RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI (GORJ) 31 aug - …arpmdj.anpm.ro/upload/78466_RAPORT...

Cod document: Revizie: 0 Pag. 2

For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Cuprins:

1. INFORMAłII GENERALE .......................................................................................................... 6

1.1. InformaŃii Despre Titularul Proiectului. ................................................................................ 7

1.2. InformaŃii despre autorul studiului şi a raportului. ............................................................... 7

1.3. Denumirea Proiectului. ....................................................................................................... 7

1.4. Descrierea proiectului ......................................................................................................... 8

1.4.1. Prezentare generală a proiectului ................................................................................ 8

1.4.2. SituaŃia Existentă ......................................................................................................... 9

1.4.3. Proiectarea noului sistem .......................................................................................... 13

1.5. Durata etapei de realizare/exploatare a proiectului .......................................................... 22

1.6. InformaŃii privind producŃia care se va realiza şi resursele folosite în scopul asigurării producŃiei......................................................................................................................... 22

1.7. InformaŃiile despre materiile prime, substanŃele sau preparatele chimice. ........................ 22

1.8. InformaŃii despre poluanŃii fizici şi biologici care afectează mediul, generaŃi de activitatea propusă ........................................................................................................................... 24

1.8.1. Poluarea fizică ........................................................................................................... 25

1.8.2. Poluarea biologică ..................................................................................................... 26

1.9. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele. .................................................................................................. 27

1.9.1. Zonele de management de mediu ............................................................................. 27

1.9.2. Colectarea şi frecvenŃa de colectare ......................................................................... 27

1.9.3. Transferul deşeurilor .................................................................................................. 28

1.9.4. Recuperarea/reciclarea deşeurilor ............................................................................ 28

1.9.5. Tratarea deşeurilor biodegradabile ............................................................................ 29

1.9.6. Depozitarea deşeurilor .............................................................................................. 29

1.9.7. Închiderea depozitelor neconforme ........................................................................... 30

1.10. Localizarea Geografică şi Administrativă a Amplasamentelor ........................................ 30

1.11. Pentru fiecare alternativă: informaŃii despre utilizare curentă a terenului, infrastructura existentă, valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturale protejate/zone protejate, zone de protecŃie sanitară, etc. ....................................................................... 35

1.12. InformaŃii despre documentele/reglementările existente privind planificarea /amenajarea teritorială în zona amplasamentului proiectului ............................................................... 36

1.13. InformaŃii despre modalităŃile propuse pentru conectarea la infrastructura existentă ..... 37

2. PROCESE TEHNOLOGICE .................................................................................................... 38

2.1. Procesele tehnologice de producŃie .................................................................................. 38

2.1.1. Colectarea ,Transportul ............................................................................................. 38

2.1.2. Transferul .................................................................................................................. 40

2.1.3. Tratarea biologică ...................................................................................................... 41

2.1.4. Recuperarea/reciclarea ............................................................................................. 49


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

2.1.5. Depozitarea finală...................................................................................................... 54

2.1.6. Închiderea depozitelor neconforme ........................................................................... 54

2.2. Valorile limită ale parametrilor relevanŃi atinşi prin tehnicile propuse şi prin cele mai bune tehnici disponibile ............................................................................................................ 64

2.3. ActivităŃi de dezafectare .................................................................................................... 64

3. DEŞEURI ................................................................................................................................. 66

3.1. Deşeuri rezultate din activităŃile pentru staŃiile de tratare a deşeurilor. ............................. 66

3.1.1. Perioada de construcŃie ............................................................................................. 66

3.1.2. Perioada de exploatare ............................................................................................. 67

3.2. Deşeuri rezultate din lucrările pentru închiderea depozitelor ............................................ 68

3.2.1. Perioada de construcŃie ............................................................................................. 68

3.2.2. Perioada de exploatare ............................................................................................. 69

4. IMPACTUL POTENłIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERĂ, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA ............................................................ 70

4.1. Pentru protecŃia apelor: .................................................................................................... 70

4.2. Pentru protecŃia aerului: .................................................................................................... 72

4.3. Pentru protecŃia solului şi subsolului ................................................................................. 74

4.4. Pentru protecŃia împotriva zgomotului şi vibraŃiilor ........................................................... 75

4.5. Pentru protecŃia ecosistemelor terestre şi acvatice .......................................................... 76

4.6. Pentru închiderea depozitelor neconforme ....................................................................... 76

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR ................................................................................................. 78

5.1. Zonele de management de mediu .................................................................................... 78

5.2. Colectarea deşeurilor ........................................................................................................ 78

5.3. Transferul deşeurilor solide .............................................................................................. 79

5.4. Recuperarea/reciclarea deşeurilor .................................................................................... 80

5.5. Tratarea deșeurilor biodegradabile ................................................................................... 81

5.5.1. Alternative tehnologice cu privire la tratarea deşeurilor biodegradabile .................... 81

5.5.2. Alternativele privind amplasarea soluŃiei tehnologice alese ....................................... 82

5.6. Analiza alternativelor privind depozitarea deşeurilor şi alegerea sediului central de gestiune a deşeurilor ....................................................................................................... 82

5.7. Analiza alternativei alese din punctul de vedere al impactului asupra mediului ................ 82

5.7.1. Evaluarea impactului pe factori de mediu .................................................................. 83

5.7.2. Evaluarea globală a impactului asupra mediului ....................................................... 86

6. MONITORIZAREA ................................................................................................................... 90

6.1 Monitorizarea în exploatare ............................................................................................... 91

6.2.Monitorizarea postînchidere .............................................................................................. 93

6.3. Monitorizarea mediului – Înregistrarea datelor .................................................................. 95


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

7. SITUAłII DE RISC................................................................................................................... 97

8. DESCRIEREA DIFICULTĂłILOR.......................................................................................... 100

9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC ................................................................................ 101

9.1. Descrierea ActivităŃii ....................................................................................................... 101

9.1.1. Obiectivul proiectului ............................................................................................... 102

9.1.2. Entitatea care implementează proiectul ................................................................... 103

9.1.3. Descrierea proiectului .............................................................................................. 103

9.2. Metodologiile utilizate în evaluarea impactului asupra mediului și, dacă există , incertitudini semnificative despre proiect și efectele sale asupra mediului ....................................... 105

9.3. Impactul Prognozat Asupra Mediului .............................................................................. 105

9.4. Identificarea și descrierea zonei în care se resimte impactul .......................................... 106

9.5. Măsurile de diminuare a impactului, pe componente de mediu ...................................... 106

9.6. Pentru protecŃia solului şi subsolului ............................................................................... 110

9.7. Pentru protecŃia împotriva zgomotului şi vibraŃiilor ......................................................... 111

9.8. Pentru protecŃia ecosistemelor terestre şi acvatice ........................................................ 111

9.9. Principalele concluzii care rezultă din evaluarea impactului asupra mediului ................. 112

9.10. Prognoza asupra calităŃii vieŃii/standardului de viaŃă şi asupra condiŃiilor sociale în comunităŃile afectate de impact ..................................................................................... 113

9.11. Lista altor acorduri şi autorizaŃii obŃinute ....................................................................... 113

10. BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................... 115

11.GLOSAR DE TERMENI, ABREVIERI, LEGISLAłIE ............................................................ 116


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

ANEXE

ANEXA A - Certificat de înregistrare .................................................................................. 1 pag ANEXA B - Harta sistem propus ......................................................................................... 1 pag ANEXA C - Unitatea de compostare/unitatea tratare mecanobiologica plan general ......... 1 pag ANEXA D - StaŃie de sortare - Plan general/secŃiuni .......................................................... 1 pag ANEXA E - Plan general de formare a reliefului deşeurilor in Turceni ................................ 1 pag ANEXA F - Plan general de formare a reliefului deşeurilor in Motru ................................... 1 pag ANEXA G - Detaliu extragerea biogazului din depozitele necon. urbane-Motru şi Turceni .. 1pag ANEXA H - Plan general de formare a reliefului deşeurilor in Ticleni ................................. 1 pag ANEXA I - Plan general de formare a reliefului deşeurilor in Tg. Carbunesti ...................... 1 pag ANEXA J - Plan general de formare a reliefului deşeurilor in Rovinari ............................... 1 pag ANEXA K - Plan general de formare a reliefului deşeurilor in Novaci ................................. 1 pag ANEXA L - Plan general de formare a reliefului deşeurilor in Bumbesti-Jiu ........................ 1 pag ANEXA M - Detaliu pentru acoperirea finală a depozitelor Novaci, Ticleni ......................... 1 pag ANEXA N - Detaliu pentru acoperirea finală a depozitelor in Rovinari, Turceni, Tg.Carbunesti, Motru, Bumbesti Jiu ............................................................................................................ 1 pag ANEXA O - Harta Natura 2000 judeŃul Gorj ......................................................................... 1 pag


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

În urma analizei efectuate de autoritatea de mediu - ARPM Craiova, acest proiect se încadrează în Anexa nr. 2, pct. 11 b – instalaŃii pentru eliminarea deşeurilor, altele decât cele prevăzute în Anexa nr.1 a H.G. nr.445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private

asupra mediului. Proiectul se va supune evaluării impactului asupra mediului. Raportul privind impactul asupra mediului este întocmit conform cerinŃelor reglementărilor în vigoare – Ordinul nr. 863/2002, privind Aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului, Partea a II a – Structura raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului.

1. INFORMAłII GENERALE

Conform cerinŃelor legislaŃiei UE, documentele strategice naŃionale de gestionare a deşeurilor au două componente principale şi anume:

• Strategia de gestionare a deşeurilor

• Planul naŃional de gestionare a deşeurilor ModalităŃile de abordare pentru aceste importante documente pot fi în forme, „tradiŃională” sau „integrată”. ExperienŃa europeană a demonstrat că, deşi necesită timp şi costuri mai mari pentru elaborare, planurile de gestionare a deşeurilor bazate pe abordarea „integrată” sunt mult mai realiste, mai uşor de pus în aplicare şi deci mai eficiente. Lucrările proiectului Sistem de management integrat al deşeurilor solide în jude Ńul Gorj , au debutat în anul 2009. Este unul din proiectele care se realizează în România în cadrul

Programului OperaŃional Sectorial Mediu (POS MEDIU) 2007-2013, Axa prioritară 2 – Sector managementul deşeurilor care continuă în cadrul asistenŃei de preaderare (PHARE CES). Proiectul se elaborează având în vedere metodologia pusă la dispoziŃie de Ministerul

Mediului şi Pădurilor. Aşa cum este menŃionat chiar în titlul proiectului, acesta se referă, din punct de vedere geografic, la tot judeŃul Gorj, cuprinzând mediul rural şi mediul urban. Referitor la principalele elemente de structură a gestionării deşeurilor care sunt prevăzute de strategia regională şi de care Ńine seama şi acest proiect, se evidenŃiază:

• organizarea activităŃilor de colectare, transport şi eliminare a deşeurilor municipale este una din obligaŃiile administraŃiilor publice locale,

• gestionarea deşeurilor municipale în mediul urban este realizată în mod organizat, prin

intermediul serviciilor proprii specializate ale primăriilor sau ale firmelor de salubritate. Acestea lucrează pe bază de contract cu generatorii individuali, sistemul acoperind până la 95% din totalul generatorilor de deşeuri municipale din mediul urban,

• în general, în mediul rural nu există servicii organizate pentru gestionarea deşeurilor, transportul la locurile de depozitare fiind făcut în mod individual de către generatori. Numai o mică parte din localităŃile rurale aflate în proximitatea centrelor urbane sunt deservite de servicii organizate pentru gestionarea deşeurilor.


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

La rândul ei, strategia judeŃului de gestionare a deşeurilor Ńine seama de prevederile din:

• Strategia şi Planul NaŃional de Gestionare a Deşeurilor pentru perioada 2008 – 2013, documente aflate în procedura de evaluare de mediu;

• Directiva Cadru UE privind deşeurile (2008/98/EC) care trebuia implementată de

Statele Membre, inclusiv de România până la 12.12.2010; Directiva a fost transpusă prin Legea nr. 211/2011, privind regimul deşeurilor.

• Strategiilor Tematice ale UE de prevenire a producerii deşeurilor şi de utilizare durabilă

a resurselor naturale;

• Alte politici ale UE cum sunt Politica Integrată privind produsele (IPP) şi achiziŃiile publice ecologice.

1.1. InformaŃii Despre Titularul Proiectului.

Titularul proiectului pentru care se realizează prezentul raport la studiul de impact asupra mediului este CONSILIU JUDEłEAN GORJ.

Adresa poştală: Str. Victoriei nr.2-4 Municipiul Târgu Jiu - judeŃul Gorj Telefon: 0253-212016, 0253-212019, 0253-214304, 0253-212723

e-mail: [email protected] ; http://www.cjgorj.ro Persoană de contact: Preşedinte Ion CĂLINOIU – Preşedintele Consiliului JudeŃean Gorj 1.2. InformaŃii despre autorul studiului şi a raportului.

Autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului şi al raportului la studiu este SC ISPE SA, Divizia Energie & Mediu – SecŃia Ingineria Mediului.

Adresa poştală: Bucureşti, Bd. Lacul Tei, nr. 1-3, C.P. 30-33, Bucureşti 020371, România, Telefon: 021/2061328 Fax: 021/2103430 Persoane de contact: Claudia TOMESCU – Şef Colectiv SCHIMBĂRI CLIMATICE.

S.C.ISPE S.A. Bucureşti este autorizată să elaboreze studii pentru protecŃia mediului, fiind înregistrată în Registrul naŃional al Elaboratorilor de Studii pentru ProtecŃie mediului, la poziŃia 38. Certificatul de înregistrare este prezentat în Anexa A.

1.3. Denumirea Proiectului.

Sistem de Management Integrat al Deşeurilor Solide în JudeŃul Gorj .


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

1.4. Descrierea proiectului Pentru judeŃul Gorj, investiŃiile cuprinse de proiect sunt reprezentate în principal:

• de staŃia de tratare mecano-biologică – TMB (capacitate, 82.040 t/an ) , în Zona 1 de management - Tg. Jiu

• de staŃia de sortare (capacitate, 22.411 t/an), în Zona 1 de management - Tg. Jiu,

• de diversele măriri de capacitate la unele staŃii de transfer: Tg. Cărbuneşti (noua

capacitate, 12800 t/an ); Turceni (noua capacitate, 8300 t/an); Motru (noua capacitate, 9300 t/an); şi sortare: Tg. Cărbuneşti (noua capacitate, 4700 t/an); Turceni (noua capacitate, 2800 t/an); Rovinari (noua capacitate, 3400 t/an), Motru

(noua capacitate, 4300 t/an)

• de lucrările pentru închiderea a 7 depozite neconforme Turceni (1,1 ha), łicleni (0,5 ha), Tg. Cărbuneşti (0,6 ha), Rovinari (1,2 ha), Novaci(0,1 ha), Motru (1,5 ha), Bumbeşti Jiu (0,7 ha).

În continuarea acestui subcapitol vor fi prezentate reglementările şi obiectivele de care

trebuie să Ńină seama în acest proiect, după realizarea investiŃiilor nominalizate mai sus. Obiectivele judeŃene referitoare la gestionarea deşeurilor reprezintă baza organizării unui sistem judeŃean de management integrat de gestionare, prin intermediul proiectului.

La rândul lor, obiectivele impuse la nivel de judeŃ, trebuie să aibă în vedere următoarele documente strategice:

• Planul NaŃional de Dezvoltare, Strategia şi Planul NaŃional de Gestionare a Deşeurilor,

• Obiectivele şi strategiile stabilite prin Programul OperaŃional Sectorial de Mediu (POSM) – Axa prioritara 2 „Dezvoltarea sistemelor integrate de gestionare a deşeurilor şi reabilitarea locaŃiilor istorice contaminate”,

• Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor,

• Planul JudeŃean de Gestionare a Deşeurilor,

• Planul Local de AcŃiune pentru Mediu.

• Planul NaŃional de Dezvoltare 2007-2013 stabileşte ca una dintre priorităŃile sale principale, îmbunătăŃirea calităŃii mediului. În consecinŃă, gestionarea durabilă a deşeurilor îşi propune să contribuie la Ńinta strategică.

1.4.1. Prezentare generală a proiectului

De Planul JudeŃean de Gestionare a Deşeurilor s-a Ńinut seama pentru întocmirea proiectului şi anume în principal pentru:

• împărŃirea judeŃului în zone de management a deşeurilor în care toate aşezările vor avea

un management comun al deşeurilor;


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

• localizarea infrastructurii de management a deşeurilor;

• tipul sistemului de colectare ce va fi implementat;

• practicile de tratare a deşeurilor ce vor fi implementate.

Sistemul integrat de management al deşeurilor prezintă separat activităŃile ce urmează a se desfăşura la nivelul întregului judeŃ:

• colectarea deşeurilor (separate la sursă);

• transportul deşeurilor la diversele tipuri de staŃii de transfer, la stații de recuperare şi reciclare, la staŃia de tratare mecano-biologică - TMB, sau la depozitul conform;

• tratarea deşeurilor la staŃiile de transfer;

• separarea mecanică a deşeurilor (staŃii de recuperare şi reciclare a materialelor);

• tratarea deşeurilor la staŃia de tratare mecano-biologică - TMB;

• eliminarea finală a deşeurilor în depozitul conform, existent;

• închiderea depozitelor neconforme, existente. Pentru diversele etape mai sus menŃionate s-au propus alternative de lucru, fiecare cu avantajele şi dezavantajele lor, fiind astfel necesară analizarea lor şi identificarea celei mai bune

soluŃii în funcŃie de necesităŃile JudeŃului Gorj.

1.4.2. SituaŃia Existentă

În judeŃul Gorj cantitatea de deşeuri anuală ce se generează este de 136.100 tone deşeuri municipale, ceea ce corespunde la 361 kg/cap de locuitor/an. Aproximativ 72% din deşeuri provin din zonele urbane, în timp ce 28% provin din cele rurale. Sistemul actual de gestionare a deşeurilor în judeŃul Gorj constă în colectarea şi depozitarea deşeurilor în depozitul conform din zona Târgu Jiu. Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare în mediul urban şi în cel rural, este de aproximativ 95% în urban, respectiv 58% în rural. La nivelul judeŃului, în jur de 75% din populaŃie

este conectată la servicii de salubrizare efectuate de operatori. Luând în considerare şi serviciile de salubrizare efectuate de către primării, gradul de acoperire cu servicii de salubrizare este de 100 % în mediul urban şi de 90 % în mediul rural, ceea ce înseamnă o medie la nivelul judeŃului de cca. 95 %. În judeŃ îşi desfăşoară activitatea un număr 7 operatori de salubrizare, din care în prezent 5 sunt licenŃiaŃi ANRSCUP. La sfârşitul anului 2009, gradul de acoperire cu servicii de salubrizare, asigurat pe baza unor contracte încheiate, era în mediul urban de circa 95 %. PopulaŃia nedeservită de servicii de salubrizare din mediul urban este populaŃia din zonele

periurbane. Colectarea deşeurilor reziduale se realizează în prezent atât din poartă în poartă cât şi prin

aport voluntar. Aceste sisteme se întâlnesc atât în zona urbană cât şi în cea rurală.


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Colectarea deşeurilor menajere se realizează de către operatorii de salubrizare atât în amestec cât şi selectiv, în diferite tipuri de recipiente. Tipul şi numărul recipientelor de colectare aparŃin

operatorilor de salubrizare sau autorităŃilor administraŃiilor publice locale. Deşi gradul de acoperire cu servicii de salubrizare în judeŃ este foarte ridicat (fiind cu mult peste media naŃională), serviciile realizate nu respectă în totalitate legislaŃia în domeniu.

Tarifele sunt diferite de la operator la operator, deci este imposibil de făcut o comparație; de asemenea tarifele diferă pentru fiecare categorie de consumatori şi servicii. Tarifele variază de la 1,2 – 20 lei/persoana/luna pentru gospodării şi poate atinge 202 lei/m3 pentru agenŃii economici. Deşeurile menajere sunt colectate selectiv şi procesate de staŃiile de sortare şi transfer.

În judeŃul Gorj, colectarea separată a deşeurilor reciclabile a fost implementată în anumite zone, urmare a proiectelor realizate în special din fondurile de pre-aderare PHARE CES, însă se desfăşoară cu dificultate, tot datorită gradului de conştientizare a populaŃiei care este în

continuare, unul scăzut. Din datele preluate de la operatorii staŃiilor de sortare şi transfer din judeŃul Gorj, cantităŃile de deşeuri reciclabile care au fost sortate şi deviate de la depozitare, au fost: 23,9 t în anul 2009; 215,52 t în anul 2010, şi respectiv 196,01 t în anul 2011. În judeŃ nu există în prezent nici o staŃie de tratare mecano–biologică şi nici o instalaŃie de

incinerare. În momentul actual, marea parte a deşeurilor generate ajunge la depozitare. Depozitarea deşeurilor colectate se realizează în prezent în depozitul conform din zona Târgu Jiu. Depozitul a

fost dat în funcŃiune în anul 2009 şi asigură o capacitate de depozitare de cca. 1,9 milioane m3, având o durată de exploatare estimată de 20 ani. FuncŃionarea acestui depozit este reglementată de AutorizaŃia Integrată de Mediu nr.52

/11.03.2009, cu valabilitate până în anul 2019. Cum s-a mai spus, au fost implementate 13 proiecte în domeniul gestionării deşeurilor (proiecte

finanŃate prin PHARE CES 2004, 2005 şi 2006). Prin aceste proiecte au fost realizate 5 staŃii de sortare şi transfer (Turceni, Rovinari, Motru, Târgu Cărbuneşti şi Novaci), o staŃie de sortare deşeuri reciclabile şi au fost achiziŃionate

echipamente pentru colectarea şi transportul deşeurilor pentru 8 sisteme de mică capacitate (Băleşti, Câlnic, Jupăneşti, Padeş, Runcu, Godineşti, Motru, Plopşoru). Cantitatea totala de deşeuri avute în vedere în cadrul celor 13 proiecte este aproximativ

15.950 t/an (cca. 12 % din cantitatea totala de deşeuri generate în judeŃ). Nivelul de tratare este însă destul de scăzut, recuperarea fiind în cantităŃi foarte mici. Astfel, cea mai mare parte a

deşeurilor trebuie depozitate sau tratate mai departe. În aceste condiŃii sistemul integrat de gestionare a deşeurilor trebuie să ia în considerare şi deşeurile generate şi în aceste zone. Prin proiectele realizate prin fonduri PHARE au fost implementate următoarele sisteme

de colectare selectivă, sortare şi transfer, şi anume:


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Tabel 1.1. – Proiecte realizate prin fonduri PHARE Zona MOTRU

22.300 locuitori

Motru, Cătunele, Glogova,

Samarinești Văgiulești

Colectare selectivă

S-a realizat o staŃie de sortare (4.200t/an) şi transfer(8.900 t/an) la Motru.

Zona ROVINARI

34.000 locuitori

Rovinari, Bâlteni, DrăguŃeşti, Fărcăşeşti Negomir


Deşeurile reciclabile sunt sortate(3.250 t/an) la staŃia Rovinari iar deşeurile biodegradabile sunt compactate şi transportate la depozit prin componenta de transfer(10.800 t/an) a staŃiei.

Zona Tg. CĂRBUNEŞTI

50.000 locuitori

Tg Cărbunești Hurezani, Săcelu, Bustuchin, Bărbăteşti, łicleni, ScoarŃa, Tg-Logreşti, Licurici, Roşia de Amaradia, CruşeŃ, Albeni şi Vladimir


Deşeurile reciclabile colectate selectiv sunt sortate(4.000 t/an) în cadrul stației de sortare realizată la Tg Cărbunești, iar deșeurile biodegradabile sunt compactate şi transportate către depozit prin componenta de transfer (10.750 t/an) a stației.

Zona NOVACI 28.000 locuitori

Novaci Crasna, Baia de Fier, Polovragi, Bengeşti, Bumbeşti Pitic, Alimpeşti,


Deşeurile reciclabile colectate selective sunt sortate în cadrul stației de sortare realizata la Novaci, iar deșeurile biodegradabile sunt compactate şi transportate către depozit prin componenta de transfer a stației.

Zona

TURCENI

23.700

locuitori

Turceni

łânŃăreni, Ioneşti, Borăscu, Brăneşti, Urdari.

Colectare

selectivă

Deşeurile reciclabile colectate

selective sunt sortate (2.300 t/an) în cadrul stației de sortare realizata la Turceni, iar deșeurile biodegradabile sunt compactate şi transportate către depozit prin componenta de transfer (6.100 t/an) a stației.


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Sistemele existente nu sunt operate la întreaga lor capacitate, datorită lipsei de conştientizare a necesităŃii colectării selective la nivelul populaŃiei. În afara depozitului conform din zona Tg. Jiu, în judeŃ mai există 7 depozite urbane neconforme

aflate în proprietatea autorităŃilor locale la: Motru, Tg. Cărbuneşti, Novaci, Rovinari, łicleni, Turceni, Bumbeşti-Jiu. Acestea au sistat activitatea de depozitare.

În urma evaluării situaŃiei existente a gestionării deşeurilor în judeŃul Gorj s-a ajuns la următoarele concluzii:

• actualul sistem de gestionare a deşeurilor în judeŃul Gorj nu respecta în totalitate obiectivele strategiei şi reglementărilor naŃionale şi europene,

• deşi a fost sistata depozitarea în depozitele urbane neconforme, iar pe unele dintre aceste depozite au fost efectuate lucrări de închidere preliminară, urmare a programelor de conformare asumate, aceste nu au fost supuse unor lucrări de închidere definitivă, drept urmare pot apărea unele efecte negative asupra mediului,

• nivelul de conectare la servicii de salubritate în zonele rurale este relativ scăzut, fapt ce

conduce la depozitarea necontrolată a deşeurilor,

• lipsa instalaŃiei de tratare a deşeurilor biodegradabile aduse direct în depozitul conform conduce la situaŃia în care Ńintele fixate de legislaŃia referitoare la deşeurile biodegradabile nu vor putea fi atinse,

• nivelul de reciclare este foarte scăzut. Scopurile specifice pentru recuperarea/reciclarea ambalajelor şi a materialelor reciclabile, după cum au fost impuse de legislaŃia naŃionala şi europeana, vor putea fi atinse decât numai daca un sistem integrat de gestionare a deşeurilor va fi implementat, având ca punct central colectarea selectiva a acestora,

• echipamentele folosite pentru serviciile de salubrizare sunt învechite.

După cum se observ ă, este absolut necesar ă implementarea unui sistem de management integrat de gestionare a de şeurilor, modern şi eficient din punct de vedere al costurilor . Acest deziderat este de luat în consideraŃie pentru a opri deteriorarea continuă a condiŃiilor de mediu şi pentru a maximiza valorificarea materialelor aflate în deşeuri. Având în vedere că nevoia de a îndeplini cerinŃele impuse de legislaŃia naŃionala şi europeana nu este negociabila, devine absoluta necesara dezvoltarea unui sistem care va asigura atingerea reala a scopurilor impuse. Principalele aspecte ale noului sistem vor trebui să cuprindă:

• modernizarea sistemului de colectare prin achiziŃionarea de pubele şi camioane noi, pentru punerea în aplicare mai extinsă a colectării selective,

• extinderea capacităŃilor staŃiilor de sortare şi transfer existente, acolo unde este cazul,

urmare a optimizării logisticii de colectare a deşeurilor,

• construirea şi exploatarea unei staŃii de sortare pentru recuperarea şi utilizarea materialelor reciclabile care vor fi colectate separat,

• construirea şi exploatarea unei staŃii de tratare a fracŃiei biodegradabile a deşeurilor, în scopul reducerii impactului asupra mediului (formare de levigat şi biogaz la depozitarea finală) legate de eliminarea acestor fracŃii,


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

• promovarea compostării individuale (în gospodăriile individuale) a materialului organic pentru reducerea generării deşeurilor şi implicit a diminuării cantităŃii de deşeuri biodegradabile ar trebui să fie tratate,

• închiderea depozitelor urbane neconforme existente.

1.4.3. Proiectarea noului sistem

Proiectarea noului sistem a pornit de la stabilirea obiectivelor şi Ńintelor pentru judeŃul Gorj. Acestea sunt fixate prin strategia judeŃului în domeniul gestionarii deşeurilor care la rândul ei s-a realizat după analiza situaŃiei din judeŃ, a prevederilor legislative şi a prevederilor următoarelor documente de planificare:

• Strategia NaŃională de Gestionare a Deşeurilor şi Planul NaŃional de Gestionare a Deşeurilor;

• Programul OperaŃional Sectorial de Mediu;

• Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor pentru Regiunea 4 SUD - VEST OLTENIA aprobat prin Ordinul comun al ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului

integrării europene nr. 1.364/1.499/2006 pentru aprobarea Planurilor Regionale de gestionare a deşeurilor (publicat în Monitorul Oficial nr. 232/4.04.2007);

• Planul JudeŃean de Gestionare a Deşeurilor elaborat în conformitate cu metodologia aprobată prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 951/2007 şi adoptat

după supunerea spre consultare publică, prin Hotărârea Consiliului JudeŃean Vâlcea nr. 105/31.07.2009.

Propunerile proiectului Realizarea Sistemului de management integrat de gestionare a deşeurilor din judeŃul Gorj, ca cerinŃă primordială pentru reorganizarea activităŃii de gospodărire şi gestiune a deşeurilor, a impus împărŃirea teritoriului judeŃului în zone de management. Prin zonare s-a realizat arondarea

localităŃilor la fiecare zonă unde se vor realiza servicii comune de gestionare a deşeurilor, adică vor fi deservite de aceeaşi infrastructură de gestionare a deşeurilor (instalaŃie de tratare, staŃie de

transfer, depozit etc.). FuncŃionarea în timp a sistemului integrat va dovedi dacă selectarea acestor zone a fost corespunzătoare şi dacă a determinat funcŃionalitatea şi eficienŃa sistemului, propus pentru judeŃ. Astfel, în urma analizei efectuate de consultant, pentru judeŃul Gorj s-a propus împărŃirea judeŃului în 6 zone de gestionare a deşeurilor, fiecare cu centrul în oraşele: Zona 1-Tg.Jiu,Zona 2- TG. Cărbuneşti, Zona 3-Turceni, Zona 4-Motru, Zona 5-Rovinari, Zona 6-Novaci. Una din cele mai importante decizii necesare organizării infrastructurii Sistemului de management integrat al deşeurilor este stabilirea zonei de amplasare a facilităŃii centrale de management a

deşeurilor.


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Prin proiectele deja realizate la nivelul judeŃului, avem staŃii de transfer, centre de sortare şi zona de depozitare, ca obiective ce sunt funcŃionale. De aceea, s-au luat în consideraŃie

amplasamentele acestor obiective şi nu a mai fost necesară alegerea altor locaŃii pentru infrastructura de management a deşeurilor. Cu privire la facilitatea centrală de management a deşeurilor, consultarea cu ”actorii”

participanŃi la realizarea sistemului de management integrat precum şi analizarea avantajelor locaŃiei facilităŃii centrale de management, a avut ca rezultat desemnarea locaŃiei adiacente depozitului de deşeuri existent din zona Târgu Jiu, datorită:

• necesităŃii de reducere a costurilor de transport a deşeurilor la depozitul existent,

• faptului că locaŃia propusă este acceptată de publicul larg,

• faptului că noua facilitate nu va influenŃa în mod semnificativ condiŃiile de mediu din zonă.

Planul de realizare a managementului integrat va fi aplicat în fiecare din cele şase zone, şi cuprinde decizii tehnice ce caracterizează aceleaşi probleme care urmează a fi rezolvate:

• va preciza infrastructura specific ă fiecăreia din cele şase zone de management,

• va selecta practicile/tehnologiile ce urmează a fi folosite pentru deşeurile din cele şase zone geografice ale judeŃului: colectarea /transportul/transferul, tratarea mecano-biologică, recuperarea/reciclarea, depozitarea finală, închiderea depozitelor neconforme

Precizarea infrastructurii specifice fiecărei zone de management porneşte de la datele privind proiecŃia populaŃiei în perioada 2010-2040, ca unul din principalii factori în estimarea

cantităŃilor de deşeuri produse în judeŃ, având ca valori Ńintă cele pentru anii 2013 şi 2016. În Planul NaŃional de Gestionare al Deşeurilor, precum şi în planurile regionale de gestionare a deşeurilor este luată în calcul o creştere anuală a indicatorului de generare a

deşeurilor de 0,8%, creştere care se aplică tuturor tipurilor de deşeuri municipale. În ceea ce privește generarea deșeurilor menajere au fost utilizați indicatorii prezentați în Planul Regional de Gestionare a Deșeurilor Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia, precum şi în Metodologia pentru elaborarea planurilor regionale şi județene de gestionare a deșeurilor, şi anume:

• 0,95 kg/locuitor x zi, în mediul urban;

• 0,42 kg/locuitor şi zi, în mediul rural.

Pentru transformarea volumelor de deșeuri din raportările operatorilor economici în cantităŃi, au fost utilizate densităŃi prezentate în chestionarele statistice. Generarea deşeurilor va fi influenŃată în viitor de mai mulŃi factori. Printre cei mai importanŃi, în

afara acelora privind evoluŃia crescătoare a numărului de locuitori se mai adaugă:

• evoluŃia (creşterea) venitului regional;

• comportamentul consumatorilor, (preferinŃe personale de produse şi modele);

• introducerea de noi ambalaje.


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Structura şi cantităŃile deşeurilor municipale care urmează a fi generate în judeŃ la nivelul anului 2016 au fost estimate şi se prezintă, în principal, după cum urmează:

• deşeuri menajere colectate de la populaŃie - cantitatea este calculată pe zone (urbane şi rurale), pe baza proiecŃiei populaŃiei, a ratei de conectare la servicii de salubritate şi a indicatorului de creştere menŃionat mai sus; cantitate estimată: 94.139 t/an

• deşeuri similare din comerŃ, industrie şi instituŃii - cantitatea este calculată pornind de la cantitatea pentru anul 2009 şi Ńinând seama de indicatorul de creştere menŃionat mai sus;

cantitate estimată:37.285 t/an

• deşeuri din grădini şi parcuri, deşeuri din pieŃe şi deşeuri stradale – cantitatea este, de asemenea, calculata pe baza cantităŃilor pentru anul 2009 şi pe baza indicatorului de creştere; cantitatea estimată: 9293 t/an

• deşeuri voluminoase - cantitatea este calculată pe zone (urbane şi rurale), pe baza proiecŃiei populaŃiei, şi a indicatorului de generare; cantitate estimată: 1598 t/an

• deşeuri municipale periculoase - cantitatea este calculată pe zone (urbane şi rurale), pe baza proiecŃiei populaŃiei. Estimările se bazează pe valori de 2,5 kg/cap de locuitor/an pentru zonele urbane şi 1,5 kg/cap de locuitor/an în zonele rurale; cantitate estimată: 723

t/an

• deşeuri electrice şi electronice - cantitatea este calculată pe zone (urbane şi rurale), pe baza proiecŃiei populaŃiei; cantitate estimată: 1489 t/an

Cantitatea anuala totală de deşeuri municipale generate reprezintă suma între cantităŃile de

deşeuri colectate. Astfel, analizând compoziŃia deşeurilor, poate fi estimată ponderea deşeurilor

biodegradabile în deşeurile municipale, precum şi cantitatea de deşeuri municipale biodegradabile, Ńinând cont de faptul că deşeurile municipale biodegradabile sunt în general considerate ca fiind deşeuri alimentare, deşeuri verzi , de hârtie şi deşeuri de carton. Pentru anii Ńintă, 2013 şi 2016, generarea de deşeuri biodegradabile în judeŃ este 91.190 tone şi respectiv 91.237 tone, în timp ce devierile de la Ńinte sunt de 49.164 t şi respectiv 61.818 t. Estimarea producŃiei de deşeuri de ambalaje a fost calculată pe baza metodologiei utilizate de

procedurile oficiale şi anume: • cantitatea de deşeuri de ambalaje estimată că a fost produsă în judeŃ în 2007;

• compoziŃia deşeurilor de ambalaje; • ponderea deşeurilor de ambalaje în funcŃie de sursa producătoare (de la populaŃie, din

comerŃ, industrie şi instituŃii); • creşterea anuală a cantităŃii de deşeuri de ambalaje produse.

Cantitatea de ambalaje produsă în judeŃ este determinată din cantitatea de deşeuri de ambalaje produse în regiune, pe baza venitului total. Bazat pe cantitatea produsă în 2007, s-a determinat proiecŃia producŃiei de deşeuri de ambalaje, pe total, precum şi în funcŃie de sursa de producere (de la populație, comerț, industrie sau

instituŃii).


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Așadar, cantitatea totala a deșeurilor de ambalaje ce se va genera în, 2013 şi 2016 este estimata a fi de 45.731 tone respectiv 50.947 tone. Pentru aceşti ani, Ńintele de atins pentru valorificare

sunt: 27.439 tone şi respectiv 30.568 tone. În conformitate cu datele prezentate în Raportul de mediu pentru anul 2008 în judeŃul Gorj a fost generata o cantitate de nămol rezultata de la staŃiile de epurare de 122 tone, soluŃiile de

eliminarea nerespectând legislaŃia în vigoare. Conform estimărilor din studiul de fezabilitate pentru proiectul de investiŃii’’ Reabilitarea şi Extinderea Sistemelor de apă şi canalizare în judeŃul Gorj’’, se prevede punerea în operă până în anul 2015 a unor staŃii de epurare a apelor uzate menajere în localităŃile Tg. Jiu, Motru, Bumbeşti-Jiu Tg. Cărbuneşti, łicleni. Pentru staŃiile de tratare a apelor uzate, cantităŃile de nămol au fost

estimate pentru staŃiile Tg. Jiu, Motru, Bumbeşti Jiu, Târgu Cărbuneşti, łicleni (anii 2016, 2021, 2026). Se consideră că staŃiile mai sus menŃionate vor avea iazuri de uscare a nămolului, timpul de

retenŃie al nămolului putând varia între trei ani (pentru Tg. Jiu, Motru) până la opt ani pentru celelalte staŃii. Astfel, este determinat orizontul de timp pentru identificarea unor soluŃii de tratare şi eliminare a acestor nămoluri. În cadrul proiectului mai sus menŃionat, a fost realizat un „Plan de acŃiune pentru valorificarea nămolului din staŃiile de epurare ale apelor menajere”. Dintre alternativele luate în

consideraŃie de acest plan (incinerare, depozitare în depozitul Bârseşti, compostare/valorificare) se consideră că soluŃia de compostare poate fi eficientă pe termen lung (din punct de vedere al costurilor). Pentru opŃiunea utilizării nămolului de epurare în agricultură, vor trebui respectate

condiŃiile stabilite prin O.M. nr. 344/2004 privind aprobarea Normelor Tehnice pentru protecŃia mediului şi în special a solului atunci când nămolurile de epurare sunt utilizate în agricultură. În conformitate cu detaliile prezentate anterior, datele pentru doi din anii trecuŃi, precum şi cele cuantificate pentru generarea de deşeuri şi a tratamentului necesar pentru anii Ńintă ( 2013, 2016 precum şi 2020, 2030 şi 2040) pentru zonele urbane şi rurale, din fiecare zonă, sunt

prezentate mai jos.

Tabel 1.2. – Generarea de deşeuri

2010 2011 2013 2016 2020 2030 2040

Zona 1 – Târgu Jiu 72.218 72.550 73.216 74.397 75.469 77.167 77.746

Zona 2 - Târgu Cărbune şti 16.526 16.599 16.747 17.179 17.415 17.766 17.844

Zona 3 - Turceni 13.254 13.312 13.428 13.428 14.007 14.279 14.329

Zona 4 - Motru 14.067 14.132 14.352 14.490 14.699 15.031 15.145

Zona 5 - Rovinari 12.315 12.370 12.481 12.765 12.944 13.216 13.287

Zona 6 - Novaci 7.760 7.794 7.863 8.075 8.186 8.349 8.383

TOTAL Jude Ń 136.139 136.758 138.087 140.334 142.720 145.807 146.734


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Pentru dotarea zonelor de management cu infrastructura corespunzătoare, s-au avut în vedere datele menŃionate mai sus, precum şi nivelul actual de dezvoltare al proiectelor existente.

Examinarea infrastructurilor existente, şi a cantităŃilor de deşeuri generate, precum şi consultările cu beneficiarii locali, au avut drept rezultate stabilirea infrastructurii specifice fiecărei zone:

• Zona 1 Târgu- Jiu. Această zonă cuprinde partea de nord-vest a judeŃului (inclusiv municipiul Târgu Jiu). PopulaŃia totală a zonei 1 este de 163.534 locuitori (reprezentând 44,6% din populaŃia totală a judeŃului). Zona 1 este compusă din zone urbane (aproximativ 70% din populaŃia totală a zonei) şi rurale (aproximativ 30% din populaŃia totală a zonei). Generarea de deşeuri în zona 1 este estimată la aproximativ 75.400

t/an. Această zonă va fi deservită direct de noua facilitate centrală de management a deşeurilor ce se va dezvolta în Târgu Jiu precum şi de depozitul existent. FACILITĂłI EXISTENTE: 1 depozit conform în zona Tg. Jiu.

FACILITĂłI PROPUSE: FacilităŃile noi pentru aceasta zonă cuprind: noua staŃie de sortare şi noua staŃie TMB – simplă ce vor fii construite în acest amplasament.

• Zona 2 Târgu Cărbuneşti. Această zonă cuprinde partea de centru şi Est a judeŃului (inclusiv oraşul Târgu Cărbuneşti). PopulaŃia totală a zonei 2 este de 58.114 locuitori

(reprezentând 15,9% din populaŃia totală a judeŃului). Zona 2 este compusă din zone urbane (aproximativ 23,8% din populaŃia totală a zonei) şi rurale (aproximativ 76,2% din populaŃia totală a zonei). Generarea de deşeuri în zona 2 este estimată la aproximativ

17.200 t/an. Această zonă va fi deservită de staŃia de transfer existentă şi de centrul de sortare, ce vor fi extinse, în Târgu Cărbuneşti şi de facilitatea centrală de management a deşeurilor din Târgu Jiu şi de depozitul de deşeuri existent.

FACILITĂłI EXISTENTE: 1 staŃie de transfer în zona Târgu Cărbuneşti, 1 staŃie de sortare în zona Târgu Cărbuneşti, 1 depozit conform în zona Tg. Jiu.

FACILITĂłI PROPUSE: FacilităŃile noi pentru aceasta zonă cuprind: noua staŃie de sortare şi noua staŃie TMB – simplă ce vor fii construite in zona Tg. Jiu şi se vor mări capacităŃile aferente staŃiilor de transfer şi sortare existente în zona Târgu Cărbuneşti.

• Zona 3 Turceni, Această zonă cuprinde partea de Sud a judeŃului (inclusiv oraşul

Turceni). PopulaŃia totală a zonei 3 este de 52.579 locuitori (reprezentând 8,5% din

populaŃia totală a judeŃului). Zona 3 este compusă din zone urbane (aproximativ 15,1% din populaŃia totală a zonei) rurale (aproximativ 84,9% din populaŃia totală a zonei).

Generarea de deşeuri în zona 3 este estimată la aproximativ 13.800 t/an. Această zonă va fi deservită de staŃia de transfer existentă şi de centrul de sortare existente în Turceni, ce vor fi extinse, de centrul mic de sortare existent în Plopşoru şi de facilitatea

centrală de management a deşeurilor din Târgu Jiu şi de depozitul de deşeuri existent. FACILITĂłI EXISTENTE: 1 staŃie de sortare în zona Turceni, 1 staŃie de transfer în zona Turceni, 1 staŃie de sortare în zona Plopşoru, 1 depozit conform în zona Tg. Jiu.


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

FACILITĂłI PROPUSE: FacilităŃile noi pentru aceasta zonă cuprind : noua staŃie de sortare şi noua staŃie TMB – simplă ce vor fii construite in zona Tg. Jiu şi se vor mări capacităŃile de la staŃia de transfer şi staŃie de sortare din zona Turceni.

• Zona 4 Motru, Această zonă cuprinde partea de Vest a judeŃului (inclusiv oraşul Motru).

PopulaŃia totală a zonei 4 este de 30.660 locuitori (reprezentând 8,4% din populaŃia

totală a judeŃului). Zona 4 este compusă din zone urbane (aproximativ 70,7% din populaŃia totală a zonei) rurale (aproximativ 29,3% din populaŃia totală a zonei). Generarea de deşeuri în zona 4 este estimată la aproximativ 14.500 t/an. Această zonă

va fi deservită de staŃia de transfer existentă şi de centrul de sortare, ce vor fi extinse, în Motru şi de facilitatea centrală de management a deşeurilor din Târgu Jiu şi de depozitul de deşeuri existent. FACILITĂłI EXISTENTE: 1 staŃie de transfer în zona Motru, 1 staŃie de sortare în zona Motru, 1 depozit conform în zona Tg. Jiu

FACILITĂłI PROPUSE: FacilităŃile noi pentru aceasta zonă cuprind : noua staŃie de sortare şi noua staŃie TMB – simplă ce vor fii construite în zona Tg. Jiu şi se vor mări capacităŃile de la staŃia de transfer din zona Motru şi staŃie de sortare din zona Motru.

• Zona 5 Rovinari, Această zonă cuprinde partea de centru a judeŃului (inclusiv oraşul

Rovinari). PopulaŃia totală a zonei 5 este de 33.055 locuitori (reprezentând 9,0% din populaŃia totală a judeŃului). Zona 5 este compusă din zone urbane (aproximativ 39% din populaŃia totală a zonei) rurale (aproximativ 61% din populaŃia totală a zonei). Generarea de deşeuri în zona 5 este estimată la aproximativ 11.700 t/an. Această zonă va fi deservită de staŃia de transfer existentă şi de centrul de sortare din Rovinari (staŃia de sortare îşi va mari capacitatea) şi de facilitatea centrală de management a deşeurilor

din Târgu Jiu şi de depozitul de deşeuri existent. FACILITĂłI EXISTENTE: 1 staŃie de transfer în zona Rovinari, 1 staŃie de sortare în

zona Rovinari, 1 depozit conform în zona Tg. Jiu

FACILITĂłI PROPUSE: FacilităŃile noi pentru aceasta zonă cuprind: noua staŃie de sortare şi noua staŃie TMB – simplă ce vor fii construite în zona Tg. Jiu şi se va mări capacitatea de la staŃia de sortare din zona Rovinari.

• Zona 6 Novaci, Această zonă cuprinde partea de Nord - Est a judeŃului (inclusiv oraşul Novaci). PopulaŃia totală a zonei 6 este de 28.587 locuitori (reprezentând 7,8% din populaŃia totală a judeŃului Zona 6 este compusă din zone urbane (aproximativ 20,3%

din populaŃia totală a zonei) rurale (aproximativ 79,7% din populaŃia totală a zonei). Generarea de deşeuri în zona 6 este estimată la aproximativ 8.100 t/an. Această zonă va fi deservită de staŃia de transfer existentă şi de centrul de sortare din Novaci şi de facilitatea centrală de management a deşeurilor din Târgu Jiu şi de depozitul de deşeuri existent.


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

FACILITĂłI EXISTENTE: 1 staŃie de transfer în zona Novaci, 1 staŃie de sortare în zona Novaci, 1 depozit conform în zona Tg. Jiu

FACILITĂłI PROPUSE: FacilităŃile noi pentru aceasta zonă cuprind: noua staŃie de sortare şi noua staŃie TMB – simplă ce vor fii construite în zona Tg. Jiu.

Selectarea practicilor/tehnologiilor Practicile/tehnologiile ce urmează a fi dezvoltate ca activităŃi pentru managementul deşeurilor din cele şase zone geografice ale judeŃului sunt prezentate în continuare. Colectarea/transportul/transferul Încă de la început trebuie menŃionat faptul că tehnologiile de tratare a deşeurilor care vor fi

utilizate au în principal în vedere sistemele de colectare care se aplică, respectându-se totodată cerinŃele privind trecerea de la colectarea integrală a deşeurilor la colectarea selectivă, conform prevederilor Directivei 2008/98/EC privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive.

În urma analizei la nivel de judeŃ a performanŃelor ( financiare, sociale, de mediu, legislative), opŃiunile de colectare selectivă luate în consideraŃie pentru perioada 2011-2013, pentru mediul urban şi rural, se prezintă astfel:

• colectarea selectivă să se aplice în toate zonele de management, pentru sorturile:

hârtie/carton, sticlă, restul de deşeuri reciclabile şi deşeuri umede (biodegradabile), atât în mediul urban cât şi rural, conform legislaŃiei recent adoptate (H.G. 247/2011, privind modificarea şi completarea H.G. nr.621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje),

• sistemele deja dezvoltate pentru colectarea selectivă vor fi menŃinute şi extinse.

În relaŃie directă cu colectarea deşeurilor, o problemă importantă o constituie şi aceea a tipurilor mijloacelor de colectare (containere-tipuri, mărimi, volume, culori) care va depinde în principal de numărul de oameni care îl vor folosi.

Referitor la frecvenŃa de colectare a deşeurilor aceasta va fi:

• pentru deşeuri biodegradabile (fracŃia umedă): 3-4 zile pe săptămână în mediul urban, respectiv 2-3 zile pe săptămână în mediul rural,

• pentru deşeurile reciclabile: 1-2 zile pe săptămână în mediul urban, 1 zi pe săptămână în mediul rural,

• colectarea sticlei: 1 dată/săptămână.

Oricum, logistica şi frecvenŃa colectărilor vor fi optimizate de către operatori, imediat ce sistemul începe să funcŃioneze. Necesarul şi tipurile de recipiente/pubele, containere şi vehiculele ce urmează a fi utilizate pentru colectarea şi transportul deşeurilor, vor fi adaptate la condiŃiile specifice zonării judeŃului – tipul colectării, mediul unde se realizează, distanŃele de transport, etc.


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Aşa cum s-a prezentat, în cele şase zone de management vor fi păstrate staŃiile de transfer existente, iar acolo unde este necesar vor fi mărite capacităŃile la valori prezentate la

capitolul 2.1.2. Tratarea biologică

Actualmente, nu există instalaŃii de tratare a deşeurilor umede (biodegradabile). Planul managementului integrat ce urmează a fi aplicat la nivelul judeŃului prevede şi această prelucrare tehnologică. Schemele de colectare selectivă menŃionate mai sus vor contribui şi ele în timp la îmbunătăŃirea materialului de tip compost rezultat în urma tratamentului biologic. La nivelul U.E, încă din anul 1975 prin Directiva 422/CEE, care s-a reluat la nivelul anului

1999 prin Decizia consiliului european”ca strategia statelor membre să aibă în vedere reducerea deşeurilor biodegradabile prin tratamente biologice”. Pentru realizarea unui astfel de deziderat în Jud. Gorj, prioritatea autorităŃilor constă în

implementarea cu costuri reduse a unor tehnologii simple, benefice locuitorilor, care, împreună cu schemele aplicate pentru reciclarea deşeurilor să fie în conformitate cu cerinŃele reglementărilor în vigoare în ceea ce priveşte managementul deşeurilor. Având în vedere faptul că aproximativ 54% din acest tip de deşeu este generat în Zona de management 1 – Tg Jiu, a devenit clar faptul că o singură staŃie de tratare a deşeului

biodegradabil acoperă necesităŃile judeŃului. În completare, în zonele rurale se va introduce un nou sistem şi anume cel de compostare a deşeurilor biodegradabile generate în gospodăriile individuale.

Valorificarea materialului reciclabil O minuŃioasă analiză realizată la nivelul judeŃului a evidenŃiat sarcinile privind

valorificarea/reciclarea deşeurilor, precum şi cantităŃile (de hârtie/carton, plastic, metale, lemn), care au făcut obiectul analizei şi care pot fi reciclate şi valorificate.

Modul de valorificare a deşeurilor reciclabile este dependent de sistemul de colectare a deşeurilor. În prezent, se realizează colectarea separată a deşeurilor reciclabile pentru o mare parte din judeŃ, însă cantităŃile de deşeuri reciclabile colectate selectiv sunt relativ mici.

Capacitatea totală de sortare estimată este de 40.600 t/an, iar din punct de vedere sortimental se vor compune din: hârtie/carton, metale feroase şi aluminiu, diferite tipuri de materiale plastice, sticlă.

În ceea ce priveşte deşeurile de lemn se estimează o cantitate de 5.986 t/an generată în principal de unităŃi industriale şi comerciale.

Depozitarea finală În judeŃul Gorj există un singur depozit deja construit şi utilizat pentru primirea deşeurilor.

Cantitatea anuală ce urmează a fi depozitată a fost estimată la 76.000-77.000 t/an, inclusiv cantitatea de nămol provenită de la staŃiile de epurare a apelor uzate menajere ce poate fi


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

depozitată. La această cantitate se va mai adăuga şi o cantitate estimată de 11.419 t/an, reprezentând produsul rezultat de la tratarea biologică a deşeurilor.

Există certitudinea că acest depozit va respecta prevederile Directivei 99/31/EC şi a H.G. nr. 349/2005, privind depozitarea deşeurilor.

Închidere depozite neconforme Toate cele 7 depozite vechi şi neconforme din judeŃul Gorj trebuie închise. SuprafeŃele depozitelor neconforme precum şi cantităŃile de deşeuri depuse sunt prezentate mai jos.

Tabel 1.3. – SuprafeŃele depozitelor neconforme

Nr crt.

Depozit Suprafa Ńa(ha) Depuneri(m 3) Anul sist ării

1. Turceni 1,1 126.000 2009

2. łicleni 0,55 30.000 2009

3. Tg. Cărbunești 0,6 38.000 2009

4. Rovinari 1,2 20.000 2007

5. Novaci 0,1 1.800 2009

6. Motru 1,5 520.000 2009

7. Bumbeşti Jiu 0,7 28.500 2009

Total 5,7 764.300

Depozitele neconforme urbane trebuie închise în conformitate cerinŃele Normativului aprobat cu Ordinul nr. 757/2004, iar închiderea acestor 7 depozite face obiectul proiectului.

Selectarea lucrărilor pentru închidere se face astfel încât să existe asigurarea că sunt simple din punct de vedere tehnic, accesibile financiar, eficiente ecologic, respectă reglementările în vigoare. În orice caz, soluŃia aleasă, deşi caută să implementeze cele mai puŃin costisitoare practici, atinge nivelul necesar de protecŃie a mediului şi de îmbunătăŃire a peisajului deteriorat. Obiectivele principale ale sistemului de acoperire a depozitelor sunt pentru:

• minimizarea infiltrării apei în deşeuri;

• drenarea şi scurgerea apei din precipitaŃii care cade pe suprafaŃa depozitului

• reducerea cantităŃii de levigat

• controlul migrării gazului


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

1.5. Durata etapei de realizare/exploatare a proiectului

Durata de realizare a proiectului este estimată până în semestrul II, anul 2015. Durata de exploatare a lucrărilor proiectului este prevăzută a fi pană în anul 2040. Această dată este cea pentru care s-au realizat estimările finale ale proiectului.

1.6. InformaŃii privind producŃia care se va realiza şi resursele folosite în scopul asigurării producŃiei. Pentru a evidenŃia evoluŃia modului de generare a diferitelor categorii de deşeuri ce

urmează a fi tratate la nivelul judeŃului Gorj până în anul 2040 s-au prezentat în continuare (din multitudinea de date existente în Studiul de Fezabilitate) valori pentru anii Ńintă 2013 şi 2016, pentru 2020, 2030 precum şi pentru ultimul an care face obiectul proiectului, 2040. Tabelul

prezintă cantităŃile estimate pe tipurile de deşeuri cât şi totalul estimat la nivelul anilor mai sus menŃionaŃi.

Tabel 1.4. – CantităŃile estimate pe tipuri de deşeuri

Nr. crt. Tip de şeuri 2013 2016 2020 2030 2040 1 menajere 93.352 94.139 94.831 94.655 92.243

2 asimilabile comerŃ

36.414 37.295 38.503 41.697 45.155

3 din grădini,

parcuri

914 922 929 927 904

4 din pieŃe 1829 1844 1858 1854 1807

5 stradale 5.487 6.527 6.599 6.674 6.625

6 municipal periculoase

734 723 705 650 585

7 voluminoase 1075 1598 1559 2252 2027

8 TOTAL 139.806 143.048 144.985 148.709 149.346

1.7. InformaŃiile despre materiile prime, substanŃele sau preparatele chimice. Proiectul dezvoltă un nou Sistem de management integrat pentru deşeurile produse în

judeŃul Gorj până la nivelul anului 2040. InformaŃiile despre „materiile prime” solicitate de acest subcapitol sunt deşeurile municipale nepericuloase şi periculoase din deşeurile municipale (deşeurile menajere şi asimilabile din comerŃ, industrie şi instituŃii), la care se adaugă câteva

fluxuri speciale de deşeuri: deşeuri de echipamente electrice şi electronice nămoluri de la epurarea apelor uzate, etc.

Cu privire la fluxurile de deşeuri speciale, în mod deosebit Deşeurile din Echipamente Electrice şi Electronice (DEEE), deşeurile voluminoase şi deşeurile municipale periculoase, a


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

căror colectare este în responsabilitatea autorităŃilor locale, acestea vor fi colectate conform ritmului de producere şi vor fi concentrate în mod deosebit în zonele ce deservesc oraşele mari,

în speŃă facilitatea centrală din zona Târgu Jiu şi în jurul oraşelor Târgu Cărbuneşti, Turceni, Motru, Rovinari şi Novaci. În facilitatea centrală din zona Târgu Jiu precum şi în staŃiile de transfer ale oraşelor de mai sus, va exista o zonă special alocată pentru instalarea containerelor

necesare colectării acestor fluxuri de deşeuri. Deşeurile colectate vor fi apoi fie transportate la depozit (de ex. ca parte a deşeurilor voluminoase, după măcinare) fie la facilităŃile de reciclare. Este de notat că managementul acestor fluxuri de deşeuri, în special DEEE, bateriile şi alte materiale periculoase sunt răspunderea producătorilor şi că aceştia trebuie să furnizeze infrastructura necesară managementului acestor deşeuri. În final, este notat că înainte de

implementarea oricărei scheme separate de colectare a deşeurilor periculoase, trebuie dezvoltată o destinaŃie finală ( de ex. depozit de deşeuri periculoase, facilităŃi de tratare etc.). În ceea ce priveşte transportul fluxurilor de deşeuri la facilităŃile de colectare, DEEE (containerele

pentru DEEE vor fi furnizate de către importatori / producători) vor fi aduse la punctul de colectare de către cetăŃeni şi producători, în vreme ce deşeurile casnice voluminoase şi periculoase vor fi colectate de autorităŃile locale în funcŃie de necesităŃile de colectare, utilizând echipamentele de colectare existente.

În cadrul procesului de gestionare a deşeurilor, gestionarea nămolurilor generate în staŃiile

de epurare a apelor reziduale care funcŃionează în judeŃul Gorj a avut în vedere atât disponibilităŃile tehnologice existente pe plan internaŃional, posibil a fi utilizate în mod concret în judeŃ (pretratare, tratare, eliminare/utilizare) cât şi condiŃiile locale specifice (tipuri de nămol,

cantităŃi preconizate a se produce, posibilităŃi locale de utilizare). Au fost analizate variante tehnologice:

• de pretratare (prin centrifugare, cu ajutorul îngroşătoarelor gravitaŃionale sau a tamburului rotativ, prin uscare pe platforme special amenajate;

• de tratare (fermentare aerobă pe platforme de uscare, în vase special realizate, în uscătoare termice sau în aer liber, fermentare anaerobă cu ajutorul bacteriilor);

• de eliminare (incinerare, depozitare pe depozitele de deşeuri) Deşi problema nămolurilor existente pe teritoriului judeŃului nu face în mod concret obiectul

proiectului, subiectul a fost abordat şi pentru acest judeŃ. S-a păstrat astfel o structură a proiectului asemănătoare cu cele realizate în proiectele întocmite si pentru alte judeŃe din tară. Pe plan internaŃional există o tendinŃă generală de abatere a nămolului rezidual de la depozitarea finală a acestuia în depozitele de deşeuri municipale solide, deoarece descompunerea materiei organice în depozitele de deşeuri conduce la emisii de gaze neplăcute

(CO, CH4, COV) şi levigat. În cazul opŃiunilor tehnologice care conduc în final la obŃinerea din nămol rezidual a nămolului de clasa A, produsul astfel obŃinut, similar compostului, poate fi ambalat şi vândut ca

îngrăşământ.


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Nămolurile din clasa B mai pot conŃine diferiŃi agenŃi patogeni, fapt pentru care, având în vedere obligaŃia protejării sănătăŃii umane, produsul trebuie restricŃionat în cazul dorinŃei de a fi

utilizat ca îngrăşământ agricol. În cazul judeŃului Gorj, singura legătură dintre gestionarea deşeurilor municipale solide şi gestionarea nămolului se reduce la eliminarea potenŃială a unei anumite cantităŃi de nămol în

depozitul de deşeuri. În mod explicit, conform legislaŃiei (O.M. nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor cap. 4.2.2.1 cerinŃe de depozitare) , un depozit de deşeuri poate primi nămol în procent de 10% din capacitatea sa totală. Cantitatea maximă preconizată pentru depozitul de deşeuri este de aproximativ 6.200 tone/an. Conform strategiei de eliminare a nămolului (incluse în Studiul de fezabilitate pentru extinderea şi reabilitarea sistemelor

de apă şi apă reziduală din judeŃul Gorj, 2008) se prevede că 25% din nămol va fi utilizat în agricultură şi silvicultură, în timp ce restul ar putea fi eliminat la depozitul de deşeuri conform al judeŃului. Aşadar, se preconizează că, cantitatea maximă admisă de nămol va fi eliminată anual

în depozitul de deşeuri. În plus, trebuie să se cunoască compoziŃia nămolului, pentru a se putea verifica natura nepericuloasă a nămolului şi trebuie să se realizeze teste de levigare în conformitate cu Decizia Consiliului European 2003/33/CE (pentru stabilirea unor criterii şi proceduri de admitere a deşeurilor în depozitele de deşeuri) transpusă de O.M. nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de

acceptare şi procedurilor preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naŃională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri, pentru a se evalua dacă nămolul îndeplineşte criteriile de eliminare/depozitare la depozite de deşeuri nepericuloase.

Necesarul de apă tehnologică (ca materie primă) pentru exploatarea staŃiilor de tratare a deşeurilor va fi asigurat pentru fiecare amplasament în parte şi adaptat la condiŃiile locale existente.

Pentru funcŃionarea tuturor echipamentelor care intră în componenŃa staŃiilor de tratarea a deşeurilor se va întocmi documentaŃia tehnică specifică fiecărui amplasament pentru conectarea

la reŃelele electrice existente în fiecare zonă. 1.8. InformaŃii despre poluanŃii fizici şi biologici care afectează mediul, generaŃi de activitatea

propusă InvestiŃiile propuse în cadrul Sistemului de management integrat al deşeurilor din judeŃul

Gorj, respectiv pentru staŃia de tratare mecano-biologică - TMB simplă, la staŃiile de sortare/transfer, la depozitul conform şi pentru închiderea celor şapte depozite neconforme, nu se

consideră că pot constitui surse importante de poluare fizică sau biologică asupra factorilor de mediu. StaŃia TMB simplă este investiŃie nouă; celelalte instalaŃii de tratare a deşeurilor vor suferi

măriri de capacitate pentru acoperirea necesităŃilor unităŃilor administrative învecinate, care, în prezent, nu sunt deservite de staŃii. Unicul depozit care va deservi judeŃul este conform, iar cele 7


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

depozite neconforme vor fi închise, desfiinŃându-se astfel importante surse de poluare, spre beneficiul mediului înconjurător şi pentru sănătatea populaŃiei.

PotenŃialul impact ce se poate produce datorită acestor investiŃii este considerat minor, limitat în timp la perioada de execuŃie a obiectivelor de investiŃii, şi cu caracter localizat (în timpul perioadei de exploatare) doar la amplasamentul unde se află instalaŃiile în funcŃionare.

1.8.1. Poluarea fizică Principala formă de poluare fizică produsă ca urmare a execuŃiei şi exploatării investiŃiilor propuse (staŃie TMB simplă, staŃii de sortare/transfer, depozit conform de stocare a deşeurilor,

închidere depozite neconforme), o poate reprezenta în anumite situaŃii poluarea sonoră. În perioada de realizare a lucrărilor specifice implementării proiectului se folosesc utilaje şi mijloace de transport, iar pentru perioada de exploatare a facilităŃilor care fac obiectul proiectului,

se vor afla în funcŃiune utilajele tehnologice cu care sunt dotate acestea, la care se vor adăuga şi autovehiculele de transport deşeuri, care le deservesc. Atât în perioada de realizare a lucrărilor proiectului cât şi în perioada de exploatare, cumulul de zgomot produs de echipamentele mai sus amintite va fi dependent de programul de lucru. Folosirea unor utilaje şi echipamente performante, va contribui în mod substanŃial la diminuarea poluării fonice.

Perioada de construcŃie (realizarea lucrărilor de construcŃii-montaj pentru staŃiile de tratare deşeuri, închidere depozite, etc.)

Utilizarea autovehiculelor, utilajelor şi echipamentelor necesare realizării lucrărilor proiectului va genera zgomot, care poate afecta în principal muncitorii aflaŃi pe şantiere. De asemenea vibraŃiile generate în timpul diverselor activităŃi pot produce neplăceri ce pot

afecta capacitatea de muncă a personalului executant. În timpul realizării lucrărilor, executantul va asigura protecŃia mediului precum şi condiŃiile de securitate şi sănătate a muncii pentru muncitorii din şantier. Pentru personalul executant vor trebui respectate prevederile HG nr.300/2006 privind cerinŃele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile. Perioada de exploatare

În mare măsură, zgomotele şi vibraŃiile se datorează vehiculelor utilizate la transportul deşeurilor. PrezenŃa lor în trafic poate reprezenta un inconvenient dacă se repercutează asupra

aşezărilor umane, în condiŃiile în care se circulă cu viteză, când se parcurg porŃiuni în pantă, sau se traversează intersecŃii. Dacă drumurile sunt bine amenajate şi întreŃinute, se obŃine un nivel de zgomot mai redus

în zonele locuite. Pentru echipamentele cu care sunt dotate staŃiile de tratare a deşeurilor se aplică măsurile recomandate de proiectele de execuŃie, la care se mai pot adăuga măsuri de organizare a


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

activităŃii, de realizare a unor protecŃii locale pentru reducerea zgomotelor şi vibraŃiilor-în funcŃie de necesităŃi.

1.8.2. Poluarea biologică

Poluarea biologică, cea mai veche şi mai bine cunoscută dintre formele de poluare, este produsă prin eliminarea şi răspândirea în mediul înconjurător a germenilor microbieni producători de boli. Astfel, poluarea bacteriană însoŃeşte deopotrivă omul, oriunde s-ar găsi şi indiferent pe ce treaptă de civilizaŃie s-ar afla. Pericolul principal reprezentat de poluarea biologică constă în declanşarea de epidemii. Totuşi, putem afirma că, datorită măsurilor luate în prezent pentru

protejarea mediului şi sănătăŃii umane, poluarea biologică, bacteriologică, virusologică şi parazitologică, au o probabilitate foarte redusă.

În mod deosebit referitor la staŃia TMB, pornind de la principiul de bază, materia organică

conŃinută în deşeuri este supusă unui tratament biologic aerobic controlat, în principal, din punct de vedere al regimului termic şi al umidităŃii pentru a fi transformată (într-o perioadă relativ scurtă de timp) într-un produs final numit compost, deosebit de util în agricultură. Produsul final astfel obŃinut este o materie humică stabilă, bogată în substanŃe organice şi care mai conŃine şi compuşi minerali.

Pentru aprecierea calităŃii compostului s-au stabilit limitele de încărcare cu metale grele care pot fi folosite ca specificaŃii pentru piaŃa de desfacere a unor asemenea produse. Dacă concentraŃiile de metale din compost nu depăşesc limitele stabilite, este apreciat ca fiind de calitate ridicată.

łări cum sunt Austria, Belgia, Danemarca, Germania, Luxemburg, Olanda, Suedia, Marea Britanie au deja stabilite standarde de calitate (concentraŃii de diferiŃi componenŃi exprimate în mg/kg).

În prima etapă de funcŃionare a staŃiei se va obŃine un produs similar compost care, pe măsura optimizării funcŃionării sistemului de management al deşeurilor, precum şi a tehnologiei de lucru

va ajunge să se transforme în compost. Trebuie remarcat faptul că prin măsurile adoptate şi tehnicile utilizate, proiectul nu se

constituie ca element cauzator al formelor de poluare biologică, în zonele de management

stabilite. Acest fapt este de altfel dovedit de experienŃa suficient de îndelungată a Ńarilor mai sus menŃionate unde acest procedeu are o extinsă arie de aplicabilitate.

În mod deosebit, în perioada de exploatare a staŃiilor ce fac obiectul proiectului se aplică

măsuri tehnologice, prevăzute încă din această fază în devizele fiecărui obiectiv de investiŃii, care vor proteja mediul înconjurător (desfăşurarea proceselor tehnologice în spaŃii închise, sub-

presurizarea spaŃiilor închise, filtrarea şi epurarea aerului din încăperi înainte de evacuarea lui în atmosferă, spălarea spaŃiilor tehnologice şi a locurilor de muncă, asigurarea condiŃiilor de muncă specifice pentru personalul de deservire, etc.). La aceste măsuri se vor adăuga şi cele de

mentenanŃă/de întreŃinere a echipamentelor pentru a se asigura funcŃionarea lor la parametri proiectaŃi.


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Având în vedere cele menŃionate mai sus, se consideră că atât activitatea de execuŃie cât şi cea de exploatare a investiŃiilor nu prezintă risc privind generarea unei poluări biologice asupra

factorilor de mediu şi sănătăŃii publice. Trebuie avut de asemenea în vedere şi faptul că tehnologiile propuse şi echipamentele ce vor fi utilizate sunt performante şi utilizate deja la nivel internaŃional pentru rezolvarea unor

probleme similare de management integrat al deşeurilor. 1.9. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele.

Pentru realizarea Sistemului de Management Integrat al deşeurilor din jud. Gorj a fost necesară parcurgerea unor etape pregătitoare, preliminare, pentru stabilirea alternativelor care

vor fi luate în consideraŃie în vederea realizări obiectivelor şi Ńintelor prevăzute în strategiile şi planurile întocmite începând de la nivel naŃional şi până la nivel judeŃean. Aspectele tehnologice ale proiectului au fost analizate la nivelul de Plan de InvestiŃii pe Termen Lung în vederea alegerii celor mai bune procedee/metodologii/tehnici care să corespundă şi referinŃelor BAT - best available technique, să fie viabile tehnic şi economic.

1.9.1. Zonele de management de mediu

ÎmpărŃirea judeŃului Gorj în zone de management integrat al deşeurilor solide nu a mai fost supusă unei analize privind alternativele posibile, referitor la amplasarea acestora în teritoriu. Proiectul a urmărit şi a analizat situaŃia existentă, pornind de la realizările înfăptuite prin cele 13

proiecte (program PHARE CES 2004, 2005, 2006) la nivelul judeŃului. În acest mod s-a ajuns la stabilirea celor 6 zone de management integrat. Nu s-a avut în vedere nici o metodologie,

deoarece pentru astfel de selecŃii nu au fost elaborate metodologii specifice. În plus, avantajele deosebite prezentate de facilităŃile existente în zona Tg. Jiu au decis desemnarea acestui amplasament ca centru de management pentru judeŃul Gorj.

Ca principiu de lucru, stabilirea zonelor de management integrat al deşeurilor a fost realizată avându-se în vedere: criterii fizice de planificare, criterii de mediu, criterii tehnico-economice, criterii sociale.

1.9.2. Colectarea şi frecvenŃa de colectare Sistemul de colectare din toate zonele trebuie să treacă de la colectarea mixt ă a

deşeurilor, la colectarea selectivă, aşa cum este impusă de cadrul recent de colectare, Directiva (2008/98/EC). Autoritatea publică centrală pentru protecŃia mediului trebuie să promoveze reciclarea de înaltă calitate prin aplicarea colectării separate a deşeurilor


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Deoarece dezvoltarea sistemului selectiv de colectare din judeŃul Gorj este unul din obiectivele cadru şi principalul mijloc de îndeplinire a Ńintelor referitoare la reciclare (colectarea

selectivă contribuie de asemenea la Ńinta referitoare la deturnarea deşeurilor biodegradabile de la depozite) a fost foarte importantă decizia referitoare la schema de colectarea ce va fi implementată. Mai specific, a trebuit stabilit la început (şi s-au realizat calcule laborioase) numărul

de recipiente diferit colorate pentru colectarea diferitelor tipuri de deşeuri precum şi a numărului de maşini necesare. S-au avut de asemenea în vedere aspectele legate de tipul, dimensiunea, volumul şi culoarea recipientului. Odată această problemă rezolvată au fost analizate în principal ca opŃiuni aplicabile posibilităŃile de folosire a colectării stradale şi a colectării prin aducere. La aceste două tipuri de

colectări s-a adăugat şi problema complicată şi plină de responsabilitate a stabilirii frecvenŃei de colectare a deşeurilor care este de obicei planificată împreună cu alŃi factori precum programele existente de colectare a deşeurilor şi tipurile de recipiente furnizate precum şi capacităŃile staŃiilor

de transfer.

1.9.3. Transferul deşeurilor Proiectul a trebuit să aibă în vedere şi să ia în consideraŃie „zestrea” deja existentă şi implementată prin proiectele realizate în ani trecuŃi. În această situaŃie nu a mai fost necesară parcurgerea etapei de stabilire a opŃiunilor de amplasare a staŃiilor, de alegere a tehnologiilor şi echipamentelor utilizate, etc.

În funcŃie de necesităŃile susŃinute prin noul proiect, trei din cele cinci staŃii de transfer vor suferi creşteri ale capacităŃilor existente (valorile fiind prezentate în cap 2.1.2).

1.9.4. Recuperarea/reciclarea deşeurilor

Conform cerinŃelor pieŃii, următoarele fracŃii de materiale vor fi sortate :

• hârtie: carton, hârtie tipărită, hârtie mixtă (trei fracŃii)

• plastic: folii (LDPE), HDPE, PET, PVC şi alte materiale plastice (cinci fracŃii)

• sticlă: sticlă maro, sticlă albă (două fracŃii)

• metale: metale feroase, metale neferoase (două fracŃii)

Astfel de condiŃii care se impun unui Sistem de management integrat al deşeurilor necesită

abordarea unor tehnologii şi metode de lucru specifice proceselor moderne de recuperare şi reciclare a deşeurilor. Modul de recuperare a materialului reciclabil depinde de sistemul de colectare. În prezent există

colectarea separată a materialelor reciclabile doar într-o parte din judeŃul Gorj, fiind dezvoltate câteva centre de sortare. Nici pentru cazul acestui tip de activitate, nu a fost necesară stabilirea unor opŃiuni deosebite în cadrul sistemului de management.


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Reprocesatorii de materiale reciclabile stabilesc limite asupra contaminării acceptate. Nivelele acceptabile de contaminare trebuie stabilite de comun acord, în cooperare cu

reprocesatorii locali, ceea ce în general implică setarea de limite de greutate permise pentru contaminanŃi per tonă de material primit.

Pe măsura treceri timpului, se așteaptă o îmbunătățire continuă şi crescătoare din punct de

vedere cantitativ a deşeurilor ce urmează a fi recuperate şi reciclate, permițându-se astfel dezvoltarea unor noi sectoare de activitate.

1.9.5. Tratarea deşeurilor biodegradabile Se poate presupune că tratarea deşeurilor biodegradabile în Gorj începe de la zero şi că

necesităŃile de deturnare sunt mari având în vedere că până acum s-a aplicat doar colectarea mixtă.

Pornind de la această situaŃie trebuie să avem în vedere şi faptul că priorităŃile actuale ale autorităŃilor constau în implementarea de tehnologii simple, cu costuri scăzute, accesibile pentru populaŃia deservită, ce vor fi combinate cu schemele de reciclare pentru a atinge toate Ńintele

legislative referitoare la managementul deşeurilor. Din analiza celor cinci opŃiunii pe care consultantul le-a avut în vedere s-a selectat opŃiunea prin care deşeul ud este tratat într-o instalaŃie de tratare mecano-biologică - TMB simplă, în care

conŃinutul organic, după o pretratare cu tocătoare şi site este biostabilizat aerob pentru a produce un produs similar compostului (PSC). De asemenea, Ńinând cont de faptul că aproximativ 53% din aceste deşeuri sunt generate în Zona 1, se consideră că o staŃie de tratament a deşeurilor biodegradabile centralizată (amplasată în zona Tg. Jiu) va fi mai eficientă în acoperirea necesităŃilor de tratament ale

judeŃului. 1.9.6. Depozitarea deşeurilor

Încă din analiza efectuată de consultant pentru stabilirea locaŃiilor celor şase zone de

management integrat s-a hotărât că locaŃia pentru Zona 1 va fi cea unde va funcŃiona principalul depozit conform al judeŃului. Depozitul conform pentru deşeuri municipale Tg. Jiu este situat în punctul Dealul Calului, la cca. 7 km de municipiul Tg. Jiu şi la o distanŃă de cca. 400 m de fabrica

de ciment Lafarge Romcim. Nu au existat alte opŃiuni pentru fixarea Zonei 1, având în vedere faptul că locaŃia acestui depozit poate asigura toate condiŃiile necesare depozitări finale corespunzătoare a deşeurilor

produse în judeŃ. Nu s-a neglijat nici faptul că pentru acest amplasament există şi acceptul publicului.


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

1.9.7. Închiderea depozitelor neconforme

La cele şapte depozite neconforme în judeŃ şi care fac obiectul acestui proiect se vor aplica prevederile Normativului aprobat cu O.M. 757/2004. Nu există opŃiuni diferite privind tehnologiile de închidere care se vor aplica. DiferenŃa va fi făcută în principal de sistemele de management

aplicate (activ/pasiv) pentru colectarea gazului de depozit. 1.10. Localizarea Geografică şi Administrativă a Amplasamentelor Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentelor celor şase zone de

management integrat al deşeurilor din judeŃul Gorj fac obiectul (Anexa B). Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentelor celor şapte depozite neconforme şi a centrelor de management integrat al deşeurilor din judeŃul Gorj sunt prezentate

în imaginile de mai jos însoŃite de coordonatele Stereo 70. Principalul centrul de Management Integrat al Deşeurilor, alcătuit din staŃia de sortare şi staŃia de TMB simplă împreună cu depozitul conform, este amplasat în vecinătatea localităŃii Tg Jiu. Coordonatele amplasamentului în sistem de proiecŃie naŃională Stereo 1970 sunt: x = 395097,5 şi y = 359943,1

Fig 1.1. – Amplasament Zona 1 - Târgu Jiu

Amplasamentul este situat în partea de Vest a Municipiului Tg Jiu (galben), pe amplasamentul fostei mine, în zona numită „Dealul Calului”, în vecinătatea depozitului conform de

deşeuri menajere din zona Tg Jiu. SuprafaŃa de teren ocupată este de 4,3 ha. Amplasamentul nu este situat în zone caracterizate ca fiind inundabile sau supuse unor posibile alunecări de teren.


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

În zona 1 –Tg Jiu se mai găseşte, şi depozitul neconform de la Bumbeşti Jiu. Depozitul neconform este amplasat în partea de Sud a localităŃii Bumbeşti Jiu.

Coordonatele amplasamentului în sistem de proiecŃie naŃională Stereo 1970 sunt: x = 405600,3 şi y = 3374 374694,2. SuprafaŃa de teren ocupată, după închidere, este de cca 0,7 ha.

Amplasarea geografică a oraşului Târgu Cărbuneşti (centrul zonei 2 de Management Integrat al Deşeurilor) este prezentată mai jos.

Fig 1.2. – Amplasament Zona 2 - Târgu Cărbuneşti

Depozitul neconform este amplasat în vecinătatea localităŃii Tg Cărbuneşti (galben), în partea de Vest a acesteia. Coordonatele amplasamentului în sistem de proiecŃie naŃională Stereo 1970 sunt: x = 384929,7 şi y = 380462,8. SuprafaŃa de teren ocupată, după închidere, este de cca 0,6 ha. Amplasamentul nu este situat în zone caracterizate ca fiind inundabile sau supuse unor posibile alunecări de teren. În zona 2 – Tg Cărbuneşti se mai află staŃia de transfer din Tg. Cărbuneşti şi depozitul

neconform de la łicleni, depozitul este amplasat în partea de Nord a localităŃii łicleni. Coordonatele amplasamentului în sistem de proiecŃie naŃională Stereo 1970 sunt: x = 379941,4 şi y = 3374 375198,1.

SuprafaŃa de teren ocupată, după închidere, este de cca 1,3 ha.


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Amplasarea geografică a centrului zonei 3 de management integrat al deşeurilor – Turceni Fig 1.3. – Amplasament Zona 3 - Turceni

Depozitul neconform este amplasat în vecinătatea localităŃii Turceni, în partea de Est a acesteia (galben), pe malul stâng al râului Jiu. Coordonatele amplasamentului în sistem de

proiecŃie naŃională Stereo 1970 sunt: x = 354344,5 şi y = 374106,4. SuprafaŃa de teren ocupată, după închidere, este de cca 1,2 ha. În cadrul zonei 3 de management al deşeurilor există 2 staŃii de transfer.


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Amplasarea geografică a centrului zonei 4 de gestionare integrată a deşeurilor – Motru Fig 1.4. – Amplasament Zona 4 - Motru

Imaginea de mai sus prezintă amplasamentul depozitului neconform şi centrul zonei 4 de management integrat al deşeurilor - Motru. Depozitul neconform este amplasat în partea de Vest a municipiului Motru (galben).

Coordonatele amplasamentului în sistem de proiecŃie naŃională Stereo 1970 sunt: x = 372266,6 şi y = 342573,6. SuprafaŃa de teren ocupată, după închidere, este de cca 1,55 ha. În cadrul zonei 4 mai sunt cuprinse o staŃie de transfer şi o staŃie de sortare.


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Amplasarea geografică a centrului zonei 5 de gestionare integrată a deşeurilor – Rovinari Fig 1.5. – Amplasament Zona 5 - Rovinari

Imaginea de mai sus prezintă amplasamentul depozitului neconform şi centrul zonei 5 de management integrat al deşeurilor. Depozitul neconform este amplasat în partea de Nord a oraşului Rovinari (galben). Coordonatele amplasamentului în sistem de proiecŃie naŃională Stereo 1970 sunt: x = 379945,2 şi y = 355553,2. SuprafaŃa de teren ocupată, după închidere, este de cca 1,27 ha.

În cadrul aceeaşi zone se află o staŃie de transfer şi o staŃie de sortare puse deja în funcŃiune.


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Amplasarea geografică a centrului zonei 6 de gestionare integrată a deşeurilor –Novaci Fig 1.6. – Amplasament Zona 6 - Novaci

Imaginea de mai sus prezintă amplasamentul depozitului neconform şi centrul zonei 6 de management integrat al deşeurilor. Depozitul neconform este amplasat în partea de Sud a oraşului Novaci (galben). Coordonatele amplasamentului în sistem de proiecŃie naŃională Stereo 1970 sunt: x = 405429,8 şi y = 392828,8. În cadrul aceeaşi zone mai este în funcŃiune o staŃie de transfer şi o staŃie de sortare.

1.11. Pentru fiecare alternativă: informaŃii despre utilizare curentă a terenului, infrastructura existentă, valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturale protejate/zone protejate,

zone de protecŃie sanitară, etc. Hotărârile Consiliilor Locale pentru toate terenurile pe care se vor construi/extinde componentele de investiŃii aferente proiectului (depozit, staŃii de transfer, staŃii de tratare, etc.), care să facă dovada că acestea aparŃin domeniului public al autorităŃilor locale, sunt date în administrare Consiliului JudeŃean (Beneficiarul proiectului) şi sunt puse la dispoziŃia proiectului.

În tabelul de mai jos sunt prezentate localităŃile unde urmează a se desfăşura lucrările prezentului proiect. În dreptul fiecărei locaŃii (pentru zonele de management şi amplasamentele depozitelor

neconforme ce urmează a fi închise) este menŃionată situaŃia juridică a terenului. Reiese clar că terenurile sunt în acest moment sub formă de proprietate publică a primăriilor localităŃilor respective.


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Tabel 1.4. – SituaŃia juridică a terenurilor din cele 6 zone

Obiectiv Zona 1 Tg. Jiu

Zona 2 Tg Cărbuneşti

Zona 3 Turceni

Zona 4 Motru

Zona 5 Rovinari

Zona 6 Novaci

SituaŃia

juridică a terenului

Domeniul

public al primăriei

Domeniul


Domeniul


Domeniul


Domeniul


Domeniul


Tabel 1.5- Caracteristicile localităŃilor proiectului Obiectiv Depozit

neconform Bumbești Jiu

Depozit

neconform Țicleni

Depozit

neconform Motru

Depozit

neconform Tg Cărbuneşti

Depozit

neconform Turceni

Depozit

neconform Novaci

Depozit

neconform Rovinari

SuprafaŃa (ha)

0,7* 1,30* 1,55* 0,62* 1,19* 0,14* 1,27*

SituaŃia

juridică terenului

Proprietate

publică a primăriei

Proprietate


Proprietate


Proprietate


Proprietate


Proprietate


Proprietate


*suprafaŃa după închidere

Conform celor stabilite de autoritatea de mediu, în “zona de influenŃă” a proiectului, nu există situri NATURA 2000. De asemenea nu există influenŃă asupra valorilor naturale, istorice, culturale, arheologice,

ale judeŃului. La nivelul întregului judeŃ nu sunt menŃionate obiective de interes public sau zone asupra cărora să existe instituite regimuri de restricŃie referitor la proiect.

Aşa cum s-a mai menŃionat pentru alegerea amplasamentelor noilor obiective ale proiectului s-a Ńinut seama de infrastructura deja existentă. Încă de la primele proiecte implementate în judeŃ au fost selectate tehnologii şi echipamente care prin utilizarea lor să poată conferii un grad cât mai înalt de protecŃie aşezărilor umane din respectivele amplasamente, fapt pentru care se poate considera că noul sistem de management de mediu (care va perfecŃiona

situaŃia existentă) va avea un impact general pozitiv la nivelul întregului judeŃ. 1.12. InformaŃii despre documentele/reglementările existente privind planificarea /amenajarea

teritorială în zona amplasamentului proiectului Până la data întocmirii acestui raport nu au apărut informaŃii suplimentare despre documente sau reglementări privind viitoarea amenajare teritorială din zona amplasamentelor.


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

1.13. InformaŃii despre modalităŃile propuse pentru conectarea la infrastructura existentă

Lucrările auxiliare pentru alimentarea cu apă, canalizare şi a sistemelor de protecŃie împotriva incendiilor se vor executa în funcŃie de necesităŃile fiecărei staŃii luându-se în consideraŃie posibilităŃile locale de racordare la reŃelele utilitare existente în zonele de

amplasament şi vor avea în vedere prevederile menŃionate în Avizul de gospodărire a apelor emis de ABA Jiu. Toate echipamentele electrice şi instalaŃiile vor fi conforme cu cerinŃele standardelor respective EN şi IEC. Conducerea proceselor tehnologice se va face din camerele de comandă cu ajutorul unor calculatoare special destinate acestor scopuri.

Se vor lua în consideraŃie posibilităŃile locale de racordare la reŃelele şi staŃiile existente în zonele de amplasament. Conectarea se va face cu respectarea reglementărilor în vigoare iar condiŃiile vor fi analizate pe de-o parte de executant şi beneficiar iar pe de altă parte de către distribuitorul

de energie electrică.


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

2. PROCESE TEHNOLOGICE

2.1. Procesele tehnologice de producŃie

2.1.1. Colectarea ,Transportul

În domeniul colectării deşeurilor Ńinta principală este de a menŃine procentul de 100% de colectare în zona urbană şi de a depăşi procentul de 90% obŃinut până acum în zona rurală. Se urmăreşte de asemenea extinderea serviciilor de salubritate către cele câteva zone rurale nedeservite în prezent şi de actualizare şi modernizare a echipamentului de colectare şi transport existent (recipiente, containere şi camioane).

Deşeurile urbane solide estimate a fi generate în judeŃul Gorj şi care trebuie colectate la nivelul anului 2016, sunt de aproximativ 140.727 t/an. Cererea volumul existent al recipientelor de deşeuri pentru colectarea de deşeuri

reciclabile şi nereciclabile (colectare selectivă) va fi suplimentat, conform proiectului, cu 10.798

m3 pentru a se ajunge la totalul necesar de 14.213 m

3. În mod similar, a apărut şi necesitatea

suplimentării volumului necesar pentru camioane cu 548 m3 pentru a se ajunge la totalul

necesar de 1.036 m3.

Deoarece dezvoltarea sistemului selectiv de colectare din judeŃul Gorj este unul din obiectivele cadru şi principalul mijloc de îndeplinire a Ńintelor referitoare la reciclare (colectarea selectivă contribuie de asemenea la Ńinta referitoare la deturnarea deşeurilor biodegradabile de la

depozite), este foarte importantă decizia referitoare la schema de colectare ce va fi implementată. Mai specific, trebuie stabilit la început numărul de recipiente, diferit colorate, pentru colectarea diferitelor tipuri de deşeuri.

În principiu, sistemul de colectare din toate zonele trebuie să treacă de la colectarea mixtă a deşeurilor la colectarea selectivă aşa cum este cerută de Directiva (2008/98/EC).

Legislația recent adoptata (H.G. 247/2011), impune ca sistemul de colectare selectiva să includă cel puțin colectarea separată a următoarelor fracŃii:

• hârtie,carton

• sticla

• restul reciclabilelor

• restul deşeurilor łinând seama de cele de mai sus, se propune că până în 2013 sistemele existente vor fi menŃinute şi extinse în zone ce nu sunt deja acoperite şi, de asemenea, să fie extinse în raport cu cerinŃele noii legislaŃii pentru colectarea selectivă a materialelor reciclabile, în cel puŃin 3 fracŃiuni.

În zonele rurale ale judeŃului, vor fi utilizate 2-3 pubele pentru colectarea separată de sticlă în fiecare comuna (la punctele centrale ale comunelor, şcoli etc.).


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Acolo unde sunt deja implementate sisteme de colectare selectiva prin proiectele realizate în cadrul programului PHARE, trecerea la noul sistem de colectare selectivă poate avea loc până

în 2015, cel târziu. Cu privire la deşeurile similare provenite de la instituŃii şi din comerŃ, colectarea separată aşa cum este implementată de instituŃii va continua, altfel vor fi implementate în schema de

colectare a deşeurilor casnice. În zonele rurale se va promova biostabilizarea în gospodăriile individuale. Mai specific,

scopul este ca aproximativ 20% din deşeurile organice generate în zonele rurale să fie transformate în compost, în gospodăriile individuale. Astfel, cetăŃenii din zonele rurale vor primi compostoare speciale de 220 l pentru a le utiliza la realizarea procesului de biostabilizare a

deşeurilor biodegradabile pe care le generează. În continuare se vor examina alte câteva aspecte precum tipul de recipient şi tipul de

camioane ce urmează a fi utilizate, dimensiuni, capacităŃi etc., ce nu sunt incluse în analiza comparabilă de ansamblu ci sunt tratate separat. Cu privire la tipul de recipiente ce urmează a fi utilizate pentru colectare, se propun prin proiect următoarele:

• containere de 80 l / 240 l pentru colectare din uşă în uşă;

• containere de 1,1 m3 pentru colectarea de materiale reciclabile în blocuri de apartamente (un container separat de 660 l pentru colectarea de hârtie poate fi de asemenea folosit).

Se propune utilizarea recipientelor de colectare de plastic, deoarece sunt mai uşoare, sunt mai ieftine şi mai uşor de manevrat în timpul colectării.

FrecvenŃa colectării este de obicei planificată împreună cu alŃi factori (programele existente de colectare a deşeurilor şi tipurile de recipiente furnizate), precum şi capacităŃile staŃiilor de transfer. Ratele de recuperare mai mari sunt obŃinute prin colectări mai frecvente şi când deşeurile reciclabile sunt ridicate în aceiaşi zi cu cele normale.

Containerele mai mici de capacitate limitată vor trebui colectate mai frecvent pentru a se asigura colectarea unei cantităŃi cât mai mari din fracŃia reciclabilă.

Referitor la zonele urbane, frecvenŃa colectării deşeurilor reciclabile va fi de cel puŃin 1-2 zile pe săptămână, iar pentru fracŃia biodegradabilă frecvenŃa va fi mai mare pentru ca deşeurile

să nu stea în recipiente mai mult de 2 zile (în special în timpul verii). Referitor la zonele rurale, frecvenŃa colectării deşeurilor reciclabile va fi de cel puŃin 2-4 ori

pe lună în vreme ce pentru fracŃia biodegradabilă frecvenŃa va fi mai mare pentru ca deşeurile să nu stea în recipiente mai mult de 3 zile (în special în timpul verii).

Pentru colectarea sticlei, frecventa de colectare poate să fie de 1 data pe săptămână, atât în zonele urbane cât şi în cele rurale.


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

În orice caz, logistica şi frecvenŃa colectării vor fi optimizate în timp, de către operator imediat ce sistemul îşi începe funcŃionarea.

Referitor la tipul de camioane ce urmează a fi utilizate, camioanele compactoare sunt cele mai potrivite vehicule din punct de vedere economic pentru colectarea din uşă, în uşă în zonele convenŃionale şi în zonele rezidenŃiale cu densitate scăzută şi medie.

În Europa, în ultimii 30 de ani a existat o tendinŃă ca vehiculele de colectare urbană să devină mai mari. Această tendinŃă a fost corelată cu o creştere a complexităŃii acŃiunilor de colectare şi cu rate de compactare mai mari. Şi aceasta datorită faptului că creşterea gabaritului a ridicat probleme de manevrabilitate pe străzi aglomerate, probleme de siguranŃă, şi legate de zgomotul şi impactul de mediu al unor vehicule aşa mari. Pentru schema de colectare propusă în

Jud. Gorj, vehiculele de 12m3 pentru zonele rurale şi de 16m

3 pentru cele urbane, au fost selectate Ńinând seama,

• de cea mai bună opŃiune disponibilă în funcŃie de investiŃie şi cheltuielile de exploatare,

• de nevoile de colectare prezente şi viitoare,

• de accesibilitatea la staŃiile de transfer şi manevrabilitatea mijloacelor de transport.

2.1.2. Transferul

Cele 5 staŃii de transfer existente îşi vor continua funcŃionarea pentru a deservi zonele corespunzătoare.

Deşeurile ce intră în fiecare staŃie de transfer sunt conectate direct la sistemul de colectare. CantităŃile de deşeuri mixte estimate în proiect pentru anul Ńintă (2016) au condus la adoptarea hotărârii privind marirea capacităŃii unor staŃii şi păstrarea capacităŃilor existente, pentru altele. StaŃiile de transfer care urmează să fie extinse în cadrul proiectului sunt cele de la,

• Tg Cărbuneşti (de la 10.750 t / an la 12.800 t / an),

• Turceni (de la 6.100 t / an la 8.300 t / an) şi

• Motru (de la 8.900 t / an la 9.300 t / an ). StaŃiile de la Rovinari şi Novaci, vor rămâne la aceleaşi capacităŃi de 10.800 t/an şi respectiv 5.800 t/an. StaŃiile de transfer ce vor fi extinse, vor fi dotate cu echipamente suplimentare necesare, inclusiv:

• un container presă la Motru,

• două containere presă şi un camion transport , la Turceni,

• două containere presă şi un camion transport, la Tg Cărbuneşti. StaŃiile de transfer joacă un rol important în Sistemul de management integrat al deşeurilor, fiind practic un punct de legătură între programul de colectare a deşeurilor menajere şi locaŃia

finală pentru depozitare.


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

2.1.3. Tratarea biologică

În prezent, deşeurile biodegradabile nu sunt tratate. Se poate presupune astfel că tratarea deşeurilor biodegradabile în Jud. Gorj începe de la zero şi că necesităŃile de deturnare de la depozitarea finală a acestui tip de deşeu sunt cele prezentate mai jos, având în vedere şi Ńintele

legate de deturnarea deşeurilor biodegradabile de la depozitare finală. În anul 2013, cantitatea de deşeuri biodegradabile ce ar trebui deturnată de la depozit este

de 49.164 tone din 91.190 tone generate în acelaşi an. Pentru anul 2016 cantitatea estimată de deşeuri biodegradabile ce ar trebui deturnată de la

depozitare finală este de 61.818 tone din 91.237 tone generate în acelaşi an în Jud. Gorj.

Schema de colectare implementată prin proiect a influenŃat bineînŃeles tipul de tratament al deşeurilor biodegradabile ce a fost adoptat. Aşa cum s-a mai spus, pentru autorităŃi, priorităŃile de management integrat al deşeurilor

au constat în implementarea unei tehnologii simple, cu costuri scăzute, accesibile pentru populaŃia deservită, ce va fi combinată cu schemele de reciclare pentru a se atinge toate Ńintele legislative referitoare la managementul integrat al deşeurilor. Deşeurile ce intră în instalaŃia de tratare mecano-biologică (TMB) sunt conectate direct la sistemul de colectare. Deşeurile municipale solide amestecate, excluzând materialele reciclabile

ce vor fi colectate separat, vor alimenta instalaŃia de tratare mecano-biologică - TMB. Cantitatea deşeurilor mixte aşteptată pentru anul proiectat (2016) este de 82.040 tone.

Tabel 2.1. - Caracteristicile (calitate, cantitate) ale fluxului de intrare

Material Cod deşeu conform H.G. nr. 856/2002

Cantitate

t/an procente

HÂRTIE ŞI CARTON 20.01.01 4.424 5,39%

STICLĂ 20.01.02 593 0,72%

METAL 20.01.40 1.761 2,15%

PLASTIC 20.01.39 2.877 3,51%

LEMN 17 02 01 795 0,97% REZIDURI ORGANICE 16.03.06 62.643 76,36%

ALTELE 8.947 10,91% TOTAL 82.040 100%

A fost efectuată analiza opŃiunii de selectare a tipului de staŃie TMB şi aceasta a arătat că

cel mai indicat mod de tratare a deşeurilor biodegradabile este într-o instalaŃie TMB simplă, ce va fi amplasată împreună cu centrul de sortare în zona TG. Jiu.


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Ca principiu de lucru al procesului tehnologic utilizat de staŃia TMB, va fi aerarea deşeurilor aşezate în grămezi modulare/brazde, acoperite. FracŃia umedă va fi astfel tratată în instalaŃia

TMB simplă pentru a se obŃine un produs similar compostului (PSC). Dacă deşeurile organice sunt colectate separat, soluŃia aceasta dă posibilitatea producerii

în timp a unui compost de calitate bună, ce va putea fi solicitat şi asimilat în totalitate de sectorul

agricol. Compostul nu poate fi utilizat în agricultură decât în stare finită (maturat) când deşeurile fermentate sunt satisfăcătoare din punct de vedere igienic şi corespund anumitor cerinŃe deja stabilite de practica curentă. Se aşteaptă ca cel puŃin în decursul primului an de implementare, instalaŃia va funcŃiona în principal ca instalaŃie TMB simplă. Treptat, odată cu îmbunătăŃirea activităŃii de colectare şi de

tratare a deşeurilor biodegradabile, calitatea produsului similar compostului va fi îmbunătăŃită de asemenea, putând deveni acceptabil ca îngrăşământ (compost). Astfel, PSC-ul va putea fi utilizat cel puŃin la început drept material de acoperire la depozitul de deşeuri din zonă , sau pentru alte

depozite supuse închiderii. Mai poate fi utilizat de asemenea în recultivarea altor zone contaminate, dar a căror produse să nu fie destinate consumului uman. Mai târziu, PSC-ul se aşteaptă să fie de calitate mai bună, absorbirea acestuia pe piaŃă putând deveni posibilă. Un criteriu de orientare privind posibilităŃile de utilizare a compostului pe terenurile agricole îl poate constitui O.M. 344/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecŃia mediului şi în

special a solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură. StaŃia TMB simplă are în principal următoarele zone de lucru (Anexa C):

• zona de primire deşeuri,

• zona de pre-tratare,

• zona de biostabilizare,

• zonă de maturare / rafinare,

• clădire administrativă.

SuprafaŃa necesară pentru instalaŃia TMB simplă este de aproximativ 33.000 m2.

Pe baza capacităŃilor de intrare au fost realizate calcule de dimensionare. Pre-tratarea mecanică a fost proiectată pentru o capacitate totală de 82.040 tone/an, funcŃională 312 zile pe an, cu două schimburi de 7 ore, astfel 263 t/zi sau 18,8 t/oră. Tratamentul de aerare a fracŃiei

biodegradabile va funcŃiona 350 zile pe an, 24 de ore pe zi. Zona de primire de şeuri este o clădire metalică parŃial închisă. Zona de pretratare mecanic ă este dotată cu echipamente specifice de mare putere pentru

mărunŃirea masei de deşeuri, acŃionate automat pentru prevenirea eventualelor situaŃii de supraîncărcare a echipamentelor aflate în funcŃiune, evitându-se astfel întreruperea continuităŃii fluxului sau deteriorarea unor componente mecanice. Pregătirea masei de deşeuri prin


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

mărunŃirea acestora constituie un factor important în demararea şi desfăşurarea în bune condiŃiuni a procesului de biodegradare. MenŃionăm în principal, următoarele echipamente:

• tocător (deşeurile intrate sunt mărunŃite la dimensiuni de 70-80 mm); o construcŃie robustă, cu funcŃionare programabilă, controlată, care permite o tăiere/rupere facilă a materialelor;

• magnet permanent (separă 90% din materialul feros, conŃinut de deşeurile mărunŃite); caracteristici funcŃionale şi sisteme de protecŃie conform prescripŃiilor europene, cu

funcŃia de magnetizare garantată 20 de ani;

• sită rotativă (împarte deşeurile mărunŃite, trecute de magnetul permanent, în două fluxuri, din care fracŃia organică reprezintă cca. 70% din deşeurile intrate); dotată cu mecanisme caracterizate printr-un grad ridicat de eficienŃă în funcŃionare şi un consum

redus de energie. Zona de biostabilizare. Cu fracŃia umedă se realizează grămezile care se acoperă şi li se

aplică aerisire forŃată. Materialul rămâne în grămezi timp de cca. 4 săptămâni iar 25% din masa iniŃială se pierde sub formă de vapori de apă, dioxid de carbon, compuşi organici volatili şi levigat.

Materia organică ”proaspătă”, mărunŃită, începe procesul de descompunere/degradare, această fază tehnologică fiind considerată şi ca fază ”prehumică”. Este de asemenea considerată ”fermentaŃie caldă”. Diverşi autori consideră chiar că ar exista două subfaze ale procesului de

fermentaŃie : mezofilă şi termofilă, aflate în dependenŃă directă cu variaŃia regimului de temperaturi care se creează în interiorul brazdelor. În mediul nou creat se produce o colonizare a microorganismelor. Perioada în care are loc

creşterea temperaturii în interiorul brazdelor va fi influenŃată de obŃinerea valorilor optime de umiditate şi conŃinut de oxigen. Regimul de temperaturi ridicate este important deoarece distrug agenŃii patogeni şi materialele grosiere. Cei mai mulŃi agenŃi patogeni sunt omorâŃi în mai puŃin de trei zile.

Zona de rafinare/ maturare. După terminarea perioadei de biostabilizare, materialul din grămezi este cernut pentru a separa PSC (produsul similar compostului) de alŃi posibili produşi nereacŃionaŃi, care sunt trimişi la depozitare finală.

Materialul tratat biologic, după rafinare, este trimis către zona de maturare. El rămâne acolo pentru 15 zile, în grămezi, pentru a se matura şi a căpăta caracteristicile finale dorite. Încărcătorul întoarce periodic materialul pentru aerare, accelerând astfel procesul de maturare. În această fază se accentuează procesul de biosinteză, iar produsul final se îmbogăŃeşte în humus. Fiind o fază considerată ”rece”, activitatea mezofilă a procesului biologic converteşte amoniacul în

azotaŃi. Microorganismele utilizează azotul pentru a realiza sinteza humusului. Trecerea în timp de la faza iniŃială de obŃinere a unui PSC, la obŃinerea unui compost, utilizabil în agricultură (cu conŃinut ridicat de humus) presupune şi urmărirea formelor chimice sub care se

prezintă azotul în timpul procesului de compostare şi a proceselor care determină acest tip de transformări.


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Azotul implicat în procesul de obŃinere a compostului este de natură organică. El va fi mineralizat sub formă de amoniac prin reacŃii de amonificare în procesul de dezvoltare a activităŃii microbiene. Odată format, amoniacul participă la diverse procese biologice, în funcŃie de condiŃiile în care se realizează compostarea. Poate fi dizolvat ca ion amoniu şi utilizat ca hrană de către microorganisme producându-se astfel transformarea lui, din nou, în azot organic. Amoniacul mai

este de asemenea transformat în azotat de către bacteriile de nitrificare, la cca.400C şi o bună aerare. La o aerare insuficientă microorganismele vor folosi azotatul drept sursă de oxigen, ceea ce va avea drept consecinŃă oprirea procesului de nitrificare. Trecerea cu ajutorul microorganismelor, de la ionul amoniu la ionul azotat (asigurând condiŃii bune de aerare şi umiditate), face posibilă utilizarea compostului în agricultură, acesta fiind asimilat direct de către

sistemul de rădăcini al plantelor Ca bilanŃ de materiale pe staŃie, cantitatea estimată de PSC (produs similar compostului)

ce va fi produsă este de 30.834 t/an (-37,6 % din intrare) iar reziduurile în jur de 35.540 t/an (-43,3 % din intrare) vor fi evacuate în depozitul conform din zonă. Pierderile în tratarea biologică sunt de aproximativ 14.079 t/an (-17.2% din intrare). Metalele feroase reprezintă 1.585 t/an (-1,9% din intrare). În procesul de bioremediere desfăşurat în staŃia TMB trebuie avut în vedere numărul de

grămezi de biostabilizare acoperite, necesare pentru a prelucra cantitatea anuală totală de deşeuri primite. Conform descrierilor prezentate mai sus, staŃia TMB este de sine stătătoare. Va fi

prevăzută de asemenea cu anexe necesare accesului/cântăririi/primirii materialului, cu instalaŃii de alimentare cu apă şi canalizare, cu anexe pentru asigurarea iluminatului şi automatizări, protecŃia contra incendiilor etc.

Clădirea de pretratare este echipată cu un sistem de desprăfuire şi dezodorizare. Praful poate apărea la încărcarea şi descărcarea materialelor din vehiculele de transport şi în locaŃiile

unde materialele cad dintr-o maşină în alta. Trebuie notat că întreaga procesare trebuie să aibă loc în interiorul clădirii cu toate uşile închise pentru a evita scăparea emisiilor de praf în mediul înconjurător. Sistemul de control al

aerului cu care va fi dotată clădirea, va include:

• un sistem de colectare a aerului poluat din diferite zone de lucru,

• o unitate de tratament pentru aerul poluat colectat.

Aerul utilizat în tratarea biologică, după ce a trecut prin material supus biostabilizării

(pentru a furniza oxigenul necesar oxidării/fermentării), trebuie dezodorizat şi purificat înainte de a fi eliberat în atmosferă. Această operaŃie este realizată într-o primă etapă cu ajutorul foliei speciale ce acoperă grămezile. Membrana utilizată pentru acoperirea brazdelor este realizată din două tipuri de materiale:

• o parte centrală dreptunghiulară realizată dintr-o membrană denumită şi ”transpirantă”(folie permeabilă, cu funcŃia de a reŃine mirosurile neplăcute şi de a elibera aerul din brazdă)


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

• o parte marginală, în jurul părŃii centrale, realizată din polietilenă ramforsată cu funcŃia de a permite manevrarea membranei

Un sistem de Ńevi de colectare va fi prevăzut de proiect pentru îndepărtarea aerului poluat din toate punctele cu posibile emisii de praf şi mirosuri. Clădirea principală va fi sub-presurizată pentru a evita emisiile prin căile de acces ale clădirii. Aerul poluat va fi absorbit de un ventilator şi eliberat printr-un filtru care va reŃine tot praful. Aerul desprăfuit trece apoi printr-un filtru pentru

dezodorizare, fiind ulterior eliberat în atmosferă. Levigatul produs în movile/brazde este colectat în rezervorul de levigat (V=10 m3) şi recirculat în movile pentru a menŃine umiditatea dorită, necesară tratării biologice a deşeurilor.

Utilizarea levigatului, mai ales pentru crearea condiŃiilor necesare declanşării fazei termofile constituie un moment important şi în reducerea agenŃilor patogeni. Reutilizarea levigatului în locul apei, minimizează formarea de nou levigat şi maximizează utilizarea unei importante surse de nutrienŃi şi materii organice corespunzătoare compoziŃiei structurale a deşeurilor.

Cantitatea de levigat în surplus (cca.10 m3/zi), împreună cu apele uzate rezultate din spălările diverselor zone ale staŃiei (cca. 8 m3/zi) şi apa menajeră produsă de angajaŃii staŃiei ( cca. 5 m3/zi) sunt transportate (cca. 24 m3/zi ) prin reŃele de Ńevi dimensionate corespunzător

către rezervorul de colectare a levigatului (cca. 250 m3) pentru a fi trimis spre tratare la staŃia de tratare a levigatului ce urmează a fi realizată pentru a deservi staŃia TMB.

În cazul altor sisteme de management integrat al deşeurilor, la staŃiile de compostare se urmăreşte de obicei evitarea formării de levigat. În asemenea situaŃii se urmăreşte cu atenŃie cantitatea de apă care se va adăuga astfel încât să se creeze condiŃiile optime de realizare a procesului de compostare (biostabilizare/fermentare). O cantitate mai mare de apă (umiditate) întârzie procesul de încălzire a masei deşeurilor cu consecinŃe nedorite în obŃinerea produsului final. O cantitate mai mică de apă (umiditate) împiedică activitatea benefică a microorganismelor ceea ce conduce tot la consecinŃe nedorite în obŃinerea produsului final.

Fiecare staŃie TMB trebuie urmărită şi tratată ca un exemplu individualizat, cu caracteristicile ei specifice. Levigatul rezultat din procesul de compostare (biostabilizare/fermentare) în grămezile tip ”brazdă” a deşeurilor biodegradabile din Jud. Gorj va trebui tratat astfel încât să nu producă impact asupra mediului. In practica curentă un astfel de levigat este luat în consideraŃie ca o apă uzată şi tratat conform cerinŃelor reglementărilor în vigoare, în funcŃie de locul în care va fi deversat.

Pentru acest tip de levigat provenit din staŃia TMB, literatura de specialitate recomandă ca principale analize de control determinarea valorilor CBO5, CCO şi amoniac. Dacă se consideră necesar de către autoritatea de mediu, se mai poate analiza şi conŃinutul de fosfor total.

Aceste analize sunt luate de fapt din practica curentă de urmărire a ”aspectului organic” al levigatului rezultat în mod deosebit din depozitele de deşeuri. Raportul valorilor CBO5 /CCO este de obicei 0,5 pentru depozitele ”tinere” şi tinde spre zero pentru depozitele ”vechi”. Caracteristicile fizico-chimice principale ale levigatului produs în staŃia TMB din Jud. Gorj vor fi cunoscute în amănunŃime după punerea ei în funcŃiune, deoarece până acum nu există experienŃe asemănătoare. Urmărirea în timp a evoluŃiei caracteristicilor vor face dovada că


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

acestea sunt strict legate de evoluŃia structurii compoziŃionale a deşeurilor aduse ca materie primă în staŃia TMB. Ca o exemplificare a unei posibile compoziŃii pentru un levigat mediu este

prezentat în continuare un tabel cu câteva valori mai importante, care evidenŃiază caracterul acid al soluŃiei, compoziŃia echilibrată a compuşilor organici comparativ cu cei anorganici, la care se adaugă un conŃinut de metale grele din care multe elemente sunt în concentraŃii mici.

Tratarea levigatului

StaŃia propusă pentru tratarea levigatului este dimensionată pentru Q max zi = 24 m3/zi şi trebuie să asigure faptul că efluentul va avea calitatea necesară pentru a fi deversat în receptoarele naturale conform cerinŃelor legislaŃiei, reducând valorile concentraŃiilor pentru indici caracteristici cum sunt:

• materii solide în suspensie,

• consumul chimic de oxigen,

• consumul biochimic de oxigen, • amoniac,

• azotaŃi, • sulfaŃi, • cloruri,

• metale grele.

Propunerile acestui proiect sunt ca tratarea levigatului să se realizeze cu ajutorul echipamentelor modulare speciale, care sunt selectate ca o funcŃie a cazului specific existent în Jud. Gorj.

INDICATORI VALORI NATURA POLUARII

PH 6,1 Acidă

Carbonic organic total 1700 mg/l

Poluare organică CBO5 2500 mg/l

SubstanŃe organice 5000 mg/l

Na, K; 3000 mg/l

Poluare minerală

Ca, Mg; 2000 mg/l

Cl, SO4; 5000 mg/l

NH4 700 mg/l

Fosfor total 6 mg/l

Fe 900 mg/l

Poluare cu metale şi neferoase

Mn 25 mg/l

Zn 10 mg/l

Alte metale ca: Co, Ni, Cu, Cr, Pb,

Mo, As, Hg

10 mg/l


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Tehnologia selectată pentru tratarea levigatului rezultat ca surplus din funcŃionarea staŃiei TMB este tehnologia de osmoză inversă care poate satisface toate cerinŃele mai sus menŃionate. CerinŃele privind calitatea efluentului rezultat din tratarea levigatului trebuie să fie conform NTPA 001/2005.

Realizarea în cadrul proiectului a unei noi staŃii de tratare a levigatului care să epureze levigatul din staŃia TMB şi apele uzate şi menajere provenite din staŃia TMB şi staŃia de sortare din Zona 1 de management a fost adusă la cunoştinŃa autorităŃii locale ABA Jiu pentru adoptarea deciziei referitoare la masurile ce urmează a fi întreprinse.

StaŃia de tratare a levigatului va cuprinde următoarele unităŃi.

• unitatea de stocare pentru alimentarea staŃiei/rezervor de egalizare,

• unitate de prefiltrare,

• unitate de stripare,

• unitate de osmoză inversă,

• unitatea de stocare a produsului finit/rezervor pentru colectarea efluentului.

Unitatea de stocare pentru alimentare. Levigatul va fi colectat într-un rezervor de egalizare a levigatului cu un volum de minim 250 m³. Aici se vor colecta şi celelalte ape uzate de pe amplasament. Rezervorul de levigat se dimensionează astfel încât să aibă capacitate suficientă pentru stocarea unui volum de levigat egal cu diferenŃa dintre volumul maxim de levigat generat şi capacitatea staŃiei de tratare.

Unitatea de prefiltrare. Levigatul colectat rezultat, va fi condus spre unitatea de prefiltrare. Tratamentul de prefiltrare se realizează in două filtre cu nisip. O pompă centrifugală curăŃă un filtru, prin spălare cu flux invers, cu apă de la rezervorul cu apă curată, în timp ce celălalt este folosit, menŃinând în funcŃionare continuă următoarele unităŃi ale staŃiei.

Unitatea de stripare. De la filtrarea cu nisip, levigatul este condus în unitatea de stripare în care are loc îndepărtarea amoniacului. În staŃia de stripare a amoniacului, conŃinutul de amoniac va fi astfel îndepărtat din levigat şi convertit într-o soluŃie salină cu acid sulfuric. Pentru a epura levigatul, fluxul este distribuit în partea de sus a coloanei de stripare. Prin partea de jos a coloanei se introduce aerul, orientat în contracurent către levigat, care îndepărtează componentele amoniacului din lichid. Levigatul preluat din partea de jos a coloanei are conŃinut redus de amoniac. Levigatul tratat va fi pompat de pompa de deversare. Valoarea pH-ului lichidului rezultat este uşor mai mare decât cea a celui intrat. Coloana funcŃionează sub presiunea atmosferică. Paturile împachetate sunt realizate din polipropilenă şi vor fi susŃinute dintr-un grătar de susŃinere realizat tot din polipropilenă. DistribuŃia lichidului este asigurată de un distribuitor care este de asemenea realizat din polipropilenă. Turnul de stripare este echipat cu un separator de picături. Întreaga instalaŃie va fi montată în container.


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Unitatea de osmoz ă invers ă (O.I). De la unitatea de stripare levigatul este condus la unitatea O.I. Unitatea de osmoză inversă va fi compusă din 2 linii prin care levigatul este tratat în 3 etape O.I (care funcŃionează simultan), permiŃând procedura de curăŃare, fără necesitatea de a opri întregul proces tehnologic.

Înainte să fie trimis în unitatea O.I, se adaugă acid sulfuric şi agent dezincrustant pentru a preveni depunerea de cruste pe membrane şi pentru corectarea valorii pH-ului. Apa brută trece prin filtrele cartuşului cu rata de filtrare de 10 µm ca pas final de filtrare, pentru protejarea membranelor de cantităŃile mari de solidele în suspensie. O pompă conectată furnizează presiunea de funcŃionare necesară desfăşurării procesului de osmoză inversă, asigurând trecerea fluxului de levigat prin unitate. Parametrii principali ai levigatului cum ar fi temperatura, presiunea, conductivitatea şi pH-ul, vor fi controlaŃi automat. Unitatea O.I este un sistem complet automatizat şi poate fi pornit şi oprit prin intermediul semnalelor externe cum ar fi senzorii de nivel din avalul şi amontele sistemului. InstalaŃia funcŃionează la 20-50 bari. Presiunea de lucru depinde de nivelul de poluare a membranelor şi va fi ajustată de fluxul măsurat de permeat din conducta de colectare a permeatului. Reglarea presiunii prin sistemul cu aşa-numita valvă motorizată de control, menŃine rata de recuperare a sistemului la valoara proiectată de 60-65%. Pentru tratarea levigatului brut cu un sistem O.I, se va aplica, conform practicii curente, o membrană cu un distanŃier pentru o alimentare mai mare, prevenind în felul acesta înfundarea membranei.

Nivelul ridicat de aplicabilitate al acestei tehnologii se datorează numeroaselor avantaje pe care le prezintă:

• efluentul este de bună calitate, neinfluenŃată de variaŃiile de concentraŃii ale levigatului,

• amplasare compactă şi facilă datorită sistemului containerizat,

• realizarea în sistem modular ce permite măriri de capacitate, • exploatare simplă şi economică

• producŃie redusă de nămol excedentar Acidul sulfuric utilizat se aduce în staŃie ca acid sulfuric soluŃie 98%. In practica curentă, din cisterna care face alimentarea staŃiei, acidul se descarcă direct în rezervorul staŃiei (unitatea de preepurare). Acidul nu se stochează pe amplasament. Este un produs periculos, clasificat conform H.G. nr. 1408_2008 privind clasificarea, ambalarea, etichetarea substanŃelor periculoase (faza de risc ”R 35”; C-coroziv).

Agentul dezîncrustant (diverse tipuri produse de diverse firme) se aduce în staŃie şi se depozitează de obicei în rezervoare de polietilenă de maxim 1 m3 sau se păstrează în bidoanele de plastic în care se achiziŃionează.. Indiferent de modul de depozitare sau de forma de păstrare a dezîncrustantului se va realiza prin proiect o platformă special amenajată ( prevăzută cu cuvă de retenŃie) lângă staŃia de preepurare. Conform H.G. nr. 1408_2008 privind clasificarea, ambalarea, etichetarea substanŃelor periculoase (faza de risc ”R 34, R36/38,R41”; C-coroziv, Xn-nociv,Xi-iritant).

Unitate de stocare prdus finit. Permeatul obŃinut din unitatea de osmoză inversă este depozitat în rezervorul pentru colectarea efluentului. Permeatul este necesar de asemenea


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

pentru curăŃarea internă a sistemului. În timpul procesului de osmoză inversă, pe membrane se va forma un strat de materii organice datorită compuşilor organici din levigat. Atunci când fluxul de permeat este redus de straturile de înfundare a membranelor, este necesar un ciclu de curăŃare pentru îndepărtarea acestui strat şi refacerea performanŃei membranelor. Datorită utilizării unui sistem cu două linii, nu este necesară oprirea completă a funcŃionării normale a staŃiei. Poate fi oprită numai o linie şi supusă procedurilor de curăŃare, în timp ce cealaltă rămâne în funcŃiune. SoluŃia concentrată din sistemul liniei care va fi curăŃată va fi îndepărtată, iar permeatul va fi transferat într-un rezervor intern de epurare. Se vor adăuga agenŃi chimici de epurare şi această soluŃie va fi încălzită şi recirculată în sistem pentru îndepărtarea straturilor de materii organice şi a crustelor de pe membrane. După curăŃarea unei linii, aceeaşi procedură de curăŃare se va efectua şi pentru cealaltă. După finalizarea ambelor proceduri de curăŃare, ambele linii pot funcŃiona conform cu procesul tehnologic normal. Aşa cum s-a mai spus, efluentul tratat de la unitatea de osmoză inversă este depozitat în rezervorul de colectare a efluentului. Rezervorul este dimensionat astfel încât să fie suficient pentru a colecta efluentul cel puŃin 3 zile. Pe baza calculaŃiilor de proiectare care urmează, rezervorul va avea un volum minim efectiv de 150 m3. Din rezervorul de colectare a efluentului, o parte a levigatului va fi recirculată în corpul depozitului de deşeuri, iar restul va fi deversat în pârâul Iazul, din apropiere.

2.1.4. Recuperarea/reciclarea

Valorile Ńintă privind recuperarea/reciclarea deşeurilor provenite din ambalaje, la care trebuie să se ajungă la nivelul anului 2016, sunt prezentate în continuare. Tabelul 2.3 - łintele de recuperare/reciclare a deşeurilor provenite din ambalaje

Cantitatea deşeurilor din ambalaje (t)

2012 2013 2014 2015 2016 Hârtie şi carton 6.925 7.271 7.562 7.865 8.101

Plastic 2.352 3.087 3.210 3.339 3.439

Sticlă 4.704 5.488 5.707 5.936 6.114

Metale 2.559 2.687 2.794 2.906 2.993

Lemn 768 806 838 872 898

Reciclare totală 21.777 25.152 26.158 27.205 28.021

Recuperare totală 24.825 27.439 28.536 29.678 30.568

Materialele de ambalare în judeŃul Gorj reprezintă aproximativ 50.947 t/an pentru anul

2016. Se consideră că reciclarea în judeŃul Gorj porneşte practic de la aproximativ 8.000 t/an.

łinând seama de faptul că în zonele 2-6 există centre de sortare în zonele staŃiilor de transfer,

este evident că extinderea centrelor de sortare pentru a deservi necesităŃile zonelor respective precum şi construcŃia unei staŃii de sortare centrale în zona Târgu Jiu vor acoperi necesarul de recuperare/reciclare al judeŃului. Centrul de sortare din Târgu Jiu va primi conŃinutul containerelor


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

uscate colectate în zona 1. Capacitatea estimată a noii staŃii de sortare este de 22.411 t/an. Referitor la lemn (5.986 t/an), acesta este produs în principal de operatorii comerciali şi

industriali. Lemnul va fi separat de aceştia şi va fi livrat către locaŃiile de utilizare (Ńinta de recuperare este 898 tone pentru 2016). De aceea nu este necesară separarea fracŃiei lemn în centrul de sortare.

FracŃiile produse în centrul de sortare vor fi relativ curate, deoarece colectarea primară se realizează separat de fracŃia biodegradabilă. Ele vor fi livrate firmelor de reciclare deja existente, active în judeŃul Gorj, iar firme noi vor apărea în mod cert imediat ce sistemul îşi va începe funcŃionarea. Pentru realizarea centrelor de sortare s-au avut în vedere următoarele criterii:

• cantităŃile de deşeuri disponibile;

• buget limitat;

• nevoia unei tehnologii de tratament simple şi modulare;

• oportunităŃi de angajare (de ex. posturi noi de sortatori manuali);

• cerinŃele calitative tipice, ale utilizatorilor produselor secundare recuperate.

Cele 6 centre de sortare existente îşi vor continua funcŃionarea în vederea recuperării şi

utilizării materialelor reciclabile în zonele corespunzătoare. Deşeurile ce intră în fiecare centru de sortare sunt conectate direct la sistemul de colectare. CapacităŃile centrelor de sortare vor fi la:

• centrul de sortare din Târgu Cărbuneşti: capacitate totală existentă 4.000 t/an ce va fi extinsă la o capacitate totală de 4.700 t/an;

• centrul de sortare din Turceni: capacitate totală existentă 1.300 t/an ce va fi extinsă

la o capacitate totală de 2.800 t/an;

• centrul de sortare din Motru: capacitate totală existentă 4. 200 t/an, ce va fi extinsă la o capacitate totală de 4 .300 t/an

• centrul de sortare din Rovinari: capacitate totală existentă 3.250 t/an ce va fi extinsă la o capacitate totală de 3.400 t/an;

• centrul de sortare din Novaci: capacitate totală existentă 2.300 t/an, nu necesită extindere;

• centrul de sortare din Plopşoru: capacitate totală existentă 900 t/an, nu necesită extindere.

Centrele de sortare ce vor fi extinse vor fi echipate şi cu echipamente suplimentare, astfel :

• un încărcător şi 90 containere (1.1m3) la Tg Cărbuneşti,

• un încărcător şi 100 containere (1.1m3) la Rovinari,

• o macara cu cârlig şi 90 containere (1.1m3) la Turceni.

• Lucrările care se vor executa în cadrul proiectului pentru staŃia de sortare Motru vor consta în îmbunătăŃirea fluxului operaŃional.


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

În ceea ce priveşte reciclarea în Zona de management 1, un centru de sortare este propus

în zona Târgu Jiu pentru recuperarea şi utilizarea materialelor reciclabile. Reciclarea este legată direct de sistemul de colectare. Centrul de sortare prezentat în continuare este legat de sistemul de colectare cu patru recipiente. Materialele reciclabile vor fi colectate separat de restul

Deşeurilor Solide Municipale (DSM). În acest fel se va atinge un nivel adecvat de puritate. Cantitatea de materiale reciclabile colectate separat aşteptată pentru anul de referinŃă (2016), este de aproximativ 22.411 tone. Cantitatea totală de materiale reciclabile va fi de aproximativ 12.581 t/an, în vreme ce reziduurile ce vor fi eliminate în depozit vor fi în jur de 9.540 t/an. Acest flux colectat separat va fi compus din următoarele fracŃii principale:

• hârtie (cartoane, hârtie tipărită, hârtie mixtă);

• plastice (folii, PE, PVC, resturi de plastice);

• sticlă (albă, colorată);

• metale (feroase, neferoase);

• materiale nereciclabile.

Centrul de sortare va fi construit în facilitatea centrală de management a deşeurilor din

zona Târgu Jiu, lângă staŃia TMB (Anexa D). Zona necesară este de aproximativ 10.000 m2. Facilitatea de reciclare a materialelor va fi situată independent. Ea va încorpora anexe

precum poarta, podul cântar, gard, drum intern, iluminare exterioară, dispozitive de stingere a incendiilor etc.

Dimensionarea centrului de sortare şi a capacităŃilor necesare de sortare manuală au fost

stabilite avându-se în vedere normele de sortare manuală. Numărul total al personalului de sortare manuală este de 28 (excluzând muncitori

suplimentari ce acoperă vacanŃele sau boala), în vreme ce numărul maxim de posturi disponibile este de 48.

Materialele sortate manual sunt depozitate temporar sub platforma de sortare, înainte de

unitatea de balotare. La această fază a proiectului calculele de proiectare au fost realizate pentru a verifica faptul că capacitatea zonei de depozitare pentru fiecare flux de material separat acoperă necesarul operaŃional zilnic.

Fiecare compartiment de depozitare are un volum de depozitare cu o capacitate de 40 m3. FracŃiile de sticlă, metale neferoase şi fracŃia de aruncat vor fi colectate în containere cu o capacitate de 24 m3.

Centrul de sortare se va afla în interiorul facilităŃii centrale de management a deşeurilor din zona Târgu Jiu. În acest mod va împărŃi o parte din auxiliare cu depozitul propriu-zis, precum

intrarea (poarta, podul cu cântar, gardul, drumul interior, iluminarea exterioară, echipamentele de stingere a incendiilor etc.). Centrul de sortare va fi găzduit de o clădire metalică cu podea de beton.


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Facilitatea de sortare a fost proiectată cu o capacitate totală de 22.411 t/an, operabilă 312 zile pe an într-o tură de 8 ore, astfel 72 t/zi sau aproximativ 9 t/h.

Clădirea va ocupa aproximativ 3.000 m2 pentru echipament, recepŃie, depozitare, zonă de sortare manuală.

Zona principală a centrului de sortare cuprinde clădirea centrului de sortare în care se află:

hala de recepŃie, sectorul de sortare, unitatea de balotare. Zona de depozitare primeşte materialele de reciclat amestecate din containerul albastru şi

care vor veni în facilitate de la poarta principală. După ce au fost cântărite, camioanele vor intra în clădirea centrului de sortare prin uşi de acces, acŃionate electric. Fiecare uşă se va deschide / închide automat atunci când un camion se apropie/depărtează de ea. Camioanele vor descărca

materialele în hala de recepŃie şi apoi vor părăsi centrul. Un încărcător frontal va pune materialele într-un coş. Pentru a evita necesitatea folosirii

unei maşini de deschis saci, este recomandată informarea cetăŃenilor că aceştia trebuie să-şi golească deşeurile din ambalaje în containerul dedicat în loc să le ambaleze în saci.

O bandă rulantă înclinată, cu lanŃ, va transporta materialele pe o platformă superioară la 3 sau 4 metri deasupra podelei clădirii, unde se află linia de sortare manuală. Sortarea materialelor se va efectua pe o bandă rulantă ce se deplasează încet prin faŃa personalului ce efectuează sortarea manuală. Zona de sub platforma de sortare va fi zona de depozitare temporară a

materialelor sortate. Un număr de 12 secŃii de separare au fost luate în considerare. Fiecare secŃie va avea două găuri în nivelul superior pentru primirea materialelor. Fiecare gaură poate fi deservită de maxim 2 lucrători. Astfel, fiecare secŃie poate fi ocupată de până la 4 sortatori

manuali. Personalul fiecărei secŃii va fi responsabil cu colectarea unui anumit tip de material şi aruncarea acestuia în gaură către zona de depozitare temporară (siloz) de la nivelul inferior.

La capătul benzii de sortare, materialul va trece printr-o unitate de separare magnetică

pentru a colecta metalele feroase. Materialele nereciclabile vor fi colectate în containere ce vor fi transportate la depozitul salubru din apropiere pentru eliminare.

Sortarea manuală se va realiza într-un spaŃiu închis ce permite un flux continuu de aer curat şi evacuarea aerului poluat, a cărei temperatură poate fi ajustată pentru a contribui la siguranŃa şi sănătatea ocupaŃională a angajaŃilor.

Silozurile vor fi separate de ziduri metalice. Imediat ce un siloz se umple, un motostivuitor electric sau un încărcător frontal va transfera materialul pe o bandă rulantă cu lanŃ ce duce către unitatea de balotare. Unitatea de balotare va presa materialele sortate (plastice, hârtie, metale),

formând astfel cuburi, ce vor fi depozitate în zona de depozitare (aprox. 300 m2) din cadrul clădirii centrului de sortare. FracŃiile de sticlă vor fi colectate în containere speciale şi vor fi

reciclate aşa cum sunt. Clădirea centrului de sortare va furniza spaŃiu corespunzător pentru:

• depozitarea temporară a materialelor intrate,

• depozitarea materialelor sortate,

• deplasarea şi manevrarea vehiculelor operaŃionale precum şi a camioanelor ce intră. Centrul de sortare va fi dotat cu căi de acces, instalaŃii anexe de apă, canalizare şi pentru


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

stingerea incendiilor, de alimentare cu energie electrică şi automatizare.

La procesarea deşeurilor din ambalaje colectate separat nu vor exista probleme importante de miros şi emisii de praf. Praful poate apărea în timpul încărcării şi descărcării de materiale din vehiculele de transport şi în locurile unde materialele cad de pe o bandă rulantă pe alta, sau în

zonele de depozitare (silozuri sau containere). Trebuie notat că toate operaŃiunile de procesare vor avea loc în clădirea centrului de

sortare cu toate uşile închise pentru a evita emisiile de praf în mediul înconjurător. Sistemul de control al aerului clădirii va include un sistem de colectare al aerului poluat, o unitate de tratament pentru curăŃarea aerului poluat, un sistem de aer curat dirijat către cabinele de sortare manuală.

O reŃea de Ńevi colectoare va exista pentru îndepărtarea aerului poluat din toate punctele de ieşire a prafului precum hala de recepŃie, cabina de sortare manuală şi punctele de cădere ale benzilor rulante. Clădirea principală va fi sub-presurizată pentru a evita emisiile prin căile de

acces ale clădirii. Aerul poluat va fi absorbit de un ventilator şi eliberat printr-un filtru unde se va colecta praful.

Un ventilator va furniza aer curat pentru a ameliora condiŃiile de lucru în cabina de sortare manuală. Sistemul de furnizare a aerului curat şi sistemul de colectare a aerului poluat vor înlocui de cel puŃin 4 ori pe oră, aerul din cabina de sortare manuală.

Nu se aşteaptă ca centrul de sortare să producă levigat datorită faptului că deşeurile primite sunt deşeuri uscate de ambalare (toate tipurile de hârtie, metale feroase şi neferoase, materiale plastice şi sticlă). Apa uzată produsă în clădire provine din spălarea podelelor clădirii şi apa menajeră produsă de angajaŃii centrului. O reŃea de Ńevi dimensionată corespunzător va colecta apa menajeră şi o va transporta pentru tratare la noua staŃie de tratare a levigatului ce va fi realizată în amplasament.

Principalele deşeuri care sunt procesate de către noul centru de sortare, şi cărora li s-au ataşat codurile din H.G. 856/2002, fără a detalia categoriile de deşeuri cu diversele variante în care pot fi întâlnite (carton, diverse tipuri de hârtie, diverse tipuri de materiale plastice, materiale feroase/neferoase), sunt prezentate mai jos:

Materialul: Cod deşeu: Procentaj Tone/an

hârtie şi carton 20.01.01 26,46% 5.930

Plastic 20.01.39 15,94% 3.572

Metal 20.01.40 10,85% 2.432

Sticlă 20.01.02 15,97% 3.579

Alte deşeuri nebiodegradabile 20 02 03 30,78% 6.898

Total 100,00% 22.411


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

2.1.5. Depozitarea finală

În ceea ce priveşte depozitarea/eliminarea deşeurilor, întregul judeŃ va fi deservit de

depozitul conform existent în zona Tg Jiu. Acest depozit va primi în principal reziduurile din instalaŃiile de tratare a deşeurilor. Se vor

elimina aproximativ 62.478 t/an reziduuri tratate precum şi deşeurile provenite din curăŃarea străzilor (5.487 t/an) şi nămolul din staŃiile de epurare (până la 6.797 t/an), în cazul în care operatorii staŃiilor de epurare decid să elimine nămolul pe această cale.

Pentru buna desfăşurare a managementului activităŃii de depozitare finală operatorul depozitului va trebui să respecte prevederile reglementărilor legale în vigoare, prevederi evidenŃiate de către autoritatea competentă de mediu în autorizaŃia integrată de mediu a

depozitului (cu referire la „Registrul de funcŃionare”).

2.1.6. Închiderea depozitelor neconforme Sistemul de închidere cerut de reglementările în vigoare este aplicabil la toate cele 7 amplasamente. Cele 7 depozite nu sunt identice ele fiind diferite ca suprafaŃă, formă,

cantitate/tipuri de deşeuri depuse. De aceea vor exista unele deosebiri privind:

• succesiunea şi tipul straturilor necesare acoperirii finale a depozitului,

• înălŃimea finală a depozitului, dependentă de panta actuală

• numărul de puŃuri de urmărire în timp a calităŃii apei freatice,

• numărul martorilor de tasare, etc.

O deosebire importantă de care se va Ńine seama pentru închiderea acestor depozite constă în modul de colectare a gazului de depozit (sistem activ/pasiv ).

Sistemul activ este caracteristic pentru depozitele Turceni şi Motru. Iar sistemul pasiv este

caracteristic pentru depozitele: Rovinari, Tg. Cărbuneşti, Bumbeşti Jiu, Novaci, łicleni. Pentru o mai mare claritate în prezentarea modului de închidere a depozitelor şi a masurilor

ce urmează a fi aplicate, soluŃia de închidere va fi prezentată pentru fiecare depozit în parte (chiar dacă unele se aseamănă). Sistemele activ/pasiv de colectare a gazului de depozit vor fi prezentate de asemenea separat pentru depozitele cu sistem activ şi depozitele cu sistem pasiv.

SituaŃia existentă şi propunerile de închidere finală

Pentru cele 7 depozite neconforme, autoritatea de mediu a stabilit „obligaŃii de mediu la

încetarea activităŃii de depozitare a deşeurilor”. Se menŃionează că până la închiderea lor şi începerea perioadei de urmărire

postînchidere, conform reglementărilor în vigoare, pentru a reduce potenŃialul lor impact asupra

mediului şi sănătăŃii populaŃiei, acolo unde s-a impus, au fost adoptate măsuri importante şi


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

benefice, specifice fiecărui amplasament.

Obiectivele principale ale sistemelor de etanşare sunt:

• de a limita infiltrarea apelor în depozitul de deşeuri;

• de a realiza un sistem de drenare al apelor de suprafaŃă şi de a le colecta în

vederea deversării lor în emisarii apropriaŃi;

• de a controla migrarea gazului format în depozit;

• de a realiza un sistem de separare fizic între masa de deşeuri şi mediul înconjurător exterior.

Depozitul Turceni Depozitul ocupă în prezent o suprafaŃă de cca 0,9 ha, o parte din terenul pe care se află

depozitul se află în proprietatea Consiliului Local Turceni, iar o parte se află în proprietatea Consiliului Local Plopşoru, cantitatea totală de deşeuri depusă fiind de cca 126.000 m3. Din punct

de vedere topografic terenul natural pe care s-a amplasat depozitul poate fi considerat relativ orizontal, cota medie fiind 199 mdMN.

Pentru conformarea cu obligaŃiile de mediu impuse de APM Gorj la încetarea activităŃii de depozitare a deşeurilor, au fost efectuate următoarele lucrări:

• restrângerea deşeurilor pe suprafaŃa de 0,9 ha;

• acoperirea corpului depozitului cu un strat de pământ de 0,3 m grosime compactat cu buldozerul şi însămânŃat;

• realizarea rigolei perimetrale pentru colectarea apelor pluviale;

• realizarea puŃurilor de control;

• realizarea împrejmuirii depozitului. În prezent, după realizarea acestor lucrări, cota superioară a depunerii de deşeuri variază

între 206 mdMN şi 206,5 mdMN.

Deoarece pantele taluzurilor sunt mai mari de 1:3, valoare impusă de Normativul tehnic, drept urmare sunt necesare lucrări ce vor conduce la mărirea suprafeŃei depozitului, în vederea atingerii acestei valori. Prin lucrările prevăzute în prezentul proiect depozitul va ocupa o suprafaŃa

de cca. 1,19 ha. Cota superioară a depozitului va fi 209 mdMN (Anexa E). Conform Avizului de gospodărire a apelor nr. 23 / 2012, după închiderea depozitului, apele pluviale colectate se vor scurge în râul Jiu, prin conducta metalică existentă.

Sistemul de închidere, conform Normativului Tehnic 757/2004 privind depozitarea deşeurilor, cuprinde:

• strat suport de minimum 0,50 m grosime având k >1x10-4 m/s;

• strat de drenare a gazului realizat din material granular având minimum 0,30 m grosime;

• strat de protecŃie a geomembranei realizat din geotextil, cu greutatea de 1000g/mp;


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

• strat de impermeabilizare realizat din geomembrană PEHD cu grosimea de 2 mm, având k<5x10-9 m/s;


• strat de drenare a apelor pluviale realizat din materiale granulare, strat de minimum 0,30 m grosime şi având k > 1x10-3 m/s;

• strat de separaŃie realizat prin aşternerea unui geotextil cu rol de separaŃie cu greutatea de 400g/mp;

• strat de pământ cu grosimea de 0,85 m;

• strat de sol vegetal cu grosimea de 0,15 m şi însămânŃarea lui cu gazon.

• puŃuri de colectare a gazului de depozit, în vederea unei degazări în sistemul activ;

• instalaŃie pentru arderea gazului de depozit;

• sistem perimetral de colectare a apelor pluviale – protecŃie împotriva inundaŃiilor;

• realizarea a 3 puŃuri de observaŃie a calităŃii apei (doua amonte de depozit şi unul în aval de depozit) şi a 7 martori de tasare;

• împrejmuire. Depozitul Motru

Depozitul ocupă în prezent o suprafaŃă de cca 10.600 mp, suprafaŃă care se află în proprietatea Consiliului Local. Depozitul este un depozit de coastă, care se sprijină pe versantul unui deal. Cota terenului natural pe latura N-E a depozitului variază între 210 – 212 mdMN iar în partea de V cota este între 190 - 193 mdMN. În prezent cota superioară a depunerii de deşeuri variază între 219 mdMN şi 222 mdMN).

Prin lucrările prevăzute în prezentul proiect depozitul va ocupa o suprafaŃa de cca 1,55 ha. Cota superioară a depozitului va fi 208 mdMN (Anexa F). Conform Avizului de gospodărire a apelor nr. 25 / 2012, după închiderea depozitului, apele pluviale colectate se vor scurge în

emisarul aflat la 50 m de depozit – o baltă formată natural de precipitaŃii pe terenul proprietate a SNLO- Tg. Jiu.

Sistemul de închidere cuprinde:







• strat de separaŃie realizat prin aşternerea unui geotextil cu rol de separaŃie cu

greutatea de 400g/mp;


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0



• puŃuri de colectare a gazului de depozit, în vederea unei degazări în sistemul activ;

• instalaŃie pentru arderea gazului de depozit;



• împrejmuire.

Degazarea activ ă Pentru acest sistem de degazare (la depozitele din locaŃiile Turceni, Motru) trebuie

menŃionate puŃurile colectoare, reŃeaua de conducte pentru transferul gazului de depozit şi unitatea de ardere a gazului de depozit. Gazul rezultat din depozite este ars deoarece nu este în cantitate suficientă pentru a putea fi utilizat cu scopul de producere a energiei. Arderea sa înlătură pericolul de incendiu/explozie, ce ar putea apărea.(Anexa G)

PuŃuri colectoare. PuŃurile vor avea un diametru de cel puŃin 80 cm şi vor fi umplute cu un

material cu permeabilitate de cel puŃin 1x10 -3 m/s şi d = 16-32 mm (pietriş sau piatră spartă). În acest filtru, se va introduce o conducta filtrantă (conductă şliŃuită), cu un diametru interior de min. 200 mm. Aceasta asigură o captare uniformă a gazului generat în interiorul depozitului, cu o supra-presiune de aproximativ 40 hPa. Pentru a acoperi un volum suficient al depozitului şi pentru a putea conduce gazul colectat în direcŃia dorită, este necesar să se genereze o subpresiune efectivă de 30 hPa în partea superioară a puŃului de gaz. PereŃii conductelor filtrante vor fi perforaŃi şi diametrul orificiilor (în conformitate cu filtrele granulaŃiei pietrişului sau pietrei sparte) va fi mai mic de 0,5 x d, ceea ce înseamnă 8-12 mm. Perforațiile vor fi circulare datorită rezistenŃei lor superioare la efort şi rupere şi a stabilităŃii sporite la sarcinile rezultate din procedura de compactare a masei deşeurilor. łevile filtrante vor fi Ńevi din PEHD, care este un material rezistent la eroziune. Toate conductele din puŃurile verticale se termină la capătul puŃului cu o ramificaŃie laterală care face legătura la reŃeaua de conducte orizontale. Capătul puŃului este realizat din PEHD şi va fi echipat cu supapă de siguranŃă, puncte de acces pentru măsurători de debit, temperatură, precum şi pentru eşantionare. La ramificaŃia din capătul puŃului se poziŃionează un ventil fluture care ajută la controlul gazelor de depozit din puŃul respectiv. O garnitură specială confecŃionată din PEHD flexibil se va utiliza pentru conectarea la conducta orizontală de transfer. Pentru a proteja capătul puŃului se va poziŃiona o Ńeavă de beton prefabricat (de aproximativ 1m înălŃime şi 1m diametru) pe partea superioară a fiecărui puŃ cu un capac metalic de protecŃie şi pentru acces facil. DistanŃa dintre două puŃuri de gaz de depozit este de cel puŃin 50 m considerând o rază efectivă de cca. 27 m în jurul fiecărui puŃ. Pentru fiecare depozit sunt necesare numere diferite de puŃuri de colectare (activă) a gazului.


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

ReŃeaua de conducte pentru transferul gazului de depoz it. Fiecare puŃ de colectare a gazelor va fi conectat la staŃia de colectare a gazelor printr-o Ńeavă de colectare a gazului. łevile de colectare a gazului sunt instalate cu o pantă de cel puŃin 5% în raport de staŃia de colectare a gazului, pentru a evacua apa condensată în interiorul conductei. Aceste Ńevi sunt prevăzute cu dispozitive flexibile care permit conectarea la staŃia de colectare a gazului într-un mod care deteriorarea (cauzată de tasare, forŃe de presiune, forŃe transversale şi forŃe de torsiune) este minimizată. łevile şi conexiunile flexibile vor fi confecŃionate din PEHD, cu o rezistenŃă la presiune ≥PN 6. Diametrul Ńevii de colectare va fi de ≥90 mm. łevile de colectare a gazului vor fi echipate cu valve fluture la conexiunea lor la staŃia de colectare, ajutând la controlul gazului de depozit din conducta respectivă şi permiŃând oprirea debitului de gaz. Conductele vor fi protejate împotriva îngheŃului la suprafaŃa depozitului prin pozarea în stratul de pământ utilizat la închiderea depozitului, la cel puŃin 80 cm adâncime.

Unitatea de ardere. Pentru eliminarea în mod activ a gazelor de depozit din depozit se va

instala o unitate de ardere. Unitatea de ardere a gazului de depozit va avea un design compact şi va consta în principal din unitatea suflantei şi din unitatea de combustie controlată. Unitatea de ardere a gazului de depozit va fi de tip închis, permiŃând un randament ridicat, combustia având loc la temperaturi de peste 850°C, asigurând confor mitatea cu reglementările privind emisiile. Unitatea de ardere este montată pe o placă din beton şi este echipată cu: suflantă cu motor electric EEx, arzător, cameră de combustie, control şi monitorizare presiune, temperatură, cabinet de control al instalaŃiei electrice rezistent la intemperii , unitate portabilă de analiză CH4, 02, C02 Sistemele perfecŃionate cu care este dotată unitatea de ardere creează posibilitatea de a funcŃiona la 1 / 5 din capacitatea nominală.

Depozitul łicleni

Deşeurile depozitate ocupă în prezent o suprafaŃă de cca 1,4 ha, din care doar o parte se

află în proprietatea Consiliului Local, cantitatea totală de deşeuri depusă fiind de cca 30.000 m3. Depozitul este un depozit de coastă, care se sprijină pe versantul unui deal. Cota terenului

natural a depozitului variază de la 200 mdMN pe latura nord la 187 mdMN pe latura de sud. În prezent cota superioară a depunerii de deşeuri variază între 199 mdMN şi 197 mdMN).

Până în prezent au fost efectuate diverse lucrări pentru conformarea cu obligaŃiile de

mediu impuse de APM Gorj la încetarea activităŃii de depozitare a deşeurilor:

• lucrări de desecare a ochiurilor de apă de pe amplasamentul depozitului şi transportul acestora cu cisterna la staŃia de epurare a oraşului,

• recuperarea deşeurilor valorificabile din corpul depozitului,

• împingerea şi nivelarea depunerii de deşeuri în vederea restrângerii depunerii pe suprafaŃa ce aparŃine Consiliului Local ,

• acoperirea cu două straturi de steril minier argilos cu grosimea fiecare de 0,3 m, având la final după compactare o grosime de cca 0,5m,


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

• însămânŃarea cu iarbă rezistentă la eroziune şi udarea suprafeŃei.

Prin lucrările prevăzute în prezentul proiect depozitul va ocupa o suprafaŃa de cca. 0,6 ha. Cota superioară a depozitului va fi 206 mdMN (Anexa H). Conform Avizului de gospodărire a apelor nr. 26 / 2012, după închiderea depozitului, apele pluviale colectate se vor scurge în mod natural pe terenul din sud-vestul depozitului, aparŃinând Ocolului Silvic Peşteana.

Sistemul de închidere cuprinde:





• strat de protecŃie a geomembranei realizat din geotextil, cu greutatea de 1000g/mp

• strat pentru drenarea apelor pluviale realizat din geocompozit drenant având k >

1x10-3 m/s;

• strat de separaŃie din geotextil, cu greutatea de 180 g/mp;



• puŃuri de colectare a gazului de depozit, în vederea unei degazări în sistemul pasiv;


• realizarea a 3 puŃuri de observaŃie a calităŃii apei (doua amonte de depozit şi unul în aval de depozit);

• împrejmuire Depozitul Tg Cărbuneşti

Deşeurile depozitate ocupă în prezent o suprafaŃă de cca 0,5 ha, din suprafaŃa totală de cca 2,0 ha care se află în proprietatea Consiliului Local, cantitatea totală de deşeuri depusă fiind de cca 38.000 m3. Depozitul este un depozit de coastă, care se sprijină pe versantul unui deal. Cota terenului natural a depozitului variază de la 198 mdMN pe latura nord la 183 mdMN pe latura de sud. În prezent cota superioară a depunerii de deşeuri variază între 200 mdMN şi 197

mdMN). Prin lucrările prevăzute în prezentul proiect depozitul va ocupa o suprafaŃa de cca 0,62 ha.

Cota superioară a depozitului va fi 203 mdMN (Anexa I). Conform Avizului de gospodărire a apelor nr. 23 / 2012, după închiderea depozitului, apele pluviale colectate se vor scurge pe terenul din estul depozitului, spre râul BlahniŃa.

Sistemul de închidere cuprinde::



For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0






• strat de separaŃie realizat prin aşternerea unui geotextil cu rol de separaŃie cu

greutatea de 400g/mp;






• împrejmuire.

Depozitul Rovinari Deşeurile depozitate ocupă în prezent o suprafaŃă de cca 1 ha, din suprafaŃa totală de cca

1,9 ha care se află în proprietatea Consiliului Local, cantitatea totală de deşeuri depusă fiind de

cca 20.000 m3. Depozitul este un depozit amplasat pe un teren aproximativ plan, cota medie a terenului natural este de cca 200 mdMN. În prezent, cota superioară a depunerii de deşeuri variază între 201,5 mdMN şi 202,5 mdMN)

Pentru conformarea cu obligaŃiile de mediu impuse de APM Gorj la încetarea activităŃii de depozitare a deşeurilor, până în prezent au fost efectuate următoarele lucrări:

• recuperarea deşeurilor valorificabile din corpul depozitului;

• împingerea şi nivelarea depunerii de deşeuri;

• acoperirea corpului depozitului cu un strat de pământ argilos de 0,5 m grosime compactat

cu buldozerul şi însămânŃat. Prin lucrările prevăzute în prezentul proiect depozitul va ocupa o suprafaŃa de cca 1,27 ha,

iar cota superioară a depozitului va fi 204 mdMN în partea de V-E, respectiv 203 mdMN în

partea de S-V (Anexa J). Conform Avizului de gospodărire a apelor nr. 22 / 2012, după închiderea depozitului, apele pluviale colectate se vor descărca în râul Jiu.






For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0










• împrejmuire.

Depozitul Novaci

Deşeurile depozitate ocupă în prezent o suprafaŃă de cca 1600 mp, din care o parte se află în proprietatea Consiliului Local, cantitatea totală de deşeuri depusă fiind de cca 1.800 m3. Depozitul este un depozit amplasat pe un teren aproximativ plan, cota medie a terenului natural

este de cca 399 mdMN. În prezent cota superioară a depunerii de deşeuri variază între 403 mdMN şi 404 mdMN).

Conformarea cu obligaŃiile de mediu impuse de APM Gorj la încetarea activităŃii de depozitare a deşeurilor, a impus efectuarea unor lucrări:

• recuperarea deşeurilor valorificabile din corpul depozitului;

• împingerea şi nivelarea depunerii de deşeuri. Prin lucrările prevăzute în prezentul proiect, depozitul va ocupa o suprafaŃa de cca 0,14 ha.

Cota superioară a depozitului va fi 403,5 mdMN (Anexa K). Conform Avizului de gospodărire a apelor nr. 30 / 2012, după închiderea depozitului, apele pluviale colectate se vor scurge prin două guri de evacuare, în râul Gilort.






• strat de protecŃie a geomembranei realizat din geotextil, cu greutatea de 1000g/mp

• strat pentru drenarea apelor pluviale realizat din geocompozit drenant având k >

1x10-3 m/s;


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

• strat de separaŃie din geotextil, cu greutatea de 180 g/mp;






• împrejmuire

Depozitul Bumbeşti-Jiu

Depozitul ocupă în prezent o suprafaŃă de cca 6.300 mp din suprafaŃa totală de 11.953 mp care se află în proprietatea Consiliului Local, cantitatea totală de deşeuri depusă fiind de cca. 500.000 m3. Din punct de vedere topografic, terenul natural pe care s-a amplasat depozitul poate fi considerat relativ orizontal, cu o pantă uşor descendentă din direcŃia N-E (cota medie 220 mdMN) spre S-V (cota 219 mdMN). În prezent cota superioară a depunerii de deşeuri variază

între 219 mdMN şi 222 mdMN) (Anexa L). După lucrările de retaluzare şi de închidere a depozitului prevăzute în prezentul proiect,

suprafaŃa ocupată de acesta va fi de cca 0,7 ha. Cota superioară a depozitului va varia între 224

mdMN şi 222 mdMN. Conform Avizului de gospodărire a apelor nr. 28 / 2012, după închiderea depozitului, apele pluviale colectate se vor scurge în pârâul Tetila, la 100 m de depozit.

Sistemul de închidere a depozitului neconform de deşeuri menajere Bumbeşti Jiu cuprinde:










• puŃuri de colectare a gazului de depozit, în vederea unei degazări pasive;


• realizarea a 3 puŃuri de observaŃie a calităŃii apei (doua amonte de depozit şi unul în


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

aval de depozit) şi a 5 martori de tasare;

• împrejmuire.

Degazarea pasiv ă CantităŃile de gaz de depozit produse în aceste locaŃii (łicleni, Tg. Cărbuneşti, Rovinari,

Novaci, Bumbeşti Jiu) nu sunt suficiente pentru a fi recuperate, tratate sau utilizate în combustie controlată. Sistemul de gestionare a gazului de depozit va fi alcătuit din puŃuri şi biofiltre, plasate în partea superioară a depozitului, care vor permite evacuarea gazului de depozit în atmosferă şi vor elimina riscul de explozie în interiorul locaŃiei. Atunci când gazul de fermentare trece prin biofiltre, microorganisme care folosesc gaz metan pentru alimentare, descompun gazul în dioxid de carbon şi apă. Aceste microorganisme sunt foarte des întâlnite în natură, în special în sol şi în depozitele marine, unde oxigenul şi metanul coexistă. Biofiltrul poate fi considerat un reactor cu pat fix. Instalarea de puŃuri de evacuare a gazului de depozit va implica construirea de puŃuri de foraj în interiorul masei deşeurilor. Forajul se va realiza de la suprafaŃa deşeurilor până la adâncimea dorită. Diametrul fiecărui puŃ va fi de 1,0 m. SpaŃiul din interiorul puŃului se completează cu pietriş pentru a permite circulaŃia gazului. Pentru colectarea gazului de depozit şi protejarea straturilor de soluri finale de acoperire, se prevăd următoarele:

• instalarea unei Ńevi perforate din PEHD cu un diametru de 1000 mm, pe zona străpungerii stratului suport şi a stratului de drenaj a gazului,

• instalarea unei Ńevi neperforate din PEHD cu un diametru de 1000 mm, în continuarea Ńevii perforate, în dreptul stratului de drenare a apelor pluviale.

PrezenŃa stratului de evacuare a gazului de depozit şi / sau a condiŃiilor de umiditate, determină o creştere semnificativă a eficienŃei colectării gazului de depozit. DistanŃa dintre două biofiltre va fi mai mică de 50 m, având în vedere o rază efectivă de aproximativ 35 m în jurul valorii fiecărui biofiltru. PoziŃionarea relativă a puŃurilor este reprezentată în figura de mai jos.

Fig.2.1 - PoziŃionarea relativă puŃurilor

PoziŃionarea relativă a puŃurilor de colectare a gazului de depozit, depinde ca număr de

fiecare amplasament. SoluŃiile de închidere finală a celor 7 depozite neconforme prezentate anterior sunt grupate

ca prezentare grafică în anexele (Anexa M) (Anexa N). Astfel Anexa M cuprinde detaliile de acoperire finală pentru depozitele Novaci şi łicleni iar Anexa N prezintă detaliile de acoperire finală pentru depozitele: Rovinari, Turceni, Tg. Cărbuneşti, Motru, Bumbeşti Jiu.


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Alegerea lucrărilor de închidere mai sus menŃionate s-a făcut astfel încât să existe siguranŃa că sunt:

• simple din punct de vedere tehnic;

• suportabile din punct de vedere financiar;

• eficiente din punct de vedere al mediului;

• în concordanŃă cu legislaŃia naŃională şi specificaŃiile tehnice în vigoare. În orice caz, soluŃiile alese, cu toate că încearcă să implementeze cele mai puŃin

costisitoare măsuri, ating nivelurile cerute de protecŃie a mediului şi de îmbunătăŃire a zonelor deteriorate.

2.2. Valorile limită ale parametrilor relevanŃi atinşi prin tehnicile propuse şi prin cele mai bune tehnici disponibile Domeniul concret al lucrărilor care fac obiectul proiectului nu poate fi comparat direct cu

referinŃele BAT specifice acestui domeniu. O analiză atentă a tehnologiilor, echipamentelor, şi condiŃiilor specifice de exploatare

promovate prin cele 13 proiecte existente a dovedit respectarea multora din cerinŃele referinŃelor BAT „Wastes Treatments Industries”. Sistemul de management integrat de mediu propus de proiect va permite îndeplinirea

cerinŃelor (la nivel de judeŃ şi nivel naŃional) formulate prin planurile şi strategiile privind gestionarea deşeurilor. Odată cu introducerea Sistemului de management integrat al deşeurilor din judeŃ se vor pune în aplicare proceduri adecvate de gestionare a deşeurilor (ca cerinŃe ale U.E.), proceduri de mentenanŃă a instalaŃiilor de tratare a deşeurilor ce vor funcŃiona în cadrul sistemului, programe

adecvate de pregătire a personalului care va opera în cadrul sistemului şi măsuri pentru prevenirea apariŃiei unor posibile situaŃii de risc de mediu (impact asupra diferiŃilor factorii de mediu, aer, apă, sol, etc.).

SoluŃiile tehnologice adoptate pentru instalaŃiile existente de tratarea a deşeurilor au dovedit în timpul funcŃionării lor că pot asigura un impact minim asupra factorilor de mediu. Pentru acest motiv ele sunt folosite în continuare la capacităŃile iniŃiale, iar acolo unde s-a considerat necesar, s-au propus măriri de capacitate. Proiectul aduce cu titlu de noutate staŃia TMB, de tratare mecano-biologică şi centrul de

sortare care şi ele, la rândul lor, respectă recomandări din BAT-ul mai sus amintit. Proiectul mai are în vedere de asemenea măsuri de aplicare a unei tehnologii corespunzătoare atât pentru închiderea celor şapte depozite neconforme cât şi pentru

funcŃionarea în bune condiŃii şi cu impact minim a depozitului conform din zona Tg. Jiu. 2.3. ActivităŃi de dezafectare


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Prin specificul său, proiectul cuprinde o diversitate de lucrări care urmează a fi executate pentru a se îndeplini cerinŃele noului Sistem de management integrat al deşeurilor solide din Jud.

Gorj. O importantă categorie de lucrări este aceea care preia instalaŃiile existente ce deservesc

actualul sistem de management şi le supune unor măriri de capacitate de prelucrare a deşeurilor.

Astfel de lucrări nu presupun activităŃi concrete de dezafectare. Lucrările de construcŃii montaj necesare realizării staŃiei TMB şi centrului de sortare (ca

investiŃii noi) nu necesită nici ele la rândul lor, ca etapă preliminară/pregătitoare, activităŃi de dezafectare.

Cele şapte depozite neconforme care urmează a fi închise sunt de asemenea obiective în

care se desfăşoară activităŃi specifice, fără un caracter pregnant de activităŃi „de dezafectare”. Alegerea lucrărilor de închidere s-a făcut astfel încât să se asigure că sunt:

• simple din punct de vedere tehnic;

• suportabile din punct de vedere financiar;

• eficiente din punct de vedere al mediului;

• în concordanŃă cu legislaŃia naŃională şi specificaŃiile tehnice în vigoare. În orice caz, soluŃiile alese, cu toate că încearcă să implementeze cele mai puŃin

costisitoare activităŃi, ating nivelurile cerute de protecŃie a mediului şi de reabilitare a zonelor deteriorate.


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

3. DEŞEURI

3.1. Deşeuri rezultate din activităŃile pentru staŃiile de tratare a deşeurilor.

Trecerea la noul Sistem de management integrat are în vedere şi ”zestrea” tehnologică

existentă în teritoriu. În cadrul noului sistem ce va fi dezvoltat prin acest proiect, vor fi realizate, în principal, aşa

cum s-a mai spus, următoarele lucrări pentru staŃiile de tratare a deşeurilor:

• măriri de capacitate la trei din cele cinci staŃii de transfer şi trei din cele şase staŃii de

sortare existente;

• o nouă staŃie de tratare biologică a deşeurilor (staŃie TMB), o nouă staŃie de sortare, ambele în zona de management 1, lângă Tg. Jiu.

Lucrările de construcŃii-montaj, considerate necesar a fi realizate pentru aceste obiective

(indiferent că sunt investiŃii noi sau doar măriri de capacitate a celor existente), sunt lucrări care nu presupun tehnologii deosebite de realizare, nu necesită lucrări de mare anvergură şi nu

produc importante cantităŃi de deşeuri. Pentru perioada de exploatare, trebuie avut în vedere faptul că avem de-a face cu diverse tipuri de deşeuri municipale solide şi că sistemul de management integrat al gestiunii acestor materiale are prevăzute toate operaŃiile ce trebuie executate (la un nivel existent deja pe plan internaŃional) pentru colectare, valorificare, depozitare finală, astfel încât să existe un impact cât mai redus asupra mediului şi sănătăŃii umane. 3.1.1. Perioada de construcŃie

CantităŃile de deşeuri care pot rezulta în urma lucrărilor, sunt considerate ca fiind reduse şi

specifice perioadei de construcŃii. Minimizarea deşeurilor are în vedere şi faptul că betonul,

mortarul şi alte materiale necesare construcŃiilor vin gata preparate pe şantier, iar în urma lucrărilor de excavare a terenului, chiar dacă vor rezulta cantităŃi suplimentare de pământ, acesta va putea fi reutilizat în amplasament. Tipurile de deşeuri ce pot rezulta pe şantier sunt prezentate mai jos. Este dificil de a estima cantităŃile de deşeuri ce s-ar putea obŃine. Tipurile de deşeuri care ar putea rezulta în urma unor lucrări clasice de construcŃii/montaj care se vor efectua aici în

diferitele locaŃii, sunt menŃionate în continuare împreună cu codurile lor, conform H.G. Nr. 856/2002.

Tabel 3.1. – Tipuri de deşeuri cu codurile conforme H.G. nr. 856/2002

Nr. Crt. Tip deşeu Cod deşeu conform H.G. nr. 856/2002

1. Beton 17 01 01

2. Cărămizi 17 01 02

3. łigle şi materiale ceramice 17 01 03

4. Amestecuri de beton, cărămizi, Ńigle şi materiale ceramice 17 01 07


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

5. Lemn 17 02 01

6 . Materiale plastice 17 02 03

7. Asfalturi 17 03 02

8. Fier şi OŃel 17 04 05

9. Cabluri 17 04 011

10. Pământ şi pietre 17 05 04

11. Resturi de balast 17 05 08

12. Materiale izolante 17 06 04

13. Materiale de construcŃie pe bază de ghips 17 08 02

14. Deşeuri biodegradabile de la bucătării şi cantine 20 01 08

Conform reglementărilor în vigoare, unele deşeuri vor putea fi transmise spre valorificare

pe bază de contract, de exemplu ca material de acoperire. Va fi necesară asigurarea unei posibile depozitări temporare în condiŃii de siguranŃă.

De asemenea, de menŃionat faptul că pe amplasamentele viitoarelor obiective mai pot apărea şi alte deşeuri care nu au fost menŃionate aici dar în mod sigur nu se găsesc depozitate

maşini, echipamente abandonate, deşeuri din agricultură, sau alte deşeuri industriale solide, de diverse provenienŃe.

Sarcinile privind modul de colectare al deşeurilor, transportul şi depozitarea acestora vor fi stabilite de comun acord de beneficiarul şi executantul lucrărilor. Se are în vedere faptul că depozitul conform poate fi utilizat pentru operaŃiunile de depozitare finală.

Se consideră că în cazul operaŃiunilor de închidere a depozitelor neconforme nu va apărea

necesitatea gestionării în mod deosebit a deşeurilor ce ar mai putea rezulta în plus faŃă de cele existente pe aceste amplasamente.

Gestionarea deşeurilor generate de întreŃinerea utilajelor si a altor echipamente va intra în sarcina executantului, prin personalul de specialitate pe care îl are, respectând reglementările în vigoare. CantităŃile de deşeuri ce pot rezulta (lubrifianŃi, materiale consumabile, etc.) sunt dificil de estimat şi codificat. Acestea vor fi depozitate temporar în locuri special amenajate şi vor fi transmise spre valorificare sau depozitare finală (în funcŃie de tipul acestora) conform reglementărilor.

3.1.2. Perioada de exploatare

InstalaŃiile de tratare a deşeurilor care vor fi în exploatare în cadrul noului Sistem de

management integrat vor produce cantităŃi reduse de deşeuri „tehnologice”, care vor fi eliminate

în urma activităŃilor periodice de curăŃare/întreŃinere a incintelor de lucru. Asupra prafului şi mirosurilor se va acŃiona tot în cadrul proceselor tehnologice aplicate,

utilizând echipamente specializate pentru astfel de operaŃii. Aceste operaŃiuni auxiliare principalelor faze ale proceselor tehnologice aplicate sunt prezentate mai detaliat în subcapitolele specifice subiectelor.


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Pentru perioada de exploatare trebuie avut în vedere faptul că depozitul de la Tg. Jiu, prin însăşi destinaŃia lui, este folosit pentru depozitarea deşeurilor nepericuloase. Este autorizat încă

din anul 2009.

Prin Decizia Consiliului 2003/33/CE (transpusă în legislaŃia internă de O.M. nr. 95 /2005), au fost stabilite la nivelul U.E criteriile de acceptare şi procedurile preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare. Reglementarea stipulează că printre informaŃiile necesare caracterizării unui deşeu ce urmează a fi depozitat trebuie să se aibă în vedere şi codul deşeurilor, conform H.G. nr. 856/2002 privind evidenŃa gestiunii deşeurilor şi lista deşeurilor, inclusiv a deşeurilor periculoase.

Conform prevederilor O.M. nr.95/2005 pot fi acceptate în depozitele de deşeuri nepericuloase, fără a mai fi supuse unei testări, deşeurile municipale care îndeplinesc criteriile definite conform H.G. nr. 349/2005 pentru depozitarea deşeurilor (anexa nr.1. lit. h)

Conform prevederilor reglementărilor mai sus amintite, autorizaŃia depozitului specifică lista întocmită de autoritatea competentă de mediu, cu deşeurile acceptate la depozitare şi condiŃiile în care se pot depozita aceste deşeuri.

Odată cu trecerea de la actualul sistem de management al deşeurilor la Sistemul de management integrat, fluxurile de deşeuri speciale (deşeuri de echipamente electronice, deşeuri municipale periculoase şi deşeurile voluminoase, etc.) vor avea un sistem de colectare care va intra în responsabilitatea autorităŃilor locale, care le vor colecta în centrele ce deservesc marile oraşe, în funcŃie de situaŃiile locale şi de utilizarea echipamentului existent de colectare, pentru a se asigura cu prioritate metodele de valorificare a acestora.

În cazul deşeurilor pentru care există o metodă fezabilă de valorificare, se va proceda în mod prioritar la valorificarea acestora.

Proiectul a avut în vedere şi aspecte auxiliare funcŃionării postînchidere a celor 7 depozite neconforme şi a propus măsuri specifice de rezolvare a unor probleme de amploare cum sunt colectarea apei din precipitaŃii şi colectarea gazului produs . Procesele tehnologice propuse sunt

în măsură să rezolve aceste probleme fără risc şi fără impact asupra mediului.

3.2. Deşeuri rezultate din lucrările pentru închiderea depozitelor

3.2.1. Perioada de construcŃie

ActivităŃile desfăşurate pentru închiderea celor 7 depozite neconforme vor fi practic

asemănătoare pentru toate cele 7 locaŃii. La toate cele 7 amplasamente se vor aplica aceleaşi prevederi ale Normativului aprobat de O.M. nr. 757/2004, dar se vor lua în consideraŃie aspectele locale legate de caracteristicile fiecărui depozit. Pentru aceste organizări de şantier nu vor rezulta practic deşeuri importante care să ridice probleme de gestionare.


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

3.2.2. Perioada de exploatare

Pentru perioada postînchidere, fostele depozite neconforme nu mai sunt considerate

producătoare de deşeuri deoarece au fost izolate. Pentru gazul de depozit se utilizează soluŃii tehnologice moderne, reglementate, care, la o funcŃionare normală nu pot produce impact asupra mediului sau sănătăŃii umane. Apele de precipitaŃi, considerate convenŃional curate, sunt evacuate în emisarul aflat în apropierea fiecărui amplasament.


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

4. IMPACTUL POTENłIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERĂ, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA

Se consideră că proiectul nu intră sub incidenŃa ConvenŃiei privind evaluarea impactului

asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la ESPOO la 25 februarie 1991 şi ratifică prin

Legea nr. 22/2001. În continuare vor fi prezentate masurile ce vor fi adoptate în context local pentru reducerea

impactului potenŃial asupra mediului. Lucrările care urmează a se executa pe amplasamentele desemnate pentru realizarea

obiectivelor proiectului se vor derula conform etapelor menŃionate prin proiect.

Pentru perioada de organizare de şantier, impactul potenŃial asupra mediului este considerat ca fiind minor, cu efect local şi limitat la perioada de execuŃie a lucrărilor proiectului (care nu sunt apreciate ca lucrări de mare anvergură). Se are în vedere şi faptul că

executantul/executanŃii lucrărilor va/vor fi o firmă specializată care prin documente prezentate înainte de licitaŃie trebuie să dovedească experienŃa pe care o are/au în acest domeniu.

Organizarea de şantier se va amenaja astfel încât să nu aducă prejudicii mediului natural sau uman.

În ceea ce priveşte perioada de funcŃionare, trebuie luat în consideraŃie faptul că atât

tehnologiile utilizate în staŃiile de tratare a deşeurilor solide, cât şi metodele utilizate pentru închiderea depozitelor existente neconforme, au în vedere ca pe întreaga lor perioadă de funcŃionare, impactul asupra factorilor de mediu să fie cât mai redus.

Tehnologiile utilizate sunt performante şi folosite cu succes cel puŃin la nivelul U.E, iar reglementările privind depozitele sunt precise şi strict legate de activitatea de depozitare.

Controlul funcŃionării staŃiilor de tratare a deşeurilor şi al activităŃii de depozitare finală a

acestora, este continuu asigurat prin Sistemul de management integrat pe care îl introduce noul proiect şi care urmăreşte în timp, la scara întregului judeŃ, o eficientizare maximă a acestui sector

de activitate, şi un impact cât mai redus asupra mediului.

4.1. Pentru protecŃia apelor: Faza de construcŃie

În cazul judeŃului Gorj, investiŃiile care fac obiectul proiectului sunt reprezentate în principal de staŃia de tratare mecano-biologică - TMB şi de staŃia de sortare (ambele amplasate în

vecinătatea depozitului conform situat în Zona 1 de management - Tg. Jiu), de diversele măriri de capacitate la unele staŃii de transfer şi sortare. Se mai au de asemenea în vedere lucrările pentru închiderea a 7 depozite neconforme.

Pentru protecŃia apelor, la faza de construcŃie (realizare) a obiectivelor de investiŃii trebuie avute în vedere probleme cum sunt:


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

• apa (ca resursă naturală), trebuie să aibă o utilizare cât mai limitată în această perioadă de desfăşurare a lucrărilor, cea mai mare parte a materialelor de construcŃie urmând a veni gata preparate pe amplasament;

• evitarea poluării apelor de suprafaŃă şi a apelor subterane prin infiltraŃii (pluviale) necontrolate, sau prin contaminarea potenŃială provocată de lucrările din amplasament;

• executarea lucrărilor în amplasamente nu se va realiza în condiŃii meteorologice extreme (ploaie, zăpadă, vânt puternic). Este necesară prevenirea acŃiunii sau efectelor acestora deoarece pot avea efecte în economia proiectului şi un posibil impact asupra

mediului;

• pentru prevenirea/evitarea împrăştierii prafului în zonele de lucru se va utiliza apă nepoluată, la stropiri, pentru a nu contribui suplimentar la poluarea zonei amplasamentului. Apa se va asigura din surse locale sau din apă transportată cu cisterna, în funcŃie de posibilităŃile existente. Apa subterană nu va fi utilizată ca sursă de apă pentru necesităŃile şantierului;

• alimentarea cu apă potabilă pentru personalul participant la lucrări va putea fi asigurată din sursele existente în zonă. În cazul în care sursele existente nu mai pot asigura apa

potabilă, aprovizionarea se va face cu ajutorul apei îmbuteliate în sticle de plastic;

• se recomandă folosirea toaletelor ecologice pentru personalul de exploatare. AcŃiunile privind asigurarea categoriilor de apă menŃionate mai sus cad în sarcina

executantului iar pentru modul de soluŃionare se va consulta cu beneficiarul.

Faza de exploatare

În ceea ce priveşte instalaŃiile de tratare a deşeurilor solide şi depozitele neconforme aflate în perioada de postînchidere, vor trebuii respectate măsuri concrete pentru perioada de exploatare, cum sunt în principal:

• respectarea parametrilor proceselor tehnologice;

• elemente de bilanŃ ale apelor tehnologice utilizate şi a apelor evacuate;

• condiŃiile de calitate ale efluenților evacuaŃi, valori maxime admise;

• respectarea procedurilor de închidere şi de punere în funcŃiune a depozitelor de deşeuri.

Pentru staŃiile de sortare existente s-au eliberat AutorizaŃii de mediu unde, pentru fiecare instalaŃie sunt menŃionate măsuri specifice la capitolul InstalaŃiile,măsurile şi condiŃiile de protecŃie a mediului .

InstalaŃiile de sortare (atât cele existente cât şi cea nouă) tratează în mod deosebit deşeuri uscate,în urma cărora nu rezultă levigat care să necesite tratament special.

Asemenea măsuri specifice vor fi cuprinse şi în autorizaŃia de mediu ce va fi acordată noii instalaŃii de sortare.

Apele uzate rezultate din această instalaŃie (inclusiv pluviale) vor fi evacuate la staŃia de tratare levigat


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

InstalaŃia de tratare mecano-biologică produce levigat prin procesul tehnologic. Surplusul, neconsumat în procesul de obŃinere a produsului similar compostului se vidanjează periodic din

rezervorul de stocare (ce colectează toate apele uzate ale instalaŃiei, inclusiv pluviale) de la noua staŃia de tratare levigat. Depozitul conform, produce levigat care este evacuat la o staŃie existentă de tratare a levigatului,

de unde după epurare ( cu osmoză inversă) apele rezultate sunt evacuate în pârâul Iazu.

Depozitele neconforme au primit din partea autorităŃilor, ObligaŃii de mediu la încetarea activităŃii

de depozitare a deşeurilor prin care la subcapitolul „ProtecŃia şi gospodărirea apelor” se solicită

ca măsuri:

• controlul calităŃii apei freatice cu ajutorul puŃurilor amplasate amonte/aval, pe direcŃia de

curgere a acestora,

• sistematizarea zonei astfel încât apa din precipitaŃii să se scurgă către o margine a

depozitului, după care să fie captată/condusă prin şanŃuri către un curs de apă.

Închiderea depozitelor neconforme atrage după sine obŃinerea unor efecte benefice,

privind protecŃia apelor din amplasamentele lor:

• diminuarea influenŃelor negative asupra apelor de suprafaŃă şi subterane

• apele pluviale vor fi colectate de rigolele perimetrale ale depozitelor şi apoi descărcate în

efluenŃii cei mai apropiaŃi, ca ape convenŃional curate,

4.2. Pentru protecŃia aerului: Faza de construcŃie

În timpul perioadei de construcŃie (realizare) a obiectivelor proiectului, poluarea atmosferei poate rezulta, în principal din:

• praful rezultat în timpul lucrărilor, de încărcarea/descărcarea a materialelor, din încărcarea grămezilor de sol şi a altor materiale acumulate în timp pe amplasament, în mijloacele de transport pentru diferite activităŃi/lucrări,

• emisiile, nu atât de importante de poluanŃi atmosferici de la echipamentele motorizate folosite pentru toate tipurile de lucrări (particule de la motoare diesel, NOx, COV, CO, etc.). Proiectul, prin investiŃia pe care o promovează nu cuprinde şi investiŃie pentru

instalaŃii de reŃinere a emisiilor de poluanŃi în atmosferă, nefiind vorba de o instalaŃie industrială

cu emisii poluante continue ci de lucrări obişnuite de construcŃii (nu de mare anvergură) care se execută pe un amplasament unde emisiile pot apărea întâmplător şi în volume reduse, doar pe parcursul lucrărilor propriu-zise care se execută. Dispersia de particule poate fi provocată în

principal de excavări şi manipulări de materiale. Executantul se va asigura că:


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

• materialele depozitate temporar pe amplasament vor fi protejate prin acoperire, pentru situaŃii meteorologice periculoase provocatoare de posibil impact asupra factorului de mediu aer, şi nu numai;

• în cazul în care se lucrează şi au apărut condiŃii specifice formării prafului care se poate dispersa în atmosferă, se vor lua măsuri de stropire cu apă nepoluată a frontului

de lucru;

• pentru lucrări să se utilizeze echipamente dotate cu motoare performante (cu sisteme EURO 4 sau 5), conforme cu reglementările în vigoare, (autorizate cu licenŃe ADR),

pentru reducerea emisiilor de poluanŃi în aer sub limitele acceptate de legislaŃia specifică. Transportul diverselor deşeuri (în situaŃia existenŃei acestora) de pe amplasamente la depozite pentru depozitarea finală sau la locurile de valorificare, se

va face cu vehicule autorizate ADR şi acoperite, pentru împiedicarea răspândirii materialelor transportate;

• există posibilităŃi de limitare a zonelor de lucru şi a duratei lucrărilor;

• se urmăreşte curăŃarea zilnică a căilor de acces din organizarea de şantier şi din punctele de lucru de manipulare a diverselor materiale/deşeuri, pentru a preveni

formarea prafului;

• echipamentele destinate manipulării materialelor se vor deplasa cu viteze reduse. Pentru alegerea destinaŃiilor de valorificare sau depozitare finală se va folosi principiul

proximităŃi.

Faza de exploatare Pentru perioada de exploatare a obiectivelor promovate în cadrul proiectului se au în

vedere măsuri menite să conducă la o diminuare accentuată a impactului asupra atmosferei cum sunt:

• folosirea unor trasee adecvate pentru transportul deşeurilor atât la staŃiile de tratare, cât şi la depozitare finală;

• controlul permanent al vehiculelor de transport, şi al echipamentelor de prelucrare, pentru a le asigura o bună funcŃionalitate şi protecŃie a mediului;

• spălarea mijloacelor de transport pentru eliminarea emisiilor de praf şi mirosuri;

• întreŃinere drumurilor de acces în staŃiile de tratare şi la depozitele de deşeuri;

• folosirea sprinklerelor cu apă în zonele de manipulare a deşeurilor;

• folosirea metodelor corespunzătoare de prevenire/ reducere a mirosurilor în staŃiile de tratare (spaŃii închise depresurizate, filtrarea aerului evacuat în atmosferă, aer împrospătat la locurile de muncă);

• evitarea stocării deşeurilor în afara ariilor dedicate;

• controlul emisiilor de gaze încă din primele etape de tratare, pentru evitarea degajării de metan în atmosferă;


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

• bună aerare a deşeurilor în timpul compostării acestora, pentru evitarea generării de metan din procesele anaerobe necontrolate. Odată cu trecerea de la actualul sistem de management al deşeurilor la sistemul integrat de management, fluxurile de deşeuri speciale (deşeuri de echipamente electronice, deşeuri municipale periculoase şi deşeurile voluminoase, etc.) vor avea un sistem de colectare care va intra în responsabilitatea autorităŃilor locale care le vor colecta în centrele care deservesc marile oraşe, în funcŃie de situaŃiile locale şi de utilizarea echipamentului existent de colectare, pentru a se asigura cu prioritate metodele de valorificare a acestora;

• utilizarea produsului rezultat în urma procesului de biodegradare a deşeurilor pentru acoperirea deşeurilor din depozit, în vederea reducerilor emisiilor de mirosuri şi praf.

Pentru asigurarea sănătăŃii personalului sunt necesare măsuri importante prevăzute de

reglementările în vigoare, având în vedere mediul de lucru existent în staŃiile de tratare a deşeurilor. Câteva din cele mai simple măsuri sunt menŃionate în continuare. Deşeurile pot prezenta un potenŃial ridicat de agenŃi patogeni.

Praful existent în atmosfera de lucru şi datorat manipulării diverselor deşeuri poate constitui de asemenea un alt pericol de îmbolnăvire. Ca dotări minime, necesare protejării personalului enumerăm încălŃămintea de siguranŃă, mănuşile de protecŃie, îmbrăcămintea de lucru. O atenŃie deosebită se va acorda curăŃirii regulate a hainelor de lucru. Personalul trebuie

să aibă la dispoziŃie un spaŃiu îngrijit de schimb, cu grupuri sanitare incluse. Dacă la neglijarea stării de curăŃenie a incintelor de lucru, se mai adaugă lipsa de atenŃie a personalului angajat, cuplată cu lipsa instructajului specific (care conduce şi la nerespectarea

parametrilor procesului tehnologic) se poate ajunge la stări favorabile producerii incendiilor sau exploziilor. Şi pentru acest aspect deosebit de important al activităŃii curente desfăşurate în staŃiile de tratare a deşeurilor trebuie respectate reglementările în vigoare. 4.3. Pentru protecŃia solului şi subsolului

În perioada de construcŃie (realizare), a obiectivelor proiectului, pentru protecŃia solului şi

subsolului, trebuie avute în vedere în principal, măsuri cum sunt:

• îndepărtarea materialelor încă existente pe sol (depinde de amplasament) şi depozitarea temporară, controlată a acestora în zone separate pe amplasament, urmând să se transporte în depozite corespunzătoare, autorizate, sau spre valorificare;

• amenajarea unei zone de parcare pentru autovehicule şi utilaje implicate în activităŃile de pe amplasament;

• pe zonele cu vegetaŃie din vecinătatea amplasamentului se vor înierba suprafeŃele de pe care a fost îndepărtat stratul vegetal în mod inutil;


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

• controlarea procesului de curăŃare a terenului utilizat ca organizare de şantier, înainte de predarea lui către beneficiar.

Proiectul tehnic de realizare a construcŃiilor şi instalaŃiilor va prevedea o descriere tehnică a modului de efectuare a tuturor lucrărilor, pentru a preveni posibilul impact asupra mediului şi în mod deosebit asupra solului şi subsolului.

Lucrările nu trebuie executate în condiŃii meteorologice periculoase. Aceste considerente sunt avute în vedere în mod deosebit şi pentru fazele care preced

acŃiunile propriu-zise de construcŃii-montaj.

Executantul va trebui să aibă de asemenea în vedere modul de depozitare temporară a eventualelor deşeuri rezultate din lucrările propriu-zise, pentru a nu provoca impact nejustificat asupra solului.

În timpul lucrărilor trebuie evitată poluarea solului prin scurgerea accidentală de combustibili, lubrifianŃi, prin împrăştierea de lapte de ciment de la locurile de manipulare a

betonului sau din locurile unde se utilizează beton, în cazul în care o parte din aceste materiale trebuie pregătite în amplasament şi nu vin gata preparate pe şantier.

Pentru perioada de funcŃionare, tehnologiile utilizate şi reglementările adoptate sunt menite

să garanteze un impact minor asupra solului şi subsolului. Cu toate acestea, mai trebuie avute în vedere şi unele măsuri de caracter complementar, care vor ajuta menŃinerea unui impact minor asupra solului şi subsolului:

• evitarea poluării ce poate fi cauzată de scurgerile de levigat, printr-o gestionare sigură şi corespunzătoare a levigatului, şi etanşarea/ protecŃia rezervoarelor;

• prevenirea posibilelor infiltrări de ape pluviale potenŃial contaminate în sol, prin controlul periodic al zonelor unde se execută lucrări de stocare a deşeurilor în staŃiile de prelucrare;

• controlul periodic al sistemelor de colectare şi drenare a apelor pluviale, din perimetrele staŃiilor de prelucrare.

4.4. Pentru protecŃia împotriva zgomotului şi vibraŃiilor

În ceea ce priveşte perioada de construcŃii (realizare) a obiectivelor proiectului, trebuie menŃionat faptul ca nu toate amplasamentele deŃin surse de zgomot şi vibraŃii.

Echipamentele şi utilajele folosite la lucrări generează zgomot care poate afecta în

principal personalul implicat în activitate. Pentru diminuarea disconfortului datorat funcŃionării utilajelor şi mijloacelor de transport se recomandă ca programul de lucru să fie în intervalul orar 7 – 17. Se interzice desfăşurarea oricărei activităŃi pe timpul nopŃii.

VibraŃiile generate de echipamente şi utilaje pot determina disconfort, celor ce-şi desfăşoară activitatea pe şantier. Dacă este cazul, se va renunŃa la echipamentele care pot genera vibraŃii periculoase.


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Asigurarea condiŃiilor corespunzătoare de muncă este în sarcina executantului care trebuie să respecte reglementările în vigoare.

Se vor utiliza instalaŃii şi echipamente cât mai moderne, şi performante, care produc zgomot şi vibraŃii, reduse. Vor trebui respectate prevederile H.G. nr. 1756/2006 privind limitarea nivelului de zgomot în mediu produs de echipamentele destinate utilizării în exteriorul clădirii.

Câteva măsuri menite să reducă zgomotul şi implicit vibraŃiile ce pot fi provocate în perioada de exploatare a obiectivelor proiectelor, sunt menŃionate în continuare:

• utilizarea unor vehicule corespunzătoare care să fie utilizate în condiŃii optime astfel încât zgomotul generat să nu afecteze aşezările umane. Viteza cu care se circulă să fie

adaptată la condiŃiile de drum (pante, intersecŃii, etc.);

• întreŃinerea periodică a drumurilor de acces spre obiectivele proiectului, pentru crearea condiŃiilor optime de circulaŃie.

4.5. Pentru protecŃia ecosistemelor terestre şi acvatice

După verificarea amplasamentului, în baza coordonatelor STEREO 70, autoritatea de mediu a evidenŃiat faptul că proiectul intră sub incidenŃa art. 28 din OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare, dar în urma parcurgerii listei de control aferente etapei de încadrare din cadrul procedurii de evaluare adecvată, a reieşit faptul că proiectul nu are impact semnificativ asupra integrităŃii ariilor naturale protejate de interes comunitar ROSCI0362, Râul Gilort. ARPM Craiova a decis în cadrul etapei de încadrare prin decizia nr. 14134/2012, că proiectul nu se supune evaluării adecvate. (Anexa O).

4.6. Pentru închiderea depozitelor neconforme

Închiderea celor 7 depozite neconforme se va realiza aşa cum s-a mai menționat conform cerinŃelor H.G. nr. 349/2005 cu modificările şi completările ulterioare şi a O.M. nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor.

Prin executarea lucrărilor de închidere a depozitelor, trebuie să se confere terenurilor, încadrarea în peisajul zonal.

Obiectivele principale ale sistemelor de acoperire sunt:

• să minimalizeze infiltrarea apei în deşeuri;

• să promoveze scurgerea la suprafaŃă şi să maximizeze golirea;

• să controleze migraŃia gazului. Sistemul de acoperire include în mod normal mai multe componente selectate pentru a

îndeplini obiectivele mai sus menŃionate. FuncŃia principală a sistemului de acoperire constă în minimizarea infiltrării apei de precipitaŃii în deşeuri şi implicit reducerea cantităŃii de levigat care se poate forma.


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Se reŃine faptul că închiderea depozitelor rurale de deşeuri nu face parte din proiect, întrucât acestea cad în sarcina autorităŃilor locale.

Depozitele de deşeuri urbane neconforme vor fi ecologizate, şi li se vor aplica sistemul complet de acoperire (menŃionat la cap 2.1.6), în conformitate cu cerinŃele legislaŃiei române corespunzătoare.

Aşa cum s-a mai menŃionat, lucrările efectuate pentru închiderea depozitelor sunt cele recomandate de reglementările în vigoare. Pentru a se verifica în timp calitatea şi eficienŃa lucrărilor realizate cu scopul protejării mediului înconjurător, un sistem complet de monitorizare va fi funcŃional minimum 30 de ani, conform reglementărilor în vigoare. Problema este reluată în capitolul 6.


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

5.1. Zonele de management de mediu Punctul forte al fiecărui sistem integrat al deşeurilor constă în dezvoltarea zonelor şi amplasamentelor corespunzătoare de gestionare a deşeurilor, care sunt incluse în fiecare zonă de management şi care vor beneficia de tratament comun, respectiv care vor fi deservite de aceeaşi infrastructură de gestionare a deşeurilor (staŃie de tratare, staŃie de transfer, depozit, etc.).

Aşa cum am mai menŃionat, împărŃirea judeŃului Gorj în zone de management integrat al deşeurilor solide nu a fost supusă unei analize privind alternativele posibile referitor la amplasarea acestora în teritoriu. Proiectul a urmărit şi a analizat situaŃia existentă şi obiectivele finalizate prin proiectele PHARE, realizate şi existente în funcŃiune la nivelul judeŃului. Această analiză a condus implicit la stabilirea celor 6 zone de management integrat. Analiza nu a avut în vedere nici o metodologie, deoarece pentru astfel de selecŃii nu au fost elaborate metodologii specifice.

Avantajele deosebite prezentate de facilităŃile existente în zona Tg. Jiu au decis desemnarea acestui amplasament ca centru de management pentru judeŃul Gorj. Oraşul Tg. Jiu este şi capitala de judeŃ unde se află situate toate organismele administrative implicate în buna desfăşurare a lucrărilor ce fac obiectul gestionării integrate a deşeurilor solide.

Aici există deja un depozit autorizat iar amplasarea unei staŃii de sortare şi a unei instalaŃii TMB în zona limitrofă depozitului a devenit o practică curentă care si-a dovedit

viabilitatea în experienŃa câştigată în Ńările Uniunii Europene unde a fost implementat un sistem integrat de gestionare a deşeurilor. În aceste condiŃii nu s-a pus problema analizării altor opŃiuni privind amplasarea zonelor

de management. 5.2. Colectarea deşeurilor

În domeniul colectării deşeurilor, modul de lucru şi în special analizele efectuate au urmărit mai multe aspecte tehnice şi organizatorice pentru a se putea răspunde la întrebări de felul „cum se face”?, „cu ce se face”?,”cu ce frecvenŃă se face”?, etc. S-a analizat ce alternative pot fi luate în consideraŃie din punct de vedere al numărului şi tipului de recipiente de colectare şi capacitatea autovehiculelor folosite pentru transportul

deşeurilor. Pentru aceasta s-au avut de asemenea în vedere Ńintele principale de colectare a deşeurilor şi de salubrizare, care au fost deja atinse pentru anul 2009 (100% în zone urbane şi 90% în zone rurale). Pe de-o parte, aceste cifre trebuie menŃinute, iar pe de altă parte trebuie

extinse serviciile de salubrizare către cele câteva zone rurale nedeservite în prezent şi implicit de actualizare şi modernizare a echipamentului de colectare şi transport existent (recipiente, containere şi camioane).


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Deoarece dezvoltarea sistemului selectiv de colectare din judeŃul Gorj este unul din obiectivele cadru şi principalul mijloc de îndeplinire a Ńintelor referitoare la reciclare (colectarea

selectivă contribuie de asemenea la Ńinta referitoare la deturnarea deşeurilor biodegradabile de la depozitare) a fost foarte importantă decizia referitoare la alternativa privind schema de colectare ce a fost implementată. Mai specific, a trebuit stabilit la început numărul de recipiente diferit

colorate pentru colectarea diferitelor tipuri de deşeuri. În principiu, sistemul de colectare din toate zonele trebuie să treacă de la colectarea mixtă a deşeurilor la colectarea selectivă aşa cum este impusă de cadrul recent de colectare, Directiva (2008/98/EC). Analizele efectuate pentru stabilirea celei mai bune alternative ce urmează a fi aplicată în

judeŃul Gorj pentru colectarea deşeurilor a „coborât” până la nivelul tipului de recipiente utilizate, câte persoane pot fi deservite, tipul unităŃilor care tratează aceste deşeuri precum şi estimarea gradului lor de ocupare.

Odată stabilită această alternativă, mai trebuie avută în vedere planificarea şi programele deja existente de colectare ce Ńin seama de capacităŃile staŃiilor de transfer. Corelând şi cu cele menŃionate la subcapitolul 1.9. în urma analizei posibilelor alternative concrete de desfăşurare a activităŃii de colectare a deşeurilor se poate considera că sistemul de colectare prin aducere este considerat potrivit pentru judeŃul Gorj.

În principiu, dimensiunea recipientelor propuse pentru diferitele zone ale judeŃului Gorj precum şi gradul de recoltare al fracŃiei reciclabile își vor pune amprenta asupra frecvenŃei de recoltare.

În orice caz logistica şi frecvenŃa colectării vor fi optimizate de operator imediat ce sistemul îşi începe funcŃionarea. Referitor la biostabilizarea deşeurilor în gospodăriile individuale din mediul rural, cetăŃenii

din zonele rurale vor primi aproximativ 22.100 compostoare specializate cu o capacitate de 220 l pentru a-şi trata la domiciliu deşeurile biodegradabile pe care le produc (aproximativ 5.100 tone

de deşeuri se aşteaptă să fie compostate la domiciliu). Costul compostoarelor va fi de aproximativ 1.105.000 €.

5.3. Transferul deşeurilor solide Aşa cum s-a menŃionat şi în capitolele anterioare pentru transferul deşeurilor solide s-a

parcurs deja o etapă anterioară acestui proiect şi care a constat în instalarea pe teritoriul judeŃului a cinci staŃii de transfer.

În urma analizării funcŃionării acestora şi suprapunerii parametrilor lor de funcŃionare cu noile cerinŃe de tratare a deşeurilor (în fracŃie umedă şi uscată) stabilite de noul sistem de management integrat de mediu s-a ajuns la concluzia că nu sunt necesare noi alternative de

tratare a deşeurilor ci doar mărirea de capacităŃi la trei (Tg. Cărbuneşti, Turceni, Motru) din cele cinci instalaŃii existente.


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

5.4. Recuperarea/reciclarea deşeurilor

Acestei activităŃi i se acordă o atenŃie deosebită în cadrul sistemului de management integrat al deşeurilor. Nu a fost necesară analizarea în mod deosebit a unor alternative.

Principalele aspecte urmărite au constat de fapt în utilizarea unei tehnologii simple de tratament al deşeurilor şi în funcŃionarea modulară, precum şi respectarea cerinŃelor reprocesatorilor pentru a se putea valorifica integral cantităŃile de deşeuri recuperate, în vederea reciclării lor.


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

5.5. Tratarea deșeurilor biodegradabile 5.5.1. Alternative tehnologice cu privire la tratarea deşeurilor biodegradabile

Analizele efectuate în cadrul proiectului pentru a se putea ajunge în timp la îndeplinirea Ńintelor propuse au impus ca în cazul tratării biologice a deşeurilor să se analizeze mai multe

alternative tehnologice de instalaŃii. Aceste analize au fost urmate de adoptarea hotărârii privind locul de amplasare al acestei instalaŃii în cadrul judeŃului Gorj. Cele cinci opŃiuni tehnologice analizate, au constat în principal în:

opŃiunea 1. O instalaŃie simplă de tratarea mecano-biologică a deşeurilor din care să se obŃină ca produs final un aşa-numit produs similar compostului (PSC). Se consideră că treptat, odată cu îmbunătăŃirea participării publicului, se va îmbunătăŃi şi calitatea PSC, acesta putând deveni

corespunzător utilizării în vederea îmbunătăŃirii calităŃii solului în agricultură. Conform experienŃei internaŃionale un compost de calitate bună poate genera un venit de 10-12€/t, dar acest lucru nu este luat în considerare ca fiind cel mai bun scenariu deoarece nu sunt încă îndeplinite condiŃiile obŃinerii unui compost cu reale calităŃi de utilizare în domeniul agricol. În cadrul acestei opŃiuni, revenind la analiza alternativei de amplasare, instalaŃia de tratarea

mecano-biologică utilizată va fi doar cea amplasată în Zona 1 de management. opŃiunea 2. Din punct de vedere tehnologic este asemănătoare primei opŃiuni, dar din punct de

vedere al amplasamentului există diferenŃa ca tratamentul fracŃiei umede de deşeu se va face în şase locaŃii în loc de una singură. opŃiunea 3. Constă în uscarea aerobă a materialelor şi recuperarea conŃinutului de metale feroase. Materialul produs (combustibil solid recuperat) poate fi utilizat drept „combustibil

secundar” în industrii cu necesităŃi energetice ridicate sau poate fi evacuat în depozitul de deşeuri Ńinând cont de faptul că nivelul său de biodegradare a fost redus semnificativ din punct de vedere al alternativei de amplasare s-a considerat necesar ca o astfel de instalaŃie să existe

într-un singur amplasament şi anume cel din Zona 1. opŃiunea 4. Constă în pretratarea deşeurilor urmată de aşa numita „digestie anaerobă”, pentru producerea de biogaz ce poate fi utilizat drept combustibil secundar în recuperarea energetică. Amplasarea în Zona 1 este considerată ca alternativă aplicabilă pentru această opŃiune.

opŃiunea 5. Constă în tratarea aerobă a deşeurilor pentru obŃinerea de PSC şi combustibil secundar. Amplasarea în Zona 1 este considerată ca alternativă aplicabilă şi pentru această

opŃiune. În urma analizei comparative a alternativelor s-a ales opŃiunea 1.


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

5.5.2. Alternativele privind amplasarea soluŃiei tehnologice alese

Analiza alternativelor pentru amplasarea soluŃiei alese a fost influenŃată de selectarea opŃiunii tehnologice. StaŃia de tratare mecano-biologică (TMB) a deşeurilor va fi amplasată în Zona 1. S-a considerat că nu există alternative cu efect contrar acestei alegeri. Zona 1 este în

imediata vecinătate a capitalei de judeŃ, este zona care cuprinde noua staŃie de sortare şi depozitul conform. Zona va mai fi dotată cu o staŃie de tratare levigat cuplată în principal cu staŃia TMB, situată în vecinătatea staŃiei de tratare levigat existene, care deserveşte depozitul.

5.6. Analiza alternativelor privind depozitarea deşeurilor şi alegerea sediului central de gestiune a

deşeurilor În urma analizei alternativelor tehnologice şi a alternativei de amplasare a instalaŃiei de

tratare mecano-biologică a deşeurilor s-a hotărât ca centrul de gestiune a deşeurilor, centrul care va conduce întregul sistem de management integrat al deşeurilor din judeŃul Gorj să fie amplasat în zona Tg. Jiu, denumită şi Zona 1 de management, având în vedere diversitatea de activităŃi care se vor desfăşura aici şi situarea în proximitatea capitalei de judeŃ.

5.7. Analiza alternativei alese din punctul de vedere al impactului asupra mediului

Subcapitolul care prezintă alternativele analizate de proiect evidenŃiază faptul că avem de

a face cu un Sistem de management integrat al deşeurilor care va fi funcŃionabil la nivelul unui judeŃ şi care cuprinde numeroase activităŃi ce urmează a se desfăşura pe amplasamente diferite, utilizând tehnologii diferite şi care pe parcursul următorilor ani până în 2040 va trebui să se

dezvolte şi să facă faŃă cerinŃelor crescânde şi diversificate ale populaŃiei, totul în concordanŃă cu legislaŃia europeană de mediu.

Tehnologii moderne puse în operă cu ajutorul unor echipamente performante, oferă siguranŃa unei bune funcŃionării în timp a instalaŃiilor de tratare a deşeurilor, cu impact minim asupra mediului. ExperienŃa acumulată în diferite Ńări în urma utilizării unor astfel de practici

constituie o garanŃie demnă de luat în consideraŃie. La aceste tehnologii s-a adăugat şi grija autorităŃilor locale de a amplasa instalaŃiile în zone în care să nu se producă un impact semnificativ asupra ariilor naturale protejate.

Pentru aprecierea impactului unor astfel de activităŃi umane asupra mediului cât şi pentru urmărirea evoluŃiei în timp a fenomenului de poluare a mediului este necesară utilizarea unei

metode de evaluare globală a stării de poluare şi sănătate a mediului la un moment dat. Ca experienŃă acumulată în timp, s-a constatat că simpla enumerare a stării fiecărui

component/factor de mediu (apă, aer , sol, sănătate) nu este suficientă în anumite cazuri, nefiind

posibilă evidenŃierea efectelor de interdependenŃă între componentele mediului şi nici efectele sinergice în comportarea ecosistemelor.


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Metoda care a fost folosită este una care să permită compararea stării mediului la un moment dat (al analizei făcută de proiect) cu starea înregistrată într-un moment anterior (lucrări

realizate cu proiectele realizate anterior) şi cu starea posibilă în viitor (pe toată perioada de dezvoltare a proiectului, până în anul 2040). S-a realizat o analiză la nivel regional din punct de vedere al calităŃii mediului, evidenŃiindu-se dacă există zone ce ar putea fi chiar afectate ecologic.

5.7.1. Evaluarea impactului pe factori de mediu

Pentru alternativa aleasă prin proiect s-a efectuat evaluarea impactului asupra mediului, utilizând o metodă matricială (indici de calitate) şi metoda V. Rojanschi (indicele de poluare globală).

Evaluarea impactului asupra mediului înconjurător are a avut bază:

• indici de calitate pe factori de mediu ( Ic ),

• indicele de poluare globala ( IPG ).

Calitatea unui factor de mediu sau element al mediului se încadrează în raport cu limitele admise în STAS – uri sau Normative de reglementare sau se estimează efectele ―proiectului― asupra mediului având la baza ―mărimea― care se determina luând în considerare nivelul unor indicatori de calitate ce caracterizează efectele.

În raport cu mărimea efectelor avem indici de calitate ( Ic ):

1−== EL

LI

treglementa

proiectC , unde:

Lproiect – acŃiunile proiectului

Lreglementat – norme şi acte de reglementare

InterdependenŃa dintre acțiunile proiectului şi efectele asupra mediului înconjurător (E) se poate evidenția prin marcarea în caseta corespunzătoare a mărimii acesteia estimată printr-un sistem comun pentru tot ansamblul (cu +, - sau zero), astfel:

+ influenŃa pozitivă

0 influenŃa nulă

– influenŃa negativă

E – efect pozitiv sau negativ rezultat din cuantificarea influentelor activității proiectate asupra calităŃii factorilor de mediu, în raport cu normativele de reglementare.


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

În tabelul de mai jos a fost analizată situaŃia în judeŃul Gorj cu ajutorul metodei Rojanschi pentru cele 5 aspecte importante din cadrul Sistemului de management integrat al deşeurilor (TMB, Sortare, Transfer, Depozit conform, Depozit neconform)

Analiza s-a efectuat pentru fiecare tip de activitate menŃionat mai sus, luând în consideraŃie caracteristicile fiecărui amplasament

Tabelul 5.1. - Evaluarea impactului pe factori de mediu prin indici de calitate în funcŃie de TMB, sortare, transfer şi depozite neconforme

Surse generatoare de poluare

Efectele asupra factorilor de mediu, aer,apă, sol, subsol, biodiversitate, aşezări umane.

Aer Apă Sol-subsol Biodiversitate Aşezări umane

Amplasamentul şi modul de ocupare a terenului

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

- 0 0 0 0 + 0 0 0 0

Evacuare ape uzate

+ + + + + 0 + + 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Nivelul de zgomot în raport cu nivelul maxim admis

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Managementul deşeurilor

+ + + + + + + + + 0 0 0 0 0 0

- 0 0 0 0 0 0 0 + 0

Riscul de avarii şi accidente cu impact asupra mediului

+ 0 + 0 0 0 + 0 + 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Efectul social şi economic

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 + + +

0 0 0 0 0 0 0 0 + 0

Mărimea efectelor

+3 +2 +3 +2 +2 0 +4 +2 +2 0 0 0 +1 +1 +1

-2 0 0 0 +2 +1 0 0 0 0


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

În Tabelul 5.1 fiecare categorie/coloană reprezentând Efectele asupra factorilor de mediu este sub împărŃită în cinci compartimente diferite, marcate în dreptul ” Surse generatoare de poluare”

Fiecare din cele cinci compartimente, înscrise în aceeaşi ordine, reprezintă efectele influenŃelor (pozitive, negative, nule) pe care obiectivele ( staŃia TMB, staŃia de sortare, staŃia de transfer, depozitul conform, depozitele neconforme) le au asupra mediului

Matricea de evaluare a impactului

Tabelul 5.2. - Evaluarea impactului pe factori de mediu prin indici de calitate (Ic)

Surse generatoare de poluare

Efectele asupra factorilor de mediu

Aer

Apă

Sol-subsol

Biodiversitate

Aşezări umane

Amplasamentul şi modul de ocupare a terenului

0 0 + 0 0

Evacuare ape uzate

+ + + 0 0

Nivelul de zgomot în raport cu nivelul maxim admis

0 0 0 0 0

Managementul deşeurilor

+ + + 0 0

Riscul de avarii şi accidente cu impact asupra mediului

+ 0 + 0 0

Efectul social şi economic

0 0 0 0 +

Mărimea efectelor

+3 +2 +3 0 +1

EAER = +6

EAPĂ = +4

ESOL-SUBSOL = +11

EBIODIVERSITATE = 0


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

EAŞEZĂRI UMANE = +4

Dar Ic = E

1

Tabelul 5.3. – Tabel de corelaŃie factor de mediu indici de calitate a mediului

Factor de mediu Valoarea indicelui de calitate(Ic) Concluzii

Aer +0,16 Afectat în limite admise

Apă +0,25 Afectat în limite admise

Sol-subsol +0,09 Afectat în limite admise

Biodiversitate 0 Nu este afectat semnificativ

Aşezări umane +0,25 Afectat în limite admise

Valoarea Ic indică faptul că prin respectarea prevederilor proiectului, atât în perioada de execuŃie a lucrărilor de construcție, cât şi în perioada de exploatare a obiectivelor care compun „Sistemul integrat de management al deșeurilor în județul Gorj”, impactul asupra factorilor de mediu se va încadra în limitele admise, datorită măsurilor de prevenire şi diminuare a impactului prevăzute de proiectele specifice activităŃilor ce urmează a fi implementate.

5.7.2. Evaluarea globală a impactului asupra mediului

Evaluarea impactului global asupra mediului se bazează pe:

• valoarea indicilor de calitate (Ic ) pe factori de mediu;

• scara de bonitate notata de la 1 la 10, corespunzătoare valorilor Ic

Tabel 5.4. – Efectele asupra mediului înconjurător

Nota de bonitate Valoare Ic Efectele asupra mediului înconjurător

10 Ic = 0 - mediul nu este afectat de activitatea proiectată

9 Ic = 0,0 ÷0,25 - mediul este afectat de proiect în limite admisibile, nivel 1

- efecte pozitive

8 Ic = 0,25 ÷0,50 - mediul este afectat de proiect în limite admisibile, nivel 2

- efectele sunt pozitive


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

7 Ic = 0,50 ÷1 - mediul este afectat de proiect în limite admisibile, nivel 3

- efectele sunt pozitive

6 Ic = -1 - mediul afectat de proiect peste limitele admise , nivel 1

- efectele sunt negative

5 Ic = - 1 ÷ - 0,50 - mediul este afectat de proiect peste limitele admise, nivel 2


4 Ic = - 0,50 ÷ - 0,25 - mediul este afectat de proiect peste limite admise, nivel 3


3 Ic = -0,25 ÷- 0,025 - mediul este degradat, nivel 1

- efectele sunt nocive la durate medii de expunere

2 Ic = - 0,025 ÷0,0025 - mediul este degradat, nivel 2


1 Ic = sub -0,0025 - mediul este degradat, nivel 3


Este o metodă analitică de tip cantitativ pe baza indicelui de poluare globală (IPG), care rezultă din raportul între starea ideală (naturală) şi starea reală (de poluare).

• Reprezentarea grafică: starea ideală şi starea reală se reprezintă grafic rezultând o diagramă înscrisă într-un cerc de 10 unităŃi de bonitate, a cărei formă depinde de numărul factorilor de mediu analizaŃi.

• Starea ideală (Si): este reprezentată grafic printr-o formă geometrică regulată înscrisă într-un cerc cu raza de 10 unităŃi de bonitate.

• Starea reală (Sr): este o figură geometrică neregulată obŃinută prin unirea punctelor ce reprezintă valoarea echivalentă a indicelui de calitate în scara de bonitate şi care se înscrie în figura geometrică regulată a stării ideale.

• Indicele de poluare globală – IPG : rezultă din raportul dintre suprafaŃa ce reprezintă starea ideală (Si) şi starea reală (Sr).


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

IPG = r

i

S

S

IPG = 1 – nu există poluare;

IPG > - există modificări de calitate a mediului;

În funcŃie de IPG există o scară de calitate prezentată în tabelul următor:

Tabelul 5.5. – Gradul de afectare al mediului funcŃie de valoarea indicelui IPG

Valoare IPG Calitate

1 Mediul natural nu este afectat de activitatea umană

1….2 Mediul este supus efectelor activităŃii umane în limite admisibile

2….3 Mediul este supus efectelor activităŃii umane, provocând stare de disconfort formelor de viaŃă

3….4 Mediul este afectat de activitatea umane, provocând tulburări formelor de viaŃă

4….6 Mediul este afectat grav de activitatea umană, periculos pentru formele de viaŃă

• 6 Mediul este degradat, impropriu formelor de viaŃă

În funcŃie de indicele de calitate (IC) se determină nota de bonitate, care conform tabelului 5.2.1.

Tabelul 5.6. – Nota de bonitate funcŃie de indicele de calitate

Factor de mediu Valoarea indicelui de calitate(Ic) Nota de bonitate (Nb)

Aer +0,33 8

Apă +0,33 8

Sol-subsol +0,33 8

Biodiversitate 0 10

Aşezări umane +1 7

Calcularea indicelui de poluare globală se face conform figurii următoare:


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Figura 5.1. – Calcularea indicelui de poluare globală

IPG = r

i

S

S

În cazul nostru Si = 237,76

Sr = 192.58

Astfel rezultă în cazul nostru un indice de poluare globală: IPG = 1,23

Având în vedere tabelul de la 5.18. se observă că indicele de poluare globală se încadrează între valoarea 1 şi 2 (1,23), aşadar efectele asupra mediului vor fi minore, în limitele şi toleranŃele activităŃilor umane.

Valoarea indicelui de poluare globală exprimă încadrarea în limitele admise ale factorilor de mediu, având în vedere că proiectul respectă şi directivele (BAT) existente.

Efectele proiectului din punct de vedere social şi economic vor fi pozitive.


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

6. MONITORIZAREA

Monitorizarea ce urmează a fi realizată în cadrul Sistemului de management integrat al deşeurilor în judeŃul Gorj va avea în vedere atât monitorizarea în perioada de exploatare a instalaŃiilor de tratare a deşeurilor cât şi monitorizarea postînchidere, în amplasamentele

depozitelor neconforme. Sistemele de monitorizare vor fi diverse (având în vedere numărul mare de parametrii ce urmează a fi măsuraŃi). Sistemele vor fi montate în timpul perioadei de construcŃie/realizare a instalaŃiilor sau de închidere a depozitelor neconforme. Monitorizarea în exploatare se realizează în toate cele şase Zone de management pentru

instalaŃiile de tratare a deşeurilor. Monitorizarea urmăreşte de asemenea şi funcŃionarea unicului depozit de deşeuri existent în judeŃ, aşa cum este menŃionat în capitolul de specialitate din AutorizaŃia Integrată de Mediu.

În principal, acest tip de monitorizare urmăreşte:

• calitatea şi cantitatea fluxurilor de deşeuri şi produse/materiale intrate sau ieşite din instalaŃiile de tratare a deşeurilor;

• tipuri de deşeuri, biodegradabile, reciclabile, nămoluri, etc,

• cantităŃi de deşeuri separate pentru reutilizare şi reciclare,

• cantităŃi de deşeuri rezultate sub formă de produs similar compost,

• cantităŃi de deşeuri trimise spre depozitare finală.

• cantitatea şi calitatea levigatului şi a gazelor de depozit care vor fi generate;

• monitorizarea levigatului înainte şi după tratare (debite/cantităŃi, caracteristici),

• monitorizarea gazelor de depozit (debite/cantităŃi, concentraŃii) Monitorizarea postînchidere. După închiderea depozitelor neconforme se respectă cerinŃele H.G. nr.349/2005, Anexa nr.4. Se monitorizează în principal aceeaşi parametri pentru gaz şi levigat care sunt monitorizaŃi şi în timpul funcŃionării depozitului, dar cu o frecvenŃă mai redusă, stabilită de autoritatea de mediu. De asemenea în proiecte va fi menŃionat modul de monitorizare şi cât de des va fi monitorizată înălŃimea depozitului, starea stratului de închidere

finală a amplasamentului, starea bermelor, căilor de acces, stabilitatea pantei realizate.

Monitorizarea mediului. Se realizează în cadrul monitorizării postînchidere şi completează datele pentru urmărirea comportării în timp şi a posibilului impact asupra mediului pe care l-ar putea avea astfel de obiective. În principal se va urmări:

• monitorizarea parametrilor meteorologici. Poate fi făcută local cu echipament amplasat în

Zona 1 sau pe baza datelor primite de la cea mai apropiată staŃie meteorologică,

• calitatea apelor de suprafaŃă (acolo unde există), şi subterane,

• calitatea aerului deasupra depozitului şi în vecinătatea perimetrului său.


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

6.1 Monitorizarea în exploatare Problema monitorizării în exploatare va fi abordată în cadrul acestui subcapitol, având în

vedere obiectivele ce vor fi realizate în judeŃ. Monitorizarea în staŃiile de transfer Având în vedere specificul lor, monitorizarea urmăreşte în principal cantităŃile de deşeuri intrate şi ieşite, practică utilizată la toate staŃiile existente în cele şase zone de management.

Monitorizarea în staŃia de tratare mecano-biologică Se urmăreşte în principal bilanŃul de materiale (intrări-ieşiri de cantităŃi de deşeuri,

utilizarea/tratarea levigatului) atât pe întreaga instalaŃie cât şi pe fazele intermediare ale procesului tehnologic.

Se realizează de asemenea o monitorizare atentă a funcŃionării sistemelor de depoluare şi dezodorizare a aerului din incintele instalaŃiei, înainte de evacuarea lui în atmosferă.

Monitorizarea în staŃiile de sortare Se urmăresc cantităŃile (intrare – ieşire) pe faze tehnologice, pe tipuri de deşeuri şi pe instalaŃie. Având în vedere faptul că procesul de sortare este unul manual se va asigura

monitorizarea condiŃiilor de lucru, atât pentru desfăşurarea procesului tehnologic, cât şi pentru personalul angajat.

Monitorizarea depozitului de deşeuri existent Conform prevederilor H.G. nr. 349/2005 operatorul depozitului trebuie să-şi instituie un

sistem de automonitorizare a depozitului care să urmărească atât aspectele tehnologice cât şi cele de mediu.

În activitatea curentă a depozitelor conforme pentru depozitare finală, se urmăresc în

principal volumul şi compoziŃia deşeurilor intrate.

Operatorul trebuie să Ńină evidenŃa unei serii de informaŃii colectate pe parcursul cântăririi vehiculelor de colectare la intrarea în depozitul de deşeuri.

Aceste informaŃii sunt:

• denumirea şi adresa proprietarului vehiculului, numele întreg şi numărul de telefon ale responsabilului;

• denumirea şi adresa producătorului deşeurilor, numele întreg şi numărul de telefon ale responsabilului;

• sursa deşeurilor;


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

• tipul de deşeuri;

• greutatea deşeurilor;

Acest lucru înseamnă că se va Ńine evidenŃa volumului/cantităŃii şi tipului de deşeuri intrate în depozitul de deşeuri, în funcŃie de sursa de unde provin, pentru toată perioada de exploatare.

În vederea evitării recepŃionării deşeurilor neacceptabile în depozitul de deşeuri, dar şi din motive statistice, în fiecare zi trebuie să se efectueze inspectarea deşeurilor intrate prin prelevare de probe.

În cadrul fiecărei inspecŃii, trebuie să se înregistreze următoarele informaŃii:

• data şi ora inspecŃiei,

• sursa deşeurilor intrate,

• datele vehiculului şi ale conducătorului auto,

• observaŃiile inspectorului.

InspecŃiile menŃionate mai sus vor furniza informaŃii cu privire la compoziŃia deşeurilor intrate şi variaŃia compoziŃiei pe parcursul anului şi în funcŃie de sursă.

Activitatea de monitorizare a noului depozit de deşeuri mai are în vedere şi realizarea de inspecŃii periodice şi încercări, cu scopul de a se evalua impactul depozitului de deşeuri asupra mediului înconjurător.

Sistemul de monitorizare al depozitului de deşeuri are în componenŃa sa următoarele componente:

• sistem de monitorizare a levigatului,

• sistem de monitorizare a apelor subterane,

• sistem de monitorizare a apelor de suprafaŃă,

• sistem de monitorizare a gazului de depozit,

• sistem de monitorizare a sedimentelor.

În afara sistemelor mai sus prezentate se mai monitorizează o serie de parametri, ce privesc activitatea curentă a depozitului aflat în exploatare şi anume:

• date meteorologice curente,

• volumul/cantitatea şi compoziŃia deşeurilor intrate,

• starea drumurilor de acces


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

• monitorizarea tuturor lucrărilor de susŃinere şi înregistrarea tuturor problemelor curente care ar putea afecta funcŃionarea corespunzătoare (funcŃionarea drenajelor, comportarea taluzurilor şi digurilor, tasarea zonelor deja acoperite, etc.).

Toate datele colectate din sistemele de monitorizare trebuie să se păstreze în amplasament, în registre bine organizate.

În cadrul activităŃii de monitorizare în exploatare un aspect deosebit îl constituie cel privind monitorizarea levigatului format.

Sisteme de monitorizare a levigatului

StaŃia de tratare mecano-biologică produce levigat în movilele/brazdele de deşeuri, care este colectat în rezervorul de levigat al staŃiei şi recirculat în movile pentru a menŃine umiditatea dorită necesară tratării biologice a deşeurilor. Cantitatea de levigat în surplus, împreună cu apa de spălat a podelelor clădirii de pre-tratare şi apa menajeră produsă de angajaŃii staŃiei este transportată de o reŃea de Ńevi dimensionate corespunzător către rezervorul de colectare a levigatului din staŃia de tratare a levigatului ce va fi realizată în vecinătate.

Centrul de sortare nu produce levigat datorită faptului că deşeurile primite sunt deşeuri uscate de ambalare (toate tipurile de hârtie, metale feroase şi neferoase, materiale plastice şi sticlă). Apa provenită din spălarea podelelor clădirii şi apa menajeră produsă de angajaŃii centrului sunt colectate cu o reŃea de Ńevi dimensionată corespunzător şi transportate la noua staŃie de tratare levigat.

Sisteme de monitorizare a gazului de depozit Respectă cerinŃele autorităŃii competente de mediu, specificate în autorizaŃia depozitului

existent. Sistem de monitorizare a apelor de suprafaŃă

Pe lângă inspecŃiile vizuale, apele de suprafaŃă din zona amplasamentelor acolo unde există trebuie verificată trimestrial. Simultan cu prelevarea din apele de suprafaŃă se vor preleva probe şi din puŃurile de monitorizare a apelor subterane.

Controlul în zona apelor de suprafaŃă se va efectua periodic pentru a se putea semnala eventuala apariŃie a unor semne evidente, privind starea de sănătate a vegetaŃiei din amplasament, eventuale acumulări/scurgeri accidentale de levigat sau alte ape uzate, care să provoace eventuale tulburări ale apelor şi/sau mirosuri mai neobişnuite.

6.2.Monitorizarea postînchidere

Sistem de monitorizare a apelor subterane Atât pentru depozitul aflat în funcŃiune, cât şi pentru depozitele neconforme care urmează

a fi închise, monitorizarea apelor subterane se va face prin măsurători realizate periodic cu ajutorul puŃurilor de control. InvestiŃiile pentru închiderea depozitelor neconforme prevăd trei puŃuri de control al calităŃii apei, unul în amonte de depozit şi două în aval. PoziŃionarea relativă a


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

puŃurilor de monitorizare a calităŃii apei, propusă în această etapă este orientativă şi este reprezentată în documentaŃia întocmită în vederea obŃinerii Avizului de gospodărire a apelor.

Se vor determina caracteristicile fizico-chimice ale apei. Măsurătorile se vor realiza prin

prelevarea probelor şi analiza lor la un laborator specializat. Sistem de monitorizare a gazului de depozit

Monitorizarea gazului de depozit este o procedură prin care se urmăresc în principal două obiective:

• controlul caracteristicilor gazului produs,

• posibilităŃile de migrare a gazului de depozit.

Primul obiectiv al monitorizării gazului se va realiza prin intermediul unui dispozitiv portabil de măsurare a gazului de depozit (analizor de gaze de depozit). Acest dispozitiv va fi prevăzut cu sonde de gaz şi înregistrator de date (pentru stocarea datelor şi transferarea acestora pe un calculator). Măsurătorile se vor efectua la puŃurile cu gaz de depozit şi vor include cel puŃin următorii parametrii: presiunea gazului, concentraŃiile de metan, dioxid de carbon şi oxigen.

Al doilea obiectiv, privind migrarea gazului de depozit necesită stabilirea unor proceduri specifice pentru evaluarea acesteia. Migrarea gazului se monitorizează din cauza inflamabilităŃii şi potenŃialului exploziv al acestuia. Scopul monitorizării migrării gazului este acela de a se asigura că biogazul nu migrează şi nu se acumulează în structuri din amplasament sau în alte locaŃii exterioare, în concentraŃii care ar putea pune în pericol oamenii şi proprietăŃile. Pentru inspecŃiile cu privire la posibila migrare, se forează găuri de mică adâncime (maximum 6 m) în jurul bazinului depozitului de deşeuri. DistanŃa dintre găurile de foraj este de aproximativ 100 m. De asemenea, se vor preleva probe, cu ajutorul analizorului de gaz, din aceste puŃuri de control, pentru a se asigura că gazul de depozit nu migrează din părŃile laterale ale amplasamentului depozitului.

Unitatea semnalizatoare. În vederea protejării personalului şi echipamentului aferent instalaŃiei de ardere a gazelor cu flacără deschisă, trebuie să se amplaseze sisteme de detectare a gazului. Sistemul de avertizare va comanda închiderea sistemului de alimentare cu gaz, care va închide evacuarea în cazul în care se ating valori critice de conŃinut de metan şi/sau oxigen.

ConcentraŃia maximă de gaz la locul de muncă. Înainte şi în timpul funcŃionării sistemului de degazeificare, în spaŃii închise, trebuie să se măsoare concentraŃia de metan, oxigen şi dioxid de carbon. Toate spaŃiile închise trebuie să fie prevăzute cu sisteme de ventilaŃie naturală şi trebuie respectată cu stricteŃe legislaŃia privind procedurile de exploatare în acest tip de spaŃii de lucru.

Măsuri de precauŃie pentru personal. ConcentraŃia de gaz metan nu trebuie să depăşească 25% din limita inferioară de explozie (LEL) în structurile din depozitul de deşeuri şi 100% din LEL la hotarul cu proprietăŃile. LEL pentru metan este de 5% (metan/aer).


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Din acest motiv, în clădirile în care lucrează personalul, se vor instala dispozitive de control al gazelor pentru măsurarea concentraŃiilor de metan exploziv. Un astfel de dispozitiv este prevăzut cu detectoare – transmiŃătoare conectate la un sistem de alarmă care se activează atunci când concentraŃia de metan depăşeşte LEL.

Sistem de monitorizare a sedimentelor

Comportamentul deşeurilor reprezintă un parametru esenŃial pentru restabilirea/reabilitarea zonelor din depozitul de deşeuri care au atins înălŃimea maximă.

Aşadar, cantitatea de sedimente (reducerea „stivei” de deşeuri, datorită descompunerii) este un parametru important şi Ńinerea evidenŃei acestui fenomen este esenŃială, în special dacă, după reabilitare/închidere, urmează a se amplasa construcŃii uşoare pe amplasament.

Pentru a se măsura sedimentele, la suprafaŃa deşeurilor se vor instala aşa-zisele „plăci de sedimente” (în zonele în care deşeurile ajung la înălŃimea maximă). Aceste plăci includ o placă din oŃel (4 mm grosime) de care este sudată o conductă din oŃel (5.08 cm diametru). Baza plăcilor de sedimente se instalează la 0,5 m sub suprafaŃa finală a celulei şi se fixează pe poziŃie cu un strat de beton (20 cm grosime).

Conducta din oŃel se foloseşte la măsurarea reducerii înălŃimii. ElevaŃia conductelor se măsoară şi se compară cu elevaŃia punctelor fixe ale staŃiei (puncte de reper). Măsurătorile trebuie să se efectueze lunar la începutul lucrărilor de reabilitare şi până la finalizarea acestora, la

fiecare 3 luni anul următor şi la 6 luni până la expirarea perioadei de postînchidere a depozitului de deşeuri.

6.3. Monitorizarea mediului – Înregistrarea datelor

Conform H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor sunt stabilite elementele

principale ale monitorizării depozitelor (şi frecvenŃa măsurătorilor), aflate atât în fază de exploatare cât şi cea de urmărire postînchidere.

Parametrii meteorologici vor avea la bază datele aferente celei mai apropiate staŃii meteorologice, în cazul în care aceştia nu pot fi furnizaŃi de aparatura proprie, care ar trebui amplasată în Zona 1.

Parametrii care trebuie înregistraŃi pe parcursul duratei de viaŃă a depozitului sunt:

• volumul de precipitaŃii: zilnic

• temperatura (min, max, ora 15:00): zilnic

• direcŃia şi viteza vântului dominant: zilnic

• evaporarea zilnic

• umiditatea atmosferică (ora 15:00) zilnic


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

După etapa de post-închidere, frecvenŃa înregistrărilor menŃionate mai sus poate creşte pentru toŃi parametrii:

• volumul de precipitaŃii: zilnic (cu adăugare la valorile lunare)

• temperatura (min, max, ora 15:00): medie lunară

• direcŃia şi viteza vântului dominant: nu este necesar

• evaporarea: zilnic (cu adăugare la valorile lunare)

• umiditatea atmosferică (ora 15:00): medie lunară


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

7. SITUAłII DE RISC

Acest proiect va realiza un Sistem de management integrat al deşeurilor în judeŃul Gorj. Având în vedere obiectivele, componentele, activităŃile ce urmează a fi realizate în cadrul sistemului (staŃii de tratare a deşeurilor menajere solide, extinderea unora deja existente, închiderea unor depozite neconforme ), acest capitol urmăreşte în mod deosebit probleme legate de managementul riscurilor industriale. S-a adoptat această abordare fiind vorba în principal de problemele tehnologice ale tuturor obiectivelor mai sus menŃionate, în contextul integrării lor în noul sistem.

Problemele legate de riscurile naturale (cutremur, inundaŃii, secetă, alunecări de teren, etc.) sunt considerate probleme cunoscute şi avute deja în vedere pentru realizarea proiectului fiecărui obiectiv în parte.

Problemele legate de riscurile industriale atât pentru etapa „de construcŃie” cât şi pentru etapa „de exploatare”sunt şi ele cunoscute, dar au fost reluate şi analizate. S-au avut în vedere schimbările ce vor avea loc în contextul aplicării celor mai performante tehnologii cu scopul principal de respectare a reglementărilor de mediu.

Se consideră că neavând de-a face cu o activitate care să presupună utilizarea substanŃelor şi preparatelor periculoase ce ar putea conduce la pericole de accident major (şi să intre sub incidenŃa H.G. nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care să fie implicate substanŃe periculoase), nu va fi nevoie ca la nivel teritorial să se Ńină seama de „riscul industrial” şi să se întocmească Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor - PAAR, conform Metodologiei M.A.I nr.29/2007 de elaborare a PAAR.

În perioadele de existenŃă a organizărilor de şantier pentru măriri de capacitate a instalaŃiilor existente sau de realizare a unor instalaŃii noi, executantul este cel răspunzător atât de problemele legate de personal, de tehnologia aplicată precum şi de măsurile ce vor trebui adoptate, conform reglementărilor, pentru diminuarea posibilului impact asupra mediului.

Executantul va trebui să fie o firmă cu experienŃă în domeniul de activitate pentru a putea face faŃă cerinŃelor reglementărilor în vigoare.

Sigur, în etapa de exploatare, în cadrul instalaŃiilor ce concură la tratarea deşeurilor pot apărea situaŃii de urgenŃă sau situaŃii favorabile declanşării unor accidente.

Planurile de intervenŃie care vor trebui întocmite vor avea în vedere situaŃiile ce pot apărea (riscuri naturale, începuturi de incendiu, accidente în fluxurile de tratare a deşeurilor sau în manipularea acestora, etc.) şi vor mai cuprinde responsabilităŃile, precum şi modul de desfăşurare a intervenŃiilor.

Se consideră că trebuie avute în vedere acte normative considerate aplicabile la acest proiect:

• Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcŃii, cu modificările ulterioare;

• HG nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcŃii, cu modificările şi completările ulterioare (HG nr. 675/2002, HG nr. 1231/2008);


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

• HG nr. 622/2004 privind stabilirea condiŃiilor de introducere pe piaŃă a produselor pentru construcŃii;

• Hotărârea Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiŃiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate (Anexa 1 – Norme tehnice privind colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate orăşeneşti – NTPA 011/2002. Normativ privind condiŃiile de evacuare a apelor uzate în reŃelele de canalizare ale localităŃilor şi direct în staŃiile de epurare, NTPA 002/2002. Normativ privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanŃi a apelor uzate şi orăşeneşti în receptorii naturali – NTPA 001/2002), cu modificările și completările ulterioare (H.G 352/2005);

• OG nr. 95/1999 privind calitatea lucrărilor de montaj utilaje, echipamente şi instalaŃii tehnologice industriale;

• Legea nr. 440/2002 pentru aprobarea OUG nr. 95/1999 privind calitatea lucrărilor de montaj utilaje, echipamente şi instalaŃii tehnologice industriale;

• Ordinul Ministrului Industriei şi ComerŃului nr. 323/2000 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea lucrărilor de montaj;

• H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor;

• O.M. nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor. • H.G. nr.300/2006, privind cerinŃele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele

temporare sau mobile

• Legea 319/2006 a securităŃii şi sănătăŃii în muncă

• H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităŃii şi sănătăŃii în muncă nr.319/2006

• Legea nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor • H.G. nr. 1092/2006 privind protecŃia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea

la agenŃi biologici în muncă

• H.G. nr. 971/2006 privind cerinŃele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecŃiuni dorsolombare

• H.G. nr. 1218/2006 privind cerinŃele minime de securitate şi sănătate în muncă pentru asigurarea protecŃiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezenŃa agenŃilor chimici

Legat de realizarea acestui proiect, pentru prevenirea riscurilor producerii unor accidente, este necesară executarea lucrărilor care fac obiectul investiŃiilor, respectându-se cu rigurozitate cerinŃele proiectului pentru fiecare obiectiv.

Se vor respecta cerinŃele de siguranŃă în funcŃionare a tuturor echipamentelor, ce folosesc energie electrică.

Pe timpul exploatării se vor respecta măsurile cuprinse în planurile de intervenŃie şi prevenire, pentru a se reduce orice impact major asupra populaŃiei şi mediului înconjurător.


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Este necesară dotarea instalaŃiilor care fac obiectul proiectului cu echipamente specifice de semnalizare pentru buna funcŃionare a echipamentelor tehnologice în condiŃii de siguranŃă şi cu mijloace de prevenire şi stingere a incendiilor/prevenirii exploziilor, etc.

Orice defecŃiune sau avarie ce ar putea apărea şi ar putea avea impact negativ asupra sănătăŃii populaŃiei sau mediului va fi adusă în mod operativ la cunoştinŃa autorităŃilor de mediu şi a celorlalte autorităŃi implicate, conform prevederilor legale, acŃionând potrivit celor prevăzute în planurile de alarmare şi intervenŃie.


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

8. DESCRIEREA DIFICULTĂłILOR

Una dintre dificultăŃile integrării noului sistem de gestiune integrată a deşeurilor, este reprezentată de noul mod de colectare separată a deşeurilor şi tratarea lor, datorită lipsei în judeŃ a unei infrastructurii asemănătoare cu cea care urmează a fi implementată.

Datorită complexităŃii proiectului, timpul de întocmire a ”paşilor specifici” de realizare a proiectului, până la perioada de execuŃie, a fost îndelungat, motiv pentru care proiectul a trecut prin mai multe revizii, cu scopul de a sincroniza datele prognozate de proiect cu datele existente în teritoriu.

Diversitatea domeniilor analizate precum şi multitudinea de informaŃii utilizate, au necesitat o activitate susŃinută pentru culegerea, selectarea, prelucrarea tuturor datelor specifice evaluării impactului asupra mediului. Utilizarea reglementărilor de mediu în vigoare a constituit la fiecare pas un instrument util de lucru pentru îndrumarea activităŃii de evaluare a impactului.

Având în vedere complexitatea şi eşantionul de timp în care va fi implementat noul sistem de gestiune integrată a deşeurilor solide, o dificultate în plus a proiectului va fi reprezentată de necesitatea asigurării pe viitor a unor campanii de succes pentru conştientizarea opiniei publice privind gestiunea corectă a deşeurilor, campanii complexe precum:

• campanii de conştientizare media (anunŃuri TV, radio şi articole în presă, emisii TV speciale, etc.),

• campanii în şcoli,

• organizarea de discuŃii deschise publice,

• organizarea aşa-numitului “Birou Verde de InformaŃii” în zonele urbane extinse.


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC

9.1. Descrierea ActivităŃii

Proiectul este finanŃat din POS Mediu. Conform POS Mediu, proiectul a fost identificat ca prioritate luând în considerare, printre altele, aspecte cum sunt:

• îmbunătăŃirea în mod semnificativ a calităŃi mediului şi a vieŃii în domeniile propuse;

• îmbunătăŃirea în mod semnificativ a infrastructuri inadecvate şi învechite legată de serviciile din domeniul deşeurilor municipale solide pentru a oferi posibilitatea conformării cu standardele europene şi româneşti.

AutorităŃile locale din judeŃ sunt dispuse să se asocieze, la nivelul judeŃului, în vederea dezvoltării unui Sistem de management integrat al deşeurilor solide din judeŃ având ca principal scop optimizarea costurilor de investiŃii şi operaŃionale.

Documentele suport care stau la baza proiectului de dezvoltare a Sistemului de management integrat sunt prezentate mai jos.

Tabel 9.1. - Documente suport pentru SMID în județul Gorj

• Strategia Națională de Gestionare a Deşeurilor (SNGD)

• Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor (PRGD)

• Planul National de Gestionare a Deşeurilor (PNGD)

• Planul de Gestionare a Deşeurilor pentru judeŃul Gorj

• Programul OperaŃional Sectorial de Mediu (POSM)

• Planul de InvestiŃii pe Termen Lung pentru gestionarea integrată a deşeurilor în judeŃul Gorj a fost dezvoltat în cadrul acestui proiect

Alte referinŃe relevante includ:

• Sistemul NaŃional de Dezvoltare (SND)

• Planurile de Mediu Regionale şi Locale de AcŃiune (PMRLA)

• Cadrul National Strategic de ReferinŃă 2007-2013 (CNSR)

În prezent în judeŃul Gorj colectarea separata a deşeurilor reciclabile a fost implementata în anumite zone, ca urmare a proiectelor realizate în special din fondurile de pre-aderare PHARE CES, însa se desfăşoară cu dificultate, gradul de conştientizare a populaŃiei fiind în continuare unul scăzut.


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

În judeŃ există în funcŃiune 5 staŃii de transfer şi sortare a deşeurilor şi o staŃie de sortare a deşeurilor reciclabile.

Marea parte a deşeurilor generate în judeŃ ajung acum la depozitare finală. Depozitarea deşeurilor colectate se realizează în depozitul conform din zona Târgu Jiu care are o capacitate proiectată de 1.925.310 m3.

Pe lângă acest depozit, în judeŃ mai există 7 depozite urbane neconforme aflate în proprietatea autorităŃilor locale la: Motru, Tg. Cărbuneşti, Novaci, Rovinari, łicleni, Turceni, Bumbeşti-Jiu. Acestea au sistat activitatea de depozitare şi urmează a fi închise conform reglementărilor în vigoare, în cadrul acestui proiect.

Din evaluarea sistemului existent de gestionare a deşeurilor din judeŃul Gorj s-au evidenŃiat limitele şi deficienŃele acestuia şi s-a constat că este absolut necesara implementarea unui nou sistem integrat, modern, de gestionare a deşeurilor, şi eficient din punct de vedere al costurilor. Acest lucru este necesar pentru a opri deteriorarea continua a condițiilor de mediu şi pentru a maximiza utilizarea materialelor aflate în deşeuri. CerinŃele reglementărilor europene şi naŃionale nefiind negociabile, este absoluta necesara dezvoltarea unui sistem prin care se va asigura atingerea reala a scopurilor la valorile cantitative impuse, reuşindu-se astfel şi atingerea obiectivelor proiectului.

9.1.1. Obiectivul proiectului Pentru judeŃul Gorj, investiŃiile cuprinse de proiect sunt reprezentate în principal:

• de staŃia de tratare mecano-biologică – TMB (capacitate, 82.040 t/an ) , în Zona 1 de management - Tg. Jiu

• de staŃia de sortare (capacitate, 22.411 t/an), în Zona 1 de management - Tg. Jiu,

• de diversele măriri de capacitate la unele staŃii de transfer:Tg. Cărbuneşti (noua capacitate, 12800 t/an );Turceni (noua capacitate, 8300 t/an); Motru (noua capacitate, 9300 t/an); şi sortare: Tg. Cărbuneşti (noua capacitate, 4700 t/an); Turceni (noua capacitate, 2800 t/an); Rovinari (noua capacitate, 3400 t/an), Motru (noua capacitate, 4300 t/an).

• de lucrările pentru închiderea a 7 depozite neconforme: Turceni (1,1 ha), łicleni (0,5 ha), Tg. Cărbuneşti (0,6 ha), Rovinari (1,2 ha), Novaci (0,1 ha), Motru (1,5 ha), Bumbeşti Jiu (0,7 ha)

Proiectul este un proiect de amploare care se aplică la nivelul unui judeŃ şi care are în vedere obiective care pot fi caracterizate ca, generale, specifice, şi tehnice. Ca obiectiv general putem menŃiona îmbunătăŃirea infrastructurii de mediu a Ńării, conform

standardelor europene precum şi implicit, dezvoltarea infrastructurii necesare pentru gestionarea integrata a deşeurilor solide în judeŃul Gorj.

Ca principale obiective specifice putem menŃiona:


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

• asigurarea conformităŃii cu legislaŃia naŃională şi a UE în timpul perioadelor de tranziŃie agreate de Romania şi UE pentru sectorul de mediu,

• pregătirea proiectului până la stadiul în care poate fi propus pentru cofinanŃare europeana, asigurând utilizarea optimă a fondurilor

• asistarea promotorilor de proiect în dezvoltarea capacităŃii locale pentru dezvoltări viitoare ale proiectului – asigurarea instructajelor la locul de munca a personalului viitorilor beneficiari finali. Asistarea în organizarea UIP

Ca obiectivele tehnice pentru judeŃul Gorj sunt cele reprezentate de realizarea activităŃilor care se dezvoltă în cadrul Sistemului de management integrat al deşeurilor din judeŃ:

• prevenirea generării deşeurilor prin promovarea compostării individuale în gospodăriile din mediul rural,

• modernizarea şi extinderea actualelor sisteme de colectare şi transport a deşeurilor,

• colectarea separată a deşeurilor reciclabile,

• realizarea unei noi staŃii de sortare pentru creşterea nivelului de valorificare a deşeurilor,

• realizarea unei noi staŃii de tratare mecano-biologică (TMB) pentru asigurarea capacităŃii de tratare a deşeurilor biodegradabile şi implicit, reducerea cantităŃii de deşeuri direcŃionate în prezent spre depozitarea finală,

• închiderea depozitelor neconforme, pentru desfiinŃarea unor surse potenŃiale de poluarea mediului.

9.1.2. Entitatea care implementează proiectul

Acest proiect va fi implementat de consorŃiul compus din companiile:

• SC Environmental Planning, Engineering & Management SA Grecia (EPEM SA)

• Institutul de Studii şi Proiectări Energetice SA România (ISPE SA)

9.1.3. Descrierea proiectului Proiectul va dezvolta un nou Sistem de management integrat pentru deşeurile produse în

judeŃul Gorj până la nivelul anului 2040. Principalele deşeuri care fac obiectul proiectului sunt deşeurile municipale nepericuloase şi periculoase din deşeurile municipale (deşeurile menajere şi asimilabile din comerŃ, industrie şi instituŃii), la care se adaugă şi menŃiuni despre câteva fluxuri speciale de deşeuri: nămoluri de epurarea apelor uzate, deşeuri de echipamente electrice şi electronice, etc.


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Conform prevederilor Deciziei Consiliului 2003/33/CE (transpusă în legislaŃia internă de O.M. nr. 95/2005), vor fi acceptate în depozitele de deşeuri nepericuloase ale judeŃului Gorj, fără a mai fi supuse unei testări, deşeurile municipale care îndeplinesc criteriile definite conform H.G. nr. 349/2005 (care transpune Directiva 99/31/EC ) pentru depozitarea deşeurilor (anexa nr.1. lit. h) şi care se regăsesc în categoria 20 a Listei europene a deşeurilor (Deşeuri municipale şi asimilabile din comerŃ, industrie, instituŃii, inclusiv fracŃiuni colectate separat) precum şi deşeuri similare acestora din alte surse. Cu privire la fluxurile de deşeuri speciale, şi în mod deosebit la Deşeurile din Echipamente Electrice şi Electronice (DEEE), deşeurile voluminoase şi deşeurile municipale periculoase, a

căror colectare este responsabilitatea autorităŃilor locale, acestea vor fi colectate conform necesităŃilor şi vor fi concentrate în zonele ce deservesc oraşele mari, în speŃă facilitatea centrală din zona Târgu Jiu şi în jurul oraşelor Târgu Cărbuneşti, Turceni, Motru, Rovinari şi Novaci. În facilitatea centrală din zona Târgu Jiu precum şi în staŃiile de transfer ale oraşelor de mai sus, va exista o zonă special alocată pentru instalarea containerelor necesare colectării acestor fluxuri de deşeuri. Deşeurile colectate vor fi apoi, fie transportate la depozit (de ex. ca parte a deşeurilor voluminoase, după măcinare), fie la facilităŃile de reciclare. Este de notat că managementul acestor fluxuri de deşeuri, în special DEEE, bateriile şi alte materiale periculoase

sunt răspunderea producătorilor şi că aceştia trebuie să furnizeze infrastructura necesară managementului acestora. În final, este notat că înainte de implementarea oricărei scheme separate de colectare a deşeurilor periculoase, trebuie dezvoltată o destinaŃie finală ( de ex.

depozit de deşeuri periculoase, facilităŃi de tratare etc.). În ceea ce priveşte transportul fluxurilor de deşeuri la facilităŃile de colectare, DEEE (containerele pentru DEEE vor fi furnizate de către importatori / producători) vor fi aduse la punctul de colectare de către cetăŃeni şi producători, în

vreme ce deşeurile casnice voluminoase şi periculoase vor fi colectate de autorităŃile locale în funcŃie de necesităŃile de colectare, utilizând echipamentele de colectare existente.

Realizarea sistemului de management integrat de gestionare a deşeurilor din judeŃul Gorj, ca cerinŃă primordială pentru reorganizarea activităŃii de gospodărire şi gestiune a deşeurilor, a impus împărŃirea teritoriului în zone. Prin zonare s-a realizat arondarea localităŃilor la fiecare

zonă unde se vor realiza servicii comune de gestionare a deşeurilor, adică vor fi deservite de aceeaşi infrastructură de gestionare a deşeurilor (instalaŃie de tratare, depozit de transfer, depozitare finală etc.). FuncŃionarea în timp a sistemului de management integrat va dovedi dacă

selectarea acestor zone a fost corespunzătoare şi dacă a determinat funcŃionalitatea şi eficienŃa sistemul de gestionare a deşeurilor propus pentru judeŃ.

Astfel, în urma analizei efectuate de consultant, pentru judeŃul Gorj s-a propus împărŃirea judeŃului în 6 zone de gestionare a deşeurilor, fiecare cu centrul în oraşele: Zona 1-Tg.Jiu,Zona 2- TG. Cărbuneşti, Zona 3-Turceni, Zona 4-Motru, Zona 5-Rovinari, Zona 6-Novaci.

Consultarea profundă cu ”actorii” precum şi cercetarea posibilităŃilor oferite de fiecare din zonele mai sus amintite, a avut ca rezultat alegerea locaŃiei din Târgu Jiu ca zonă centrală de management a deşeurilor.


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Tot în cadrul proiectului a fost analizată fiecare zonă de management pornind de la proiecŃia populaŃiei estimată pentru perioada 2010-2040, ca unul din principalii factori în

estimarea cantităŃilor de deşeuri produse în judeŃ, având ca valori Ńintă, valorile pentru anii 2013 şi 2016. Analiza a avut în vedere atât problemele legate de modalitatea de tratare a deşeurilor (colectarea, transportul, transferul, tratarea mecano-biologică, recuperarea/reciclarea),

modalitatea de depozitare finală a cantităŃilor de deşeuri rămase după operaŃiile preliminare de tratare, precum şi modalitatea de închidere a celor şapte depozite neconforme. 9.2. Metodologiile utilizate în evaluarea impactului asupra mediului și, dacă există , incertitudini semnificative despre proiect și efectele sale asupra mediului

Evaluarea impactului asupra mediului s-a realizat cu ajutorul unei metode matriciale de determinare a unor indici de calitate pe factori de mediu şi de poluare globală

S-au analizat separat activităŃile proiectului (Tratare mecano-biologică, Sortare, Transfer, Depozit conform, Depozit neconform) şi amplasamentele unde ele se vor desfăşura activităŃile proiectului.

Pe parcursul derulării lucrărilor proiectului nu au existat incertitudini semnificative în urma cărora să poată apărea efecte asupra factorilor de mediu. Aspectele tehnico-economice s-au analizat şi s-au adoptat numai după ce s-a luat în consideraŃie potenŃialul impact ce poate fi provocat mediului.

9.3. Impactul Prognozat Asupra Mediului

Un sistem de management integrat de mediu coordonează practic o activitate umană care prin natura ei poate avea uneori şi un potenŃial impact asupra mediului.

Impactul datorat proiectului poate fi considerat ca minim, încadrat în limite admisibile.

ActivităŃile realizate deja prin proiectele PHARE implementate în județ reprezintă o importantă dovadă a modului în care a fost posibilă funcŃionarea acestor instalaŃii cu impact redus asupra mediului.

Reorganizarea actualului sistem de management al deşeurilor şi înlocuirea lui cu un sistem de management integrat va conduce la perfecŃionarea activităŃilor desfăşurate până acum, la conştientizarea perpetuă şi benefică a locuitorilor (deficitară până în prezent), la prevenirea generării deşeurilor, la creşterea cantităŃii de materiale valorificabile şi implicit la scăderea cantităŃilor de deşeuri pentru depozitare finală.


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

9.4. Identificarea și descrierea zonei în care se resimte impactul

Se consideră că proiectul şi zonele lui de aplicare nu intră sub incidenŃa ConvenŃiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la ESPOO la 25 februarie 1991 şi ratifică prin Legea nr. 22/2001.

După verificarea amplasamentului, în baza coordonatelor STEREO 70, autoritatea de mediu a evidenŃiat faptul că proiectul intră sub incidenŃa art. 28 din O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare. În urma parcurgerii listei de control aferente etapei de încadrare din cadrul procedurii de evaluare adecvată, a reieşit faptul că proiectul nu are impact

asupra integrităŃii ariilor naturale protejate de interes comunitar ROSCI0362, Râul Gilort. ARPM Craiova a decis în cadrul etapei de încadrare prin decizia nr. 14134/2012, că proiectul nu se supune evaluării adecvate.

Prin specificul său, proiectul abordează două probleme importante şi anume

• una legată de tratarea deşeurilor în diferite instalaŃii şi

• cealaltă legată de depozitarea finală a deşeurilor şi închiderea depozitelor neconforme.

Noul Sistem de management integrat al deşeurilor înglobează practic şi amplasamente unde deja se desfăşoară activităŃi de tratare a deşeurilor, activităŃi de pe urma cărora nu se resimte impactul asupra mediului şi sănătăŃii umane.

Zonele unde se mai află încă depozitele neconforme vor suferi o transformare radicală în peisajul local, având în vedere faptul că închiderea se va face conform reglementărilor în vigoare, pentru a se anula sau diminua orice formă de impact asupra factorilor de mediu. În această

situaŃie impactul se va simŃi doar în perioada de „construcŃie” şi această formă de impact va fi limitată în timp şi spaŃiu doar la zona de desfăşurare a lucrărilor.

Depozitarea finală va continua a se realiza într-un depozit conform existent la nivelul

judeŃului, în condiŃiile unui impact minim.

9.5. Măsurile de diminuare a impactului, pe componente de mediu Pentru protecŃia apelor Faza de construcŃie

Pentru protecŃia apelor, la faza de construcŃie (realizare) a obiectivelor de investiŃii (noi sau

măriri de capacităŃi) vor fi avute în vedere probleme importante:

• apa (ca resursă naturală), trebuie să aibă o utilizare cât mai limitată în această perioadă de desfăşurare a lucrărilor, şi pentru aceasta cea mai mare parte a materialelor de construcŃie urmând a veni gata preparate pe amplasament,

• evitarea poluării apelor de suprafaŃă şi a apelor subterane prin infiltraŃii (pluviale)

necontrolate, sau prin contaminarea potenŃială provocată de lucrările din amplasament,


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

• executarea lucrărilor în amplasamente nu se va realiza în condiŃii meteorologice extreme (ploaie, zăpadă, vânt puternic). Este necesară prevenirea acŃiunii sau efectelor acestora deoarece pot influenŃa negativ economia proiectului şi pot avea un posibil impact asupra mediului,

• pentru prevenirea/evitarea împrăştierii prafului în zonele de lucru se va utiliza apă

nepoluată pentru stropiri, pentru a nu contribui suplimentar la poluarea zonei amplasamentului. Apa se va asigura din surse locale sau din apă transportată cu

cisterna, în funcŃie de posibilităŃile existente. Apa subterană nu va fi utilizată ca sursă de apă pentru necesităŃile şantierului,

• alimentarea cu apă potabilă pentru personalul participant la lucrări va putea fi asigurată din sursele existente în zonă. În cazul în care sursele existente nu mai pot asigura apa

potabilă, aprovizionarea se va face cu ajutorul apei îmbuteliate în sticle de plastic,

• se recomandă folosirea toaletelor ecologice pentru personalul de exploatare. AcŃiunile privind asigurarea categoriilor de apă menŃionate mai sus cad în sarcina

executantului iar pentru modul de soluŃionare se va consulta cu beneficiarul.

Faza de exploatare Pentru staŃiile de sortare existente s-au eliberat AutorizaŃii de mediu unde, pentru fiecare

instalaŃie sunt menŃionate măsuri specifice la capitolul InstalaŃiile,măsurile şi condiŃiile de protecŃie a mediului . InstalaŃiile de sortare (atât cele existente cât şi cea nouă) tratează în mod deosebit deşeuri uscate,în urma cărora nu rezultă levigat care să necesite tratament special.

Asemenea măsuri specifice vor fi cuprinse şi în autorizaŃia de mediu ce va fi acordată noii

instalaŃii de sortare

InstalaŃia de tratare biologică –TMB produce levigat prin procesul tehnologic. Surplusul, neconsumat în procesul de obŃinere a produsului similar compostului se trimite periodic din

rezervorul de stocare, spre staŃia de tratare levigat ce va fi amplasată în proximitate. Depozitul conform existent, produce levigat care este evacuat la staŃia existentă de tratare a levigatului , respectând prevederile menŃionate în autorizaŃia integrată. Apele epurate rezultate sunt evacuate în pârâul Iazu.

Depozitele neconforme au primit din partea autorităŃilor, ObligaŃii de mediu la încetarea activităŃii

de depozitare a deşeurilor prin care la subcapitolul „ProtecŃia şi gospodărirea apelor” se solicită

ca măsuri:

• controlul calităŃii apei freatice cu ajutorul puŃurilor amplasate amonte/aval, pe direcŃia de


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

curgere a acestora,

• sistematizarea/izolarea zonei fiecărui depozit astfel încât apa din precipitaŃii să se scurgă

către marginea depozitului, după care să fie captată/condusă de rigolele perimetrale ale

depozitelor ca apă convenŃional curată şi apoi descărcată către un curs de apă existent în

apropiere.

• închiderea depozitelor neconforme atrage după sine obŃinerea unor efecte benefice privind

protecŃia apelor din amplasamentele lor,

• diminuarea influenŃelor negative asupra apelor de suprafaŃă şi subterane,

Avizul de gospodărire a apelor analizează şi stabileşte pentru amplasamentele tuturor obiectivelor, măsuri concrete pentru perioada de exploatare,:

• respectarea parametrilor proceselor tehnologice,

• elemente de bilanŃ ale apei tehnologice utilizate şi a apei uzate evacuate,

• condiŃiile de calitate ale efluenților evacuaŃi, valori maxime admise,

• respectarea procedurilor de exploatare/ închidere a depozitelor de deşeuri,

Pentru protecŃia aerului Faza de construcŃie

În timpul perioadei de construcŃie (realizare) a obiectivelor proiectului, poluarea atmosferei

poate rezulta, în principal din:

• praful produs în timpul lucrărilor, din încărcarea/descărcarea materialelor, din încărcarea

grămezilor de sol şi a altor materiale acumulate în timp pe amplasament, de la mijloacele de transport pentru diferite activităŃi,

• emisiile, (nu atât de importante) de la echipamentele motorizate folosite pentru toate tipurile de lucrări (particule de la motoare diesel, NOx, COV, CO, etc.).

Proiectul, prin investiŃia pe care o promovează nu cuprinde şi investiŃie pentru instalaŃii de reŃinere a emisiilor de poluanŃi în atmosferă, nefiind vorba de o instalaŃie industrială cu emisii poluante continue ci de lucrări obişnuite de construcŃii (nu de mare anvergură) care se

execută pe un amplasament unde emisiile pot apărea întâmplător şi în volume reduse, doar pe parcursul lucrărilor propriu-zise care se execută. Dispersia de particule poate fi provocată în principal de excavări şi manipulări de materiale. Executantul se va asigura că,

• materialele depozitate temporar pe amplasament vor fi protejate prin acoperire, pentru situaŃii meteorologice periculoase provocatoare de posibil impact asupra factorului de

mediu aer, şi nu numai,

• în cazul în care se lucrează şi au apărut condiŃii specifice formării prafului care se poate dispersa în atmosferă, se vor lua măsuri de stropire cu apă nepoluată a frontului de lucru, sau de acoperire cu prelate care pot evita spulberările,


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

• pentru lucrări să se utilizeze echipamente dotate cu motoare performante (cu sisteme EURO 4 sau 5), conforme cu reglementările în vigoare, (autorizate cu licenŃe ADR), pentru reducerea emisiilor de poluanŃi în aer sub limitele acceptate de legislaŃia specifică. Transportul diverselor deşeuri (în situaŃia existenŃei acestora) de pe amplasamente la depozite pentru depozitarea finală sau pentru valorificare, se va face cu vehicule autorizate ADR şi acoperite, pentru împiedicarea răspândirii materialelor

transportate.

• există posibilităŃi de limitare a zonelor de lucru şi a duratei lucrărilor, în funcŃie de situaŃiile ce pot apărea pe şantier

• se urmăreşte curăŃarea zilnică a căilor de acces din organizarea de şantier şi din punctele de lucru de manipulare a diverselor materiale/deşeuri, pentru a preveni

formarea prafului,

• echipamentele destinate manipulării materialelor se vor deplasa cu viteze reduse. Pentru alegerea destinaŃiilor de valorificare sau depozitare finală se va folosi principiul

proximităŃi.

Faza de exploatare Pentru perioada de exploatare a obiectivelor promovate în cadrul proiectului se au în

vedere măsuri menite să conducă la o diminuare accentuată a impactului asupra atmosferei cum

sunt:

• folosirea unor trasee adecvate pentru transportul deşeurilor atât la staŃiile de tratare, cât şi la depozitare finală,

• controlul permanent al vehiculelor de transport, şi al echipamentelor de prelucrare, pentru a le asigura o bună funcŃionalitate pentru protecŃia mediului,

• spălarea mijloacelor de transport pentru eliminarea emisiilor de praf şi mirosuri,

• întreŃinerea drumurilor de acces în staŃiile de tratare şi la depozitul de deşeuri,

• folosirea sprinklerelor cu apă în zonele de manipulare a deşeurilor,

• folosirea metodelor corespunzătoare de prevenire/ reducere a mirosurilor în staŃiile de tratare (spaŃii închise depresurizate, filtrarea aerului evacuat în atmosferă,aer împrospătat la locurile de muncă),

• evitarea stocării deşeurilor în afara ariilor dedicate,

• controlul emisiilor de gaze încă din primele etape de tratare, pentru evitarea degajării de metan în atmosferă,

• buna aerare a deşeurilor în timpul compostării acestora, pentru evitarea generării de metan din procesele anaerobe necontrolate.


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

• utilizarea produsului similar compostului, rezultat în urma procesului de biodegradare a deşeurilor pentru acoperirea deşeurilor din depozit, în vederea reducerilor emisiilor de mirosuri şi praf.

Odată cu trecerea de la actualul sistem de management al deşeurilor la sistemul de management integrat, fluxurile de deşeuri speciale (deşeuri de echipamente electronice, deşeuri municipale periculoase şi deşeurile voluminoase, etc.) vor avea un sistem de colectare care va intra în responsabilitatea autorităŃilor locale, care le vor colecta în centrele ce deservesc marile oraşe, în funcŃie de situaŃiile locale şi de utilizarea echipamentului existent de colectare, pentru a se asigura cu prioritate metodele de valorificare a acestora.

9.6. Pentru protecŃia solului şi subsolului

În perioada de construcŃie (realizare), a obiectivelor proiectului, pentru protecŃia solului şi subsolului, trebuie avute în vedere în principal, măsuri cum sunt:

• îndepărtarea materialelor încă existente pe sol (depinde de amplasament) şi depozitarea temporară, controlată a acestora în zone separate pe amplasament, urmând ca apoi să se transporte în depozite corespunzătoare, autorizate, sau spre valorificare,

• amenajarea unei zone de parcare pentru autovehicule şi utilaje implicate în activităŃile de pe amplasament.

• pe zonele cu vegetaŃie din vecinătatea amplasamentului se vor înierba suprafeŃele de pe care a fost îndepărtat stratul vegetal în mod inutil,

• controlarea procesului de curăŃare a terenului utilizat ca organizare de şantier, înainte de predarea lui către beneficiar.

Proiectul tehnic de realizare a construcŃiilor şi instalaŃiilor va prevedea o descriere tehnică a modului de efectuare a tuturor lucrărilor, pentru a preveni posibilul impact asupra mediului şi în mod deosebit asupra solului şi subsolului.

Lucrările nu trebuie executate în condiŃii meteorologice periculoase. Aceste considerente sunt avute în vedere în mod deosebit şi pentru fazele care preced

acŃiunile propriu-zise de construcŃii-montaj. Executantul va trebui să aibă de asemenea în vedere modul de depozitare temporară a

eventualelor deşeuri rezultate din lucrările propriu-zise, pentru a nu provoca impact nejustificat asupra solului.

În timpul lucrărilor trebuie evitată poluarea solului prin scurgerea accidentală de combustibili, lubrifianŃi, prin împrăştierea de lapte de ciment/mortar de la locurile lor de

manipulare a betonului sau din locurile unde se utilizează beton, în cazul în care o parte din aceste materiale trebuie pregătite în amplasament şi nu vin gata preparate pe şantier.


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Pentru perioada de funcŃionare, tehnologiile utilizate şi reglementările adoptate sunt menite să garanteze un impact minor asupra solului şi subsolului. Cu toate acestea, mai trebuie avute în

vedere şi unele măsuri de caracter complementar, care vor ajuta menŃinerea unui impact minor asupra solului şi subsolului:

• evitarea poluării ce poate fi cauzată de scurgerile de levigat, printr-o gestionare sigură şi corespunzătoare a levigatului, şi etanşarea/ protecŃia rezervoarelor şi traseelor,

• prevenirea posibilelor infiltrări de ape pluviale potenŃial contaminate în sol, prin controlul periodic al zonelor unde se execută lucrări de stocare a deşeurilor în staŃiile de tratare,

• controlul periodic al sistemelor de colectare şi drenare a apelor pluviale, din perimetrele staŃiilor de tratare.

9.7. Pentru protecŃia împotriva zgomotului şi vibraŃiilor

În ceea ce priveşte perioada de construcŃii (realizare) a obiectivelor proiectului, trebuie menŃionat faptul ca nu toate amplasamentele deŃin surse de zgomot şi vibraŃii.

Echipamentele şi utilajele folosite la lucrări generează zgomot care poate afecta în principal personalul implicat în activitate. Pentru diminuarea disconfortului datorat funcŃionării utilajelor şi mijloacelor de transport se recomandă ca programul de lucru să fie în intervalul orar 7

– 17. Se interzice desfăşurarea oricărei activităŃi pe timpul nopŃii. VibraŃiile generate de echipamente şi utilaje pot determina disconfort, celor ce-şi

desfăşoară activitatea pe şantier. Dacă este cazul, se va renunŃa la echipamentele care pot

genera vibraŃii periculoase. Asigurarea condiŃiilor corespunzătoare de muncă este în sarcina executantului care trebuie

să respecte reglementările în vigoare. Se vor utiliza instalaŃii şi echipamente cât mai moderne, şi performante, care produc

zgomot şi vibraŃii, reduse. Vor trebui respectate prevederile H.G. nr. 1756/2006 privind limitarea

nivelului de zgomot în mediu produs de echipamentele destinate utilizării în exteriorul clădirii. Câteva măsuri menite să reducă zgomotul şi implicit vibraŃiile ce pot fi provocate în perioada de exploatare a obiectivelor proiectelor, sunt menŃionate în continuare:

• utilizarea unor vehicule corespunzătoare care să fie utilizate în condiŃii optime astfel încât zgomotul generat să nu afecteze aşezările umane. Viteza cu care se circulă să fie adaptată la condiŃiile de drum (pante, intersecŃii, etc.).

• întreŃinerea periodică a drumurilor de acces spre obiectivele proiectului, pentru crearea condiŃiilor optime de circulaŃie,

9.8. Pentru protecŃia ecosistemelor terestre şi acvatice

După verificarea amplasamentului, în baza coordonatelor STEREO 70, autoritatea de mediu a evidenŃiat faptul că proiectul intră sub incidenŃa art. 28 din OUG nr. 57/2007 privind


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare, dar în urma parcurgerii listei de control aferente etapei de

încadrare din cadrul procedurii de evaluare adecvată, a reieşit faptul că proiectul nu are impact semnificativ asupra integrităŃii ariei naturale protejate de interes comunitar ROSCI0362, Râul Gilort. ARPM Craiova a decis în cadrul etapei de încadrare prin decizia nr. 14134/2012, că

proiectul nu se supune evaluării adecvate. (Anexa O) . 9.9. Principalele concluzii care rezultă din evaluarea impactului asupra mediului

Valoarea indicelui de poluare globală (determinat prin intermediul metodei Rojanschi) exprimă încadrarea în limitele admise ale factorilor de mediu, având în vedere că proiectul respectă şi cerinŃe din BAT existente.

Conform deciziei autorităŃii de mediu – ARPM, nu este necesară realizarea unui Studiu de evaluare adecvată pentru acest proiect.

De asemenea, proiectul nu produce poluare transfrontieră.

În timpul efectuării lucrărilor de realizare a noilor obiective (staŃia de sortare, staŃia de tratare mecano-biologică), de mărirea capacităŃii unor staŃii existente (sortare, transfer) şi de închidere a depozitelor neconforme, potenŃialul impact asupra mediului va fi minor şi limitat la amplasament şi perioada de timp necesară organizării de şantier. Lucrările vor fi executate de firme specializate cu experienŃă în domeniile specifice de activitate şi în concordanŃă cu reglementările în vigoare menite să reducă impactul asupra mediului şi să protejeze sănătatea executanŃilor şi chiar a locuitorilor din zonele vizate.

În perioada de exploatare, staŃiile de tratare sunt dotate cu instalaŃii performante care pun în operă tehnologiile aplicate la nivel european şi mondial, care asigură în condiŃiile unei funcŃionări normale, un impact minor asupra mediului . Sistemul de management integrat va permite reducerea cantităŃilor de deşeuri destinate acum depozitării finale, în beneficiul activităŃilor de valorificare. In timp, se va putea obŃine o creştere a gradului de conştientizare a populaŃiei pentru a se asigura un sistem de colectare eficient şi benefic pentru mediu.

Unicul depozit existent în judeŃ (acceptat de public şi autorizat), va realiza (datorită dotărilor, monitorizării exploatării sale şi monitorizării mediului) o colectare sigură şi controlată a deşeurilor, asigurând astfel un impact redus asupra factorilor de mediu.

Depozitele neconforme care vor fi închise conform reglementărilor europene transpuse şi în legislaŃia naŃională vor fi izolate, protejate şi amenajate astfel încât să nu mai existe ca o sursă de poluare a mediului. In acest fel, legătura sursă - cale - receptor va dispărea din cele şapte amplasamente.

Din punct de vedere social şi economic, efectele proiectului vor fi pozitive pentru întreaga comunitate a judeŃului Gorj.


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

9.10. Prognoza asupra calităŃii vieŃii/standardului de viaŃă şi asupra condiŃiilor sociale în comunităŃile afectate de impact

Dezvoltarea unui asemenea proiect în jud. Gorj atrage după sine schimbări importante cu desfăşurare pe o lungă durată de timp.

Proiectul devine un exemplu concret de dezvoltare a politicilor judeŃene şi a cadrului instituŃional şi organizaŃional de implementare a unui Sistem de management integrat de gestionare a deşeurilor care să corespunda cerinŃelor naŃionale şi să fie compatibil cu cerinŃele europene. În paralel se va ajunge la consolidarea structurilor administrative şi la responsabilitate în aplicarea legislaŃiei specifice de mediu , pentru acest domeniu.

Prin aplicarea proiectului se va ajunge la organizarea şi utilizarea sistemelor economico-financiare şi a mecanismelor de gestionare a deşeurilor urmărind principiile generale şi în mod special principiul „poluatorul plăteşte”. Implicit, se va realiza îmbunătăŃirea utilizării fondurilor naŃionale, europene şi internaŃionale disponibile pentru cheltuieli capitale în domeniul gestionării deşeurilor.

Ca aplicabilitate practică directă, proiectul va îmbunătăŃi şi dezvolta în principal un sistem integrat de colectare şi transport al deşeurilor la nivel judeŃean care va permite încurajarea, organizarea şi dezvoltarea unei pieŃe durabile de deşeuri reciclabile, inexistente până acum

Aplicarea prevederilor proiectului va conduce la informarea, conştientizarea şi motivarea părŃilor implicate (promovarea unui sistem de informare, organizarea de campanii de conştientizare pentru public,etc.)

FuncŃionarea Sistemului de management integrat promovat de proiect va permite implicit şi obŃinerea datelor şi informaŃiilor corecte şi complete, conform cu cerinŃele de raportare naŃionale şi europene – îmbunătăŃirea colectării de date şi a sistemului de procesare.

În afara problemelor legate de tratarea deşeurilor, proiectul rezolvă şi problema depozitării deşeurilor conform cerinŃelor legale de a proteja sănătatea publică şi mediul.

9.11. Lista altor acorduri şi autorizaŃii obŃinute

În calitatea de consultant, ISPE a întocmit documentaŃia pentru obŃinerea avizului de gospodărire a apelor pentru cele şapte depozite neconforme care fac obiectul proiectului. Avizele sunt prezentate în tabelul de mai jos şi se regăsesc şi în completările aduse la memoriul de prezentare.

Depozitul Avizul de gospod ărire a apelor

Turceni Aviz de gospodărire a apelor nr.23/21.02.2012 privind investiŃia „Închidere a depozitului neconform Turceni, judeŃul Gorj”, în cadrul proiectului „Sistem de management integrat al Deşeurilor solide


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

în judeŃul Gorj”.

Bumbe şti Jiu Aviz de gospodărire a apelor nr.28/21.02.2012 privind investiŃia „Închidere şi ecologizare depozitului neconform Bumbeşti-Jiu, judeŃul Gorj”, în cadrul proiectului „Sistem de management integrat al Deşeurilor solide în judeŃul Gorj”.

Motru Aviz de gospodărire a apelor nr.25/21.02.2012 privind investiŃia „Închidere şi ecologizare depozitului neconform Motru”, în cadrul proiectului „Sistem de management integrat al Deşeurilor solide în judeŃul Gorj”.

Novaci Aviz de gospodărire a apelor nr.30/21.02.2012 privind investiŃia „Închidere şi ecologizare depozitului neconform Novaci”, în cadrul proiectului „Sistem de management integrat al Deşeurilor solide în judeŃul Gorj”.

Rovinari Aviz de gospodărire a apelor nr.22/21.02.2012 privind investiŃia „Închidere depozitului neconform de deşeuri Rovinari”, în cadrul proiectului „Sistem de management integrat al Deşeurilor solide în judeŃul Gorj”.

Tg-Cărbune şti Aviz de gospodărire a apelor nr.27/21.02.2012 privind investiŃia „Închidere şi ecologizarea depozitului neconform Tg-Cărbuneşti”, în cadrul proiectului „Sistem de management integrat al Deşeurilor solide în judeŃul Gorj”.

łicleni Aviz de gospodărire a apelor nr.26/21.02.2012 privind investiŃia „Închidere şi ecologizarea depozitului neconform łicleni”, în cadrul proiectului „Sistem de management integrat al Deşeurilor solide în judeŃul Gorj”.


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

10. BIBLIOGRAFIE

1.David JL Forgie, PhD P. Eng, Larry W Sasser, M.S. P.E., Manjit K. Neger Compost Facility Requirements Guideline – How to Comply with Part 5 of the Organic Matter Recycling Regulation

2.Dr. Ing. Leonard Toth, Dr. Ing. Marius Kovacs, Dr. Ing. Angelica Draghici - Tehnologiile de colectare si tratare a levigatului din depozitele de deseuri neamenajate in vederea reducerii nivelului de poluare

3.Water and Environmental Engineering, Department of Chemical Engineering, Lund University – New leachate treatment methods

4.S. Renou, S. Poulain, J. Garganaire, B Marrot et P. Moulin - Lexiviat de centre de stockage: dechet genere par dechets (Centru de stocare a lexiviatului: deseuri generate de deseuri)

5.R.E.C.O.R.D. fevrier 2002 Aide a la definition des dechets dits biodegradables, fermentescibles, methanisables, compostables

(materiale publicate pe internet)

5.David JL Forgie, PhD P. Eng, Larry W Sasser, M.S. P.E., Manjit K. Neger Compost Facility Requirements Guideline – How to Comply with Part 5 of the Organic Matter Recycling Regulation

6.Dr. Ing. Leonard Toth, Dr. Ing. Marius Kovacs, Dr. Ing. Angelica Draghici - Tehnologiile de colectare si tratare a levigatului din depozitele de deseuri neamenajate in vederea reducerii nivelului de poluare

7.Water and Environmental Engineering, Department of Chemical Engineering, Lund University – New leachate treatment methods

8.S. Renou, S. Poulain, J. Garganaire, B Marrot et P. Moulin - Lexiviat de centre de stockage: dechet genere par dechets (Centru de stocare a lexiviatului: deseuri generate de deseuri)

9.R.E.C.O.R.D. fevrier 2002 Aide a la definition des dechets dits biodegradables, fermentescibles, methanisables, compostables

10.U.T.Gh.Asachi-Iaşi – Proiect la tehnologii de tratare şi valorificare a deşeurilor


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

11.GLOSAR DE TERMENI, ABREVIERI, LEGISLAłIE

APM – AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului

ARPM – AgenŃia Regională pentru ProtecŃia Mediului

MMP – Ministerul Mediului şi Pădurilor

ISPA – Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare

PHARE – Ajutor pentru reconstrucŃia economică a Poloniei, Ungariei, etc.

PO – Program OperaŃional

POS – Mediu Programul OperaŃional Sectorial de Mediu

SMIS – Sistem Unic de Management al InformaŃiei

TVA – Taxa pe Valoare Adăugată

UCVAP – Unitatea pentru Coordonarea şi Verificarea AchiziŃiilor Publice

VNA – Valoarea Netă Actualizată

UAT – Unitate Administrativ Teritorială

UIP – Unitatea de Implementare a proiectului

DSM – Deşeuri Solide Municipale

SL – Depozit de deşeuri solide (Solid Landfill)

MRF – StaŃie de Sortare (Manual Recicling Facility)

TMB – StaŃia de tratare mecano-biologică

STAU – StaŃie tratare ape uzate

DEEE – Deşeuri electrice şi electronice

VSU – Vehicule scoase din uz

PVC – Policlorura de vinil

PSC – Produs similar compost

In-situ – La faŃa locului

Ex-situ – În afara amplasamentului

HDPE – Polietilenă de înaltă densitate


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

Acquis comunitar – întreaga legislaŃie primară şi derivată, precum şi ansamblul politicilor

şi instituŃiilor create pentru a asigura aplicarea, respectarea şi dezvoltarea corespunzătoare şi

continuă a acestei legislaŃii

Aviz Natura 2000 - act tehnico-juridic emis de autoritatea competentă pentru protecŃia

mediului, care confirmă integrarea aspectelor privind protecŃia habitatelor naturale şi a speciilor

de floră şi faună sălbatică în planul sau programul supus adoptării.

Organism Intermediar – structura care îndeplineşte atribuŃii delegate de către Autoritatea

de management vizavi de relaŃia cu beneficiarii. Pentru POS Mediu, Organismele Intermediare

sunt organizate la nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare stabilite, ca unităŃi fără personalitate

juridică, finanŃate integral din bugetul de stat şi aflate în subordinea MMDD

Unitatea de implementare a proiectelor – Organismul ce funcŃionează în temeiul

OrdonanŃei de Guvern nr. 6/2002, ce asigură buna desfăşurare a activităŃilor de management al

programelor cu finanŃare internaŃională în cadrul DirecŃiei Generale AnticorupŃie.

Depozite tinere – sub 5 ani vehime; pH=6,5; CCO>10000 mg/l; CBO5/CCO>0,3; Acizi grasi volatili (AG)=80%;

Depozite vechi – peste 10 ani vehime; pH=7,5; DCO<4000 mg/l; CBO5<4000 mg/l; CBO5/CCO<0,1; Acid humic si fuloric (AH & F)<50 mg/l;

OD – Oxigen dizolvat. Cel mai important parametru de calitate al apei din râuri şi lacuri este conŃinutul de oxigen dizolvat, deoarece oxigenul are o importanŃă vitala pentru ecosistemele acvatice. Astfel, conŃinutul de oxigen din apele naturale trebuie să fie de cel puŃin 2mg/l, în timp ce în lacuri, în special în cele care funcŃionează crescătorii de peşte, conŃinutul de oxigen dizolvat trebuie să fie de 8-15 mg/l.

CBO – Consumul biochimic de oxigen. Reprezintă cantitatea de oxigen în mg/l, necesară pentru oxidarea substanŃelor organice din ape, cu ajutorul bacteriilor. Mineralizarea biologică a substanŃelor organice este un proces complex, care în apele bogate în oxigen se produce în două trepte. În prima treaptă se oxidează în special carbonul din substratul organic (faza de carbon), iar în a doua fază se oxidează azotul (faza de nitrificare). Din determinările de laborator s-a tras concluzia ca este suficient să se determine consumul de oxigen după cinci zile de incubare a probelor (COB5).

CCO – Consumul chimic de oxigen. Deoarece CBO5 necesită un timp de cinci zile pentru determinare, pentru a depăşi acest neajuns se utilizează metode de oxidare chimică diferenŃiate dupa natura oxidantului şi a modului de reacŃie. Se cunosc doua tipuri de indicatori:

CCOMn – reprezintă consumul chimic de oxigen prin oxidare cu KmnO4 în mediu de H2SO4. Acest indicator se corelează cel mai bine cu CBO5, cu observaŃia că sunt oxidabile în plus şi cca. 30-35% din substanŃele organice nebiodegradabile.


For

mul

ar c

od: F

IL42

3-00

2-04

Act

.0

CCOCr – reprezintă consumul chimic de oxigen prin oxidare K2Cr2O7 în mediu acid. Acest indicator determină în general 60-70% din substanŃele organice, inclusiv cele nebiodegradabile.

COT – Carbonul organic total. Reprezintă cantitatea de carbon legat în materii organice şi corespunde cantităŃii de bioxid de carbon obŃinut prin oxidarea totală a aceste materii organice. Se utilizează pentru determinarea unor compuşi organici aromatici, a căror randament de oxidare nu depăşeşte 60%. Prentru determinarea acestora se utilizează oxidarea catalitică la temperaturi ridicate (800-1100oC).

NTK – Azotatul Kjeldahl conŃine ioni azot amonical (NH4+) şi ioni azotiŃi organici (proteine).

Dozajul nu Ńine seama de alte forme ale oxizilor de azot (nitraŃi, nitriŃi) care sunt măsurate prin cromatografie ionică.

Humus - Este rezultatul descompunerii naturale biologice și chimice a substanței organice, așa cum sunt materialul vegetal, animalele moarte, plantele și excrementele animalelor.

Management integrat - implică selectarea, coordonarea și sincronizarea proiectelor într-o companie sau agenție, astfel încât toți factorii principali pentru succes să fie optimizați. Managementul integrat al proiectelor include procesele care sunt necesare pentru a asigura că toate componentele proiectului sunt corespunzător coordonate.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI (GORJ) 31 aug - …arpmdj.anpm.ro/upload/78466_RAPORT...

Documents

Transcript of RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI (GORJ) 31 aug - …arpmdj.anpm.ro/upload/78466_RAPORT...