solu ie pentru a evita conflictele de interese.ț

!n pofida acestor abordări diferite, se poate observa o tendin ă generală către cerin e maiț ț

stricte în materie de declarare a averilor în ceea ce îi prive te pe func ionarii publici. Câtevaș ț

state membre care nu dispuneau, în mod tradi ional, de un regim de declarare a averilor auț

introdus recent sau au anun at introducerea unor astfel de sisteme.ț

@erificarea acestor declara ii reprezintă un aspect important. !n unele state membre,ț

organismele care monitorizează declararea averilor dispun de competen e i de instrumenteț ș

limitate. !n altele, e"istă pu ine indicii ale unei puneri în aplicare active sau ale asigurăriiț

respectării acestor norme. !n câteva ări, sistemul de verificare este comple" i greoi, ceea ceț ș

compromite eficacitatea acestuia. E"istă pu ine e"emple de verificare aprofundată în rândulț

statelor membre- în aceste ări, sunt efectuate controale substan iale de către agen iiț ț ț

anticorup iede integritate independente, care dispun de competen ele i de instrumenteleț ț ș

necesare pentru a verifica originea averilor func ionarilor publici în cauză cu ajutorul uneiț

game largi de baze de date 9administra ia fiscală, registrul comer ului etc.< în vedereaț ț

identificării eventualelor declara ii incorecte.ț

-orme referitoare la conflictele de interese

Conflictele de interese reflectă o situa ie în care func ionarii publici ac ionează sauț ț ț

inten ionează să ac ioneze ori lasă impresia că ac ionează în interes personal.ț ț ț '4 #rin urmare,cestiunea privind conflictele de interese face parte din sfera de aplicare a unei vaste panopliide instrumente anticorup ie i de mecanisme de revizuire, inclusiv cele prevăzute deț ș

Conven ia 2rganiza iei Na iunilor Unite împotriva corup iei 9UNCC<, B$EC2 i 2C8E.ț ț ț ț ș

$egulamentele i sanc iunile aplicabile conflictelor de interese variază pe teritoriul UE.ș ț

numite state membre dispun de o legisla ie specifică ce acoperă o gamă largă de func ionariț ț publici ale i i desemna i, precum i de agen ii specializate însărcinate cu efectuarea deș ș ț ș ț

controale. Nivelul de control variază de la un stat membru la altul- anumite state au agen iiț

independente care monitorizează conflictele de interese, însă capacitatea acestora de a acoperiîntregul teritoriu na ional i de a+ i monitoriza deciziile este insuficientă( altele au instituit oț ș ș

comisie de etică responsabilă de aceste verificări care raportează #arlamentului( controalelecare vizează membrii #arlamentului sunt efectuate, în unele cazuri, de o comisie parlamentarăsau, în alte cazuri, de către o comisie însărcinată cu verificarea conflictelor de interese i aș

declara iilor de avere, ciar dacă aceste instan e dispun adesea de capacită i i de competen eț ț ț ș ț

limitate în materie de sanc ionare. @erificările pe fond e"istă deseori doar pe ârtie, limitându+ț

autorităților competente.

13 Consiliul )uropei a denit conGictul de interese ca ind o situație "4n carefuncționarul public are un interes personal care este de natură să inGuențeze sausă pară că inGuențează 4ndeplinirea imparțială și obiecti!ă a atribuțiilor saleociale$, interesul pri!at ind 4nțeles ca "orice a!anta= 4n fa!oarea sa, a familieisale, a rudelor apropiate, a prietenilor și a persoanelor sau a organizațiilor cu careel sau ea are sau a a!ut relații de afaceri sau politice.$ ceastă deniție include,de asemenea, orice obligație, nanciară sau ci!ilă, impusă funcționarului public. se !edea Becomandarea nr. B 728 1 a Comitetului de *iniștri către statele

membre pri!ind codurile de conduită pentru funcționariialeși5ttp-GGG.coe.inttdglmonitoringgrecodocuments$ec9%&&&<'&HEN.pdf .

13

http://www.coe.int/t/dghl/monitoring/greco/documents/Rec(2000)10_EN.pdf.

http://www.coe.int/t/dghl/monitoring/greco/documents/Rec(2000)10_EN.pdf.



se, în general, la controale administrative. Capacitatea i instrumentele de monitorizareș

necesare pentru a efectua verificări substan iale sunt adesea insuficiente.ț

8ificultă ile deosebite care survin la toate nivelurile se datorează faptului că sanc iunileț ț

aplicabile func ionarilor ale i sunt limitate i insuficiente. tunci când vizează conflictele deț ș ș

interese, codurile de conduită ale diferitelor adunări alese nu sunt înso ite, de obicei, dețsanc iuni disuasive. 8isciplina de partid i autocontrolul pot să nu fie suficient de eficace înț ș

acest sens. 8e asemenea, rezilierea contractelor i a procedurilor înceiate sau e"ecutate înș

situa ii de conflict de interese sau recuperarea daunelor estimate sunt adesea reglementate deț

dreptul civil general i nu sunt puse în practică efectiv.ș

Conflictele de interese în procesul de luare a deciziilor, alocarea fondurilor publice iș

acizi iile publice, îndeosebi la nivel local, constituie un model recurent în numeroase stateț

membre. #rezentul raport analizează dificultă ile specifice în acest sens care survin, la nivelț

regional i local, în statele membre în care astfel de probleme par să fie mai grave. E"istă oș

diferen ă 9uneori semnificativă< între administra iile regionale i cele locale, însă lipse te unț ț ș ș

demers coerent în vederea instituirii unor standarde minime i a sensibilizării opiniei publiceșîn acest sens. 8e regulă, conflictele de interese nu sunt incriminate în statele membre ale UE.Un stat membru a incriminat conflictele de interese, de i nu dispune încă de rezultate pozitiveș

concludente în domeniul urmăririlor. numite tipuri de conflicte de interese sunt, deasemenea, incriminate în alt stat membru 9 i anume, interesul ilegal fa ă de o activitateș ț

gestionată sau supravegeată de func ionari publici<.ț

3obilitatea for ei de muncă între sectorul public i cel privat este esen ială pentruț ș ț

func ionarea unei societă i moderne i poate aduce avantaje considerabile atât pentru sectorulț ț ș

public, cât i pentru sectorul privat. ceasta comportă totu i riscul poten ial ca fo tiiș ș ț ș

func ionari publici să divulge informa ii de care au luat cuno tin ă cu ocazia e"ercităriiț ț ș ț

func iilor lor anterioare i care nu trebuie comunicate i ca fo tii angaja i din sectorul privat săț ș ș ș ț preia func ii publice care să îi plaseze într+o situa ie de conflict de interese fa ă de fostul lor ț ț ț

angajator. ceastă situa ie este abordată în mod e"pres numai în câteva state membre, iar ț

punerea în aplicare a solu iilor propuse este adesea insuficientă.ț

C. !epresiunea

reptul penal

E"istă, în general, dispozi ii de drept penal menite să prevină i să combată corup ia în toateț ș ț

statele membre, conform normelor prevăzute de Consiliul Europei, de 2NU i de legisla iaș ț

UE. Un stat membru nu a ratificat încă UNCC. #rincipalul obstacol în calea ratificării decătre acest stat membru constă în lipsa răspunderii penale a func ionarilor publici pentru fapteț

de dare sau luare de mită.

Unele state membre au introdus reforme substan iale ale dreptului lor penal i ale proceduriiț ș

lor penale sau inten ionează să facă acest lucru. Un obiectiv comun constă în eficientizarea iț ș

accelerarea procedurilor, precum i în consolidarea instrumentelor de combatere a corup ieiș ț

9inclusiv printr+o mai bună definire a infrac iunilor, prin aplicarea, în unele cazuri, a unor ț

sanc iuni mai severe i prin instaurarea unei proceduri accelerate<. #entru a stabili diferen aț ș ț

subtilă dintre un comportament legitim i unul ilegitim, anumite state membre dispun înș

continuare de o sferă de aplicare restrânsă în materie de incriminare.

16



Dranspunerea "eciziei9cadru 577;148;')I privind combaterea corup iei n sectorulț

privat diferă în termeni de calitate.'= Se pot observa anumite deficien e în ceea ce prive teț ș

transpunerea dispozi iilor referitoare la incriminarea tuturor elementelor constitutive aleț

corup iei active i pasive, precum i în ceea ce prive te răspunderea persoanelor juridice.ț ș ș ș

Ciar i în cazul statelor membre care au transpus decizia+cadru, nu e"istă informa iiș ț

suficiente cu privire la asigurarea respectării legii.

Eficacitatea agen iilor anticorup ieț ț

Statele membre sunt singurele în măsură să decidă care sunt structurile institu ionale necesareț

în conte"t na ional pentru combaterea corup iei, în func ie de amploarea i de natura corup ieiț ț ț ș ț

din ara respectivă, de cadrul constitu ional i juridic, de tradi ii, de legătura cu celelalteț ț ș ț

politici na ionale, de cadrul institu ional global etc.ț ț

3ai multe state membre au agen ii anticorup ie centrale, care cumulează sarcini de prevenireț ț

i de represiune, în timp ce altele au creat agen ii anticorup ie specializate în materie deș ț ț

prevenire, dintre care unele sunt, de asemenea, abilitate să se ocupe de verificarea averilor, aconflictelor de interese, a situa iilor de incompatibilitate i, în unele cazuri, a finan ăriiț ș ț

partidelor politice. lte câteva ări dispun de servicii responsabile de asigurarea respectăriiț

legisla iei sau de organe de urmărire penală specializate în lupta împotriva corup iei.ț ț

!n momentul de fa ă, este pe deplin recunoscut faptul că înfiin area de agen ii anticorup ieț ț ț ț

specializate, indiferent dacă acestea se concentrează pe prevenirea sau pe represiunea acestuifenomen ori pe ambele aspecte, nu este un panaceu. $ezultatele ob inute variază. Cu toateț

acestea, din analizele consacrate fiecărei ări în cadrul acestui raport reiese că unele dintreț

aceste agen ii au fost un motor eficace al reformelor anticorup ie desfă urate în ările lor.ț ț ș ț

$ezultatele ob inute de unele dintre agen iile anticorup ie au fost mai durabile decât celeț ț țob inute de alte agen ii. #rintre factorii care influen ează reu ita acestor rezultate 9temporarăț ț ț ș

sau de durată< se numără garan iile de independen ă i absen a oricărei imi"tiuni politice,ț ț ș ț

selectarea i promovarea personalului pe bază de merite, colaborarea multidisciplinară întreș

ecipele opera ionale i cu alte institu ii, accesul rapid la bazele de date i la informa ii,ț ș ț ș ț

precum i asigurarea resurselor i a competen elor necesare. ceste elemente nu sunt reuniteș ș ț

în mod sistematic în toate statele membre.

16 C%*72118 3- nal, cel de al doilea raport de punere 4n aplicare a ecizieicadru 23@JI din iunie 2115 ttp-eur+le".europa.eu/e"UriServ/e"UriServ.do0uri1C23-%&''-&4&:-67N-$2-#86.

1

http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2011:0309:FIN:RO:PDF.






/unele practici privind agen iile anticorup ieț ț

#omisia slovenă pentru prevenirea corup iei #+#ț i-a consolidat rolul în încercarea de aș

5spri(ini statul de drept prin eforturi de combatere a corup iei6, fapt recunoscut, deț

asemenea, de către #urtea constitu ională slovenă% &n pofida resurselor limitate de careț dispune, #+# a înregistrat re)ultate po)itive, efectuând anual peste 1 000 de evaluări i deș

investiga ii% 7ceasta a verificat averile i interesele liderilor tuturor marilor partide politiceț ș

i, recent, a scos la lumină încălcări ale legisla iei privind declararea averilor, precum iș ț ș

indicii ale unei averi aparent ne(ustificate de inute de persoane politice importante%ț

*irec ia 'a ională 7nticorup ie din !omânia *'7%ț ț ț *'7 este un parc8et speciali)at încombaterea corup iei la nivel mediu i înalt% 7ceasta i-a demonstrat competen a, păstrându-ț ș ș ț

i totodată impar ialitatea, în ceea ce prive te efectuarea de investiga ii i urmăriri penale înș ț ș ț ș

ca)uri presupuse de corup ie la cele mai înalte niveluri de politică, în cadrul sistemuluiț

(udiciar i în alte sectoare precum administra ia fiscală, în domeniul vamal, al energiei, al ș ț

transporturilor, al construc iilor, al sănătă ii etc% &n ultimii apte ani, *'7 a trimis înț ț ș (udecată peste 9 :00 de persoane% ;0,24 < din ca)urile trimise în (udecată au fost confirmate prin 8otărâri (udecătore ti definitive% #irca 1ș 400 de inculpa i, dintre care aproape (umătateț

ocupau func ii foarte înalte, au fost condamna i prin intermediul unor 8otărâri (udecătore tiț ț ș

definitive% 7ceste re)ultate remarcabile au putut fi ob inute gra ie structurii *'7 careț ț

include, în afară de procurorii care conduc i supraveg8ea)ă investiga iile, membri ai poli ieiș ț ț

(udiciare, precum i e=per i în economie, finan e i informatică%ș ț ț ș

/iroul leton pentru prevenirea i combaterea corup iei >'7/ș ț i-a creat o reputa ie solidăș ț

atât în interiorul Letoniei, cât i peste 8otare% 7cesta cumulea)ă sarcini legate de prevenire,ș

investigare i educa ie, asigurând inclusiv controlul finan ării partidelor politice% >'7/ș ț ț

ac ionea)ă, de asemenea, ca un organism de investigare preliminară învestit cu competen eț ț poli iene ti tradi ionale, beneficiind de acces la ba)ele de date bancare i fiscale% .ai recent,ț ș ț ș

acest /irou a cunoscut o perioadă de tulburări interne%

/iroul croat pentru combaterea corup iei i a criminalită ii organi)ate de pe lângă +arc8etul ț ș ț

eneral U>$> i-a demonstrat competen a în materie de investiga ii proactive i deș ț ț ș

urmăriri penale înc8eiate cu succes, inclusiv în ca)uri celebre în care au fost implica i înal iț ț

func ionari ale i i numi i%ț ș ș ț

&n pania, +arc8etul central speciali)at în combaterea corup ieiț a ob inut re)ultateț

substan iale în materie de investiga ii i de urmăriri penale, inclusiv în ca)uri de corup ie laț ț ș ț

nivel înalt în care e=istau suspiciuni de finan are ilegală a partidelor politice prin intermediul ț unor sisteme comple=e% $ficiul 7ntifraudă din #atalonia , o agen ie regională anticorup ieț ț

speciali)ată în prevenirea i investigarea ca)urilor de corup ie i de fraudă, este unicul deș ț ș

acest fel în pania% .isiunea acestuia constă în prevenirea i investigarea deturnărilor deș

fonduri publice, precum i în îndrumarea altor entită i%ș ț

!n unele state membre, agen iile anticorup ie care ancetează responsabilii politici seț ț

confruntă, ulterior, cu presiuni directe sau indirecte. ceste presiuni se pot manifesta subforma unor declara ii publice sau a altor provocări la adresa legitimită ii cadrelor deț ț

conducere ale agen iilor respective sau a prerogativelor i competen elor lor institu ionale.ț ș ț ț

Este important să se ob ină garan iile necesare pentru ca aceste agen ii anticorup ie să î iț ț ț ț ș

poată îndeplini în continuare misiunea fără a suporta presiuni nejustificate.

1



Capacitatea autorită ilor de asigurare a respectării legisla iei, a organelor de urmărireț ț

penală i a sistemului 'udiciar ș

Eficien aț autorită ilor de asigurarea a respectării legisla iei i a organelor de urmărireț ț ș

penală în ceea ce prive te investigarea cazurilor de corup ie variază în mod considerabil de laș ț

un stat membru la altul. #rintre factorii lua i în considerare pentru a evalua eficien a acestoraț țse numără amploarea i natura estimată a cazurilor de corup ie pe care trebuie să leș ț

solu ioneze, ecilibrul cu măsurile preventive, voin a politică de a sprijini independen aț ț ț

acestora, capacitatea i resursele de care dispun, poten ialele obstacole din caleaș ț

investiga iilor, eficacitatea sistemului judiciar i, în special, independen a sa etc. ceastăț ș ț

evaluare este dificilă, întrucât, în majoritatea statelor membre, nu e"istă o coeren ă a datelor ț

statistice privind infrac iunile de corup ie. Nu e"istă aproape deloc statistici consolidate,ț ț

precise i actualizate care să permită urmărirea tuturor etapelor procedurale ale cazurilor deș

corup ie.ț

plicarea e"clusivă a unor măsuri represive nu este suficientă pentru a combate corup ia înț

mod eficace. Cu toate acestea, capacitatea unui sistem judiciar de a impune sanc iuni penalețdisuasive joacă un rol major de descurajare i reprezintă un semnal clar că actele de corup ieș ț

nu sunt tolerate.

Unele state membre pun un accent deosebit pe latura represivă, iar asigurarea respectăriilegisla iei devine aspectul cel mai vizibil al eforturilor de combatere a corup iei. #ot fiț ț

observate rezultate remarcabile i în statele membre în care organele de urmărire penală înș

ansamblu 9pe lângă serviciile specializate în cazuri de corup ie< sunt eficace. !n alte stateț

membre, cazurile în care urmăririle penale au avut succes fie sunt rare, fie au necesitatinvestiga ii îndelungate.ț

7ndependen a sistemului judiciar reprezintă un element+ceie al politicilor anticorup ie, atât înț țceea ce prive te capacitatea sistemului judiciar de a trata în mod eficace cazurile de corup ie,ș ț

inclusiv cele de la nivel înalt, cât i în ceea ce prive te standardele de integritate aplicabileș ș

sistemului judiciar în sine. !n cadrul sistemului judiciar, e"isten a unor garan ii reale deț ț

independen ă i a unor standarde etice riguroase este indispensabilă pentru a asigura cadrulț ș

necesar care să permită unui sistem judiciar eficient să se pronun e în mod obiectiv iț ș

impar ial în cazurile de corup ie, fără vreo influen ă necuvenită. 7ndependen a autorită ilor deț ț ț ț ț

asigurare a respectării legisla iei i a organelor de urmărire penală este semnalată ca fiind oț ș

problemă în unele state membre. 6ără a analiza structura institu ională globală, care reflectăț

cadrul constitu ional, juridic i cultural al fiecărui stat membru i care este supusă unor ț ș ș

mecanisme i proceduri distincte la nivelul UE > i anume, tabloul de bord anual al UE înș ș

materie de justi ie i cadrul pentru statul de drept anun ate i prezentate pe scurt deț ș ț ș pre edintele Aarroso în discursurile sale privind starea Uniunii din %&'% i %&'4 > în uneleș ș

ocazii s+au manifestat preocupări deosebite cu privire la e"punerea organelor de urmărire penală i a instan elor la imi"tiunea politică în cazuri de corup ie. Câteva e"emple deș ț ț

imi"tiune ar fi aplicarea opacă sau discre ionară a procedurilor de numire, de promovare sauț

de concediere a unor procurori cu func ii de conducere care lucrează la cazuri de corup ie,ț ț

precum i revocările din func ie sau tentativele de discreditare a institu iilor anticorup ie sau aș ț ț ț

liderilor acestora fără vreun motiv obiectiv aparent. !n alte cazuri, agen iile responsabile deț

asigurarea respectării legisla iei în domeniul combaterii corup iei au asistat la imi"tiunea unor ț ț

actori politici în gestionarea i func ionarea acestor agen ii. #rerogativele e"tinse de care seș ț ț

bucură anumite institu ii anticorup ie nu sunt întotdeauna corelate cu o atitudine responsabilă,ț ț

ceea ce lasă impresia că acestea s+ar putea esciva de la tratarea unor cazuri de notorietate sauar putea recurge la metode de investigare controversate.

1?



Nu e"istă un standard uniform care poate fi considerat drept un model pentru procedurile denumire i de revocare din func ie a efilor serviciilor de asigurare a respectării legisla iei sauș ț ș ț

ai organelor de urmărire penală. !n majoritatea statelor membre, aceste decizii sunt lalatitudinea guvernelor, ca o e"presie a responsabilită ii politice, i reflectă apartenen aț ș ț

autorită ilor de asigurare a respectării legisla iei i a organelor de urmărire penală la putereaț ț ș

e"ecutivă. 7ndiferent de procedura urmată, aceasta trebuie să fie credibilă i fundamentată peșmerite pentru a se evita crearea oricărei impresii de par ialitate politică i pentru a permiteț ș

poli iei i procurorilor să facă investiga ii în cazuri de corup ie, indiferent de domeniul în careț ș ț ț

le+ar detecta.

#rintre deficien ele semnalate de unele state membre se numără i lipsa unei bune coordonăriț ș

între autorită ile de asigurare a respectării legisla iei i agen iile anticorup ie.ț ț ș ț ț

8iferitele analize consacrate fiecărei ări în parte subliniază preocupările referitoare laț

integritatea sistemului judiciar atunci când tratează cazuri de corup ie, precum i motivele deț ș

îngrijorare referitoare la independen a sau integritatea acestui sistem, a a cum o demonstreazăț ș

varietatea i natura cazurilor de corup ie în care sunt implica i judecători sau procurori. 2ș ț ținstan ă anticorup ie specializată, instituită într+un stat membru, s+a confruntat cu provocăriț ț

considerabile 9 i ciar cu dizolvarea temporară<, ceea ce a compromis stabilitatea iș ș

capacitatea sa de a prezenta un bilan convingător.ț

!n mai multe state membre, autorită ile judiciare par să fie lipsite de determinarea i deț ș

capacitatea necesare pentru a solu iona cazuri de corup ie comple"e sau sensibile. !n uneleț ț

state membre, anumite cazuri de corup ie riscă să se prescrie, atunci când procedurileț

judiciare se dovedesc a fi e"trem de lungi i anevoioase. E"istă situa ii în care modul deș ț

aplicare a normelor procedurale antrenează întârzieri considerabile, vizând, în unele cazuri,împiedicarea înceierii procedurilor judiciare.

8e asemenea, s+a scos în eviden ă efectul disuasiv limitat al condamnărilor penale în maiț

multe state membre, în care s+a remarcat o tendin ă recurentă de a sanc iona cazurile deț ț

corup ie prin aplicarea unor pedepse cu suspendare sau a unor sanc iuni la"e. Cu toateț ț

acestea, e"istă alte cazuri în care instan ele au pronun at recent pedepse cu încisoareaț ț

disuasive pentru autorii actelor de corup ie.ț

!ntr+un stat membru, rolul organelor de ancetă a fost considerat esen ial pentru impulsionareaț

reformelor legislative i institu ionale în ceea ce prive te cazurile de corup ie, dar au fostș ț ș ț

ridicate i semne de întrebare în legătură cu durata procedurilor acestora i cu impactul realș ș

asupra urmăririlor penale.

.r trebui remarcat faptul că deficien ele de ordin procedural pot obstruc iona, adesea,ț ț

investigarea cazurilor de corup ie în anumite state membre &ot fi men ionate în acest sensț ț

dispozi iile excesive sau neclare referitoare la ridicarea imunită ii sau aplicarea inadecvatăț ț

a acestor dispozi ii, termenele de prescrip ie care împiedică finalizarea cazurilor complexe,ț ț

în special în combina ie cu proceduri de durată sau cu norme rigide referitoare la accesul ț

la informa iile bancare, care constituie obstacole în calea investiga iilor financiare i aț ț ș

cooperării transfrontaliere

". "omenii de risc specifice

)ica corup ieț

3ica corup ieț rămâne o problemă larg răspândită numai în câteva state membre. !n ciuda anumeroase ini iative de combatere a corup iei, fenomenul micii corup ii în aceste ări nu aț ț ț ț

1@



putut fi combătut. 3ai multe state membre în care mica corup ie a fost considerată oț

problemă recurentă cu câteva decenii în urmă au reu it să realizeze progrese în acest domeniu,ș

după cum o demonstrează sondajele privind e"perien ele directe cu corup ia, care aratăț ț

tendin e pozitive i uneori ciar clasează aceste ări peste media UE în această privin ă. !nț ș ț ț

pofida progreselor promi ătoare în direc ia reducerii micii corup ii, în general, o serie de stateț ț ț

membre continuă să se confrunte cu situa ii ce predispun la riscuri în sectorul sănătă ii, în careț ț persistă incitarea la plata unei sume neoficiale pentru un tratament diferen iat.ț

Riscurile de corup ie la nivel regional i local ț ș

$iscurile de corup ie se dovedesc a fi mai mari la nivel regional i local, unde sistemul deț ș

control i ecilibru, precum i controalele interne tind să fie mai slabe decât cele de la nivelș ș

central. E"istă varia ii considerabile în interiorul unor state membre în ceea ce prive te bunaț ș

guvernan ă i eficacitatea politicilor anticorup ie.ț ș ț '?

!n multe state membre, competen ele discre ionare e"tinse conferite guvernelor regionale sauț ț

administra iilor locale 9care gestionează, de asemenea, resurse considerabile< nu sunt corelatețcu un nivel corespunzător de responsabilitate i mecanisme de control. Conflictele de intereseș

ridică probleme serioase la nivel local. Sunt necesare mai multe eforturi pentru a difuza bunele practici aplicate de unele regiuni sau administra ii locale i pentru a crea condi ii deț ș ț

concuren ă ecitabile, atât pentru func ionarii ale i, cât i pentru cei numi i la nivel local, înț ț ș ș ț

special în ceea ce prive te standardele în materie de transparen ă, declararea averilor,ș ț

prevenirea i sanc ionarea conflictelor de interese, precum i controlul celtuielilor publice.ș ț ș

/atura pozitivă este că s+a constatat e"isten a unor practici de prevenire eficace la nivel localț

sau regional. !ntr+un stat membru a fost înfiin ată o re ea alcătuită din peste %&& deț ț

administra ii regionale, municipale i provinciale, care conlucrează în vederea preveniriiț ș

corup iei i a infiltrării mafiote în structurile publice.ț ș

C/teva sectoare vulnerabile

!n mai multe state membre, analiza a eviden iat unele sectoare care par deosebit deț

vulnerabile la corup ie i care necesită solu ii specifice.ț ș ț

8ezvoltarea urbană i construc iileș ț reprezintă sectoare în care, de obicei, vulnerabilitatea lacorup ie este mare în întreaga UE. !n raport se constată că acestea sunt deosebit de e"puse laț

riscul de corup ie în unele state membre în care numeroase cazuri de corup ie au făcutț ț

obiectul unor investiga ii i al unor urmăriri penale în ultimii ani. #entru a face fa ă riscurilor ț ș ț

inerente acestui domeniu, un stat membru a creat un parcet specializat menit să combatăcriminalitatea în materie de mediu i de urbanism, care vizează o gamă largă de infrac iuni,ș ț

inclusiv corup ia.ț #lanificarea ecologică a fost eviden iată ca fiind un domeniu vulnerabil laț

corup ie într+un stat membru în care acordarea autoriza iilor de urbanism, în special pentruț ț

proiecte de mare anvergură, a făcut obiectul unor acuza ii de corup ie i de finan are ilegală aț ț ș ț

partidelor politice.

Sănătatea, un alt sector în care vulnerabilitatea corup iei este generalizată, în special în ceeaț

ce prive te acizi iile publice i industria farmaceutică, a făcut obiectul unei evaluări maiș ț ș

amănun ite în mai multe state membre. ceste ări elaborează în prezent strategii i reformeț ț ș

menite să combată corup ia în sectorul sănătă ii. Cu toate acestea, până în prezent, nu s+auț ț

1 Constatări ale Quality of Government Institute 7Institutul pri!ind calitateaadministrației publice8, 'ni!ersitatea din #Kteborg, <uedia.

1-



înregistrat prea multe rezultate palpabile în acest sens. #lă ile informale i corup ia înț ș ț

domeniul acizi iilor publice i în sectorul farmaceutic continuă să fie surse de îngrijorare.ț ș

Corup ia la nivelulț administra iei fiscaleț , care a fost eviden iată ca fiind o problemă gravăț

într+un stat membru, necesită un răspuns strategic bine direc ionat.ț

!n general, cele mai multe dintre statele membre men ionate anterior nu dispun de mecanismeț

coerente de evaluare a riscului sau de strategii sectoriale menite să combată corup ia înț

sectoarele vulnerabile.

0ntegritatea i transparen a sectorului financiar ș ț

Necesitatea de a consolida standardele în materie de integritate i de transparen ă în sectorulș ț

financiar a fost evocată deseori după izbucnirea crizei financiare. #rezentul raport abordeazăaceste cestiuni în ceea ce prive te o serie de state membre.ș

Un raport întocmit de dunarea #arlamentară a Consiliului Europei stabile te o legătură întreș

)cazurile de mare corup ie* i evaziunea fiscală prin intermediul societă ilor off+sore i alț ș ț ș

paradisurilor fiscale.' $aportul se referă la 7ni iativa de recuperare a activelor furate 9St$<,ț

lansată de Aanca 3ondială'; i de UN28C, care a analizat '?& de cazuri de mare corup ie i aș ț ș

constatat o legătură directă între corup ia la scară largă practicată de către înal i func ionariț ț ț

publici i disimularea activelor furate prin intermediul unor societă i fictive opace, al unor ș ț

funda ii i al unor trusturi. !n plus, acesta a specificat obstacolele întâmpinate pe parcursulț ș

investiga iilor i al urmăririi activelor furate, datorate lipsei de acces la informa ii cu privire laț ș ț

beneficiarii efectivi i recurgerii la structuri corporative comple"e supuse mai multor ș

jurisdic ii.ț

cela i raport întocmit de dunarea #arlamentară a precizat că unul dintre statele membre aleșConsiliului Europei )între ine sau tolerează modalită i financiare i juridice mai mult sau maiț ț ș

pu in discutabile ale sistemului off+sore*. 3ai recent, statul membru în cauză i+a anun atț ș ț

inten ia de a+ i revizui cadrul juridic în ceea ce prive te accesul la informa iile bancare.ț ș ș ț

!ntr+un alt stat membru, controverse recente în care este implicat sectorul financiar, inclusiv băncile mari, i care se referă la cestiuni precum fi"area ratelor dobânzii, practicileș

iresponsabile i speculative de împrumut i lipsa de diligen ă au suscitat preocupări legate deș ș ț

reglementare i de asigurarea respectării normelor e"istente. 8e asemenea, rolul jucat deș

bănci pentru facilitarea sau acceptarea spălării de bani a fost dezbătut pe larg. #roiectul vizândcrearea unui registru al proprietarilor de societă i înregistrate, accesibil publicului, ar trebui săț

sporească transparen a.ț

Un alt stat membru s+a angajat să î i consolideze cadrul de reglementare i de supravegere aș ș

sectorului bancar, precum i garan iile împotriva spălării de bani.ș ț

area sau luarea de mită la nivel transna ional ț

Statele membre care combat corup ia în mod eficace în interiorul propriilor grani e întâmpină,ț ț

adesea, dificultă i în ceea ce prive te comportamentul societă ilor lor în străinătate, în specialț ș ț

în ările în care practicile de corup ie sunt larg răspândite. 2C8E monitorizează cuț ț

rigurozitate acest domeniu, eviden iind, în cadrul evaluărilor sale periodice, rezultateleț

satisfăcătoare i pe cele mai pu in satisfăcătoare în materie de asigurare a respectării normelor.ș ț

1 ttp-assembl.coe.intS#I$efI%J+8K+IS/.asp0fileid1'5'?'Llang1EN.

1? ttp-star.GorldbanM.orgstar.2

http://assembly.coe.int/ASP/XRef/X2H-DW-XSL.asp?fileid=18151&lang=EN

http://star.worldbank.org/star/

http://assembly.coe.int/ASP/XRef/X2H-DW-XSL.asp?fileid=18151&lang=EN

http://star.worldbank.org/star/



E"istă bune practici în acest sens în mai multe state membre. cestea pot viza mai multeaspecte- un număr semnificativ de urmăriri penale înceiate cu succes, aplicarea unor sanc iuni aspre, prioritatea acordată cazurilor de dare sau luare de mită la nivel transna ionalț ț

sau adoptarea recentă a unei legi e"austive privind lupta împotriva acestui fenomen, înscopul consolidării instrumentelor juridice i procedurale de prevenire i urmărire penală aș ș

infrac iunilor de corup ie, în special în ceea ce prive te darea sau luarea de mită la nivelț ț ștransna ional.ț

Un cadru legislativ solid privind combaterea mituirii la nivel na ional i transna ional – ț ș ț

Legea britanică privind darea sau luarea de mită U> /riber? 7ct

Legea britanică din 2010 privind darea sau luarea de mită, care a intrat în vigoare la1 iulie 2011, situea)ă !egatul Unit printre ările cu cele mai stricte norme la nivel mondial înț

materie de combatere a acestei infrac iuni% +e lângă faptul că incriminea)ă darea i luareaț ș

de mită, precum i mituirea func ionarilor străini, această lege e=tinde răspunderea penală iș ț ș

asupra organi)a iilor comerciale care nu reu esc să prevină actele de mituire comise înț ș

numele lor% *ispo)i iile privind competen a e=trateritorială permitț ț Serious 6raud 2fficeF$, $ficiul pentru fraude grave să urmărească penal orice societate, sau orice persoanăasociată, pre)entă pe teritoriul !egatului Unit, c8iar dacă societatea respectivă î i are sediul ș

în străinătate% $rgani)a iile comerciale sunt e=onerate de răspunderea penală în ca)ul înț

care acestea ar dispune de proceduri adecvate pentru a preveni darea sau luarea de mită%

nforma iile con inute înț ț Buidance to Commercial 2rganisations #$, 8id pentruorgani)a iile comerciale publicate de F$ aduc în centrul aten iei noul cadru legislativ iț ț ș

oferă îndrumări practice întreprinderilor inclusiv studii de ca) cu privire la obliga iile careț

le revin în temeiul legii referitoare la prevenirea sau la detectarea corup iei în acest domeniu%ț

#onform unei recomandări anterioare a $"#*, #$ clarifică faptul că plă ile de facilitareț

sunt considerate a fi o formă de mituire ilegală, oferind întreprinderilor criterii pe ba)acărora să se poate face distinc ia între ospitalitate i forme deg8i)ate de corup ie%ț ș ț

F$ dispune de competen e ample în materie de investigare i de urmărire penală aț ș

infrac iunilor de fraudă grave i comple=e, inclusiv în privin a corup iei% &n anumiteț ș ț ț

împre(urări, F$ poate să aibă în vedere un ordin de recuperare civil recover order sau otran)ac ie, în conformitate cu orientările anterioare ale #omisiei%ț

2C8E a criticat alte state membre pentru insuficien a sau ine"isten a urmăririi penale aț ț

actelor de dare sau luare de mită la nivel transna ional, date fiind riscurile de corup ie cu careț ț

se confruntă societă ile lor peste otare.ț

!ntreprinderile de stat

!n unele state membre, supravegerea întreprinderilor de stat este deficitară- legisla ia în acestț

domeniu este neclară, iar politizarea obstruc ionează numirile pe bază de merite i urmărireaț ș

obiectivelor de interes public. !n plus, nu e"istă suficiente garan ii sau mecanisme anticorup ieț ț

destinate prevenirii i sanc ionării conflictelor de interese. locarea de fonduri i, în uneleș ț ș

cazuri, acizi ionarea de servicii de către aceste întreprinderi sunt caracterizate de un gradț

redus de transparen ă. $ecentele investiga ii privind presupusele cazuri de utilizare abuzivă aț ț

fondurilor, de corup ie i de spălare de bani care vizau întreprinderi de stat indică nivelulț ș

ridicat al riscurilor de corup ie în acest domeniu, precum i deficien ele în materie de controlț ș ț

i de prevenire.ș

21



#entru câteva state membre, raportul eviden iază necesitatea unei mai mari transparen e i aț ț ș

unor controale mai eficiente referitoare la procesele de privatizare accelerată, care pot spoririscurile de corup ie.ț

1egăturile dintre corup ie i criminalitatea organizatăț ș

!n statele membre în care criminalitatea organizată pune probleme considerabile, corup iaț

serve te adesea la facilitarea acestui tip de infrac iune. !ntr+un stat membru, numeroase cazuriș ț

de presupusă finan are ilegală a partidelor la nivel central sau regional au fost, de asemenea,ț

legate de grupuri de criminalitate organizată. /egăturile dintre grupurile de criminalitateorganizată, întreprinderi i politicieni rămân un motiv de îngrijorare în acele state membre, înș

special la nivel regional i local, precum i în ceea ce prive te acizi iile publice, construc iile,ș ș ș ț ț

serviciile de între inere, gestionarea de eurilor i alte sectoare. Cercetările în acest sens auț ș ș

demonstrat că într+un alt stat membru, criminalitatea organizată î i e"ercită influen a la toateș ț

nivelurile, inclusiv în sfera politică. Corup ia politică este adesea considerată ca un instrumentț

pentru a ob ine acces direct sau indirect la putere( acea ară a fost considerată ca având cel maiț ț

ridicat nivel al economiei subterane dintre toate statele membre ale UE. !n ansamblu, corup iațrămâne o amenin are gravă, întrucât permite grupurilor de criminalitate organizată să seț

infiltreze în sectorul public i în cel privat, astfel cum o demonstrează Evaluarea amenin ăriiș ț

pe care o reprezintă formele grave de criminalitate i criminalitatea organizată în UE 9ș erious$rganised #rime @8reat 7ssessment <, realizată în %&'4 de către Europol.

E. 0robleme de fond

Există o serie de probleme de fond care, de i nu sunt neapărat legate de corup ie, pot avea ș ț

un impact asupra gradului de permeabilitate a unui mediu fa ă de corup ie &olitici eficaceț ț

în aceste domenii pot avea ca efect reducerea situa iilor prielnice corup ieiț ț

&oliticile de transparen ă i libertatea de informareț ș

8esciderea i transparen a pot descuraja corup ia i pot contribui la dezvăluirea încălcărilor ș ț ț ș

legii atunci când acestea apar. 8e i majoritatea statelor membre dispun de o legisla ieș ț

adecvată în acest domeniu, iar unele sunt pe cale să legifereze în acest sens, punerea înaplicare a standardelor de transparen ă este inegală. Un stat membru a elaborat un formular ț

online care oferă o imagine de ansamblu a tuturor celtuielilor din sectorul public aferente bunurilor i serviciilorș a se vedea, de asemenea, sec iunea consacrată ac8i)i iilor publiceț ț .cesta furnizează, de asemenea, informa ii detaliate referitoare la consiliile de administra ie iț ț ș

de supravegere ale tuturor întreprinderilor de inute sau controlate de stat, precum i laț șrapoartele anuale ale acestora.

Eficacitatea politicilor anticorup ie desfă urate în anumite state membre derivă, par ial, dintr+oț ș ț

tradi ie în materie de descidere, de transparen ă i de desecretizare a documentelor.ț ț ș

"volu ie către transparen a procesului deci)ional în administra ia publică – reciaț ț ț

% lege adoptată 4n 211@ impune tuturor instituțiilor publice să 4și publice onlinedeciziile, inclusi! 4n ceea ce pri!ește acAizițiile publice. Fncep>nd cu 1 octombrie21, toate instituțiile publice, autoritățile de reglementare și administrațiile

locale sunt obligate să 4și 4ncarce deciziile pe internet cu a=utorul programului

1@ Hegea nr. [email protected]



"Claritate$ 7dia!geia L MNOPQRNO8.1- eciziile entităților publice nu pot puse 4naplicare dacă nu sunt 4ncărcate pe siteurile internet ale programului "Claritate$.&umai deciziile care conțin date cu caracter personal sensibile șisau informațiipri!ind securitatea națională sunt scutite de această obligație. (iecare documentpoartă o semnătură digitală, acestuia atribuinduise în mod automat un număr unic. Fn

cazul 4n care e:istă o neconcordanță 4ntre te:tul publicat 4n *onitorul %cial și celcare gurează pe siteurile internet ale programului "Claritate$, pre!aleazăacesta din urmă. Contractele de acAiziții publice 4ncAeiate sunt, de asemenea,publicate.

&rotec ia denun ătorilor ț ț

3ecanisme de denun are adecvate care codifică proceduri, în cadrul administra iilor publice,ț ț

pentru a oferi un mijloc oficial de raportare a ceea ce este perceput de func ionarii acestor ț

administra ii ca fiind o neregulă sau ciar un act ilegal pot contribui la solu ionareaț ț

problemelor de detectare inerente corup iei 9 i altor domenii<. Cu toate acestea, denun area seț ș ț

confruntă cu dificultă i, dată fiind reticen a generală de a semnala astfel de acte în cadrulț ț

propriei organiza ii i teama de represalii. !n acest sens, este esen ial să se creeze o cultură aț ș ț

integrită ii în cadrul fiecărei organiza ii, să se mărească gradul de con tientizare cu privire laț ț ș

acest fenomen i să se instituie mecanisme de protec ie eficace care să dea încredereș ț

poten ialilor denun ători.ț ț %&

2ransparen a activită ilor de lobb3ț ț

!n universul comple" al elaborării politicilor publice, este de dorit ca administra iile publice săț

se angajeze într+un dialog permanent cu păr ile interesate e"terioare. Doate păr ile interesate ar ț ț

trebui să fie în măsură să î i e"prime opinia, însă acest lucru ar trebui să se realizeze în modș

transparent. 8at fiind că activită ile de lobb pot comporta riscuri de corup ie i deț ț ș

reglementări părtinitoare, este de dorit să se adopte mecanisme care să permită încadrareaacestor activită i, fie prin legisla ie, fie prin înregistrarea voluntară a persoanelor careț ț

desfă oară activită i de lobb.ș ț

ceste mecanisme pot contribui la claritate i transparen ă în rela ia dintre autorită ile publiceș ț ț ț

i păr ile interesate e"terioare. Ca atare, acestea pot antrena reducerea riscului de corup ie.ș ț ț

#ână în prezent, acest domeniu nu s+a dezvoltat decât într+un număr relativ restrâns de statemembre, de i în unele state membre este în vigoare sau în curs de elaborare o legisla ie înș ț

acest sens ori se dezbate posibilitatea de a introduce noi mecanisme.

1- ttp-diavgeia.gov.gren.

2 Transparenc International a realizat, 4n cadrul unui proiect conanțat de '), oanaliză comparati!ă a cadrului =uridic pri!ind protecția denunțătorilor 4n ecarestat membru al '), a se !edea

ttp-GGG.transparenc.orgGatGedopubGistlebloGingHinHeuropeHlegalHprotectionsHforHGistlebloGersHinHteHeu..

23

http://diavgeia.gov.gr/ada

http://diavgeia.gov.gr/en

http://www.transparency.org/whatwedo/pub/whistleblowing_in_europe_legal_protections_for_whistleblowers_in_the_eu


http://diavgeia.gov.gr/en

http://diavgeia.gov.gr/ada





I<. )chizi iile publiceț

). 0rezentare generală a cadrului UE

imensiunea pie ei ac4izi iilor publice din UE ț ț

cizi iile publice reprezintă un element important al economiilor na ionale în UE.ț ț

pro"imativ o cincime din #7A+ul UE este celtuit în fiecare an de către autorită ile publice iț ș

de către entită i de drept public pentru acizi ionarea de bunuri, lucrări i servicii.ț ț ș %'

pro"imativ %& F din acest total corespunde acizi iilor publice care depă esc pragurile deț ș

aplicare a normelor UE privind acizi iile publice. Comisia a estimat valoarea totală aț

procedurilor de ofertare care depă esc aceste praguri ale UE la apro"imativ =%? de miliardeș

EU$ în %&''.%%

Relevan a politicilor anticorup ie în cazul ac4izi iilor publiceț ț ț

vând în vedere nivelul flu"urilor financiare generate, precum i o serie de al i factori,ș țacizi iile publice constituie un domeniu e"pus practicilor de corup ie. !n conformitate cuț ț

studiul din %&&5 privind acizi iile publice i corup ia, costurile adăugate la un contract caț ș ț

urmare a practicilor de corup ie se pot ridica la %&ț F+%? F, i, în unele cazuri, ciar la ?&ș Fdin valoarea totală a contractului.%4 8upă cum s+a subliniat de către 2C8E în #rincipiile

pentru integritate în acizi iile publice, )ț o guvernan ă defectuoasă în domeniul ac8i)i iilor ț ț

publice bloc8ea)ă concuren a pe pia ă i măre te pre ul plătit de către o administra ie pentruț ț ș ș ț ț

bunuri i servicii, ceea ce se repercutea)ă direct asupra c8eltuielilor publice i, prin urmare,ș ș

asupra resurselor contribuabililor% nteresele financiare implicate i interac iunea strânsăș ț

dintre sectorul public i cel privat fac din ac8i)i iile publice un domeniu cu risc ma(or%ș ț ABC*%=

Conform unui studiu din %&'4 privind identificarea i reducerea corup iei în domeniulș țacizi iilor publice în UE, costurile directe totale ale corup iei în domeniul acizi iilor publiceț ț ț

numai în cazul a cinci sectoare 9 i anume, drumurile i căile ferate( apa i de eurile,ș ș ș ș

construc iile edilitarede locuin e, formarea, cercetarea i dezvoltarea< în opt state membreț ț ș %?

au variat în %&'& între ',= miliarde EU$ i %,% miliarde EU$.ș %

21Attp5ec.europa.euinternalDmarSetpublicprocurementdocsmodernisingDrulespublicprocurementindicators211Den.pdf.

22

Attp5ec.europa.euinternalDmarSetpublicprocurementdocsmodernisingDrulespublicprocurementindicators211Den.pdf.

23Attp5.nispa.orglesconferences2@papers2@626?.*edinaDe:clusion.pdf .

26 0rincipiile %C) pentru integritate 4n acAizițiile publice,ttp-GGG.oecd.orggovetics=5::=?%&.pdf .

2 (ranța, Italia, 'ngaria, Hituania, Uările de Jos, 0olonia, Bom>nia și <pania.

2 Identifying and Reducing orruption in Public Procurement in t!e EU "

#evelopment of a met!odology to estimate t!e direct costs of corruption and

ot!er elements for an EU$evaluation mec!anism in t!e area of anti$corruption 26

http://www.oecd.org/gov/ethics/48994520.pdf

http://www.oecd.org/gov/ethics/48994520.pdf



8in diferitele evaluările na ionale ale prezentului raport reiese faptul că acizi iile publiceț ț

reprezintă unul dintre sectoarele cele mai vulnerabile la corup ie, lucru ilustrat, de asemenea,ț

de o serie de cazuri de corup ie la nivel înalt în care sunt implicate una sau mai multe ări.ț ț

!ntrucât nivelul riscului de corup ie în procesul de acizi ii publice este destul de ridicat,ț ț

măsurile de combatere a corup iei i a fraudei din acest sector constituie o prioritate atâtț ș

pentru statele membre ale UE, cât i pentru institu iile UE.ș ț%;

8eficien ele în ceea ce prive te prevenirea i reprimarea corup iei în procedurile de acizi iiț ș ș ț ț

publice afectează gestionarea fondurilor na ionale i ale UE.ț ș

Cadrul 'uridic actual al UE

#rincipalul obiectiv al legisla iei UE în domeniul acizi iilor publice 9 i anume, 8irectivaț ț ș

privind acizi iile publice, 8irectiva privind utilită ile, 8irectiva privind acizi iile publice înț ț ț

sectoarele apărării i securită ii i 8irectiva privind măsurile corective<ș ț ș %5 este de a asigurarespectarea principiilor Dratatului privind func ionarea Uniunii Europene i, în special,ț ș

principiile liberei circula ii a mărfurilor, libertă ii de stabilire i libertă ii de a furniza servicii,ț ț ș ț precum i a altor principii care derivă din acestea. /egisla ia în domeniul acizi iilor publiceș ț ț

are drept scop să asigure faptul că pie ele de acizi ii rămân descise la nivelul întregiiț ț

Uniuni, contribuind la utilizarea cât mai eficientă a fondurilor publice i promovând astfel oș

7"Identicarea și reducerea corupției 4n domeniul acAizițiilor publice 4n ') Lez!oltarea unei metodologii de estimare a costurilor directe ale corupției și alteelemente pentru un mecanism al ') de e!aluare 4n materie de anticorupție$8,3 iunie 213, 0riceVaterAouseCoopers și )C%BW<.

2? Fn secțiunea referitoare la practicile poziti!e și negati!e sunt prezentate mai

multe e:emple specice.2@ irecti!a 261@C) a 0arlamentului )uropean și a Consiliului din 31 martie26 pri!ind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de acAizițiipublice de lucrări, de bunuri și de ser!icii, J% H 136, 3.6.26, p. 116Xirecti!a 261?CY a 0arlamentului )uropean și a Consiliului din 31 martie26 de coordonare a procedurilor de atribuire a contractelor de acAiziții 4nsectoarele apei, energiei, transporturilor și ser!iciilor poștale J% H 136, 3.6.26,p. 1X irecti!a 2-@1C) a 0arlamentului )uropean și a Consiliului din 13 iulie2- pri!ind coordonarea procedurilor pri!ind atribuirea anumitor contracte delucrări, de furnizare de bunuri și de prestare de ser!icii de către autoritățile sauentitățile contractante 4n domeniile apărării și securității și de modicare airecti!elor 261?C) și 261@C), J% H 21, [email protected], p. ?.irecti!a@-C)) din 21 decembrie 1-@- pri!ind coordonarea actelor cu putere de legeși a actelor administrati!e pri!ind aplicarea procedurilor care !izează căile deatac față de atribuirea contractelor de acAiziții publice de produse și acontractelor publice de lucrări, J% H 3-, 3.12.1-@-, p. 33, astfel cum a fostmodicată de irecti!a 2?C) și de irecti!a -213C)) a Consiliului din 2februarie 1--2 pri!ind coordonarea actelor cu putere de lege și acteloradministrati!e referitoare la aplicarea normelor comunitare cu pri!ire laprocedurile de acAiziții publice ale entităților care desfășoară acti!ități 4n

sectoarele apei, energiei, transporturilor și telecomunicațiilor, J% H ?, 23.3.1--2,p. 16L2.

2



platformă corectă, uniformă i transparentă pentru celtuielile publice. cest lucru poate, deș

asemenea, influen a pozitiv politicile globale anticorup ie ale UE, în cadrul căroraț ț

transparen a i concuren a loială joacă un rol important în prevenirea practicilor de corup ie.ț ș ț ț

/egisla ia în domeniul acizi iilor publice cuprinde, de asemenea, dispozi ii care suntț ț ț

relevante în mod mai direct pentru politicile anticorup ie, cum ar fi e"cluderea din procesul dețofertare a unei entită i împotriva căreia a fost pronun ată o otărâre judecătorească definitivăț ț

pentru acuza ii de corup ie, dispozi ii detaliate privind publicitatea i transparen a diferitelor ț ț ț ș ț

etape ale ciclului de acizi ii publice, standarde minime pentru măsuri corective, dispozi iiț ț

specifice privind ofertele anormal de mici, precum i dispozi ii care stabilesc anumite cerin eș ț ț

pentru modificarea contractelor. tribuirea concesiunilor de lucrări face în prezent obiectulunui număr limitat de prevederi din legisla ia secundarăț %: în timp ce concesiunile de serviciisunt în prezent reglementate doar de principiile generale din Dratatul privind func ionareaț

Uniunii Europene.

Unele state membre au dispozi ii juridice specifice care vizează corup ia în domeniulț ț

acizi iilor publice sau aplică măsuri specifice care urmăresc reducerea riscului de corup ie,ț țconform e"plica iilor de mai jos. Cu toate acestea, majoritatea statelor membre abordeazăț

problema corup iei în domeniul acizi iilor publice prin intermediul legisla iei lor generaleț ț ț

privind corup ia.ț

Aaza de date privind licita iile zilnice 9DE8 +ț @enders "lectronic *ail?<, versiunea online asuplimentului la urnalul $ficial al Uniunii "uropene, este actualizată periodic cu licita ii dinț

întreaga Europă. nun urile de participare i anun urile de atribuire a contractelor careț ș ț

depă esc pragurile prevăzute în directivele privind acizi iile publice sunt publicate înș ț

2DE8. !n raportul din %&'% al Comisiei privind punerea în aplicare a dispozi iilor dinț

domeniul acizi iilor publice este formulată observa ia că numărul de anun uri de participareț ț ț

i de anun uri de atribuire a contractelor care sunt publicate a continuat să crească în modș țconstant în ultimii ani.4& cest lucru demonstrează că directivele i DE8 au contribuit laș

cre terea gradului de publicitate a licita iilor i a atribuirilor de contracte de acizi ii publice.ș ț ș ț

)onitorizarea aplicării corecte a normelor UE în materie de ac4izi ii publiceț

!n calitatea sa de gardian al tratatelor, Comisia ac ionează în cazurile de încălcare poten ială aț ț

normelor europene în materie de acizi iile publice fie în urma unor plângeri, fie din proprieț

ini iativă. !n această privin ă, Comisia se străduie te să asigure respectarea normelor înț ț ș

materie de acizi ii publice oricare ar fi motivele încălcării acestora, indiferent dacă oț

încălcare a fost săvâr ită cu bună tiin ă sau dacă este rezultatul unei cunoa teri insuficienteș ș ț ș

sau al unor erori.2- tribuirea concesiunilor de lucrări intră 4n prezent sub incidența normelor debază pre!ăzute 4n irecti!a 261@C) a 0arlamentului )uropean și a Consiliuluidin 31 martie 26 pri!ind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelorde acAiziții publice de lucrări, de bunuri și de ser!icii, 4n timp ce atribuireaconcesiunilor de ser!icii care prezintă interes transfrontalier intră sub incidențaprincipiilor tratatului, 4n special a principiilor liberei circulații a mărfurilor, libertățiide stabilire și libertății de a presta ser!icii, precum și a principiilor care decurg dinacestea, precum egalitatea de tratament, nediscriminarea, recunoaștereareciprocă, proporționalitatea și transparența.

3 <V72128 362 nalttp-ec.europa.euinternalHmarMetpublicprocurementdocsimplementation%&'%'&''+staff+GorMing+documentHen.pdf .

2

http://ec.europa.eu/internal_market/publicprocurement/docs/implementation/20121011-staff-working-document_en.pdf






!n general, Comisia nu investigează dacă o încălcare a normelor UE în materie de acizi iiț

publice ar putea fi din cauza corup iei. ceasta este de competen a statelor membre. Cu toateț ț

acestea, procedurile de constatare a neîndeplinirii obliga iilor ț 4' se referă adesea la neregulicare indică anumite puncte vulnerabile în aplicarea normelor în materie de acizi ii publice,ț

aceste norme fiind sunt, de asemenea, e"trem de relevante atunci când se evaluează

eficacitatea mecanismelor de control i de prevenire a corup iei.ș ț

!n raportul din %&'% al Comisiei privind punerea în aplicare a dispozi iilor din domeniulț

acizi iilor publice au fost indicate :; de cazuri pendinte de încălcare, descise ca urmare aț

aplicării incorecte a normelor în materie de acizi ii publice( mai mult de jumătate dintreț

acestea se refereau la doar trei state membre. 3ajoritatea acestor cazuri erau legate desuspiciuni de utilizare nejustificată a procedurii negociate fără publicare prealabilă, dediscriminare, de atribuiri directe, de lipsă de transparen ă, de modificare nejustificată aț

contractului, de aplicare incorectă a normelor interne sau de încălcare a principiilor generaleale tratatului4%

!n func ie de tipul cazurilor în care Comisia descide proceduri de constatare a neîndepliniriițobliga iilor pentru o presupusă încălcare a normelor UE privind coordonarea procedurilor deț

atribuire a contractelor publice de lucrări, de bunuri i de servicii, procedura negociată fărăș

publicare este tipul de procedură cel mai afectat de nereguli. 3ajoritatea cazurilor de aplicaregre ită privesc sectorul infrastructurilor, urmat de sectorul apelor uzatede eurilor, sectorulș ș

acizi iilor de servicii 7D, sectorul feroviar, sectorul sănătă ii i sectorul energiei.ț ț ș

Reforme legislative în curs la nivelul UE

2 evaluare economică cuprinzătoare a arătat că directivele referitoare la acizi iile publice i+ț ș

au atins obiectivele într+o măsură considerabilă.44 cestea au condus la cre terea transparen eiș ț

31 0rocedurile de constatare a ne4ndeplinirii obligațiilor sunt procedurile lansatede Comisia )uropeană 4mpotri!a unui stat membru 4n cazul unei presupusenerespectări a dreptului '). (iecare stat membru răspunde de punerea 4naplicare a dreptului ') 7adoptarea 4n termenele stabilite a măsurilor de punere 4naplicare, conformitatea și aplicarea corectă8 4n cadrul propriului sistemul =uridic.Comisia are obligația de a se asigura că dreptul ') este aplicat 4n mod corect.rept urmare, 4n cazul 4n care un stat membru, ca urmare a unei acțiuni sau aunei omisiuni, nu respectă dreptul '), Comisia )uropeană dispune decompetențe proprii pentru a 4ncerca să facă să 4nceteze o astfel de 4ncălcare a

dreptului ') 7"ne4ndeplinire a obligațiilor$8 și, dacă este necesar, poate aducecazul 4naintea Curții de Justiție a 'niunii )uropene. Comisia poate lansa trei tipuride proceduri de constatare a ne4ndeplinirii obligațiilor5 și anume, atunci c>ndmăsurile de punere 4n aplicare nu sunt noticate 4n termenele pre!ăzute, atuncic>nd transpunerea nu este 4n conformitate cu normele ') și atunci c>ndaplicarea este incorectă 7acțiuni sau omisiuni imputabile statelor membre8

32 0rintre alte 4ncălcări sau numărat confundarea criteriilor de selecție cu celede atribuire, aplicarea incorectă a normelor de cooperare publicpublic 7alteledec>t cele interne8, calcularea !alorii contractului, criteriile de selecție 74n afarăde criteriile discriminatorii8, e:cluderea ne=usticată din procedură, acordurile

cadru și utilizarea ne=usticată a e:ceptării pentru domeniile apărării șisecurității.

33 Baport de e!aluare 9<)C72118 @3 nal;.2?



i a nivelului de concuren ă, precum i la realizarea unor economii cuantificabile datorităș ț ș

pre urilor mai mici. Cu toate acestea, se consideră că sunt necesare îmbunătă iri suplimentareț ț

pentru simplificarea procedurilor, precum i pentru consolidarea garan iilor antifraudă iș ț ș

anticorup ie. #rin urmare, Comisia a propus, în decembrie %&'', o revizuire a directivelor ț

referitoare la acizi iile publice. Noua legisla ie propusă acoperă acizi iile în sectorul apei, alț ț ț

energiei, al transporturilor i al serviciilor po taleș ș4=

, contractele publice de lucrări, de bunuri ișde servicii4?, precum i concesiunile, reglementate la nivelul UE. Comisia a propus prevederiș

privind conflictele de interese 9acestea fiind pentru prima dată definite în legisla ia UE<,ț

datele centralizate privind corup ia, frauda i conflictele de interes, norme mai stricteț ș

privitoare la modificarea contractelor, criterii mai e"tinse de e"cludere i monitorizareaș

contractelor înceiate. !n prezent, propunerea Comisiei este dezbătută în cadrul #arlamentuluiEuropean i al Consiliului. 8e asemenea, propunerea a inclus instituirea unui sistem deș

supravegere a punerii în aplicare a normelor în materie de acizi ii publice, a unor ț

mecanisme de marcare a comportamentelor suspecte i a unor sisteme de alertă pentruș

detectarea fraudei i a corup iei. Cu toate acestea, statele membre au formulat obiec iiș ț ț

fundamentale cu privire la astfel de măsuri care au fost considerate prea împovărătoare pentru

administra iile lor.ț

#ropunerea privind atribuirea contractelor de concesiune4 are ca obiectiv reducereaincertitudinii din jurul atribuirii unor astfel de contracte i urmăre te să promoveze investi iileș ș ț

publice i private în infrastructură i servicii strategice care oferă cel mai bun raport calitate+ș ș

pre . #ropunerea de directivă privind concesiunile con ine, de asemenea, dispozi ii care obligăț ț ț

statele membre să adopte norme în vederea combaterii favoritismului sau a corup iei i înț ș

vederea prevenirii conflictelor de interese, menite să asigure transparen a procedurii deț

atribuire i egalitatea de tratament pentru to i ofertan ii.ș ț ț

Noul pacet privind acizi iile publice ar trebui să fie adoptat la începutul anului %&'=.ț

Rezultatele sonda'elor Eurobarometru efectuate pe tema corup iei ț

Conform sondajului Eurobarometru 6las din %&'4 efectuat pe tema corup iei care afecteazăț

întreprinderile4;, peste trei din zece 94% F< întreprinderi din statele membre care au participatla proceduri de acizi ii publice declară că motivul pentru care nu au ob inut un contract a fostț ț

corup ia. ceastă opinie este sus inută în cea mai mare măsură de întreprinderile din sectorulț ț

construc iilor 94?ț F< i al construc iei de ma ini 944ș ț ș

F<. 3ai mult de jumătate dinreprezentan ii unor întreprinderi din Aulgaria 9?5ț

F<, Slovacia 9?; F<, Cipru 9?? F< iș

$epublica Ceă 9?' F< afirmă acest lucru.

36 C%*72118 @- nal5 ttp-eur+le".europa.eu/e"UriServ/e"UriServ.do0uri1C23-%&''-&5:?-67N-$2-#86.

3 C%*72118 @- nal5 ttp-eur+le".europa.eu/e"UriServ/e"UriServ.do0uri1C23-%&''-&5:-67N-$2-#86.

3 C%*72118 @-? nal5 Attp5eurle:.europa.euHe:'ri<er!He:'ri<er!.doZuri[C%*52115@-?5(I&5B%50(.

3? )urobarometru (lasA 3?6 din 213.2@

http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2011:0895:FIN:RO:PDF










Conform aceluia i sondaj, birocra ia e"cesivă 9%'ș ț F< i criteriile care par să fie conceputeș

special pentru anumi i participan i 9'ț ț F< sunt principalele motive pentru care întreprinderilenu au participat la o licita ieprocedură de acizi ii publice în ultimii trei ani. #este patru dinț ț

zece întreprinderi declară că în procedurile de acizi ii publice sunt răspândite o serie deț

practici ilegale, în special caietele de sarcini concepute special pentru anumite întreprinderi9?; F<, conflictele de interese în evaluarea ofertelor 9?= F<, în elegerile secrete la ofertareț

9?% F<, criteriile neclare de selec ie sau de evaluare 9?'ț F<, implicarea ofertan ilor înț

elaborarea caietelor de sarcini 9=5 F<, abuzul de proceduri negociate 9=; F<, abuzul de motivede urgen ă pentru a justifica utilizarea unor proceduri anticoncuren iale sau accelerate 9=ț ț F<,modificarea clauzelor contractuale după înceierea contractului 9== F<. !n general, cel mai

probabil întreprinderile din sectorul construc iei de ma ini i al construc iilor sunt cele careț ș ș ț

declară că toate aceste practici sunt larg răspândite.

#este jumătate din întreprinderi declară că în cazul procedurilor de acizi ii publice gestionateț

de autorită ile na ionale 9?ț ț F< sau regionalelocale 9& F< corup ia este larg răspândită.ț

Conform sondajului Eurobarometru Special din %&'4 efectuat pe tema corup iei, =?ț F din

europenii intervieva i cred că mita i abuzul de putere pentru ob inerea de câ tiguri personaleț ș ț ș

sunt răspândite printre func ionarii responsabili cu atribuirea contractelor în cadrul licita iilor ț ț

publice. #rintre ările în care este cel mai probabil ca responden ii să creadă că e"istă oț ț

corup ie larg răspândită în rândul func ionarilor responsabili cu atribuirea contractelor înț ț

cadrul licita iilor publice se numără $epublica Ceă 9:ț F<, ările de os 9=Ț

F<, Brecia9??

F<, Slovenia 9&

F<, Croa ia 9?5ț

F< i 7talia 9??ș

F<. #rintre ările în care e"istă cele maiț

consistente percep ii pozitive asupra func ionarilor în acest domeniu se numără 8anemarcaț ț9%%

F<, alături de 6inlanda 94'

F<, 7rlanda 94%

F<, /u"emburg 94%

F< i $egatul Unit 944ș

F<.

2-



(. 0ractici pozitive i negative de combatere a riscurilor de corup ie n domeniulș ț

achizi iilor publiceț

5bserva ii generaleț

#rezentul capitol e"aminează riscurile de corup ie asociate acizi iilor publice pe bazaț țconstatărilor evaluărilor specifice fiecărei ări din $aportul anticorup ie al UE, precum i peț ț ș

baza altor studii i date ale Comisiei. !n scopul prezentei analize sunt luate în considerareș

toate etapele ciclului de acizi ii publice, i anume opera iunile prealabile procedurii deț ș ț

ofertare 9care includ evaluarea nevoilor i caietul de sarcini<, procedura de ofertare 9careș

include procesul de contractare- selec ia, evaluarea i atribuirea contractelor< i etapaț ș ș

ulterioară atribuirii. Etapa e"ecutării contractului este, de asemenea, luată în considerare.cest lucru este în conformitate cu analiza 2C8E din anul %&&: care a subliniat necesitatealuării unor măsuri suplimentare de prevenire a riscurilor de corup ie care apar pe parcursulț

întregului ciclu al acizi iilor publice, începând cu etapa de evaluare a nevoilor, până laț

gestionarea contractelor i efectuarea plă ilor, inclusiv utilizarea procedurii de acizi iiș ț ț

publice pentru securitatea na ională i pentru situa ii de urgen ă.ț ș ț ț45

8e i această sec iune se referă, în general, la practicile pozitive i negative e"istente în UE,ș ț ș

aspectele legate de acizi iile publice au fost, de asemenea, analizate mai în profunzime înț

unele din capitolele dedicate fiecărei ări. legerea statelor membre pentru care s+a efectuat oț

astfel de analiză specifică aprofundată a riscurilor de corup ie în domeniul acizi iilor publiceț ț

s+a bazat pe o evaluare a amplorii problemei isau a gravită ii dificultă ilor pe care aceasta le+ș ț ț

a creat în ările respective. ceasta nu înseamnă că celelalte state membre nu ar trebui săț

acorde o aten ie sporită aspectelor ce in de acizi iile publice, ci că s+a decis de către Comisieț ț ț

să se acorde mai multă importan ă altor aspecte legate de corup ie care păreau să iasă maiț ț

mult în relief decât acizi iile publice.ț

Cazurile suspectate de corup ie i de conflicte de interese în gestionarea fondurilor UE potț ș

duce, în conformitate cu reglementările UE aplicabile în vigoare, la întreruperea isauș

suspendarea plă ilor până la luarea măsurilor corective corespunzătoare de către statulț

membru, printre care consolidarea sistemelor de gestiune i control.ș

Nici analizele generale i nici cele specifice fiecărei ări nu urmăresc stabilirea unor criterii deș ț

referin ă universale în acest domeniu, ci mai degrabă să prezinte vulnerabilită ile i solu iileț ț ș ț

corespunzătoare 9atât în ceea ce prive te prevenirea, cât i reprimarea< care fie au reu it, fie auș ș ș

e uat în practică.ș

Constatări specifice

6onele de risc i modele de corup ie ș ț

#ornind de la cazurile de corup ie în domeniul acizi iilor publice care au făcut obiectulț ț

urmăririlor penale în statele membre, problemele cele mai frecvente privesc elaborarea decaiete de sarcini special concepute pentru favorizarea anumitor ofertan i, împăr ireaț ț

contractelor publice în păr i mai mici pentru a se evita procedurile concuren iale, conflicteleț ț

de interese care afectează diversele etape ale procedurilor i care nu îi privesc doar peș

func ionarii responsabili cu acizi ii publice, ci i nivelurile mai înalte ale autorită ilor ț ț ș ț

contractante, criteriile de selec ie dispropor ionale i nejustificate, e"cluderile nejustificate aleț ț ș

unor ofertan i, utilizarea nejustificată a procedurilor de urgen ă, analiza inadecvată a situa iilor ț ț țîn care ofertele de pre uri au fost prea scăzute, o pondere e"cesivă a criteriului pre ului celuiț ț

3@ ttp-GGG.oecd.orggoveticsoecdprinciplesforintegritinpublicprocurement.tm.3

http://www.oecd.org/gov/ethics/oecdprinciplesforintegrityinpublicprocurement.htm

http://www.oecd.org/gov/ethics/oecdprinciplesforintegrityinpublicprocurement.htm



mai mic considerat criteriul cel mai important, în detrimentul criteriilor privind calitatearezultatelor i capacitatea de e"ecu ie, e"cep iile nejustificate de la cerin a publicăriiș ț ț ț

licita iilor. !n afară de procedura de acizi ii publice, auditurile au identificat în numeroaseț ț

cazuri riscuri legate de etapa ulterioară atribuirii, atunci când pot apărea, de asemenea,comisioane ilegale i când, de e"emplu,ș calitatea rezultatelor este compromisă în mod

inten ionat.ț !n etapa ulterioară atribuirii au fost identificate în cazurile de corup ie i alteț știpare- justificarea insuficientă a modificărilor contractelor publice, modificările ulterioare alecontractelor care scimbă caietul de sarcini i majorează bugetul.ș

!ntr+un studiu din %&'4 privind identificarea i reducerea corup iei în domeniul acizi iilor ș ț ț

publice în UE4: au fost identificate patru tipuri principale de practici ilegale privind : decazuri în care acuza iile de corup ie au fost deja confirmate prin otărâri judecătore tiț ț ș

definitive sau în care e"istă indicii serioase de practici de corup ie. ceste practici privesc-ț

9'< fraudarea licita iei 9sub forma ab inerii de la depunerea unei oferte, a ofertelor aparente, aț ț

rota iei ofertelor i a subcontractării< atunci când contractul este )promis* unui contractant cuț ș

sau fără avizul unor func ionari publici( 9%< comisioanele ilegale, atunci când func ionarulț ț

public cere sau acceptă o mită de care va ine seama în procesul de licita ie, inclusiv înț ț procesele administrative( 94< conflictul de interese( 9=< alte nereguli, cum ar fi gestionareadeficitarăignorarea deliberată, atunci când func ionarii publici nu efectuează verificăriț

corespunzătoare sau nu urmează procedura adecvată isau tolerează sau ignoră o gestionareș

deficitară deliberată evidentă din partea contractan ilor.ț

8e i utilizarea procedurii negociate i a atribuirii directe este justificată în anumite situa ii,ș ș ț

e"istă cazuri în care aceste proceduri pot fi utilizate cu scopul de a se evita proceduriconcuren iale obligatorii. !n unele state membre, utilizarea procedurilor anticoncuren iale esteț ț

cu mult peste media UE. Utilizarea procedurilor negociate în mod nejustificat spore te, deș

asemenea, riscul unor practici de corup ie. !n vederea combaterii riscului de utilizare abuzivăț

a procedurilor negociate sau de atribuire directă, unele state membre prevăd obliga ia legală ațnotificării e= ante a organismelor de supravegere sau de control al acizi iilor publice cuț

privire la procedura negociată fără publicarea anun ului.ț

Sectoarele construc iilor, energiei, transporturilor, apărării i asisten ei medicale par a fi celeț ș ț

mai vulnerabile la corup ia în domeniul acizi iilor publice.ț ț

!n mai multe state membre, în care au apărut acuza ii de finan are ilegală a partidelor, auț ț

e"istat situa ii în care o astfel de finan are ar fi fost acordată in scimbul unor deciziiț ț

favorabile privind atribuirea unor contracte publice. !n alte cazuri, acuza iile s+au referit laț

unele legături prea strânse între întreprinderi i politicieni la nivel central sau local, care auș

încurajat presupusele practici de corup ie legate de atribuirea unor contracte de acizi iiț ț publice.

Riscuri în ceea ce prive te ac4izi iile publice la nivel regional i local ș ț ș

cizi iile publice la nivel regional i local ridică probleme speciale atunci când autorită ileț ș ț

locale dispun de puteri discre ionare e"tinse cărora nu le corespunde un sistem suficient deț

3- Identifying and Reducing orruption in Public Procurement in t!e EU "

#evelopment of a met!odology to estimate t!e direct costs of corruption and

ot!er elements for an EU$evaluation mec!anism in t!e area of anti$corruption

7"Identicarea și combaterea corupției 4n domeniul acAizițiilor publice 4n ') Lez!oltarea unei metodologii de estimare a costurilor directe ale corupției și alteelemente pentru un mecanism al ') de e!aluare 4n materie de anticorupție$8,3 iunie 213, 0riceVaterAouseCoopers și )C%BW<.

31



control i ecilibru, când procente semnificative din fondurile publice sunt alocate la acestș

nivel i când, în acela i timp, mecanismele interne i e"terne de control sunt deficitare. !nș ș ș

cazul ărilor aflate în faza de convergen ă unde o mare parte din investi iile publice suntț ț ț

cofinan ate din fonduri structurale, aceste riscuri sunt reduse de cerin ele de gestionare i deț ț ș

control specifice fondurilor. Cu toate acestea, punerea în aplicare efectivă a acestora

reprezintă o adevărată provocare. !n câteva state membre, mecanismele de control au scos laiveală cazuri în care func ionarii publici au folosit active publice locale pentru a înceiaț

tranzac ii cu întreprinderi cu care au legături. !n unele municipalită i i regiuni a avut loc oț ț ș

consolidare puternică a re elelor de )clien i* în jurul unor mici grupuri de interese. !n cele maiț ț

multe cazuri a fost vorba de acuza ii sau suspiciuni de finan are ilegală a unor partide politice,ț ț

de îmbogă ire personală prin mijloace ilicite, de deturnare de fonduri na ionale sau de fonduriț ț

ale UE, de favoritism i de conflicte de interese. !n câteva state membre au e"istat cazuri înș

care unii conducători ai unor structuri de criminalitate organizată la nivel municipal i+auș

înfiin at propriile partide politice ori s+au infiltrat în consiliile municipale pentru a influen aț ț

autorită ile locale de asigurare a respectării legii sau sistemul judiciar local i pentru a fraudaț ș

licita iile publice. #entru a elimina acest risc, unele municipalită i au pus în aplicare măsuriț ț

anticorup ie precum crearea unor sisteme de gestiune i control financiar intern.ț ș

Construcțiile legate de dez!oltarea urbană, precum și gestionarea deșeurilor senumără printre sectoarele cele mai e:puse corupției la ni!el local. Cazurile decorupție la ni!el 4nalt 4n care sunt implicați funcționari din administrația regionalăși locală din unele state membre au arătat că uneori au fost luate decizii dereclasicare pe zone6 4n legătură cu !iitoare contracte de construcții de imobilela presiunea unor dez!oltatori locali.

Fn unele state membre administrațiile locale au elaborat sau sunt rugate să 4șielaboreze propriile planuri de integritate sau planuri de acțiuni anticorupție. eșiunele dintre ele e:istă doar pe A>rtie sau sunt puse 4n aplicare 4n mod inegal, iarimpactul real este dicil de măsurat, altele au promo!at modele constructi!e carefuncționează 4n practică. Fn unele state membre, autoritățile contractante suntobligate să 4și elaboreze planuri de integritate proprii și să efectueze e!aluări aleriscurilor de corupție.

Fn c>te!a cazuri, unele inițiati!e ale societății ci!ile au a!ut un efect benec 4nceea ce pri!ește responsabilitatea administrațiilor locale referitor la transparențacAeltuielilor publice.

Inițiati!a "dministrație locală descAisă$ L <lo!aciaFn cadrul monitorizării e:terne a cAeltuielilor publice, inițiati!a "dministrațielocală descAisă$ a <lo!aciei clasează 1 de orașe slo!ace 4n funcție de un set decriterii bazate pe transparența procedurilor de acAiziții publice, accesul lainformații, disponibilitatea datelor de interes public, participarea publicului,deontologie și conGicte de interese. 0roiectul este derulat de TransparencInternational. *ai multe detalii sunt prezentate 4n capitolul dedicat <lo!aciei.

%rientări pentru pre!enirea corupției 4n acAizițiile publice la ni!el local L#ermania

6 ecizii de scAimbare a clasicării pe zone a unei proprietățiunui teren sau aunei !ecinătăți. (iecare clasicare implică diferite restricții și obligații.

32



$ bro ură privind prevenirea corup iei în licita iile publice convenită de către 7socia iaș ț ț ț

germană a ora elor i municipiilor împreună cu 7socia ia federală a firmelor de construc iiș ș ț ț

mici i mi(locii oferă o imagine de ansamblu a măsurilor preventive împotriva corup iei înș ț

domeniul ac8i)i iilor publice la nivelul ora elor i municipiilor %ț ș ș 91 +rintre acestea se numără D sensibili)are, coduri de conduită, rota ia cadrelor, respectarea strictă aț )normelor privind

dublul control * , reglementări clare privind sponsori)area i inter)icerea acceptării deșcadouri, stabilirea unor autorită i centrale pentru procedurile de ofertareEatribuire,ț

descrierea e=actă a procedurii de ofertare i verificarea estimărilor, organi)area procedurilor ș

de ofertare, inclusiv confiden ialitatea ofertelor i prevenirea manipulării ulterioare aț ș

acestora, utili)area sporită a ac8i)i iilor electronice, documentarea procedurii i verificareaț ș

atentă de către organismele de supraveg8ere, e=cluderea întreprinderilor găsite vinovate deinfrac iuni de corup ie i crearea unor liste negreEregistre de corup ie%ț ț ș ț

Conflictele de interese i declararea averilor ș

!n statele membre conflictele de interese sunt reglementate de legisla ia generală privindț

prevenirea corup iei sau prin dispozi ii specifice privind acizi iile publice. Eficacitateaț ț ț prevenirii i a detectării conflictelor de interese în acizi iile publice depinde, prin urmare, deș ț

eficacitatea mecanismelor generale de control în acest domeniu. Se pot constata vulnerabilită ițdeosebite în ceea ce prive te conflictele de interese care afectează procedurile de acizi iiș ț

publice la nivel local. Unele state membre, prin intermediul agen iilor anticorup ie sau deț ț

integritate proprii, au efectuat verificări specifice privind conflictele de interese în anumitedomenii considerate deosebit de vulnerabile. ceasta a condus la un număr mai mare decazuri detectate care implică conflicte de interese i au fost identificate contracte publiceș

înceiate în vederea ob inerii unor foloase personale în detrimentul interesului public.ț

tunci când e"istă norme privind declararea averilor aplicabile func ionarilor publici, acesteaț

se aplică aproape întotdeauna i celor responsabili cu acizi iile publice.ș ț

+entru mai multe detalii, a se vedea sec iuneaț ) +rincipalele constatări* , precum iș

subsec iunile privind conflictele de interese i declararea averilor%ț ș

&olitici de gestionare a riscurilor de corup ieț 7#

3ai multe state membre au derulat recent sau desfă oară în prezent reforme în domeniulș

acizi iilor publice, prin care se urmăresc sporirea transparen ei i sprijinirea în continuare aț ț ș

concuren ei loiale. !n unele state membre e"istă strategii na ionale anticorup ie care abordeazăț ț ț

prevenirea i reprimarea corup iei în domeniul acizi iilor publice. Cu toate acestea,ș ț ț

modificările legislative frecvente au condus în unele state la incertitudine juridică i deficien eș țale procesului de punere în aplicare i ale mecanismelor de control corespunzătoare.ș

Comple"itatea legisla iei este, de asemenea, percepută în unele state membre ca un obstacol înț

calea unei aplicări fără dificultă i.ț

61 ceastă broșură este concepută 4n special ca un gAid ce conține orientăripri!ind procedurile de ofertare publice 4n una din zonele cele mai !ulnerabile lacorupție, sectorul construcțiilor, dar, 4n ultimă instanță, este !alabilă pentru toateacAizițiile publice ale municipalităților.

62 0oliticile de gestionare a riscurilor se referă la identicarea, e!aluarea șiclasicarea 4n ordinea priorităților a riscurilor , urmate de acțiuni concrete care!izează reducerea și controlul impactului potențial al acestor riscuri.

33

http://en.wikipedia.org/wiki/Risk

http://en.wikipedia.org/wiki/Risk



8oar în câteva state membre autorită ilor contractante li se cere să adopte planuri deț

integritate i să evalueze riscurile de corup ie. !n cele mai multe cazuri, astfel de evaluări aleș ț

riscului sunt efectuate cu sprijinul autorită ilor de asigurare a respectării legisla iei sau alț ț

agen iilor anticorup ie. E"istă câteva state membre care au pus în aplicare de câtăva vremeț ț

sisteme de marcare a comportamentelor suspecte=4, care sensibilizează actorii implica i atât laț

nivel central, cât i la nivel local. Câteva state membre au dezvoltat, de asemenea, instrumenteșde gestionare a riscurilor specifice, adaptate la provocările specifice cu care se confruntă lanivel na ional sau regional.ț

Instrumente de gestionare a riscurilor și platforme de acAiziții publice 4n Italia

*ai multe rețele și asociații ale administrațiilor regionale și locale desfășoarăacțiuni concrete de pre!enire a inltrării maei 4n structurile publice și depromo!are a transparenței acAizițiilor publice la ni!el regional 7de e:emplu,!!iso 0ubblico, ITC668. Ha ni!elul autorităților publice au fost luate di!erse altemăsuri de pre!enire a inltrării rețelelor infracționale 4n contractele publice 7de

e:emplu, C0CI L Crearea unor proceduri automate 4mpotri!a inltrării rețelelorinfracționale 4n contractele publice L un proiect și orientări elaborate de Comitetulpentru coordonarea supra!egAerii de 4nalt ni!el a lucrărilor publice de an!ergurăpentru !ericările antimaa asupra proiectelor mari de infrastructură8. *ai multedetalii pot găsite 4n capitolul referitor la Italia.

8atele privind cazurile de corup ie sau conflictele de interese detectate în procedurile deț

acizi ii publice la nivel na ional isau regionallocal sunt rareori centralizate sau păstrateț ț ș

într+un registru na ional. 2 astfel de colectare centralizată a datelor este percepută în generalț

de către statele membre ca o sarcină administrativă inutilă. Cu toate acestea, astfel de date ar putea fi utilizate pentru elaborarea unor evaluări solide ale riscului i ar putea, de asemenea,ș

contribui în mod semnificativ la punerea în aplicare uniformă a politicilor anticorup ie la nivelț

na ional i regionallocal.ț ș

$ealizarea de studii de pia ă periodice i structurate înaintea acizi iilor publice nu reprezintăț ș ț

o practică comună, cu e"cep ia acizi iilor publice comple"e i de mare valoare. Aazele deț ț ș

date privind costurile unitare sunt elaborate numai în foarte pu ine state membre la nivelț

central sau local sau sunt specifice unui sector. stfel de baze de date pot fi utile pentrurealizarea unor analize comparative între tipuri similare de proiecte 9de e"emplu, bunuri saulucrări< i între rezultatele acestora. Ele pot contribui la identificarea riscurilor sau aș

suspiciunilor de acte de corup ie în cazul în care se constată o discrepan ă gravă, în pofidaț ț

limitelor unei asemenea abordări, având în vedere comple"itatea produselor i diversitateaș

factorilor de produc ie care contribuie la un rezultat final.ț =?

2ransparen aț

63 *ecanismele de marcare a comportamentelor suspecte, care au fostconcepute să a=ute autoritățile contractante sau organismele centraleresponsabile cu acAizițiile publice să detecteze practicile de corupție, sunt"sisteme de alertă$ care presupun identicarea și monitorizarea anumitorindicatori a căror apariție ar putea indica o suspiciune de act de corupție 7dee:emplu, acumularea unui anumit număr de indicatori poate "marca$ o alertă 4n

sistem care ar impune !ericări sau controale mai minuțioase8.

66 Istituto per l\inno!azione e trasparenza degli appalti e la compatibilit]ambientale.

36



S+au înregistrat progrese notabile în ceea ce prive te nivelul de transparen ă a procedurilor deș ț

acizi ii publice în majoritatea statelor membre, acestea datorându+se par ial rezultatelor ț ț

procesului de transpunere i de punere în aplicare a directivelor referitoare la acizi iileș ț

publice. Unele state au luat măsuri ample pentru a asigura publicarea în timp real a conturilor anuale i ale bilan urilor contabile ale autorită ilor publice în formate u or de utilizat, careș ț ț ș

includ detalii privind costurile lucrărilor i serviciilor publice.ș

'rmărirea fondurilor publice L aplicație online a Comisiei pentru pre!enireacorupției din <lo!enia

plicația online "<uper!izor$ furnizează informații pri!ind tranzacțiile comercialeale instituțiilor legislati!e, =udiciare și e:ecuti!e, ale organismelor publiceautonome ale comunităților locale și ale agențiilor lor cu personalitate =uridicăetc. plicația precizează părțile contractante, beneciarii cei mai importanți,entitățile =uridice cone:e, datele, !alorile și scopurile tranzacțiilor. ceasta oferă oimagine de ansamblu asupra cAeltuielilor 4n !aloare medie de 6,? miliarde )'B

anual, efectuate de sectorul public pentru bunuri și ser!icii. ceasta furnizează,de asemenea, detalii pri!ind consiliile de administrație și de supra!egAere aletuturor societăților deținute sau controlate de stat și pri!ind rapoartele lor anuale.cest sistem de asigurare a transparenței facilitează detectarea neregulilorcontractelor de acAiziții publice și ale cAeltuielilor publice.

0ortal eb național pentru centralizarea informațiilor pri!ind contractele deacAiziții publice L +<) L 0ortugalia

Fncep>nd din 2@, după intrarea 4n !igoare a Codului contractelor de acAizițiipublice, 0ortugalia a creat un portal eb național, +<) 7GGG.base.gov.pt8, carecentralizează informațiile pri!ind contractele de acAiziții publice. Institutul pentrudomeniul construcțiilor și domeniul imobiliar 7I&nCI8 răspunde de gestionareaacestui portal. +<) primește date de la ediția electronică a Jurnalului %cial al0ortugaliei și de la platformele electronice certicate referitoare la proceduriledescAise și restr>nse prealabile atribuirii. Toate autoritățile publice contractanteutilizează domeniul rezer!at din portal pentru a 4nregistra date pri!indcontractele, pentru a 4ncărca contractele și pentru a introduce informații pri!inde:ecutarea acestora. in 2@ p>nă 4n 211, 4n +<) au fost publicate numaicontractele care au făcut obiectul unor atribuiri directe. in ianuarie 212, 4n+<) trebuie publicate toate contractele atribuite 4n cadrul tuturor tipurilor de

proceduri reglementate de Codul contractelor de acAiziții publice. e asemenea, 4n portal sunt publicate informații pri!ind e:ecutarea contractului. Fn prezent,publicarea contractelor 4n +<) și 4n *onitorul %cial este obligatorie pentrua=ustările directe, creșterile de preț cu 1 / ale contractelor de=a 4ncAeiate șipentru posibilele sancțiuni.

+aza electronică de date pri!ind acAizițiile publice L Croația

Fn martie 213, un %&# local a lansat, 4n urma unui proiect nanțat de '), unportal internet și o bază electronică de date pri!ind acAizițiile publice. +aza de

date consolidează informațiile referitoare la punerea 4n aplicare a procedurilor de6 e e:emplu, 4n ceea ce pri!ește construirea unei autostrăzi, materialele pot!aria foarte mult de la un loc la altul, 4n funcție de climă, de caracteristicilegeograce ale locului 4n care este construită etc.

3

http://www.base.gov.pt/

http://www.base.gov.pt/



acAiziții publice și la societățile implicate 4n procedurile de acAiziții publice și estedisponibilă 4n mod gratuit publicului. +aza de date electronică conține, deasemenea, informații referitoare la a!erile și interesele funcționarilor publici, 4nconformitate cu normelor de declarare a a!erilor. stfel de date agregate permitefectuarea de controale 4ncrucișate.

!n câteva state membre, accesul la documentele i informa iile privind acizi iile publice esteș ț ț

limitat de e"ceptări prea e"tinse i de o defini ie largă a confiden ialită ii în ceea ce prive teș ț ț ț ș

documenta ia de licita ie.ț ț

!n alte câteva state membre, procedurile de acizi ii publice organizate de către întreprinderileț

de stat nu respectă acelea i standarde de transparen ă, concuren ă sau supravegere caș ț ț

procedurile de acizi ii publice obi nuite. u e"istat cazuri în unele state membre în careț ș

întreprinderile de stat au înceiat cu parteneri privilegia i contracte de acizi iiț ț

neconcuren iale la pre uri mai mari decât cele de pe pia ă.ț ț ț

#ublicarea contractelor înceiate nu este încă o practică larg răspândită în UE. E"istă unelestate membre în care contractele sunt publicate integral, iar într+un stat membru publicareaeste ciar o condi ie prealabilă pentru valabilitatea contractului 9 i anume, contractul ar trebuiț ș

să fie publicat în trei luni de la data la care este semnat, în caz contrar fiind nul i neavenit<.ș

&acturi de integritate i rolul societă ii civile ș ț

#acturile de integritate sunt acorduri între autoritatea contractantă pentru un anumit proiect iș

ofertan i, to i ace tia angajându+se să se ab ină de la orice act de corup ie. !n astfel de acorduriț ț ș ț ț

sunt incluse, de asemenea, anumite dispozi ii privind monitorizarea, transparen a iț ț ș

sanc iunile. #entru a se asigura că acestea sunt puse efectiv în aplicare, pacturile de integritateț

sunt monitorizate adesea de organiza ii ale societă ii civile. !n unele state membre care aplicăț țo politică e"tinsă de asigurare a transparen ei, societatea civilă a devenit foarte activă înț

monitorizarea comple"ă a proceselor de acizi ii i a contractelor publice. !n unele stateț ș

membre, adesea la ini iativa 2NB+urilor, pacturile de integritate sunt puse în aplicare pentruț

anumite acizi ii publice, în special în cazul în care este vorba de contracte importante deț

acizi ii publice 9de e"emplu, proiecte mari de infrastructură<.ț

Utilizarea ac4izi iilor publice electroniceț

cizi iile publice electronice, pe lângă faptul că îmbunătă esc eficien a procedurilor deț ț ț

acizi ii publice, oferă garan ii suplimentare în ceea ce prive te prevenirea i detectareaț ț ș ș

practicilor de corup ie, deoarece contribuie la cre terea transparen ei i permit o mai bunăț ș ț ș punere în aplicare a unor proceduri standardizate, precum i în ceea ce prive te facilitareaș ș

mecanismelor de control. 8irectivele actuale referitoare la acizi iile publice con in dispozi iiț ț ț

care impun tuturor statelor membre să introducă acizi iile publice electronice, inclusiv prinț

publicarea electronică a anun urilor de acizi ii publice, prin comunica ii electronice 9printreț ț ț

care depunerea ofertelor< i prin sisteme noi de acizi ii electronice integrale, cum ar fiș ț

sistemele dinamice de acizi ii i licita iile electronice. /a momentul adoptării, în %&&=,ț ș ț

directivele erau înso ite de un plan de ac iune.ț ț =

8upă cum se arată în raportul din %&'% privind punerea în aplicare a dispozi iilor dinț

domeniul acizi iilor publice, s+au înregistrat unele progrese în ceea ce prive te utilizareaț ș

6ttp-ec.europa.euinternalHmarMetpublicprocurementdocseprocurementactionplanactionplanHen.pdf .

3

http://ec.europa.eu/internal_market/publicprocurement/docs/eprocurement/actionplan/actionplan_en.pdf






acizi iilor publice electronice, dar, în ansamblu, acestea sunt folosite în continuare în doar ț

? F până la '& F din procedurile de acizi ii publice desfă urate pe teritoriul UE. Cu toateț ș

acestea, câteva state membre au realizat progrese semnificative în ceea ce prive te punerea înș

aplicare integrală a acizi iilor publice electronice în etapele prealabile atribuirii. cest lucruț

este în special valabil pentru statele membre în care acizi iile publice electronice au devenitț

obligatorii conform legisla iei na ionale i despre care se preconizează că vor fi puse înț ț șaplicare treptat.

#acetul legislativ privind acizi iile publice al Comisiei prevede o tranzi ie treptată cătreț ț

utilizarea integrală a comunica iilor electronice.ț

+une practici 4n ceea ce pri!ește punerea 4n aplicare a acAizițiilor publiceelectronice

Hituania a 4nregistrat progrese semnicati!e 4n ceea ce pri!ește asigurareaaccesului online la date combinate pri!ind acAizițiile publice. i!ersitatea

informațiilor publicate depășește cerințele legislației '), acestea incluz>ndproiectele de specicații teAnice și contractele publice 4ncAeiate și e:ecutate. easemenea, furnizorii trebuie să indice subcontractanții 4n ofertele lor. Fncep>nd cuanul 2-, cel puțin / din !aloarea totală a ofertelor lor publice trebuie să sefacă pe cale electronică. rept rezultat, cota acAizițiilor publice electronice acrescut de la ?,? / la 3 / 4n 21, apropiinduse de obiecti!ul de ? / pre!ăzutpentru 213.

)stonia a creat un portal rezer!at acAizițiilor publice electronice și ser!iciilorelectronice cone:e 7de e:emplu, portalul de 4nregistrare și gestionare asocietăților și centralizarea contabilității sectorului public8. Begistrul de stat alacAizițiilor publice este un portal de oferte electronice unde, 4ncep>nd cu 23,sunt publicate 4n format electronic toate anunțurile de acAiziții publice. Hegeapri!ind acAizițiile publice pre!ede dez!oltarea 4n continuare a unor asemeneasisteme, cum ar sistemul de licitații electronice, sistemul de acAiziții electroniceși un catalog electronic, și pre!ede ca, 4ncep>nd cu 213, pentru / din totalulacAizițiilor publice procedurile de ofertare să e electronice. Fn 212, apro:imati!1 / din contractele publice au fost atribuite prin intermediul acAizițiilor publiceelectronice, de trei ori mai mult dec>t 4n 211.

0rogramul portugAez pri!ind acAizițiile publice electronice a fost lansat 4n iunie

23 ca o platformă centralizată de 4naltă calitate care promo!ează eciența șiconcurența, printro transparență sporită și economii 4n procesul de acAizițiipublice. 0ortalul L ttp-GGG.ancp.gov.ptEN#agesJome.asp" L oferă posibilitatea de adescărca 4ntreaga documentație de licitație și caietul de sarcini 4n mod gratuit.0ortalul ser!ește, de asemenea, la publicarea procedurilor de ofertare, lacolectarea 4ntrebărilor din partea furnizorilor și la gestionarea tuturor aspectelelegate de scAimbul de informații online. 'n instrument de gestionare acontractului asigură 4ncărcarea contractelor publice, permite monitorizareacontractelor 4ncAeiate și facilitează facturarea electronică. <istemul de gestionarea informațiilor facilitează, de asemenea, colectarea, stocarea și sistematizarea

statisticilor referitoare la procesul de acAiziții.*ai multe detalii pri!ind aceste practici se pot găsi 4n capitolele dedicate ecăreițări

3?

http://www.ancp.gov.pt/EN/Pages/Home.aspx

http://www.ancp.gov.pt/EN/Pages/Home.aspx



)ecanismele de control

!n conformitate cu legisla ia UE în vigoare, instituirea unuiț organism centralizat de achizi iiț

publice este facultativă. Dotu i, majoritatea statelor membre au inclus această op iune înș ț

legisla ia lor na ională. Conform celor men ionate în raportul din %&'% privind punerea înț ț ț

aplicare a dispozi iilor din domeniul acizi iilor publice, majoritatea statelor membreț țdesemnează anumite autorită i care e"ecută mai multe sau toate sarcinile legate de acizi ii,ț ț

cu unele e"cep ii în care institu iile responsabile nu sunt desemnate în mod specific să seț ț

ocupe de acizi ii publice, aceasta fiind numai una din sarcinile lor 9de e"emplu, autorită ileț ț

din domeniul concuren ei<. Cu toate acestea, în unele state membre unde e"istă un organismț

central, capacitatea acestuia de a se ocupa de sarcini tot mai numeroase este limitată deresurse insuficiente în materie de personal i formare.ș

8irectivele privind măsurile corective lasă la latitudinea statelor membre să decidă dacăreexaminările sunt realizate de organisme administrative sau judiciare. umătate din statelemembre au optat pentru prima posibilitate, iar jumătate pentru cea de a doua. !n câteva state

membre, nu e"istă suficiente garan ii pentru independen a acestor organisme de ree"aminareț țfa ă de interven iile politice, inclusiv în ceea ce prive te numirile în posturi de conducere i deț ț ș ș

e"ecu ie.ț

!n ultimii ani, s+a observat o tendin ă către o mai mareț profesionalizare a achizi iilorț

publice, sub forma unei cumulări a cererii i a unei centralizări prin intermediul contractelor+ș

cadru 9reprezentând ';

F din valoarea totală a contractelor a căror valoare depă e te pragurileș ș

i care au fost atribuite în perioada %&&+%&'&<ș =; i al acizi ionării în comun 9respectiv '%ș ț F

din valoarea totală<. dministra iile publice, atât la nivel central, cât i local, utilizează din ceț ș

în ce mai mult organisme specializate, cum ar fi organismele centrale pentru acizi ii publice,ț

în timp ce o utilizare mai intensă a contractelor+cadru scimbă natura func iei de acizi iiț ț

publice. !n prezent, practica diferă foarte mult între statele membre.

!n ceea ce prive teș sensibilizarea i formarea n domeniul politicilor anticorup ieș ț , de iș

acestea s+au îmbunătă it în ultimii ani în majoritatea statelor membre, func ionarii din sectorulț ț

acizi iilor publice consideră că au un rol mai degrabă limitat în detectarea practicilor deț

corup ie. !n plus, eficacitatea cooperării dintre autorită ile de acizi ii publice, agen iile deț ț ț ț

asigurare a respectării legisla iei i agen iile de combatere a corup iei diferă foarte mult întreț ș ț ț

statele membre. !n multe cazuri, cooperarea e"istă pe ârtie, iar statisticile indică un număr scăzut de notificări cu privire la suspiciuni de corup ie sau conflicte de interese trimise deț

autorită ile de acizi ii publice către agen iile de asigurare a respectării legisla iei sau deț ț ț ț

integritate.

!n unele state membre, în care mecanismele de control, mai ales la nivel local , sunt maidegrabă slabe sau fragmentate, cazurile de favoritism în alocarea fondurilor publice la nivelulautorită ilor na ionale, regionale i locale implicate în acizi iile publice par să fie o practicăț ț ș ț

răspândită.

8acă eficien a mecanismelor de controlț pentru etapa prealabilă ofertării i etapele ofertăriiș

i atribuirii s+a îmbunătă it în statele membre, etapa e"ecutării 9post+atribuirea< este mai pu inș ț ț

monitorizată îndeaproape. Unele cur i de conturi na ionale sau birouri na ionale de audit auț ț ț

subliniat adesea faptul că neregulile apar în etapa e"ecutării contractului. !n multe statemembre, cur ile de conturi au devenit actori+ceie în identificarea lacunelor i a deficien elor ț ș ț

6? Public procurement in Europe$ cost and e%ectiveness, 7"cAizițiile publice 4n)uropa L Costuri și ecacitate$8, P& Ecorys 'ondon Economics, martie 211.

3@



legate de procedurile de acizi ii publice. desea nu se dă curs în mod suficientț

recomandărilor lor în acest domeniu.

Structura întreprinderilor ofertan ilor i subcontractan ilor este foarte rar verificată înț ș ț

procedurile de acizi ii publice. !n cel pu in un stat membru legisla ia permite înceierea deț ț ț

contracte de acizi ii publice cu societă i care au ac ionari anonimi, fără a oferi însă garan iiț ț ț țsuficient de solide împotriva conflictelor de interese.

Coordonarea supravegerii, suprapunerea par ială, împăr irea sarcinilor sau mecanismele deț ț

control fragmentate la nivel central i local, inclusiv în etapa de e"ecutare a contractului,ș

continuă să constituie probleme într+o serie de state membre.

3ecanismele de control pentru acizi ii publice inferioare pragurilor prevăzute de legisla iaț ț

UE sunt deosebit de slabe în majoritatea statelor membre. cest fapt constituie o preocupareîn special în ceea ce prive te practicile raportate, prin care contractele sunt împăr ite înș ț

contracte mai mici pentru a eluda cerin ele i controalele UE în materie de acizi ii publice.ț ș ț

escalificarea

!n conformitate cu legisla ia UE, în toate statele membre sunt în vigoare norme obligatorii deț

descalificaree"cludere, în baza cărora ofertan ii împotriva cărora au fost pronun ate otărâriț ț

judecătore ti definitive pentru corup ie sunt e"clu i din procedura de ofertare. Numeroaseș ț ș

reglementări na ionale con in dispozi ii privind posibilitatea de autocorectare.ț ț ț =5 Statelemembre nu sunt obligate să publice liste cu ofertan i descalifica iț ț =: i, în general, nu publicăș

astfel de liste. !n multe state membre autorită ile contractante î i acordă acces reciproc laț ș

bazele lor interne de date privind descalificările. /istele interna ionale privind descalificărileț

nu servesc în general ca bază pentru e"cludere în statele membre ale UE.

Sanc iuni ț

!n majoritatea statelor membre corup ia în domeniul acizi iilor publice intră în categoriaț ț

infrac iunilor penale precum darea i luarea de mită i traficul de influen ă. E"istă stateț ș ș ț

membre în care anumite infrac iuni de corup ie care afectează cursul acizi iilor publice suntț ț ț

incriminate distinct. !n general, procedurile de acizi ii sunt suspendate, întrerupte sau anulateț

în cazul în se detectează un act de corup ie sau un conflict de interese. Cu toate acestea,ț

situa ia este diferită în cazul contractelor înceiate, atunci când actul de corup ie sau conflictulț ț

de interese este detectat sau apare după atribuirea contractului. !n numeroase cazuri, pe lângăsanc ionarea actului de corup ie sau a conflictelor de interese ca atare, este necesară o ac iuneț ț ț

civilă separată în instan ă pentru anularea contractului public. cest lucru presupune adeseaț proceduri îndelungate care riscă să producă efecte prea târziu, într+un stadiu în care este dificilsau ciar imposibil să se recupereze integral prejudiciul. !n alte câteva state membre,contractele de acizi ii publice includ o clauză anticorup ie care garantează măsuriț ț

subsecvente mai eficace în caz de practici de corup ie dovedite pe durata derulării contractuluiț

9de e"emplu, proceduri clare prin care un contract este declarat nul i neavenit sau prin care seș

aplică alte penalită i contractuale<.ț

6@ utocorectarea permite societăților să ia măsuri de remediere a situațiilor careau condus la includerea lor pe liste cu ofertanți descalicați și duce, prin urmare,

la anularea e:cluderii din cadrul licitațiilor publice.

6- Histe cu societăți e:cluse din licitațiile publice ca urmare, printre altele, a unorcondamnări deniti!e pentru corupție sau pentru alte infracțiuni gra!e.

3-



!n unele state membre în care corup ia în domeniul acizi iilor publice suscită temeriț ț

deosebite, e"istă un bilan slab în ceea ce prive te urmăririle penale i otărârile judecătore tiț ș ș ș

definitive, i pu ine cazuri de corup ie în domeniul acizi iilor publice sunt finalizate cuș ț ț ț

sanc iuni cu caracter disuasiv. ceste cazuri necesită, de obicei, o perioadă lungă de timp i, înț ș

mod frecvent, contractele sau proiectele sunt deja e"ecutate la momentul descoperirii

practicilor de corup ie. Cazurile de corup ie în domeniul acizi iilor publice sunt adeseaț ț țcomple"e i uneori acestea pot implica înal i func ionari. #rin urmare sunt necesare cuno tin eș ț ț ș ț

tenice specifice, pentru a se asigura proceduri judiciare eficace i corecte. !n unele stateș

membre, e"istă încă deficien e în ceea ce prive te formarea procurorilor isau a judecătorilor ț ș ș

în materie de acizi ii publice.ț

C. Concluzii i recomandări privind achizi iile publiceș ț

8upă cum s+a men ionat mai sus, se pot constata progrese în ceea ce prive te punerea înț ș

aplicare a politicilor anticorup ie în domeniul acizi iilor publice în statele membre, dar acestț ț

domeniu constituie încă o zonă de risc. Sunt necesare eforturi suplimentare în vederea

consolidării standardelor de integritate. 6ormele revizuite ale directivelor referitoare laacizi ii publice i utilită i, precum i propunerea de directivă privind atribuirea contractelor ț ș ț ș

de concesiune, includ standarde anticorup ie i de bună guvernan ă, acestea constituind oț ș ț

componentă importantă a eforturilor generale de modernizare. Standardele minime privindconflictele de interese propuse în aceste directive, consultările preliminare ale pie ei, criteriileț

obligatorii i facultative de e"cludere, normele de autocorectare, dispozi iile mai stricteș ț

privind modificarea i rezilierea contractelor, centralizarea datelor privind cazurile de corup ieș ț

i de conflict de interese, precum i obliga iile de monitorizare i de raportare răspund în mareș ș ț ș

măsură preocupărilor care persistă i care au fost e"primate mai sus.ș

!n ceea ce prive te eventualele măsuri suplimentare care trebuie luate de statele membre, celeș

'; capitole de ară în care sunt eviden iate aspecte legate de acizi iile publice, precum iț ț ț șanaliza din prezenta sec iune conduc la următoarele recomandări generale.ț

+. -ecesitatea evaluării sistematice a riscurilor de corup ie în domeniul ac4izi iilor ț ț

publice

• evaluările de riscuri ar trebui să fie realizate la nivelul organismelor de supravegere aacizi iilor publice, indiferent de cadrul institu ional al acestora, cu sprijinulț ț

autorită ilor responsabile cu asigurarea respectării legisla iei sau al agen iilor ț ț ț

anticorup iede integritate(ț

• asigurarea centralizării datelor privind practicile i tiparele de corup ie detectate,ș ținclusiv conflictele de interese i practicile )u ilor turnante* i realizarea de evaluăriș ș ș

ale riscurilor pe baza acestor date centralizate(

• dezvoltarea, pe baza evaluărilor de riscuri, a unor măsuri specifice destinatesectoarelor deosebit de vulnerabile i celor mai frecvente tipuri de nereguli constatateș

în timpul sau după ciclul de acizi ii publice(ț

• punerea în aplicare a unor politici anticorup ie specifice pentru administra iileț ț

regionale i locale. Evaluările de riscuri pot servi, de asemenea, la e"aminarea, în modș

util, a vulnerabilită ilor specifice ale acestui nivel al administra iei(ț ț

• dezvoltarea i diseminarea unor orientări comune pentru utilizarea sistemelor ș

indicatoare de marcare a comportamentelor suspecte( oferirea de asisten ă autorită ilor ț ț

6



contractante i organismelor de supravegere pentru a detecta comportamentele deș

corup ie, cazurile de favoritism i conflictele de interese.ț ș

# &unerea în aplicare a unor standarde stricte de transparen ă pentru întregul ciclu deț

ac4izi ii publice, precum i în timpul executării contractului ț ș

• asigurarea unor standarde minime comune de transparen ă la nivelul administra iilor ț ț

regionale i locale în ceea ce prive te procedurile de acizi ii publice i etapa deș ș ț ș

e"ecutare a contractelor de acizi ii publice(ț

• analizarea unor modalită i de publicare sau de punere la dispozi ie a contractelor deț ț

acizi ii publice înceiate, inclusiv a dispozi iilor privind drepturile, obliga iile iț ț ț ș

clauzele de penalizare, cu e"cep ia situa iilor în care sunt necesare e"ceptări dinț ț

motive de confiden ialitate bine definite, limitate i justificate pentru anumite clauzeț ș

contractuale(

• sporirea transparen ei procedurilor de acizi ii publice, prealabile i ulterioareț ț șatribuirii, prin publicarea pe internet de către toate structurile administrative 9centrale,regionale i locale< a conturilor anuale i a bilan urilor contabile, precum i a situa ieiș ș ț ș ț

defalcate a celtuielilor pentru lucrări publice, bunuri i servicii( asigurarea uneiș

transparen e mai mari a procedurilor de acizi ii publice efectuate de cătreț ț

întreprinderile de stat, precum i în conte"tul parteneriatelor public+privat.ș

8 Consolidarea mecanismelor de control intern i extern pentru întregul ciclu de ac4izi ii ș ț

publice, precum i în timpul executării contractului ș

• asigurarea unei capacită i suficiente a organismelor de revizuire a acizi iilor publice,ț ț

a organismelor consultative i a organismelor de supravegere, precum i a cur ilor deș ș țconturi, după caz, pentru a+ i îndeplini sarcinile de verificare(ș

• consolidarea mecanismelor de control intern în scopul prevenirii i detectăriiș

practicilor de corup ie i a conflictelor de interese i asigurarea unor metodologiiț ș ș

solide i uniforme de verificări privind practicile de corup ie i conflictele de intereseș ț ș

în cursul ciclului acizi iilor publice( ceste metodologii ar trebui să aibă în vedereaț

stabilirea drept priorită i a celor mai vulnerabile procese de acizi ii publice sauț ț

niveluri de administra ie i a controalelor inopinate ad+oc efectuate de organisme deț ș

supravegere independente(

• consolidarea mecanismelor i a instrumentelor de control pentru etapa ulterioarăș

atribuirii i pentru etapa e"ecutării contractelor publice.ș

• asigurarea transpunerii în practică în mod corespunzător a recomandărilor cur ilor deț

conturi care constată nereguli în ceea ce prive te acizi iile publice(ș ț

• efectuarea de controale privind structura întreprinderilor ofertan ilor i aleț ș

subcontractan ilor(ț

• asigurarea unor mecanisme de control adecvate pentru procedurile de acizi ii publiceț

efectuate de către întreprinderile de stat, precum i în conte"tul parteneriatelor public+ș privat.

61



7 .sigurarea unei imagini de ansamblu coerente i sensibilizarea cu privire la necesitatea ș

i la modul adecvat de a preveni i a detecta practicile de corup ie la toate nivelurile ș ș ț

ac4izi iilor publiceț

• asigurarea unei coordonări efective între autorită ile cu atribu ii de supravegere aț ț

acizi iilor publice(ț

• elaborarea i difuzarea unor orientări detaliate privind prevenirea i detectareaș ș

practicilor de corup ie i a conflictelor de interese în domeniul acizi iilor publice, înț ș ț

special la nivel regional i local(ș

• furnizarea unor cursuri de formare specifice destinate procurorilor i judecătorilor cuș

privire la aspectele tenice i juridice ale procesului de acizi ii publice.ș ț

9 Consolidarea regimurilor de sanc iuniț

• asigurarea aplicării de sanc iuni disuasive în ceea ce prive te practicile de corup ie,ț ș țfavoritismul sau conflictele de interese în domeniul acizi iilor publice(ț

• asigurarea unor mecanisme de monitorizare eficace în vederea abrogării deciziilor isau a anulării contractelor publice în timp util atunci când practicile de corup ie auș ț

afectat procesul respectiv.

62



)=E>?

:etodologie

omeniul de aplicare al raportului

8upă cum s+a men ionat în introducere, prin corup ie se în elege în prezentul raport, înț ț ț

conformitate cu instrumentele juridice interna ionale, orice )abuz de putere prin care seț

urmăre te ob inerea unor foloase în beneficiul propriu*. 8e i în elesul e"act i sferaș ț ș ț ș

conceptului fac obiectul unor dezbateri academice, această defini ie implică faptul că raportulț

se referă la două aspecte. !n primul rând, acesta vizează acte specifice de corup ie i măsurileț ș

pe care statele membre le adoptă special pentru a preveni sau a pedepsi actele de corup ieț

astfel cum prevede legea. !n al doilea rând, se referă la anumite tipuri de conduită i măsuriș

care au un impact asupra riscului de corup ie apărut i asupra capacită ii unui stat de a+lț ș ț

controla. !n consecin ă, raportul abordeazăț o gamă largă de aspecte asociate corup iei,ț

inclusiv, în plus fa ă de darea i luarea de mită, traficul de influen ă, abuzul de func ie, aspecteț ș ț ț

legate de nepotism, favoritism, activită i de lobb ilegal i conflictul de interese. cest primț ș

raport anticorup ie al UE î i propune să se concentreze asupra unui număr limitat de aspecte+ț ș

ceie legate de corup ie, pe care le plasează într+un conte"t mai larg, în vederea asigurăriiț

coeren ei.ț

#revederile constitu ionale 9gradul de descentralizare a puterii, pozi ia sistemului judiciar,ț ț

raporturile dintre organele de urmărire penală i puterea e"ecutivă<, organizarea i calitateaș ș

serviciul civil, rolul activ al statului în economie i privatizarea sunt elemente relevante dinș

punctul de vedere al corup iei. !n raport nu este emisă nicio judecată generală de valoareț

referitoare la prevederile constitu ionale sau la modul în care proprietatea publică esteț

delimitată de cea privată. #rin urmare, raportul este neutru în ceea ce prive teș

descentralizarea, dar e"aminează dacă e"istă mecanisme de control adecvate pentrugestionarea riscurilor de corup ie. cela i lucru este valabil i pentru privatizare- transferulț ș ș

activelor statului în sectorul privat comportă anumite riscuri de corup ie, dar poate reduceț

riscurile pe termen lung legate de corup ie, nepotism i clientelism. $aportul analizează doar ț ș

dacă sunt instituite proceduri transparente i competitive pentru a se reduce riscul de corup ie.ș ț

!n fine, e"istă prevederi legale i constitu ionale diferite în ceea ce prive te rela ia dintreș ț ș ț

organele de urmărire penală i puterea e"ecutivă. $aportul este neutru în ceea ce prive teș ș

diferitele modele, deoarece e"aminează doar dacă procurorii sunt în măsură să urmăreascăcazurile de corup ie în mod eficace.ț

Surse de informa ii ț

Comisia i+a propus în mod ferm să evite duplicarea mecanismelor de raportare e"istente i săș ș

nu sporească sarcina administrativă a statelor membre vizate de diverse evaluări inter pares9B$EC2, 2C8E, UNCC, 6D6, 3oneval< care mobilizează multe resurse. #rin urmare,raportul nu se bazează pe cestionare detaliate sau pe vizite ale e"per ilor în diverse ări.ț ț

cesta se bazează pe abunden a informa iilor disponibile din mecanismele de monitorizareț ț

e"istente, alături de datele provenite din alte surse, printre care autorită i publice na ionale,ț ț

studii de cercetare ale unor institu ii academice, ale unor e"per i independen i, grupuri deț ț ț

reflec ie, organiza ii ale societă ii civile etc.ț ț ț

!n plus, raportul utilizează informa ii referitoare la corup ie privind o gamă largă de domeniiț țde politică 9de e"emplu, acizi ii publice, politică regională<, provenite de la diferiteț

departamente ale Comisiei i de la agen iile relevante ale UE 9Europol i Eurojust<. u fostș ț ș

comandate în mod special studii i sondaje cu scopul de a se e"tinde i mai mult baza deș ș

63



cuno tin e în domeniile relevante pentru raport. 2/6 a comandat un studiu e"tins privindș ț

corup ia în domeniul acizi iilor publice care implică fonduri europene, lansat la ini iativaț ț ț

#arlamentului European. Constatările sale au fost incluse în capitolele tematice i na ionale.ș ț

Un alt studiu a avut drept obiect corup ia în domeniul sănătă ii. !n %&'4 au fost realizate douăț ț

sondaje Eurobarometru- primul s+a adresat publicului larg, al doilea a fost făcut pe baza unui

e antion reprezentativ de întreprinderi din fiecare stat membru. 8atele privind corup ia laș țnivel regional au fost ob inute din studiul privind calitatea guvernării realizat de Oualit of ț

Bovernment 7nstitute, un institut independent de cercetare din cadrul Universită ii dinț

BPteborg. !n fine, Comisia a folosit informa iile ob inute în cadrul unor proiecte de cercetareț ț

cofinan ate de UE, cum ar fi rapoartele na ionale de integritate realizate de Dransparencț ț

7nternational.

$aportul anticorup ie al UE se bazează, de asemenea, pe mecanismul de cooperare i deț ș

verificare 93C@<, un mecanism de urmărire postaderare pentru $omânia i Aulgaria care esteș

gestionat de Comisia Europeană. 8e i aceste două mecanisme sunt utilizate în scopuriș

diferite, prezentul raport se bazează pe informa iile numeroase i pe e"perien a dobândită înț ș ț

cadrul procesului 3C@ i face trimiteri în mod corespunzător la acestea în capitolele dedicateșcelor două ări. 8upă înceierea procedurii 3C@, prezentul raport va continua să urmăreascăț

acele aspecte care sunt relevante în conte"tul corup iei.ț

!n ceea ce prive te Croa ia, numeroase informa ii au fost colectate în cadrul procesului deș ț ț

preaderare i al monitorizării aferente acestuia. !n sens mai larg, monitorizarea eforturilor ș

anticorup ie care au constituit o parte a procesului de e"tindere a permis desprinderea multor ț

învă ăminte utile care ar fi putut fi aplicate în special în conte"tul respectiv, mai ales factoriiț

care afectează perenitatea programului anticorup ie.ț

&rocesul de pregătire i instrumentele de spri'in ș

!n septembrie %&'', Comisia a adoptat o decizie de înfiin are a unuiț grup de exper i nț

domeniul corup ieiț pentru a sprijini activitatea legată de elaborarea $aportului anticorup ie alț

UE. Brupul de e"per i oferă consultan ă privind metodologia generală i evaluările cuprinse înț ț ș

raport. u fost selecta i aptesprezece e"per i în urma unei cereri de candidaturi la care auț ș ț

răspuns apro"imativ '&& de persoane. E"per ii selec iona i provin din sectoare foarte diverseț ț ț

9autorită i publice, autorită i de asigurare a respectării legisla iei, sistemul judiciar, servicii deț ț ț

prevenire, sectorul privat, societatea civilă, organiza ii interna ionale, cercetare etc.< E"per iiț ț ț

ac ionează pe cont propriu i nu reprezintă institu iile de unde provin. Brupul i+a începutț ș ț ș

activitatea în ianuarie %&'% i s+a reunit în medie o dată la trei luni.ș ?&

8e asemenea, Comisia a înfiin at oț re ea a coresponden ilor de cercetare de la nivel localț țcare activează din august %&'%. $e eaua completează activitatea grupului de e"per i, prinț ț

colectarea i prelucrarea informa iilor relevante din fiecare stat membru. ceasta este formatăș ț

din e"per i în domeniul corup iei provenind din institu ii de cercetare i organiza ii aleț ț ț ș ț

societă ii civile. #entru a asigura o abordare pe deplin impar ială, %5 de evaluatori e"terniț ț

supravegează principalele rezultate transmise de coresponden i i emit un aviz cu privire laț ș

corectitudinea contribu iei coresponden ilor.ț ț

Comisia a organizat două ateliere la care au participat autorită i na ionale 9agen iiț ț ț

anticorup ie, organe de urmărire penală, ministere coordonatoare<, cercetători, 2NB+uri,ț

jurnali ti i reprezentan i ai mediului de afaceri. /a primul atelier, care a avut loc la Sofia laș ș ț

&umele membrilor grupului de lucru și procesele!erbale ale reuniunilor suntdisponibile la următoarea adresă5ttp-ec.europa.eutransparencrege"pertdetailBroup.cfm0group781%;%?.

66

http://ec.europa.eu/transparency/regexpert/detailGroup.cfm?groupID=2725

http://ec.europa.eu/transparency/regexpert/detailGroup.cfm?groupID=2725



'' decembrie %&'%, au participat păr i interesate din '= state membre 9D, AB, CQ, CR, E/,ț

ES, 6$, J$, JU, 7D, #D, $2, S, S7<. /a al doilea atelier, care a avut loc la BPteborg, Suedia,la ? martie, au participat păr i interesate din celelalte '= state membre 9AE, 8E, 8, EE, 7E,ț

/U, 3D, N/, /D, /@, #/, SE, 67, U<. telierele au fost menite să informeze cu privire laactivitatea Comisiei legată de raport i să faciliteze ob inerea unor e"emple de practiciș ț

ilustrative legate de anticorup ie, atât pozitive, cât i negative, care e"istă în statele membre.ț ș

Comisia a primit, de asemenea, contribu ii ale autorită ilor na ionale anticorup ie care facț ț ț ț

parte din re eaua E#CECN 9#arteneri europeni împotriva corup iei$e eaua de puncte deț ț ț

contact de combatere a corup iei<.ț

8e asemenea, Comisia a oferit fiecărei autorită i din statele membre posibilitatea de a vedeaț

primele proiecte ale capitolului dedicat ării proprii 9fără cestiunile pentru care se recomandăț

ca statele membre să întreprindă ac iuni< i de a transmite observa ii. !n cursul elaborăriiț ș ț

raportului aceste observa ii au fost analizate cu aten ie.ț ț

)etodologia de evaluare i utilizarea indicatorilor ș

$aportul are la bază în primul rând o evaluare mai mult calitativă decât cantitativă. Evaluareacalitativă, astfel cum se indică mai sus, porne te de la evaluarea realizată de fiecare ară înș ț

conte"tul propriu. Se acordă o aten ie deosebită aspectelor care func ionează i celor care nuț ț ș

func ionează în ceea ce prive te combaterea corup iei într+o anumită ară. bordărileț ș ț ț

cantitative joacă un rol mai redus, în principal deoarece este dificil de cuantificat măsura încare corup ia reprezintă o problemă i este i mai dificil de stabilit o clasificare a ărilor înț ș ș ț

func ie de rezultate. 2bstacolul în calea utilizării unei abordări cantitative este legat de faptulț

că unele sondaje bine cunoscute au tendin a de a+ i compune inde"urile utilizând datele altora.ț ș

cest lucru creează un efect cascadă- inde"urile compozite care se bazează pe această

abordare ar putea să reflecte date colectate cu un an sau doi înainte de publicarea lor.Sondajele au tendin a de a utiliza, de e"emplu, rezultatele Eurobarometrului( cu toate acestea,ț

la momentul la care inde"ul compozit este publicat, este posibil să fie disponibil un alt sondajEurobarometru, mai recent.

Sondajele de percep ie, având în vedere natura ascunsă a corup iei, oferă în timp un indicator ț ț

important al nivelului de răspândire a problemei. Sondajele, prin defini ie, sunt limitate laț

sfera restrânsă a întrebărilor la care se răspunde i depind în mare măsură de descidereaș

responden ilor. $ezultatele sondajelor sunt, fără îndoială, influen ate i de evenimenteleț ț ș

imediate care au loc în perioada în care se desfă oară interviurile. !n acela i timp, atunci cândș ș

o ară ia măsuri mai energice împotriva corup iei care conduc la descoperirea mai multor ț ț

cazuri, la o reflectare mai amplă în media i la o sensibilizare sporită a opiniei publice,șsondajele de percep ie ar putea conduce la o dinamică negativă > un număr mai mare deț

persoane, în compara ie cu cel de dinainte, vor raporta niveluri ridicate ale corup ieiț ț

percepute. 8e asemenea, răspunsurile pot fi influen ate din punct de vedere politic,ț

popularitatea unui anumit guvern fiind asociată unei ineficacită i în punerea în aplicare aț

politicilor. Dotu i, simpla percep ie a unei corup ii larg răspândite poate fi considerată în sineș ț ț

un indicator al unor politici ineficiente.

8incolo de sondajele de percep ie , e"istă cercetări interesante privind corelarea dintre câ ivaț ț

indicatori economici i sociali i corup ie. 8e e"emplu, corup ia a fost analizată avându+se înș ș ț ț

vedere corelarea poten ială cu rata de cre tere economică, cu alocarea de fonduri publice, cuț ș

e"tinderea internetului, cu bugetul prevăzut pentru urmărirea penală, precum i cu asigurareașaplicării normelor în materie de concuren ă. Cu toate acestea, în practică s+au întâmpinatț

dificultă i în ceea ce prive te capacitatea de a colecta date credibile, comparabile i de înaltăț ș ș

calitate în toate statele membre, precum i posibilitatea de a demonstra în mod convingător ș

6



legătura dintre ace ti factori i corup ie. !n cele din urmă, este dificil să se desprindă concluziiș ș ț

legate de politici din aceste corelări.

!n pofida acestor limitări, Comisia a otărât să ină seama de indicatorii care e"istă deja. ț

fost compilat un inventar al acestor indicatori, într+un mod cât mai cuprinzător posibil, fără o

apreciere de fond a fiabilită iirelevan ei datelor disponibile. /ista a fost ob inută prinț ț țcompilarea datelor provenite din sondaje deja efectuate 9derulate de 2C8E, Aanca 3ondială,6orumul Economic 3ondial, Dransparenc 7nternational, universită i etc.<, din Eurobarometruț

i din multe alte surse. 7nventarul nu a fost conceput astfel încât să fie baza unui nou inde" alș

corup iei, ci pentru a furniza elemente de analiză în completarea evaluării calitative care seț

află în centrul raportului. !n timpul întocmirii listei, Comisia i+a dat seama că, în principiu, ar ș

putea fi dificil să se bazeze în primul rând pe indicatori i date statistice pentru aș ajunge înmiezul problemelor de corup ie i, cel mai important, pentru a formula, pe baza acestora,ț ș

recomandări de politici aplicabile i specifice. Cu toate acestea, au fost colecta i indicatoriș ț

deja e"isten i, direct relevan i pentru eforturile în materie de combatere a corup iei i sus inu iț ț ț ș ț ț

de date solide pentru a se e"amina situa ia din statele membre i pentru a se identificaț ș

domeniile care necesită o analiză mai aprofundată în cadrul studiului dedicat fiecărei ări.țceste date 9'< au fost utilizate pentru stabilirea conte"tului 9de e"emplu, o introducere lacapitolul dedicat fiecărei ări< i 9%< servesc drept punct de pornirecomplementar pentru oț ș

cercetare suplimentară privind anumite aspectesectoare la nivel de ară sau la nivelul UE careț

să conducă la identificarea problemei sau la aprecierea răspunsului( 94< în ultimă instan ă,ț

acestea au contribuit, de asemenea, la identificarea deficien elor sau a lipsei de coeren ă dintreț ț

diferitele surse.

7nterpretarea statisticilor în materie penală în conte"tul corup iei merită o aten ie deosebită. !nț ț

cazul infrac iunilor grave, precum furtul, furtul calificat, furtul prin efrac ie sau agresiunea,ț ț

e"istă pe bună dreptate ipoteza că victimele vor depune o plângere la poli ie privitor laț

infrac iune. #rin urmare, statisticile privind infrac ionalitatea pot indica amploarea problemei.ț țSpre deosebire de aceste infrac iuni însă, corup ia este ascunsă, iar în majoritatea cazurilor nuț ț

e"istă o victimă directă care ar putea să o denun e. #rin urmare, este foarte probabil caț

procentul cazurilor nedetectate să fie mult mai mare pentru corup ie decât pentru alteț

infrac iuni.ț

Un număr mare de cazuri în care sunt sesizate organismele de asigurare a respectăriilegisla iei i instan ele i în care se pronun ă condamnări, ar putea indica amploarea problemeiț ș ț ș ț

reprezentate de corup ie. #e de altă parte, acestea oferă, de asemenea, o imagine pozitivă- esteț

posibil să e"iste o toleran ă scăzută fa ă de corup ie i, prin urmare, mai multă voin ă de aț ț ț ș ț

denun a infrac iunile, iar organismele de asigurare a respectării legisla iei i sistemul judiciar ț ț ț ș

dispun de mijloacele necesare pentru a detecta i a urmări penal cazurile de corup ie. iș ț Școntrariul este adevărat- un număr redus de cazuri denun ate i urmărite penal nuț ș

demonstrează neapărat e"isten a unor niveluri scăzute ale corup iei( aceasta s+ar putea datoraț ț

faptului că nu e"istă voin a de a combate corup ia, că procurorii i judecătorii nu sunt motiva iț ț ș ț

isau nu dispun de instrumentele i resursele necesare pentru a se ocupa de cazurile deș ș

corup ie. !n plus, compararea datelor privind procedurile penale este foarte dificilă dinț

următoarele două motive- în primul rând, nu e"istă nicio defini ie penală unică a corup iei laț ț

nivelul statelor membre, ceea ce conduce, prin urmare, la modalită i diferite de înregistrare aț

infrac iunilor de corup ie, iar în al doilea rând, având în vedere diferen ele dintre procedurileț ț ț

penale, de e"emplu în ceea ce prive te cerin ele referitoare la strângerea de probe, corup ia ar ș ț ț

putea fi urmărită penal prin intermediul altor infrac iuni 9de e"emplu, frauda, spălarea deț

bani<.

6



Cantitatea informa iilor disponibile privind corup ia, în afară de cazurile de infrac iuni penale,ț ț ț

de asemenea, variază în mod considerabil la nivelul statelor membre. 8in nou, acest fapt ar putea avea o dublă interpretare, astfel cum se indică mai sus. #e de o parte, s+ar putea face ocorela ie între amploarea problemei i cantitatea informa iilor disponibile. #e de altă parte,ț ș ț

e"istă cazuri în care corup ia nu este o prioritate i e"istă relativ pu ine informa ii care permitț ș ț ț

să se măsoare amploarea acesteia i să se evalueze dacă măsurile de politică sunt suficiente iș șeficace. ceste provocări de ordin metodologic se adaugă dificultă ii de a face compara iiț ț

pertinente între statele membre.

)ăsuri de combatere a corup iei ț

$aportul se bazează pe ipoteza că nu e"istă o solu ie universală pentru problema corup iei.ț ț

cesta nu propune solu ii standardizate pentru toate statele membre- de e"emplu, solu iileț ț

9legislative sau de altă natură< necesare pentru abordarea problemei legate de conflictele deinterese depind de factori diver i, printre care măsura în care conflictele de interese sunt dejaș

percepute ca fiind o problemă într+o anumită ară, normele culturale e"istente i gradul în careț ș

este necesar ca unele norme societale recunoscute să fie reflectate în legisla ie. $aportul î iț ș propune să prezinte recomandări care corespund situa iei din fiecare stat membru.ț

Cu un deceniu în urmă, strategiile globale anticorup ie erau văzute drept o re etă universalăț ț

pentru plasarea problemei corup iei pe un loc mai important în agenda politică i pentruț ș

mobilizarea voin ei politice i a resurselor. Cu toate acestea, rezultatele au fost diferite. !nț ș

timp ce, în unele cazuri, activitatea de elaborare a unor strategii a fost un catalizator pentru progrese reale, în altele, impresionantele strategii au avut un impact redus sau ine"istentasupra situa iei la fa a locului. #rin urmare, raportul manifestă pruden ă în a recomandaț ț ț

adoptarea de strategii i face acest lucru numai atunci când se pare că efortul de a realiza oș

strategie va conduce la o angajare constructivă i la o îmbunătă ire semnificativă a cooperăriiș ț

dintre autorită i.ț

/a fel ca strategiile, agen iile anticorup ie au fost o perioadă la modă. 8in nou, au e"istatț ț

rezultate diverse. !n unele cazuri, atunci când agen iile aveau un mandat puternic, conducereaț

devotată i independentă s+a dovedit a fi factorul determinant al unei evolu ii care a permisș ț

aducerea în fa a justi iei a cazurilor de corup ie la nivel înalt. !n alte cazuri, este posibil caț ț ț

înfiin area de agen ii să fi jucat un rol negativ prin crearea impresiei că nu este necesar ca alteț ț

autorită i să î i îndeplinească partea care le revine din această activitate. #rin urmare, raportulț ș

evaluează fiecare situa ie în propriul conte"t i ine cont de circumstan ele specifice dinț ș ț ț

fiecare ară, fără a impune o solu ie universală.ț ț

$aportul atrage aten ia asupra faptului că anumite autorită i care ar putea juca un rol esen ialț ț țîn abordarea corup iei nu sunt dotate în mod corespunzător cu resurse umane i financiare.ț ș

Comisia este profund con tientă de faptul că, în climatul actual de austeritate, pot e"istaș

dificultă i majore în ceea ce prive te alocarea de mai multe resurse pentru anumite institu ii iț ș ț ș

eforturile de punere în aplicare. Cu toate acestea, o astfel de alocare poate, în anumite situa ii,ț

aduce economii substan iale în timp, prin reducerea costurilor corup iei. #rin urmare, înț ț

prezentul raport se recomandă, în anumite situa ii, ca alocarea de resurse către organisme iț ș

programe publice specifice de o importan ă fundamentală pentru prevenirea sau combatereaț

corup iei să constituie o prioritate.ț

Sinergia cu mecanismele de monitorizare i criteriile de referin ă existente pentru evaluare ș ț

/a nivel interna ional, principalele mecanisme de monitorizare i evaluare e"istente suntț ș

Brupul de state împotriva corup iei al Consiliului Europei 9B$EC2<, Brupul de lucru alț

2C8E privind combaterea dării i luării de mită i Conven ia 2rganiza iei Na iunilor Uniteș ș ț ț ț

6?



împotriva corup iei 9UNCC<. #entru a elabora prezentul raport, Comisia a utilizat în mareț

măsură rezultatele acestor mecanisme 9în special B$EC2 i 2C8E<. Standardeleș

anticorup ie, precum cele ale UNCC sau cele stabilite de B$EC2 i de 2C8E 9de e"emplu,ț ș

Conven ia penală privind corup ia a Consiliului Europei i protocolul adi ional la aceasta,ț ț ș ț

Conven ia civilă privind corup ia, cele douăzeci de principii directoare pentru lupta împotrivaț ț

corup iei adoptate de Comitetul de 3ini tri al Consiliului Europei, recomandările Consiliuluiț șEuropei privind finan area partidelor politice, recomandările Consiliului Europei privindț

codurile de conduită pentru func ionarii publici i Conven ia 2C8E privind combaterea mitei<ț ș ț

joacă un rol important în ceea ce prive te stabilirea criteriilor de referin ă pentru evaluare.ș ț

$aportul nu reproduce analizele tenice detaliate incluse în rapoartele B$EC2 sau ale 2C8E,de i se bazează pe recomandările acestora ori de câte ori acestea nu sunt încă puse în aplicareș

i sunt relevante pentru cestiunile esen iale prioritare, identificate într+un capitol dedicat uneiș ț

ări anume. #rin faptul că pune în centrul discu iilor recomandări selectate care au fostț ț

identificate anterior în cadrul altor mecanisme, raportul urmăre te promovarea punerii înș

aplicare a acestora.

Sinergia cu B$EC2 este deosebit de importantă, având în vedere faptul că acoperă toatestatele membre ale UE, precum i alte ări europene relevante pentru viitoarea e"tindere iș ț ș

#arteneriatul estic. Comisia ia în prezent măsuri care să permită aderarea deplină a UE înviitor, ceea ce va favoriza, de asemenea, o cooperare mai strânsă în vederea edi iilor viitoareț

ale $aportului anticorup ie al UE.ț

Raportul Anticoruptie Al UE

Documents

Transcript of Raportul Anticoruptie Al UE