raport Tutun CTC
description
Transcript of raport Tutun CTC
Caracteristica generală a structurii organizării activităţii
întreprinderii
Din punctul de vedere al organizării juridice a întreprinderii, economia
Moldovei se caracterizează printr-o dominare absolută a societăţilor pe acţiuni.
Printre aceste societăţi se numără şi Tutun-CTC S.A.
Societatea „Tutun-CTC” a fost fondată la 13 aprilie 1998, înregistrată în
Republica Moldovva, mun. Chişinău, str. Ismail 116 (Anexa 1 şi 1a).
Capitalul statutar al societăţii este de circa 112 mln. lei. Acesta este plasat în 5,6
mln. de acţiuni cu o valoare nominală de 20 de lei. Statul deţine 90,8 % din
întregul pachet de acţiuni, iar colectivul întreprinderii 9,2%.
Genurile principale de activitate sînt:
- colectarea, prelucrarea primară şi fermentarea materiei prime de tutun,
realizarea ei pe pieţile internă şi externă;
- fabricarea produselor de tutun, realizarea lor pe pieţile internă şi externă;
- producerea materialelor însoţitoare şi auxiliare pentru fabricarea produselor
din tutun;
- producerea, cumpărarea, prelucrarea, păstrarea şi realizarea produselor
agricole;
- activitate economică externă de investiţii;
- altă activitate economică, comercială şi servicii neinterzise de legislaţia în
vigoare.
În toţi anii de cînd există (iar peste cîţiva ani combinatul va împlini 80 de ani),
„Tutun-CTC” S.A. s-a deprins să se descurce cu propriile forţe, fără a nădăjdui
„ajutor de urgenţă” de la cineva. Deşi ultimii zece ani nu au fost nicidecum fără
griji.
Ca orice întreprindere modernă, combinatul are nevoie în fiecare an de investiţii
în noi tehnologii, în linii de producţie, în materie primă şi materiale. În anul 1999
au investit în renovarea întreprinderii 47 mln. lei, iar în anul 2000 – 22 mln. lei. În
1
doi ani a sporit volumul defalcărilor la buget de la 78 mln. la 180 mln. lei.
Combinatul nu a pompat niciodată bani de la buge, ci dimpotrivă, a vărsat la buget,
neoferindu-i-se nici credite preferenţiale, nici vacanţe fiscale – nimic.
Precum consideră fostul director general Petru Poian, un lucru cu care nu se
poate de împăcat îl constituie devierile în politica fiscală, potrivit căreia
întreprinderile autohtone sînt puse în condiţii fiscale inegale cu partenerii străini
care activează pe piaţa moldovenească. „Tutun-CTC” S.A., de exemplu, achită un
impozit de 33 la sută, iar concurenţii străini ai combinatului, care importă ţigări în
ţara noastră, plătesc un impozit de doar 8 la sută.
La „Tutun-CTC” se produc anual circa 9,5 mlrd. de ţigări. În fiecare minut de
pe conveier ies ître 2,5 mii şi 5 mii de ţigări. Toată producţia fabricată se
comercializează.
Piaţa internă consumă în jur de 4 mlrd. de ţigări. Restul ţigărilor sînt livrate prin
intermediul reţelei de distribuţie, pe pieţele din străinătatea apropiată şi cea
îndepărtată. Combinatul şi-a deschis filiale comerciale la Moscova, Kiev, Odesa,
Bucureşti. Se negociază contracte cu o serie de state africane, printre care Guinea,
Iordania; cu Chile, Italia şi cu alte ţări. Întreprinderea exportă şi materii prime în
Rusia, Belarus, Ucraina. Este livrat tutun şi marilor companii internaţionale de
ţigări BAT şi Diamond.
Aproapetrei ani în urmă aici se produceau pînă la 18 mărci de ţigări. În prezent
există deja 33 de denumiri. În luna mai a anului 2000 „Tutun-CTC” S.A. a început
activitatea comună cu compania franceză Seila, care fabrică ţigări Rozale şi
Brooklzn. Întreprinderea funcţionează pe baza utilajului şi tehnologiei franceze,
folosindu-se în amestec şi tutun francez. Potrivit înţelegerii, în republică vor
rămîne pînă la 10% din aceste ţigări, restul vor fi comercializate în ţările CSI şi în
străinătatea apropiată. Volumul acestei producţii va fi sporit pînă la 3 mlrd. de
ţigări. În prezent se negociază intens cu cîteva companii străine pentru deschiderea
încă a unor întreprinderi mixte.
Pentru fabricarea ţigărilor se foloseşte atît tutun autohton, drept bază, cît şi
ingrediente străine. Combinatul importă tutun din Zimbabwe, Grecia, Bulgaria,
2
India şi din alte ţări unde se cultivă soiuri de tutun aromate speciale. Pentru
aromatizarea tutunului se aplică extracte naturale de fructe.
La fabrica de fermentare a tutunului care aparţine combinatului se furnizează
pînă la 8 mii tone de tutun pe an. Pentru a obţine ţigări aromate de calitate, se
foloseşte un amestec din 12-14 soiuri de tutun. Tutunul autohton se cultivă, de
asemenea, şi pe propriile plantaţii de tutun. La Glodeni şi la Gura Galbenei sînt
amplasate complexe de tutun care aparţin întreprinderii. Nu s-a renunţat aici nici la
livrările tradiţionale de tutun de către gospodăriile din nordul şi din centrul
republicii, creditate de întreprindere.
Structurile de conducere ale societăţii sînt:
- adunarea generală a acţionarilor;
- consiliul societăţii;
- organul executiv – Direcţia Generală;
- Comisia de cenzori.
Structura Direcţiei Executive a S.A. ”Tutun-CTC” este următoarea: (Schema
nr.1).
3
. Organizarea contabilităţii la întreprindere
Deoarece societatea Tutun-CTC este o întreprindere mare, ea dispune de un
compartiment complex al contabilităţii, unde lucrează 28 de contabili.
Contabilitatea este o parte integrantă a secţiei economice, care se supune
directorului economic şi este formată din:
1. secţia finanţe
2. secţia evidenţă contabilă şi gestiune.
Secţia finanţe se ocupă cu fluxurile financiare ale întreprinderii:
- calculeată şi plăţteşte impozitele:
pe imobil
funciar
pe amenajarea teritoriului
pe simbolica locală etc.
- face toate decontările prin bancă;
- duce evidenţa şi ţine informaţia asupra nivelului necesar de credite;
- urmăreşte plata creditelor;
- urmăreşte calculul şi plata dobînzilor la credite.
Şeful secţiei are dreptul la semnătură la bancă.
A doua secţie este mai mare şi are un volum mai extins de muncă şi are ca scop:
a. controlul oportun asupra integrităţii patrimoniului întreprinderii.
b. furnizarea informaţiei privind patrimoniul întreprinderii, atît utilizatorilor
externi, cît şi celor interni;
c. calculul costului de producţie;
d. întocmirea şi prezentarea la timp a dărilor de seamă pentru toate tipurile de
utilizatori;
e. evidenţa sintetică şi analitică a tuturor activelor şi pasivelor, precum şi
furnizarea acestor date pentru luarea deciziilor.
Organizarea acestei secţii este formată pe două nivele funcţionale:
4
Primul nivel este format din secţii contabile la fiecare subdiviziune sau secţie de
producţie sau deservire a producerii şi include, de regulă, 5-6 contabili, din care
unul sau doi sunt magazineri, restul se ocupă de calculul salariului, costului de
producţiei şi serviciilor prestate, evidenţa cheltuielilor efectuate pe fiecare secţie.
Două subdiviziuni mari, aşa ca Fabrica de ţigarete şi fabrica de fermentare au
un aparat mai mare, de exemplu, la Fabrica de ţigarete sunt secţii aparte pentru:
- calculul costului de producţie;
- evidenţa operativă a mărfurilor la fabrică;
- calculul salariului muncitorilor;
- evidenţa operativă a materiei prime şi materialelor auxiliare.
Fiecare schimb are magazinerul său care prezintă la sfîrşitul schimbului un
raport.
Al doilea nivel este organizat în complexul administrativ. Aici sunt generalizate
datele pe tot Combinatul de tutun, filiale şi magazine, pe fiecare compartiment în
parte a contabilităţii şi este format din:
1. Secţia aprovizionare – materiale. Această secţie generalizează toată
informaţia privind intrarea materialelor, consumul lor. Şeful acestei secţii are în
subordine toţi magazinerii de la întreprindere, ce organizează inventarieirea asupra
materialelor.
Deasemenea, această secţie se mai ocupă şi cu evidenţa serviciilor prestate
întreprinderii şi este formată din următoarele subsecţii:
secţia serviciilor primite;
secţia aprovizionare cu tutun;
secţia materialelor auxiliare şi obiecte de inventare;
secţia lucrul cu filialele – aici se duce evidenţa datoriilor comerciale şi
împrumuturilor acordate.
2. Secţia de calcul. Ea are scopul de ducere a evidenţei şi calculului salariului şi
compensaţiilor de naştere şi incapacitate temporară de muncă. Datorită sistemului
automatizat ea primeşte de la toate secţiile informaţia privind timpul lucrat şi
sarcina de lucru îndeplinită. Aici se mai întocmeşte raportul BASS-4.
5
3. Secţia desfacere – se ocupă cu evidenţa operaţiilor privind comercializarea
mărfurilor şi este formată din Depozitul Central de mărfuri şi compartimentul
evidenţă sintetică la magazine.
Acest compartiment eliberează factura TVA şi cea de expediţie. În primul rînd,
ea controlează dacă banii pentru marfă au sosit la contul de decontare, şi numai
apoi eliberează marfa, primeşte marfa şi verifică autenticitatea şi coincidenţa
datelor reale.
- duce evidenţa aprovizionărilor cu mărfuri a magazinelor proprii şi cu dealerii
oficiali;
- duce evidenţa vînzărilor de mărfuri la magazine pe baza rapoartelor lunare
ale vînzătorilor sau şefilor de magazine.
- Duce evidenţa TVA şi accize de plătit, şi pe fiecare din acest impozit este
delegat un contabil aparte pentru că volumul acestor impozite este foarte mare.
Aceste persoane generalizează informaţia privind TVA încasat şi plătit, fac
declaraţii privind aceste impozite.
4. Un compartiment aparte este destinat mijloacelor fixe, care se ocupă cu:
a. calculul uzurii şi determinarea termenului de uzură;
b. calculul valorii de intrare a mijloacelor fixe la întreprindere;
c. calculul reevaluărilor din reparaţii.
La întreprindere este organizat un depozit pentru mijloace fixe, care este supus
acestui compartiment. Aici se generalizează toată informaţia furnizată de secţia
mecanică, secţia reparaţii capitale şi alte secţii ce se ocupă cu producerea şi
reparaţia mijloacelor fixe.
5. Casa – este o subdiviziune aparte, care se ocupă cu evidenţa operativă a
mijloacelor băneşti, răspunzător de integritatea acestor mijloace o casierul-şef. El
îndeplineşte registrele de casă şi le introduce în sistemul informaţional contabil.
6. Sunt unele compartimente ce duc evidenţa pe o gamă largă de conturi, mai
ales se duce evidenţa la filiale, evidenţa altor cheltuieli operaţionale şi
administrative, se ocupă cu calculul dividendelor şi altor plăţi.
6
Compartimentele enumerate mai sus coordonează între ele şi sunt gestionate de
contabilul-şef ce are în supunerea sa doi vice-contabili şefi.
Biroul contabilului-şef are următoarele sarcini:
planificarea lucrului contabilităţii;
delegarea sarcinilor fiecărui contabil în parte;
alcătuirea schemei circuitului documentelor;
indică termenii de prezentare a raportului de lucru al fiecărui contabil;
întocmirea bilanţului contabil;
declaraţia privind impozitul pe venit din activitatea de antreprenoriat.
Aprovizionarea contabilităţii cu toate cele necesare este efectuată prin secţia
administrativ-gospodărească, care prin ordinul scris al contabilului-şef eliberează
toate cele necesare desfăşurării normale a lucrului, inclusiv sunt eliberate
documente de strictă evidenţă de către şefa secţiei, „evidenţa materialelor” prin
completarea registrului de evidenţă a documentelor de strictă evidenţă.
Toate aceste subdiviziuni sunt conectate la un sistem integru, automatizat al
evidenţei contabile, şi deci evidenţa dintre aceste compartimente este evidentă şi
operativă.
Contabilul care îşi execută numai funcţiile sale delelgate nu trebuie să le ţină în
minte pe toate, el trebuie numai să ştie cum să lucreze cu computerul ca să ajungă
la datele care îl interesează.
Foarte des, mai ales la sfîrşitul lunii decurg controluri încrucişate între contabili
în privinţa aceloraşi sume în diferite compartimente ale contabilităţii.
Toate rapoartele contabile către contabilul-şef sunt prezentate pe data de 10 a
lunii următoare lunii gestionare.
Iar magazinierii şi alţi contabili prezintă rapoartele sale în fiecare săptămînă -
luni sau marţi.
7
Automatizarea sistemului de informaţie contabilă
Societatea „Tutun-CTC” dispune de o gamă largă de mijloace tehnice pentru
prelucrarea informaţiei de evidenţă. Aproape tot procesul actului contabil este
automatizat, fiecare loc de muncă a contabililor şi magazinierilor – de asemenea,
mai ales sunt utilizate computere de tip Pentium Intel III cu caracteristicile 800
MHz/128/20Gb şi programe ofice şi alte avantaje, fiecare loc de muncă este dotat
cu printer matricial al firmei OKI.
Toate computerele sunt incluse într-o reţea unică care apoi se fragmentează pe
microreţele. De exemplu, reţeaua fabricii de ţigarete.
Microreţelele sunt unite printr-un cablu optic cu un volum mare de transmitere
a informaţiei – 100 MB, unite la un server cu capapcitate mare a discului fix şi a
memoriei operative, existînd şi o imprimantă comună foarte performantă – Epson
3678.
De deservirea acestei reţele se ocupă secţia informatică, care mai are şi sarcina
de a furniza noi programe pentru sistemul contabil existent, ea răspunde de
securitatea datelor şi deservirea tehnică a maşinilor de calcul.
În ceea ce priveşte însuşi programul folosit de evidenţa contabilă, acesta este un
program elaborat de colaboratorii secţiei de informatică, se numeşte „Cabucino” şi
este elaborat pe baza sistemului de prelucrare a datelor FoxPro 2.6, asemănîndu-se
întrucîtva cu sistemul „Book-keeper”. El este foarte performant din punct de
vedere a prelucrării masive a informaţiei, el este flexibil la introducerea noilori
tipuri de registre şi alte rapoarte.
Contabilii introduc numai datele din documentele primare, apoi sistemul
automatizat prelucrează informaţia pînă la registre pe fiecare cont sintetic şi
analitic, pe acte de verificare, registre de casă şi bancă pînă la bilanţul contabil şi
anexele lui, cît şi la declaraţii fiscale.
La sfîrşitul zilei datele din sistem sunt compilate şi se înscriu pe discul fix. În
ceea ce priveşte secutitatea – fiecare contabil are codul lui şi poate intra numai la
conturile care el le gestionează, neavînd posibilitatea de a se conecta la alte conturi. 8
Este numai administratorul de reţea care poate să pătrundă în toată baza de date şi
se poate determina cine, unde şi cum a făcut modificările corespunzătoare.
La secţia de finanţe se mai foloseşte şi programul 1C, care este un program de
scriere a documentelor primare bancare, aşa cum sînt dispoziţia de plată, dispoziţia
de plată trezoreală şi altele, se mai duce evidenţa creditelor, se calculă sumele
dobînzilor. Totodată se foloseşte şi reţeaua Internet. Prin sistemul Bancă-Client se
transmit spre plată dispoziţiile de plată semnate cu semnătura electronică, formată
dintr-un cod de cifre cunoscut de şeful secţiei şi de director.
9
Contabilitatea activelor nemateriale
Active nemateriale - active care nu îmbrăca forma materială, controlate de
întreprindere şi utilizate mai mult de un an în activitatea de producţie, comercială
şi alte activităţi, precum şi în scopuri administrative sau destinate predării în
folosinţă (chiriei) persoanelor juridice şi fizice.
Activele nemateriale la SA “Tutun-CTC”cuprind:
a) cheltuielile de constituire
b) programe informatice ca “Cabuci”
c) brevetele pentru noi tipuri de ţigări
d) emblemele comerciale şi mărcile de deservire
e) licenţele la prelucrare tutunului, producerea ţigărilor
f) Ştrih Cod
Nu se consideră active nemateriale:
a) licenţele, procurate pe o perioadă de pînă la un an, şi programele informatice,
elaborate de întreprindere în decursul unei perioade, copiate pentru vânzare în
decursul a mai multe perioade şi contabilizate în componenţa produselor în
conformitate cu cerinţele S.N.C. 2 "Stocurile de mărfuri şi materiale";
b) Brevetele, emblemele comerciale şi alte active nemateriale incluse în
componenţa proprietăţii investiţionale în conformitate cu S.N.C. 25 "Contabilitatea
investiţiilor".
Constatarea activelor nemateriale
Activul nematerial se constată ca activ (se contabilizează) în cazul in care:
a) cînd exista o certitudine întemeiată că întreprinderea va obţine avantaj
economic (profit) ca urmare a utilizării activului;
b) cînd valoarea activului poate fi estimată cu un grad înalt de certitudine.
Avantajul economic, care urmează a fi obţinut în viitor, poate fi exprimat sub
forma de micşorare a descreşterii profitului. De exemplu, utilizarea proprietăţii
intelectuale poate să reducă cheltuielile de producţie sau să majoreze venitul viitor.
Activele nemateriale constatate se estimează la valoarea de intrare care este
egală în cazul cumpărării - cu valoarea de cumpărare plus impozitele, taxele 10
nerecuperabile prevăzute de legislaţie, cheltuielile directe privind dobândirea
drepturilor patrimoniale la activele nemateriale şi pregătirea acestora pentru
utilizarea conform destinaţiei, protecţia juridică a activelor în vigoare, achitarea
serviciilor de evaluare a activelor nemateriale procurate. Rabaturile comerciale şi
scontul (înlesnirile) în acest caz se scad din valoarea de cumpărare a activelor .
Pentru evidenţa activelor nemateriale se utilizează contul 111 “Active
nemateriale”. Este un cont de activ, în debitul acestui cont se reflectă valoarea de
intrare sau valoarea reevaluartă a activelor nemateriale procurate de la terţi şi
create de întreprindere, în credit se reflectă valoarea de bilanţ a activelor
nemateriale ieşite şi casarea amortizării calculate la ieşirea acestora. Soldul acestui
cont este debitor şi reprezintă valoarea activelor nemateriale la finele perioadei de
gestiune. La SA “Tutun-CTC” are următoarile subconturi:
1111”Cheltuielile de constituire”
1116” Programe informatice ”
1113” Brevetele”
1114 “Emblemele comerciale”
1115” Licenţe “
1117 “Ştrih Cod”
Evidenţa analitică a activelor nemateriale se ţine pe tipurile acestora.
Intrarea activelor nemateriale la SA „Tutun-CTC” are loc numai prin
intermediul contului 112”Active nemateriale în curs de execuţie” în care
preliminar sunt adunate toate cheltuielile şi consumurile privind punerea lor în
funcţiune ca document pentru primar poate fi documente care atestă proprietate
supra activelor nemateriale eliberate de Agenţia Naţianală a Prorietăţii Intelectuale
sau procese verbale de executarea lucrărilor De exemplu în baza procesului verbal
N1234 din 1,12,99 a fost dată în folosinţă marca comercială „ Doina” N0391
atestate de brevet internaţional în valoare de 2541,00 lei sau făcut următoarile
formule contabile:
Debit 1114 “Brevete” 2541,00 lei
Credit 112”Active nemateriale în curs de execuţie brevete” 2541,00 lei
11
Ieşirea activelor nematerile are loc prin intermediului amortizării lor totale, de
exemplul pe parcursul lunii decembrie au fost amortizată complect Cheltuielile de
constituire în valoare de 2587,00lei
Casarea amortizării calculate a activelor nemateriale ieşite
Debit 113 “Amortizarea activelor nemateriale” 2587,00 lei
Credit 1111 “Cheltuielile de constituire” 2587,00 lei
Calcularea amortizării activelor nemateriale
Metoda de calculare a amortizării activelor nemateriale, aplicată de
întreprindere trebuie să reflecte schema de obţinere a avantajului economic
(profitului) din acestea active. Există diferite metode de calculare a amortizării
activelor nemateriale: liniară (uniformă), soldului degresiv, în raport cu cantitatea
de unităţi de produse fabricate (volumul de servicii).
Metoda liniară utilizată la SA “Tutun –CTC” prevede calcularea sumelor de
amortizare constatate pe toată durata de exploatare utilă a activului.
Amortizarea calculată prin aplicarea metodei soldului degresiv, treptat se
diminuează in decursul perioadei de exploatare utila, iar în cazul calculării
amortizării în raport cu cantitatea unităţilor de produse fabricate (volumul de
servicii) mărimea acesteia depinde de volumul unităţilor de produse fabricate
(volumul de servicii). Modul de consum al calităţilor utile ale activului nematerial
determina alegerea unei sau altei metode de calculare a amortizării. Metoda aleasă
se aplică consecutiv de la o perioadă de gestiune la alta, dacă nu se aşteaptă
modificări în schema de obţinere a avantajului economic (profitului). Dacă
întreprinderea nu poate să determine exact schema (modelul, graficul) de cheltuire
a % calităţilor de consum ale activului nematerial, aceasta utilizează metoda liniară
(uniformă) de calculare a amortizării.
Amortizarea calculată în cursul perioadei de gestiune se constată ca consumuri
sau cheltuieli în funcţie de destinaţia utilizării activelor nemateriale
corespunzătoare.
12
Pentru reflectarea amortizării activelor nemateriale este destinat contul 113
“Amortizarea activelor nemateriale”. Contul dat este un cont de pasiv. În creditul
acestui cont se reflectă calcularea amortizării activelor nemateriale pe parcursul
duratei de funcţionare utilă a acestora, iar în debit- casarea amortizării acumulate
aferentă activelor nemateriale ieşite. Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă
suma amortizării acumulate privind activele nemateriale la finele perioadei de
gestiune. El are aceleaş subconturi ca şi la 111”Active nemateriale ” contul
Evidenţa analitică a amortizării activelor nemateriale se ţine pe fiecare activ
nematerial şi pe tipuri uzura este calculată prin intermediul registrului de calcul al
amomortizări care este automatizat şi permite furnizarea a un şir de indicatori ca
- Valoarea de intrare
- Uzura acumulată
- Amortizarea lunară
- Valoare de biulanţ
- Metoda de calcul a uzurii etc.
Calcularea amortizării activelor nemateriale se face în funcţie de destinaţa
utilizării acestora de exemplul amortizarea Strih Codului pe luna decembrie care
se include în consumuri indirecte conform registrului de calcul al amomortizări se
fac următoarile formule contabile :
Debit 813 “Consumuri indirecte de producţie” 76,70lei
Credit 1137 “Strih Cod” 76,70 lei
Astfel adunate amartizare activilor nemateriale se înscrie în rîndul 130 al
Bilanţului contabil
O altă cadegorie de active nemateriale sunt activile nemateriale în curs de
execuţie care sunt activele nemateriale care nu sunt puse în funcţiune dar aparţin
întreprinserii sau cheltuieli şi consumurile afernte constituirii lor pentru evedenţa
lor este distinat contul 112 “Active nemateriale curs de execuţie”. Este un cont de
activ, în debitul acestui cont se reflectă valoarea consumurilor şi cheltuielilor
pentru creare de întreprindere activelor nemateriale sau valoarea de procurare a lor
pînă la punere în fucţiune, în credit se reflectă valoarea de bilanţ a activelor
13
nemateriale puse în funcţiune calculate la ieşirea acestora. Soldul acestui cont
este debitor şi reprezintă valoarea activelor nemateriale în curs de execuţe la finele
perioadei de gestiune. La Tutun – CTC are următoarile subconturii
112.7 “Alte active nematertiale în curs de execuţie “
1123 “ Brevete în curs de execuţie “
1125 “ Licenţe în curs de execuţie “
Evidenţa analitică activelor nemateriale în curs de execuţie se ţine pe fiecare
grup de active nemateriale. Documente primare prin intermediul cărora are loc
însrierea consumurilor şi cheltuielilor pentru creare de întreprindere activelor
nemateriale sau procurare a lor sunt Contract de muncă, care este închiat între
administraţie şi inventator de la secţia de elaborare tipurilor noi de producţie pentru
elaborare unui nou brevet unde sunt înscrise sumiele salariilor şi altor plăţi sau
calculaţiile de plan , sau însăşi Licenţile ,Autorizaţii etc.
Pe baza contractului de muncă Nr1361 din 17.11.99 a fost calculat salariul şi
CAS
domnului inginer Roşior Petru pe baza acestui document lunar se fac
următoarile formule contabile.
Debit 1123 “ Brevete în curs de execuţie “ 2096 lei
Credit 53145521 “Roşiorul Petru” 1600 lei
Credit 533 1“Datorii faţă de Fondul Social” 496 lei
La finele anul periodei de gestiune informaţia din conturilel date serveşte
casursă de informaţie pentru Anexa 1.1 al Bilanţului contabil
Metoda de calcul a uzurii etc.
Calcularea amortizării activelor nemateriale se face în funcţie de destinaţa
utilizării acestora de exemplul amortizarea Strih Codului pe luna decembrie care
se include în consumuri indirecte conform registrului de calcul al amomortizări se
fac următoarile formule contabile :
Debit 813 “Consumuri indirecte de producţie” 76,70lei
Credit 1137 “Strih Cod” 76,70 lei
14
Astfel adunate amartizare activilor nemateriale se înscrie în rîndul 130 al
Bilanţului contabil
O altă cadegorie de active nemateriale sunt activile nemateriale în curs de
execuţie care sunt activele nemateriale care nu sunt puse în funcţiune dar aparţin
întreprinserii sau cheltuieli şi consumurile afernte constituirii lor pentru evedenţa
lor este distinat contul 112 “Active nemateriale curs de execuţie”. Este un cont de
activ, în debitul acestui cont se reflectă valoarea consumurilor şi cheltuielilor
pentru creare de întreprindere activelor nemateriale sau valoarea de procurare a lor
pînă la punere în fucţiune, în credit se reflectă valoarea de bilanţ a activelor
nemateriale puse în funcţiune calculate la ieşirea acestora. Soldul acestui cont
este debitor şi reprezintă valoarea activelor nemateriale în curs de execuţe la finele
perioadei de gestiune. La Tutun – CTC are următoarile subconturii
112.7 “Alte active nematertiale în curs de execuţie “
1123 “ Brevete în curs de execuţie “
1125 “ Licenţe în curs de execuţie “
Evidenţa analitică activelor nemateriale în curs de execuţie se ţine pe fiecare
grup de active nemateriale. Documente primare prin intermediul cărora are loc
înscrierea consumurilor şi cheltuielilor pentru creare de întreprindere activelor
nemateriale sau procurare a lor sunt Contract de muncă, care este închiat între
administraţie şi inventator de la secţia de elaborare tipurilor noi de producţie pentru
elaborare unui nou brevet unde sunt înscrise sumiele salariilor şi altor plăţi sau
calculaţiile de plan , sau însăşi Licenţile ,Autorizaţii etc.
Pe baza contractului de muncă Nr1361 din 17.11.99 a fost calculat salariul şi
CAS
domnului inginer Roşior pe baza acestui document lunar se fac următoarile
formule contabile.
Debit 1123 “ Brevete în curs de execuţie “ 2096 lei
Credit 53145521 “Roşiorul Petru” 1600 lei
Credit 533 1“Datorii faţă de Fondul Social” 496 lei
15
La finele anul periodei de gestiune informaţia din conturilel date serveşte
casursă de informaţie pentru Anexa 1.1 al Bilanţului contabil
16
Contabilitatea activelor materiale pe termen lung
Mijloacele fixe sunt active materiale a căror valoarea unitară depăşeşte plafonul
stabilit de legislaţie, planificate spre utilizare pe o perioadă mai mare de un an în
activitatea de producţie, comercială şi alte activităţi, executarea lucrprilor şi
prestarea serviciilor sau destinate pentru predarea în arendă sau utilizarea în
scopuri administrative.
Întreprinderea „Tutun-CTC” este o întreprindere mare şi deci, dispune de o
vastă nomenclatură, de mijloace fixe ce se împart în două grupe:
1. Mijloace fixe ce necesită montaj.
2. Mijloace fixe ce nu necesită montaj.
Pentru evidenţa mijloacelor fixe este destinat contul 123 „Mijloace fixe” care
este un cont de activ. În debit se reflectă valoarea de intrare a mijloacelor fixe date
în folosinţă, iar în credit – valoarea de bilanţ a mijloacelor fixe ieşite. Soldul este
debitor şi arată valoarea de intrare la o anumită dată şi se reflectă în capitolul I al
bilanţului contabil.
- Din grupa mijloacelor fixe care se află la această întreprindere fac parte
următoarele subgrupe:
123.1 „Clădiri”.
123.2 „Construcţii speciale”.
123.3 „Maşini, utilaje şi instaşaţii de transmisie”.
123.7 „Alte mijoace fixe”.
123.8 „Mijloace fixe arendate pe termen lung”.
Evidenţa analitică se face pe fiecare tip de mijloc fix şi în acelaşi timp fiecare
mijloc fix are un cod nomenclator care este pus în toate documentele primare prin
intermediul fişei de inventariere.
La întreprindere cu aprovizionarea se ocupă secţia de aprovizionare care are ca
scop:
- găsirea de agenţi economici ce pot livra mijloace fixe.
- încheierea contractelor de vînzare-cumpărare a mijloacelor fixe.
17
- aprovozionarea cu mijloace fixe de la furnizori locali.
Mijloacele fixe la intrare se reflectă la valoarea de intrare care cuprinde:
a. valoarea de cumpărare a mijloacelor fixe.
b. Cheltuieli de transport-aprovizionare.
c. Cheltuieli indirecte de producţie.
Costul mijloacelor fixe cuprinde cheltuieli de achiziţionare, cheltuieli pentru
prelucrare şi alte cheltuieli aferente aducerii la locul pastrării şi în stare de utilitate.
Valoarea realizabilă netă reprezintă preţul probabil de vînzare a mijloacelor fixe
aferente activităţii economice ordinare.
Documentele primare privind intrările de mijloace fixe sunt:
1. Procesul verbal de primire-predare a mijloacelor fixe în care se arată:
Data intrării.
Termenul de utilizare.
Caracteristica tehnică a obiectului.
Acest document se întocmeşte de către o comisie numită de conducătorul
întreprinderii, în momentul predării în folosinţă a mijlocului fix.
Procesul verbal de primire-predare a mijloacelor fixe este semnat de membrii
comisiei şi apoi se predă în contabilitate unde se ţine evidenţa analitică şi sintetică
a mijloacelor fixe.
2. Evidenţa analitică se organizează în fişa de inventariere care se deschide
pentru fiecare obiect sau grupe de obiecte omogene, numai în cazurile cînd
mijloacele fixe au intrat în aceeaşi zi, au aceeaşi valoare şi destinaţie.
În fişa de inventar se înregistrează datele din procesul de primire-predare,
precum şi termenul de utilizare, rata uzurii, locul utilizării mijlocului fix.
3. Factura TVA şi factura de expediţie – ele însoţesc orice livrare ce are loc
între doi agenţi economici. Factura de expediţie atestă trecerea dreptului de
proprietate de la furnizor la cumpărător, iar factura TVA serveşte drept bază pentru
a trece în cont la cumpărător a TVA şi înscrierea acestor procurări în registrul de
evidenţă a procurărilor.
18
4. În unele cazuri cînd mijloacele fixe sunt procurate în numerar de la persoane
fizice atunci este întocmit Actul de achiziţie, care este un document de strictă
evidenţă şi este întocmit în două exemplare, de asemenea, serveşte ca bază de
calcul a 5 % reţinut la sursă ce trebuie plătit în bugetul de stat.
5. Orice intrare la depozit sau la întreprindere e întocmită prin „Dispoziţie de
înregistrare la intrări” – ce este un document ce atestă intrarea în depozit a
mijloacelor fixe procurate sau a acelor produse la întreprindere.
Intrările la întreprindere se fac prin următoarele căi:
A) Procurarea de la întreprinderile locale cu achitarea prealabilă sau
posterioară, documentele ce precizează această procurare este factura (F-345) care
este eliberată de furnizor unde este indicat preţul, cantitatea, contul de decontare
unde trebuie transferate mijloacele băneşti pentru procurarea mijloacelor fixe. Vom
examina un exemplu concret:
Ex: Firma Data „Comp” a eliberat factura Tutun-CTC A6459939 şi factura
TVA A61459939. S-au efectuat urmatoarele înregistrări contabile:
Dt 123.3 „Maşini, utilaje şi instalaţii de transmisie” – 8000 lei.
Dt 534.2 „Datorii privind TVA” – 1600 lei.
Ct 521.1 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale achitate în ţară”.
– 9600 lei
B) Mijloacele fixe primite de la fondatori sub formă de aport în capitalul
statutar al întreprinderii se determină la valoarea coordonată de conducerea
întraprinderii.
Sub formă de aporturi ale fondurilor aduse la capitalul statutar pot intra atît
mijloace fixe noi, cît şi cele parţial uzate. La „Tutun-CTC” au intrat numai
mijloace fixe noi. Să analizăm un exemplu concret:
Ex: La întreprindere a intrat un generator de încălzit prin factura de expediţie
Nr. 441311 şi s-au făcut următoarele înregistrări contabile:
1. Dt 121.2 „Utilaj destinat instalării” – 12000 lei.
Ct 313 „Capital nevărsat” – 12000 lei.
2. Dt 123.3 „Maşini, utilaje şi instalaţii de transmisie” – 12000 lei
19
Ct 121.2 „Utilaj destinat instalării”. 12000 lei
C) Obiectele primite cu titlu gratuit ce nu necesită cheltuieli de montaj şi
instalare se iau la evidenţă nemijlocit în contul mijloacelor fixe:
Ex: Întreprinderii „Tutun-CTC” i s-a donat un computator cu valoare venală de
57080 lei, cheltuielile de transport au fost achitate în numerar în sumă de 2391 lei,
se vor înregistra urmîtoarele operaţiuni contabile:
1. Dt 123 „Mijloace fixe” – 57080 lei.
Ct 622 „Venituri din activitatea financiară” – 57080 lei.
2. Dt 123 „Mijloace fixe” – 2391 lei
Ct 53216045 „Datorii faţă de persoane privind alte operaţiuni”. – 2391lei
D) În rezultatul inventarierii:
Plusurile de mijloace fixe stabilite cu ocazia inventarierii se trec la majorarea
veniturilor din activitatea de investiţie.
Ex: La întreprinderea „Tutun-CTC” după efectuarea inventarierii a fost depistat
un cîntar electronic în sumă de 3867,27 lei.
Dt 123 „Mijloace fixe” – 3867,27 lei.
Ct 621 „Venituri din activitatea de investiţii” – 3867,27 lei.
Operaţiile legate de intrarea mijloacelor fixe se reflectă în registre sau
maşinograme a căror formă sau structură se stabileşte de către întreprindere.
În procesul expluatării mijloacelor fixe treptat se uzează. Uzura se calculează în
dependenţă de:
- mărimea valorii uzurabile
- durata de utilizare.
Valoarea uzurabilă reprezintă diferenţa dintre valoarea de intrare şi valoarea
probabilă rămasă a mijloacelor fixe. Valoarea probabilă rămasă se stabileşte pe
fiecare pe fiecare întreprindere pentru fiecare obiect şi reprezintă valoarea
materială sau alte bunuri care urmează să fie obţinute după expluatarea termenului
de utilizare a mijlocului fix.
Uzura se calculează pentru toate tipurile de mijloace fixe aflate în gestiunea
întreprinderii.
20
Calcularea uzurii mijloacelor fixe se efectuează separat cu scopul:
1. Contabilităţii financiare – pentru fiecare obiect, grup de obiecte omogene
conform metodei prevăzute de SNC 16.
2. Contabilităţii fiscale - pe categorii de mijloace fixe, în baza normelor de
rezervă stabilită de Codul Fiscal.
La societatea „Tutun-CTC” se foloseşte metoda uzurii liniare pentru calculul
uzurii.
În conformitate cu această metodă valoarea uzurabilă a obiectului va fi
decontată uniform pe parcursul duratei de funcţionare utilă. Suma uzurii nu
depinde de intensitatea utilizării activului şi se determină prin raportul valorii
uzurabile către numărul anilor ale duratei de funcţionare utilă. Norma uzurii va fi
egală cu raportul dintre 100 şi numărul de ani ai duratei de funcţionare utilă.
La întreprinderea dată uzura se calculează în computator introducînd datele
necesare calculului uzurii.
Evidenţa analitică a uzurii mijloacelor fixe se ţine pe fiecare obiect în parte.
Pentru evidenţa sintetică a uzurii e destinat contul de pasiv 124 „Uzura
mijloacelor fixe”. În credit se reflectă calculul uzurii, iar în debit – casarea ei.
Soldul este creditor şi reprezintă suma uzurii calculate a mijloacelor fixe existente
la întreprindere la finele perioadei de gestiune.
Ex: La întreprinderea „Tutun-CTC” în anul 2001 s-a calculat uzura clădirii
mecanice în sumă de 2887,22 lei.
Dt 8131 „Uzura şi cheltuieli privind repararea şi întreţinerea mijloacelor fixe
utilizate la producţie” – 2887,22 lei.
Ct 1241 „Uzura clădirilor” – 2887,22 lei.
La întreprinderea dată se efectuează reparaţia curentă, medie şi capitală a
mijloacelor fixe.
În reparaţia curentă se include vopsirea pereţilor, punerea sticlelor etc.
În reparaţia capitală intră schimbarea ferestrelor, reparaţia clădirii.
Reparaţia se efectuează în secţia de reparaţie a întreprinderii. La terminarea
reparaţiei se întocmeşte Actul de Dare în exploataţie.
21
Întocmirea formulelor contabile depinde de cheltuielile care au fost efectuate la
reparaţia mijloacelor fixe şi pot fi efectuate următoarele cheltuieli, consumuri
indirecte de producţie, consumuri directe de producţie etc.
Ex: La întreprinderea „Tutun-CTC” s-a făcut reparaţia curentă a clădirii în sumă
de 8878,42 lei.
Dt 713.1 „Cheltuieli privind uzura, repararea şi întreţinerea mijloacelor fixe cu
destinaţie generală” – 8878,42 lei.
Ct 211.1 „Materii prime şi materiale de bază” 8878,42 lei.
Ieşirea mijloacelor fixe poate avea loc în rezultatul:
1. Lichidarea în urma uzurii depline.
2. Vînzării altor persoane juridice.
3. Transferării gratuite.
Documentele ce atestă ieşirea şi dau dreptul de a efectua modificări în fişa de
inventar la rubrica “ieşiri” şi dau dreptul la efectuarea operaţiilor de creditare a
contului 123, sunt următoarele:
a. Proces verbal de casare a mijoacelor fixe care se mai numeşte şi act de
casare a mijloacelor fixe, în care se arată casării valorii bunurilor, valoarea de
intrare, suma uzurii acumulate, valoarea normativă, valoarea bunurilor materiale
obţinute din lichidare.
Procesul verbal se întocmeşte de o comisie numită prin ordinul conducătorului
şi se transmite la contabilitate. Comisia semnează acest proces dacă este de acord
cu lichidarea mijlocului fix în urma uzurii. Acest document se întocmeşte numai în
cazul cînd mijlocul fix iese prin uzură.
b. Proces verbal de lichidare a mijloacelor fixe, aici sunt reflectate aceleaşi date
ca şi în celelalte documente, însă se foloseşte la vinderea mijlocului fix.
c. Alt document utilizat la întreprindere ce atestă ieşirea mijloacelor fixe este
bonul de comandă. El este utilizat pentru eliberarea mijloacelor fixe în alte scopuri
decît cele reflectate mai sus.
Ex: Prin intermediul bonului de comandă Nr. 389 a fost eliberat un cîntar în
valoare de 4269,21 lei.
22
1. Decontarea uzurii calculate a utilajului ieşit:
Dt 124 “Uzura mijloacelor fixe” – 4269,21 lei
Ct 123 “Mijloace fixe” – 4269,21 lei.
2. Înregistrarea cheltuielilor:
Dt 721 “Cheltuieli din activitatea de investiţii” – 80,50 lei.
Ct 123 “Mijloace fixe” – 80,50 lei.
3. Înregistrarea materialelor la intrări:
Dt 211 “Materiale” – 1 leu.
Ct 123 “Mijloace fixe” – 1 leu.
Ex: Întreprinderea “Tutun-CTC” a vîndut o casă de locuit în valoare de
32831,38 lei.
1. Casarea uzurii şi valorii de bilanţ
Dt 721 “Cheltuieli ale activităţii de investiţii” – 32831,38 lei.
Dt 124 “Mijloace fixe” – 3021,07 lei.
Ct 123 “Mijloace fixe” – 35852,45 lei.
2. Înregistrarea materialelor la intrări
Dt 211 “Materiale” – 2620 lei.
Ct 123 “Mijloace fixe” – 980 lei.
Ct 621 “Venituri din activitatea de investiţii” – 1640 lei.
La sfîrşitul anului inventarierea şi rezultatele inventarierii sunt expuse într-un
act verbal.
Ex: La întreprindere în timpul inventarierii s-au depistat lipsuri de conteiner în
valoare de 3189 lei, este stabilită persoana vinovată care va plăti paguba.
1. Dt 227.4 “Creanţe pe termen scurt privind recuperarea daunei materiale” –
3826,80 lei.
Ct 621 “Venituri din activitatea de investiţii” – 3189 lei.
Ct 534 “Datorii privind decontările cu bugetul” – 637, 80 lei.
2. Dt 714 “Alte cheltuieli operaţionale” – 3189 lei.
Ct 213 “Obiecte de mică valoare şi scurtă durată” – 3189 lei.
23
Dt 227.4 “Creanţe pe termen scurt privind recuperarea daunei materiale” –
3826, 80 lei.
Ct 241 “Casa” – 3826,80 lei.
Ex: La întreprindere s-au depistat lipsuri de maşină de şlefuit în
valoare de 1241,61 lei, dar persoana vinovată nu este de acord să plătească.
1. Dt 714.7 “Lipsuri şi pierderi din deteriorarea valorilor” – 1241 lei.
Ct 213 “Obiecte de mică valoare şi scurtă durată” – 1241 lei.
2. Dt 227.4 “Creanţe pe termen scurt privind recuperarea daunei materiale” –
1241 lei.
Ct 5151 “Venituri anticipate curente” – 1241 lei.
3. Dt 227.4 “Creanţe privind recuperarea daunei” – 248,20 lei.
Ct 534 “Datorii privind decontările cu bugetul” – 248,20 lei.
4. Dt 227.4 “Creanţe privind recuperarea daunei” – 1489,2 lei.
Ct 241 “Casa” – 1489,2 lei.
5. Dt 515.1 “Venituri anticipate curente” – 1241 lei.
Ct 621 “Venituri din activitatea de investiţii” – 1241 lei.
Balanţa de verificare este efectuată după inventarierea unde datele trebuie să
corespundă, cele din evidenţa sintetică cu cele din evidenţa analitică.
24
Contabilitatea materialelor şi obiectelorde mică valoare şi scurtă durată
Materialele şi materia primă au însemnătate mare în totalul stocurilor de mărfuri
şi materiale deoarece ele fac parte din activ şi pot fi puse în circulaţie foarte rapid.
Deoarece Tutun-CTC este o întreprindere foarte mare, atîa după numărul
colectivului, cît şi după ei în economia naţională, ea operează cu o vastă
nomenclatură de materii prime şi materiale.
Conform SNC nr. 2 „Stocuri de mărfuri şi materiale” materialele se împart în 2
subgrupe:
1. Materii prime – sunt bunurile care participă direct la fabricarea produselor şi
se regăsesc în produsul finit integral sau parţial, fie în starea lor iniţială, fie în
starea lor transformaţională.
2. Materiale consumabile – sunt acele categorii de bunuri de natura activelor
curente (materiale auxiliare, combustibil, ambalaje, piese de schimb, materiale de
construcţii) care participă direct la procesul de producţie ce se poate regăsi, de
regulă, în conţinutul material al noilor produse.
Materiile prime cuprind următorul nomenclator cu evidenţa lor în următoarele
subconturi ale contului 211 „Materiale”, unde în debit se înscriu intrările de
materiale fabricate sau procurate la valoarea lor de intrare, iar în credit – ieşirea
lor.
„211N” - tutun nefermentat – aici se ţine evidenţa tutunului nefermentat
procurat pentru fermentare.
„211F” – tutun fermentat – aici se ţine evidenţa tutunului fermentat la propria
fabrică de fermentare sau procurat de alţi agenţi economici străini şi locali.
Din grupa materialelor consumabile fac parte următoarele subgrupe:
211.2 „Semifabricate procurate şi articole de completare” – aici se ţine evidenţa
materialelor destinate producerii ţigaretelor, uşa cu banda de rupere, filtre acetate,
banda metalică şi propilenică etc.
211.3 „Combustibil” – unde se ţine evidenţa combustibilului la benyinăria
proprie şi a filialelor.
25
211.4 „Ambalaje” – ambalajul care este utilizat la împachetarea produselor
finite sau ambalaj complementar materialelor sau materiilor prime procurate.
211.5 „Piese de schimb” – piese de schimb necesare parcului auto existent sau
utilajului tehnologic.
211.6 „Alte materiale”- mai ales se duce evidenţa materialelor ce sunt
consumate pentru întreţinerea curăţeniei la întreprindere (săpun, detergenţi, cîrpe
etc.)
211.8 „Materiale de construcţie” – materialele de construcţie ce sunt folosite
pentru reparaţiile capitale.
211.9 „Materiale cu destinaţie agricolă” – seminţele şi alte materiale necesare
pentru cultivarea tutunului.
Evidenţa analitică se face pe fiecare tip de material aparte şi fiecărui material i
se atribuie un cod nomenclator, ca de exemplu: 21121205.
Unde:
2112 „semifabricate şi articole complementare”
12 „fibre acetate”
05 „magazinul Diaconu”.
Această codoficare permite o evidenţă analitică atît computerizată, cît şi
manuală. Prin intermediul fişei de magazie acest cod este introdus în toate
documentele primare ce atestă mişcarea acestui material.
De aprovizionările cu materiale la întreprindere se ocupă secţia de
aprovizionare, care are ca scop:
- găsirea agenţilor economici ce pot livra materiale şi materii prime necesare.
- Încheierea contractelor de vînzare-cumpărare a materialelor cu acordul
conducerii şi secţiei juridice.
- Aprovizionarea cu materiale de la furnizorii locali.
Colaboratorii acestei secţii sunt persoanele care sunt delegate pentru
aprovizionarea cu mărfuri şi materiale de la agenţii locali şi pentru devamarea
mărfii aflate în vamă.
26
Atunci cînd colaboratorii sînt delegaţi după materiale şi se eliberează un
document numit „delegaţie”, care este de strictă evidenţă şi în el se introduc datele
personale din buletinul de identitate a delegatului, este pusă ştampila şi semnat de
contabilul responsabil de delegaţii, conducătorul secţiei aprovizionare şi însuşi
delegatul.
Evidenţa analitică a acestor delegaţii se face în „Registrul delegaţilor”, unde
sunt înscrise bunurile materiale care trebuie procurate şi firma unde este delegat.
După 3 zile de la eliberarea delegaţiei, delegatul trebuie să dea darea de seamă
pe fiecare delegaţie eliberată lui şi drept documente justificative pentru aceste dări
de seamă sunt facturile TVA şi de expediţie eliberate de către furnizor.
La intrare în patrimoniu stocurile de materiale şi de obiecte de mică valoare şi
scurtă durată cumpărate se evaluiază la valoarea de intrare, ce este formată din:
valoarea de cumpărare a stocurilor;
cheltuieli de transport-aprovizionare;
taxele vamale şi alte plăţi legate de procurare.
Materialele şi semifabricatele produse la întreprindere se reflectă la costul
efectiv al cheltuielilor de producţie ce cuprind:
O altă regulă de evaluare şi înregistrare a stocurilor conţinută în par. 7 al SNC
nr. 2 este expusă şi în politica de contabilitate şi prevede ca stocurile de mărfuri şi
materiale să se reflecte în rapoartele financiare la valoarea realizabilă netă şi cost.
Costul cuprinde cheltuieli de achiziţionare, pentru prelucrare şi alte cheltuieli
necesare pentru aducerea stocurilor în stare de utilitate.
Valoarea realizabilă netă reprezintă preţul probabil de vînzare a stocurilor în
procesul activităţii economice ordinare diminuată cu cheltuielile accesrii pentru
comercializarea lor.
Documentele primare privind intrările de materiale care permit să se înscrie la
intrări în fişa de magazie:
1. Factura TVA şi factura de expediţie – sunt documente de strictă evidenţă
care le eliberează numai editura statistică. Aceste documente însoţesc orice livrare
dintre doi agenţi economici. Prin factura de expediţie se atestă dreptul de
27
proprietate de la furnizor la cumpărător. Factura TVA serveşte drept bază pentru a
trece în cont la cumpărărtor a sumei TVA şi înscrierea acestei procurări în
Registrul de evidenţă a procurărilor, care au număr şi serie.
2. Declaraţia vamală şi invoice – acest document este întocmit de declarantul
mărfii, adică de cel ce efectuiază procedura de devamare. El serveşte drept bază
pentru intrare în posesia lui cît şi temei pentru plata TVA, taxelor vamale şi
procedurilor vamale. El este întocmit de către importator în 4 exemplare pentru
secţia statistică, economică şi de control al vamei, este valabil numai cînd stă
ştampilă vamei şi ştampila personală a lucrătorului vamei.
3. În unele cazuri cînd materialul este procurat de persoane fizice în numerar,
atunci este întocmit act de achiziţie, care este deasemenea un document de strictă
evidenţă, se întocmeşte în 2 exemplare şi este baza de calcul a 5% reţinute la sursă
şi care trebuie plătite în bugetul de stat conform art. 90 al Codului Fiscal pînă la
data de 10 a lunii următoare lunii de achiziţie.
4. Orice intrare în depozit sau la întreprindere este însoţită de „Dispoziţie de
înregistrare la intrări” (M-4), care este un document ce atestă intrarea în depozit a
materialelor procurate sau mărfurilor produse la întreprindere. El totodată este şi
document de bază ce dă dreptul la înscrierea de intrări în fişa de magazie unde
semnează delegatul şi magazinierul care a primit materialul.
Intrările la întreprindere se fac prin următoarele căi:
a) procurarea de către întreprinderile locale cu achitare prealabilă sau cu
achitare ulterioară;
b) aprovizionare prin titularii de avans cu sau fără primirea avansului;
c) procurare prin intermediul filialelor;
d) intrările din producţia proprie;
e) achiziţionări de la persoane fizice;
f)procurare de agenţii economici străini prin intermediul operaţiilor de import;
A. Atunci cînd are loc procurarea de la alte întreprinderi documentul de bază
caracteristic unei procurări este eliberarea de către furnizor a facturii (F-868) în
28
care este indicat preţul, cantitatea şi contul de decontare unde trebuie transferate
mijloacele băneşti pentru procurarea mărfii. Vom examina un exemplu concret:
Ex. Firma „Eniyar” a eliberat o factură întreprinderii Tutun-CTC, factura nr.
18121. Tutun-CTC a adus aceste materiale şi înregistrat pe baza facturii de
expediţie AX 503949 şi a facturii TVA AM 007110, s-au înregistrat următoarele
formule contabile.
Dt 2112 1205 „Codul materialului” – 18526 * 5430 = 10031330 lei.
Dt 5342 „Datorii privind TVA” = 200166,06 lei.
Ct 5211 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale achitate în ţară” –
1201266,36.
Dacă achitarea va avea loc în prealabil atunci nu va fi Ct 521, ci Ct 224.1
„Avansuri pe termen scurt acordate în ţară”.
B. Cînd are loc aprovizionări prin titularii de avans întreprinderea poate să nu
elibereze acestor titulari suma necesară. Dar indiferent a primit sau nu sauma
avansului dacă acest material a intrat în posesia întreprinderii numaidecît se
prezintă decontul de avans, care este documentul ce dă temei de a închide creanţa
titularului de avans faţă de întreprindere sau de a închide datoria întreprinderii faţă
de titularul de avans.
Ex. Tehnicianul Curaghin a procurat de la magazinul „UNIC” dischetă şi a
plătit din mijloacele proprii 345 lei pe baza decontului de avans şi facturii TVA
AH 799706, bonului de plată nr. 643139 şi a depoziţiei de incasare 1836 s-au
înregistrat următoarel formule:
Dt 211 13036 „Codul materialului” – 46 * 6,25 = 287,50 lei.
Dt 534.2 „Datorii privind TVA” – 57,5 lei
Ct 532.1 „Datorii privind titularii de avans” – 345 lei.
C) Procurare prin intermediul filialelor se efectuează deoarece ele sunt mai
aproape de centrele de colectare a materiilor prime. Aceste livrări se execută după
ce aceste materii prime au fost procurate prin intermediul actului de achiziţie de la
persoane fizice şi apoi transferat spre fabrica de fermentare la prelucrare.
29
Atunci cînd are loc această livrare ea nu este impozabilă cu TVA pentru că nu
are loc transfer de proprietate şi deci nu are loc livrare impozabilă. Aceste tipuri de
livrări sunt însoţite numai de factura de expediţie.
Ex: pe baza facturii de expediţie AX376617 şi dispoziţiei de înregistrare la
intrări Nr. 2815 din 24.XII.99 s-au înregistrat următoarele formule contabile:
Dt 211 N F „Tutun nerfermetat „ 27900 lei
Ct 223 BC “Creanţe privind părţile legate” – 27900 lei
BC - “Briceni – punct de colectare”.
Se face creanţe deoarece pentru acest tutun au fost transferaţi bani prin
dispoziţia de plată şi formula contabilă:
Dt 223 BC “Creanţe privind părţile legate” – 27900 lei
Ct 242 “Cont de decontare” – 27900 lei.
D) Intrările în depozitul central al materialelor produse de secţiile auxiliare are
loc prin intermediul “Dispoziţiei de înregistrare la intrări”, pe acesta se pune preţul
normativ pe luna corespunzătoare care poate fi modificat.
Ex: secţia mecanică a confecţionat piese de schimb pentru utilaj, preţul 231,4
bucata pe baza dispoziţiei de înregistrare la intrări 2851 şi formula contabilă
Dt 2115016 „Codul materialului” – 2313,38 lei
Ct 812 SM „Secţia mecanică” – 2313,38 lei
F) O altă modalitate de aprovizionare este importul de la agenţi economici din
străinătate.
Documentele ce atestă aceste intrări sunt:
a. declaraţia vamală şi învoire
b. dispoziţia de înregistrare la intrări.
Ex: De la firma Hertz “Flaiors” au fost primite Sos Flaiors Nr. 29192 şi Sos
custing Nr. 201980 conform declaraţiei vamale DV 34839 al rub. 45 care este
42709 ce se calculează ca 6938 DM * cursul zilei 6,1558, deoarece livrarea a fost
în condiţii DDP adică toate riscurile le-a plătit furnizorilor pînă la graniţa ţării, se
calculă următoarele impozite şi taxe.
a) Taxa vamală 42709* 5%=2135,45
30
b) Taxa pentru proceduri vamale 42709*0,25%=106,77
c) TVA 42709*20%=8541,8
Valoarea de intrare a materialelor date este de 42709 +2135,45 +106,77 =
44951,22 şi se fac următoarele operaţii
Dt 21123117 – 40258,94 lei
Dt 21123118 – 4692,28 lei
Ct 5212 “Datorii privind facturile comerciale din străinătate” – 42709 lei
Ct 539 “Alte datorii pe termen scurt” – 2242,22 lei
iar TVA se contabilizează astfel:
Dt 534.2”Datorii privind Tva” - 8541,8 lei
Ct 5393654”Vama Chisinau Terminal” - 8541,8 lei
E) Operaţiile de intrare a materialelor de la persoane fizice sunt documentate în
Actul de achiziţie a mărfurilor.
Ex: colectorul de tutun Ivanov a procurat de la ţăranul Petrov 2000 kg. de tutun
de clasa III la preţul de 7,50 lei/1kg. Dar conform art. 90 al Codului Fiscal atunci
cînd agentul economic procură de la persoane fizice bunuri el trebuie să reţină la
sursă 5% din valoarea mărfii.
Conform actului de achiziţie AB336677 din 21.12.99 şi a Dispoziţiei de
înregistrare la intrări Nr. 8899 (din 22.12.99) se fac următoarele înregistrări
contabile.
Dt 211 N “Tutun nefermentat” 15000 lei.
Ct 539 “Alte datorii pe termen scurt” – 14250 lei.
Ct 534.6 “Impozit reţinut la sursă” – 750 lei.
Mai pot fi şi alte tipuri de intrări la întreprindere, de exemplu, în urma lichidării
casei de locuit prin proces verbal Nr. 139 din 01.12.99 au rămas materiale de
construcţie în sumă de 2620 lei care sunt enumerate în procesul verbal de lichidare
Nr. 139 din 01.12.99 şi dispoziţie de intrare 1369 din 2.12.99, dar deoarece
valoarea rămasă a mijlocului era suma de 980 lei diferenţele sunt atribuite la
“Venituri din activitatea de investiţii” contul 621 şi au locurmătoarele înregistrări
contabile:
31
Dt 211.8 „Alte materiale“– 2620 lei.
Ct 123“Mijloace fixe „ – 980 lei.
Ct 621”Venituri din activitatea financiară – 1640 lei.
După fiecare intrare se înscrie în “Registrul de evidenţă a aprovizionărilor”.
După ce materialele şi materia primă au intrat la depozit magazinierul introduce
la intrări în Fişa de magazie (M) care este un document centralizator ce arată starea
de facto a stocului de un anumit tip de materiale, el este întocmit de magazinier
odata cu producerea schimbărilor în stoc, intrări sau ieşiri de la depozit.
În fiecare 10 zile aceste fişe sunt controlate de contabilul responsabil de
evidenţa la acest depozit, să corespundă cu datele din sistemul automatizat de
contabilitate, după ce a verificat soldurile contabilul responsabil esteprezent la
fiecare control şi pune data controlului. Fişa de magazie se deschide odată cu
intrarea unui nou tip de material şi ei i se pune un cod care corespunde cu codul
materialului. Ele se păstrează în cartotecă care este la fiecare magazinier, totodată
ele sunt întreţinute atît automatizat, cît şi manual.
Aceste fişe sunt păstrate timp de 3 ani după ce ele au fost scoase din uz, un
exemplu de fişe de magazie este fişa Nr. 21121205 “Fibrele acetate”.
Dar în contabilitate evaluarea curentă a stocurilor privind existenţa şi ieşirea se
face prin metoda costului mediu ponderat care se calculează astfel:
CMP=(Si+Vi)-(Cs+Ci)
Si – stoc iniţial
Vi – valoarea totală a intrărilor
Cs – cantitatea existentă în stoc
Ci – cantitatea intrată.
Varianta aplicării acestei metode este actualizarea periodică a costului unitar
mediu ponderat, la întreprindere această actualizare se face lunar.
Alegerea acestei metode a fost dictată de faptul că în timpul lunii au loc foarte
des aprovizionări şi preţurile sunt diferite şi încă preţurile sunt stabilite la sfîrşitul
lunii la producţia finită şi în curs de execuţie. Toate calculele se fac prin sistemul
automatizat de prelucrare a datelor şi modificarea stocului se observă în
32
maşinograma “Rotaţia pe lună pe diferite subconturi”, exemplu în anexe – “Rotaţie
2112 decembrie”
Documentele ce atestă ieşiri şi dau dreptul de a efectua modificări în fişa de
magazie la rubrica ieşiri şi de asemenea ce dau dreptul la efectuarea operaţiilor de
creditare a contului 211 sunt următoarele:
A)Fişa limită de consum care este un document prin care se face eliberarea
materiei prime şi materialelor din depozitul central spre secţiile de producţie şi pe
baza lor sunt calculate consumurile directe de materiale. Ea este îndeplinită de
către maistrul sau tehnologul şef şi în ea trebuie să fie semnăturile şefului
depozitului, şeful secţiei şi normator, în ea este pusă luna care nu trebuie depăşită,
de regulă, se îndeplineşte o fişă pe lună dar însemnările se fac zilnic, dacă în secţia
de producţie la sfîrşitul lunii sunt materiale care nu au fost utilizate ele sunt trecute
la sold în luna viitoare
Ex: fişa limită de consum 118 pe baza materialului propilient se fac următoarele
operaţii contabile
Dt 811 FM – 1361,10 kg*45= 59676,94 lei
Ct 21121106 „Codul materiale „ 59676,94 lei
Această fişă limită este utilizată şi atunci cînd materialele sunt utilizate de
secţiile auxiliare pentru producerea materialelor complimentare.
Alt document utilizat la întreprindere pentru evidenţa ieşirilor este bonul de
comandă. El este utilizat pentru eliberarea materialelor în alte scopuri decît cele de
producţie, de exemplu, pentru deservirea magazinelor administrative şi altor
subdiviziuni ce deservesc întreprinderea. Ele totodată sunt şi documente ce atestă
folosirea internă a materialelor de la un magaziner la altul. Cu ajutorul acestui
material se fac următoarele formule contabile în dependenţă de scopurile utilizării
acestui material.
Prin intermediul bonului de comandă Nr. 3691 au fost luate piese de schimb în
valoare de 1360 lei (136 lei/bucata) în scopuri de consum pentru instalarea unui
utilaj.
33
Dt 121 “Mijloace fixe în curs de execuţie” 1360lei.
Ct 21151201“Codul materialului” – 1360 lei.
De la magazinerul Chilbovici de la depozitul central au fost transmise spre
depozitul fabricii de fermentare filtre KSB47 pentru bonul de comandă 8967 şi se
întocmeşte formula contabilă:
Dt 21120392“Codul materialului” – 151524 lei.
Ct 21120391“Codul materialului” – 151224 lei.
Magazinerul Albul a transmis la magazin prin bonul de comandă 1388
materiale igienice pentru spălat, se înregistrează formula contabilă:
Dt 712,3 “Cheltuieli comerciale” Magazinul 7 – 57,81 lei.
Ct 2116012 “Codul materialului” – 57,81 lei.
În scopuri demontare casa de locuit, magazinerul Diaconu a eliberat un bon de
comandă în sumă de 3612 lei care erau lemne pentru schele sumă de 3612 lei şi
bare metalice în sumă de 200 lei prin bonul de comandă 1181 şi s-au făcut
următoarele înregistrări contabile
Dt 7213 “Cheltuieli privind ieşirea activelor pe termen lung” –3812.lei
Ct 21186121 “Codul materialului”. 3612 lei
Ct 21186134 “Codul materialului” - 200. le
În scopurile întreţinerii în stare de funcţionare a clădirii administrative din
depozitul central s-a eliberat vopsea PF115E în cantitate de 38,9 kg. cu o valoare
de 606,12 lei pe baza bonului de comandă 651 s-a făcut următoarea înregistrare
contabilă:
Dt 713 “Cheltuieli generale şi administrative” - 606,12 lei.
Ct 211 “Codul materialului” – 606,12 lei.
Obiectele de mică valoare şi scurtă durată sunt bunurile cu valoare mai mică
decît limita stabilită pentru a fi considerate mijloace fixe (1000 lei) indiferent de
durata lor de utilizare sau cu o durată mai mică de 1 an indiferent de valoarea lor,
precum şi bunurile asimilare acestora (instrumente şi obiecte de inventar,
îmbrăcăminte şi încălţăminte de protecţia muncii precum şi construcţiile
provizorii).
34
Aceste obiecte de regulă nu se consumă într-un singur ciclu de exploatare, ele
îşi transferă valoarea lor în mai multe cicluri de exploatare pe măsura întrebuinţării
lor în cheltuielile activităţii sub formă de uzură calculată în proporţie de 100 % din
valoarea acestora diminuată cu valoarea probabilă rămasă, excepţie fac obiectele
de mică valoare şi scurtă durată a căror valoare unitară este mai mică de ½ de la
limita stabilită. Ele trec la cheltuieli sau consumuri pe măsura predării lor în
exploatare.
Potrivit Regulamentului cu privire la obiectele de mică valoare şi scurtă durată
Nr. 05/2-30-154 din 03.06.97 şi paragrafului 34 al SNC2 obiectele de mică valoare
şi scurtă durată sunt active care:
- au valoare unitară mai mică decît limita stabilită de legislaţie indiferent de
durata de exploatare.
- Au o durată de exploatare mai mică de un an, indiferent de valoarea unitară.
Pentru evidenţă sunt destinate următoarele conturi sintetice şi următoarele
subconturi:
213.1 “OMVSD în stoc”
213.2 “OMVSD în exploatare”.
Aceste conturi sunt conturi de activ, în debit se reflectă intrările, în credit –
ieşirile de OMVSD.
Alt cont utilizat pentru evidenţa obiectelor este contul 214 “Uzura obiectelor de
mică valoare şi scurtă durată” – pentru obiectele care nu sunt consumate la prima
utilizare. Creditul acestui cont reflectă valoarea uzurabilă inclusă în cheltuieli sau
consumuri în momentul dării lor în folosinţă, iar în debit – casarea uzurii calculate
aferente acestui obiect.
Evaluarea curentă şi documentele primare ce adeveresc intrarea OMVSD sunt
identice cu intrarea materialelor, şi tipurile de aprovizionări sunt identice numai că
intrările la depozit sunt reflectate prin Dt 213.1 “OMVSD în stoc”.
Ieşirile de OMVSD se execută prin bonul de comandă de la depozit spre locul
utilizării lor.
35
Ex: conform bonului de comandă Nr. 3611 s-au elberat instrumente în sumă de
560 lei prin formula contabilă:
Dt 2131167 “Codul OMVSD” – 560 lei.
Ct 2132167 “Codul OMVSD” – 560 lei.
Este de menţionat faptul cînd materialul trece din depozit spre exploatare codul
OMVSD nu se schimbă în afară de cifra care trece din 1 în 2.
Apoi a fost calculată uzura din valoarea uzurabilă 450 lei (560-110) unde 560 –
valoarea de intrare, iar 110 valoarea probabil rămasă şi uzura s-a calculat pe fiecare
lună cîte 20% din valoarea lui.
Dt 8131 “Biroul de construcţie” – 90 lei.
Ct 21131167 “Codul OMVSD” – 450 lei.
Dar, totodată în urma scoaterii din uz s-au depistat următoarele materiale ce
depăşesc valoarea probabilă rămasă de 110 lei şi diferenţele sunt reflectate la
venituri conform actului de scoatere din uz:
Dt 2112 “Materiale” - 180 lei.
Ct 21131 “Codul OMVSD” – 110 lei.
Ct 612”Alte venituri operaţionale – 70 lei.
Uzura se calculează în dependenţă pentru ce este folosit acest OMVSD:
- în 712 – cînd este în scopuri comercială
- în 713 – cînd este folosit în scopuri administrative şi generale.
- 812 -cînd este folosit în scopuri nevoilor seccţilor auxiliare
- 813 –cînd este folosit în activitateade bază
Ieşirea acelor tipuri de OMVSD a căror valoare este mai mică de ½ din limita
stabilită ele sunt direct trecute la cheltuieli sau consumuri. De exemplu:
1. Prin bonul de comandă a fost eliberat la cantină un cuţit în valoare de 46,93
lei şi în baza acestui bon Nr. 136 se reflectă următoarele formule contabile
Dt 712.8 “Cantina” 46,93 lei.
Ct 2132111 “Codul OMVSD” – 46,93 lei.
2. Prin bonul de comandă Nr. 137 a fost efectuată livrare către administraţie a
unui mouse la computator prin urătoarea formulă contabilă:
36
Dt 7131 “Administraţie” – 36,66 lei.
Ct 2132345 “Codul OMVSD” – 36,66 lei.
3. Prin bonul de comandă Nr. 138 a fost eliberat la fabrica de ţigarete piele de
curăţat utilajul în sumă de 59,30 lei.
Dt 813 F “Fabrica de ţigarete” – 59,30 lei.
Ct 2132456 “Codul OMVSD” – 59,30 lei.
La sfîrşitul anului numaidecît se face inventarierea care este un procedeu
contabil prin care se verifică situaţia de facto la locul depozitării cu datele din
contabilitate. Acest procedeu este un procedeu al controlului intern prin care
întreprinderea doreşte să ştie starea de facto la fiecare depozit, fiecare magazin.
Inventarierea poate fi planificată sau operativă cînd se face fără ca magazinerul
să ştie în prealabil.
Inventarierea este făcută prin ordinul directorului fabricii şi pe baza acestui
ordin este numită comisia de inventariere. Exemplul este în anexe.
Inventarierea se face în prezenţa gestionarului, în timpul inventarierii nu are loc
nici o mişcare din depozitul dat, uşile depozitului se închid şi se pune o ştampilă a
contabilităţii şi una a magazinerului, în timpul inventarierii se întocmeşte lista de
inventariere.
După ce s-a făcut inventarierea se face un act verbal NV-G unde sunt expuse
rezultatele inventarierii:
Ex: conform actului de inventariere 39 la depozitarul Cravcenco au fost găsite
în plus materiale de construcţie în valoare de 1804 lei, pe baza acestui act se
reflectă formula contabilă:
Dt 211932”Codul materialilor” 1192,50 lei
Ct 612 “Alte venituri operaţionale” – 1192,50.lei
În cazul în care au fost găsite lipsuri se ia decizia de recuperare semnată de
director, contabilul-şef. Dacă s-a găsit persoana vinovată atunci pe verso el
semnează, dacă este de acord cu această decizie, “Angajamente de plată” prin care
el se obligă să întoarcă suma care va acoperi paguba materială plus un coeficient
care nu poate fi mai mare de 2 şi TVA asupra acestor lipsuri.
37
La întreprindere aşa lipsuri în anul de gestiune examinat nu au fost, dar teoretic
se fac următoarele înregistrări contabile:
Dt 227.4 “Creanţe privind recuperarea daunelor”
Ct 211.2 – şa suma valorilor materiale
Ct 612 – la suma coeficientului
Ct 534 – la suma TVA.
Exemplu de astfel de decizii sunt examinate în anexe.
La sfîrşitul lunii, trimestrului, anului se fac următoarele verificări pe fiecare
gestionar, pe fiecare subcont, şi pe fiecare cont.
Balanţele de verificare la fiecare gestionar sunt executate după efectuarea
inventarierii: corespunderea datelor din evidenţa sintetică şi analitică cu datele din
balanţele de verificare.
Acest proces se efectuează prin intermediul sistemului automatizat de date ce
permite evidenţa operativă pe fiecare tip şi gen de material la sfîrşitul anului.
Evidenţa pe subconturi este prezentă în anexe.
38
Documentarea, calculul şi contabilitatea salariului
La întreprinderea „Tutun-CTC” S.A. la momentul întocmirii raportului erau
1408 salariaţi, evidenţa cărora o duce o secţie specializată Secţia cadre – care are
următoarele sarcini:
a) calculul necesarului de salariaţi;
b) reciclarea angajaţilor;
c) evidenţa pe fişe personale;
d) întocmirea rapoartelor statistice 1-M, 1-C şi altele care se referă la muncă;
e) calculul eficienţei factorului muncă;
f) perfectarea forţei de muncă;
g) concedierea.
La angajarea salariatului în cadrul întreprinderii salariatul depune cerere către
şeful secţiei cadre şi directorul întreprinderii împreună cu ancheta-tip.
După angajarea lui este deschis un fişier personal sub numărul din tabel, sub
care angajatul va apărea în toate documentele de evidenţă primară a volumului şi
timpului de muncă.
Toate drepturile şi obligaţiile sînt înscrise în „Contractul colectiv de muncă”,
unde sînt reglementate toate relaţiile dintre întreprindere şi angajat: statele de plată,
timpul de muncă, controlul medical, remunerarea muncii etc. Un alt document ce
reglementează aceste relaţii este Codul Muncii.
La întreprindere există 2 forme de salarizare:
- în regie (pe unitate de timp)
- mixtă.
Salarizarea pe unitate de timp se calculă în funcţie de timpul lucrat (oră, zile),
fără ca să se precizeze cantitatea de muncă care trebuie să fie efectuată de către
angajat pe unitate de timp dată. Acest salariu se calculă prin formula:
Sb = Nh * Tarif * Prime
Nb – numărul de unităţi de timp lucrate la întreprindere, care este ora.
Tarif – compensarea monetară pentru unitatea de timp lucrată
39
Prime – toate adaosurle la salariul de bază.
La întreprindere conform contractului colectiv de muncă sînt următoarele prime
pentru:
lucrul de noapte;
condiţii nocive de muncă;
prima din fondul salarial.
Conform acestui sistem de salarizare lucrează:
- administraţia
- secţiile auxiliare (construcţii, transport)
- magazinierii şi contabilii
- şefii secţiilor de producţie
- paşaportistele
- muncitorii secţiei de bază unde se petrece profilaxia utilajului.
Ca document primar pentru evidenţa timpului lucrat serveşte „Tabelul de
pontaj” (MR-13), în care sînt incluse datelel în fiecare zi, atît absenţele cît şi
cauzele lor, se completează zilnic la sfîrşitul zilei de către maistrul sau
conducătorul sectorului, la sfîrşitul lunii este prezentat la secţia „Personal” şi în
contabilitate. La secţia „Personal” pe baza lui se calculează datele pentru Raportul
Statistic 1-M. În contabilitate pe baza acestui document se calculă numărul de ore
lucrate efectiv, deasemenea pe baza lui se calculă salariul.
Tot prin intermediul tabelului de pontaj la secţia de construcţii se duce evidenţa
orelor şi zilelor de muncă la un anumit obiect.
Exemplu – în anexe.
Vom calcula după această metodă salariul paşaportistei pe baza documentelor
primare:
1. „Tabelului de pontaj”
1. „Contul personal al muncitorului” care este o maşinogramă unde se introduc
săptămînal datele despre timpul de lucru efectiv lucrat, raportul îndeplinirii sarcinii
de schimb, tarif şi calculul salariului:
Se fac următoarele calcule:
40
Tariful pe oră este = 4,63 lei.
1. Calculăm salariul de bază:
224 ore * 4,36 lei = 1037 lei 12 bani
2. Conform contractului colectiv de muncă pentru lucrul în timpul de noapte se
calculă astfel:
Hsup * Tarif de bază * 50% * 1,25
1,25 – coeficient de salarizare
47,50 ore * 4,63 lei * 50% * 1,25 = 137,45 lei.
3. Conform contractului de muncă în condiţii nocive de muncă se adaugă un
supliment ce se calculează:
Total numărul de ore * tarif pentru nocivitate
224 * 0,135 = 30 lei.
4. Conform Codului Muncii şi contractului colectiv de muncă timpul lucrat mai
mult de 2 ore supra program se plăteşte primă care se calculă:
Nr. de ore supraprogram * tarif oră * 1,25
30 * 4,6 * 1,25 = 17363 lei.
5. Conform contractului colectivde muncă pentru timpul de muncă supra
program este premiat cu 25% din salariul de bază.
1037,12 lei * 25% = 259,28 lei.
6. Din fondul de stimulare a salariilor se plăteşte lunar o primă care este unică
pentru profesia şi locul de muncă dat. La lucrătorul dat este de 541,00 lei.
Deci paşaportistei este calculat salariu în sumă de 2178,72 lei.
Forma mixtă de salarizare cuprinde elemente de sisteme de salarizare atît în
acord, cît şi în regie. Această formă de salarizare se foloseşte la calculul salariului
lucrătorului din activitatea de bază la fabrica de fermentare şi fabrica de ţigări.
Această formă de salarizare prevede calculul salariului în dependenţă de
volumul produselor fabricate în comparaţie cu norma de plată, plus adaosurile în
dependenţa de ora de lucru lucrat, în condiţii nocive şi staţionar, supra program şi
profilaxie.
41
Baza de calcul a acestui tip de salariu este „Raportul despre îndeplinirea sarcinii
de plan” (TK-16), el este completat de maistrul fiecărei brigăzi la fiecare schimb,
în el se reflectă diferiţi indicatori ca: felul producţiei fabricate, ore lucrate plus
sarcinile de plan şi îndeplinirea reală a lui, cît şi aprecierea calităţii produselor
fabricate (I-IV) pentru a calcula prime din salariul pentru calitate. Datele din acest
raport sînt introduse fiecărui salariat prin sistemul automatizat contabil în fişa
personală, pe baza căreia este calculat salariul.
Vom examina un exemplu concret de calcul al salariului pe baza sistemului
mixt de salarizare în baza fişei personale a salariatului Gîrlig D.U.
1. Conform preţului calculat pentru fiecare 1 mln. de ţigări fabricate este de
76,95 lei pentru mecanic reglator MARC – 64,34 lei, care a lucrat 20 zile şi a
fabricat 36,8030 mln. buc. Calculăm salariul de bază:
6,6988 mln. * 76,95 lei = 515,47 lei.
36,8030 mln. * 64,34 lei = 2367,91 lei.
Total în acord = 2883,39 lei.
2. Pentru supraîndeplinirea planului de producţie conform contractului colectiv
de muncă prima acordată din fondul de salarizare se calculează astfel:
Salariul de bază în acord * coeficientul supraplan
Coeficientul supraplan = (cantitatea supraplan * 3,3%) * 25%
(8,68 mln. * 3,3%) * 25% = 56,18 %
56,18% * 2883,38 = 1619,88 lei.
Totodată fiecare salariat ce lucrează în acord dispune de tarif orar pentru a
calcula celelalte prime.
Primele se calculează conform exemplului precedat în afară de plăţi de
staţionare care se calculează ca 2/3 tariful orar de 8,970 şi deci:
1,5 * 2/3 * 8,970 = 8,97 lei.
Pentru evidenţa contabilă a salariilor este destinat contul de pasiv 531 „Datorii
faţă de personal privind retribuirea muncii”. În credit se calculează salariile, iar în
debit – plata lor sau reţinerile din salariu.
42
La „Tutun-CTC” evidenţa analitică se duce pe secţii şi pe personal, de exemplu
531 1011047 „Ursu Taisia”.
531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”
1 „Datorii privind retribuirea muncii”
01 „Fabrica de ţigarete”
1047 „Numărul de tabel a unui salariat”
La calcularea salariului se stabilesc următoarele formule contabile pe baza
documentelor de bază enumerate mai sus.
La exemplul expus mai sus se întocmesc formulele contabile:
Dt 811 F5 „Fabrica de ţigarete” – 2178,12 lei
Ct 531 1011047 „Ursu Taisia” – 2178,12 lei.
Această formulă se face şi la celelalte subdiviziuni ale întreprinderii unde costul
producţiei se include în contul 811 „Costul producţiei”, 812 „Producţia auxiliară”,
813 „Consumuri indirecte de producţie”.
În funcţie de tipul activităţii, caracterul lucrărilor, calculul salariului se reflectă,
dacă nu sunt incluse în costul de producţie, la cheltuielile perioadei.
1. Pe baza tabelului de pontaj şi fişei personale pentru salariaţii din comerţ pe
luna decembrie.
Dt 712 „Cheltuielile comerciale” – 91638,00 lei.
Ct 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” – 91638lei.
2. Pentru angajaţii din administraţie în luna decembrie au fost calculate
următoarele salarii:
Dt 713 „Cheltuieli generale şi administrative” – 968038,32 lei.
Ct 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”- 968038,32
3. Totodată conform planului de calculaţie, salariul este inclus în costul
lucrărilor pentru activele nemateriale prin formula contabilă:
Dt 112 „Active nemateriale în curs de execuţie” – 44797,90 lei.
Ct 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” – 44797,90 lei.
La salariu se mai adaugă concediile pentru boală, concediile de odihnă şi
indemnizaţiile pentru incapacitatea temporară de muncă.
43
Evidenţa indemnizaţiilor pentru incapacitatea temporară de muncă se face pe
baza documentului foaie de boală sau buletin de boală, care este eliberat de
medicul de sector, confirmat de medicul şef al combinatului şi mărimea
indemnizaţiei depinde de:
a) salariul mediu pe 2 luni
b) vechimea în muncă, dacă angajatul:
- a lucrat mai puţin de 5 ani – se plăteşte 60% din salariul mediu;
- între 5 şi 8 ani – i se plăteşte 80%;
- peste 8 ani şi cei ce au mai mult de 3 copii pînă la 16 ani cît şi invalizilor de
război.
În urma salariului luat ca bază de calcul pentru determinarea indemnizaţiilor nu
se includ următoarele tipuri de remunerări:
1. Salariul plătit pentru abaterile de la condiţiile normale de lucru (ore
suplimentare în timpul sărbătorilor, zilelor de odihnă şi noaptea).
2. Salariul plătit în timpul staţionării întreprinderii;
3. Salariul aferent concediilor de odihnă, boală.
4. Toate tipurile de premii.
Modul de calcul al indemnizaţiilor este următorul:
Suma indemnizaţiilor = salariul mediu zilniic * nr. de zile de boală * %
vechimii în muncă
Salariul mediu zilnic = (salariul pe ultimele 2 luni – sume neluate în
consideraţie) / zile lucrate efectiv (ultimele 2 luni.
Sumele indemnizaţiilor calculate sunt plătite din sumele mijloacelor asigurărilor
sociale, care se reflectă pe luna decembrie prin următoarea formulă contabilă:
Dt 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”- 102076,66 lei
Ct 533 „Datorii privind asigurările – 102076,66 lei.
Apoi aceste sume sume sunt transmise în conturile personale ale salariaţilor
care au prezentat buletinul de boală.
44
Alte plăţi efectuate către salariaţi este concediul de odihnă conform Codului
Muncii, fiecare lucrător are dreptul la odihnă 24 zile lucrătoare în anul
calendaristic.
Primul concediu la un loc de muncă salariatul are dreptul să-l primească după
11 luni de lucru la întreprinderea dată, apoi el poate să-l folosească cît doreşte,
numai cu acordul conducerii şi nu dauna activităţii întreprinderii.
Concediile de odihnă sunt plătite din rezervă pentru concediu care se formează
în contul 538 „Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminare”. La „Tutun-CTC”
această sumă constituie 16% din salariul calculat în luna analizată ce constituie
168317,00 lei şi se calculează pe fiecare subdiviziune aparte, de exemplu
„Rezerva pentru concediu la fabrica de ţigarete” se contabilizează prin următoarea
formulă contabilă:
Dt 811 UZ „Uzina” – 32624,00 lei.
Ct 538 „Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminare” – 32624,00 lei.
Sau plata concediului poate fi efectuată direct din casă prin ordinul de plată.
Nivelul salariului plătit pe timpul concediilor depinde de salariul mediu pe
ultimele 3 luni. În suma salariului dat sunt incluse toate felurile de remunerări,
inclusiv salariile plătite, abaterile de la condiţiile normale d muncă, primele lunare
şi anuale, indemnizaţiile pentru incapacitatea temporară de muncă.
În calculul salariului mediu nu se includ:
1. Plăţile pentru lucrul ce nu intră în sfera obligaţiilor muncitorului.
2. Plăţile în natură.
3. Dividendele primite.
Deci, salariul se calculă ca:
Salariul pe timpul concediului = salariul mediu zilnic * nr. de zile de odihnă.
Salariul mediu zilnic = salariile plus primle (3 luni) / zile lucrate efectiv (3
luni).
Documentele primare privind calculul concediilor de odihnă este dipoziţia de
acordare a concediilor (M 16) (vezi anexa), pe baza ei se întocmesc următoarele
formule contabile:
45
Dt 538 „Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminare” – 5568,00 lei.
Ct 531 021049 „Bobu Vasile” – 5568,00 lei.
Din contul salariului se fac următoarele plăţi:
1. Pentru plata avansurilor acordate de către întreprindere titularului de avans
dar nerestituit întreprinderii, sau o altă practică aplicată la „Tutun-CTC” sînt
creditele acordate salariaţilor sau recuperarea lipsurilor la inventariere.
Documentele pentru înscrierea formulei contabile de mai jos sînt:
a. pentru avansurile nerestituite către întreprindere este decontul de avans
sau decizia conducătorului;
b. pentru împrumuturile acordate documentele primare sînt contractele de
creditare încheiate între întreprindere şi salariaţi;
c. pentru recuperarea pagubelor este ordinul directorului sau avizul de
recuperare semnat de salariat, sau ddecizia judecăţii.
Pe baza acestor documente se reflectă următoarele formule contabile în luna
analizată:
Dt 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” – 3410,06 lei.
Ct 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului” – 3410,06 lei.
2. La întreprindere din salariu se fac reţineri specifice, ca de exemplu:
a. reţineri pentru alimente;
b. reţineri pentru serviciul militar alternativ;
c. plăţi pentru despăgubiri prin deciza judecăţii;
d. plăţi sub forma cotizaţiilor sindicale.
Documentele primare privind calculul concediilor de odihnă este dispoziţie de
acordare a concediilor de odihnă este dispoziţie de acordare a concediilor (M 16)
(vezi anexa), pe baza ei se întocmesc următoarele formule contabile:
Dt 538 „Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminare” – 5568,00 lei.
Ct 531 021049 „Bobu Vasile” – 5568,00 lei.
Din contul salariului se fac următoarele plăţi:
46
1. Pentru plata avansurilor acordate de către întreprindere titularului de avans
dar nerestituit întreprinderii, sau o altă practică aplicată la „Tutun-CTC” sunt
creditele acordate salariaţior sau recuperarea lipsurilor la inventariere.
Documentele pentru înscrierea formulei contabile de mai jos sunt:
a. Pentru avansurile nerestituite către întreprindere este decontul de avans sau
decizia conducătorului.
b. Pentru împrumuturile acordate documentele primare sunt contractele de
creditare încheiat între întreprindere şi salariaţi.
c. Pentru recuperarea pagubelor este ordinul directorului, sau avizul de
recuperare semnat de salariat, sau decizia judecăţii.
Pe baza acestor documente se reflectă următoarele formule contabile în luna
analizată.
Dt 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” 3410,06 lei.
Ct 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului” – 3410,66 lei.
2. La întreprindere din salariu se fac reţineri specifice cade exemplu:
a. reţineri pentru alimente
b. reţineri pentru serviciul militar alternativ
c. plăţi pentru despăgubiri prin decizia judecăţii
d. plăţi sub forma cotizaţiilor sindicale.
Documentele primare la acest tip de operaţii sunt deciziile judecătoreşti şi
pentru reţinerile din salariul pentru salariatul ce face serviciul militar alternativ se
întocmeşte formula contabilă:
Dt 531 ”Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”- 59200,53 lei.
Ct 539 „Alte datorii faţă pe termen scurt” – 59200,53 lei.
În unele cazuri salariatul procură în contul salariatului materiale de la
întreprindere şi documentele primare sunt factura TVA şi factura de expediţie.
Întreprinderea poate se vîndă salariatului marfa cu un preş mai scăzut, însă
TVA trebuie de plătit de la valoarea de piaţă a mărfii. În baza facturii MH BC
667785 şi facturii d expediţie AC 475081 se întocmesc formule contabile:
Dt 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” – 570 lei.
47
Ct 211 „Materiale” – 450 lei.
Ct 534.2 „Datorii privind taxa pe valoare adăugată” 120 lei.
Suma TVA de 120 lei se calculă ca valoarea de piaţă 600 lei a unei tone de
ciment fără TVA şi deci TVA este 120 lei (600 * 1,2 - 600).
Dar conform Codului Muncii toate reţinerile din salariu nu trebuie să
depăşească ½ din salariul calculat spre plată.
Conform Legii bugetului asigurărilor sociale toţi agenţii economici indeferent
de forma de proprietate fac contribuţii la asigurări sociale, ei sunt înregistraţi ca
plătitori la Fondul Social la locul de rezidenţă şi completează trimestrial forma
BASS4 „Darea de seamă privind calcularea şi utilizarea cotelor de asigurare
socială”.
Tarifele cotelor de asigurare socială de stat sunt pentru toţi agenţii economici
indeferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare – 31% din fondul
de retribuire a muncii.
Obligatoriu nu se calculează cotele asigurărilor sociale de stat din contul
sumelor ajutorului material acordat în legătură cu calamităţile naturale, sumele
primite pentru asigurările obligatorii sau binevole, bilete de tratament, din bursele
elevilor, doctoranţilor, studenţilor, remunerarea pentru muncă în afara
programului.
Pentru evidenţa sintetică a defalcărilor şi decontărilor afente contribuţiilor
pentru asigurările sociale în Fondul Social, datorii privind asigurarea medicală este
destinat contul de pasiv 533 „Datorii privind asigurările”. În credit se reflectă
datoriile calculate, iar în debit – miloacele achitate.
Suma contribuţiilor pentru asigurările sociale se calculează ca 31% din salariul
brut prin formula contabilă:
1. Pentru angajaţii din activitatea de bază şi auxiliară, inclusiv consumurile
indirecte:
Dt 811 „Producţia de bază” – 368556,00 lei.
Dt 812 „Activităţi auxiliare” – 137656,00 lei.
Dt 813 „Consumuri indirecte de producţie” – 215121,00 lei.
48
Ct 533.1 „Datorii faţă de Fondul Social” – 721333,00 lei.
3. Salariile calculate ce se referă la cheltuielile generale şi administrative
precum şi la cele comerciale se reflectă astfel:
Dt 712 „Cheltuieli comerciale” – 36343,00 lei.
Dt 713 „Cheltuieli generale şi administrative” – 179299,66 lei.
Ct 533.1 „Datorii faţă de Fondul Social” – 215642,36 lei.
Acestea se calculează pe fiecare subdiviziune aparte în conturi analitice de
exemplu:
Dt 81210 LS „Secţia transport autocare” – 4677,15 lei.
Ct 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” – 3570,5 lei.
Ct 533 „Datorii privind asigurările” – 1107 lei (31% * 3570,5).
Concomitent în acest cont se calculă şi defalcările în contul de pensii care
constituie 1% din salariul brut al fiecărui angajat, de exemplu:
Dt 5311011047 „Ursu Taisia” – 0021,78 lei.
Ct 533.1 „Datorii faţă de Fondul Social” – 21,78 lei.
Suma de calcul a 1% nu se ia în calcul aceeaşi ca şi pentru 31%.
Suma de plată în Fondul Social spre plată se calculează ca diferenţa dintre sumele
asigurărilor sociale calculate şi sumele din asigurările sociale folosite de către
angajaţii întreprinderii pentru:
a. Incapacitatea temporară de muncă.
b. Pentru funerarii.
c. Ajutor material anual participanţilor la lichidarea consecinţelor
avariei de la Cernobîl.
d. Compensaţii nominative.
e. La naşterea copilului.
f. Compensaţii pentru îngrijirea copilului pînă la 16 ani.
Din salarii se calculă şi impozitul pe persoane fizice ce este stabilit prin articolul
15 din Codul Fiscal în mărime de:
10% - de la venitul ce nu întrece suma de 12180 lei.
15% - de la venitul ce întrece 12180 lei dar nu depăşeşte 16200 lei.
49
28% - ce depăşeşte suma de 16200 lei.
Acest venit al salariatului include orice formă de salariu, îndemnizaţiile precum şi
înlesniri acordate de întreprindere salariatului. Nu se includ în venitul impozabil
îndemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă inclusiv a invalidităţii,
alimentele pentru copii, dividende de la rezidenţi, moştenirea averii, alte forme de
venituri stabilite de Codul Fiscal.
Acest impozit este reţinut la locul de muncă în mimentul plăţii salariului.
Întreprinderea conform Codului Fiscal este obligată să scadă din venitul impozabil
scutirile acordate salariatului care sunt în sumă de 2510 lei pentru fiecare şi alte
scutiri. Conform Codului Fiscal aceste reţineri trebie plătite nu mai tîrziu de data de
10 a lunii următoare după luna în care a avut loc reţinerea.
Acest impozit este calculat fiecărui salariat în Fişa de evidenţă a venitului
impozabil.
Pentru ca salariatul să aibă dreptul la scutiri, el scrie o cerere la care enexează
buletinul de identitate şi alte documente ce confirmă aceste scutiri.
Să analizăm calculul impozitului pe venit în baza unui exemplu:
La Ursu Taisia în fişa de evidenţă a venitului impozabil trebuie de reţinut din
salariu 91,30 lei:
Dt 531011047 „Ursu Taisia” – 91,30 lei.
Ct 534.6 „Alte impozite” – 91,30 lei.
Pentru evidenţa plăţii salariului şi reţinerilor din el se întocmeşte statul de salariu
ce e calculat pe baza fişelor personale, acest stat este prezentat contabilului-şef care
îl verifică şi îl trimite în caserie spre plată.
Plata salariului la întreprindere se efectuează de maistrul care primeşte suma de
bani necesară şi lista de plată MK-53 ce este documentul ce confirmă plata.
Concomitent maistrul în timp de 14 ore dacă banii nu au fost utilizaţi trebuie să-i
întoarcă în caserie şi se întocmeşte formula contabilă:
Dt 531010 „Secţia” – 33402,37 lei.
Ct 241 „Casa” – 33402,37 lei.
50
Toate aceste operaţii sunt incluse în registre pe conturi analitice pe fiecare
salariat, apoi în total pe întreprindere în registre ale conturilor 531,533.
51
Calculaţia costurilor de producţie. Contabilitatea producţiei în curs de
execuţie şi a produselor fabricate.
Cu calculul costului de producţie se ocupă secţia „Calculaţie” din cadrul fabricii
de ţigarete şi fabricii de fermentare.
La întreprindere este utilizat sistemul de calcul a costului de producţie efectiv.
Această metodă constă în calcularea costului de producţie reeşind din normativele
calculate,irii raportului erau 1408 salariaţi, evidenţa cărora o duce o secţie
specializată –
Consumurile indirecte materiale se repartizează conform costului materiilor
consumate, atît auxiliare, cît şi cele de bază.
Procesul de producţie la „Tutun-CTC” a ţigaretelor se efectuează prin
următoarele operaţii:
- tutunul tăiat uniform din siloana ambiilor lunii primare, la o comandă specială
se repartizează la pneumatic către maşinile de producţie a ţigaretelor.
- Pregătirea tutunului tăiat înainte de formarea ştrangului
- Divizarea tutunului pe foiţa de ţigarete, formarea ştrangului şi încleierea foiţei
de ţigaretă, tăierea ştrangului.
- Asamblarea filtrului.
- Asamblarea ţigaretelor în pachete cu utilizarea foiţei de staniol.
- Lipirea timbrelor de acciz.
- Celofonarea cutiilor.
- Formarea blocurilor a cîte 20 pachete şi ambalarea lor în cutii de carton.
Toate aceste procese sunt exercitate la o linie, întreprinderea dispune de 4 linii, la
fiecare linie lucrează o brigadă de 9-10 oameni.
Tutunul tăiat vine de la etajul trei la etajul doi prin reţele de aer comprimat.
Evidenţa tutunului spre fabricare este dusă de un sert-cupajist care este
responsabil de evidenţa tutunului şi de formare a cupupilor de tutun pentru fiecare
tip de ţigarete, aceasta face parte din secţia materie primă.
52
El recepţionează diferite tipuri de tutun, calculează conform recetei necesarul de
fiecare tip de ţigări, şi spoi aceste cantităţi sunt introduse în linii primare de
prelucrare a tutunului „Huoni” care tutunul din foi este amestecat şi tăiat în meşcă.
Într-un schimb este produs nu mai mult de 4 tipuri de ţigări la 4 linii de
prelucrare primară a tutunului şi 4 linii de confecţionare a ţigaretelor.
Evidenţa tutunului se duce în fişa de evidenţă a tutunului F (OO) care este
întocmită de sert-cupajist şi transmisă în contabilitate unde sunt introduse cantităţile
la preţurile existenete la materialele date şi prin formule din mai multe rămăşiţe de
materii prime se face o materie primă pentru un tip de ţigări prin formulă pentru
includerea acestui material în costul de producţie.
Dt 811100302 „Temp A II B” – 166000 lei.
Ct 2117T0001 „Temp AB II MB” – 166000 lei.
Materialele auxiliare sunt introduse în calculator din „Calcularea consumului
materialelor de bază” ce e întocmit de şeful brigăzii şi împreună cu magazinerul
brigăzii, de exemplu din fişa de calculaţie a schimbului Hlema pentru Temp (cod
17411) se anexează fişa este preţurile la secţia de calcul este introdusă în computator
unde erau deja introduse preţurile la materialele auxiliare şi se reflectă formula
contabilă:
Dt 811100302 „Temp AB” – 38405,23 lei.
Ct 211.2 „Materiale auxiliare” – 38405,23 lei.
Totodată la începutul lucrării schimbului liniile de transportare se ung cu soluţie
de săpun care este primit prin bon de consum şi se face următoarea înregistrare
contabilă:
Dt 81100302 „Temp AB” – 128,68 lei.
Ct 22116 – 128,68 lei.
La sfîrşitul zilei de muncă şeful brigăzii prezintă „Raportul despre îndeplinirea
sarcinii de plan” pe baza căreea se introduce datele în computator, acolo sunt deja
introduse preţul pentru fiecare unitate de timp în acord plus premia pe baza căreea se
face formula contabilă:
Dt 811100302 „Temp AB” – 1843,38 lei.
53
Ct 531011047 „Ursu Taisia” – 1407,38 lei.
Ct 533 „Datorii privind asigurările” – 436 lei.
Consumurile indirecte care sunt:
- Salariul şi CAS a administraţiei fabricii.
- Uzura utilajului şi întreţinerea lui.
- Uzura activelor nemateriale folosite în producţie etc.
Aceste consumuri sunt adunate în contul 813, care este deschis pentru fiecare
subdiviziune, de exemplu:
81381 „Laboratorul de chimie”.
Consumurile indirecte de producţie se contabilizează în acelaşi mod şi
consumurile privind activitatea de bază.
Repartizarea lor este grea deoarece există consumuri directe ce se retribuie în
exclusivitate fabricii de ţigarete, aceste consumuri sunt repartizate pe fiecare tip de
produs în dependenţă de suma consumurilor directe de materiale. Dar mai există şi
consumuri generale indicate pe combinat, ce se repartizează conform volumului
producţiei fabricate sau serviciilor prestate prin formula contabilă:
Dt 811 F1 „Fabrica de ţigarete” – 292783,00 lei.
Ct 813 FS „Administrări” – 292783,00 lei.
apoi această sumă se repartizează pe fiecare tip de produs proporţional
consumului direct de materiale.
Unul din materialul de bază care este inclus în preţul de cost al produselor finite
este timbrul de acciz care este procurat de întreprindere la Inspectoratul Fiscal,
conform titlului IV al Codului Fiscal ele sunt aplicate pe pachetele de ţigărilor în
procesul de producţie ,aceste timbre sunt pentru fiecare lună aparte .
Evidenţa timbrilor o duc paşoportistile , la început zilei se eliberează o cantitate
de timbre de acciz folosite în producţie ,la sfîrşitul zilei de muncă prezintă raport în
care se indică timbrile utilizate pe ficare tip de producţie dar cele deteriorare se
încliei pe coală de hîrtie .Evidenţa lor face pe ficare tip de produs :
Dt 81110031”Temp Ab” 387,50 lei
Ct 21170370011”Timbre de acciz” 387,50 lei
54
După ce se adună toate consumurile şi împart la cantitatea producţie fabricate
( informaţie privind producţie de ţigarete în anexe) se formează costul unitar de
1,50lei „Astra” pînă la 2,80lei pentru „Doina Lux Premiu”
Evidenţa producţiei fabricate se duce de către magaziner şi paşaportistă,
fiecare brigadă are paşaportista sa care încleie pe fiecare cutie cu ţigări paşaportul,
care este un document de strictă evidenţă ce este compus din partea de bază pe care
se scrie tipul ţigării, calitatea şi luna fabricării, pe ea paşaportista pune ştampila,
secţia, brigada şi schimbul au o ştampilă personală la fiecare plus la aceasta
paşaportul are 3 cupoane detaşabile în care se înscrie numărul şi seria paşaportului.
Paşaportista detaşează primul cupon care serveşte ca dovadă că brigada a fabricat
cantitatea dată de ţigarete, el se anexează la raportul de consumuri de materiale, apoi
aceste pachete sunt predate la depozitul secţiei de fabricare, magazinerul tot
decupează un cupon la sfîrşitul zilei de muncă. Paşaportista pe baza acestor
paşapoarte verificate cu cele de la magaziner face „Dispoziţia de livrare a
materialelor” M-11 sau bonul de primire-predare a produselor finite, pe baza acestui
bon se reflectă următoarea înregistrare contabilă:
Dt 216100301 „Temp” – 136001 lei.
Ct 811100301 „Temp” – 136001 lei.
preţul nu se indică în bonul de primire-predare, ci numai cantitatea, preţul este
calculat în luna trecută, el poate să se modifice la sfîrşitul lunii.
Din depozitul fabricii prin „factură de primire-predare”, această producţie prin
intermediul unei linii mecanice este transportată la primul etaj în depozitul secţiei
vînzări. Acest document este completat în două exemplare, unul la magazinerul
fabricii, unul la magazinerul secţiei vînzări.
La depozit pentru fiecare tip de produs este deschisă fişa de magazie care se
perfectează identic ca şi fişa de magazie materiale, el este dus în cutii, în cutie sunt
50 pachete cite 2000 buc., în pachete cîte 20 bucăţi.
La intrare este factura de primire-predare, la ieşire – factura de expediţie eliberată
de secţia vînzări şi al cincilea exemplar rămîne în depozit.
55
Evidenţa produselor fabricate este dusă în contul de activ 216 „Produse” ce la
întreprindere are mai multe subconturi.
216.1 „Produse finite”.
216.12 „Produse din Cimişlia”.
216.2 „Semifabricate din producţie proprie”.
216.6 „Producţie finită prelucrată” – întreprinderea dispune de utilaj ce produce
peliculă de polietilenă.
216.3 „Tutun fermentat” etc.
În debitul acestor conturi se duce evidenţa produselor fabricate, iar în credit
realizarea sau utilizarea lor în cadrul întreprinderii.
Intrările în acest cont se fac de la producţia de bază prin formula contabilă, în
luna decembrie:
Dt 216 „Produse” – 3981678,35 lei.
Ct 811 „Producţia de bază” – 39816178,35 lei.
Iar ieşirile pot fi efectuate pe mai multe căi, pentru reutilizare în cadrul
întreprinderii:
Dt 211 „Materiale” – 2427698,85 lei.
Ct 216.2 „Semifabricate din producţia proprie” – 2427698,85 lei.
Aceste operaţii se fac prin intermediul dispoziţiei de livrare a materialelor în
anexe.
Sau materialele sunt eliberate pentru a fi comercializate prin reţeaua proprie de
magazine, ca document primar este factura de expediţie eliberată de secţia vînzări:
Dt 217 „Mărfuri” – 2427698,58 lei.
Ct 216.2 „Produse finite” – 2427698,58 lei.
Sau ieşirile în scopuri de reclamă:
Dt 712 „Cheltuieli comerciale” – 7415 lei.
Ct 216.2 „Produse finite” – 7415 lei.
Concomitent produsele pot să se deterioreze sau să fie sustrase, ca lipsuri la
inventariere, atunci se întocmeşte formula contabilă:
Dt 714 „Alte cheltuieli operaţionale” – 7415 lei.
56
Ct 216.1 „Produse finite”. 7415 lei
Ceea ce priveşte producţia în curs de execuţie atunci aici intră produsele ce nu au
trecut toate fazele de producţie.
La întreprindere ponderea cea mai mare o are tutunul nefermentat, deoarece el
trebuie să treacă tot procesul de fermentare mai mult de 90 de zile şi se primeşte un
decalaj între începutul procesului de producţie pînă la sfîrşit.
Contul 811.1 „Producţia ţigării” se deschide la sfîrşitul lunii sau trimestrului prin
formula contabilă:
Dt 215.11 „Producţia în curs de execuţie de ţigări” – 101606,07 lei.
Ct 811.1 „Producţia ţigării” – 101606,07 lei.
la fel la toate subdiviziunile.
Iar la începutul perioadei acest cont se închide prin formula inversă:
Dt 811.1 „Producţia ţigarete” – 101606,07 lei.
Ct 215.11 „Producţia în curs de execuţie de ţigări” – 101606,07 lei.
Producţia în curs de execuţie este evaluată la preţul de cost a cheltuielilor.
Inventarierea producţiei este executată la sfîrşitul lunii în zile libere, cînd nu
lucrează întreprinderea, sunt verificate la faţa locului numărul efectiv de produse şi
corespunderea lor cu datele din contabilitate, procedura de inventariere este aceeaşi
ca şi la alte materiale
57
Contabilitatea creanţelor
Creanţele constituie o parte activelor care trebuie achitate întreprinderii de
către alte persoane fizice şi juridice la scadenţă stabilită prin condiţiile contractului,
cambiei sau altor acte normative.
Relaţiile cu clienţii şi cumpărătorii ocupă un loc central în activitatea
întreprinderii. Ele ţin de livrarea de produse, de acordarea de servicii şi îmbracă
forma unor drepturi de creanţă faţă de client. Aceste creanţe pot fi divizate în grupe
în funcţie de termenul de apariţie şi cel de achitare. Grupele date cuprind creanţe
cu termen de achitare neatins, cu termen expirat pînă la o lună, cu termen expirat
de la o lună pînă la două luni, de la 2 pînă la 3 luni, peste 3 luni. Aceste termene de
achitare pot fi stabilite desinestătător de către întreprindere, în dependenţă de
caracterul activităţii.
Decontările clienţilor şi cumpărătorilor rareori au loc concomitent cu
expedierea produselor, mărfurilor, prestarea serviciilor. În aceste condiţii
furnizorul are dreptul unei creanţe asupra cumpărătorului. Pentru generalizarea
informaţiei privind existenţa, formarea şi achitarea creanţelor cu o durată nu mai
mare de un an, aferente decontărilor cu cumpărătorii şi clienţii pentru produsele
(mărfurile) expediate şi serviciile prestate, este destinat contul de activ 221
"Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale". In debitul lui se reflectă
formarea creanţelor pe termen scurt aferente facturilor comerciale, iar în credit -
achitarea lor. Soldul este debitor şi reprezintă sumele datorate de cumpărători şi
clienţi la finele perioadei de gestiune. La contul dat pot fi deschise următoarele
subconturi:
2211 "Facturi de primit din ţară"
2212 "Facturi de primit din străinătate"
2213"Cambii primite".
Evidenţa analitică a creanţelor pe termen scurt aferente facturilor comerciale se
ţine pe fiecare debitor de exemplu :
222109 « Anastasia&Co »
58
fiecare cont analitic poate să fie atît creditor cît şi deitor acesta depinde de
suma de bani care este trasferată pentru marfa expediată dacă depăşeşte se trece la
credit iar dacă sunt mai mici atunci ele rămîn pe debitul contului analitic.
Creanţele comerciale pot fi divizate în creanţe ale debitorilor din ţară şi creanţe
ale debitorilor din străinătate.
Livrarea producţiei se efectuiază în baza unui contract de vînzare-cumpărare
încheiat cu cumpărătorul şi pe baza facturii de expediţie şi facturii TVA. Este
menţionat faptul că SA “Tutun-CTC” este plătitoare de accize care se plătesc
conform Codului Fiscal şi Legii Bugetului pe anul respectiv acest impozit este
inclus în factura de expediţie .
De exemplu SA “Tutun-CTC” a livrat « CahulUresCoop » SA marfă în valoare
de
4308,90 lei
Conform facturii de expediţie AD 222455 şi facturii TVA BC 121850 se fac
următoarile formule contabile :
Dt 2211022 « CahulUresCoop SA 4308,90 lei
Ct 611 "Venituri din vânzări" 3590,75 lei
Ct 5351 « TVA » 718,15 lei
Livrările efectuate agenţilor economici din republică se impozitează cu TVA în
mărime de 20% din valoarea mărfii .
În urma achitării de către client a mărfurilor primite se înscrie formula contabilă
şi ca document de bază serveşte extrasul de cont valutar de la bancă, care atestă
achitarea sumei de către furnizor .
Dt 243 "Cont valutar" 6586,08 lei
Ct 2212"Facturi de primit din străinătate" 6586,08 lei
Intrarea mijloacelor băneşti pentru achitarea creanţelor pe termen scurt aferente
facturilor comerciale :
a)Prin intermediul casei
Debit 2411 "Casa lei" 5000 lei
Credit 221136 "« Alexadru cel Bun ConsumCoop»SA 5000 lei
59
b) Primit pe contul de decontare
Debit 242 “Cont de decontare” 85000 lei
Credit 2211055“Acord-Consum Srl” 85000 lei
Achitarea creanţelor pe seama:
Subiecţii impozabili cu TVA - furnizorii mărfurilor (serviciilor) ţin Registrul de
evidenta a livrarilor este destinat pentru înscrierea facturilor TVA (benzilor de
înregistrare a aparatelor de casa, borderourilor de evidenta), întocmite de furnizor,
în scopul determinarii sumei TVA pentru marfurile livrate (expediate) (serviciile
prestate). Evidenta facturilor TVA în Registrul de evidenta a livrarilor se
efectueaza în ordine cronologica pe masura livrarii marfurilor (prestarii serviciilor)
sau primirii avansului.
Registrul de evidenta a livrarilor se duce discret (nu conform totalului
cumulativ)de catre contribuabilii TVA- furnizorii marfurilor (serviciilor).
Registrul de evidenta a livrarilor serveste în calitate de:
registru auxiliar pentru înregistrarea vînzarilor si prestare de servicii
document , în baza caruia se determina lunar TVA colectat
document de controla al unor operatii contabile
Registrul de evidenta a livrarilor trebuie în mod obligatoriu sa includa urmatoarele date:
- numarul de ordine al facturii TVA;
- data eliberarii ei;
- denumirea (numele) consumatorului;
- descrierea succinta a livrarii;
- valoarea totala a livrarii, prezentata pentru a fi achitata fara TVA
- suma totala a TVA;
- suma rabatului, daca acesta se ofera.La livrarea (expedierea) marfii (prestarea serviciului) pentru avansul primit, în
Registrul de evidenta a livrarilor se face înscriere, care micsoreaza suma TVA
înscrisa pentru avansul achitat, cu modificarea corespunzatoare a sumei totale
pentru perioada gestionara în care a fost efectuata livrarea (facturarea) marfii
(prestarea serviciului). Apoi se reflecta operatiile de livrare (expediere) de-facto
60
pentru avansul primit.
În Registrul de evidenta a livrarilor este obligatorie, de asemenea, includerea
datelor din documente, eliberate la exportul marfurilor si serviciilor (CMR
Railway Bill,), cît si a datelor facturii de expeditie la livrarea marfurilor
(serviciilor) scutite de TVA.
Filialele, sucursalele si subdiviziunile separate, aflate la bilantul
contribuabilului TVA si care nu sînt contribuabili ai TVA de sine statatori, tin
Registrele procurarilor, oglindind în ele datele:
- din facturile TVA, eliberate pentru livrarile impozabile de marfuri si servicii;
- din facturile de expeditie, eliberate pentru livrarile de marfuri si servicii
neimpozabile;
- pe livrarile de marfuri, realizate în reteaua comertului cu amanuntul
Lunar, subdiviziunile mentionate prezinta întreprinderii de baza copiile
facturilor TVA eliberate pentru livrarile întreprinderii de baza .impozabile de
marfuri si servicii, facturile de expeditie pentru livrarile neimpozabile de marfuri si
servicii si datele pe livrarile efectuate în numerar, în scopul oglindirii lor în
Registrul livrarilor.
Registrul de evidenta a livrarilor trebuie sa fie cusut, iar paginile numerotate si
adeverite cu stampila. Controlul asupra corectitudinii tinerii Registrului se pune în
sarcina conducatorului întreprinderii - contribuabil al TVA, sau persoanei
împuternicite de el.
La procurarea materialelor, mărfurilor, furnizorul poate cere achitarea acestora
pînă la livrarea lor, sub forma avansurilor. Pentru evidenţa avansurilor pe termen
scurt acordate furnizorilor, altor creditori în contul mărfurilor, materialelor şi altor
active sau serviciilor prestate, precum şi privind achitarea produselor, lucrărilor
primite de la clienţi pe măsura finisării lor parţiale, pe termen nu mai mare de un
an, este destinat contul de activ 224 “Avansuri pe termen scurt acordate”. În debit
se reflectă sumele avansurilor acordate pe termen scurt, iar în credit – sumele
avansurilor înregistrate pentru stingerea datoriilor faţă de furnizori, anulate sau
restituite. La contul dat pot fi deschise următoarele subconturi:
61
2241 "Avansuri pe scurt acord în ţară"
2242 " Avansuri pe scurt acordat în străinătate"
Evidenţa analitică a avansuril pe termen scurt se ţine pe fiecare debitor de
exemplu :
2241019« Agro –Fantal Şoldăneşti »
ficare cont analitic poate să fie atît creditor cît şi debitor acesta depinde de
suma de bani care este trasferată pentru materiale,servicii expediate dacă
depăşeşte valoarea materiale recepţionate trece la credit .
Acordarea avansurilor în contul livrării mărfurilor, materialelor, prestării
serviciilor se execu prin Dispoziţie de plată bancară şi Dispoziţie de
plată din casă : De exemplu a fost acrodat avans din casă fermierului Angelici
Anatol Petru
pentru seminţe conform dispoziţiei de plată N 5612 din 17/12/99 dar deoarice
el este socotit confom Codului Fiscal persoană fizică din suma avansului este
reţinute 5% .
Debit 2241047 “ Angelici Anatol Petru ” 1614,15 lei
Credit 2411 “ Casa lei” 1533,44 lei
Credit 5347 « Impopzit pe venit pers fizice » 80,71 lei
Conform dispoziţiei de plată N 1987 din 10 decembrie a fost trasferat firmei
“Binag-Agro”Srl suma de 70000lei
b) Debit 2241059 ““Binag-Agro”Srl ” 70000lei
Credit 2421 “Cont decontare lei” 70000lei
Trecerea în cont a sumelor avansurilor acordate anterior în achitarea datoriilor
faţă de furnizori pentru materialele şi mărfurile primite se execută prin intermrdiul
facturii de expediţie: Confom facturii expediţie AD456789 si facturii TVA
AB456123 a primit matereiale în contul avansului acordate « Agrimec »
Debit 211 “Materiale” 9196,00 lei
Debit 534 “ Datorii privind decontările cu bugetu” 1839,20 lei
Credit 2241022 “Avansuri pe termen scurt acordate” 11035,20 lei
62
Contabilitatea creanţelor privind decontările cu bugetul
Decontările cu bugetul au particularităţi specifice datorită reglementării
normative a modului de determinare şi achitare a creanţelor şi datoriilor faţă de
buget. Raporturile întreprinderii cu bugetul au un caracter multiplu şi divers, de
aceea decontările cu bugetul se reflectă în conturi distincte privind datoriile şi
creanţele.
Creanţele bugetului faţă de întreprindere apar ca urmare a impozitelor stabilite
vărsate la buget în avans, a sumelor plătite în plus în buget, a diferenţelor taxei pe
valoare adăugată plătită şi încasată.
Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa, înregistrarea şi achitarea
creanţelor privind decontările cu bugetul, cuvenite întreprinderii din buget,
conform legislaţiei în vigoare, este destinat contul de activ 225 "Creanţe pe termen
scurt privind decontările cu bugetul". In debitul acestui cont se înregistrează
avansurile vărsate la buget potrivit impozitelor stabilite de legislaţie (cu excepţia
TVA), precum şi sumele plătite în plus la buget şi diferenţele între sumele TVA
plătită şi primită, iar în credit - sumele trecute în cont pentru stingerea datoriilor
aferente decontărilor cu bugetul, realizate în perioadele de gestiune curente sau
ulterioare, precum şi plăţile în plus recuperate de buget. Soldul acestui cont este
debitor şi reprezintă datoriile bugetului faţă de întreprindere la finele perioadei de
gestiune.
La contul 225 "Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul " pot fi
deschise următoarele subconturi:2251 "Creanţe pe termen scurt privind impozitul
pe venit", 2252 "Creanţe pe termen scurt privind alte impozite şi plăţi".
Contul 226 "Taxa pe valoarea adaugata de recuperat" este destinat generalizarii
informatiei privind sumele taxei pe valoarea adaugata de recuperat, aferenta
valorilor în marfuri si materiale si serviciilor procurate (primite) de întreprindere.
Acest cont este un cont de activ. în debitul acestui cont se reflecta sumele TVA,
aferente facturilor de plata pentru stocurile de marfuri si materiale, serviciile
prestate, care urmeaza a fi trecute la decontarile cu bugetul, iar în credit - sumele
taxei pe valoarea adaugata, compensate pentru achitarea datoriilor fata de buget,
63
realizate în perioadele de gestiune sau ulterioare. Soldul acestui cont este debitor si
reprezinta suma taxei pe valoarea adaugata care va fi supusa decontarilor cu
bugetul.
Evidenţa analitică a creanţelor pe termen scurt privind decontările cu bugetul se
ţine pe feluri de impozite şi termene de recuperare a acestora în buget.
La contul 225 "Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul" se
reflectă la SA “Tutun-CTC” impozitul pe imobil calculat greşit care depăşeşte
suma cuvenită cu 6128 lei şi de amenajare care a fost platit în prealabil.
Contabilitatea creanţelor pe termen scurt ale personalului, inclusiv ale
titularilor de avans.
Creanţele personalului faţă de întreprindere pot apărea în urma operaţiilor ce se
referă la:
- retribuirea muncii;
- acordarea avansurilor spre decontare;
- mărfurile vîndute în credit;
- recuperarea daunei materiale;
- alte operaţii, cum ar fi plata pensiilor alimentare şi altor titluri executorii.
Creanţele pe termen scurt ale personalului se reflectă în contul de activ 227
"Creanţe pe termen scurt ale personalului". In debitul acestui cont se reflectă
înregistrarea creanţelor pe termen scurt ale personalului faţă de întreprindere, iar în
credit - achitarea creanţelor pe termen scurt ale personalului. Soldul este debitor şi
reprezintă datoriile personalului faţă de întreprindere la finele perioadei de
gestiune.
Evidenţa analitică a creanţelor pe termen scurt ale personalului se ţine pe
fiecare debitor, pe feluri de creanţe, pe termen de apariţie şi achitare a acestora.
Creanţele personalului privind retribuirea muncii apar în cazul acordării
avansurilor contra remuneraţiilor. La acordarea avansului, casierul întocmeşte o
Dispoziţie de plată ,în care se indică suma, această dispoziţie trebuie să fie semnată
de către conducător şi contabilul-şef.
64
Pentru executarea unor sarcini de serviciu persoanelor, numite titulari de avans,
li se eliberează avansuri spre decontare. Aceste avansuri sunt destinate, în special,
acoperirii cheltuielilor de deplasare care includ:
• cheltuieli de călătorie (costul biletelor de călătorie tur-retur)
• cheltuieli privind cazarea
• diurna.
In baza Dispoziţiei de plată N456 se eliberează avans magazinierului Ţurcanu
Costantin:
Debit 2272 "Creanţe pe termen scurt ale titularilor de avans" 870 lei
Credit 241 "Casa" 870ei
In baza decontului de avans N661 se trec în cont cheltuielile efectuate de
titularul de avans:
Debit 7139 "Cheltuieli generale şi administrative" 778,50 lei
Credit 2272 "Creanţe pe termen scurt ale titularilor de avans" 778,50 lei
Dacă titularul de avans nu a cheltuit toată suma, el trebuie să restituie
întreprinderii suma diferenţei prin cispoziţie de încasare N1233:
Debit 241 ”Casa” 91,50 lei [870-
778,50]
Credit 2272 "Creanţe pe termen scurt ale titularilor de avans" 91,50 lei
Componenţa şi modul de determinare a cheltuielilor de deplasare este
reglementat de Regulamentul privind “Modul de delegare a lucrătorilor
întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor din RM”. Acest document
reglementează plata cheltuielilor de deplasare în cazul deplasării lucrătorilor pe
teritoriul RM şi în ţările ex-URSS.
Delegatului i se plătesc cheltuielile de transport conform documentelor
justificative prezentate. În caz de neprezentare a documentelor privind utilizarea
transportului pe teritoriul RM, cheltuielile de transport se achită conform tarifelor
minimale. Delegatului i se compensează cheltuielile efective privind cazarea.
65
În luna aprilie 2001 în baza ordinului pe întreprindere a avut loc deplasarea
şefului secţiei marketing – Polesciuc la Tiraspol. Pentru deplasare a fost eliberat
avans prin Dispoziţia de plată N789 :
Debit 2272 "Creanţe pe termen scurt ale titularilor de avans" 324 lei
Credit 241 “Casa” 324 lei
La sosirea din deplasare în baza documentelor justificative anexate a fost
întocmit decontul de avans N 12 68:
Debit 713 “Cheltuieli generale şi administrative” 297,50 lei
Credit 2272 "Creanţe pe termen scurt ale titularilor de avans" 297,50 lei
La categoria “Alte creanţe” se referă şi datoriile debitoare privind reclamaţiile.
Reflectarea sumei reclamaţiei în debitul contului 229 “Alte creanţe pe termen
scurt”, , se efectuiază numai dacă pretenţiile au fost înaintate şi recunoscute de
reclamant sau au fost adjudecate de organele judiciare.Evidenţa analitică este
efectuată înpe fiecare reclamant
La sfîrşitul anului de gestiune se face pe baza datelor operativă o listă de
inventariere a creanţilor şi datoriilor ( INV 9) cu creanţe pe tipuri în care debitorii
confirmă creanţile.
66
Contabilitatea mijloacelor băneşti
Pentru păstrarea numerarului, precum şi pentru efectuarea decontărilor în
numerar la întreprindere, este destinată casieria. Contabilitatea mijloacelor băneşti
din casieria SA “Tutun-CTC” este organizată în conformitate cu "Regulile privind
ţinerea operaţiilor de casă m economia naţională a Republicii Moldova ", aprobate
prin Hotărârea Guvernului R.M. din 25 noiembrie 1992.
Operaţiile de casă sunt ţinute de către casier, care poartă răspundere materială
deplină în conformitate cu legislaţia în vigoare pentru integritatea tuturor valorilor
şi pentru orice prejudiciu organizat întreprinderii, atît în rezultatul acţiunilor
premeditate, cît şi în rezultatul nepăsării sau îndeplinirii necorespunzătoare a
sancţiunilor toate aceste obligaţiuni sunt incluse în „Contract răspundere
matererială”
Toate operaţiile de casă trebuie să fie documentate. Astfel, primirea
numerarului de către casieria întreprinderii se efectuează prin Dispoziţia de
încasare semnată de către contabilul-şef. Primirea banilor este confirmată printr-o
chitanţă semnată de contabilul-şef şi de casier, certificată de ştampila casierului.
Eliberarea numerarului din casierie se efectuează prin Dispoziţia de plată, etc.
Documentele de eliberare a numerarului sunt semnate de conducătorul şi
contabilul-şef al întreprinderii.
Astfel, la sfârşitul zilei de muncă datele documentelor de încasare şi de plată
sunt înscrise de către casier în "Registrul de casă” în care prin foia indigo se scriu
două exemplare unul este detaşabil la care anexîduse dispoziţiile de plata şi
incasare serveşte baza pentru înscriile în registrile contabie
. Controlul asupra ţinerii corecte a Registrului de casă se pune în sarcina
contabilului-şef al unităţii economice.
Evidenţa analitică a operaţiunilor de casă se ţine pe fiecare plătitor sau primitor
de bani, pe surse de încasare şi direcţii de utilizare a numerarului.67
Evidenţa operaţiilor privind existenţa şi mişcarea mijloacelor băneşti din
casieria întreprinderii se ţine în contul de activ 241 "Casa" la SA “Tutun-CTC”
acest cont are următoarile subconturi.
2413 ”Casa dolari SUA”
2411 „ Casa lei”
În debitul acestor subcotnuri se reflectă toate încasările de mijloace băneşti în
casă, iar în creditul lui -plăţile în numerar. Soldul este debitor şi reprezintă
numerarul existent în casieria întreprinderii la finele perioadei de gestiune.
La SA “Tutun-CTC” au fost încasate mijloace băneşti pentru achitarea
creanţelor pe termen scurt eferente facturilor comerciale în baza Dispoziţie de
incasare N1233 din 12 12 99 de la « Anenii Noi UresCom »SA
Debit 2411 "Casa lei" 5000 lei
Credit 221 "Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale" 5000 lei
Au fost încasate mijloace băneşti de la titularul de avans Cojocaru Tatiana
conform dispoziţii de încasare Nr1233 din 13,12,99 se fac următoarile formule
contabile
Debit 2411 "Casa lei" 91,50 lei
Credit 2272 "Creanţe pe termen scurt ale titularilor de avans" 91,50 lei
Încasarea mijloacelor băneşti în casierie din vînzarea rebutului ne utilizate de
întreprindere care au fost socotite nelicvide de la o peresonă fizică conform
Dispoziţii de încasare N1234:
Debit 241 “Casa” 128,67 lei
Credit 611 “Venit din vînzări” 110,29 lei
Credt 534 « Datorii faţă de buget » 18,38 lei
Încasarea mijloacelor băneşti de la magazine conform Dispoziţiei de încasare
N1235 din12/12/99
Debit 2411 “Casa lei” 3644,18 lei
Credit 8261 “Realizatori Magazin 12/02” 3644,18
lei
68
Primirea banilor din contul decontare tot se excută conform Dispoziţie de
încasare şi verificîndu-se cu extrasul de cont,de exemplu la data12/12/99 conform
Dispoziţie de încasare N1236 de la contul BC « MOLDOVA –
AGROINDBANC » filiala Miron Costin sau primit 15000 lei pe baza acestor date
se fac următoarile formule contbile :
Debit 2411 “Casa lei” 65000 lei
Debit 2421 « Cont de decontare lei » 65000 lei
La fel înscriu şi celelalte formule contabile aferente operaţiilor încasare a
mijloacelor băneşti în casă.
La ieşirea numerarului pe baza Dispoziţilor de plată se întocmesc următloale
formule contabile:
Acordarea avansului spre decontare titularului de avans Polesciuc Maria
conform Dispoziţilor de plată N1326 şi conform ordinului de deplasare
N23
Debit 2272 "Creanţe pe termen scurt ale titularilor de avans" 324 lei
Credit 2411 "Casa lei" 324 lei
Depunerea disponibilităţilor băneşti în contul de decontare de face la sfârşitul
zilei de muncă prin Dispoziţilor de plată contra Chitanţei eliberate de bancă: De
Exemplu pe data de 12/12/99 prin Dispoziţilor de plată N 1328
Debit 2421 "Cont de decontare lei" 20000lei
Credit 2411 "Casa lei" 20000lei
Achitarea datoriilor faţă de personal se execută prin lista de plată care este
înmînată maistrului ,operaţiile contabile sunt executate după ce au fost primită
lista deplată cu semnăturile salariaţilor care au incasat salariile . De exemplu pe
baza listei de plată N----- se fac următorile formule contable :
Debit 531 "Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii" 33402,37lei
Credit 2411 "Casa lei"
33402,37lei
La fel înscriu şi celelalte formule contabile aferente operaţiilor încasare a
mijloacelor băneşti din casă.
69
La SA “Tutun-CTC” se efectuează revizia inopinată a casei în termenele
stabilite de conducătorul întreprinderii, dar nu mai rar de o dată pe trimestru,
numărând toţi banii şi alte valori aflate în casierie. Pentru efectuarea reviziei casei,
prin ordinul conducătorului întreprinderii să desemnează o comisie, care
întocmeşte un Proces - verbal de inventariere a mijloacelor băneşti
Actul se foloseşte pentru reflectarea rezultatelor inventarierii mijloacelor
băneşti efective, aflate în casieria întreprinderii. La plusurile stabilite cu ocazia
inventarieri pe baza actului de mai sus se face următoarea formulă contabilă
Debit 2411 « Casa lei » 1,38 lei
Credit 612 « Alte venituri operaţionale » 1,38 lei
La întreprindere mai este utilizat contul 245 « Transfer băneşti în expediţie »
unde întrepriderea duce evidenţa mijloacelor băneşti aflate în casieriile
magazinelor de firmă.
Contabilitatea mijloacelor băneşti în contul de decontare
Pentru păstrarea temporară a mijloacelor băneşti libere, efectuarea plăţilor şi
încasărilor, întreprinderea deschide conturi de decontare la bănci, prin care sunt
efectuate operaţiunile de decontare. Astfel, SA “Tutun-CTC” dispune de conturi de
decontare în valută naţională în BCA "Moldova Agroindbanc" filiala M. Costin, şi
în “Victoriabanc” Banca Socială.
Pentru a perfecta deschiderea conturilor de decontare, instituţiei bancare i se
prezintă următoarele documente:
- cererea de deschidere a contului;
- adeverinţa privind înregistrarea de stat în organele teritoriale ale Camerei de
stat de înregistrare de pe lângă Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova;
- decizia (dispoziţia, hotărârea, ordinul) privind constituirea, reorganizarea şi
lichidarea acelui organ care dispune de un asemenea drept;
- copia statutului (regulamentului) aprobat în modul cuvenit sau înregistrat
- copia acordului de fondare;
cartela cu specimene de semnături şi amprenta ştampilei. Toate operaţiile
decontare la întreprindere sunt efectuate conform Regulamentului 25/11-02 din
70
12/07/96 privind decontările prin virament în Republica Moldova şi suplimentului
nr 165 din 25/12/97.
SA “Tutun-CTC” utilizează următoarele forme de decontare:
dispoziţia de plată
dispoziţie de plată trezorerială
cec
Întreprinderea primeşte periodic de la bancă Extrase de cont cu anexarea la ele
a documentelor în a căror bază au fost întocmite înregistrările în extrasul de cont.
Soldul final debitor la contul de decontare trebuie să fie egal cu soldurile finale din
ultimile extrase de cont.
Prin intermediul acestor documente primare are loc evidenţa mijloacelor
băneşti în contul de decontare.
Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa şi mişcarea mijloacelor
băneşti în valută naţională, înregistrate în contul de decontare al întreprinderii la
bancă, este destinat contul de activ 242 "Cont de decontare". În debitul lui se
reflectă încasarea mijloacelor băneşti în valută naţională, în credit - utilizarea
mijloacelor băneşti. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă suma mijloacelor
băneşti în contul de decontare la finele perioadei de gestiune.La SA “Tutun-CTC”
evidenţa analitică este dusă pe ficare cont de decontare la fiecare bancă:
2421 « Cont decontare lei »
2427 « Cont lei Banca Socială »
2426 « Cont lei VictoriaBanc »
2423 « Convertirea Valutei »
Ultimul subcont este destinat evidenţei leilor moldoveneşti necesari pocurării
valutie străine.
Încasarea mijloacelor băneşti pentru achitarea creanţelor aferente facturilor
comerciale aici document primar este extrasul de cont de exemplu extrasul decont
din 12/12/99 care arată incasrea de la Acord Consum SA:
Debit 2421 “Cont de decontare lei” 85000
lei
71
Credit 221 “Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” 85000 lei
Încasarea mijloacelor băneşti prin achitarea creanţelor aferente altor operaţii tot
prin acel extras de cont au fost au fost incasatu mijloace băneşti de la Magazinul de
firmă Orhei
Debit 2421“Cont de decontare lei” 4500
lei
Credit 8262 “Magazin firmă Orhei” 4500 lei
Încasarea mijloacelor băneşti din casieria întreprinderii acesta tot este executată
prin inteermediului extrasului decont:
Debit 2421 “Cont de decontare lei” 20000
lei
Credit 2411 “Casa lei” 20000
lei
Plata din contul dedecontare are loc prin intermediul fomelor de decontare (în
afară de cec) enumerate mai sus aceste forme trebuie s-ă fie îndeplinite prin maşină
de scris sau automatizat dar trebuie să prfectate în două exenmplare primul să fie
ştampilat cu ştampila întreptinderii cu două semnături primul rămîne la bancă iar
al doilea este transmis întreprinderii ştampilat cu ştampila personală a ofiţerului de
cont . De exemplu au fost livraţii bani petru stingerea datorii petru materialile
livrate către firma ” Enizar”SRl pe baza dispoziţii de plată N1231 din 12/12/99 se
fac următoarile formule contabile.
Debit 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale" 960000 lei
Credit 2421 "Cont de decontare lei" 960000
lei
Achitarea datoriilor faţă de buget prin dispoziţia de plată trezorială nr235
din12/12/99 plata TVA
Debit 534 "Datorii privind decontările cu bugetul" 20000 lei
Credit 2421 "Cont de decontare lei" 20000 lei
Achitarea datoriilor faţă de fondul social prin dispoziţia de plată N1234
Debit 533 “Datorii privind asigurările” 4400 lei
72
Credit 2421 «Cont de decontare lei » 4400 lei
La eliberarea numerarului de pe contul de decontare este perfectet cecul care
este un document de strictă evidenţă eliberat de banca ce deserveşte clientul el
conţine datele spre cel ce încasează numeralul şi trebuie să conţină aceleaş
elimenta ca-şi dispoziţia de plată.
Debit 2411 « Casa lei » 65000 lei
Credit 2421 «Cont de decontare lei » 65000 lei
Achitarea serviciilor prestate de bănci se face automat din contul de decontare
fără a perfecta documentnte de decontare
Debit 713 “Cheltuieli generale şi administrative” 18,50 lei
Credit 242 “Cont de decontare” 18,50 lei
Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa şi mişcarea mijloacelor
băneşti în valută străină în conturile valutare din băncile de pe teritoriul Republicii
Moldova şi din străinătate, este destinat contul de activ 243 "Cont valutar". În
debitul acestui cont se reflectă încasarea mijloacelor băneşti în valută străină, iar în
credit - utilizarea acestora. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă existenţa
mijloacelor băneşti în valută străină la finele perioadei de gestiune.
Evidenţa analitică la contul valutar se ţine pe fiecare valută în parte în fişe de
evidenţă analitică la contul 243 "Cont valutar" la SA “Tutun-CTC” sunt următorile
subconturi :
2432 « Cont ruble ruseşti AIB»
2436 « Cont USD Victoriabanc »
2433 « Cont valutarDM AIB »
2431 « Cont valutar USD »
În procesul de achitare inevitabil apare o perioadă de timp între momentul
expedierii produselor, prestării serviciilor, executării lucrărilor şi momentul
achitării lor. In acest timp cursul valutei naţionale câtre valuta străină se modifică,
adică apare diferenţa de curs.
73
Diferenţa de curs este diferenţa care apare în rezultatul reflectării în evidenţa
contabilă la aceeaşi dată a operaţiei în valută străină raportată la valuta naţională de
diferite cursuri de schimb valutar.
Diferenţa de curs poate fi pozitivă şi negativă. Diferenţa de curs pozitivă de
reflectă în contul 622 "Venituri din activitatea financiară", iar diferenţa de curs
negativă - la contul 722 "Cheltuieli ale activităţii financiare ".
SA “Tutun-CTC” are deschis cont valutar la BCA "Moldova Agroindbanc"
filiala M. Costin ” şi la Victoriabanc şi toate operaţile cu valută se efectuiază
conform « Regulamentului privind regelememtarea valutară pe tiritoriul Republicii
Moldova » nr65/4596 din 25/12/97 efectuiază următoarele operaţii:
Încasarea valutei din exportul mărfii pe contul de decntare are loc prin
intermediuluib sistemului interbancar de decontării SWIVT.
Pentru livrarea mărfii cumpărătorului de peste hotare la SA “Tutun-CTC” se
întocmeşte declaraţia de repatriere a mijloacelor băneşti provenite din exportul de
mărfuri Declaraţia de repatriere cu ştampila băncii se prezintă la vamă împreună cu
declaraţia vamală .Operaţile cu valută au documente mai specifice de decontare
Încasarea mijloacelor băneşti prin achitarea creanţelor aferente facturilor
comerciale
Debit 2431 “Cont valutar USD AIb” 302687,42 lei
Credit 2212 ” Facturi de primit din străinătate » 302687,42
lei
Reflectarea diferenţelor de curs valutar favorabile aferente soldurilor
mijloacelor valutare (anexa 87):
Debit 243 “Cont valutar” 390,06 lei
Credit 6223 "Venituri din diferenţe de curs valutar" 390,06 lei
Achitarea din contului de decontare are loc prin intermediu Ordinului de plată
în valută externă dar pentru acesta ei trebuie sa o procure deorice valuta străină
conform regulamenmtul de sus prevede ca de pe contul de decontare să fie valută
numai 3 zile bancare. Pentru a procura valuta necesară trebuie de înaitat o cecere
catre banca care deserveşte întreprinderea dată după acordul ei trasferi lei către
74
bancă cu care ea la bursă ea va procura valută . Tot odată ea cu plata în valută
înmtomeşte cartela de plată unde întreprinderea se obligă să importeze marfa
conform contractului . De exemplu confom ordinului de plată în valută N4033
Au fost traferaţi banii către firma Elval Helenic Aluminiu Indastry SA
Debit 5212 “Facturi de achitat în străinătate” 64610$
Credit 2431 “Cont valutar USD AIB”
64610$
Achitarea creditelor bancare în valută străină pe termen scurt
Debit 511 “Credite bancare pe termen scurt” 696630,00 lei
Credit 2431 “Cont valutar USD” 696630,00 lei
Acordarea avansurilor pe termen scurt firmei GTI Yelits:
Debit 2242 “Avansuri pe termen scurt acordate” 196273,68lei
(15257$*12.86)
Credit 2431 “Cont valutar USD” 196273,68lei(15257$*12.86)
Achitarea comisioanelor bancare:
Debit 713 “Cheltuieli generale şi administrative” 1245,24 lei
Credit 243 “Cont valutar” 1245,24 lei
Reflectarea diferenţelor de curs valutar negative aferente soldului mijloacelor
valutare în contul valutar .
Debit 7223 “Cheltuieli ale activităţii financiare” 12185,30
lei
Credit 243 “Cont valutar” 12185,30 lei
Operaţiunile privind debitul şi creditul conturilor 242 "Cont de decontare " şi
243"Cont valutar " se reflectă în registrele analitice şi sintetice.
75
Contabilitatea capitalului propriu
Capitalul propriu reprzintă mărimea rămasă în activele întreprinderii după
scăderea datoriilor, în componenţa lui sunt incluse:
1. Capitalu statutar.
2. Capitalul suplimentar.
3. Rezervele.
4. Profitul nerepartizat.
5. Capitalul secundar.
La determinarea capitalului propriu din mărimea lui se scad:
- capitalul nevărsat.
- capitalul retras.
- pierderea neacoperită.
- dividendele plătite în avans.
76
Capitalul statutar constituit la înfiinţarea societăţii este o condiţie a existenţei şi
funcţionării acesteea şi determină valoarea minimă a activelor sale nete care asigură
interesele patrimoniale ale crditorilor şi acţionarilor.
Capitalul social al societăţii este stabilit în statut şi constituie 111820414 lei.
Nu poate fi modificat pînă ce nu vor fi primite noi fondatori şi incluse în statut
modificările corespunzătoare.
Deci, capitalul statutar reprezintă valoarea aporturilor fondatorilor societăţii pe
acţiuni la patromoniul acetsora depuse în contul achitării acţiunilor.
Aporturile la capitalul statutar pot fi mijloace băneşti, hîrtii de valoare plătite
în întregime, alte bunuri inclusiv patrimoniale.
Pe parcursul activităţii întreprinderii în componenţa capitalului statutar nu a
survenit nici o modificare.
Conform planului de conturi contabile pentru generalizarea informaţiei
privind situaţia şi mişcarea capitalului statutar este destinat contul de pasiv 311. În
credit se reflectă mărimea capitalului anunţat în documentele de constituire, iar în
debit – micşorarea lui. Soldul este creditor şi reflectă mărimea apitalului statutar la
finele perioadei de gestiune. La acest cont pot fi deschise următoarele subconturi:
311.1 – „Fond statutar”.
311.2 – „Acţiuni simple”.
311.3 – „Acţiuni privelegiate”.
311.4 – „Aporturi”.
311.5 – „Cote de participaţie”.
Pentru respectarea cerinţelor legislaţiei e necesar de deschis la contul 311
următoarele subconturi:
1. „Fond statutar”.
2. „Acţiuni simple neînregistrate”.
3. „Acţiuni simple înregistrate”.
4. „Acţiuni privilegiate neînregistrate”.
5. „Acţiuni privilegiate înregistrate”.
6. „Aporturi”.
77
7. „Cote de participaţie”.
Evidenţa analitică a capitalului statutar se ţine pe fondatori (acţionari, asociaţi).
Capitalul statutar al întreprinderii „Tutun-CTC” este format din aporturi
nebăneşti ca:
- mijloace băneşti;
- investiţii financiare pe termen lung;
- materiale.
Aporturile nebăneşti la capitalul statutar se evaluează la valoarea de piaţă,
aprobată prin decizia adunării generale a acţionarilor sau a consiliului societăţii,
luîndu-se ca bază preţurile publicate ale pieţii organizate. Dacă valoarea de piaţă al
aporturilor nebăneşti al fondatorului sau a acţionarului depăşeşte 10% din capitalul
statutar şi bunurile ce constituie acest aport nu circulă pe piaţa organizată, valoarea
de piaţă a acestui aport se aprobă prin concluzia companiei de audit sau a unei alte
organizaţii specializate care nu este persoană afiliată a societăţii.
La valoarea aporturilor nebăneşti (Anexa la statutul „Tutun”)
Dt 123„Milloace fixe” – 77960157.lei
Dt 211 „Materiale” – 36922993.lei
Dt131 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate” – 322800 lei.
Ct 313 „Capital nevărsat” – 111820414 lei.
Capitalul de rezervă este tratat ca o măsură de precauţie pentru înlăturarea
riscurilor desfăşurării normale ale activităţii de întrprinzător.
Acest capital al societăţii „Tutun-CTC” va constitui 15% din capitalul ei social şi
se formează prin prelevări anuale din profitul net pînă la atingerea mărimii date.
Mărimea prelevărilor anuale se stabileşte de 5% din profitul net al societăţii.
Capitalul de rezervă se plasează în active cu lichiditate înaltă, fapt care asigură
folosirea lui în orice moment şi se foloseşte numai în cazul insufucienţei profitului şi
a mijloacelor fondurilor speciale ale societăţii. Mijloacele capitalului de rezervă se
folosesc pentru acoperirea pierderilor societăţii şi/sau pentru achitarea dobînzilor sau
altor profituri aferente obligaţiilor plasate.
78
Contabilitatea sintetică a rezervei se ţine cu ajutorul conturilor clasei 32
„Rezerve”. Sunt conturi de pasiv, în credit – formarea rezervelor, în debit –
utilizarea lor.
Rezervele se grupează în 3 categorii pentru fiecare fiind destinate conturile:
321 „Rezerve prevăzute de legislaţie”.
322 „Rezerve prevăzute de statut”.
323 „Alte rezerve ”.
Formarea rezervei se reflectă conform statutului:
Dt 332„Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi” –
1333659,65lei
Ct 322„Rezerve prevăzute de statut”. 1333656,35 lei
Profitul nerepartizat reprezintă o parte din capitalul propriu care nu a fost
utilizată sau repartizată între proprietarii întreprinderii sub formă de dividende sau
venituri din participaţii.
Utilizarea profitului nerepartizat se efectuează şi se reflectă în contabilitate numai
în baza adunării generale a acţionarilor întreprinderii.
Cu ajutirul contului 332 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor
precedenţi” la sfîrşitul anului se închide contul 333 „Profit net (pierdere) al perioadei
de gestiune” prin următoarea înregistrare contabilă:
Dt333 „Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune” – 50828241,27 lei
Ct 332 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor
precedenţi” .50828241lei
Pentru generalizarea informaţiei privind diferenţelor din reevaluarea activelor pe
termen lung este destinat contul de pasiv 341. în creditul acestui cont se reflectă
ecartul de revaluare a activelor pe termen lung, iar în debit – suma reducerilor. În
cazul ieşirii activelor pe termen lung sumele ecartului de reevaluare reflectat anterior
se trec la venituri din activitatea de investiţii, iar reducerile – la cheltuielile activităţii
de investiţii. Soldul acestui cont poate fi creditor – în cazul în care suma ecartului de
reevaluare depăşeşte reducerile de reevaluare a activelor pe termen lung şi se reflectă
79
în bilanţ cu semnul plus sau debitor – cînd suma reducerilor depăşeşte ecartul de
reevaluare şi se reflectă cu semnul minus.
În registrul pe luna decembrie pe contul 341 avem următoarea înregistrare
contabilă care reprezintă o corectare a datoriei amînate privind impozitul pe venit
care a fost supramărită din cauza măririi uzurii în scopuri fiscale:
Dt 341„Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung” – 1618,11.lei
Ct 425 „Datorii amînate privind impozitul pe venit”. 1618,11lei
Modul de completare a registrelor privind contabilitatea capitalului propriu se
efectuează în mod automatizat şi ca bază pentru înregistrările contabile servesc deciziile
adunării generale şi Statutul precum şi deciziile luate de pe urma analizei raporturilor
auditorilor.
Contabilitatea datoriilor
Contabilitatea creditelor bancareLa SA Tuntun-CTC la capitolul datorii pe termen lung sunt numai utilizat
numai contul 425 „Datorii amînate privind impozitului pe venit” aceste datorii apar
în difirenţilor dintr calcul uzurii în scopuri impozabile conform art 26 al Codului
Fiscal şi a calculu uzurii în scopuri conform, SNC 16” Contabilitatea activelor pe
termin lung” şi direrenţe între cheltuielile permise spre deducetre conform art 28
al Codului Fiscal. Aceste datorii sunt calculate în Anexa 2D la Declaraţia
privindimpozitul pe venit din activitatea de antraprenoriat rd 0311şi rd.0312
Datoriile financiare includ datoriile care apar în legătură cu procurarea
capitalului atras. Capitalul atras îl constituie creditele bancare şi împrumuturile în
valută naţională şi străină primite de către întreprindere de la alte persoane fizice şi
80
juridice, pe un termen stabilit şi pentru o anumită plată. Datoriile financiare
cuprind :
creditele bancare
împrumuturile
Modul de creditare , de primire şi rambursare a creditelor bancare este
reglementat de contractul de credit încheiat cu banca
Pentru evidenţa creditelor bancare pe termen scurt sînt destinat conturil :
- 511”Credite bancare pe termen scurt”
Aceste cont este de pasiv. În creditul lui se reflectă sumele creditelor bancare
pe termen scurt şi lung primite, iar în debit – suma creditelor rambursate. Soldul
este creditor şi reprezintă datoriile întreprinderii aferente creditelor bancare pe
termen scurt şi lung nerambursate la finele perioadei de gestiune.
Contul 511 “Credite bancare pe termen scurt” este destinat generalizării
informaţiei referitoare la situaţia decontărilor privind creditele, termenul de
rambursare al cărora nu este mai mare de un an.
Evidenţa analitică se ţine pe feluri de credite şi pe bănci.
Reflectarea creditelor bancare primite în contul valutar de exemplu
51143”Credit Maib 123180143374”
Reflectarea creditelor bancare primite în contul valutar de exemplu
Debit 243 “Cont valutar” 696630,00lei
Credit 511 “Credite bancare pe termen scurt” 696630,00lei
Rambursarea creditelor bancare pe termen scurt din contul valutar
Debit 511 “Credite bancare pe termen scurt” 3505140,00 lei
Credit 243 “Cont valutar” 3505140,00 lei
Contabilitatea datoriilor comerciale
Datoriile comerciale reprezintă angajamentele de plată a întreprinderii faţă de
furnizori, antreprenori, alţi creditori privind:
- facturile comerciale
- faţă de părţile legate
- pentru avansurile primite.
81
La SA “Tutun -CTC” evidenţa sintetică a datoriilor comerciale se ţine pe contul
de pasiv 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale". În credit se
înregistrează creşterea, apariţia datoriilor comerciale, în debit -achitarea, stingerea
datoriilor. Soldul este creditor şi reprezintă datoriile comerciale ale întreprinderii la
o dată anumită.
Evidenţa analitică a datoriilor comerciale se ţine pe fiecare furnizor,
antreprenor, creditor pe termen de apariţie şi stingere.Sistemul informaţional
contabil permite sa fie luate la evidenţă toate operaţiile care au fost efectuate în
decursul periodei de gestiune dintre întrprindere şi creditor exemplul registru sortat
pe dată cu firma
Natex –Chimical ltd cont personal 5210006-21
Datoriile se înregistrează în baza documentelor de livrare emise de furnizori,
respectiv facturile.Acceptarea spre plată a facturilor de la furnizori
a) valori intrate conform facturii de expediţie AX503949
Debit 2111205 « Codul materialui” 10031330 lei
Debit 5342 « Datorii privind TVA » 200266,06 lei
Credit 521 “ Facturi achitat în ţară” 1201266,36 lei
b) servicii prestate document ce veridică operaţiile sunt procese verbal al
servicilor prestate.
La achitarea datoriilor comerciale se întocmeşte formullile contabile :
De exemplu au fost livraţii bani petru stingerea datorii petru materialile livrate
către firma ” Enizar”SRl pe baza dispoziţii de plată N1231 din 12/12/99 se fac
următoarile formule contabile.
Debit 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale" 960000 lei
Credit 2421 "Cont de decontare lei" 960000
lei
Achitarea datoriilor din contul valutar
Debit 5212 “Facturi de achitat în străinătate” 64610$
Credit 2431 “Cont valutar USD AIB”
64610$
82
Registrul de evidenta a procurarilor se tine obligatoriu de catre subiectii
impozabili - consumatorii marfurilor si serviciilor si este destinat pentru
înregistrarea facturilor TVA, prezentate de furnizori, în scopul determinarii sumei
TVA destinate trecerii în cont (restituirii).
Registrul de evidenta a procurarilor serveste în calitate de: registru auxiliar pentru evidenta cumpararilor de valori materiale si a
serviciilor prestate
document , în baza caruia se determina lunar suma TVA trecuta în cont
document de control al unor operatii contabile privind evidenta sintetica a
TVA
Registrul de evidenta al procurarilor trebuie sa includa urmatoarele informatii:
- numarul de ordine al facturii TVA;
- data primirii facturii;
- denumirea (numele) furnizorului;
- descrierea succinta a livrarii;
- valoarea totala a livrarii fara TVA;
- suma totala a TVA;
- valoarea oricaror marfuri exportate, reimportate de catre exportator fara
schimbarea caracteristicilor lor cantitative si calitative.
Registrul de evidenta se tine în mod discret (nu conform totalului cumulativ).
Suma TVA pentru marfurile (serviciile) procurate (indiferent de momentul
achitarii) se trec în cont la consumator numai în cazul prezentei facturilor TVA,
declaratiilor vamale, documentelor de plata care confirma achitarea TVA pe
marfurile importate si înregistrarile corespunzatoare în Registrul de evidenta a
procurarilor.
Continutul facturilor TVA (declaratiilor vamale si documentelor de plata care
confirma achitarea TVA pe marfurile importate) se trec în Registrul de evidenta a
procurarilor pe masura primirii lor.
În cazul utilizarii marfurilor (serviciilor) procurate în alte scopuri decât cele
legate de activitatea de întreprinzator, pentru care a fost efectuata în modul stabilit
83
trecerea în cont (restituirea) sumelor TVA, în Registrul de evidenta a procurarilor
se face înscrierea ce corecteaza aceasta suma a impozitului, cu diminuarea
corespunzatoare a sumei totale a TVA, destinate trecerii în cont (restituirii) în
perioada curenta de dare de seama.
Registrul de evidenta al procurarilor trebuie sa fie cusut, iar paginile lui
numerotate si adeverite prin stampila. Controlul asupra corectitudinii tinerii
evidentei se pune în sarcina conducatorului întreprinderii sau persoanei
împuternicite de el. Contabilitatea avansurilor pe termen scurt primite
Contul 523 “Avansuri pe termen scurt primite” este destinat generalizării
informaţiei privind avansurile primite de la cumpărători şi clienţi în contul livrării
valorilor în mărfuri şi materiale, precum şi privind achitările pentru produse şi
servicii pe măsura executării parţiale a acestora.
Contul 523 “Avansuri pe termen scurt primite” este un cont de pasiv. În creditul
acestui cont se reflectă sumele avansurilor şi a plăţilor primite, în debit – sumele
compensării avansurilor în cazul decontărilor cu cumpărătorii pentru producţia
livrată. Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă datoriile întreprinderii
aferente avansurilor pe termen scurt primite la finele perioadei de gestiune.
Evidenţa analitică a avansurilor pe termen scurt primite se ţine pe clienţi.
Are următoarile sub conturi
5231”Avansuri lei”
5232 „Avansuri valuta”
Evedenţa analică se duce pe ficare întreprinderecare care a acordat avans dar
inrormaţia avansurilor primite din străinătate este evedenţiată pe ficare ţară care
apoi este generalizate în Bilanţul Contabil la Nota informativă privind avansurile şi
investiţilor acordate şi primite clienţilor externi în col 6. La sfîrşitul anului
avasurile primite erau numai din străinătate şi erau în sumă 1139164 lei
Contabilitatea datoriilor calculate. Datoriile calculate cuprind angajamentele
de plată ale întreprinderii faţă de personal, organele asigurări sociale, buget,
fondatori, ş. a. participanţi, faţă de alţi creditori. Datoriile faţă de personal cuprind
angajamentele privind retribuirea muncii ş.a. operaţii.
84
Evidenţa analitică faţă de s1alariaţi se tine pe fiecare lucrător în parte, forme de
retribuire a muncii şi tipuri de reţineri din salariu. Evidenţa sintetică a datoriilor
faţă de personal se ţine pe contul 531 "Datorii faţă de personal privind retribuirea
muncii". În credit - calcularea datoriilor faţă de salariaţi, în debit - achitarea şi
reţinerile din salariu. Soldul este creditor, reprezintă, mărimea datoriilor
întreprinderii faţă de personal la o dată anumită.
Datoriile privind asigurările includ:
a) datorii faţă de fondul social privind contribuţiile la asigurări sociale şi
reţinerile din salariile lucrătorilor (1%)
b) datorii faţă de companiile de asigurări privind asigurarea medicală, bunurilor,
asigurarea persoanelor.
Evidenţa analitică a datoriilor privind asigurările se ţine pe titlurile de asigurare,
termene de achitarea datoriilor.
Pentru evidenţa sintetică este destinat contul de pasiv 533 "Datorii privind
asigurările". În credit se reflectă calcularea, creşterea datoriilor privind asigurările,
în debit - achitarea, utilizarea mijloacelor asigurării sociale. Soldul este creditor.
Conform actelor legislative în vigoare, toţi agenţii economici, indiferent de
forma de proprietate, sunt obligaţi să efectueze contribuţii la asigurări sociale şi să
se înregistreze la reprezentanţele fondului social.
Pentru toţi agenţii economici este stabilit tariful de 31% din fondul de retribuire
a muncii.
Calcularea contribuţiilor la asigurările sociale se înregistrează în evidenţă
concomitent cu calcularea salariilor . Mai detalat despre aceste tipuri de datorii în
capitolul Documentarea ,calcul şi contabilitate salariului. Datorii privind alte
operaţii cuprind datoriile întreprindere faţă de titularii de avans care procură
bunurii pentru necisităşile cotidiene a întreprindere din sursele proprii evedenţa
este aceaş ca la creanţile personalului de exeplul conform decontului de avans f/n
şi a facturii TVA AH799706 se fac următoarile formule contabile
Dt 21113036 « Codului materialui » 287,50 lei
Dt 534,2 « Datorii privind TVA » 57,30 lei
85
Ct 532,1 « Datorii privind titulari de avans » 354,00 lei
Datoriile privind decontările cu bugetul includ angajamentele întreprinderii
privind impozitele şi taxele. Modul şi cotele de impozitare, precum şi lista
impozitelor şi taxelor se stabilesc de către actele legislative în vigoare.
Întreprinderea are relaţii cu bugetul de stat privind ipozitele şi taxele
republicane. Pentru generalizarea informaţiei privind decontările cu bugetul se ţine
pe contul de pasiv Contul sintetic 534 "Datorii privind decontarile cu bugetul" în
dezvoltarea caruia se deschide contul de gradul n 5342 "Datorii privind taxa pe
valoarea adaugata" se foloseste pentru generalizarea informatiilor aferente
decontarilor cu bugetul.
Se crediteaza în cursul lunii cu:
- valoarea TVA aferenta vânzarilor sau pentru lucrarile executate sau serviciile
prestate, facturate tertilor;
- valoarea TVA aferenta bunurilor si serviciilor folosite în scop personal sau
predate cu titlu gratuit, cea aferenta lipsurilor care depasesc normele perisabilitatii
naturale.
Se debiteaza:
- în cursul lunii cu sumele reprezentând TVA înscrisa în facturi de furnizori,
pentru bunurile lucrarile sau serviciile cu care se aprovizioneaza întreprinderea si
care se trece în cont din punct de vedere fiscal;
- la finele lunii cu sumele virate la bugetul statului, reprezentând TVA datorata.
Dupa virarea soldului în debitul contului 225 "Creante pe termen scurt privind
decontarile cu bugetul", conturile de gradul II corespunzatoare, contul 534 "Datorii
privind decontarile cu bugetul" se soldeaza.
La începutul lunii pentru suma nominalizata se întocmeste formula contabila
reversibila debitul contului 534 "Datorii privind decontarile cu bugetul" si creditul
contului 225 "Creante pe teren scurt privind decontarile cu bugetul".
Evidenta analitica a taxei pe valoarea adaugata se tine cu ajutoru1 registrelor de
evidenta a livrarilor si procurarilor. Dar acesta nu este specific pentru întreprindere
deoarice ea este unul din platitor cel mai mari la TV A
86
În cazul accizelor se folosesc conturile: 534 “ Datorii privind decontarile cu
bugetul" cu subcontul 534/3 “Datorii privind accizele, taxele”. În creditul se
înscriu sumele calculate si datorate bugetului de stat iar în debitul - achitarea
sumelor accizelor datorate bugetului; 225 "Creante pe termen scurt privind
decontarile cu bugetul" cu subcontul 225/2 “creante pe termen scurt privind alte
impozite si plati”.
La contul 534 se pot deschide subconturi în dependenţă de tipul impozitelor şi
taxelor.
Taxa pe valoare adăugată este una din taxele de bază a bugetului statului. În
baza registrului facturilor TVA primite şi registrului facturilor TVA eliberate
se calculează datoria TVA a bugetului, ca diferenţa dintre TVA aferentă vînzărilor
şi TVA aferentă cumpărărilor. Acest impozit se calculează lunar şi în luna
decembrie la combinatul “Tutun –CTC ” SA se observă formarea unei datorie
privind TVA faţă de buget în mărime de 1253942 lei, care de regulă se trece în
perioada de gestiune viitoare. Un alt impozit plătit de întreprinder este accizul care
este plătit odată cu ieşirea mărfii impozate cu acciz( ţigarete) şi marcate cu mărcii
de acciz din încăperea de acciz. Impozitul pe venit din activitatea antreprenoriat
este calculat din profitul din perioda de gestiune pînă la impozitare rd 130 al
Bilanţului Contabil cu ajustări a veniturilor şi cheltuelilor efectute conform Titlui
II al Codului fiscal conform declaraţii pe venit rd 190 “Tutun –CTC ” SA are de
plătit 8745063 lei.
Faţă de buget combinatul “Tutun –CTC ” SA are următoarele obligaţii:
1. Impozitul pe bunuri imobiliare, calculul acestui impozit se reflectă
Declaraţile.
2. Taxa pentru apă consumată
3. Taxa pentru amenajarea teritoriului, calculul reflectat în anexa 10.13..
4. Taxa pentru dreptul de a folosi simbolica locală,
Calculul impozitelor, taxelor şi a altor defalcări obligatorii (cu excepţia
impozitului pe venit, TVA şi accize ) se reflectă în Darea deseamă pe taxele locale
pe trimestrul IV astfel ( Taxa pentru a folosi simbolica locală ):
87
Dt 713 4 “Impozite, taxe şi plăţi, cu excepţia impozitului pe venit” 756,56 lei
Ct 534 483 “Datorii taxa amenajarea teretoriului” 756,56 lei
La stingerea datoriei faţă de buget :
Dt 534 2 "Datorii privind TVA" 20000 lei
Ct 2421 "Cont de decontare lei" 20000 lei
La sfîrşitul fiecărui an fiscal, care de regulă coincide cu anul calindaristic,
întreprinderii i se prezintă de către Inspectoratul Fiscal fişa contului personal
genaralizată unde este specificată informaţia despre impozitele achitate, penalităţile
şi amenzile stabilite în cazul întîrziierii sau neplăţii.
Contul 539 “Alte datorii pe termen scurt” este destinat generalizării informaţiei
privind situaţia decontărilor întreprinderii aferente:
- arendei curente
- sumelor privind riscurile transmise şi acceptate pentru reasigurare
- asigurării directe
- pretenţiilor primite de la cumpărători şi clienţi, precum şi amenzilor,
penalităţilor recunoscute
- Alte servicii
Contul 539 “Alte datorii pe termen scurt” este un cont de pasiv. În creditul
acestui cont se reflectă sumele datoriilor pe termen scurt calculate, iar în debit –
achitarea acestora. Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă datoriile
întreprinderii privind alte plăţi la finele perioadei de gestiune. Evidenţa analitică se
ţine pe creditori şi pe feluri de datorii de exemplul :
5393016 Casa de Economii Teleneşti
Fiecare cont analitic poate să fie atît creditor cît şi deitor acesta depinde de
suma de bani care este trasferată pentru serviciile dacă depăşeşte se trece la debit
iar dacă sunt ai mici atunci ele rămîn pe creditul contului analitic.
Transferare ca plata petru servicile prestate de către Adelina&Co SRl:
Debit 5393011“ Adelina&Co SRl ” 450,00 lei
Credit 2421 “Cont de decontare lei” 450,00 leiReflectarea serviciilor primite :
88
Debit 712 “ Cheltieli comerciale” 375,00 lei
Debit 5342 ” Datorii privind TVA” 75,00 lei
Credit 5393011“ Adelina&Co SRl ” 450,00 lei
La sfîrşitul anului de gestiune se face pe baza datelor operativă o listă de
inventariere a creanţilor şi datoriilor ( INV 9) cu datorii pe tipuri în care credotorii
confirmă datoriilor.
Contabilitatea consumurilor, cheltuielilor
şi veniturilor
Cheltuielile reprezintă cheltuielile şi pierderile (daunele) care apar în rezultatul
activităţii economico-financiare şi nu sunt legate nemijlocit de procesul de
producţie. Spre deosebire de consumuri, cheltuielile nu se includ în costul
produselor (serviciilor), se reflectă în raportul privind rezultatele financiare şi se
scad din venituri la determinarea profitului (pierderii) al perioadei de gestiune.
Contabilitatea cheltuielilor la “Tutun –CTC ” SA este efectuată conform
prevederilor S.N.C. 3 "Componenţa consumurilor şi cheltuielilor".
89
Cheltuielile au loc la toate tipurile de întreprinderi. În funcţie de direcţiile
efectuării, acestea se subdivizează în 3 grupe:
1. Cheltuieli ale activităţii operaţionale
2. Cheltuieli ale activităţii neoperaţionale
3. Cheltuieli privind impozitul pe venit.
Cheltuielile activităţii operaţionale cuprind cheltuielile ocazionate de efectuarea
activităţii de bază a “Tutun –CTC ” SA. Aceste cuprind:
a) costul vînzărilor
b) cheltuieli comerciale
c) cheltuieli generale şi administrative
d) alte cheltuieli operaţionale
Evidenţa cheltuielilor se tine în Raport statistic nr. 5-c "Consumurile şi
cheltuielile întreprinderii".
Pentru contabilizarea cheltuielilor sunt destinate conturile sintetice din clasa 7
"Cheltuieli". Aceste sunt conturi de activ. In debit pe parcursul perioadei de
gestiune se reflectă cheltuielile (cu total cumulativ de la începutul anului)
constatate conform S.N.C. 3. În credit se arată trecerea cheltuielilor acumulate la
sfârşitul perioadei de gestiune la rezultatul financiar. La sfârşitul fiecărui trimestru
rulajele debitoare ale contului de cheltuieli se trec în Raportul privind rezultatele
financiare şi se scad din venituri la determinarea profitului (pierderii) perioadei de
gestiune.
Contul 711 "Costul vânzărilor" este destinat generalizării informaţiei privind
costul efectiv (valoarea de bilanţ) a produselor, mărfurilor realizate şi serviciilor
prestate.
Reflectarea valorii de bilanţ a produselor vîndute pe parcursul semestrului .
Debit 7111 “Preţ cost realizare ţigări” 1968804,24 lei
Credit 216 “Produse” 1968804,24 lei
Reflectarea valorii de bilanţ a mărfurilor vîndute de la cantină pe parcursul
semestrului :
b) Debit 71121 “Mărfuri vîndute cantină» 142336,13 lei
90
Credit 217 “Mărfuri” 142336,13 lei
Reflectarea costului efectiv al serviciilor prestate pe parcusul semestrului:
Debit 7118 “ Sinicost prelucrări tutun” 123565,66 lei
Credit 811 “Producţia de bază” 123565,66lei
In decursul anului de gestiune are loc următoarea înregistrare la contul 711 s-a
acumulat suma de 27410283,64 lei.
Trecerea rulajului debitor de la sfârşitul trimestrului la rezultatul financiar total:
Debit 351 "Rezultat financiar total" 27410283,64 lei.
Ct 711 "Costul vînzărilor" 27410283,64 lei.
Contul 712 "Cheltuieli comerciale" se foloseşte pentru evidenţa cheltuielilor
aferente vânzării produselor, mărfii şi prestării serviciilor,reclamă In decursul
perioadei de gestiune în debitul acestui cont se acumulează cu total cumulativ de la
începutul anului cheltuielile comerciale ale întreprinderii. Contabilizarea
cheltuielilor legate de încărcarea, transportarea cumpărătorilor:
Reflectarea cheltuielilor aferente materialilor predate scopuri de întreţinere a
magazinului din Chişinău
Debit 712830“Cheltuieli Magazin Chişinău” 57,81 lei
Credit 2116012 “ Codul material” 57,81 lei
Evidenţa analitică se duce pe fiecare centru de cheltuelii adică pe magazine.
Cheltuielile comerciale au constituit la sfîrştul anului suma de 3242564 lei.
Trecerea rulajului debitor de la sfârşitul trimestrului la rezultatul financiar total:
Debit 351 "Rezultat financiar total" 3242564 lei
Ct 712 "Cheltuieli comerciale" 3242564 lei.
Contul 713 "Cheltuieli generale şi administrative" se foloseşte pentru evidenţa
cheltuielilor legate de conducerea, organizarea şi deservirea întreprinderii în
ansamblu În decursul anului de gestiune cheltuielile generale şi administrative la
au fost de 16622077,49lei. Cheltuilile se acumuleiază pe conturi analitice pe
obiecte de cheltuieaiă. De exemplul subcontul 713934 « Punct Medical » vom
urmări pe un subcont.
Calcularea salariului personalului de deservire a punctul medical(anexa 113):
91
Debit 713934 « Punct Medical » 26223,09lei
Credit 531 "Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii" 26223,09lei
Debit 713 "Cheltuieli generale şi administrative" 8129,16 lei
Credit 533 "Datorii privind asigurările sociale" 8129,16 lei
Achitarea serviciilor bancare :
Debit 713946 “Servicii bancare” 1245,24 lei
Credit 243 “Cont valutar” 1245,24 lei
Trecerea rulajului debitor de la sfârşitul trimestrului la rezultatul financiar total:
Debit 351 "Rezultat financiar total"
16622077,49lei
Credit 713 "Cheltuieli generale şi administrative"
16622077,49lei
Contul 714 "Alte cheltuieli operaţionale" este destinat pentru evidenţa
cheltuielilor privind plăţii dobînzilor pentru credite şi împrumuturi, amenzi,
penalităţi, arendei curente, etc.
În cursul perioadei de gestiune alte cheltuieli operaţionale se acumulează în
debitul contului 714 cu total cumulativ de la începutul anului şi se reflectă prin
următoarele formule contabile:
Reflectarea cheltuielilor privind taxa de stat
Debit 7143 "Taxa de stat" 25732,32 lei
Credit 534 "Datorii privind decontările cu bugetul" 25732,32 lei
Calcularea sumei cheltuelilor aferaente TVA la mărfurile procurate fără
facturii TVA .
Debit 714 93"TVA fără facturi" 8269,32 lei
Credit 242 "Cont de decontare" 8269,32 lei
Trecerea altor cheltuieli operaţionale la rezultatul financiar total:
Debit 351 "Rezultatul financiar total" 8792859,15 lei
Credit 714 "Alte cheltuieli operaţionale" 8792859,15 lei
Sau mai făcut corectării
92
Debit 711 « Costul vînzări » 6354147,58 lei
Debit 712 « Cheltuieli comerciale » 32756,98 lei
Credit 714 « Alte cheltuieli operaţionale » 6386904,56 lei
Din compartimentul cheltuieli neoperaţionale fac parte :
- Cheltuieli ale activităţii investiţională
- Cheltuieli ale activităţii financiare
Cheltuieli ale activităţii investiţională sunt cheltuelilor aferente ieşirii activilor
pe termen lung , reevaluării acestora , participaţiilor în alte întrprinderi şi cheltuili
privind operaţile cu titlul de valoare pe termin lung pentru evidenţa lor este
distinat contul 721 « Cheltuieli ale activităţii investiţională » pe parcursul lunii a
ieşit active pe termen lung care au provocat majorare lor cu 28731,71lei pe baza
următorilor formule contabile :
Credit 121 « Active materiale pe termen lung în execuţie » 26596,82 lei
Credit 123 « Mijloace fixe » 1830,31 le
Credit 211 « Materiale » 304,58 lei
Debit 721« Cheltuieli ale activităţii investiţională » 28731,71lei
Pe parcursul anului de acest tip de cheltuieli au fost acumulate 1892646,72 lei
Trecerea cheltuieli ale activităţii investiţională la rezultatul financiar total:
Debit 351 "Rezultatul financiar total" 1892646,72 lei
Credit 721« Cheltuieli ale activităţii investiţională » 1892646,72 lei
Cheltuieli ale activităţii financiare sunt cheltuielile aferente plăţii
redevenţilor,arende finanţate diferenţilor negative ale cursului valutar.În cursul
perioade de gestiune se acumulează pe în debitului contului 721 «Cheltuieli ale
activităţii financiare » Reflectarea diferenţelor de curs valutar negative aferente
soldului mijloacelor valutare în contul valutar .
Debit 7223 “Cheltuieli ale activităţii financiare” 12185,30 lei
Credit 243 “Cont valutar” 12185,30lei
Pe parcursul anului cheltuieli aferente activităţii finciare sau acumulat
8683943,88 lei . Trecerea cheltuieli ale activităţii financiare la rezultatul financiar
total:
93
Debit 351 "Rezultatul financiar total" 8683943,88 lei
Credit 721« Cheltuieli ale activităţii financiare » 8683943,88 lei
Cheltuielile privind impozitul pe venit cuprind plăţile impozitului pe venit
efectuate în decursul anului sub formă de avansuri şi la sfârşitul anului de gestiune.
Pentru evidenţa acestor cheltuieli este destinat contul 731 "Cheltuieli (economii)
privind impozitul pe venit". In cursul perioadei de gestiune în debitul acestui cont
se reflectă sumele avansurilor aferente impozitului pe venit în buget, calculate în
conformitate cu legislaţia în vigoare, iar la sfârşitul anului -cheltuielile efective
curente şi amânate aferente impozitului pe venit, calculate ţinându-se cont de
diferenţele temporare apărute între venitul contabil şi impozabil La finele anului
analizat au avut următorile diferenţe:
Diferenţe temporare impozabila ca urmarea diferitor metode de calcul al uzurii
în scopuri fiscale şi evidenţa contabilă se fac următorile formule contabile
Debit 731” Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit". 455421,00
Credit 425 « Datorii amînate privind impozitul pe venit » 455421,00
Dar tot odată pe baza Declaraţiei pe impozitul pe venit sau anulat o parte din
datorii amînate privind impozitul pe venit calculate în periodile pricidente
Debit 425« Datorii amînate privind impozitul pe venit » 206189,00 lei
Credit 731” Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit". 206189,00 lei
Tot conform Declaraţii pe venit au fost calculat impozitul pe venit în sumă de
1882899,00 lei prin formulă contabilă :
Debit 731” Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit". 18921899,00 lei
Credit 534.1 « Datorii privind impozitul pe venit » 1892899,00 lei
Deci la sfîrşitul anului se face următoare formula contabilă cu care acest este
închis
cu următoare formula contabilă :
Debit 351 « Rezultatul financiar » 19171131,00 lei
Credit 731” Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit". 19171131,00 lei
La finele fiecărei perioade de gestiune rulajul debitor al contului 731 se reflectă
în Raportul privind rezultatele financiare în rândul 140 "Cheltuieli (economii)
94
privind impozitul pe venit" şi se scade din rezultatul financiar la determinarea
profitului net (pierderii) al întreprinderii .La finele anului analizat au avut
următorile diferenţe:Diferenţe temporare impozabila ca urmarea diferitor metode
de calcul al uzurii în scopuri fiscale şi evidenţa contabilă se fac următorile formule
contabile
Venitul reprezintă sumele încasate sau de încasat de la alte persoane fizice sau
juridice, care duc la creşterea capitalului propriu a întreprinderii.
La “Tutun –CTC ” SA constatarea şi evidenţa veniturilor are loc conform
prevederilor S.N.C. 18 "Venitul". În componenţa venitului la “Tutun –CTC ” SA
se include:
I. Venitul din activitatea operaţională care cuprinde sume rezultate din
activitatea de bază a întreprinderii:
- venituri din vânzări
- alte venituri operaţionale (sumele primite din ieşirea altor active, amenzi,
penalităţi, recuperările daunelor materiale, etc.).
II. Venituri din activitatea neoperaţională, care include
- venituri din activitatea financiară
- venituri din activitatea de investiţii
Pentru evidenţa venitului sunt destinate conturile clasei a 6 "Venituri".
Veniturile se reflectă în contabilitate şi rapoartele financiare pe tipuri de activităţi
ale întreprinderii.
Conturile de venituri sunt conturi de pasiv. În creditul acestor conturi se reflectă
în decursul perioadei de gestiune, cu total cumulativ, de la începutul anului, sumele
veniturilor, constatate conform S.N.C. corespunzătoare, iar în debit - raportarea
veniturilor acumulate la sfârşitul perioadei de gestiune în contul rezultatelor
financiare totale.
Contul 611 "Venituri din vânzări" este destinat pentru generalizarea informaţiei
despre veniturile obţinute din realizarea mărfurilor, produselor, prestarea
serviciilor, etc. La constatarea veniturilor se întocmesc următoarele formule
contabile:
95
Venituri din vânzări
Dt 2211022 « CahulUresCoop SA 4308,90 lei
Ct 611 "Venituri din vânzări" 3590,75 lei
Ct 5351 « TVA » 718,15 lei
Reflectarea valorii produselor aferente facturilor achitate ;
Debit 241 “Casa” 128,67 lei
Credit 611 “Venit din vînzări” 110,29 lei
Credt 534 « Datorii faţă de buget » 18,38 lei
Raportarea veniturilor acumulate la sfârşitul perioadei de gestiune la rezultatul
financiar total:
Debit 611 "Venituri din vânzări" 298719835 lei
Credit 351 “Rezultat financiar total" 298719835 lei
Prin intermediul contului 612 « Alte venituri operaţionale » este destinat pentru
evidenţa din vînzarea altor active curente cu excepţia produsilor şi mărfurilor,din
arenda curentă , alte venituri operaţionale. La plusurile stabilite cu ocazia
inventarieri pe baza actului de mai sus se face următoarea formul contabilă
Debit 2411 « Casa lei » 1,38 lei
Credit 612 « Alte venituri operaţionale » 1,38 lei
În timpul anului pe acest cont au acumulaţi 4295643 lei
Raportarea altor veniturilor operaţionale acumulate la sfârşitul perioadei de
gestiune la rezultatul financiar total:
Debit 612 "Alte venituri operaţionale" 4295643 lei
Credit 351 “Rezultat financiar total" 4295643 lei
Pentru evidenţa veniturilor aferente ieşiri a activilor nemateriale şi activelor
materiale pe termin lung,venituri din dividente este distinat contul 621 « Venituri
din activitate investiţională :Înregistrarea materialilor de la ieşire mijlocului fix ce
depăşeşte valorea probail rămasă :
Dt 211 « Materiale » 2620 lei
Ct 123 « Mijloace fixe » 980 lei
Ct 621 « Venituri din activitate investiţională » 1640lei
96
Pe parcursul anului la întreprindere sau acumulat la acest capitol de venituri
5978499 lei
Închiderea conturilui venturilor din activitatea de investiţii
Debit 621 « Venituri din activitatea investiţii" 5978499 lei
Credit 351 “Rezultat financiar total" 5978499 lei
Contul 622 "Venituri din activitatea financiară" este destinat pentru
generalizarea informaţiei privind diferenţele favorabile de curs valutar.
Reflectarea diferenţelor de curs valutar favorabile aferente soldurilor
mijloacelor valutare :
Debit 243 “Cont valutar” 390,06 lei
Credit 6223 "Venituri din diferenţe de curs valutar" 390,06 lei
Trecerea la sfîrşitul anului de gestiune a veniturilor din activitatea financiară
acumulate la rezultatul financiar:
Debit 622 "Venit din activitatea financiară" 6056084 lei
Credit 351 "Rezultat financiar total" 6056084 lei
La finele fiecărui trimestru rulajele creditoare ale conturilor de venituri se
înregistrează în Raportul privind rezultatele financiare pe rândurile respective.
Rezultatele financiare pe fiecare trimestru se determină prin calcul, fără
întocmirea formulelor contabile.
La finele anului de gestiune conturile de venituri şi cheltuieli se închid prin
trecerea veniturilor acumulate în creditul contului 351 "Rezultat financiar total", iar
cheltuielilor - în debitul contului 351.
În contul 351 "Rezultat financiar total" se determină profitul (pierderea) net al
anului de gestiune. În acest scop, se compară rulajele din debitul (cheltuieli
acumulate) şi creditul (venituri acumulate) acestui cont. Dacă suma totală a
veniturilor depăşeşte suma cheltuielilor, întreprinderea obţine profit, care se
reflectă prin înregistrarea:
Debit 351 “Rezultat financiar total” 45542240 lei
Credit 333 "Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune " 45542240 lei
97
Din datele Raportului privind rezultatele financiare, se observă că la “Tutun –
CTC ” SA ezultatul din activitatea operaţională este pozitiv, în sumă de 94406916
lei(cod.rd.080). Pe parcursul anului de gestiune rezultatul din activitatea financiară
este negativ şi egal cu 2623078 lei (cod.rd.l00). Rezultatul din activitatea de
investiţii pozitiv şi este egal cu 4085852 lei. Deci, reiese că profitul perioadei de
gestiune pînă la impozitare este egal cu 6528410 lei (cod.rd.l30). După
înregistrarea profitului net (pierderii) al perioadei de gestiune, contul 351 "Rezultat
financiar total" se închide şi nu se oglindeşte în rapoartele financiare. Suma
profitului net (pierderii) al perioadei de gestiune se înregistrează în rândul 150 în
aceiaşi denumire al Raportului privind rezultatele financiare şi se raportează în
Bilanţul contabil în rândul 590 "Profitul net (pierderea) al anului de gestiune".
Structura şi modul de întocmire arapoartelor financiare
Întocmirea rapoartelor financiare constituie principala etapă de finalizare a
procesului contabil.
Rapoartele financiare constituie un sistem de indicatori interdependenţi, care
caracterizează activitatea economică a întreprinderilor desfăşurată în cursul
perioadei de gestiune.
Rapoartele financiare se întocmesc conform formularilor-tip aprobate de
Ministerul Finanţelor, se prezintă în termenele prevăzute de legislaţia Republicii
Moldova şi cuprind:
• Bilanţul contabil (formularul nr. 1)
• Raportul privind rezultatele financiare (formularul nr.2)98
• Raportul privind fluxul capitalului propriu (formularul nr.3)
• Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti (formularul nr.4)
• Nota explicativă şi anexele respective.
Rapoartele financiare, cu excepţia "Raportului privind fluxul mijloacelor
băneşti", se întocmeşte după metoda specializării exerciţiilor, potrivit căreia în
contabilitate se determină activele, datoriile şi capitalul propriu. Veniturile şi
cheltuielile se constată în acea perioadă de gestiune, în care s-au înregistrat.
Pentru întocmirea unor rapoarte financiare veridice din punct de vedere
economic, la întreprindere se desfăşoară o activitate amplă de pregătire, care constă
în reflectarea oportună, integrală şi obiectivă a datelor incluse în rapoartele
financiare. In aceste scopuri se determină succesiunea îndeplinirii procedurii
contabile finale, care cuprinde următoarele etape:
I. Analiza operaţiunilor economice şi reflectarea acestora m registrele
contabile.
II. Completarea Cărţii Mari şi întocmirea balanţei de verificare.
III. Inventarierea totală a patrimoniului şi datoriilor.
IV. Închiderea conturilor la finele perioadei de gestiune.
V. Întocmirea rapoartelor financiare.
În etapa 1 se verifică corectitudinea reflectării în bilanţul contabil a tuturor
operaţiunilor economice şi corespondenţa conturilor conform datelor din
documentele primare. În continuare sumele din conturile corespondente se reflectă
în registrele corespunzătoare ale contabilităţii analitice şi sintetice. Totodată, se
verifică identitatea datelor din contabilitatea analitică cu rulajele şi soldurile
conturilor sintetice.
Deoarece la “Tutun –CTC ” SA contabilitatea se ţine în mod automat, nu se
îndeplineşte Cartea Mare, dar la finele fiecărui trimestru se întocmeşte balanţa de
verificare. Balanţa de verificare în primul rând are ca rol să verifice corelaţia
existentă între elementele conturilor sintetice şi analitice, în conformitate cu
principiul dublei înregistrări, iar , în al doilea rând, realizează legătura dintre
acestea şi rapoartele financiare.
99
Bilanţul contabil reprezintă un raport financiar în care se reflectă patrimoniul şi
situaţia economico-financiară a întreprinderii la un moment dat.
Bilanţul se întocmeşte la anumite termene, care, de regulă, coincid cu sfârşitul
perioadei de gestiune.
Bilanţul contabil se întocmeşte potrivit unui formular unic aprobat de
Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova. În bilanţ se compară rezultatele
exerciţiilor N-1 şi N (anul de gestiune precedent (N-1) şi curent (N)). Posturile
balanţiere sunt grupate după destinaţie. Nu se admit compensări reciproce între
posturile de activ şi pasiv. Posturile înscrise în bilanţ trebuie să corespundă datelor
înregistrate în contabilitate, puse de acord cu situaţia reală de la inventar.
Evaluarea în bilanţ a elementelor patrimoniale se efectuează în conformitate cu
prevederile standardelor naţionale de contabilitate.
Lucrările de completare a bilanţului reprezintă prin conţinutul lor, în cea mai
mare parte, operaţii de prelucrare şi transmitere a datelor din bilanţul precedent şi
din balanţa conturilor. Prin structura lor, operaţiile de prelucrare a datelor privind
exerciţiul curent constau din selectarea, gruparea şi însumarea soldurilor din
balanţa conturilor.
Conform standardelor naţionale de contabilitate, bilanţul contabil cuprinde trei
elemente principale, legate nemijlocit de evaluarea situaţiei financiare a
întreprinderii, şi anume:
1. active
2. capital propriu
3. datorii
Echilibrul global al acestor elemente patrimoniale poate fi prezentat prin
intermediul ecuaţiilor. În condiţiile cînd se iau în vedere cele trei părţi componente
ale bilanţului: activele, capitalul propriu şi datoriile, ecuaţia generală a activelor
devine:
Activ = Capital propriu + Datorii
În întreaga lume de afaceri, Raportul privind rezultatele financiare se consideră
ca una dintre cele mai importante şi esenţiale părţi a rapoartelor financiare, care
100
prezintă un interes primordial atît pentru conducerea întreprinderii, cît şi pentru alţi
utilizatori de informaţii.
Raportul privind rezultatele financiare generalizează operaţiunile economice
efectuate într-un interval de timp concret, numit perioadă de gestiune. În prezent
Raportul privind rezultatele financiare se întocmeşte trimestrial cu total cumulativ
de la începutul anului de gestiune.
In conformitate cu S.N.C. 5 "Prezentarea rapoartelor financiare", Raportul
privind rezultatele financiare cuprinde 15 indicatori care reflectă veniturile,
cheltuielile şi profiturile (pierderile) realizate în cursul anului de gestiune şi
perioadei corespunzătoare anului precedent. Primii opt indicatori componenţi ai
raportului nominalizat caracterizează rezultatele din activitatea operaţională a
întreprinderii, determinată de statutul acesteia, care reprezintă în fond o activitate
curentă, ce se reînnoieşte continuu.
Apoi în raport sunt prezentate rezultatele financiare aferente activităţii
întreprinderii, care nu constituie pentru ea o activitate de bază. In special, se
reflectă rezultatul din operaţiunile efectuate în domeniile suplimentare ale
activităţii de afaceri a întreprinderi, cum sunt activitatea de investiţii şi cea
financiară. În afară de aceasta, separat se înregistrează rezultatul apărut ca urmare a
evenimentelor şi operaţiunilor excepţionale.
Tehnica de întocmire a Raportul privind rezultatele financiare constă în
completarea fiecărui rând în baza rulajelor aferente conturilor de venituri şi
cheltuieli din clasele 6 şi 7 ale Planului de conturi contabile. În procesul
completării raportului nominalizat, rezultatele financiare pozitive (profiturile) se
înregistrează cu cifre obişnuite, fără paranteze, iar cele negative (pierderile) - în
paranteze.
Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti este unul dintre formularele
principale ale rapoartelor financiare, în care se reflect toate modificările
intervenite în resursele financiare ale întreprinderii, din punctul de vedere al
încasării şi plăţii mijloacelor băneşti, în cursul perioadei de gestiune respective.
Necesitatea întocmirii Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti este generată de
101
utilizarea principiului specializării exerciţiului în baza căruia se întocmesc alte
rapoarte. Conform acestui principiu, veniturile se contabilizează în momentul
efectuării operaţiunilor care conduc la obţinerea acestora (livrarea produselor,
prestarea serviciilor), indiferent de momentul plăţii. Cheltuielile cuprind valoarea
consumurilor şi cheltuielilor efective ale perioadei, fără a lua în consideraţie faptul
cînd au fost achitate. Astfel profitul realizat în cursul perioadei determinate nu este
legat direct de fluxul mijloacelor băneşti.
Informaţia conţinută în acest raport permite a aprecia capacitatea întreprinderii,
de a atrage şi a utiliza mijloace băneşti în cursul unei perioade determinate.
Modul de întocmire a Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti este
reglementat de prevederile S.N.C. 5 "Prezentarea rapoartelor financiare" şi S.N.C.7
"Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti".
Conform cerinţelor S.N.C. 7, toţi agenţii economici din Republica Moldova
întocmesc Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti prin metode directă, care
permite generalizarea în raport a tuturor încasărilor şi plăţilor reale ale mijloacelor
băneşti în baza registrelor contabile şi documentelor primare cu total cumulativ de
la începutul perioadei de gestiune.
Încasările şi plăţile mijloacelor băneşti se generalizează în raport pe feluri de
activităţi ale întreprinderii, care se evidenţiază în trei capitole principale
corespunzătoare felurilor de activităţi ale întreprinderii:
• operaţională (de bază), pentru care este creată întreprinderea şi care, în
majoritatea cazurilor, aduce venitul de bază;
• de investiţii, care cuprinde procurarea şi vînzarea activelor nemateriale,
materiale şi financiare pe termen lung;
• financiară, care este menită să asigure primele două feluri de activitate cu
mijloace necesare.
Separat se reflectă încasările şi plăţile de mijloace băneşti aferente situaţiilor
excepţionale, precum şi diferenţele favorabile şi nefavorabile de curs valutar,
rezultate din modificările în ratele de schimb al valutei străine.
102
Raportul privind fluxul capitalului propriu constituie o parte componentă a
rapoartelor financiare obligatorii. Evidenţierea indicatorilor privind fluxul
capitalului propriu într-un formular separat este legat de importanţa acestei
informaţii pentru diferiţi utilizatori, în special, pentru proprietarii întreprinderii.
În conformitate cu prevederile S.N.C.5 "Prezentarea rapoartelor financiare",
raportul privind fluxul capitalului propriu constă din 4 capitole, care cuprind date
privind modificările părţilor componente ale capitalului propriu sub aspectul
grupării prevăzute de capitolul III al bilanţului contabil:
a) capital statutar şi suplimentar;
b) rezerve;
c) profit nerepartizat (pierdere neacoperită);
d) capital secundar.
Raportul privind fluxul capitalului propriu este constituit astfel, încât
modificarea fiecărui element component al capitalului se reflectă după principiul
"formulei de bilanţ":
Soldul la finele + încasat Consumat Soldul la finele
anului de gestiune + (calculat) - (virat) = perioadei de precedent
gestiune curente
Tehnica întocmirii Raportul privind fluxul capitalului propriu constă în
completarea fiecărui rând în baza soldurilor şi rulajelor din conturile clasei a 3-a a
Planului de conturi contabile.
In coloana 4 "La finele anului de gestiune precedent" cu cifre obişnuite (fără
paranteze) se reflectă soldurile creditoare iniţiale aferente conturilor indicate, iar cu
cifre negative (în paranteze) - soldurile debitoare iniţiale.
La completarea coloanelor 5 şi 6 ale raportul privind fluxul capitalului propriu
trebuie de ţinut cont că aproape toate conturile din clasa a 3 sunt conturi de pasiv.
In coloana 5 "Încasat (calculat)" se arată cu cifre obişnuite rulajele creditoare
eferente conturilor de pasiv din clasa a 3 "Capital propriu", iar cu cifre negative -
rulajele debitoare aferente conturilor de activ.
103
In coloana 6 "Consumat (virat)" se reflectă cu cifre obişnuite rulajele debitoare
aferente conturilor de pasiv din clasa 3 "Capital propriu", iar cu cifre negative -
rulajele creditoare aferente conturilor de activ.
Coloana 7 "La finele perioadei de gestiune curente" se completează în baza
soldurilor finale aferente conturilor de contabilizare a capitalului propriu: rulajele
creditoare se reflectă cu cifre obişnuite (fără paranteze), iar cele debitoare - cu cifre
negative (în paranteze).
In capitolul 1 al raportul privind fluxul capitalului propriu este prezentată în
formă generală informaţia referitoare la capitalul statutar, suplimentar, nevărsat şi
retras. În postul "Capital statutar" (cod rd. 010) se arată mărimea valorii privind
aporturile proprietarilor întreprinderii la patrimoniul lui, contabilizată în contul 311
"Capital statutar", care este egală cu 111820414 lei.
În capitolul 2 al raportul privind fluxul capitalului propriu se prezintă datele
privind existenţa şi mişcarea capitalului de rezervă al întreprinderii, care cuprinde
"Rezerve stabilite de legislaţie" (cod rd. 060), "Rezerve prevăzute de statut" (cod
rd. 070 ) şi "Alte rezerve" (cod rd. 080).
În capitolul 3 al raportului examinat se prezintă informaţia privind existenţa şi
mişcarea profitului nerepartizat (pierderii neacoperite) al întreprinderii.
În capitolul 4 al raportul privind fluxul capitalului propriu se reflectă datele
referitoare la existenţa şi mişcarea capitalului secundar al întreprinderii.
Postul "Total" (cod rd. 180) al raportul privind fluxul capitalului propriu se
calculează suma totalurilor din cele patru capitole componente ale raportului în
cauză: rd.050 + rd.090 + rd. 140 + rd.170.
104
.
105