RAPORT PSIHOLOGIC

1. DATE DE IDENTIFICARE A SUBIECTULUI

R. A. , de sex masculin, în vârsta de 9 ani, elev in clasa a III –a .

2. SCOPUL EVALUARII Testarea lui R. A. a fost ceruta de parintii acestuia in scopul evaluării unor probleme de natură emoţională şă de a face o evaluare în sfera personalităţii.

3. INFORMATII CE TIN DE ISTORIA PERSONALA A CAZULUIR.A. face parte dintr-o familie normală, cu ambii părinţi care sunt căsătoriţi şi mai are un frate în vârstă de 6 ani.

R. A. a suferit la varsta de 1 an o interventie chirurgicala pentru o hernie ombilicala dobandita la nastere. Precizam ca R. A. s-a născut dismatur, la 8 luni si o saptamana.

R. A. nu a suferit alte accidente sau traume.R. A. nu are boli genetice.R. A. are rezultate scolare foarte bune,el obtinând premiul I la sfarsitul celor doi ani de scoala.R. A. face mult sport ( tenis si baschet de 4 ori/ săptamâna).Copilul nu sufera de nici o boala, traversand perioada prescolaritatii si scolaritatii mici in mod armonios.In afara bolilor copilariei nu s-a inregistrat in dosarul copilului nici o boala sau afectiune semnificativa.Nu are tulburari de limbaj sau tulburari senzoriale.

4.OBSERVATII RELEVANTE IN TIMPUL EXAMINARIIR. A. a manifestat pe parcursul testarii calm, perseverenţă, nu a dorit intreruperea testarii, nu a pus intrebari, nu a fost agitat sau nerabdator.

5.TESTE ADMINISTRATE

I.Testul fabulelor de Louisa Duss II. Testul Desenul Persoanei III.Testul Arbore

1

I. Testul fabulelor

Una dintre diversele modalităţi utilizate de psihologii pentru a facilita mecanismul

proiecţiei constă în a prezenta subiectului o situaţie dezvoltată doar parţial, acestuia

revenindu-i sarcina de a completa cum crede că este mai bine, fără a se gândi prea

mult timp. În această accepţie se înscrie şi testul Wartegg, care are forma unei serii

de desene de completare.

Un alt test de completare este cel creat de Louisa Duss. El constă în a-i

pune pe copiii mai mari de 3-4 ani să completeze o povestire deja începută.

Metoda povestirilor Louisei Duss, concepută încă din  1940, constă într-o

serie de mici povestiri (zece în total) pe care subiectul trebuie să le completeze.

Fiecare povestire se referă la o situaţie care corespunde unui stadiu de dezvoltare

psihică în conformitate cu teoria psihanalitică şi trebuie să pună în evidenţă

eventuala problematică (sau complexele) care ar corespunde fiecărui stadiu de

dezvoltare. De aceea, este necesar ca examinatorul să posede noţiuni clare asupra

dezvoltării personalităţii, din  punct de vedere psihanalitic ca şi capacitatea de a

înţelege situaţiile simbolice.

L. Duss a pornit de la următoarea ipoteză: dacă subiectul dă uneia dintre

povestiri un răspuns simbolic, sau manifestă vreo rezistenţă în a răspunde, aceasta

înseamnă că situaţia „protagonistului” povestirii îl stimulează să evoce complexul

în cauză.

Povestirile sunt extrem de simple, în aşa fel încât să poată fi înţelese de un

copil de 3 ani, dar să deţină şi capacitatea de a suscita interes chiar din  partea unui

copil mai mare ca vârstă.

Autoarea afirmă că testul nu a fost creat pentru adulţi, ci pentru copii, cu

toate că ea însăşi a experimentat povestirile şi cu adulţi obţinând în anumite cazuri

răspunsuri spontane şi simbolice asemănătoare celor ale copiilor. Era vorba de

2

adulţi încă tineri „inteligenţi, dar nu intelectuali”, conduşi mai mult de intuiţie

decât de raţionare (ex.: artişti şi lucrători manuali).

Pe de altă parte, cercetările întreprinse de Passi Tognazzo şi Zanettin Ongaro –

1975 asupra posibilităţii de a aplica „Metoda povestirilor” şi la persoane adulte,

utliizând subiecţi între 8 şi 22 de ani, a dus la rezultate pozitive în sensul că

răspunsurile la povestiri s-au dovedit a fi discriminatorii şi în măsură să pună în

evidenţă problemele afective proprii fiecărui subiect la orice vârstă.

Când a creat povestirile L. Duss a încercat să elimine orice situaţie familiară,

prea particulară, în care copilul ar fi putut să se recunoască, şi unde ar fi putut

interveni frica de a fi judecat. Pentru aceasta, în trei povestiri „protagoniştii” sunt

animale, iar în celelalte subiecţii sunt puşi în situaţii cu totul banale: o petrecere în

familie, o înmormântare, o plimbare cu unul dintre părinţi prin pădure.( Louisa

Duss, „Testul fabulelor” , Editura Trei, 2009).

II. Testul “Desenul Persoanei”

Iniţial ,Machover a folosit acest test ca test de inteligenţă.Aplicarea

desenului persoanei umane ca test de inteligenţă a fost cunoscută mai ales

sub forma testului D.A.M.( Draw a man).Scala de evaluare în termini de I.Q.

a fost elaborată în 1926 de F.L. Goodenough.

Utiliyând yilnic testul omuleţului pentru a stabiliI.Q. –ul , Machover a

descoperit că testul furnizează un material clinic bogat şi independent de

nivelul intellectual al subiectului.”Copiii care obţin aceeaşi vârstă mintală la

test realizează adesea desene care diferă în mod frapant şi care sunt foarte

personalizate.”.

În desenul figurii umane intră anumiţi factori, unii conştienţi, alţii

inconştienţi, care ghidează execuţia într-o reprezentare unitară şi fluent a

corpului. Copilul însuşi, fără să-şi dea seama, exprimă dorinţe pe care nu le

3

poate accepta şau conflicte refulate.Aceste expresii alternează cu momentele

de conştientizare figitivă sau de acţiuni controlate forţat împotriva

tendinţelor; copilul ni-şi dă seama de natura forţelor care intevin.

Conceptul de imagivne corporal stă în central testului.

( Ada Abraham, “Desenul persoanei. Testul Machover “ , Editura Profex,

2004 ).

III.TESTUL ARBORE – este un test proiectiv elaborat de Ch Koch în 1964 ce are la bază studiile aprofundate, efectuate de Emile Jucker în sfera culturii și mai ales a miturilor . Testul vizează sfera personalitații.

6. INTERPRETAREA REZULTATELOR

I. Testul fabulelorAplicarea testului. Răspunsuri.

1. Povestea păsării – pentru a se observa ataşamentul copilului faţă de unul dintre părinţi sau faţă de amândoi.R : Puişorul îi spune tatălui să se ducă pe celălalt pom la mamă şi apoi tatăl s-a dus pe celălalt copac iar puişorul zboară la ei.Analiza R. : Având în vedere că S este foarte ataşat de părinţi, el nu doreşte să se despartă de nici unul dintre ei şi vrea ca părinţii lui să fie împreună.Este un răspuns normal.

2. Povestea aniversării căsătoriei – pentru a se observa dacă S a fost gelos faţă de unirea părinţilorR : Pentru că vrea să se termine odată şi să plece lumea acasă.Analiza R : Un astfel de răspuns arată faptul că copilul nu îşi doreşte compania altora şi vrea ca aceasta să se termine . Este un răspuns care arată gelozie pe unirea părinţilor, un răspuns egocentrist , îşi doreşte ca părinţii să se ocupe numai de el.

4

3. Povestirea mielului – pentru a se investiga complexul înţărcării şi al rivalităţii fraterne.R : S-a dus să mănânce iarbă verde care era foarte bună.Analiza R . Având în vedere răspunsul normal primit de la S , nu există vreun complex de acest fel.

4. Înmormântarea – pentru a investiga atitudinea privind agresivitatea, dorinţa de moarte, sentimentul de vină, de auto-pedepsire.R : Un musafir dintr-o casă.Analiza R : Acest răspuns se încadrează în categoria răspunsurilor normale date de subiecţi, nu prezintă atitudini patologice în acest caz.

5. Povestirea fricii – folosită pentru a se investiga asupra angoasei şi auto-pedepsirii.R : De întuneric sau de creaturi dintr-un joc.Analiza R : Răspunsul copilului este un răspuns normal dacă ne raportăm la perioada de vârstă , când tuturoro copiilor le e frică de întuneric, de aceea putem spune că S nu prezintă angoase şi sentimente de auto-pedepsire.

6. Povestirea elefantului – este utilizată pentru a investiga complexul castrării.R : I s-a rupt trompa . S-a făcut adevărat.Analiza R : Întrucât S a spus că elefantului i s-a rupt trompa, acest răspuns arată prezenţa complexului castrării.Totuşi , el accede spre autonomia viitoare.

7. Povestirea obiectului construit – relatarea se face pentru a se investiga note caracteriale posesive şi obsesive, eventual complexul anal.R : Copilul nu i-l va da mamei pentru că mama nu are ce face cu turnul.Copilul îl va modela, îl va face mai frumos şi îl va pune la el în cameră.

5

Analiza R : Răspunsul denotă note caracteriale posesive. El nu se identifică cu mama.

8. Plimbare cu tata sau cu mama – de regulă folosită pentru a pune în evidenţă complexul lui Oedip.R : Tatăl a văzut că copilul s-a murdărit.Analiza R : Acest răspuns denotă sentimente de vinovăţie şi un complex în faţa tatălui. Cu toate acestea, nu este prezent complexul lui Oedip.

9. Povestirea anunţului – în special utilizată pentru a cunoaşte dorinţele sau temerile copilului.R : Mama îi spune că i-a cumpărat foarte mult lucruri.Analiza R : Acest răspuns arată dorinţa de posesiune , însă nu este un răspuns patologic.

10.Visul urât – imaginat pentru a controla povestirile precedente.R : A visat că îl urmăreau oameni care erau supăraţi pe el şi vroiau să-l prindă.Analiza R : Este un răspuns care arată sentimente persecutorii faţă de o persoană adultă.

II. Testul „ Desenul persoanei”

Primul desen al subiectului reprezintă un personaj de sex masculin.Personajul este reprezentat în partea superioară a foii de desen, ceea ce înseamnă o proiectare spre viitor, o dominaţie a aspiraţiilor şi a ambiţiilor.Omul este plasat central ( nu spre stânga sau spre dreapta ) , ceea ce denotă echilibru între introversie şi extraversie , precum şi ipsa dificultăţilor de adaptare. Este un desen cu linii clare, foloseşte culorile vii, o execuţie „curată”.Acest lucru denotă siguranţă, optimism.Folosirea culorii roşii arată

6

excitabilitate şi o uşoară agresivitate , ceea ce este normal pentru vârsta subiectului. Ca şi dimensionare corporală şi raport între diversele părţi ale corpului se observă o respectare a proporţiilor , cu menţiunea că, capul este puţin supradimensionat ceea ce reflectă un bun randament şcolar . Corpul este reprezentat în poziţie dreaptă, (postură verticală), ceea ce denotă siguranţă, lipsa sentimentelor de anxietate. În ceea ce priveşte mimica, gura este reprezentată printr-o linie largă, cu colţurile îndreptate în sus ( zâmbet) , ceea ce denotă optimism, veselie , entuziasm. În jurul persoanei , în desen apar şi alte elemente cum ar fi soarele, situat în partea dreaptă sus.Acest lucru evocă optimism dar şi nevoia unui personaj paternal protectiv ( tatăl). Picioarele sunt depărtate , ceea ce denotă tendinţa de dominare, dar şi siguranţa, iar degetele mâinii sunt clar reprezentate , răsfirate , ceea ce înseamnă tendinţa de dominare. Fiind întrebat „ cine este personajul reprezentat în desen?” , subiectul a răspuns : „Un om de pe stradă.” Acest răspuns implică o nevoie de eschivare, de a se detaşa . În ceea ce priveşte personajul feminin reprezentat în al doilea desen , acesta este mai slab evidenţiat, ceea ce reflectă faptul că subiectul nu se idetifică cu acest sex. Este folosită o singură culoare, iar celelalte elemente de poziţionare în spaţiul foii de desen rămân identice ( în partea de sus, amplasat central). Soarele este şi aici prezent , deci elementul de protecţie rămâne neschimbat.

III. Testul „Arbore”

În desenul efectuat de subiect sunt prezente: Trunchi din linie continua, cu baza tubulara, cu umflaturi

(excrescente) in ambele parti si deschis la baza Coroană cu contur ondulat, lipsa ramurilor , inclinata spre

dreapta Fructe libere in spatiul coroanei

7

Se observa lipsa frunzelor din desen.

Arborele este executat cu linii clare ; poziţionarea în partea de sus a

foii indică o proiectare spre viitor, dominatie a aspiratiilor si a ambitiilor,

marimea normal şi respectarea proporţiilor indică siguranţă şi încredere în

sine .

Slaba reprezentare a liniei solului arată o lipsă de separare între viaţa

conştientă şi cea inconştientă.Absenţa rădăcinii arată o teamă sau ezitare în a

se fixa, în a iniţia relaţii stabile.

Conturul trunchiului este executat din linie continuă, ceea ce denotă

încredere în sine,fermitate, perseverenţă.Trunchiul prezintă în ambele părţi

umflături (excrescenţe), ceea ce este semnul unor traumatisme depăşite,

asumate pozitiv. Trunchiul şi ramurile cu sudură reprezintă maniera

fragmentara de a simti si gandi,adaptare dificila, conflicte cu sine sau cu altii

, imaturitate, capacitate redusa de abstractizare, divergente intre propriile

tendinte .

Trunchiul deschis la bază reprezintă dorinta de explorare, spirit

inventiv, maleabil, lipsa de realism, dezorientare, fire pasionala.

Coroana cu conturul ondulat semnifică capacitate de adaptare,

sociabilitate, simplitate, vitalitate şi supleţe în gândire.

Înclinaţia spre dreapta a coroanei mai releva un simt social-civic, atitudine

pozitiva fata de viata si semeni,

Prezenţa fructelor în desen indică spirit de obseraţie, nevoia de succes ,

dorinţa de valorizare, spirit impresionabil, fantezist.

8

7. SUMARIZAREA

Având în vedere cele trei teste aplicate, subiectul se încadrează în

parametric normali de dezvoltare a personalităţii şi comportamentului.

Din desenul persoanei reiese siguranţă, optimism, proiectare spre viitor,

dominatie a aspiratiilor si a ambitiilor . Subiectul nu prezintă complexe

care să restricţioneze dezvoltarea psihologică autonomă , Există tendinţe

oedipale specific etapei de vârstă prezentă, se identifică cu propriu sex,

prin alegerea modelului patern .

Se observă elemente în care sunt tendinţe şi trăsături accentuate ,

însă fără conotaţii psihopatologice ş

- Uşoare tendinţe de anxietate

- Prezenţa complexului castrării cu valenţe de autonomie viitoare

- Tendinţe de manipulare

- Egocentrism, note caracteriale posesive

- Uşoare tendinţe persecutorii

Intocmit : Cucu ( Roiban ) Andreea 20 mai 2013

9