ZIUA NAŢIONALĂ FĂRĂ TUTUN

18 NOIEMBRIE 2010

Metodologie campanie

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

INSTITUTUL NAŢIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

CENTRUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI PROMOVARE A

STĂRII DE SĂNĂTATE

CENTRUL REGIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ IAŞI

TEMA CAMPANIEI

“Informarea şi conştientizarea populaţiei,

privind efectele nocive ale fumatului

activ şi pasiv“

Sloganul campaniei

Fără tutun, pentru o viaţă mai lungă şi sănătoasă !

POPULAŢIA ŢINTĂ

Populaţia generală şi în special:

adolescenţi

elevi

tineri

părinţi

gravide

PERIOADA DE DERULARE A CAMPANIEI

19 -30 noiembrie 2010

Scopul campaniei

• Reducerea prevalenţei fumatului în rândul

tinerilor şi gravidelor prin promovarea unui

stil de viaţă fără tutun şi conştientizarea

populaţiei generale cu privire la efectele

nocive ale fumatului.

OBIECTIVELE GENERALE

Creşterea numărului de persoane din

grupul ţintă informate cu privire la efectele

nocive ale fumatului;

Creşterea numărului de persoane care nu

încep să fumeze şi a celor care renunţă la

fumat.

OBIECTIVE SPECIFICE

Diseminarea de informaţii privind efectele

nocive ale fumatului asupra sănătăţii;

Diseminarea de recomandări în vederea

renunţării la fumat.

MESAJELE CAMPANIEI

Tutunul ucide!

Trăieşte! Nu fuma!

Fără tutun, pentru o viaţă mai lungă şi sănătoasă !

Date despre consumul de tutun

* Mai mult de 5 milioane de oameni mor în fiecare an din

cauza efectelor tutunului - mai mult decât prin HIV / SIDA,

malarie şi tuberculoza la un loc.

 * Tutunul este singurul produs de consum acceptat legal,

care ucide atunci când este folosit exact aşa cum

producătorul intenţionează.

* Până la jumătate din toţi fumătorii vor muri de o boală

legată de tutun.

* Fumatul pasiv afectează pe toţi cei care sunt expuşi la

acesta.

FUMATUL PASIV

Fumatul pasiv ucide 600 000 de persoane în fiecare an.

La nivel global, aproximativ o treime dintre adulţi sunt în mod regulatexpuşi fumatului pasiv.

Din toate decesele care pot fi atribuite fumatului pasiv, 31% apar în rândul copiilor şi 64% au loc în rândul femeilor.

Aproximativ 50000 de decese în Statele Unite, în fiecare an, adică aproximativ 11% din toate decesele legate de tutun, sunt atribuite expunerii pasive la fumul de ţigară. În Uniunea Europeană, expunerea pasivă la fumul de ţigară la locul de muncă cauzează aproximativ 7600 de decese pe an, expunerea la domiciliu provocând suplimentar de 72100 de decese.

În plus faţă de creşterea poverii bolii în populaţie, fumatul pasiv presupune, de asemenea, costuri economice mari pentru indivizi şi ţări, atât directe (costurile de îngrijiri medicale), precum şi indirecte (generate de reducerea productivităţii).

Nu există nici un nivel sigur de expunere la fumul de ţigară.

Sursa: WHO Report on the Global Tobacco Epidemic, 2009

Fumatul în Europa (I)

    * Prevalenţa generală a fumatului zilnic la adulţi este estimată la aproximativ

28,6% în regiunea europeană OMS.

    * Prevalenţa medie a fumatului estimată este de 40% în rândul bărbaţilor şi

18,2% în rândul femeilor.

    * Raportul OMS din 2002 estimează că tutunul a fost responsabil pentru 1,6

milioane de decese în regiunea europeană OMS.

    * Conform celor mai recente date disponibile (2004), rata medie a mortalităţii

datorată tutunului pentru întreaga regiune a fost 35,2 la 100 000 de locuitori.

    * Costurile directe şi indirecte ale fumatului în Uniunea Europeană au fost

estimate între 97,7 şi 103,3 miliarde € în 2000, corespunzând la 1,04-1,39% din

produsul intern brut al UE.

Sursa: European tobacco control report (2007)

Fumatul în Europa (II)

• Bolile legate de fumat fac anual în Europa 650 000 victime; 80 000 de decese sunt urmare a fumatului pasiv;

• Prevalența fumatului în populația generală peste 15 ani a UE este 32 % la barbați și 21 % la femei;

Surse: 2007 European Parliament Resolution on the Green Paper "Towards a Europe free from tobacco smoke

March 2009 Eurobarometer (European Commission, Flash Eurobarometer, Survey on Tobacco Analytical report, Fieldwork: December 2008

Fumatul în România • Pentru prima dată în ultimele decenii studiile CPSS

arată scăderea prevalenței fumatului de la 35,1 % în 2003 la 30,0 % în 2007;

• Descresterea provine din scaderea* masiva a fumatului la barbați (46,4 -> 33,0 %) combinată cu cresterea* moderată a fumatului la femei (24,1->27,1 %) mai cu seama în randul fetelor (toate statistic semnificative);

• România conduce detașat ierarhia UE în privința proporției în care mesajele de sănătate de pe pachetele de țigarete informează asupra fumatului: pledează sa nu se înceapă, să nu se reia, să se fumeze mai puțin, să se încerce abandonarea (Martie 2009 Eurobarometer). Aici se poate regasi si efortul comunitatilor de promovare a sanatatii.

Surse : Cunostintele, atitudinile si practicile populatiei generale referitoare la de consumul de tutun si la prevederile legislative in domeniu. Centrul pentru Politici si Servicii de Sanatate, Bucuresti, 2007CRSP Bucuresti, Analiza de situatie, Ziua Mondială fără Tutun, 2010March 2009 Eurobarometer

.

Fumători, ex-fumători, nefumători-România, 2007-2008

Sursă: March 2009 Eurobarometer

Descriere Perioadă Rezultat

Prevalenţa la adulţi bărbaţi

1994 - 1998 35,6

1999 - 2001 32,3

2002 - 2005 33,2

Prevalenţa la adulţi femei

1994 - 1998 10.5

1999 - 2001 10,1

2002 - 2005 10,3

Prevalenţa totală la adulţi

1994 - 1998 22,5

1999 - 2001 20,8

2002 - 2005 21,4

Prevalenţa fumatului la adulţi, în România

Comentarii:Date pentru 1994 – definiţie: fumători zilnici, vârsta: 15+ ani, sursă: WHO Health for All DatabaseDate pentru 2000 – definiţie: fumători zilnici, vârsta : 15+ ani, sursă: Starea de sănătate a populaţiei în România, Bucureşti 2001, Institutul Naţional de Statistică

Sursa: HFA database

Descriere Valoare

Prevalenţa la adulţi bărbaţi 21

Prevalenţa la adulţi femei17

Numărul mediu al anilor pierduţi prin

decese datorate fumatului, în România

Sursa: HFA databaseshttp://data.euro.who.int/tobacco/Default.aspx?TabID=2404

Descriere An Valoare

Numărul deceselor datorate fumatului (bărbaţi)1990 24200

2000 28000

Numărul deceselor datorate fumatului (femei)1990 3000

2000 4900

Numărul deceselor datorate fumatului (total)1990 27200

2000 32900

% deceselor datorate fumatului (bărbaţi)1990 18

2000 20

% deceselor datorate fumatului (femei)1990 3

2000 4

% deceselor datorate fumatului (total)1990 11

2000 13

Decese datorate fumatului, la toate vârstele, în România

Sursa: HFA database

Descriere An Valoare

Numărul deceselor datorate fumatului (bărbaţi)1990 20000

2000 21000

Numărul deceselor datorate fumatului (femei)1990 2200

2000 2200

Numărul deceselor datorate fumatului (total)1990 22200

2000 23200

% deceselor datorate fumatului (bărbaţi)1990 32

2000 33

% deceselor datorate fumatului (femei)1990 6

2000 7

% deceselor datorate fumatului (total)1990 23

2000 24

Decese datorate fumatului la grupa de vârstă 35-69 ani, în România

Sursa: HFA database

Descriere An Procent

Cancer pulmonar (bărbaţi)1990 89

2000 91

Cancer pulmonar (femei)1990 45

2000 50

Alte cancere (bărbaţi)1990 18

2000 20

Alte cancere (femei)1990 0.8

2000 1.3

Boli cardiovasculare (bărbaţi)1990 14

2000 16

Boli cardiovasculare (femei)1990 1.7

2000 3.3

Alte cauze (bărbaţi)1990 7.2

2000 8.1

Alte cauze (femei)1990 1.3

2000 2.1

Toate cauzele (bărbaţi)1990 18

2000 20

Toate cauzele (femei)1990 3

2000 4

Toate cauzele (total)1990 11

2000 13

Proporţia deceselor datorate fumatului, la toate vârstele, în România

Sursa: HFA database

Descriere An Procent

Cancer pulmonar (bărbaţi)1990 91

2000 94

Cancer pulmonar (femei)1990 50

2000 56

Alte cancere (bărbaţi)1990 26

2000 29

Alte cancere (femei)1990 1.2

2000 1.1

Boli cardiovasculare (bărbaţi)1990 30

2000 32

Boli cardiovasculare (femei)1990 5.6

2000 7.5

Alte cauze (bărbaţi)1990 12

2000 12

Alte cauze (femei)1990 2.7

2000 3

Toate cauzele (bărbaţi)1990 32

2000 33

Toate cauzele (femei)1990 6

2000 7

Toate cauzele (total)1990 23

2000 24

Proporţia deceselor datorate fumatului, la grupa de vârstă 35-69 ani, România

Sursa: HFA database

Descriere RSM

Bărbaţi 66.2

Femei11.23

Ratele standardizate de mortalitate, datorate cancerului

de trahee, bronhii şi plămân, în România, 2002

Sursa: HFA database

An Valoare

Numărul de ţigări per persoană, per an 1997 1392,63

Consumul de ţigări în Romania

Sursa: HFA database

Ţigara – compoziţie chimică

• Ţigările conţin mai mult de 4000 de

substanţe chimice diferite.

• Aproximativ 250 din acestea sunt toxice.

• Se ştie că cel puţin 50 dintre acestea

produc cancer.

FUMATUL - Factori de risc

Curiozitatea naturală a adolescenţilor

Opinia prietenilor

Uşurinţa de a procura ţigări

Mediu familial dezorganizat

Simptome depresive

Nevoia de noi experienţe şi emoţii

Insecuritatea/Agresiunea/Stimă de sine scăzută

Religiozitate scăzută

Lipsa unor reguli clare

Eşecul şcolar

Asociere cu grupuri care manifestă un comportament deviant

FUMATUL - Factori de protecţie

Mediu familial armonios

Monitorizare parentală

Rezultate şcolare bune

Colaborări cu asociaţii care promovează un stil de viaţă sănătos

Adoptarea de norme convenţionale despre consumul de ţigări

Disponibilitatea scăzută a ţigărilor

Convingerea că un consum de tutun nu este tolerat

Programe de prevenire

30% din decesele prin cancer

90% din decesele prin cancer pulmonar

25% din decesele prin boli coronariene

85% din decesele prin boli pulmonare cronice obstructive

25% din decesele prin boli cerebrovasculare

Fumatul, risc major pentru sănătate, este asociat cu:

Efectele fumatului şi boli legate de fumat (I)

I - fumători (bărbaţi şi femei)• Dependenţă de nicotină• Hipertensiune• Ateroscleroză• Angină pectorală• Infarct miocardic• Accident vascular cerebral (AVC): tromboză cerebrală, hemoragii cerebrale• Anevrism aortic• Anevrism al aortei abdominale• Trombangeită obliterantă •BPOC - boli pulmonare cronice obstructive

• Bronşită cronică• Emfizem pulmonar• Insuficienţă cardiorespiratorie

• Infecţii respiratorii virale: gripă• Infecţii respiratorii bacteriene: Pneumonii cauzate de pneumococ, streptococi, stafilococi, Klebsiella pneumoniae, Legionella pneumophila, Moraxella catarrahalis.• TB

• Cancer de - plămân, cavitate bucală, faringe, laringe, esofag,

stomac, pancreas, ficat, rinichi, vezică urinară, colon, rect, penis,

piele

• Leucemie mieloidă

• Limfomul

• Degenerescenţă maculară a retinei

• Cataractă

• Diabet zaharat

• Ulcer gastric

• Ulcer duodenal

• Parodontită

• Stomatită necrotică

• Leucoplazie

• Demineralizare osoasă

• Impotenţă la bărbaţi

•Cicatrizare dificilă a plăgilor chirurgicale

Efectele fumatului şi boli legate de fumat (II)

II – femei

• Osteoporoză

• Fracturi osoase

• În asociere cu contraceptive orale:

• Infarct miocardic

• Hemoragie subarahnoidiană

• Infertilitate

• Ridare prematură

• Menopauză precoce

• Cancer de col uterin

• Cancer ovarian

• Cancer de sân

Efectele fumatului şi boli legate de fumat (III)

în timpul sarcinii

1) principalele complicaţii• Placenta praevia• Avort

2) Impactul asupra fătului şi copilului• Defect al arhitecturii pulmonare• Făt mort• Făt cu greutatea mică la naştere • Moarte subită copil• Malformaţii congenitale

• Statură mică      • Despicătură labială•  Despicătură palatului

•  Strabism• Sindactilie

Efectele fumatului şi boli legate de fumat (IV)

III - fumatul pasiv (bărbaţi şi femei)A) COPII

•Bronşiolită

•Bronşită catarală

• Astm

• Pneumonie

• Bronhopneumonia

• Otită

• Amigdalită

• Sinuzită

• Scăderea capacităţii respiratoriiB) ADULŢI

• Scăderea capacităţii respiratorii

• Cancer pulmonar

• Infarct miocardic

• La femei există, de asemenea, riscul de:

•Cancer de col uterin

•Cancer de sân

Efectele fumatului pasiv şi boli legate de fumatul pasiv (IV)

Surse slideuri 31-38: CDC Atalnta, Australian Institute of Health and Welfare; World Health Organisation

Efecte ale fumatului asupra societăţii

• Fumătorii au mai multe probleme de sănătate decât nefumătorii.

• Asistenţa medicală pentru fumători costă foarte mulţi bani.

• Fumatul cauzează sărăcie, deoarece persoanele care fumează au mai puţini bani disponibili pentru familiile lor.

PREVENŢIE

• Educația grup-specifică adresată tineretului,

femeilor însărcinate și părinților este

considerată primordială pentru reducerea

tabagismului;

  După 20 de minute tensiunea arterială va scădea, pulsul va scădea, iar temperatura mâinilor şi picioarelor va creşte.   După 8 ore nivelul monoxidului de carbon din sânge va scădea până la cote normale, iar nivelul oxigenului din sânge va creşte până la normal.   După 24 de ore şansele unui atac de cord scad simţitor.   După 48 de ore capacitatea de a mirosi şi gusta se va îmbunătăţi.   După 2 săptămâni până la 3 luni, se va îmbunătăţi circulaţia dar şi funcţia respiratorie.   După 1 până la 9 luni probleme precum tusea, congestionarea sinusurilor sau oboseala se vor diminua.   După 1 an riscul unor afecţiuni coronariene va scădea până la jumătate comparativ cu riscul asociat unui fumător.   După 10 ani riscul cancerului pulmonar va scădea până la jumătate faţă de cel al fumătorilor; se va diminua şi riscul cancerului de gură, gât, esofag sau rinichi.   După 15 ani riscul afecţiunilor coronariene va scădea până la nivelul persoanelor care nu au fumat niciodată.

Sursa: Societatea Americană a Cancerului

Beneficiile asupra organismului şi calităţii vieţii în urma renunţării la fumat

Fumătorii sunt dependenţi!

• Fumatul produce dependenţă.

• Foarte des, fumătorii nu doresc să fumeze.

• De multe ori ei cunosc toate pericolele la care se expun prin fumat.

• Mulţi dintre fumători au încercat să renunţe la fumat de mai multe ori.

• Uneori oamenii continuă să fumeze pentru că ei cred că este prea târziu pentru a opri!

    Co-morbidităţi psihiatrice:

stres depresie alcoolism consumul altor droguri

  Creştere în greutate

Factori care fac dificilă renunţarea la fumat

Renunţarea la fumat

Strategii în vederea renunţării la fumat

• Motivaţia

• Eliminarea fumului din mediu

• Adoptarea unui stil de viaţă sănătos

• Gândire pozitivă

• Consiliere şi tratament

Motivaţia (I)Oamenii care au motive întemeiate să renunţe la fumat, au mai multe

şanse de succes pentru a deveni nefumători şi a rămâne aşa!

Principalele motive de a renunţa la fumat: 

    * sarcina * probleme de sănătate    * organism slăbit    * ai devenit părinte    * dorinţa de independenţă faţă de ţigară    * protejarea celor din jur şi a mediului înconjurător de expunerea la fumul de ţigară    * dorinţa de schimbare    * costurile crescute ale ţigărilor    * stimulente cosmetice (piele mai frumoasă, ten fără riduri, dinţi albi

etc.)    * îmbunătăţirea gustului şi mirosului

1. O viaţă mai lungă. Studii recente arată că fumătorii care renunţă la fumat la mijlocul vieţii, trăiesc cu şapte ani mai mult decât cei care continuă să fumeze.

2. Mai mulţi bani pentru alte lucruri. 20 de ţigări pe zi costă aproximativ 10 lei pe zi, 300 lei pe lună şi 3650 lei pe an.

3. Mediu fără fum, evitarea problemelor la locurile de muncă unde nu se fumează.

4. Capacitatea de efort, circulaţia sângelui şi capacitatea respiratorie se îmbunătăţesc considerabil.

5. Se îmbunătăţeşte calitatea spermei.

Motivaţia (II)

Mai mulţi bani şi o sănătate mai bună!

Motivaţia (III)

6. Creşte stima de sine atunci când există convingerea fumătorului

că el este capabil şi responsabil de renunţarea la fumat.

7. Mirosul şi gustul se îmbunătăţesc.

8. Creşte capacitatea de concentrare, se reduce stresul şi

anxietatea.

9. Pielea devine mai frumoasă, pentru că sângele transportă mai

mult oxigen la celule.

10. Se evită sechelele pe termen lung.

Eliminarea fumului din mediu

Renunţarea la ţigările din locuinţă şi aruncarea

tuturor pachetelor goale

Verificarea hainelor pentru a nu conţine pachete

ascunse sau uitate

Curăţarea scrumierelor

Spălarea hainelor, prosoapelor, precum şi a altor

articole care miros a fum

Curăţarea temeinică a locuinţei şi autoturismului

Aerisirea frecventă a încăperilor pentru a

împrospăta aerul

Adoptarea unui stil de viaţă sănătos

Alimentaţie bogată în fructe şi legume

Consum crescut de apă

Mai multe exerciţii fizice

Drumeţii

Practicarea unui nou sport

Evitarea consumului de cafea sau alcool

Spălatul pe dinţi imediat după fiecare masă

Evitarea stresului

Renunţarea poate fi neplăcută, dar este un semn că

organismul se recuperează după efectele tutunului.

Iritabilitatea, nevoia acută de a fuma şi lipsa de

concentrare sunt manifestări comune – dar nu trebuie să

fie motive de îngrijorare deoarece acestea dispar de

obicei după câteva săptămâni.

Gândire pozitivă

Tratamente:

Psihoterapia

Acupunctura

Antidepresive

Spray nazal

Plasturi cu nicotină

Gumă de mestecat cu nicotină