RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Beneficiar: SC ...

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : [email protected] , [email protected]

RIM – Bella Marina Land

1

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

pentru proiectul

SCOATEREA DEFINITIVA A TERENULUI IN SUPRAFATA DE

0,65 ha DIN FONDUL FORESTIER NATIONAL CU DEFRISARE

IN SCOPUL REALIZARII OBIECTIVULUI DE INVESTITII

„ AMENAJARE POPAS TURISTIC BELLA MARINA LAND”

Beneficiar: SC LUCIA INTER TOUR SRL Harsova

COLECTIVUL DE ELABORARERE:

SC ECO GREEN CONSULTING SRL BADEA GHEORGHE CONSULTANTA PFA BADEA GABRIELA PFA BAJENARU BOGDAN STEFAN

Noiembrie 2015

Proprietate intelectuala

Acest material nu poate fi reprodus fara acordul scris al autorului

mailto:[email protected]





2

PREZENTUL RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A

FOST REALIZAT PE BAZA DOCUMENTELOR PUSE LA

DISPOZITIE DE CATRE BENEFICIAR SI MONITORIZAREA

EFECTUATA DE ELABORATORUL LUCRARII SI

COLABORATORI.

RESPONSABILITATEA CORECTITUDINII DATELOR PUSE LA

DISPOZITIA ELABORATORULUI, REVINE BENEFICIARULUI.






3

CUPRINS

Pct. Denumire Pag

1 Informatii generale 5

1.1 Titularul proiectului 6

1.2 Elaborator Raport la Studiul de evaluare a impactului 6

1.3 Denumirea proiectului 6

1.4 Descrierea proiectului si etapelor acestuia 6

1.5 Durata de executie, functionare, dezafectare a proiectului 7

1.6 Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite in scopul producerii

energiei necesare asigurarii productiei

7

1.7 Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice utilizate 11

1.8 Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de activitatea

propusa

12

1.9 Localizarea geografica si administrativa a amplasamentelor pentru alternativele la proiect 13

2 Procese tehnologice 14

2.1. Procese tehnologice de productie 14

2.2. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea motivelor

alegerii uneia dintre ele

14

2.3 Activitati de dezafectare 15

3 Deseuri 15

3.1 Generarea deseurilor, managementul deseurilor, eliminarea si reciclarea deseurilor 16

4 Impactul potential, inclusiv cel transfrontiera, asupra componentelor mediului si

masuri de reducere a acestora

17

4.1 Apa 17

4.2 Aerul 22

4.3 Solul si subsolul 23

4.4 Geologia subsolului 26

4.5 Biodiversitatea 31






4

4.5.1 Informatii despre biodiversitate 31

4.5.1.1 Flora – fauna – habitate 31

4.5.1.2

4.5.2

4.5.2.1

4.5.2.2

Avifauna

Identificarea si evaluarea impactului asupra biodiversitatii

Evaluarea semnificatiei impactului

Masuri de reducere a impactului

41

64

109

110

4.6 Peisajul 115

4.7 Mediul social si economic 119

4.8

4.9

4.10

Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural

Zgomotul

Matricea de impact

121

122

124

5 Analiza alternativelor 128

6 Monitorizare 129

7 Situatii de risc 133

8 Descrierea dificultatilor 133

9 Rezumat fara caracter tehnic 134

10 Bibliografie

Anexe

140

145






5

1. INFORMATII GENERALE

Prezentul Raport privind impactul asupra mediului a fost realizat pentru scoaterea definitiva a terenului in suprafata de 0,65 ha din Fondul Forestier National cu defrisare , in scopul realizarii obiectivului de investitii “Amenajare popas turistic Bella Marina Land” in extravilanul comunei Murighiol, Ocolul Silvic Rusca UPXIII Dobrogea, u.a. 29 B, mal drept, judetul Tulcea.

La elaborarea proiectului s-a avut in vedere urmatorul cadrul legislativ: - Legea apelor nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare; - Legea nr.133/2015 de modificare a Codului Silvic - Legea 82/1993 privind consitutirea Rezervatiei Biosferei delta Dunarii cu modificarile si completarile ulterioare

Din punct de vedere al evaluarii impactului asupra mediului, legislatia in baza careia s-

a elaborat prezentul raport este:

Ordonanta de Urgenta nr.195/2005 privind protectia mediului, aprobata cu modificari prin Legea nr.265/2006, cu modificarile si completarile ulterioare;

HG nr.445/2008 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului;

Ordinul MMP nr.135/2010 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare a impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului;

Ordinul MAPM nr.863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului;

Legislatia nationala privind gestiunea deseurilor si ariile naturale protejate. Obiectivele proiectului: - Investitia de amenajare a hotelului plutitor a fost finantata prin Programul Operational Regional 2007-2013, axa prioritara 5 – Dezvoltarea durabila si promovarea turismului, domeniul de interventie 5.2 – Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale si cresterii calitatii serviciilor turistice. Pentru a amplasa hotelul plutitor in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii societatea a inceput procedura de scoatere a unei suprafate de 0,650 ha din fondul forestier si realizarea unui popas turistic.

Obiectivele proiectului supus avizarii se incadreaza in Planul Strategic pentru dezvoltarea turismului durabil in Delta Dunarii elaborat de Consiliul Judetean Tulcea, in cadrul proiectului: „Dezvoltarea potentialului pentru un turism durabil intr-o zona umeda Natura 2000: Studiu de caz Delta Dunarii”, in care se mentioneaza ca: „Turismul, pentru judetul Tulcea, reprezinta domeniul de activitate cu cel mai important potential pentru crestere economica.






6

1.1 Titularul proiectului SC LUCIA INTER TOUR SRL cu sediul in Harsova, strada Casariei , nr.2 , judet Ialomita , inregistrata la Registrul Comertului sub numarul J13/1606/2005 , CUI RO17594056

1.2 Elaboratorul Raportului privind impactul asupra mediului SC ECO GREEN CONSULTING SRL - Certificat de Inregistrare in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la poz.34 pentru RM, RIM,BM,RA,RS,EA Colaboratori : BADEA GABRIELA

- elaborator de studii pentru protectia mediului, inscris in Registrul National – nr. crt. 293 BADEA GHEORGHE

- elaborator de studii pentru protectia mediului, inscris in Registrul National – nr. crt. 35 BAJENARU BOGDAN STEFAN

- Licentiat in biologie la Universitatea Ecologica Bucuresti 1.3 Denumirea proiectului

„Scoaterea definitiva din fondul forestier national cu defrisare a 0,65 ha pentru

realizarea obiectivului amenajare popas turistic Bella Marina Land” 1.4 Descrierea proiectului si a etapelor acestuia

Pe suprafata de 0,65 ha SC Lucia Inter Tour SRL işi propune amenajarea unui popas

turistic “Bella Marina Land”,care cuprinde:

o zona pentru campare rulote, corturi ,

o amenajare parcare langa DJ22M –zona de dig,

o amenajare mal pentru acostare ponton si hotel plutitor cu 49 de camere, 4

apartamente, centru spa, sală de conferință, piscină. Dimensiunile hotelului

plutitor:

lungime peste tot ..........................63,50 m

lungime la punte principala ...........61,80 m

lungimea la plutirea maxima ........58,60 m

latimea maxima.............................10,00 m

pescaj...............................................1,20 m

inaltimea la puntea principala.........10,60 m

inaltimea totala................................11,10 m

deplasament...................................657 tone






7

suprafata desfasurata...................3070 mp

volum............................................5778 mc

numar maxim de pasageri.............100 persoane personal navigant si de deservire....26 persoane

Amplasamentul este situat pe teritoriul administartiv al comunei Murighiol, judetul Tulcea si se identifica prin F12, T53 , A378/1.

1.5 Durata de executie, functionare, dezafectare a proiectului

Hotelul plutitor a fost construit prin Programul Operational Regional 2007-2013, Axa

prioritara 5 – Dezvoltarea durabila si promovarea turismului, domeniul de interventie 5.2 –

Crearea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale si

cresterii calitatii serviciilor turistice. Pentru ca acesta sa-si desfasoare activitatea de turism,

trebuie sa fie ancorat la un mal, amenajat corespunzator, unde sa fie acces rutier. Din aceste

considerente, titularul a facut demersuri pentru amenajarea terenului in suprafata de 0,65 ha

situat in extravilanul comunei Murighiol, unde se poate utiliza infrastructura existenta.

Amenajarile mentionate prin proiect ( amenajare parcare langa DJ22M-zona dig ,

amenajare drum acces catre mal , amenajare mal pentru acostare ponton si hotel plutitor ,

zona de campare rulote , corturi ) se pot realiza in 3 luni de la obtinerea Autorizatiei de

constructie.

Durata de functionare: nelimitata.

Durata dezafectarii proiectului: nu se propune dezafectarea proiectului decat in situatii

de calamitati. 1.6. Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite in scopul producerii energiei necesare asigurarii productiei

NU este cazul. Activitatea de turism care se va desfasura pe amplasament NU implica

realizarea unor procese de productie.






8

Asigurarea cu utilitati Energia electrica

Conform Avizului tehnic de racordare nr. 731893/25.05.2015 emis de Enel Distributie

Dobrogea energia electrica pentru hotelul plutitor va fi furnizata prin racord la Sistemul

Energetic National. Astfel, se va realiza un punct de conexiuni in anvelopa beton, in sistem

intrare, racordat din stalpul nr.19, LEA 20kV 10009, echipat cu separator vertical cu cutite de

legare la pamant spre punctul de conexiune. De la separator se va realiza LES MT cu cablu

unificat de 185 mmp, cu o lungime de 70 m pana la punctul de conexiune.

Pentru a nu fi afectata integritatea ariilor naturale de interes comunitar – ROSCI0065

Delta Dunarii si ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe se recomanda ca

traseul LES sa fie pozitionat de-a lungul drumului de acces ce va fi amenajat.

Apa potabila pentru hotelul plutitor se va asigura din Dunare – brat Sfantu Gheorghe . In

zona de campare NU se va amenaja surse de alimentare cu apa . Aceasta se va asigura tot

din hotelul plutitor .

Apa preluata din Dunare prin intermediul sistemului de alimentare cu apa bruta

(pompa centrifuga) este supusa prefiltrarii mecanice in vederea eliminarii suspensiilor

mecanice mai mari de 130 micrometri /55 micrometri. Apa prefiltrata se trateaza apoi cu

hipoclorit de sodiu intr-un bazin de reactie. Aceasta tratare chimica va conduce la eliminarea

particulelor fine in suspensie, la eliminarea amoniacului, a hidrogenului sulfurat,la oxidarea

fierului si a substantelor organice, asigurand totodata si deznfectia bacteriologica primara.

Dupa acest tratament chimic primar apa este trimisa intr-un vas de stocare/reactie unde au

loc definitivarea reactiilor chimice si decantarea primara. Apa din bazinul de stocare /reactie

este supusa filtrarii cu ajutorul a doua filtre automate multimedia (filtru cu cuart si filtru

carbune activ) care asigura indepartarea suspensiilor solide, a fierului si a substantelor

organice, precum si eliminarea culorii, mirosurilor si al gustului neplacut al apei. Dezinfectia

bacteriologica finala se face cu o lampa UV.

Pentru o puritate avansata a apei din punct de vedere chimic se va monta o lampa de

sterilizare a apei cu lumina UV. Acest sistem de osmoza inversa va asigura potabilizare apei

brute .

Apa astfel potabilizata se vor pastra in doua tancuri de 19 mc/fiecare (total 38 mc).






9

Breviar de calcul estimat privind debitele captate si evacuate Calculul s-a facut pe numar maxim de locuitori echivalenti

- la bordul navei :126 - in zona de rulote-corturi : 20 Numar total de persoane : 146 .

a. Necesarul de apa - cazare persoane cu acces la grupuri sanitare – cf. SR 1343-1/2006 persoane 146 locuri cazare x 170 l/om/zi = 24820 l/zi = 24,82 mc/zi (Qn.zi.med.) Qn.zi.med. = 24,82 mc/zi Qn.zi.max. = Kzi x Qn.zi.med. = 1,20 x 24,82 mc/zi = 29,78 mc/zi - masa servita – cf . STAS – SR -1/2006 146 persoane x 44 l/om/zi = 6424 l/zi = 6,42 mc/zi (Qn.zi.med) Qn.zi.med. = 6,42 mc/zi Qn.zi.max. = Kzi x Qn.zi.med. = 1,20 x 6,42 mc/zi = 7,7 mc/zi - spalatorie lenjerie – cf. SR -1343-1/2006 100 kg rufe x 55 l/kg = 5500 l/zi = 5,5 mc/zi Qn.zi.med. = 5.5 mc/zi Qn.zi.max. = Kzi x Qn.zi.med. = 1,20 x mc/zi = 6.6 mc/zi - consum la bar – cf. SR -1343-1/2006 Qn.zi.med =146 pers. x 20 l/zi = 2920 l/zi = 2,92 mc /zi Qn.zi.max. = Kzi x Qn.zi.med. = 1,20 x 2,92 mc/zi = 3,5 mc/zi

Total necesar apa: Qn.zi.med. =24,82 +6,42 +5,5 + 2,92 = 39,66 mc/zi Qn.zi.max. = 29,78 + 7,7 +6,6 +3,5 = 47,58 mc/zi

b. Cerinta de apa - cazare persoane Qs.zi.med. = kp x ks x Qn.zi.med. = 1,08 x 1,03 x 24,82 mc/zi = 27,6 mc/zi Qs.zi.max. = kp x ks x Qn.zi.max. = 1,08 x 1,03 x 29,78 mc/zi = 33,12 mc/zi - masa servita Qs.zi.med. = kp x ks x Qn.zi.med. = 1,08 x 1,03 x 6,42 mc/zi = 7,14 mc/zi Qs.zi.max. = kp x ks x Qn.zi.max. = 1,08 x 1,03 x 7,7 mc/zi = 8,56 mc/zi - spalatorie lenjerie Qs.zi.med. = kp x ks x Qn.zi.med. = 1,08 x 1,03 x 5.5 mc/zi = 6.11 mc/zi Qs.zi.max. = kp x ks x Qn.zi.max. = 1,08 x 1,03 x 6.6 mc/zi = 7.34 mc/zi - consum la bar Qs.zi.med. = kp x ks x Qn.zi.med. = 1,08 x 1,03 x 2,92 mc/zi = 3,24 mc/zi Qs.zi.max. = kp x ks x Qn.zi.max. = 1,08 x 1,03 x 3,5 mc/zi = 3,89 mc/zi






10

Total cerinta apa: Qs.zi.med. =27.6 + 7.14 + 6.11 + 3.24 = 44.09 mc/zi Qs.zi.max. = 28.8 +7.45 +7.34 +3.38 = 46.97 mc/zi

Q.orar.max = Qs.zi.max. x Ko = 46.97 mc/zi : 24 h x 2,0 = 3.91 mc/h V.anual = 14271.5 mc (39.1 x 365) Regimul de functionare: 365 zile/an si 24 ore/zi.

c. Restitutia apelor uzate menajere Qu.zi.med. = 0,80 x Qs.zi.med. = 0,80 x 39.1 mc/zi = 31.28 mc/zi Qu.zi.max. = 0,80 x Qs.zi.max. = 0,80 x 46.97 mc/zi = 37.5 mc/zi V.anual = 11417.2 mc (31.28 x 365)

Regimul de functionare: 365 zile/an si 24 ore/zi.

Apa uzata

Apele uzate rezultate din activitatea turistica sunt de natura menajera. Deversarea apei uzate menajere se face in statia de epurare. In prezent hotelul plutitor este dotat cu o statie de epurare tip HAMWORTHY 25C Super Trident cu o capacitate de separare de 2,5 mc/h. Sistemul foloseste tehnologia de tratare activa a namolului, cuplata cu o dezinfectie chimica. Principalele faze ale procesului de epurare a apelor uzate menajere constau dintr-un sistem alcatuit din 3 etape:

1. Colectarea apelor menajere in tancul de primire (30 mc) unde se separa gravitational grasimile care se ridica la suprafata si sunt evacuate cu o pompa in tancul de ape de santina.

2. Trecerea apelor menajere (cu pompa de fecale care face si operatiunea de tocare) din tancul de primire in tancul de aerare a instalatiei de procesare. Apele intra in compartimentul de aerare prin orificiile de admisie si apoi sunt amestecate si aerate prin difuzoarele de aerare cu bule, situate in partea de jos a compartimentului. In acest stadiu, bacteriile aerobe si microorganismele descompun deseurile organice in bioxid de carbon, apa si material inert.

3. Din compartimentul de aerare amestecul trece in spatiul de decantare unde lichidul este limpezit prin reintroducerea sedimentelor in spatiul de aerare.

4. Lichidul limpezit este trecut in compartimentul de tratare chimica si evacuare. In acest compartiment clorul este adaugat printr-o pompa de dozare pentru distrugerea bacteriilor ramase. Declorinarea se face pe circuitul de evacuare pentru a realiza neutralizarea clorului rezidual. Dozarea se face complet manual. Acest sistem este conceput sa obtina o efluenta care sa satisfaca ultimele norme

IMO 2010 .

Locul de evacuare a apelor uzate menajere epurate – emisar: fluviul Dunarea – brat Sfantu

Gheorghe.






11

Indicatorii de calitate ai apelor menajere epurate evacuate in Dunare se vor incadra in

prevederile normativului NTPA 001/2002 si stabiliti prin HG nr. 188/2002 pentru aprobarea

unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate, completata si

modificata prin HG nr. 352/2005.

Apa calda

Energia solara va fi utilizata de catre panourile solare (in nr de 6 bucati care vor fi amplasate

la puntea superioara "C") si vor asigura impreuna cu recuperatoarele de caldura apa calda in

cazul in care consumul de apa calda nu este mare. Daca acest consumul este mare un

arzator pe motorina ce porneste automat, controlat de un termostat va asigura necesarul de

apa calda.

1.7. Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice utilizate

Materialele utilizate in faza de constructie a popasului turistic sunt: - piatra sparta si concasata pentru amenajare parcare si mal; - pamant si fascine pentru amenajare drum acces catre ponton unde va fi acostat hotelul plutitor . In faza de exploatare, materia prima o constituie potentialul natural al zonei reprezentat de peisajul unicat al Deltei Dunarii. Substantele si preparatele utilizate sunt:

o motorina stocata in doua tancuri amplasate in pupa navei cu capacitatea de 14

tone, care va alimenta generatoarele principale (2 bucati) amplasate in sala

masini, generatorul de rezerva (1 bucata); o hipoclorit pentru statia de tratare apa potabila si floculanti pentru statia de

epurare, care se vor depozita in magazia de la puntea principal .

In cadrul proiectului nu vor fi exploatate resurse naturale din cadrul ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe si ROSCI 0065 Delta Dunarii.






12

1.8. Informatii despre poluantii fizici si biologici care pot afecta mediul, generati de activitatea propusa

ZGOMOTUL a) In faza de realizare a proiectului, sursele de zgomot sunt utilajele de santier si

mijloacele de transport materiale. Nivelul de zgomot va fi variabil si in principal generat de excavatoare - circa 117 dB(A), autoincarcatoare – circa 112 dB(A), compactoare – circa 105 dB(A), basculante – circa 107 dB(A).

Este de precizat ca in zona nu exista zgomot de fond care sa se cumuleze cu zgomotul produs de utilaje, iar utilajele de santier nu vor functiona toate in acelasi timp, avand in vedere etapizarea lucrarilor impusa de fluxul de montaj. Mai mult decat atat, vor fi folosite numai utilajele cu inspectia tehnica la zi, care confera siguranta si in acelasi timp fiabilitate in functionare, inclusiv in ceea ce priveste nivelul zgomotului si al poluantilor din gazele de esapament. Sursa de zgomot va fi temporara, pe intervale reduse de timp si nu va afecta zone rezidentiale.

- se va respecta programul de lucru pe timpul zilei . - organizarea si dirijarea circulatiei pentru asigurarea fluentei traficului si evitarea opririlor

repetate; - limitarea vitezei pe drumurile de santier - max 10-30 km/h

b) in faza de exploatare a popasului turistic Pe timpul acestei faze se preconizează emisii de zgomote şi vibraţii generate de activităţile ce se vor desfăşura, în limite normale.






13

1.9. Localizarea geografica si administrativa a amplasamentelor pentru alternativele la proiect Proiectul este situat in extravilanul comunei Murighiol, judetul Tulcea, identificat cadastral prin T53 , A378/1.

Proiectul îşi propune scoaterea din fondul forestier naţional a unei suprafeţe de 0,65ha cu urmatoarele coordonate Stereo 1970 ( tabelul nr.1 ) :

Nr. pct. Coordonate pct. de contur Lungimi laturi

X(m) Y(m)

18 402341,304 830408,900 19,441

17 402345,566 830427,868 22,840

16 402340,063 830450,035 23,773

15 402336,936 830473,601 24,718

45 402331,920 830497,805 71,778

46 402260,985 830486,838 2,784

27 402261,394 830484,084 86,512

47 402274,085 830398,508 68,018

S= 6500 mp P= 319,863m

Vecinatatile proiectului sunt :

la Nord –fluviul Dunarea , brat Sfantu Gheorghe ,

la Sud – dig , DJ22M ,

la Est –teren fond forestier national,

la Vest – teren fond forestier national . Accesul pe amplasament: terestru – pe drumul judetean DJ222C si pe apa.

fig. 1 – amplasament popas turistic Bella Marina Land






14

2. PROCESE TEHNOLOGICE 2.1. Procese tehnologice de productie - NU este cazul, pe amplasament nu se desfasoara procese de productie.

2.2. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele

Alternative de amplasament

Avand in vedere necesitatea desfasurarii unui turism civilizat in Delta Dunarii

amplasamentele luate in considerare pentru realizarea proiectului au analizat :

- accesul la apa

- utilitatile existente

- distanta fata de zone protejate ( in special zonele strict protejate din RBDD ) .

Terenul de 0,65 ha pe care se doreste desfasurarea activitatii de turism se afla in

extravilanul comunei Murighiol, Ocolul Silvic Rusca, UPXIII Dobrogea, UA 29B, mal drept. Pe

teren fiind o padure cu functie de protectie a zonei dig-mal, conform Legii apelor nr. 107/1996

cu modificarile si completarile ulterioare exista restrictii de constructii si taierile rase sunt

interzise.

In aceste conditii, singurele posibilitati de realizare a proiectului sunt cele de amenajare

a parcarii (in zona de dig), a malului bratului Sfantu Gheorghe pentru acostare ponton si hotel

plutitor si a drumului de acces in lungime de aproximativ 64 m,care sa faca legatura intre

cele doua obiective. Aceste amenajari se recomanda a se realiza cu mentinerea vegetatiei

(pastrarea arborilor si arbustilor), respectand conformatia terenului si dispozitia arborilor. Solutii tehnice si tehnologice alternative: Nu este cazul. Solutii privind alimentarea cu apa: NU este cazul , apa va fi preluata din Dunare ,

avand in vedere ca hotelul plutitor si popasul turistic va fi amplasat pe malul bratului Sfantu Gheorghe .

Solutii privind evacuarea apelor uzate: Nu este cazul , apele uzate fecaloid menajere vor fi evacuate dupa epurare in emisar , fluviul Dunarea , brat Sfantu Gheorghe .

- Solutii privind asigurarea agentului termic: se vor folosi panouri solare ( 6 bucati

amplasate pe puntea superioara C a hotelului plutitor ). Daca consumul este mare un arzator

pe motorina va porni automat (controlat de un termostat) .

Pentru climatizare se vor folosi aparate de aer conditionat montate in fiecare incapere

din cadrul hotelului plutitor . Alternative privind accesul pe amplasament : s-au luat in vedere alternative care sa

diminueze cat mai mult impactul asupra florei identificate pe amplasament . Alternative la sursa pentru obtinerea energiei electrice : generatoare principale ( 2

bucati ) amplasate in sala masini si generatorul de rezerva ( 1 bucata ).






15

2.3. Activitati de dezafectare

Durata de functionare a complexului turistic este nelimitata, dezafectarea acestuia realizandu-se doar in situatii de calamitati.

Dezafectarea, ca si amenajarea si constructia popasului turistic, se va face etapizat, astfel încât să se evite efectuarea a două sau mai multor lucrări cu caracter diferit în acelaşi timp, pentru prevenirea cumulării mai multor surse generatoare de zgomot; După înlăturarea tuturor construcţiilor se va efectua refacerea substratului de pe amplasament.

3. DESEURI 3.1. Generarea deseurilor, managementul deseurilor, eliminarea si reciclarea deseurilor

Deseurile generate pe amplasament vor fi gestionate conform prevederilor Legii

nr.211/2011 privind regimul deseurilor si a HG nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, cu modificarile ulterioare.

In perioada de construire vor rezulta următoarele tipuri de deseuri:

sol vegetal decopertat de pe suprafetele care vor fi afectate de lucrarile de amenajare – se va depozita temporar in vecinatatea suprafetelor decopertate si se va utiliza la recopertarea suprafetelor scoase temporar din circuitl;

menajere şi/sau asimilabile acestora; deşeuri din materiale de constructie; plastic (din ambalaje, cabluri etc.); metalice de la armături; anvelope, acumulatori (in cazuri cu totul exceptonale avand in vedere ca lucrarile

de intretinere si reparatii la mijloacele de transport si utilajele folosite se vor executa numai in unitati specializate);

carburanti / lubrifianti (tot accidental din scurgeri de la utilaje si mijloace de transport, dar foarte putin probabil avand in vedere ca utilajele care se vor utiliza vor avea inspectia tehnica la zi);

hartie, carton din activităţile desfăsurate in cadrul organizării de santier). Pentru colectarea selectiva a deseurilor reciclabile se va amenaja un spatiu in incinta

organizării de santier. Nu se produc deseuri periculoase în timpul implementarii proiectului.






16

In perioada de functionare a popasului turistic Deseurile rezultate din activitatea desfasurata in cadrul hotelului Bella Marina Land

sunt de tip menajer. Conform datelor statistice privind indicele de producere a deseurilor menajere din Romania (Manualul privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale), cantitatea de deseuri menajere produse de un locuitor este de 310 – 350 kg/locuitor/an. Astfel pentru o perioada de 365 zile pe an pentru, fiecare persoana cazata la hotel (in cazul in care se atinge capacitatea maxima de cazare de 146 locuitori), rezulta 51100 kg /an = 51,1 tone/an.

Conform datelor din literatura de specialitate (PNGD, PRGD, PJGD), structura deseurilor menajere, provenite din functionarea obiectivului este urmatoarea ( tabelul nr.2 ):

Nr. Crt. Deseu Procent, % Cantitate

deseu (kg/an)

Cod deseu

1 Hartie si carton 16 8176 20 01 01, 15 01 01

2 Sticla 7 3577 15 01 07

3 Metal 5 2555 15 01 04

4 Plastic 12 6132 20 01 39, 15 01 02

5 Alte deseuri 60 30660 20 01 99

In perioada de dezafectare a popasului turistic (putin probabil a se realiza), tipurile

de deseuri posibil a fi generate sunt: menajere şi/sau asimilabile acestora; deşeuri din dezafectarea fundatiilor platformelor betonate, a drumurilor de acces –

acestea vor fi incarcate in mijloace de transport si depozitate in locuri stabilite de autoritatea publica locala;

plastic; metalice (preponderent armături din betoane); anvelope, acumulatori (in cazuri cu totul exceptionale avand in vedere ca lucrarile de

intretinere si reparatii la mijloacele de transport si utilajele folosite se vor executa numai in unitati specializate);

carburanti (accidental din scurgeri de la utilaje si mijloace de transport). Deşeurile generate pe amplasament, vor fi gestionate in condiţii de sigurantă, in

conformitate cu legislatia in vigoare. Evidenta deşeurilor se va tine de catre titularul proiectului / activitatii, respectand prevederile legislatiei privind gestionarea deseurilor. Deseurile menajere vor fi colectate selectiv, in pubele, care vor fi preluate conform contractului de prestari servicii incheiat cu Primaria Murighiol (deseuri biodegradabile). Vor exista doua zone de depozitara temporara a deseurilor : una amplasata pe hotelul plutitor si celalalta in zona de parcare – spatiu special amenajat – conform planului de situatie .

Se va efectua raportarea lunara a deseurilor generate pe amplasament, conform HG nr.856/2002 si a Legii nr. 211/2011 privind regimul deseurilor. Societatea are personal angajat care a urmat cursul mentionat in Legea 211/2011 privind regimul deseurilor.






17

4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA

Avand in vedere natura proiectului si distanta pana la granita Romaniei, proiectul nu va avea impact transfrontier. 4.1. Apa

Regimul hidrologic al Deltei Dunării, de care depind semnificativ celelalte aspecte fizico-geografice, reprezintă transpunerea regimului hidrologic al Dunării în condiţii locale. Delta se află într-o continuă transformare sub impactul debitului lichid şi solid. Circulaţia apei în Delta Dunării este extrem de complexă având particularităţi diferite în cele trei mari unităţi deltaice (unitatea Letea, unitatea Caraorman şi unitatea Dranov), constituind componenta vitală a însăşi existenţei spaţiului deltaic (Driga, 2004). Braţele Dunării reprezintă arterele majore prin care fluviul asigură spaţiului deltaic debitul lichid şi solid. Importante pentru asigurarea unei circulaţii corespunzătoare a apei în Delta Dunării nu sunt atât debitele foarte mari ale Dunării, produse pe un interval scurt primăvara ci, în mod deosebit, existenţa unei perioade cât mai îndelungate cu debite relativ ridicate. În acest caz, dată fiind corespondenţa dintre debite şi niveluri, se poate asigura o circulatie activă a apelor în zonele depresionare interioare, facilitând evacuarea apelor încărcate cu noxe de la sfârşitul verii. (Gâştescu et al., 2006).

Ponderea braţului Sf. Gheorghe (în prezent 70 km lungime - 109 km lungime iniţial) a crescut relativ puţin peste 19-20% (Gâştescu et al., 2006).

Diferenţa dintre debitele de intrare (Ceatal Chilia) şi debitele de la Ceatal Sfântu Gheorghe (60 m3/s, respectiv 0,9%) se scurge pe Canalul Mila 35 (Gâştescu et al., 2006). La acestea se adaugă lacurile deltaice precum şi canalele, sahalele, gârlele, japşele şi periboinele care fac legătura atât între lacuri cât şi între lacuri şi braţele principale sau mare. Studiile au arătat că regimul hidric al Deltei Dunării, ca zonă de vărsare a Dunării, prezintă caracteristici hidrologice care depind de:

• regimul hidric al fluviului la vârful deltei; • oscilaţiile nivelului Mării Negre în cursul unui an sau pe o perioadă de ani (Gâştescu,

2006). În ceea ce priveşte variaţiile de nivel ale apei în cadrul deltei, s-a constatat că acestea

sunt în strânsă legătură cu: • debitul Dunării; • panta generală a teritoriului deltei de 0,0016‰; • nivelul „0‟ al mării; • posibilitatea de acumulare a apei în interiorul ei. Sub acest aspect delta constituie

zona de atenuare a proceselor hidrice şi a caracteristicilor hidromecanice.






18

Amplitudinea nivelurilor scade dinspre vârful deltei spre litoralul mării, atât pe braţele principale cât şi pe canalele şi lacurile din interior. Pătrunderea şi ieşirea apelor din interiorul deltei variază în timp şi spaţiu şi prezintă o mare variaţie în zonele interioare. Aceasta face ca relaţiile dintre bazinele acvatice, din interiorul deltei, cât şi cele dintre acestea şi braţele Dunării să fie diferite de la o zonă la alta (Gâştescu, 1971, Gâştescu et.al. 1977, 1985). Prin urmare, particularităţile circulaţiei apei depind de structura unităţiilor geografice teritoriale (Driga, 2004). Apele ajung în deltă din:

• braţul Chilia prin canalele: Sireasa, Şontea, Pardina, • braţul Sf. Gheorghe prin Litcov, • braţul Sulina prin canalele laterale. Datorită pantei mari, apele din canalul Sulina

pătrund înaintea celor din celelalte 2 braţe (Gâştescu, 1971). Creşterea nivelului apei pe braţe duce mai întâi la pătrunderea apelor prin canalele de legătură şi apoi la revărsarea peste mal.

Atingerea nivelului maxim pe braţe este urmată de o scurtă perioadă de staţionare. În această perioadă, interiorul deltei continuă să fie alimentat din amonte, în aşa fel încât la un moment dat nivelul de aici devine mai ridicat decât pe braţe. Datorită faptului că, pe Dunăre începe scăderea apelor, se inversează panta de scurgere,

gârlele şi canalele din aval încep să evacueze apa spre braţele principale. Transmiterea variaţiilor de nivel dinspre braţe spre interiorul deltei se face cu întârziere şi cu intensitate diferită în funcţie de următorii factori:

• mărimea, durata şi intensitatea viiturilor; • distanţa de braţ a lacurilor; • gradul de colmatare sau invadare cu vegetaţie a căilor de acces; • capacitatea gârlelor; • gradul de umplere al lacurilor la momentul începerii inundării; Prin urmare, unei anumite valori a nivelului pe Dunăre îi corespund mai multe niveluri

pe lacuri. Efectul compensator al deltei se manifestă prin: • atenuarea uneori până la anularea variaţiilor de nivel (în special a celor de scurtă

durată de pe braţe); • reducerea amplitudinilor de nivel fie de la vârful deltei spre vărsare, fie lateral,dinspre

braţele principale spre interiorul deltei. La ape mici, multe din gârle şi canale nu mai funcţionează, mai ales în partea de

amonte. Lacurile rămân în bună parte izolate fată de sursa principală de alimentare, iar nivelul apei din ele variază independent (Gâştescu, 1971). Marea complexitate a sistemului de circulaţie al apei face din spaţiul deltaic un sistem deschis într-un permanent schimb de materie şi energie cu exteriorul (Driga, 2004).

Alimentarea şi circulaţia apei influentează: • regimul termic şi de îngheţ-dezgheţ; • conţinutul de aluviuni în suspensie; • hidrochimismul lacurilor. În faza de inundaţie, circulaţia intensă favorizează uniformizarea temperaturilor şi

caracteristicile hidrochimice atât pe orizontală cât şi în adâncime, făcându-le identice cu cele






19

ale fluviului în perioada respectivă. După retragerea apelor, o serie de depresiuni închise evoluează independent atât din punct de vedere termic cât şi hidrochimic (Gâştescu, 1971). Conditii hidrogeologice si hidrochimice

La capătul unui drum ce depăşeste 2840 km colectând apele unui impresionant bazin hidrografic a cărui suprafaţă acoperă mai mult de 8% din suprafaţa Europei, Dunărea, cel de-al doilea fluviu ca mărime al bătrânului continent construieşte la întâlnirea sa cu Marea Neagră, de mai bine de 16000 de ani, una dintre cele mai frumoase delte din Europa şi chiar din lume, cunoscută şi ca una dintre marile zone umede ale planetei.

Actuala configuraţie morfohidrografică a Deltei Dunării este rezultatul interacţiunii dintre fluviu şi mare în perioada Holocenului. La începutul Holocenului, când nivelul mării a crescut până aproximativ la nivelul actual, exista aşa-numitul golf al Dunării. La gura acestui golf, între promontoriul Jibrieni, la nord şi promontoriul Murighiol-Dunavăţ la sud, s-a format cordonul iniţial Letea-Caraorman. Materialul aluvionar a fost transportat de curenţii marini de-a lungul ţărmului dintr-o zonă situate la nord, la gurile Nistrului, Bugului şi Niprului.

Cel mai vechi braţ al Dunării, braţul Sf. Gheorghe, curgea în mare printr-un pasaj situat în capătul sudic al grindului Letea-Caraorman dezvoltând prima deltă a Dunării: Delta Sf. Gheorghe I.

Cel de-al doilea braţ al Dunării, Sulina s-a dezvoltat odată cu blocarea prin aluvionare a braţului Sf. Gheorghe. Braţul Sulina a preluat un flux din ce in ce mai mare de sedimente şi a început să-şi formeze propriul edificiu deltaic: Delta Sulina.

În acelaşi timp, în partea sudică a zonei s-a format o mică deltă secundară Delta Cosnei datorită braţului secundar Dunavăţ. Delta Sulina a fost treptat erodată, în timp ce braţul Chilia, la nord şi Sf. Gheorghe, la sud şi-au construit propriile lor delte: Delta Chilia şi Delta Sf. Gheorghe II. Aceste două delte sunt formate din material sedimentar dunărean în timp ce materialul transportat de curentul litoral se acumulează la nord de braţul Chilia şi constituie formaţiunea Jibrieni.

Aspectul morfologic actual al Deltei Dunării se datorează ultimei ridicări a nivelului Mării Negre, care a creat condiţiile unei puternice aluvionări având drept consecinţe meandrări şi ramificaţii ale braţelor principale.

Apele de suprafata in vecinatatea amplasamentului sunt reprezentate de Dunare, bratul Sfantu Gheorghe.

In zona amplasamentului studiat, nu sunt surse fixe cu rol determinant in poluarea apelor. Alimentarea cu apa a popasului turistic se va face cu apa preluata din Dunare, care este supusa procesului de potabilizare. In perioada amenajarii popasului turistic potentialele surse de impurificare a apei pot fi materialele de constructie depozitate necorespunzator, pierderi de produse petroliere de la utilajele si mijloacele de transport. Pentru a se evita aparitia unor poluari accidentale depozitarea materialelor de constructie se va face in interiorul terenului iar utilajele si mijloacele de transport folosite vor fi cu inspectia tehnica la zi.






20

In perioada de functionare a popasului turistic Bella Marina Land, apele uzate de tip menajer vor fi dirijate in statia de epurare existenta sa asigure parametrii impusi de NTPA001/2002 si stabiliti prin HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate, completata si modificata prin HG nr. 352/2005, respectiv: - pH 6,5 – 8,5 - MTS 35 mg/l - CC0-Cr 125 mg/l - CB05 25 mg/l - azotati 25 (37 ) mg/l - azot total 10 mg/l - azot amoniacal 2 (3 ) mg/l - Cloruri 500 mg/l - Reziduu fix 2000 mg/l Deversarea apei uzate menajere se face in statia de epurare. In prezent hotelul plutitor este dotat cu o statie de epurare tip HAMWORTHY 25C Super Trident cu o capacitate de separare de 2,5 mc/h.Sistemul foloseste tehnologia de tratare activa a namolului , cuplata cu o dezinfectie chimica. Principalele faze ale procesului de epurare a apelor uzate menajere constau dintr-un sistem alcatuit din 3 etape :

1. Colectarea apelor menajere in tancul de primire ( 30 mc ) unde se separa gravitational grasimile care se ridica la suprafata si sunt evacuate cu o pompa in tancul de ape de santina .

2. Trecerea apelor menajere ( cu pompa de fecale care face si operatiunea de tocare) din tancul de primire in tancul de aerare a instalatiei de procesare . Apele intra in compartimentul de aerare prin orificiile de admisie si apoi sunt amestecate si aerate prin difuzoarele de aerare cu bule , situate in partea de jos a compartimentului . In acest stadiu , bacteriile aerobe si microorganismele descompun deseurile organice in bioxid de carbon , apa si material inert .


4. Lichidul limpezit este trecut in compartimentul de tratare chimica si evacuare. In acest compartiment clorul este adaugat printr-o pompa de dozare pentru distrugerea bacteriilor ramase . Declorinarea se face pe circuitul de evacuare pentru a realiza neitralizarea clorului rezidual . Dozarea se face complet manual. Acest sistem este conceput sa obtina o efluenta care sa satisfaca ultimele norme

IMO 2010 .

Locul de evacuare a apelor uzate menajere epurate – emisar : fluviul Dunarea – brat Sfantu Gheorghe .






21

Prognozarea impactului: Executia si functionarea obiectivului nu va avea impact semnificativ asupra factorului de mediu apa.

Masuri de diminuare a impactului asupra apei de suprafata

Pentru evitarea poluarii apelor, titularul proiectului va lua toate masurile necesare in

timpul desfasurarii lucrarilor de constructie si in timpul functionarii obiectivului. Masuri de diminuare a impactului asupra apelor de suprafata pe perioada

desfasurarii lucrarilor de constructie:

materialele de constructie nu vor fi depozitate decat in incinta amplasamentului, pentru a se impiedica o eventuala antrenare a lor in apele din jur;

Masuri de diminuare a impactului asupra apei de suprafata, pe perioada functionarii:

exploatarea rationala a resursei de apa, fara depasirea debitului maxim de exploatare;

optimizarea consumului de apa (producerea unei cantitati de apa uzata care sa nu depaseasca debitul statiei de epurare) ;

asigurarea masurarii debitelor apelor uzate care intra in statia de epurare;

pentru functionarea corespunzatoare a statiei de epurare, aceasta va fi prevazuta cu program strict de control si verificare;

se va monitoriza periodic calitatea apelor uzate evacuate din statia de epurare, pentru a se verifica incadrarea lor in NTPA 001 ( HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic al apelor uzate, modificat si completat prin HG nr. 352/2005 ).

Masuri de diminuare a impactului asupra apei subterane Impactul asupra apei subterane este nesemnificativ, deoarece nu se evacueaza ape

uzate de orice natura pe sol, subsol cu posibilitatea sa ajunga in apa subterana.






22

4.2. Aerul

Clima judetului Tulcea este continental excesiva, cu precipitatii reduse (sub 400 mm/an), cu umiditate atmosferica ridicata in zona deltei, veri calduroase, ierni reci, marcate adesea de viscole, amplitudini mari de temperatura (66,30C). Apropierea de zona continentala a Rusiei aduce aer rece care vine de la nord-est spre sud-vest, rezultând un vânt numit Crivat, care aduce ierni foarte reci, câteodata inghetând chiar Dunarea si Delta pe perioade scurte. In vara vânturile puternice aduc aer cald si uscat care usuca pamântul si transforma solul in praf. Temperaturile sunt mai scazute in vest, in zona de deal, in timp ce pe tarm (Sulina), briza marii aduce aer cald si umed, inregistrându-se cele mai ridicate temperaturi pe timp de iarna din tara.

In zona amplasamentului, respectiv a localitatii Murighiol, sub raport climatic predomina clima temperat-continentala, verile sunt foarte calde, iar iernile geroase, cu vant rece si uscat; temperatura medie anuala 10,8°C; cantitatea medie de precipitatii 700 mm/mp anual.

Masuri de diminuare a impactului asupra atmosferei pe perioada desfasurarii

lucrarilor de constructie: Poluarea atmosferei va fi determinata in principal de manevrarea si transportul

materialelor de constructie. Emisiile de praf variaza in mod substantial de la o zi la alta, in functie de operatiile specifice, conditiile meteorologice dominante, modul de transport al materialelor. Pe perioada secetoasa se recomanda umectarea drumurilor de acces pentru limitarea antrenarii prafului in zonele invecinate. De asemenea se recomanda controlul starii tehnice a utilajelor care vor fi utilizate la constructia popasului touristic, alimentarea acestora cu carburanti care sa aiba un continut redus de sulf si respectarea tehnologiei de constructie.

In faza de constructie, datorita intensificarii traficului din zona studiata prin proiect se va constata o crestere a poluantilor proveniti din surse mobile. Avand in vedere insa ca aceste lucrari se vor desfasura pe o perioada scurta de timp, se preconizeaza ca nu se vor inregistra depasiri ale concentratiilor maxim admise pentru poluantii relevanti: PM10, NO2, SO2, COx.

Se poate concluziona ca impactul gazelor de ardere de la motoarele utilajelor utilizate la lucrarile de amenajare a popasului turistic vor fi nesemnificative. Se recomanada ca utilajele si mijloacele de transport utilizate sa fie in stare tehnica buna.

Masuri de diminuare a impactului asupra aerului pe perioada functionarii: Constructiile propriu-zise in zona respectiva nu constituie o sursa de poluare

semnificativa a aerului, avand functiune turistica – hotel plutitor , zona de campare corturi-rulote . Emisiile provin din surse fixe (generatoarele principale ale navei – hotel plutitor - 2 bucati + generator de avarie cand functioneaza + Centrala Termica + arzator boiler apa calda in situatia in care nu fac fata panourile solare) si surse mobile (ambarcatiuni – 8 bucati). Aceste gaze nu constituie un pericol major de impurificare a atmosferei din zona, pentru ca acestea nu functioneaza continuu si sunt limitate si de numarul turistilor.






23

Facem precizarea ca generatoarele vor functiona utilizand motorina doar in cazul in care se opreste furnizarea energiei electrice de catre Enel. In situatii normale hotelul va fi alimentat de la Sistemul Energetic National si nu vor fi emisii in atmosfera.

Concluzionand se poate aprecia ca acest factor de mediu nu va fi afectat semnificativ

4.3. Solul si subsolul

Teritoriul judetului Tulcea cuprinde formatiuni geologice foarte diferite ca varsta si mod de formare. Sudul judetului corespunde Podisului Casimcei, cea mai veche formatiune de pe teritoriul românesc si este constituit predominant din sisturi verzi paleozoice peste care se afla discontinuu depozite jurastice si cretacice.

Orogenul Nord-Dobrogean – este unitatea ce se desfasoara intre falia Peceneaga Camena in S si falia Sfâtul Gheorghe in Nord. Fundamentul este format din: roci cristaline cutate prehercinic, roci magmatice (granite si bazalte) si roci sedimentare. Aceasta unitate are urmatoarele subdiviziuni:

1. Macin – situata in vest intre Dunare si Taita 2. Niculitel – intre Taita si depresiunea Nalbant 3. Tulcea 4. Babadag – intre Dunare si Marea Neagra

Depozitele loesoide apar cu grosimi variate peste aceste formatiuni. Evolutia geologica se continua actual cu depozitele deltaice.

In structura geologica a Orogenului Nord-Dobrogean se disting trei unitati tectonice, intre care exista relatii de incalecare: Unitatea de Macin, Unitatea Consul-Niculitel si Unitatea de Tulcea. Sandulescu (1984) le atribuie valoare de pânze, cu vergenta nord-estica; cea inferioara, Unitatea Tulcea fiind sariata peste Depresiunea Pre-dobrogeana.

Incepând de la V la E, unitatile tectonice majore ale Dobrogei de Nord sunt delimitate de urmatoarele linii tectonice majore (Seghedi et al, 2001): linia Luncavita-Consul (intre Unitatea de Macin la V si Unitatea Consul-Niculitel la E) respectiv, linia Vest Isaccea-Telita-Posta-Trestenic-Izvoarele-Mihai Bravu-Babadag-Enisala (intre Unitatea Consul-Niculitel la vest si Unitatea de Tulcea la est). Gradinaru in 1989 apreciaza ca aceste linii tectonice converg spre SE spre Falia Peceneaga Camena devenind mai mult sau mai putin paralele cu acestea. Din punct de vedere geologic, amplasamentul face parte din unitatea Delta Dunarii. Terenul este caracterizat de prezenta depozitelor prafos-argiloase, maloase, compresibile, aluvionare.

Lucrarile se vor executa strict in perimetrul destinat constructiilor, pentru diminuarea impactului fizic asupra solului/subsolului.

Masuri de diminuare a impactului asupra solului pe perioada desfasurarii lucrarilor de constructie: Descrierea impactului: Prin realizarea proiectului, activitatile care pot fi considerate ca surse de impurificare a solului se impart in doua categorii:






24

1. surse specifice perioadei de executie – in zona studiata nu exista surse industriale de impurificare a solului cu poluanti. Acestea pot aparea doar accidental, de exemplu prin pierderea de carburanti de la utilajele folosite pentru realizarea lucrarilor de modernizare/constructie. Aceste pierderi sunt nesemnificative cantitativ si pot fi inlaturate fara a avea efecte nedorite asupra solului;

2. surse specifice perioadei de exploatare – surse posibile de poluare ale solului: depozitarea necorespunzatoare a deseurilor generate pe amplasament, scurgeri accidentale de combustibili din traficul rutier.

Intreaga executie a lucrarilor pentru realizarea proiectului propus implica activitatea unui parc divers de utilaje, organizarea de santier, depozite temporare de materiale, precum si o concentrare mica de efective umane. Toate aceste activitati constituie surse de poluare pentru apa, aer si sol, in cazul in care nu va exista o supraveghere stricta pentru ca lucrarile sa se desfasoare doar in perimetrul autorizat.

In aceasta faza deseurile preconizate pot fi clasificate astfel : - menajere si/sau asimilabile acestora ; - deseuri din materiale de constructie ( daca se rebuteaza sarje de betoane ) - plastic (din ambalaje, cabluri etc.) - metalice rezultate din activitatile de executie a structurilor metalice de rezistenta si

din activitatea de intretinere a utilejelor ; - hartie,carton ( din activitatile desfasurate in cadrul organizarii de santier ). Deseurile generate in faza de constructie, in functie de categorie, vor fi eliminate prin

utilizare ca umplutura, pentru sistematizarea terenului (cele inerte fara continut de substante periculoase), la amenajarea drumurilor sau in alte locuri stabilite de Primarie. Materialele care nu se pot valorifica sau recupera, in urma executarii lucrarilor de constructii se vor transporta la un depozit de deseuri autorizat.

Dupa finalizarea investitiei, se va efectua o colectare selectiva a deseurilor in europubele, amplasate intr-o zona special amenajata pe o platforma betonata si ingradita. Eliminarea deseurilor recuperabile (hartie, PET, sticla, eventuale deseuri metalice) se va face prin societati de profil autorizate.

In zona proiectului propus exista o antropizare a zonei data de activitatile forestiere si turistice.

Masuri de diminuare a impactului asupra solului pe perioada desfasurarii lucrarilor de constructie:

se vor amenaja spatii de depozitare a materialelor pulverulente (nisip, praf de piatra), pentru a se impiedica antrenarea lor de vant pe terenurile invecinate;

se va achizitiona material absorbant, care sa poata fi utilizat in cazul unor poluari accidentale cu produse petroliere;

utilajele si mijloacele de transport vor fi inchiriate de la societati care sa aiba verificarile tehnice la zi;

pentru colectarea deseurilor menajere se vor achizitiona europubele.






25

Masuri de diminuare a impactului asupra solului pe perioada functionarii:

amenajarea de platforme pentru colectarea selectiva a deseurilor (PET, sticla, hartie, menajer);

preluarea deseurilor rezultate de pe amplasament cu periodicitate si evitarea depozitarii necontrolate a acestora;

interzicerea spalarii, efectuarii reparatiilor la mijloacele de transport navale.

Aplicarea masurilor de diminuare a impactului asupra factorului de mediu sol-subsol va diminua efectul proiectului asupra acestuia, astfel incat impactul nu va fi semnificativ. Responsabil pentru implementarea masurilor de reducere este titularul , SC Lucia Inter Tour SRL , care va aloca sumele necesare implementarii.






26

4.4. Geologia solului Din punct de vedere geologic, perimetrul face parte din formatiune de câmpii joase si lunci, formatiune cu structuri sedimentare triasice, asa cum reiese de altfel si din imaginea de mai jos.

Fig. 2 - Harta geologica a Dobrogei

Teritoriul judetului Tulcea este cel mai vechi si cel mai complex dintre tinuturile de

podis ale tarii noastre.Cu toate ca, in altitudine se mentine doar intre 100 m in partea centrala si 467 m in virful cel mai inalt din nord, prezinta o alcatuire geologica variata de la formatiunile considerate printre cele mai vechi ale scoartei terestre - sisturile verzi, care dateaza de la inceputul paleozoicului, pana la formatiunile neogene si loessul cuaternar care le acopera pe toate celelalte.

Suprafata judetului cuprinde doua unitati fizica-geografice, bine delimitate: Horstul dobrogean si Delta Dunarii.

Horstul Dobrogean, se prezinta ca un platou tipic, ce determina existenta a 3 zone biogeografice (stepa, silvostepa si padurea). Fondul stepei este unitatea biogeografica cea mai tipica a judetului. Silvostepa si padurile se dezvolta pe portiuni mai restranse.






27

Cea de-a doua unitate fizico-geografica a judetului Tulcea, Delta Dunarii este o campie aluvionara in plina evolutie si reprezinta cel mai tanar relief de acumulare din tara noastra la aparitia caruia au participat si participa in egala masura fluviul si marea.

Dobrogea prezintă din punct de vedere geologic un interes particular, atât prin originea sa ,cât şi prin transformările pe care le-a suferit de-a lungul timpului blocul continental din care este constituită, reprezentând o unitate diferită de restul unităţilor morfo-structurale din spaţiul carpatin. Păstrând caracteristica deltelor, teritoriul Rezervaţiei este o regiune plană (câmpie aluvială în formare) cu o înclinare mică de la vest la est (0,006%) din care răsar mai pronunţat câmpul Chiliei, un martor de eroziune din Câmpia Bugeacului (sudul Basarabiei), grindul continental Stipoc şi grindurile marine Letea şi Caraorman. În raport cu nivelul Mării Negre, 20,5% din teritoriul Deltei Dunării se găseşte sub acest nivel, iar 79,5% deasupra acestuia. Cea mai mare extindere o au suprafeţele situate între 0 şi 1 m. Cele mai mari „înălţimi” se găsesc pe grindurile marine (Letea, 12,4 m, Caraorman, 7 m, Popina, 49 m), iar adâncimile cele mai mari se întâlnesc pe braţele Dunării (-39 m, pe braţul Chilia, -34 m, pe braţul Tulcea, -26 m, pe braţul Sulina, 18 m, pe braţul Sf. Gheorghe). În depresiunile lacustre adâncimea nu depăşeşte 3 m, cu excepţia lacului Belciug, care are 7 m. Altitudinea medie a deltei este de +0,52 m. Principalele unităţi morfohidrografice sunt: teritoriile predeltaice, grindurile fluviatile şi grindurile maritime, reţeaua hidrografică, lacurile şi terenurile mlăştinoase (P. Gâştescu, B. Driga, Camelia Anghel, 1985), precum şi zona costieră marină de la limita contactului zonei continentale cu apele Mării Negre până la izobata de 20 m. Datorită configuraţiei terenului şi a prezenţei celor trei braţe ale Dunării, unităţile morfohidrografice din zona continentală a Rezervaţiei sunt grupate în trei mari unităţi deltaice (insule): LETEA (Insula Letea), CARAORMAN (Insula Caraorman), DRANOV (Insula Dranov) (P. Gâştescu, 2006). Unitatea Letea este desfăşurată între braţele Chilia, Tulcea şi Sulina şi ţărmul marin acoperind o suprafaţă de circa 157.000 ha (44,9% din suprafaţa deltei şi 26,7% din Rezervaţie). Unitatea se caracterizează prin diversitate hipsometrică şi genetică (resturi ale uscatului predeltaic Chilia şi Stipoc, grinduri marine (Letea) şi fluviale, arii depresionare intens aluvionate (Sireasa), o vastă depresiune lacustră (Matiţa – Trei Iezere – Merhei) dar şi prin presiune antropică puternică, 42,8% din suprafaţă fiind scoasă din regimul natural prin amenajările agricole (Sireasa, Pardina, Babina, Cernovca), silvice (Păpădia) şi piscicole (Chilia Veche, Maliuc, Stipoc, Obretin, Popina). Relaţia hidrografică dintre braţele Dunării şi spaţiile interioare se realizează prin intermediul reţelei de gârle şi canale ce alimentează peste 200 de lacuri de interes piscicol, amplasate în două mari complexe lacustre: Sireasa – Şontea – Furtuna şi Matiţa – Merhei. Unitatea Caraorman este desfăşurată atât în sectorul fluviatil cât şi în cel fluvio-maritim, cu o suprafaţă de circa 101.300 ha (28,4% din suprafaţa deltei şi 16,9% din cea a Rezervaţiei). Şi această unitate se caracterizează prin diversitate hipsometrică şi genetică, aici fiind incluse, atât grinduri marine (Caraorman, Sărăturile), grinduri fluviatile vechi (Rusca, Bălteni) dar şi arii depresionare lacustre (Gorgova-Isac-Uzlina, RoşuPuiu), mai puţin evoluate. Suprafeţele amenajate prin îndiguire pentru diverse scopuri economice sunt mai puţin extinse (13,2%) şi






28

cuprind amenajări piscicole (Rusca, Litcov, Murighiol), amenajări agricole (Carasuhat) şi silvice (Rusca, Murighiol, Carasuhat). După efectuarea lucrărilor de îndiguire şi amenajarea incintelor acestora, canalul Litcov şi gârla Ceamurlia au fost blocate, iar canalul Gorgova a fost limitat la două tuburi la priză (din anul 1990, canalul Litcov a fost redeschis). În anul 1982 a fost deschis un nou canal (Crişan-Caraorman) în scopul exploatării nisipurilor din grindul Caraorman. Având o secţiune de curgere mare, canalul preia din braţul Sulina între 5-200 mc/s şi modifică regimul de circulaţie al apei în complexul lacustru Roşu – Lumina – Puiu cu consecinţe negative în echilibrul ecologic al acestei unităţi. În ultimii ani au mai fost deschise o serie de canale în scopul facilitării accesului în complexele acvatice (Filat, cu un debit de circa 30 mc/s între Litcov şi Sf. Gheorghe, Uzlina între Sf. Gheorghe şi complexul Gorgova – Uzlina, Ivancea, canalul de legătură dintre Lacul Puiu şi Lacul Erenciuc, ) care au o influenţă negativă asupra complexelor prin cantităţile mari de aluviuni introduse. În perioada 1985-1990, a fost realizat digul litoral Sulina – Sf. Gheorghe şi a canalului însoţitor pe acelaşi traseu, pentru apărarea cordonului litoral împotriva eroziunii şi de drenare a apelor din complexul lacustru Roşu – Puiu, către braţele Sulina şi Sf. Gheorghe. Pe toată lungimea digului a fost construit un deversor în dreptul cherhanalei Roşuleţ, la o cotă destul de ridicată (+1,30 m), fapt ce atrage după sine stocarea unui volum mai mare de apă în complex şi ridicarea nivelului lacurilor şi apelor freatice din grindul Caraorman cu consecinţe negative asupra pădurii Caraorman (zonă cu regim de protecţie integrală) şi a localităţii cu acelaşi nume. Unitatea Dranov este spaţiul cuprins între braţul Sf. Gheorghe şi lacul Razim, în suprafaţă totală de peste 85.000 ha (24,1% din suprafaţa deltei şi 14,2% din suprafaţa Rezervaţiei) şi se caracterizează prin prezenţa pe circa o treime din întreaga suprafaţă a unei a unei arii depresionare în partea de vest, având cote sub nivelul mării şi a unui complex de grinduri (Crasnicol – Perişor), în partea de est cu altitudini până la 1,50 m. Unitatea este slab drenată prin reţeaua de gârle naturale, existând doar 90 de lacuri nesemnificative ca suprafaţă, cu excepţia lacului Dranov, cel mai mare lac din Delta Dunării (2.170 ha). Gradul de amenajare al unităţii este destul de ridicat (26,2%) prin amenajarea agricolă Murighiol-Dunavăţ şi amenajările piscicole Dranov, Dunavăţ, Holbina, Perişor, Periteaşca, Iazurile - Calica, Sarinasuf. Dată fiind slaba circulaţie a apelor, aici au predominat procesele de acumulare biologică într-un regim hidrologic de mlaştină. În condiţii naturale schimburile hidrologice sezoniere dintre braţul Sf. Gheorghe şi lacul Dranov se realizau prin intermediul gârlelor Cerneţ şi Dunavăţ. Din aceste motive şi pentru a reactiva potenţialul piscicol al complexului lacustru Razim-Sinoie, între anii 1904 şi 1906 a fost săpat canalul Dunavăţ (Carol) iar în 1914 canalul Dranov (Ferdinand). Ulterior, au mai fost săpate şi alte canale în scop similar (Crasnicol, în perioada 1933-1935, Lipovenilor, realizat după 1950, Palade). Principalele unităţi morfohidrografice din perimetrul Rezervaţiei prezintă caracteristici specifice unităţilor deltaice: Teritoriile predeltaice sunt suprafeţele încorporate în suprafaţa deltei, care au aparţinut Câmpiei Bugeacului situată la nord de braţul Chilia şi din care au fost separate prin eroziune fluvială. În această categorie intră Câmpul Chiliei şi parte centrală a grindului Stipoc. Acestea sunt constituite din depozite loessoide, diferenţiindu-se mult de subunităţile limitrofe. În cazul






29

grindului Stipoc, în această situaţie se găseşte numai partea central-estică unde şi altitudinile sunt mai mari (peste 2 m), extremităţile (vestică cea mai întinsă şi estică) sunt alcătuite din depozite fluviale. Pe Câmpul Chiliei, altitudinea scade treptat de la nord spre sud şi de la nord-vest spre sud-est, în acelaşi sens depozitele loessoide fiind uşor acoperite de depozite fluviale şi ca atare şi peisajul se schimbă trecând de la aspectul unei câmpii veritabile la nord, la cel deltaic în sud. Suprafaţa teritoriilor predeltaice este apreciată la circa 8.200 ha (2,4% din suprafaţa Deltei). Grindurile fluviale sunt rezultatul procesului de depunere a aluviunilor în procesul de inundaţie prin revărsare şi se individualizează cel mai bine în lungul braţelor principale, pe ambele maluri (Chilia, Tulcea, Sf. Gheorghe şi Sulina), având înălţimi ce variază în lungul acestora, scăzând din amonte spre aval. În afara grindurilor fluviale din lungul braţelor se găsesc asemenea forme de relief şi în lungul gârlelor mai importante din delta fluvială. Prin construirea canalelor şi prin realizarea platformelor pentru depozitarea stufului (în perioada valorificării stuficole a Deltei), au rezultat grindurile antropice uneori mai înalte decât cele naturale, deşi mai înguste. Suprafaţa grindurilor fluviale este apreciată la circa 50.250 ha (circa 15% din teritoriul Deltei Dunării). Grindurile marine sunt formate prin acţiunea combinată a proceselor marine (determinate) şi a celor fluviale (subordonate) şi sunt dispuse perpendicular pe direcţia braţelor principale ale Dunării, constituindu-se în baraje morfologice în perimetrul deltaic. Cele mai mari grinduri marine sunt cele care alcătuiesc aşa numitul cordon iniţial (Letea, Caraorman şi Crasnicol) care s-au format cu circa 10 000-11 000 î.Chr., barând golful deltaic şi formând delta fluvială de astăzi. Acest cordon iniţial constituie şi limita dintre cele două compartimente – delta fluvială şi delta fluvio-maritimă. Grindurile Letea şi Caraorman, constituite în cea mai mare parte din depozite nisipoase, sunt cele mai reprezentative prin înălţimile maxime (12,4 m pe Letea şi 7 m pe Caraorman) şi prin relieful eolian rezultat şi asociaţiilor vegetale, ierboase şi forestiere de pe acestea. Al treilea complex de grinduri marine este Sărăturile, care ocupă o poziţie intermediară între cele din cordonul iniţial şi cordoanele litorale propriu-zise, prin faptul că se sprijină pe ţărm cu vârful (partea mai îngustă) şi se dezvoltă sub formă de jerbă spre interior. În aceeaşi categorie trebuie inclus şi aliniamentele insulelor Sacalin care reprezintă, încă, pentru o scurtă perioadă de timp (ani şi zeci de ani) un ţărm dublu. Suprafaţa grindurilor marine se apreciază la circa 34.900 ha (10,5% din suprafaţa Deltei).

Riscuri naturale : inundatii, alunecari de teren, cutremure Riscuri naturale, alunecari de teren, seism, nu au fost identificate pentru

amplasamentul vizat. Riscurile antropice nu pot fi supuse analizei atata timp cat nu exista activitati simple sau complexe generatoare de riscuri pe amplasament sau in zonele invecinate.

Avand in vedere amplasamentul proiectului ( popasul turistic ) – intr-o zona dig-mal

apartinanad albiei majore a fluviului Dunarea – brat Sfantu Gheorghe , modificarile fizice care

se pot realiza trebuie sa respecte legislatia privind gospodarirea apelor – Legea apelor nr.

107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare . Astfel , latimea zonei de protectie la






30

cursurile de apa a caror latime depaseste 50 m ( cum este bratul Sfantu Gheorghe – peste

200 m ) este de 20 m , conform Anexei 2 din lege .

Conform Legii 107/1996 zona de protecţie este definita ca „ zona adiacentă cursurilor

de apă, lucrărilor de gospodărire a apelor, construcţiilor şi instalaţiilor aferente, în care se

introduc, după caz, interdicţii sau restricţii privind regimul construcţiilor sau exploatarea

fondului funciar, pentru a asigura stabilitatea malurilor sau a construcţiilor, respectiv pentru

prevenirea poluării resurselor de apă „.

De asemenea , art. 31 mentioneaza la alin. (1) : „ Pădurile cu funcţii speciale de

protecţie din bazinele de recepţie ale lacurilor de acumulare, cele din bazinele cu grad mare

de torenţialitate şi predispuse eroziunii, din albiile majore ale râurilor, din zonele dig-mal,

precum şi benzile de pădure situate de-a lungul râurilor neîndiguite aparţin grupei de păduri

cu funcţii speciale de protecţie a apelor şi sunt gospodărite ca atare prin tratamente

intensive, interzicându-se tăierile rase sau tratamentele cu perioada scurta de

regenerare „.

Avand in vedere aceste prevederi legislative , proiectul se poate implementa in

conditiile in care NU se fac defrisari de arbori si arbusti , se vor efectua tratamentele

silvice prevazute de legislatie , conform grupei functionale ( curatiri , igienizare – inlaturarea

arborilor rupti , uscati, doborati- rarituri ) , in conformitate cu avizul primit de la Directia

Silvica, Sistemul de Gospodarire si Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii , astfel

incat pozitionarea :

- zonei de campare pentru rulote/corturi

- spatiului de joaca pentru copii

- lucrarile de amenajare a malului bratului Sfantu Gheorghe pentru acostare ponton cu

hotel plutitor

- zonei de parcare si a drumului de acces catre ponton

sa respecte conformatia terenului si dispozitia arborilor .

Dintre modificarile fizice care sunt preconizate a se realiza sunt cele de consolidare a

digului in zona de amenajare a parcarii si drumului de acces , lucrari care se vor realiza prin

adaos de pamant care se va tasa si se vor folosi fascine si tarusi pentru a impiedica

antrenarea acestuia la ploi si ninsori .






31

4.5. Biodiversitatea 4.5.1 Informatii despre biodiversitate

Datorita suprafetei foarte mari a ariilor naturale protejate (circa 83% din

suprafata judetului Tulcea), importanta acestui factor de mediu este incontestabila. Amplasamentul analizat se situeaza in ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSPA0031

Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe. Detalii privind biodiversitatea pot fi consultate in Studiului de Evaluarea

Adecvata, prezentul raport privind impactul asupra mediului preluand concluziile acestuia.

4.5.1.1. Flora - fauna – habitate

Într-un ecosistem plantele au rolul principal de a produce biomasă, astfel alimentând

celelalte componente biotice ale ecosistemului cu „materia primă” necesară desfăşurării

activităţilor vitale. Prin importantul aport de biomasă pe care îl aduc în ecosistem, plantele, au

un rol esenţial în succesiunea ecologică determinând evoluţia ecosistemelor. Pentru studiul

evoluţiei unui ecosistem, determinant este studiul evoluţiei asociaţiilor vegetale existente într-

o perioadă de timp în acel ecosistem, asociaţiile vegetale reflectând condiţiile abiotice

existente în acel ecosistem de-a lungul acelei perioade de timp.

Din punct de vedere biogeografic zona studiată este încadrată în Regiunea Stepică, iar

din punct de vedere floristic face parte din Provincia Danubiano-pontică ceea ce înseamnă că

flora este reprezentată de specii caracteristice Deltei Dunării și silvostepei.

Evoluţia asociaţiilor vegetale poate fi influenţată de factori naturali şi de factori

antropici.

In urma monitorizarii Pe amplasamentul propus au fost identificate următoarele specii

de plante:

Amaranthaceae

1. Amaranthus albus L.

Boraginaceae

2. Heliotropium europaea L.

3. Myosotis scorpioides L.

4. Symphytum officinale L.

Caryophyllaceae

5. Cerastium dubium (Bast.) Guepîn.






32

6. Cerastium gracile Dufour

7. Stellaria media (L.) Vill.

Chenopodiaceae

8. Atriplex tatarica L.

9. Camphorosma annua Pall.

10. Chenopodium album L.

11. Halimione pedunculata (L.) Aellen

Compositae

12. Arctium lappa L.

13. Artemisia annua L.

14. Artemisia vulgaris L.

15. Aster tripolium L.

16. Bidens tripartita L.

17. Carduus acanthoides L.

18. Carduus nutans L.

19. Cichorium intybus L.

20. Cirsium alatum (S. G. Gmel.) Bobrov

21. Cirsium arvense (L.) Scop.

22. Matricaria recutita L.

23. Onopordum acanthium L.

24. Tanacetum vulgare L.

25. Xanthium italicum Moretti

26. Xanthium spinosum L.

Convolvulaceae

27. Convolvulus arvensis L.

Cruciferae

28. Lepidium ruderale L.

29. Sinapsis arvensis L.

Euphorbiaceae

30. Euphorbia palustris L.

31. Euphorbia cyparissias L.

Lamiaceae

32. Lamium amplexicaule L.

33. Leonurus marrubiastrum L.

34. Marrubium vulgare L.

35. Mentha aquatica L.

Leguminosae

36. Trifolium campestre Schreb.






33

37. Trifolium fragiferum L.

38. Trifolium repens L.

Lythraceae

39. Lythrum salicaria L.

Malvaceae

40. Malva neglecta Wallr.

Plantaginaceae

41. Plantago lanceolata L.

42. Plantago media L.

Polygonaceae

43. Polygonum hydropiper L.

44. Rumex crispus L.

Portulacaceae

45. Portulaca oleracea L.

Ranunculaceae

46. Ranunculus aquatilis L.

47. Ranunculus lingua L.

48. Ranunculus repens L.

Rosaceae

49. Potentilla reptans L.

Rubiaceae

50. Galium palustre L.

Scrophulariaceae

51. Linaria vulgaris Mill.

Solanaceae

52. Datura stramonium L.

53. Solanum nigrum L.

Umbelliferae

54. Anthriscus cerefolium Hoffm. Ssp. trichosperma Nyman

55. Cicuta virosa L.

56. Conium maculatum L.

57. Oenanthe aquatica (L.) Poir.

Urticaceae

58. Urtica dioica L.

59. Urtica urens L.

Zygophyllaceae

60. Tribulus terrestris L.

Alismataceae






34

61. Alisma plantago-aquatica L.

62. Sagittaria sagittifolia L.

Cyperaceae

63. Carex distans L.

64. Eleocharis palustris (L.) Roem. Et. Schult.

Gramineae

65. Agropyron cristatum (L.) Gaertn.

66. Agropyron repens (L.) Beauv.

67. Cynodon dactylon (L.) Pers.

68. Hordeum hystrix Roth.

69. Hordeum murinum L.

70. Lolium perenne L.

71. Setaria verticillata (L.) Beauv

72. Puccinelia convoluta (Hornem.) Hay.

Juncaceae

73. Juncus gerardi Lois.






35

Fig. 3-6 -Specii de flora identificate pe amplasament

Pe majoritatea suprafeţei afectată de proiectul propus se dezvoltă păduri de sălcii cu

plop. Fitocenoze edificate de specii europene şi eurasiatice. Stratul arborilor este compus

exclusiv din salcie (Salix alba), sau cu amestec de plesnitoare (Salix fragilis), plop alb

(Populus alba) şi mai rar plop negru (Populus nigra). Stratul arbuştilor este slab dezvoltat

sau dezvoltat variabil, compus din Amorpha fruticosa care predomină, Sambucus nigra,

Rosa canina. Stratul ierbos şi subarbustiv este de regulă bine dezvoltat şi dominat de Rubus

caesius, Polygonum hidropiper, Lycopus exaltatus.

Habitate. În momentul de faţă habitatele prezente în zona de interes sunt habitate

seminaturale de luncă reprezentate de păduri de salcie cu plop aflate într-o stare bună de

conservare datorită intensității reduse a activităților antropice.

Pe amplasamentul propus există arborete de plop cu salcie dar acestea în conformitate cu caracterizarea din ”Manualul de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România” nu pot fi încadrate în tipul de habitat comunitar 92A0 - Zavoaie cu Salix alba si Populus alba , deoarece arboretele respective au fost plantate și gestionate silvic în decursul timpului pentru a constitui pădure cu caracter de protecție a zonei dig mal. În concluzie habitatul de pe amplasament este unul artificial nu unul natural apărut și care nu poate fi încadrat în acest tip de habitat prioritar. Mai mult decât atât în zona respectivă nu au fost efectuate plantări cu puieți din specia Populus alba ci au fost plantați hibrizi de plop euroamerican și alte tipuri de clone care să asigure o productivitate ridicată de material lemnos. Informații privind lucrările silvice efectuate în decursul timpului care să susțină cele afirmate, respectiv lucrările de plantare pot fi obținute de la Direcția Silvică Tulcea care administrează fondul forestier în cauză.

Raportând proiectul propus, la distribuţia habitatelor de interes conservativ la nivel

european pentru care a fost declarată aria protejată de interes european ROSCI0065 „Delta

Dunării” au rezultat următoarele concluzii pe fiecare tip de habitat în parte:






36

Cod Denumire habitat Concluzii

3160 Lacuri distrofice si iazuri Acest tip de habitat nu a fost identificat în zona de studiu, respectiv pe amplasamentul unde se propune a fi implementat proiectul.

6260* Pajisti panonice si vest-pontice pe nisipuri

Acest tip de habitat nu a fost identificat în zona de studiu, respectiv pe amplasamentul unde se propune a fi implementat proiectul.

7210* Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus Acest tip de habitat nu a fost identificat în zona de studiu, respectiv pe amplasamentul unde se propune a fi implementat proiectul.

91F0 Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris)


92D0 Galerii ripariene si tufarisuri (Nerio-Tamaricetea si Securinegion tinctoriae)


1110 Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apa de mare


1210 Vegetatie anuala de-a lungul liniei tarmului


1310 Comunitati cu salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile umede si nisipoase


1410 Pajisti saraturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi)


1530* Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice


2110 Dune mobile embrionare (in formare) Acest tip de habitat nu a fost identificat în zona de studiu, respectiv pe amplasamentul unde se propune a fi implementat proiectul.

2130* Dune fixate cu vegetatie herbacee perena (dune gri)


2160 Dune cu Hippophae rhamnoides Acest tip de habitat nu a fost identificat în zona de studiu, respectiv pe amplasamentul unde se propune a fi implementat proiectul.

2190 Depresiuni umede intradunale Acest tip de habitat nu a fost identificat în zona de studiu, respectiv pe amplasamentul unde se propune a fi implementat proiectul.

3130 Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea uniflorae si/sau Isoëto-Nanojuncetea


3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau Hydrocharition







37

3260

Cursuri de apa din zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion


3270 Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention


62C0* Stepe ponto-sarmatice Acest tip de habitat nu a fost identificat în zona de studiu, respectiv pe amplasamentul unde se propune a fi implementat proiectul.

6410 Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)


6420 Pajisti mediteraneene umede cu ierburi inalte din Molinio-Holoschoenion


6430 Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel montan si alpin


6440 Pajisti aluviale din Cnidion dubii Acest tip de habitat nu a fost identificat în zona de studiu, respectiv pe amplasamentul unde se propune a fi implementat proiectul.

6510 Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)


3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetatie bentonica de specii de Chara


1150* Lagune costiere Acest tip de habitat nu a fost identificat în zona de studiu, respectiv pe amplasamentul unde se propune a fi implementat proiectul.

92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba Acest tip de habitat nu a fost identificat în zona de studiu, respectiv pe amplasamentul unde se propune a fi implementat proiectul.

40C0* Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice Acest tip de habitat nu a fost identificat în zona de studiu, respectiv pe amplasamentul unde se propune a fi implementat proiectul.

91AA Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos


Dintre tipurile de habitate enumerate mai sus ca făcând parte din SCI „Delta Dunării”

nici unul nu a fost identificat pe amplasamentul propus.

Explicaţia lipsei habitatelor şi speciilor prioritare de interes conservativ din zona proiectului

propus este activitatea antropică forestieră intensă care există în zonă.

Raportând proiectul propus la distribuţia speciilor de interes conservativ la nivel european

pentru care a fost declarată aria protejată de interes european ROSCI0065 Delta Dunării au

rezultat următoarele concluzii pe fiecare specie în parte:






38

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Concluzii

2633 Mustela

eversmannii

În decursul observaţiilor efectuate în zona amplasamentului proiectului

propus specia nu a fost identificată ca fiind prezentă.

Nu există probabilitatea ca această să fie prezentă în zonă având în

vedere că în zonă nu există habitatele caracteristice speciei.

2635 Vormela

peregusna





1335 Spermophilus

citellus





1355 Lutra lutra



Există probabilitatea ca această să fie prezentă în zonă având în vedere

că în zonă există habitatele caracteristice speciei.

1356 Mustela lutreola



Există probabilitatea ca această să fie prezentă în zonă având în vedere

că în zonă există habitatele caracteristice speciei.

Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE


1188 Bombina bombina



Probabilitatea ca această să fie prezentă în zonă este mare având în

vedere ca în vecinătate există habitatele caracteristice speciei.

1219 Testudo graeca


propus specia nu a fost identificată ca fiind prezentă. Probabilitatea ca

această să fie prezentă în zonă este nulă având în vedere că nu există

nici habitatele caracteristice speciei.

1220 Emys orbicularis





1298 Vipera ursinii









39

nici habitatele caracteristice speciei.

1993 Triturus dobrogicus





Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE


1060 Lycaena dispar




habitatele caracteristice speciei.

1084 Osmoderma

eremita





4064 Theodoxus

transversalis





1037 Ophiogomphus

cecilia





1089 Morimus funereus





4027 Arytrura musculus





4028 Catopta thrips





4030 Colias myrmidone





4045 Coenagrion

ornatum










40

Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE


1428 Marsilea

quadrifolia

În decursul observaţiilor efectuate în zona amplasamentului proiectului propus specia nu a fost identificată ca fiind prezentă.

1516 Aldrovanda

vesiculosa

În decursul observaţiilor efectuate în zona amplasamentului proiectului propus specia nu a fost identificată ca fiind prezentă.

2253 Centaurea jankae În decursul observaţiilor efectuate în zona amplasamentului proiectului propus specia nu a fost identificată ca fiind prezentă.

2255 Centaurea pontica În decursul observaţiilor efectuate în zona amplasamentului proiectului propus specia nu a fost identificată ca fiind prezentă.

4067 Echium russicum În decursul observaţiilor efectuate în zona amplasamentului proiectului propus specia nu a fost identificată ca fiind prezentă.






41

4.5.1.2. Avifauna

Studiul asupra faunei s-a concentrat în mod special asupra speciilor de păsări, cunoscute ca fiind specii vulnerabile.

În vederea obţinerii unui tablou avifaunistic cât mai complet s-a întocmit un program de monitorizare a perimetrului de studiu. În acest sens s-au stabilit necesităţile de monitorizare, s-a delimitat zona de studiu precum şi metodele de lucru şi de colectare a datelor.

Zona de studiu a fost stabilită astfel încât să cuprindă întreg perimetrul ce se doreşte

amenajat precum şi zonele adiacente în funcţie de speciile de păsări monitorizate. Zonele adiacente au fost selecţionate astfel încât să reprezinte un spaţiu de minim 100 de metri de jur împrejurul amplasamentului, ţinând cont de dimensiunea perimetrului ce se doreşte amenajat (<100 metri lungime / lăţime).

Metodele de lucru utilizate au fost particularizate pentru fiecare categorie distinctă de

păsări astfel încât calitatea datelor obţinute să reflecte situaţia reală de pe amplasament, şi anume: specii cuibăritoare, specii de pasaj, oaspeţi de iarnă. În acest sens, datorită faptului că amplasamentul este in cadrul unui sit Natura 2000 (ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim - Sinoie), s-a monitorizat inclusiv prezenţa / absenţa speciilor de păsări cheie pentru care a fost desemnat acest sit Natura 2000.

În vederea identificării speciilor de păsări cuibăritoare s-au realizat caroiaje ale zonei

de studiu, fiind alese puncte fixe, puncte din care s-au efectuat observaţiile de teren. Caroiajele alese pentru monitorizare au fost selectate aleatoriu astfel încât să se asigure o cât mai bună corectitudine în colectarea datelor. În vederea completării datelor obţinute prin metoda punctelor fixe, s-au efectuat şi transecte în puncte, în vederea confirmării şi fundamentării primei categorii de date asigurând astfel o uniformizare a datelor precum şi evidenţierea distribuţiei speciilor pe toată suprafaţa zonei de studiu.

Observaţiile de teren pentru identificarea speciilor cuibăritoare s-au efectuat în

perioade când acestea sunt mai active, ca de exemplu perioada când deja puii au părăsit cuibul şi sunt apţi de zbor, moment când este cel mai uşor de stabilit prezenţa sau absenţa unei specii în zona de interes.

Studiul asupra faunei a fost efectuat conform tabelului următor, funcţie de perioadele favorabile şi optime pentru fiecare grupare taxonomică vizată:






42

Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec

Păsări cuibăritoare

Păsări sedentare

Păsări de pasaj

Păsări care iernează

Amfibieni

Reptile

Mamifere

Tabel nr. 3:Perioadele favorabile/optime de realizare a monitorizării

Legenda :

Perioada optimă

Perioada favorabilă

Durata monitorizărilor faunei a fost astfel aleasă astfel încât să se poată efectua monitorizări atât în perioada de cuibărit, perioada de iernare cât şi perioada de migraţie, în vederea identificării tuturor particularităţilor zonei de studiu. În acest sens, în cadrul fiecărui stagiu de monitorizare a fost alocat un număr suficient de zile de colectare a datelor care să cuprindă toate etapele unui stagiu, după cum urmează:

1. păsări cuibăritoare: un număr de 4 deplasări care să acopere atât perioada de cuibărit

cât şi cea de creştere a puilor; 2. păsări de pasaj (migratoare): un număr de 6 deplasări pentru fiecare perioadă de

migraţie (de primăvară sau de toamnă) care să cuprindă începutul, vârful şi sfârşitul perioadei de migraţie;

3. păsări oaspeţi de iarnă: un număr de 5 deplasări care să cuprindă venirea păsărilor în cartierele de iernare, dinamica din cartierele de iernare şi plecarea lor către locurile de cuibărit;

4. păsări sedentare: s-au monitorizat în cadrul deplasărilor pentru păsările cuibăritoare şi a celor care iernează.

În ceea ce priveşte speciile de amfibieni, reptile şi mamifere, acestea au fost monitorizate

pe parcursul deplasărilor efectuate pentru monitorizările păsărilor datorită faptului că deplasările pentru perioadele optime şi favorabile se suprapun cu cele pentru păsări, astfel fiind posibilă colectarea datelor împreună.

În tabelul de mai jos sunt prezentate speciile de păsări identificate în zona de studiu (perimetru + zone adiacente) precum şi date referitoare la importanţa populaţiilor lor locale, gradul de conservare şi de izolare şi evaluarea globală a zonei de studiu pentru fiecare specie în parte, conform cu criteriile din Manualul de completare a formularului standard Natura 2000, aprobat prin Ordinul Ministrului Nr. 207 / 2006, după cum urmează:






43

Criterii de evaluare a sitului pentru o anumită specie: POPULAŢIA: reprezintă mărimea şi densitatea populaţiei speciei prezente din zona de studiu în raport cu populaţiile prezente pe teritoriul naţional. Acest criteriu are scopul evaluării mărimii relative sau densităţii relative a populaţiei în zona de studiu cu cea la nivel naţional. Acest ultim aspect este, în general, dificil de evaluat. Măsura optimă ar fi un procentaj, rezultat din raportul dintre populaţia din zona de studiu/populaţia de pe teritoriul naţional. Astfel, se foloseşte un model progresiv ca cel de mai jos: A: 100%>P>15% B: 15%>P>2% C: 2%>P>0%

În plus, în toate cazurile în care o populaţie din specia respectivă este prezentă în zona de studiu evaluată într-o proporţie nesemnificativă, ea trebuie inclusă în a patra categorie:

D: populaţie nesemnificativă. CONSERVAREA: reprezintă gradul de conservare a trăsăturilor habitatului care sunt

importante pentru speciile respective şi posibilităţile de refacere. Acest criteriu cuprinde două sub-criterii:

i)gradul de conservare a trăsăturilor habitatului care sunt importante pentru specie; ii)posibilităţile de refacere. Criteriul i) presupune o evaluare globală a trăsăturilor habitatului în ceea ce priveşte

cerinţele biologice pentru o specie dată. Trăsăturile legate de dinamica populaţiei sunt printre cele mai adecvate pentru evaluarea speciilor, atât de animale cât şi de plante. Trebuie să se evalueze structura habitatului şi unele trăsături abiotice.

"Cea mai bună expertiză" se va folosi pentru a ierarhiza acest criteriu astfel: I: elemente în stare excelentă, II: elemente bine conservate, III: elemente în stare medie sau parţial degradată În cazurile în care se acordă subclasa "I: elemente în stare excelentă" sau "II:

elemente bine conservate", criteriul ar trebui clasificat în totalitate ca "A: conservare excelentă" respectiv "B: conservare bună", indiferent de clasificarea la celălalt sub-criteriu.

În cazul sub-criteriului ii), care se ia în considerare doar dacă elementele sunt în medie sau parţial degradate, se foloseşte o abordare adăugând o evaluare a viabilităţii populaţiei analizate. Sistemul de ierarhizare la care s-ar ajunge este:

I: refacere uşoară II: refacere posibilă cu efort mediu, III: refacere dificilă sau imposibilă. Sinteza aplicată la clasificarea după cele două sub-criterii este: A: conservare excelentă = elemente în stare excelentă (i I), indiferent de clasificarea

posibilităţii de refacere,






44

B: conservare bună = elemente bine conservate (i II), indiferent de clasificarea posibilităţii de refacere, = elemente în stare medie sau parţial degradată (i III) şi uşor de refăcut (ii I),

C: conservare medie sau redusă = toate celelalte combinaţii. IZOLAREA: reprezintă gradul de izolare a populaţiei prezente în zona de studiu

faţă de aria de răspândire normală a speciei. Acest criteriu poate fi interpretat ca o măsură aproximativă a contribuţiei unei populaţii date la diversitatea genetică a speciilor pe de o parte şi a fragilităţii acestei populaţii pe de altă parte. Folosind o abordare simplistă, se poate spune că pe măsură ce o populaţie este mai izolată faţă de răspândirea ei naturală, pe atât ea are o contribuţie mai mare la diversitatea genetică a speciei, şi în consecinţă, termenul "izolare" trebuie considerat în context mai larg, aplicându-se în egală măsură endemicii propriu-zise, sub-speciilor/varietăţilor/raselor şi sub-populaţiilor unei metapopulaţii. În acest context trebuie folosită următoarea clasificare:

A: populaţie (aproape) izolată, B: populaţie ne-izolată, dar la limita ariei de distribuţie, C: populaţie ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă. GLOBAL: reprezintă evaluarea globală a valorii zonei de studiu pentru conservarea

speciei respective. Acest criteriu se referă la evaluarea globală a valorii zonei de studiu pentru conservarea speciei respective. El poate fi folosit pentru a însuma criteriile anterioare şi pentru a evalua alte trăsături ale zonei de studiu considerate ca relevante pentru o specie dată. Aceste trăsături pot varia de la o specie la alta şi pot include activităţi umane din zona de studiu sau din zonele învecinate care ar putea influenţa starea de conservare a speciei, managementul solului, protecţia juridică a sitului, relaţiile ecologice dintre diferitele tipuri de habitat şi specie etc.

"Cea mai bună expertiză' va fi fi utilizată la această evaluare globală, cu următorul sistem de ierarhizare:

A: valoare excelentă B: valoare bună, C: valoare considerabilă

Speciile țintă din cadrul monitorizării păsărilor în zona de studiu

Studiul avifaunistic s-a axat, în special, asupra speciilor de păsări pentru care a fost desemnat situl Natura 2000 – specii cheie – (specii din Anexa I a Directivei Păsări - conform formularului standard Natura 2000 din HG 1284/2007, respectiv Ordin 1964/2004), precum și asupra acelor specii de păsări, care sunt posibil a fi subiectul acestui studiu - specii secundare.

Speciile și habitatele de interes comunitar sunt situate la distanţe optime faţă de

amplasamentul ce va fi afectat de proiectul propus astfel încât li se va va asigura o stare

favorabilă de conservare.






45

Păsările oaspeţi de vară

Ca urmare a acestor monitorizări s-au identificat 35 de specii de păsări oaspeţi de vară în zona de studiu (perimetrul amplasamentului + zone adiacente), majoritatea fiind reprezentată de specii comune cu o largă răspândire în cadrul tabloului avifaunistic din Delta Dunării (a se vedea Tabelul Nr. 4 – Lista speciilor de păsări identificate în zona de studiu). De asemenea, majoritatea speciilor de păsări oaspeţi de vară identificate reprezintă exemplare care au tranzitat în zbor perimetrul de studiu, nereprezentând specii care cuibăresc în cadrul amplasamentului studiat.

De aceea, în ceea ce priveşte prezenţa speciilor de păsări cuibăritoare pentru care este important situl Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim - Sinoie, s-au efectuat monitorizări în vederea determinării prezenţei / absenţei lor în cadrul zonei de studiu, iar în urma acestora s-au obţinut următoarele date:

1. Pelicanul creţ (Pelecanus crispus): nu a fost identificat în zona de studiu şi zonele adiacente, nici măcar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hrănirii şi/sau cuibăritului său;

2. Raţa roşie (Aythya nyroca): nu a fost identificată în zona de studiu şi zonele adiacente, nici măcar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hrănirii şi/sau cuibăritului său;

3. Vânturelul de seară (Falco vespertinus): au fost observate periodic exemplare ale acestei specii, însă de fiecare dată în zbor, tranzitând zona de studiu, fără a prezenta comportament al unor păsări care cuibăresc în zonă. De asemenea, au mai fost observate exemplare şi pe perioada migraţiei, însă întotdeauna la altitudini mai mari de 200 de metri;

4. Cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus): este o specie a cărei exemplare au fost observate de fiecare dată tranzitând în zbor zona de studiu deoarece reprezintă o specie relativ comună în deltă, şi care se deplasează foarte mult în căutarea hranei, însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se sau prezentând comportament de cuibărit, deoarece zona nu le este prielnică;

5. Pescăriţa râzătoare (Gelochelidon nilotica): nu a fost identificată în zona de studiu şi zonele adiacente, nici măcar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hrănirii şi/sau cuibăritului său;

6. Ţigănuşul (Plegadis falcinellus): este o specie a cărei exemplare au fost observate periodic tranzitând în zbor zona de studiu deoarece reprezintă o specie relativ comună în deltă, nsă nu au fost observate exemplare hrănindu-se sau prezentând comportament de cuibărit, deoarece zona nu le este prielnică;

7. Egreta mică (Egretta garzetta): exemplare ale acestei specii au fost observate în principal tranzitând în zbor zona de studiu, însă câteva exemplare au fost observate şi pe malul canalului în căutarea hranei, fără a cuibări însă în vecinătate;

8. Stârcul de noapte (Nycticorax nycticorax): este o specie a cărei exemplare au fost observate de fiecare dată tranzitând în zbor zona de studiu deoarece reprezintă o specie relativ comună în deltă, şi care se deplasează foarte mult în căutarea hranei,






46

însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se sau prezentând comportament de cuibărit, deoarece zona nu le este prielnică;

9. Egreta mare (Egretta alba): este o specie a cărei exemplare au fost observate sporadic tranzitând în zbor zona de studiu, însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se sau prezentând comportament de cuibărit, deoarece zona nu le este prielnică;

10. Ciocântorsul (Recurvirostra avosetta): nu a fost identificat în zona de studiu şi zonele adiacente, nici măcar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hrănirii şi/sau cuibăritului său;

11. Stârcul galben (Ardeola ralloides): este o specie a cărei exemplare au fost observate de fiecare dată tranzitând în zbor zona de studiu deoarece reprezintă o specie relativ comună în deltă, şi care se deplasează foarte mult în căutarea hranei, însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se sau prezentând comportament de cuibărit, deoarece zona nu le este prielnică;

12. Chira mică (Sterna albifrons): nu a fost identificată în zona de studiu şi zonele adiacente, nici măcar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hrănirii şi/sau cuibăritului său;

13. Cresteţ pestriţ (Porzana porzana): nu a fost identificat în zona de studiu şi zonele adiacente, nici măcar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hrănirii şi/sau cuibăritului său;

14. Codalbul (Haliaeetus albicilla): este o specie care cuibăreşte în număr constant în deltă, cu o distribuţie relativ uniformă; ca urmare a monitorizării a fost observat un singur exemplar adult, în zbor, la o altitudine de peste 300 de metri, probabil în căutarea hranei;

15. Chira de baltă (Sterna hirundo): este o specie a cărei exemplare au fost observate de fiecare dată tranzitând în zbor zona de studiu deoarece reprezintă o specie relativ comună în deltă, şi care se deplasează foarte mult în căutarea hranei, însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se sau prezentând comportament de cuibărit, deoarece zona nu le este prielnică;

16. Pescăruşul cu cap negru (Larus melanocephalus): nu a fost identificată în zona de studiu şi zonele adiacente, nici măcar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hrănirii şi/sau cuibăritului său;

17. Piciorongul (Himantopus himantopus): nu a fost identificată în zona de studiu şi zonele adiacente, nici măcar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hrănirii şi/sau cuibăritului său;

18. Ciovlica ruginie (Glareola pratincola): nu a fost identificată în zona de studiu şi zonele adiacente, nici măcar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hrănirii şi/sau cuibăritului său;

19. Pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus): este o specie a cărei exemplare au fost observate sporadic tranzitând în zbor zona de studiu, însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se sau prezentând comportament de cuibărit, deoarece zona nu le este prielnică;






47

20. Lopătarul (Platalea leucorodia): nu a fost identificat în zona de studiu şi zonele adiacente, nici măcar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hrănirii şi/sau cuibăritului său;

21. Stârcul pitic (Ixobrychus minutus): nu a fost identificată în zona de studiu şi zonele adiacente, nici măcar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hrănirii / cuibăritului său;

22. Prundăraşul de sărătură (Charadrius alexandrinus): nu a fost identificat în zona de studiu şi zonele adiacente, nici măcar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hrănirii şi/sau cuibăritului său;

23. Chirighiţa cu obraji albi (Chlidonias hybridus): este o specie a cărei exemplare au fost observate sporadic tranzitând în zbor zona de studiu, însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se sau prezentând comportament de cuibărit, deoarece zona nu le este prielnică;

24. Eretele de stuf (Circus aeruginosus): este o specie a cărei exemplare au fost observate sporadic tranzitând în zbor zona de studiu, însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se sau prezentând comportament de cuibărit, deoarece zona nu le este prielnică.

Singurele specii de păsări care cuibăresc în zona de studiu şi/sau zonele

adiacente sunt piţigoiul mare (Parus major), piţigoiul cu cap albastru (Parus caeruleus), codroşul de pădure (Phoenicurus phoenicurus), guguştiucul (Streptopelia decaocto), ghionoaia sură (Picus canus), rândunică (Hirundo rustica), lăstunul de casă (Delichon urbica), codobatura albă (Motacilla alba), grangurele (Oriolus oriolus), frunzăriţa mică (Hippolais pallida), silvia mică (Sylvia curruca), pitulicea mică (Phylloscopus collybita), privighetoarea roşcată (Luscinia megarhynchos), cioara grivă (Corvus cornix) şi vrabia de casă (Passer domesticus),toate aceste specii având o răspândire largă şi uniformă pe tot teritoriul deltei dar şi a României, şi în procent de aproximativ 80% reprezentând specii de păsări foarte comune, adaptate habitatelor antropizate, aşa cum este şi cazul prezentei zone de studiu, care fiind situată în extravilanul localităţii Murighiol , este înconjurată de aşezări umane. Aceste specii nu fac parte de altfel din nici o categorie de păsări de importanţă pentru situl Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim – Sinoie.

În plus, în urma inventarierii habitatelor, în zona de studiu precum şi pe o rază de minim un kilometru în jurul amplasamentului nu au fost identificate atât colonii ale unor păsări de mari dimensiuni precum coloniile mixte de stârci, egrete, cormorani, cât şi colonii mixte ale unor păsări precum chirele, chirighiţele şi pescăruşii sau colonii de şoimuleţi de seară (Falco vespertinus), fapt care este confirmat şi de numărul şi frecvenţa relativ reduse ale acestor specii de păsări coloniale, precum şi de particularităţile habitatului. Astfel de specii coloniale au fost identificate doar tranzitând în zbor zona de studiu, ştiut fiind faptul că în căutarea hranei, păsările adaptate la ecosistemele acvatice tind să acopere în zbor suprafeţe întinse, putând vizita pe parcursul aceleiaşi zile mai mult de 4 sau 5 zone distincte pentru hrănire, astfel că, fără excepţie, toate zonele din Delta






48

Dunării sunt tranzitate periodic de speciile de păsări coloniale adaptate la ecosistemele acvatice, cum este şi cazul prezentului studiu.

Păsările de pasaj (migraţia)

Cea de-a două categorie ţintă de păsări pentru zona de studiu este cea a păsărilor de pasaj care pot tranzita zona pe parcursul migraţiei lor.

Referitor la migratia pasarilor, ca fenomen biologic, a fost observata cu mult timp in urma si a fost indelung studiata de oameni de stiinta din diverse domenii. Determinate in primul rand de absenta hranei specifice, multe specii de pasari efectueaza deplasari regulate pe intreaga durata a vietii lor; migratia pasarilor nu este in mod necesar rezultatul temperaturilor scazute, penajul fiind un foarte bun izolator termic. Aceste deplasari prezinta particularitati in functie de specie, iar unul dintre cele mai interesante detalii cu privire la migratie este distanta pe care unele pasari o efectueaza intr-un timp relativ scurt.

La noi in tara, o serie de specii sunt prezente de primavara pana toamna, asa numitii “oaspeti de vara”, care cuibaresc la noi; odata cu toamna, aceste specii incep migratia, deplasandu-se inspre sud, spre zona ecuatoriala, unde oferta trofica este relativ constanta tot timpul anului, sau in emisfera sudica. Alte specii sunt prezente la noi numai pe parcursul iernii. De regula, aceste specii cuibaresc in nord si venirea iernii le determina sa se deplaseze inspre sud in cautarea hranei, oprindu-se si la latitudinea la care se afla tara noastra. Exista de asemenea specii al caror areal de cuibarire se suprapune cu cartierul de iernare, aceste specii fiind prezente in aceleasi zone pe tot parcursul anului. Unele specii sunt migratoare in adevaratul sens al cuvantului, adica intreaga populatie a acestora se deplaseaza sezonier in alta zona sau regiune geografica (sau in alta emisfera), altele fiind partial migratoare (unele exemplare raman in arealul de cuibarire, altele se deplaseaza in diverse zone geografice).

Determinata genetic, nevoia de a migra este un exemplu de fenomen care s-a modelat in stransa legatura cu factorii de mediu si cu modificarile istorice ale climei. De regula, durata migratiei este mai scurta primavara decat toamna pentru majoritatea speciilor de pasari, determinata mai ales de instinctul de reproducere. Unele specii migreaza izolat, insa altele (cele mai cunoscute noua, cum ar fi gastele, ratele, berzele, randunelele) se aduna in grupuri mari in perioada premergatoare plecarii si migreaza in formatii specifice.

Aceste formatii (stoluri) sunt concepute pentru a reduce rezistenta aerului in timpul zborului si pentru a reduce efectele pradatorilor in timpul migratiei, oferind o oarecare siguranta indivizilor din stoluri, insa chiar si asa exista relativ multi factori care afecteaza pasarile (clima nefavorabila, vanatoarea, lipsa hranei, obstacole fizice). Viteza zborului si durata migratiei difera din nou in functie de specie. Pasarile din grupul Anseriformelor (gaste, rate) se deplaseaza cu viteza mare, zburand si ziua si noaptea, cu pauze putine si de regula la altitudini mari. De asemenea, traiectoria urmata in decursul migratiei este relativ liniara, pasarile din acest grup fiind capabile sa strabata “obstacolele” naturale (cum ar fi marile, lanturile muntoase), efectuand un zbor activ. Rapitoarele de zi, de talie mijlocie si mare, se folosesc de curentii ascendenti ce se creaza in preajma terenului reliefat pentru a se ridica la altitudini mari si a plana in directia dorita, economisind astfel energie. Aceasta strategie este folosita si de alte pasari de talie mare (berze, pelicani). Rapitoarele de zi evita intinderile mari






49

de apa, pe traseul migratiei alegand locurile unde traversarea marilor este mai facila (stramtorile), creandu-se astfel un efect de “palnie”. Astfel, in zonele de stramtoare, in perioadele de migratie, se poate observa zilnic un numar mare de pasari, aceste puncte fiind de altfel folosite de ornitologi in observatii.

Distantele parcurse de pasari in timpul migratiei variaza din nou foarte mult in functie

de specie. Unele migreaza pe distante scurte, de cateva sute de kilometri, altele, cum ar fi berzele, a caror migratie a fost studiata indelung, migreaza spre Africa ecuatoriala ajungand pana in sudul continentului african. Specia despre care se stie ca migreaza cel mai mult este chira polara (Sterna paradisaea). Aceasta pasare cuibareste in cercul polar de nord si odata cu venirea iernii in Arctica, migreaza de-a lungul coastelor Europei si Africii pana in Antarctica, unde ierneaza, odata cu venirea primaverii intorcandu-se in arealul de cuibarit. intregul sau drum depaseste 35.000 de kilometri si este parcurs in 3-4 luni, fiind cel mai lung traseu inregistrat pentru o specie de pasare migratoare.

Pasarile reprezinta bioindicatori extrem de valorosi pentru analiza detaliata a ecosistemelor. Migratia acestora este un fenomen complex, neelucidat inca pe deplin, care insa ofera raspunsuri esentiale pentru aprecierea evolutiei starii ecosistemelor si a mediului in general. Prin faptul ca sunt prezente in mai multe tari pe parcursul vietii lor ca indivizi, pasarile migratoare reprezinta un fond natural comun ce intra in componenta mai multor ecosisteme, iesind astfel in evidenta necesitatea protectiei lor. In acest sens, de-a lungul timpului s-au conturat la nivel international o serie de acte legislative care prevad masurile necesare protectiei pasarilor migratoare, de exemplu: Conventia de la Berna, AEWA, Directiva Pasari. Aceste acte legislative au fost ratificate si de Romania.

Ca metode utilizate in studiul migratiei, de-a lungul timpului s-au perfectionat cateva procedee care au dat rezultate semnificative. Inelarea pasarilor, corelata cu recapturarea ulterioara a lor, marcajele la nivelul aripilor si in ultimii ani utilizarea radioemitatoarelor sunt cateva dintre acestea. Inelarea pasarilor dateaza de mai bine de 100 de ani, fiind metoda care a furnizat cele mai multe informatii asupra migratiei de-a lungul timpului. La ora actuala, o organizatie internationala (EURING) coordoneaza schemele de inelare a pasarilor la nivel european, incurajand studiile stiintifice asupra pasarilor si utilizarea rezultatelor in scopul managementului si a conservarii speciilor. Aceste metode ajuta la obtinerea de date legate de biologia speciilor si la realizarea unor harti complexe ce ofera o imagine fidela a traseelor parcurse de pasari, facilitand eforturile depuse in sprijinul conservarii acestora si, implicit, a biodiversitatii, asa cum se poate observa si in figura urmatoare (Figura nr. 7):






50

Figura nr. 7 - Principalele rute de migratie a pasarilor pe plan global

Cele mai multe păsări din Europa iernează în Africa sau în Sudul Europei iar unele

exemplare ajung chiar şi în Orientul Apropiat. Cele mai cunoscute trasee de migraţie europene sunt următoarele:

• Ruta Scandinaviei de Sud • Ruta Baltică • Ruta Trans Iberică • Ruta Central Mediterană • Via Pontica (partea vestică a Mării Negre) • Ruta Trans Caucaziană Ruta de migraţie Via Pontica, împreună cu ruta Trans Iberică reprezintă una dintre

cele mai semnificative rute de migraţie din Europa. De-a lungul coastei Mării Negre şi a Dobrogei acum aproximativ 12,000 de ani a luat naştere străvechea cale de migraţie Via Pontica. Păsările care cuibăreau şi populau aproximativ jumătate din suprafaţa Europei folosesc această rută de migraţie. Studiile efectuate asupra migraţiei păsărilor diurne au demonstrat că începând cu luna august şi continuând în septembrie, de-a lungul Dobrogei şi a coastei Mării Negre trec în pasaj până la 300,000 de berze albe (Ciconia ciconia) ce reprezintă aproximativ 60% din populaţia europeană a acestei specii, până la 37, 228 de pelicani albi (Pelecanus onocrotalus), 4570 de berze negre (Ciconia nigra), aproximativ 30,660 de şorecari comuni (Buteo buteo), peste 23,000 de viespari (Pernis apivorus), 25,769 acvile âipătoare mici (Aquila pomarina), peste 3000 de şoimuleţi de seară (Falco vespertinus). Un număr semnificativ de specii periclitate pe plan mondial utilizează această rută de migraţie (Via Pontica): acvila de câmp (Aquila heliaca), cârstelul de câmp (Crex crex), pelicanul creţ (Pelecanus onocrotalus), acvila ţipătoare mare (Aquila clanga), vânturelul mic (Falco naumanni), eretele alb (Circus macrourus) şi altele. Pe lângă speciile de păsări mari aceeaşi rută este utilizată de sute de mii de paseriforme sau alte specii cu zbor activ. În total, aproximativ 379 specii de păsări pot fi întâlnite în Dobrogea şi de-a lungul coastei Mării Negre pe perioada migraţiei.






51

Exista unele locuri unde pasarile se concentreaza, formand un adevarat drum de pasaj. Astfel sunt unele trecatori ale muntilor, stramtori (Gibraltar, Bosfor), tarmuri marine (Rabaci), insule (Helgaland, Capri, Cipru) sau locuri extrem de favorabile pentru popas, ca Delta Dunarii, mlastinile Rokitno, Delta Nilului, Delta Volgai etc. Aici drumurile, parcurse intr-un front larg, cateodata de cateva sute de kilometri, se concentreaza pe o fasie ingusta, desfasurand in fata ochilor nostri imaginea unui pasaj zilnic de sute de mii de pasari.

Putem spune, cu drept cuvant, ca directia pasajului a fost determinata de asemenea puncte de trecere favorabile sau locuri de popas, care permit pasarilor migratoare un popas de cateva zile, fara pericol de concurenta la hrana.

Pozitia Deltei Dunarii si stramtorii Bosfor a determinat si aici concentrarea unor multiple drumuri de pasaj. Intr-adevar, pasarile din mai mult de jumatatea Europei nordice trec prin Delta Dunarii, iar drumurile de pasaj, in forma de front larg, din Europa nordica, sunt concentrate, ca intr-o palnie uriasa, la Bosfor, ca sa se desfaca iarasi, dupa trecerea peste aceasta stramtoare, intr-o multime de drumuri, mai largi sau mai inguste.

Ornitologii cunosc aceste locuri. In asemenea regiuni-cheie sunt asezate statiunile ornitologice. Aici se prind si se ineleaza pasarile şi se prind de multe ori pasari inelate de alte statiuni, care, dupa masurare si cantarire sunt eliberate, comunicandu-se statiunilor de origine datele obtinute. In felul acesta s-a obtinut un material bogat de comparatie, care a ajutat la clarificarea multor probleme.

La noi in tara, o serie de specii sunt prezente de primavara pana toamna, asa numitii “oaspeti de vara”, care cuibaresc la noi; odata cu toamna, aceste specii incep migratia, deplasandu-se inspre sud, spre zona ecuatoriala, unde oferta trofica este relativ constanta tot timpul anului, sau in emisfera sudica. Alte specii sunt prezente la noi numai pe parcursul iernii. De regula, aceste specii cuibaresc in nord si venirea iernii le determina sa se deplaseze inspre sud in cautarea hranei, oprindu-se si la latitudinea la care se afla tara noastra.

Exista de asemenea specii al caror areal de cuibarire se suprapune cu cartierul de iernare, aceste specii fiind prezente in aceleasi zone pe tot parcursul anului. Unele specii sunt migratoare in adevaratul sens al cuvantului, adica intreaga populatie a acestora se deplaseaza sezonier in alta zona sau regiune geografica (sau in alta emisfera), altele fiind partial migratoare (unele exemplare raman in arealul de cuibarire, altele se deplaseaza in diverse zone geografice).

Cercetarile efectuate in tara noastra referitoare la drumurile de migratie ale pasarilor in aceasta regiune au constatat prezenta unei serii de drumuri de pasaj care din directia nord-est, vest, nord si nord est vin in front larg sau drum ingust, concentrandu-se ca intr-o palnie uriasa in Delta Dunarii , de unde se continua spre Bosfor raspandidu-se apoi din nou spre Asia si Africa. Principalele drumuri de migratie ce strabat tara noastra primavara si toamna sunt (Rudescu L.,1958):

Toamna - Drumul est-elbic, adica ramura nordica a acestui drum, ce s-a desprins la nord de

Satu-Mare si la sud de Munkacs, a inconjurat Carpatii prin valea Tisei, peste muntii Maramuresului si s-a indreptat inspre sud-est, pe langa Carpatii Orientali, deasupra vaii






52

Siretului si Prutului, pana in Delta. Acest drum este frecventat de berze, gaste, garlite, rate, pasari rapitoare, prepelite si turturele si de cocori;

- Drumul pontic, vechiul drum al lui Menzbier (1895), constatat si de Almasy (1898), apoi de Floricke (1918), in Delta, vine din nord, nord-est, aducand pasarile din Europa central-nordica si Rusia vestica. Acest drum este frecventat de gaste, garlite, rate, cocori, berze, grauri, porumbei, prepelite, dropii;

- Drumul sarmatic vine din Rusia de sud-vest, pana peste Bosfor, in Asia-Mica. Acest drum se poate identifica cu vechiul drum Bosfor-Suez al lui Lucanus. El este frecventat de laride, limicole, gaste, rate, cocori, pelicani, dropii si spurcaci;

- Drumul carpatic, venind din regiunea Carpatilor peste valea Ialomitei, muntii Dobrogei, pana la Lunca-Ciamurlia , Jurilovca, este frecventat mai ales de pasari cantatoare si pasari rapitoare, apoi de porumbei, potarnichi etc.;

- Drumul pe tarmul Marii Negre, o ramificatie a drumului sarmatic, frecventat mai ales de laride, limicole (becatine,limoze) si pelicani;

- Drumul sitarilor, venind din N-E spre S-V, in front larg, se raspandeste de la Luncavita pana spre padurea Letea din Delta Dunarii.

Primele trei din drumurile mentionate sunt principale, pe cand ultimele trei sunt

drumuri secundare, de importanta locala. Daca se compara aceste drumuri cu cele cunoscute din tarile vecine, se observa ca

drumul pontic trece prin Rusia, fiind descoperit in secolul al XIX-lea de Menzbier, iar drumul sarmatic poate fi considerat ca ramura vestica a drumului Uralo-Caspic al lui Palmen, recunoscut si de Menzbier.

1. Primavara Primavara drumurile prin Delta se schimba in sensul ca drumul sarmatic se

concentreaza mai mult spre tarmul Marii Negre si peste Marea Neagra (Insula Serpilor, Crimeea), fara insa a pierde si ramura ce trece prin Republica Moldoveneasca, iar drumul sitarilor lipseste cu desavarsire, ultimii sitari estici trecand prin padurile Luncavita- Babadag, spre nord. In Delta nu sosesc sitari primavara. Drumurile celelalte raman oarecum aceleasi. Este mai mult ca sigur, ca vadita grabire a reintoarcerii pasarilor a produs aceasta mica schimbarea infatisarii pasajului, primavara.

Ca si la descrierea generala a fenomenelor de migratie, facuta in capitolele premergatoare, aceasta descriere a drumurilor de pasaj nu trebuie considerata regid si formal. Exista aici, ca in general in problema migratiei pasarilor, o serie de exceptii, provocate mai ales de doua fenomene principale:

- Regimul hidrografic al Dunarii. - Situatia climatica a anului respectiv. Daca, de exemplu, Dunarea a inceput sa creasca inca din timpul iernii si ofera

pasarilor de apa posibilitati de trai si de repaus in lunca, atunci pasajul se imparte cam in regiunea lacurilor din sudul Constantei si o mare parte a pasarilor de apa invadeaza regiunea






53

inundabila a Dunarii, de la Calafat pana in Insula Brailei. Acelasil ucru se poate intampla si toamna, daca apele sunt mari.

De interes pentru zona Dobrogei sunt urmatoarele rute: - Drumul sarmatic vine din Rusia de sud-vest, pana peste Bosfor, in Asia-Mica. Acest

drum se poate identifica cu vechiul drum Bosfor-Suez al lui Lucanus. El este frecventat de laride, limicole, gaste, rate, cocori, pelicani, dropii si spurcaci;

- Drumul pe tarmul Marii Negre, o ramificatie a drumului sarmatic, frecventat mai ales de laride, limicole (becatine,limoze) si pelicani;

- Drumul pontic, vechiul drum al lui Menzbier (1895), constatat si de Almasy (1898), apoi de Floricke (1918), in Delta, vine din nord, nord-est, aducand pasarile din Europa central-nordica si Rusia vestica. Acest drum este frecventat de gaste, garlite, rate, cocori, berze, grauri, porumbei, prepelite, dropii;

- Drumul sitarilor, venind din N-E spre S-V, in front larg, se raspandeste de la Luncavita pana spre padurea Letea din Delta Dunarii.

Pentru aceste specii de păsări migratoare s-au implementat şi utilizat metode diferite de monitorizare care să poată reda toate particularităţile de pasaj (direcţii de deplasare, culoare de migraţie, comportament etc.). principala metodă de lucru utilizată a fost cea a punctelor fixe deoarece această metodă poate asigura colectarea de date ce permit stabilirea dinamicilor migraţionale.

În acest sens au fost alese puncte cheie care să acopere întreaga zonă de studiu în vederea identificării direcţiilor şi culoarelor de pasaj preferate de speciile de păsări. Perioadele de monitorizare au fost astfel selectate încât să surprindă perioadele de vârf al migraţiei în vederea stabilirii importanţei eventualelor rute de migraţie ce traversează zona de studiu. În Figura de mai jos se poate observa dinamica migraţiei pe teritoriul Dobrogei, dinamică ce relevă faptul că amplasamentul perimetrul ce se doreşte a fi amenajat (punctul galben) este situat între principalele rute de migraţie (linii roşii), fapt susţinut şi de numărul foarte redus de păsări observate în perioadele de migraţie (mai puţin de 50 de exemplare), număr ce pentru perioada migraţiei este extrem de mic comparativ cu rutele principale unde se pot observa peste 1000 de exemplare.






54

Figura nr. 8 – Dinamica migraţiei în Dobrogea, fata de amplasamentul proiectului analizat (marcat cu punct galben)

In cadrul sitului este prezent un fenomen de migraţie, ca de altfel pe întregul cuprins al

Deltei Dunării, unde majoritatea păsărilor care cuibăresc aici îşi încep migraţia şi trec pe deasupra întregii suprafeţe a deltei. Acest fenomen , datorită suprafeţei mari a deltei, crează un aşa numit fenomen de dispersie a speciilor migratoare . În acest sens, şi pe deasupra zonei de studiu, la altitudini variind între 50 şi 500 de metri, au fost identificate specii migratoare, însă într-un număr redus, aşa cum reiese din Tabelul Nr. 4– Lista speciilor de






55

păsări identificate în zona de studiu. Dinamica migraţiei în cadrul zonei de studiu este prezentată în figura de mai jos:

Figura 9 – Dinamica migraţiei în cadrul amplasamentului

Datorită suprafeţei mici a amplasamentului s-a ales un singur punct fix din care s-a

efectuat monitorizarea migraţiei, acest punct asigurând o bună acoperire atât a zonei amplasamentului cât şi a zonelor adiacente.

Păsările oaspeţi de iarnă Cea de-a treia categorie distinctă de păsări este cea reprezentată de către păsările

care iernează pe teritoriul Deltei Dunării. Dintre aceste specii cea mai mare importanţă o prezintă populaţiile de gâşte care iernează în număr semnificativ pe teritoriul Dobrogei, iar dintre acestea, gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis) este specia cea mai semnificativă, fiind periclitată pe plan mondial.

Distribuţia populaţiilor de gâşte pe parcursul iernii tinde să fluctueze în funcţie de condiţiile climatice (temperatură, îngheţarea lacurilor, stratul de zăpadă etc.), astfel că în timpul aceleiaşi ierni acestea vor parcurge un traseu cuprins între complexul lagunar Razim – Sinoe şi lacurile litorale Shabla şi Durankulak din Bulgaria.

Toate aceste date dovedesc că zona studiată poate fi cel mult tranzitată de populaţii mici de gâşte care se pot deplasa dinspre locurile tradiţionale de hrănire şi odihnă






56

reprezentate de complexul lagunar Razim – Sinoe, fapt dovedit şi de monitorizările efectuate în acest sens în ultimii 13 ani. De asemenea, datorită particularităţilor geografice (zone inundabile, bălţi) precum şi a faptului că zona de studiu nu asigură condiţii bune pentru hrănire (lipsa terenurilor cultivate), prezenţa speciilor de gâşte în perimetrul ce se doreşte amenajat este exclus.

În ceea ce priveşte importanţa sitului Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim – Sinoie pentru iernatul unor specii de păsări, monitorizările efectuate au ţinut cont şi de prezenţa / absenţa acestora în cadrul zonei desemnate ca zonă de studiu, concluziile studiului fiind următoarele:

1. Gârliţa mică (Anser erythropus): această specie de găscă soseşte in mod

accidental în numere foarte mici pe perioada iernii în Dobrogea, împreună cu populaţiile de gârliţă mare, ultima observaţie confirmată fiind din iarna anului 2008, când pe lacul Murighiol au fost observate 6 exemplare (Marian Cîrnat – observaţii personale). În ceea ce priveşte prezenţa acestei specii în zona de studiu, ţinând cont că situl Natura 200 ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim – Sinoie nu este important pentru iernatul populaţiilor de gâşte, cu excepţia gâştei de vară (Anser anser), precum şi datorită particularităţilor mai sus menţionate, gârliţa mică nu a fost identificată în zona de studiu;

2. Acvila ţipătoare mare (Aquila clanga): acestă specie foloseşte anual Delta Dunării ca şi cartier de iernare, de fiecare dată fiind prezente între 5 şi 20 exemplare în toată zona deltei şi zonele învecinate. Datorită preferinţei sale pentru lişiţe şi raţe ca şi sursă de hrană, această specie frecventează aproape exclusiv lacurile şi bălţile din locuri deschise din deltă, neputând vâna pe canale înguste sau japşe mai inaccesibile datorită taliei sale mari, astfel că prezenţa sa în zona de studiu este îndoielnică, fapt care a fost dovedit şi ca urmare a programului de monitorizare;

3. Gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis): această specie de găscă soseşte anual în număr constant pe perioada iernii în Dobrogea, împreună cu populaţiile de gârliţă mare, însă în cadrul zonei de studiu nu a fost observată, ţinând cont că situl Natura 200 ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim – Sinoie nu este important pentru iernatul populaţiilor de gâşte, cu excepţia gâştei de vară (Anser anser), precum şi datorită particularităţilor mai sus menţionate;

4. Cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus): este una din speciile oaspeţi de iarnă care poate fi observa cu uşurinţă în Delta Dunării, fiind observat tranzitând în zbor şi zona de studiu, în medie cam 5-6 exemplare / zi;

5. Lebăda de iarnă (Cygnus cygnus): este o specie care soseşte în fiecare iarnă pe teritoriul Dobrogei, care însă nu a fost observată în zona de studiu datorită lipsei habitatelor prielnice pentru odihnă şi/sau hrănire, reprezentate de lacuri şi bălţi cu vegetaţie subacvatică, care îngheaţă foarte greu în condiţii extreme;

6. Egreta mare (Egretta alba): este o specie care în număr relativ mic rămâne în deltă pe perioada iernii, dar care preferă zone deschise, cu maluri expuse, dar nu abrupte, pentru a se putea hrăni şi odihni. În zona de studiu, pe perioada iernii, această specie a fost observată o singură dată, în zbor;






57

7. Ferestraşul mic (Mergus albellus): este o specie care soseşte în fiecare an pe perioada iernii, dar care, în număr mic, cuibăreşte in unele zone din deltă, precum zona Sireasa. Pe perioada iernii, preferă lacurile şi bălţile din locuri deschise. În zona de studiu nu a fost observată;

8. Şoimuleţul de iarnă (Falco columbarius): este o specie care în mod regulat iernează pe teritoriul Dobrogei, însă în zona de studiu nu a fost observat;

9. Raţa cu ciuf (Netta rufina): este o specie de raţă, care ca şi alte specii, este sedentară, fiind prezentă şi ca pasăre cuibăritoare în deltă, dar şi ca oaspete de iarnă, pe lacuri şi bălţi deschise, atunci când acestea nu sunt îngheţate. În zona de studiu nu a fost observată atât în perioada de cuibărit cât şi în cea de iernare;

10. Raţa cu cap castaniu (Aythya ferina): ca şi raţa cu ciuf (Netta rufina) această specie este sedentară, fiind prezentă atât ca şi specie cuibăritoare cât şi ca oaspete de iarnă în delta Dunării. În zona de studiu au fost observate în medie 10-25 exemplare / zi, însă ţinând cont că aceasta iernează în numere de peste 100.000 de exemplare, frecvenţa zilnică în zona de studiu este nesemnificativă;

11. Raţa moţată (Aythya fuligula): ca şi raţa cu ciuf (Netta rufina) şi raţa cu cap castaniu (Aythya ferina) această specie este sedentară, fiind prezentă atât ca şi specie cuibăritoare (în număr restrâns însă) cât şi ca oaspete de iarnă în delta Dunării. În zona de studiu au fost observate doar sporadic în medie câte 3-5 exemplare dintr-un total de aproximativ 50.000 de exemplare;

12. Gâsca de vară (Anser anser): este o specie sedentară în Delta Dunării, fiind observată în zona de studiu inclusiv pe perioada iernii, însă ocazional, în stoluri de 20-40 exemplare, din totalul de aproximativ 150.000 de exemplare;

13. Raţa pestriţă (Anas strepera): este o specie sedentară în Delta Dunării, fiind prezentă şi pe perioada iernii, în zona de studiu fiind observată ocazional, nu mai mult de 6-11 exemplare odată, din totalul de aproximativ 10.000 – 15.000 exemplare. În tabelul de mai jos sunt prezentate speciile de păsări identificate în zona de studiu

(perimetru amplasamentului + zone adiacente) precum şi date referitoare la importanţa populaţiilor lor locale, gradul de conservare şi de izolare şi evaluarea globală a zonei de studiu pentru fiecare specie în parte conform cu Manualul de completare a formularului standard Natura 2000, aprobat prin Ordinul Ministrului Nr. 207 / 2006.






58

TABEL NR. 4 - LISTA SPECIILOR DE PĂSĂRI DIN ZONA DE STUDIU

SPECIA

POPULAŢIA (i=indivizi)

Populaţia Conservare Izolare Global Rezidentă

Oaspeţi de vară

Oaspeţi de iarnă

Pasaj

Pelecanus onocrotalus - 20-300i - - D A C C

Phalacrocorax carbo 10-20i - - - D A C C

Phalacrocorax pygmaeus 5-10i - - - D A C C

Ardea cinerea - 0-5i - - D A C C

Ardea purpurea - 0-5i - - D A C C

Ardea alba 0-5i - - - D A C C

Egretta garzetta - 5-10i - - D A C C

Ardeola ralloides - 5-10i - - D A C C

Nycticorax nycticorax - 5-10i - - D A C C

Plegadis falcinellus - 10-20i - - D A C C

Cygnus olor 0-5i - - - D A C C

Anas platyrhynchos 10-20i - - - D A C C

Aythya ferina 5-15i - - - D A C C

Haliaetus albicilla 0-5i - - - D A C C

Circus aeruginosus 0-5i - - - D A C C

Circus pygargus - - - 0-5i D A B C

Circus cyaneus - - - 0-5i D A C C

Buteo buteo - - - 10-20i D A C C

Pernis apivorus - - - 5-10i D A C C

Accipiter nisus - - - 0-5i D A C C

Falco vespertinus - 5-10i - - D A C C

Falco subbuteo - 0-5i - - D A C C

Fulica atra 5-15i - - - D A C C

Gallinago gallinago - 0-5i - - D A C C

Tringa glareola - 0-5i - - D A C C

Actitis hypoleucos - 0-5i - - D A C C

Larus cachinnans 10-20i - - - D A C C

Larus ridibundus 20-30i - - - D A B C

Sterna hirundo - 5-15i - - D A C C

Chlidonias hybridus - 5-15i - - D A C C

Chlidonias leucopterus - - - 5-10i D A C C

Columba livia 10-20i - - - D A C C

Columba palumbus 5-10i - - - D A C C

Streptopelia turtur - 0-5i - - D A C C

Streptopelia decaocto 5-10i - - - D A C C

Cuculus canorus - 5-10i - - D A C C

Alcedo atthis - 0-5i - - D A C C






59

În urma implementării programului de monitorizare a speciilor de păsări s-a putut

realiza un tablou avifaunistic complet al zonei de studiu. În acest sens, s-au identificat în total 68 de specii de păsări care sunt împărţite în următoarele categorii:

Păsări oaspeţi de vară: din cadrul acestei categorii au fost identificate 35 de specii de păsări, dintre care doar 9 specii sunt prezente ca şi păsări cuibăritoare în zona de studiu. Din totalul celor 35 de specii oaspeţi de vară identificate, 11 specii se regăsesc în Anexa 1 a Directivei Consiliului Europei 79/409 EEC, însă dintre acestea

Merops apiaster - 5-15i - - D A C C

Coracias garrulus - 0-5i - - D A C C

Dendrocopos major 0-5i - - - D A C C

Picus canus 0-5i - - - D A C C

Hirundo rustica - 5-15i - - D A C C

Delichon urbica - 5-10i - - D A C C

Motacilla alba - 0-5i - - D A C C

Turdus merula 0-5i - - - D A C C

Acrocephalus scirpaceus - 0-5i - - D A C C

Acrocephalus arundin. - 0-5i - - D A C C

Hippolais pallida - 0-5i - - D A C C

Hippolais icterina - 0-5i - - D A C C

Phylloscopus collybita - 0-5i - - D A C C

Sylvia atricapilla - 0-5i - - D A C C

Sylvia curruca - 10-20i - - D A C C

Muscicapa striata - 0-5i - - D A C C

Luscinia luscinia - 0-5i - - D A C C

Luscinia megarhynchos - 0-5i - - D A C C

Phoenicurus phoenicurus - 5-10i - - D A C C

Parus major 10-20i - - - D A C C

Parus caeruleus 10-15i - - - D A C C

Remiz pendulinus - 5-10i - - D A C C

Oriolus oriolus - 0-5i - - D A C C

Pica pica 5-10i - - - D A C C

Corvus frugilegus 0-5i - - - D A C C

Corvus cornix 5-15i - - - D A C C

Sturnus vulgaris 10-40i - - - D A C C

Fringilla coelebs 5-10i - - - D A C C

Carduelis chloris 0-5i - - - D A C C

Passer domesticus 15-30i - - - D A C C

Passer montanus 10-20i - - - D A C C






60

nicio specie nu este prezentă ca şi pasăre cuibăritoare în zona de studiu, toate fiind doar păsări care tranzitează zona de studiu în traseul lor de la locurile cuibărit către locurile de hrănire şi invers, sau între diferite locuri de hrănire, zona de studiu nefiind nici zonă de cuibărit nici de hrănire pentru aceste specii. Distribuţia acestor 35 de specii de păsări oaspeţi de vară este evidenţiată şi în graficele de mai jos:

Graficul 1 – Ponderea speciilor oaspeţi de vară funcţie de gradul de protecţie

Graficul 2 – Ponderea speciilor cuibăritoare din totalul speciilor oaspeţi de vară






61

Graficul 3 – Abundenţa speciilor din Anexa 1 a Directivei Păsări din totalul speciilor cuibăritoare

Păsări sedentare: din cadrul acestei categorii au fost identificate 27 de specii,

dintre care doar 5 specii sunt prezente şi ca păsări cuibăritoare în zona de studiu. De asemenea, din totalul celor 27 de specii sedentare, 5 specii se regăsesc în Anexa 1 a Directivei Consiliului Europei 79/409 EEC, însă dintre acestea nicio specie nu este prezentă ca şi pasăre cuibăritoare în zona de studiu, toate fiind în exclusivitate doar păsări care tranzitează zona de studiu în traseul lor de la locurile cuibărit către locurile de hrănire şi invers, sau între diferite locuri de hrănire, zona de studiu nefiind nici zonă de cuibărit nici de hrănire pentru aceste specii. Distribuţia acestor 27 de specii sedentare este evidenţiată şi în graficele de mai jos:

Graficul 4 – Ponderea speciilor sedentare funcţie de gradul de protecţie






62

Graficul 5 – Ponderea speciilor cuibăritoare din totalul speciilor sedentare

Graficul 6 – Abundenţa speciilor din Anexa 1 a Directivei Păsări din totalul speciilor

sedentare cuibăritoare

Păsări de pasaj: din această categorie au fost identificate 6 specii exclusiv de pasaj, dintre care 3 specii se regăsesc în Anexa 1 a Directivei Consiliului Europei 79/409 EEC. Pe lângă aceste specii prezente în cadrul zonei de studiu ca şi specii exclusiv de pasaj, pe perioada migraţiei au mai fost observate efective reduse al unor specii de păsări care cuibăresc în Delta Dunării, şi care au început să migreze. Din totalul celor 32 de specii pentru care situl Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim – Sinoie este important ca zonă de migraţie, doar 2 specii au fost identificate ca specii de pasaj, şi anume cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus) şi cormoranul mare (Phalacrocorax carbo), doar primul fiind cuprins în Anexa 1 a Directivei Consiliului Europei 79/409 EEC, însă ambele specii având o largă răspândire în Delta Dunării, fiind printre cele mai comune specii de păsări, putând fi observate în orice parte a deltei. De asemenea, numărul exemplarelor care au tranzitat zona de studiu ca păsări de pasaj a fost în medie de15-25 exemplare / zi, fiind astfel nesemnificativ comparativ cu populaţiile totale ale acestor specii. Celelalte 6 specii de






63

pasaj identificate în cadrul zonei de studiu nu sunt cuprinse în lista speciilor pentru care situl Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim – Sinoie este important ca zonă de migraţie, existând alte zone care se intersectează cu culoarele principale de migraţie ale acestor specii. Mai jos sunt evidenţiate grafic particularităţile acestor specii de pasaj:

Graficul 7 – Ponderea speciilor exclusiv de pasaj funcţie de gradul de protecţie

Graficul 8 – Ponderea speciilor de pasaj importante pentru situl ROSPA 0031 în cadrul zonei de

studiu

Ca urmare a implementării programului de monitorizare s-au putut identifica de asemenea toate particularităţile legate de prezenţa speciilor de interes comunitar menţionate în cadrul sitului ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim – Sinoie, datele colectate putând asigura analiza statistică pentru definirea unor aspecte precum prezenţa / absenţa speciei, dinamica sa în cadrul zonei de studiu funcţie de ecologia sa, tipurile de habitat ce pot asigura locuri de cuibărit şi/sau hrănire.






64

4.5.2. Identificarea si evaluarea impactului asupra biodiversitatii

Identificarea şi evaluarea impactului proiectului propus asupra tuturor habitatelor şi

speciilor din ROSCI0065 „Delta Dunării” s-a făcut pe baza următorilor indicatori-cheie

cuantificabili:

1. procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdut;

2. procentul ce va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană,

odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar;

3. fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimată în procente);

4. durata sau persistenţa fragmentării;

5. durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes comunitar, distanţa faţă de aria

naturală protejată de interes comunitar;

6. schimbări în densitatea populaţiilor (nr. de indivizi/suprafaţă);

7. scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea proiectului

propus;

8. indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari legate de resursele de apă sau de

alte resurse naturale, care pot determina modificarea funcţiilor ecologice ale unei arii naturale

protejate de interes comunitar. Analiza şi evaluarea diverselor tipuri de impact s-a făcut în raport cu integritatea ariei

naturale protejate de interes comunitar, ţinându-se cont de structura, funcţiile ecologice şi

vulnerabilitatea acestora la modificări (zgomotul, diminuarea resurselor de apă, emisiile de

substanţe chimice etc.), precum şi faţă de obiectivele de conservare a acesteia.

Pentru a se face o evaluare corectă a impactului asupra mediului prin aplicarea proiectului se va folosi în analiză o scală care să ierarhizeze în ce direcţie (pozitiv sau negativ) va influenţa calitatea factorilor de mediu implementarea proiectului. Se foloseşte o scală cu 5 niveluri:

peste + 3 = impact pozitiv semnificativ + 1 - + 3 = impact pozitiv 0 = nici un impact (neutru) - 1 - 3 = impact negativ nesemnificativ sub - 3 = impact negativ semnificativ

În cele ce urmează vor fi analizate următoarele tipuri de impact: direct; indirect; pe termen scurt; pe termen lung; în faza de construcţie; rezidual; cumulativ.






65

De asemenea pe lângă evaluarea impactului general asupra florei şi faunei vom prezenta şi o evaluare a tipurilor de impact asupra speciilor citate în formularul standard Natura 2000. Impactul produs prin realizarea investiţiilor in cadrul proiectului propus asupra biodiversităţii arealului studiat va fi apreciat functie de intensitatea acestuia şi obiectivele propuse în cadrul proiectului.

Dupa cum s-a specificat in studiul de fata, zonele in care se pot realiza constructii sunt: zona de dezvoltare durabila si zona dig-mal, cu conditia respectarii tuturor normelor in vigoare, internationale si nationale, de protectie a biodiversitatii si habitatelor componente.

De asemenea, se impune respectarea reglementarilor prevazute in Planul de Management a RBDD aprobat prin HG. Se apreciaza ca impactul produs asupra biodiversităţii arealului studiat prin proiect va avea o influenta locala, doar pe suprafeţele destinate obiectivelor propuse şi una indirecta asupra zonelor învecinate.

Impactul produs asupra biodiversităţii de pe amplasament şi zonelor învecinate se poate urmări atât în faza de construcţie, cât şi în faza de operare. Impactul produs va fi indirect, minim, caracterizat prin zgomot şi vibratii, emisii de pulberi generate de activităţile de şantier, care în anumite situaţii pot avea un impact negativ asupra condiţiilor de mediu şi implicit asupra biodiversitatii din zona. Impactul zgomotului depinde de tipul/numărul de echipamente şi utilaje folosite pentru proiect, timpul în care aceste activităţi producătoare de zgomot au loc. In perioada de execuţie a lucrărilor de construcţii proiectate pot aparea si situatii, când vor fi degajate în aer noxe specifice operaţiilor de sudură, operaţii mecanice generatoare de zgomot etc. Zgomotele şi vibraţiile care pot genera un impact negativ asupra biodiversităţii sunt cele produse, în special, în timpul fazei de execuţie. Activităţile de şantier sunt producătoare de zgomote şi vibraţii care depăşesc limita admisibilă prevăzută de lege. În astfel de situaţii, păsările, dar şi alte grupe de animale, sunt influenţate negativ, şi de obicei evită aceste zone. În aceste situaţii impactul este direct şi temporar. Specificam, in acest sens, ca deschiderea şantierelor de lucru va însemna, fără îndoială, un deranj pentru toate speciile de animale din zona de investitie. Datorită mobilităţii acestora vor evita aria de şantier şi se vor stabili, pentru hrană, odihnă si reproducere, în alte zone învecinate. Odată cu încetarea activităţilor de şantier, pentru zonele amintite se va intra într-o nouă fază de echilibru, în care o parte din speciile care frecventau zona vor reveni (şi aici ne referim mai ales la speciile de păsări terestre din cadrul paseriformelor, care nu au cerinţe ecologice deosebite), iar altele vor rămâne în zonele limitrofe amplasamentelor (ex. specii de pasari acvatice, ce constituie obiectul protecţiei lor prin intermediul ariilor protejate desemnate in zona proiectului propus. În faza de operare impactul asupra biodiversităţii va fi minim, indirect şi limitat pe suprafetele prevazute de proiect. Pe timpul acestei faze se preconizează emisii de zgomote şi vibraţii generate de activităţile ce se vor desfăşura în limite normale. Se vor respecta limitele maxime admisibile pentru zgomot şi vibraţii: HG nr. 321/2005, HG nr. 674/2007, STAS 10009-88. Masuri propuse de reducere a impactului generat de zgomot si vibratii: Impunerea de limitare a vitezei pe






66

drumurile de santier max 10-30 km/h; utilizarea de catre constructor a echipamentelor şi utilajelor prevazute cu dispozitive de reducere a zgomotului care să corespundă nivelului de zgomot maxim admis pentru categoria respectivă de utilaj; organizarea si dirijarea circulatiei pentru asigurarea fluentei traficului si evitarea opririlor repetate; limitarea nivelului mediu al sunetului la sursele fixe din amplasamentele obiectivelor de investitii la limite tolerabile si sanctionarea agentilor economici care nu respecta aceste reguli s.a. Prin respectarea acestora impactul asupra speciilor şi habitatelor va fi unul redus. Având în vedere structura vegetaţiei, precum şi componenţa faunistică din perimetrele si vecinatate in care sunt permise activitati de investitie, consideram că impactul asupra biodiversităţii va fi nesemnificativ. Impact pe termen scurt sau lung - Se consideră că impactul pe termen scurt va apărea în fazele de construcţie, respectiv dezafectare, iar impactul pe termen lung este caracterizat de impactul generat în perioada de operare.

Evaluarea impactului pe termen scurt

Nr. crt.

Indicatori cheie pentru evaluarea semnificaţiei impactului

Cuanti- ficare

Nivel impact

Justificarea nivelului de impact acordat

1

Procentul din suprafaţa habitatului de importanţă comunitară care va fi pierdut

0% 0 Implementarea proiectului nu va afecta habitatele de importanţă comunitară de la nivelul ROSCI0065 „Delta Dunării”

2

Procentul care va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar

0%

0

Prin implementarea proiectului nu vor fi pierdute habitate folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar care constituie obiectivele de conservare ale celor două arii naturale protejate.

3

Fragmentarea habitatelor de interes comunitar

0%

0

Realizarea proiectului nu va determina fragmentarea habitatelor de importanţă comunitară din ariile protejate.

4

Durata sau persistenţa fragmentării habitatelor de interes comunitar

0

0

Nu este cazul – implementarea proiectului propus nu va determina fragmentarea habitatelor de interes comunitar.

5

Durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes comunitar

0 0

Implementarea proiectului va avea un efect nesemnificativ asupra speciilor de importantă comunitară, taxonii nefiind identificati pe suprafata amplasamentului sau în zonele adiacente.

6

Amplasamentul proiectului (distanţa faţă de aria naturala protejata)

- 0 Suprafata perimetrului proiectului propus este inclusa în situl de importanta comunitara ROSCI0065 „Delta Dunării”.

7

Schimbări în densitatea populaţiilor

0

-1 Prin implementarea proiectului nu vor avea loc schimbări ale densitătii populatiilor la nivelul siturilor Natura 2000 din aria proiectului. Posibilele modificări în densitate vor fi mici si limitate la amplasament si






67

vecinătăti, fiind determinate de deranjul cauzat de prezenta în zonă a instalatiilor tehnice de constructie, a utilajelor, vehiculelor de transport etc. si personalului care le deserveste.

8

Reducerea numărului exemplarelor speciilor de interes comunitar

0%

0

Implementarea proiectului nu va avea ca rezultata reducerea numărului de exemplare al speciilor de interes comunitar.

9

Perioada de timp necesară pentru refacerea populaţiilor speciilor afectate de implementarea proiectului

-

0

Nu este cazul, zona este antropizată.

10

Perioada de timp necesară pentru refacerea habitatelor afectate de implementarea proiectului

0

0

Amplasamentul proiectului propus nu afectează habitate de interes comunitar astfel încât nu este necesară estimarea unei perioade pentru refacerea acestora.

11

Modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/sau funcţia ANPIC

0 ha

0

Implementarea proiectului nu presupune modificări legate de climă, vegetaţie şi floră, faună şi seismicitate, relief, substrat geologic la nivelul siturilor Natura 2000 din zonă.

12 Modificarea altor factori (resurse naturale) care determină menţinerea stării favorabile de conservare a ariei naturale protejate

0%

0

Nu este cazul.

Total -2 Impact negativ nesemnificativ

Impactul direct - Acest impact se va manifesta doar in situatia cand prin implementarea obiectivelor propuse are loc un impact ireversibil de deteriorare a biodiversitatii si habitatelor. Se recunoaşte existenţa unui impact direct asupra mediului, pe amplasamentul proiectului propus. Astfel, in ceea ce priveste biodiversitatea, se vor reduce suprafete de teren utilizate de fauna pentru hranire, odihna si reproducere. Impact pe termen lung. Impactul pe termen lung este caracterizat de impactul generat în perioada de operare. Evaluarea impactului pe termen lung

Nr. crt.


Cuanti- ficare

Nivel impact


1


0% 0 Nu este cazul.

2


0%

0

Ca urmare a implementării proiectului nu vor fi pierdute, pe termen lung suprafeţe din habitatele utilizate pentru necesităţi de hrană, odihnă şi reproducere.






68

3 Fragmentarea habitatelor de interes comunitar

0%

0

Nu este cazul.

4


0

0

Nu este cazul – implementarea proiectului propus nu va determina fragmentarea habitatelor de interes comunitar astfel încât nu este necesară estimarea duratei sau persistenţei.

5


0

0

După finalizarea proiectului, pe termen lung, nu va exista nici un impact asupra speciilor de importanţă comunitară din siturile Natura 2000 din aria proiectului.

6 Amplasamentul proiectului (distanţa faţă de aria naturala protejata)


7


0 %

0

Lucrările propuse în cadrul proiectului nu vor determina, pe termen lung, modificări ale densităţii populaţiilor speciilor de interes comunitar.

8


0%

0

Lucrările propuse în cadrul proiectului nu vor determina, pe termen lung, reducerea numărului speciilor de interes comunitar.

9


-

0

Nu este cazul evaluării pe termen lung.

10


0

0

Nu este cazul.

11

Modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/sau funcţia ariei naturale protejate

0

0

Implementarea proiectului nu presupune modificări legate de climă, vegetaţie şi floră, faună şi seismicitate, relief, substrat geologic la nivelul care să afecteze pe termen lung relaţiile care definesc structura şi funcţia ariei naturale protejate.


0%

0

Nu au loc modificări pe termen lung ale resurselor naturale care determină menţinerea stării favorabile de conservare a ariei naturale protejate.

Total 0 Impact neutru

Ca şi în cazul impactului pe termen scurt, şi pentru impactul pe termen lung avem un impact direct şi indirect. Nu exista impact direct asupra tipurilor de habitate desemnate pentru ROSCI0065 „Delta Dunării”deoarece acestea nu s-au identificat pe perimetrul proiectului si vecinatati. Referitor la habitatele terestre de pe amplasamentul studiat specificam ca acestea au fost reprezentate prin specii de vegetaţie, fara importanta conservativa.

Evaluarea impactului direct






69

Nr. crt.


Cuanti- ficare

Nivel impact


1


0% 0 Implementarea proiectului nu va afecta habitatele de importanţă comunitară la nivelul ROSCI0065 „Delta Dunării”.

2


0%

0

Prin implementarea proiectului nu vor fi pierdute habitate folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar care constituie obiectivele de conservare ale celor două arii naturale protejate.

3


0%

0

Realizarea proiectului propus nu va determina fragmentarea habitatelor de importanţă comunitară din zonă.

4


0

0


5


0 -1

Implementarea proiectului va avea un efect nesemnificativ asupra speciilor de importantă comunitară, taxonii nefiind identificati pe suprafata amplasamentului sau în zonele adiacente.

6



7


0

-1 Prin implementarea proiectului nu vor avea loc schimbări ale densitătii populatiilor speciilor de interes comunitar la nivelul siturilor Natura 2000 din cadrul proiectului.

8


0%

0

Implementarea proiectului nu va avea ca rezultat reducerea numărului de exemplare al speciilor de interes comunitar.

9


-

0

Nu este cazul, zona este antropizată.

10

Perioada de timp necesară pentru refacerea habitatelor afectate de implementarea proiectelor

0

0

Amplasamentul proiectului propus nu afectează habitate de interes comunitar astfel încât nu este necesară estimarea unei perioade pentru refacerea acestora.

11

Modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/sau funcţia ariei naturalea protejate

0 ha

0

Implementarea proiectului nu presupune modificări legate de climă, vegetaţie şi floră, faună şi seismicitate, relief, substrat geologic la nivelul sitului Natura 2000 din zonă.

12 Modificarea altor factori Nu este cazul.






70

(resurse naturale) care determină menţinerea stării favorabile de conservare a ariei naturalea protejate

0%

0


Impactul direct în perioada de operare se manifestă pe suprafaţa amplasamentului proiectului propus. Acest impact va fi generat de activităţile ce se vor desfăşura prin realizarea obiectivelor proiectului. Impactul indirect. Acest impact se referă la modul cum biodiversitatea din zonele învecinate va fi influenţată pe întreaga perioadă de operare a obiectivelor de investitie, şi va fi nesemnificativ. Impactul respectiv se va produce asupra speciilor de fauna (ex. specii de fauna: reptile, pasari, mamifere vor evita zona de amplasament a proiectului). Pasarile vor ocoli suprafetele prevazute activitatilor din proiect, gasindu-si spatiu suficient de hranire, odihna si cuibarit in terenurile invecinate proiectului propus. Evaluarea impactului indirect Nr. crt.


Cuanti- ficare

Nivel impact


1


0% 0 Implementarea proiectului nu va avea impact indirect asupra habitatelor importanţă comunitară din ROSCI0065 „Delta Dunării”.

2


0%

0

Implementarea proiectului propus nu va avea nici un impact indirect asupra habitatelor utilizate pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere de către speciile de interes comunitar.

3 Fragmentarea habitatelor de interes comunitar

0%

0

Nu este cazul – habitatele de interes comunitar nu vor fi fragmentate de implementarea proiectului.

4


0 -1

Perturbările determinate de prezenta utilajelor, a mijloacelor tehnice, a personalului etc. pe suprafata amplasamentului vor persista până la sfârsitul perioadei de executie. Deranjul va fi minim deoarece se va produce într-o arie supusă presiuni antropice.

6


0 -1 Suprafata perimetrului proiectului propus este inclusa în situl de importanta comunitara ROSCI0065 „Delta Dunării”.

7


- -1 Proiectul va produce, în mod indirect, prin prezenta utilajelor pe suprafetele invecinate ariilor naturale protejate, deranj care se manifestă, în special pentru speciile de






71

păsări si mamifere prin modificări ale distributiei în zonă.

8


0

Implementarea proiectului nu va avea impact indirect asupra speciilor si habitatelor de interes comunitar.

9


-

0

Numărul exemplarelor speciilor de interes comunitar nu se va reduce astfel încât nu este necesară estimarea unei perioade de timp pentru refacerea populaţiilor.

10


0

0

Implementarea proiectului nu va afecta habitate de interes comunitar din siturile Natura 2000 aflate in aria proiectului.

11


0

0

Nu există impact indirect.


0%

0

Nu există impact indirect.


Impact pe termen scurt sau lung Se consideră că impactul pe termen scurt va apărea în fazele de realizare a proiectului propus specificate in obiectivele investitiei. Impactul pe termen lung este caracterizat de impactul generat în perioada de operare. În faza de dezafectare. Luand în calcul posibilitatea scoaterii din funcţiune a obiectivelor de investitie se vor parcurge următoarele etape: - dezinstalarea şi dezasamblarea echipamentelor existente; Terenul afectat se va readuce pe cât posibil la starea precedentă începerii activităţii, pentru a reduce pe cat este posibil impactul asupra habitatelor şi a speciilor. La momentul închiderii obiectivelor de investitie se vor urma procedurile de mediu stabilite de legislaţie. Impactul rezidual. Studiile realizate pe amplasamentele si zonele invecinate au demonstrat ca obiectivele de investitii propuse a fi realizate nu vor avea un impact negativ semnificativ asupra speciilor de flora şi fauna salbatica şi a habitatelor naturale care au stat la baza protectiei sitului Natura 2000 ROSCI0065 „Delta Dunării”. Totodata, prin prezentul studiu sunt propuse masuri de reducere a impactului asupra biodiversitatii, care trebuie să fie însușite de investitori şi executanții celor care vor dezvolta investitia respectiva. Atata timp cat beneficiarul va urmari implementarea legislatiei pentru protectia mediului, cat şi a masurilor de reducere a impactului asupra biodiversitatii, consideram ca se va inregistra un impact rezidual nesemnificativ în urma realizarii proiectului propus.






72

Evaluarea semnificaţiei impactului rezidual Nr. crt.


Cuanti- ficare

Nivel impact


1


0% 0 Habitatele de interes comunitar de la nivelul ariilor naturale protejate nu vor fi afectate de implementarea proiectului.

2


0%

0

Nu există impact rezidual care să exprime procentul de habitate folosite de speciile de importanţă comunitară pierdut definitiv prin implementarea proiectului.

3


0%

0

Implementarea proiectului nu produce fragmentarea habitatelor de importanţă comunitară.

4


0

0


5


in faza de executie

-1

Prin implementarea măsurilor de reducere a impactului scade impactul asupra speciilor de interes comunitar.

6


-

-1 Suprafata perimetrului proiectului propuseste inclusa în situl de importanta comunitara ROSCI0065 „Delta Dunării”.

7


- -1 Proiectul va produce, în mod indirect, prin prezenta utilajelor, a mijlocelor tehnice, personalului etc. pe suprafetele proiectului modificări ale distributiei populatiilor speciilor.

8


-

0

Implementarea proiectului va inregistra un impact rezidual nesemnificativ asupra speciilor care constituie obiectivele de conservare a ariilor naturale protejate.

9


-

0

Numărul exemplarelor speciilor de interes comunitar nu se va reduce astfel încât nu este necesară estimarea unei perioade de timp pentru refacerea populaţiilor.

10


-

0

După finalizarea lucrărilor suprafata va fi ocupată de specii caracteristice zonei.

11


0

0

Nu există impact rezidual asupra factorilor care definesc structura şi funcţia ariei naturale protejate.

12 Modificarea altor factori (resurse naturale) care

Nu au loc modificări ale resurselor naturale care determină modifice starea






73

determină menţinerea stării favorabile de conservare a ariei naturale protejate

0%

0 favorabilă de conservare a siturilor Natura 2000 din aria proiectului.

Total -3 Impact nesemnificativ

Impactul rezidual Studiile realizate pe amplasament si zonele invecinate au demonstrat ca investitia propusa a fi realizata nu va avea un impact negativ semnificativ asupra speciilor de flora şi fauna salbatica şi a habitatelor naturale care au stat la baza protectiei sitului Natura 2000 ROSCI0065 „Delta Dunării”. Totodata, prin prezentul studiu sunt propuse masuri de reducere a impactului asupra biodiversitatii, care vor fi în grija investitorului şi a celor care vor dezvolta investitia respectiva. Atata timp cat beneficiarul va urmari implementarea legislatiei pentru protectia mediului, cat şi a masurilor de reducere a impactului asupra biodiversitatii, consideram ca nu va exista un impact rezidual în urma realizarii obiectivelor de investitie din proiectul propus. Impactul cumulativ. Pentru aprecierea impactelor investiţiilor asupra biodiversităţii a fost luat în calcul şi efectul cumulat al acesteia, propus a fi realizat, cu celelalte activităţi şi/sau investiţii din zonele amplasamentelor, pe durata existentei investitiilor.

Identificarea şi evaluarea impactului direct proiectului propus asupra habitatelor şi

speciilor din ROSCI0065 „Delta Dunării”: Cod Denumire habitat Concluzii identificare şi evaluare impact

3160 Lacuri distrofice si iazuri

Asupra acestui habitat proiectul propus nu are nici un fel de impact direct deoarece acesta nu este prezent pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.



7210* Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus Asupra acestui habitat proiectul propus nu are nici un fel de impact direct deoarece acesta nu este prezent pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.







1210 Vegetatie anuala de-a lungul liniei Asupra acestui habitat proiectul propus nu are nici






74

tarmului un fel de impact direct deoarece acesta nu este prezent pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.







2110 Dune mobile embrionare (in formare)




2160 Dune cu Hippophae rhamnoides


2190 Depresiuni umede intradunale






3260




Asupra acestui habitat proiectul propus ar putea avea un impact direct deoarece acesta este prezent în vecinătatea amplasamentului propus, dacă nu vor fi implementare reguli urbanistice clare privind amenajările și sistemele de gestionare a deșeurilor.

62C0* Stepe ponto-sarmatice Asupra acestui habitat proiectul propus nu are nici un fel de impact direct deoarece acesta nu este






75

prezent pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.







6440 Pajisti aluviale din Cnidion dubii






1150* Lagune costiere


92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba


40C0* Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice





Cod Specie Concluzii identificare şi evaluare impact






76

2633 Mustela

eversmannii

Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact direct deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

2635 Vormela peregusna Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact direct deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

1335 Spermophilus

citellus


1355 Lutra lutra Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact direct deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

1356 Mustela lutreola Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact direct deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului

92/43/CEE


1188 Bombina bombina Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact direct deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

1219 Testudo graeca Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact direct deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

1220 Emys orbicularis Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact direct deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

1298 Vipera ursinii Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact direct deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

1993 Triturus dobrogicus Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact direct deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.



1060 Lycaena dispar Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact direct deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

1084 Osmoderma

eremita


4064 Theodoxus

transversalis


1037 Ophiogomphus

cecilia

Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact direct deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul






77

propus şi nici în vecinătatea acestuia.

1089 Morimus funereus Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact direct deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

4027 Arytrura musculus Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact direct deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

4028 Catopta thrips Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact direct deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

4030 Colias myrmidone Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact direct deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

4045 Coenagrion

ornatum




1428 Marsilea

quadrifolia


1516 Aldrovanda

vesiculosa


2253 Centaurea jankae Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact direct deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

2255 Centaurea pontica Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact direct deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

4067 Echium russicum Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact direct deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

Identificarea şi evaluarea impactului indirect proiectului propus asupra habitatelor şi



Asupra acestui habitat proiectul propus nu are nici un fel de impact indirect deoarece acesta nu este prezent pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.



7210* Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus Asupra acestui habitat proiectul propus nu are nici un fel de impact indirect deoarece acesta nu este prezent pe amplasamentul propus şi nici în






78

vecinătatea acestuia.


























Asupra acestui habitat proiectul propus nu are nici un fel de impact indirect deoarece acesta nu este






79

prezent pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

3260




Asupra acestui habitat proiectul propus ar putea avea un impact indirect deoarece acesta este prezent în vecinătatea amplasamentului propus dacă nu vor fi implementare reguli urbanistice clare privind amenajările și sistemele de gestionare a deșeurilor.

62C0* Stepe ponto-sarmatice


















40C0* Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice Asupra acestui habitat proiectul propus nu are nici un fel de impact indirect deoarece acesta nu este prezent pe amplasamentul propus şi nici în






80






2633 Mustela

eversmannii

Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact indirect deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

2635 Vormela

peregusna


1335 Spermophilus

citellus


1355 Lutra lutra


1356 Mustela lutreola Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact indirect deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.


92/43/CEE


1188 Bombina bombina Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact indirect deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

1219 Testudo graeca Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact indirect deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

1220 Emys orbicularis Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact indirect deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

1298 Vipera ursinii Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact indirect deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

1993 Triturus dobrogicus Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact indirect deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.








81

1060 Lycaena dispar Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact indirect deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

1084 Osmoderma

eremita


4064 Theodoxus

transversalis


1037 Ophiogomphus

cecilia


1089 Morimus funereus Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact indirect deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

4027 Arytrura musculus Asupra acestei specii prioritare proiectul propus nu are nici un fel de impact indirect deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

4028 Catopta thrips Asupra acestei specii prioritare proiectul propus nu are nici un fel de impact indirect deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

4030 Colias myrmidone Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact indirect deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

4045 Coenagrion

ornatum




1428 Marsilea

quadrifolia


1516 Aldrovanda

vesiculosa


2253 Centaurea jankae Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact indirect deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

2255 Centaurea pontica Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact indirect deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

4067 Echium russicum Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact indirect deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.






82

Identificarea şi evaluarea impactului pe termen scurt proiectului propus asupra

habitatelor şi speciilor din ROSCI0065 „Delta Dunării”: Cod Denumire habitat Concluzii identificare şi evaluare impact


Asupra acestui habitat proiectul propus nu are nici

un fel de impact pe termen scurt deoarece acesta

nu este prezent pe amplasamentul propus şi nici în







7210* Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus Asupra acestui habitat proiectul propus nu are nici







































2110 Dune mobile embrionare (in formare) Asupra acestui habitat proiectul propus nu are nici






83





























3260







Asupra acestui habitat proiectul propus ar putea avea un impact pe termen scurt deoarece acesta este prezent în vecinătatea amplasamentului propus dacă nu vor fi implementare reguli urbanistice clare privind amenajările și sistemele de gestionare a deșeurilor.





















84











































2633 Mustela

eversmannii

Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact pe termen scurt deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

2635 Vormela

peregusna


1335 Spermophilus

citellus







85

1355 Lutra lutra


1356 Mustela lutreola Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact pe termen scurt deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.


92/43/CEE


1188 Bombina bombina Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact pe termen scurt deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

1219 Testudo graeca Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact pe termen scurt deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

1220 Emys orbicularis Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact pe termen scurt deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

1298 Vipera ursinii Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact pe termen scurt deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

1993 Triturus dobrogicus Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact pe termen scurt deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.



1060 Lycaena dispar Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact pe termen scurt deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

1084 Osmoderma

eremita


4064 Theodoxus

transversalis


1037 Ophiogomphus

cecilia


1089 Morimus funereus Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact pe termen scurt deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

4027 Arytrura musculus Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact pe termen scurt deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

4028 Catopta thrips Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact pe termen scurt deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.






86

4030 Colias myrmidone Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact pe termen scurt deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

4045 Coenagrion

ornatum




1428 Marsilea

quadrifolia


1516 Aldrovanda

vesiculosa


2253 Centaurea jankae Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact pe termen scurt deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

2255 Centaurea pontica Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact pe termen scurt deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

4067 Echium russicum Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact pe termen scurt deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

Identificarea şi evaluarea impactului pe termen lung proiectului propus asupra

habitatelor şi speciilor din ROSCI0065 „Delta Dunării”:: Cod Denumire habitat Concluzii identificare şi evaluare impact



un fel de impact pe termen lung deoarece acesta


























87






























































88

3260


Asupra acestui habitat prioritar proiectul propus nu

are nici un fel de impact pe termen lung deoarece

acesta nu este prezent pe amplasamentul propus şi

nici în vecinătatea acestuia.


Asupra acestui habitat proiectul propus ar putea avea un impact pe termen lung deoarece acesta este prezent în vecinătatea amplasamentului propus dacă nu vor fi implementare reguli urbanistice clare privind amenajările și sistemele de gestionare a deșeurilor.










































Asupra acestui habitat prioritar proiectul propus nu

are nici un fel de impact pe termen lung deoarece

acesta nu este prezent pe amplasamentul propus şi






89

nici în vecinătatea acestuia.













2633 Mustela

eversmannii

Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact pe termen lung deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

2635 Vormela

peregusna


1335 Spermophilus

citellus


1355 Lutra lutra


1356 Mustela lutreola Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact pe termen lung deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.


92/43/CEE


1188 Bombina bombina Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact pe termen lung deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

1219 Testudo graeca Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact pe termen lung deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

1220 Emys orbicularis Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact pe termen lung deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

1298 Vipera ursinii Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact pe termen lung deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

1993 Triturus dobrogicus Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact pe termen lung deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.






90



1060 Lycaena dispar Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact pe termen lung deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

1084 Osmoderma

eremita


4064 Theodoxus

transversalis


1037 Ophiogomphus

cecilia


1089 Morimus funereus Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact pe termen lung deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

4027 Arytrura musculus Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact pe termen lung deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

4028 Catopta thrips Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact pe termen lung deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

4030 Colias myrmidone Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact pe termen lung deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

4045 Coenagrion

ornatum




1428 Marsilea

quadrifolia


1516 Aldrovanda

vesiculosa


2253 Centaurea jankae Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact pe termen lung deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

2255 Centaurea pontica Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact pe termen lung deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

4067 Echium russicum Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact pe termen lung deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.






91

Identificarea şi evaluarea impactului din faza de construcţie, de operare şi de

dezafectare a proiectului propus asupra habitatelor şi speciilor din ROSCI0065 „Delta

Dunării”: Cod Denumire habitat Concluzii identificare şi evaluare impact



un fel de impact în faza de construcţie, de operare

şi de dezafectare deoarece acesta nu este prezent

pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea

acestuia.






acestuia.





acestuia.






acestuia.






acestuia.






acestuia.






acestuia.






acestuia.






92






acestuia.






acestuia.






acestuia.






acestuia.






acestuia.






acestuia.






acestuia.






acestuia.

3260






acestuia.






93


Asupra acestui habitat proiectul propus ar putea avea un impact în faza de construcţie, de operare şi de dezafectare deoarece acesta este prezent în vecinătatea amplasamentului propus dacă nu vor fi implementare reguli urbanistice clare privind amenajările și sistemele de gestionare a deșeurilor.






acestuia.






acestuia.






acestuia.






acestuia.






acestuia.






acestuia.






acestuia.











94

acestuia.






acestuia.






acestuia.






acestuia.



2633 Mustela

eversmannii

Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact în faza de construcţie, de operare şi de dezafectare deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

2635 Vormela

peregusna


1335 Spermophilus

citellus


1355 Lutra lutra


1356 Mustela lutreola



92/43/CEE


1188 Bombina bombina Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact în faza de construcţie, de operare şi de dezafectare deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în






95


1219 Testudo graeca


1220 Emys orbicularis


1298 Vipera ursinii


1993 Triturus dobrogicus




1060 Lycaena dispar


1084 Osmoderma

eremita


4064 Theodoxus

transversalis


1037 Ophiogomphus

cecilia


1089 Morimus funereus


4027 Arytrura musculus


4028 Catopta thrips


4030 Colias myrmidone Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact în faza de construcţie, de operare şi de dezafectare deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea






96

acestuia.

4045 Coenagrion

ornatum




1428 Marsilea

quadrifolia


1516 Aldrovanda

vesiculosa


2253 Centaurea jankae


2255 Centaurea pontica


4067 Echium russicum


Identificarea şi evaluarea impactului rezidual proiectului propus asupra habitatelor şi




un fel de impact rezidual deoarece acesta nu este

prezent pe amplasamentul propus şi nici în





















97
























































3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Asupra acestui habitat proiectul propus nu are nici






98

Magnopotamion sau Hydrocharition un fel de impact rezidual deoarece acesta nu este



3260







Asupra acestui habitat proiectul propus ar putea avea un impact rezidual deoarece acesta este prezent în vecinătatea amplasamentului propus dacă nu vor fi implementare reguli urbanistice clare privind amenajările și sistemele de gestionare a deșeurilor.














































99







Asupra acestui habitat r proiectul propus nu are nici











2633 Mustela

eversmannii

Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact rezidual deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

2635 Vormela

peregusna


1335 Spermophilus

citellus


1355 Lutra lutra Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact rezidual deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

1356 Mustela lutreola Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact rezidual deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.


92/43/CEE


1188 Bombina bombina Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact rezidual deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

1219 Testudo graeca Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact rezidual deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

1220 Emys orbicularis Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact rezidual deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

1298 Vipera ursinii Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact rezidual deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe






100

amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

1993 Triturus dobrogicus Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact rezidual deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.



1060 Lycaena dispar Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact rezidual deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

1084 Osmoderma

eremita


4064 Theodoxus

transversalis


1037 Ophiogomphus

cecilia


1089 Morimus funereus Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact rezidual deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

4027 Arytrura musculus Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact rezidual deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

4028 Catopta thrips Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact rezidual deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

4030 Colias myrmidone Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact rezidual deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

4045 Coenagrion

ornatum




1428 Marsilea

quadrifolia


1516 Aldrovanda

vesiculosa


2253 Centaurea jankae Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact rezidual deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

2255 Centaurea pontica Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact rezidual deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

4067 Echium russicum Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact rezidual






101

deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

Identificarea şi evaluarea impactului cumulativ proiectului propus asupra habitatelor

şi speciilor din ROSCI0065 „Delta Dunării”: Cod Denumire habitat Concluzii identificare şi evaluare impact



un fel de impact cumulativ deoarece acesta nu este


















































102

































3260







Asupra acestui habitat proiectul propus ar putea avea un impact cumulativ deoarece acesta este prezent în vecinătatea amplasamentului propus dacă nu vor fi implementare reguli urbanistice clare privind amenajările și sistemele de gestionare a deșeurilor.


















103














































2633 Mustela

eversmannii

Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact cumulativ deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

2635 Vormela

peregusna







104

1335 Spermophilus

citellus


1355 Lutra lutra Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact cumulativ deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

1356 Mustela lutreola Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact cumulativ deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.


92/43/CEE


1188 Bombina bombina Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact cumulativ deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

1219 Testudo graeca Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact cumulativ deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

1220 Emys orbicularis Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact cumulativ deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

1298 Vipera ursinii Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact cumulativ deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

1993 Triturus dobrogicus Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact cumulativ deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.



1060 Lycaena dispar Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact cumulativ deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

1084 Osmoderma

eremita


4064 Theodoxus

transversalis


1037 Ophiogomphus

cecilia


1089 Morimus funereus Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact cumulativ deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

4027 Arytrura musculus Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact cumulativ deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.






105

4028 Catopta thrips Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact cumulativ deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

4030 Colias myrmidone Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact cumulativ deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

4045 Coenagrion

ornatum




1428 Marsilea

quadrifolia


1516 Aldrovanda

vesiculosa


2253 Centaurea jankae Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact cumulativ deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

2255 Centaurea pontica Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact cumulativ deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

4067 Echium russicum Asupra acestei specii proiectul propus nu are nici un fel de impact cumulativ deoarece aceasta nu a fost identificată ca fiind prezentă pe amplasamentul propus şi nici în vecinătatea acestuia.

Referitor la impactul cumulat cu proiectele aflate in imediata apropiere : SC STAR 2000 SA/camping +statie de carburanti , camping Murighiol , planul construire case de vacanta , pensiuni , campinguri –loc. Murighiol , complexul turistic Cormoran , facem urmatoarele precizari :

- dupa cum se poate observa din suprapunerea coorodonatelor Stereo 1970 cu harta RBDD locatia se afla in Zona Economica a Rezervatiei, unde sunt permise, la nivele echilibrate, activitati de pescuit, de vanatoare, agricole, turistice. Locatia nu se afla intr-o zona tampon si nici intr-o zona de protectie integrala.

Locatia se afla intr-o zona a Rezervatiei unde sunt permise pescuitul sportiv si vanatoarea sportiva ( cu respectarea perioadelor de prohibitie si cu autorizatiile legale).

In concordanta cu criteriile de evaluare a potentialului turistic a zonelor din delta –accesibilitate, resurse turistice,facilitati de cazare, conditii naturale nepoluante si posibilitati pentru investitii viitoare au fost desemnate 18 trasee turistice pe cai navigabile . Amplasamentul popasului turistic este situat pe traseul nr. 10 : bratul Sfantu Gheorghe – Garla Turceasca , pana la intrarea in Meleaua Sf. Gheorghe , la foisor . Tot din popasul turistic se poate face si traseul nr.13 -Tur Uzlina pe ruta : localitatea Uzlina –canal Uzlina – lacurile Uzlina si Isac 3-garla Perivolovca-brat Sf. Gheorghe –loc. Uzlina –cu extensie lac






106

Isac-canal Isac 2-canal Litcov-canal Ceamurlia-canal Crisan-brat Sulina-Centru de Informare si Documentare Ecologica Crisan.

In Strategia de Vizitare a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii se mentioneaza ca

„ zona Murighiol ofera doua experiente majore , in ceea ce priveste turismul : a. poarta traditionala de intrare pentru un numar mare de turisti din Romania care

calatoresc in grupuri mici ( spre exemplu familii, prieteni) si au doua motivatii principale de a intra in Delta prin Murighiol :

i. camping in imprejurimile Murighiolului (folosind sau nu locurile de camping private); ii. acces spre destinatii mai indepartate ( in special Sfantu Gheorghe ), unde petrec

vacante mai lungi. Ei folosesc Murighiolul pentru a parca masina ,apoi se indreapta spre destinatia finala :camping in natura ,stand in a doua lor locuinta (casa de weekend) sau folosind cazarea locala .

b. destinatia de weekend ce a fost realizata recent si acopera Dunavatul de Jos, Mahmudia si Uzlina . Turistii de weekend folosesc structurile de cazare existente. Ei vin in cupluri sau grupuri mici si calatoresc in principal din orase mari precum Bucuresti .

Viziunea pentru aceasta zona este de a deveni o zona pentru recreere intensiva bine administrata , cu doua obiective majore :

1. management strict al intregului spectru al oportunitatilor de recreere si al activitatilor aferente ;

2. Incetinirea ritmului cu care se consuma experienta vizitatorilor (de weekend) si diversificarea ofertei in favoarea veniturilor localnicilor .

Pentru a pune in aplicare aceasta viziune s-au identificat mai multe instrumente , printre care si acordarea de sprijin in dezvoltarea unitatilor de cazare „.

Investitia propusa a se realiza vine in intampinarea acestei viziuni , prin suplimentarea capacitatii de cazare in extravilanul localitatii Murighiol cu 100 locuri .

Capacitatea de suport este utilizata in contextul unui turism durabil . In literatura de

specialitate , definitia acestui concept este : „ Numarul maxim de vizitatori ce pot fi intalniti in acelasi timp in destinatia turistica, fara a cauza efecte negative asupra valorilor fizice,economice si socio-culturale ale societatii/comunitatii si fara a cauza o scadere (considerabila) a nivelului de satisfactie al vizitatorilor „ .

Ca urmare a dezvoltarii stiintei mediului ambiant, a cresterii volumului de informatii privind stiintele economice si sociale, a aprofundarii cercetarii în aceste domenii de activitate, conexiunile acestora cu industria turistica au condus la delimitarea urmatoarelor tipuri-capacitate de suport pentru turism: - Capacitatea ecologica face referire la stabilirea acelui nivel de dezvoltare a structurilor si activitatilor turistice fara a afecta puternic mediul ambiant, prin procesul de degradare a componentelor acestuia. Se au în vedere componentele naturale (aer, apa, sol, vegetatie, fauna) si procesul de productie si refacere economica, care sa nu implice costuri de investitii deosebite, determinate de degradarea unor destinatii turistice; - Capacitatea fizica are rol esential în stabilirea nivelului de saturatie pe care îl pot atinge activitatile turistice, dincolo de care încep sa aparii probleme legate de mediu. Dezvoltarea



http://www.eu-turistul.ro/




107

ascendenta a turismului, manifestata în ultimele decenii, ridica problema aparitiei multor forme de poluare (de litoral, a zonelor montane etc). Protejarea componentelor fizice ale teritoriului se poate face prin investitii în tehnologie performanta si printr-o prestare de ridicat nivel calitativ al serviciilor turistice; - Capacitatea social-receptiva vizeaza importanta în pastrarea unor bune relatii între gazde (populatia autohtona) si vizitatori (turisti). Din momentul în care populatia locala constata ca activitatile turistice contribuie si degradarea mediului natural si cultural, pot aparea din partea acesteia reactii ostile, de respingere, înregistrându-se totodata o diminuare a pragului de toleranta. Pentru evitarea unor astfel de situatii, dezvoltarea unei zone sau localitati turistice trebuie sa tina cont de modul traditional de viata al locuitorilor, de obiceiurile acestora etc; - Capacitatea economica pune în evidenta valorificarea tuturor resurselor prezente, prin activitati turistice si reprezinta capacitatea de mentinere a functiei turistice a unui teritoriu dat. Eficienta exploatarii se masoara prin raportul dintre costuri si beneficii, iar ponderea beneficiilor poate fi marita prin utilizarea unor tehnologii performante. Nivelul costurilor este dat si de "valoarea calitativa si cantitativa a resurselor (naturale, culturale, forta de munca, infrastructura generala etc); - Capacitatea psihologica este legata de perceptia negativa a turistilor fata de destinatia turistica, în urma degradarilor de mediu sau a atitudinii neadecvate a populatiei autohtone. Acest concept este atasat sustinerii motivatiilor turistice pentru o anumita destinatie si mentinerii satisfactiei lor personale. Aplicarea acestuia este conditionata si de calitatea activitatii manageriale care poate determina, în final, fidelizarea cererii. Toate aceste tipuri de capacitati de suport, aflate în strânsa legatura cu activitatile turistice, determina limita tangibila sau netangibila, masurabila sau nemasurabila, a unui spatiu care detine sau caruia i se poate atribui o functie turistica.

Desi acesti indicatori de capacitate nu ofera o formula standard, ca urmare a faptului ca unele componente ale cadrului natural sau cultural sunt dificil de cuantificat prin serii de date statistico-matematice, totusi aceste concepte de suport ne dau masura dezvoltarii durabile a turismului. In acelasi timp, tipurile de capacitati de suport indica si masura nivelului la care poate ajunge impactul turismului asupra mediului, dând posibilitatea de a identifica caile de reducere a degradarilor produse de circulatia si activitatile turistice.

Datorita complexitatii politicii de dezvoltare si managementului, capacitatea de suport trebuie sa evolueze de la un concept unic ( limita a numarului maxim de vizitatori pe care ii poate primi un areal la un moment dat ), catre un sistem de informare/monitorizare care vine in sprijinul procesului decizional. Acest sistem de informare/monitorizare este bazat pe indicatori cu „ functie de semnalizare”, prin intermediul carora sa se identifice probleme cat mai repede posibil .

Conform Planului Strategic pentru Dezvoltarea Turismului Strategic in Delta Dunarii –subcapitolul 4.2.2 Capacitatea de suport , pentru destinatia vizata – comuna Murighiol s-a calculat „ indicele de aglomerare WES , pentru a avea o imagine asupra impactului in regiune . Valorile privind populatia,capacitatile de cazare existente si durata






108

medie de sedere a turistilor au fost preluate din Raportul privind Starea Mediului in RBDD -2009 , Planul Strategic de Dezvoltare a Turismului in RBDD si Strategia de Vizitare in RBDD .

Tabel nr.5 – capacitatea de suport in zona Murighiol

Capacitatea de suport si indicele de aglomerare pentru comuna Murighiol – in sezon 1 aprilie-30 septembrie ( WES , 2008 ) si satele componente : Colina,Dunavatul de Jos, Dunavatul de Sus, Plopu, Sarinasuf , Uzlina)

Numarul de locuitori ai comunei Murighiol x 183 zile 3778 183 691.374

Numarul de innoptari turisti rezidentiali 5667

Numar de turisti rezidentiali (=nopti/media duratei de sedere ) 2267

Numarul de zile petrecute de turisti rezidentiali ( innoptari turisti rezidentiali + numar de vizitatori )

7.934

Numar de excursionisti (estimat) 600.000

Total zile turism 607.934

Index de aglomerare (%) ( numar total de zile turistice x 100/numar de locuitori x 183 zile )

87,93

Concluzionam prin afirmatia ca impactul turismului ,calculat conform principiilor

indicelui de aglomerare in Delta Dunarii , in comparatie cu impactul populatiei este nesemnificativ este de 87,93 % pentru comuna Murighiol .

În plus, în ceea ce priveşte datele referitoare la gradul de afectare al habitatelor

importante pentru speciile de păsări menţionate în cadrul sitului Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim – Sinoie, trebuie menţionat că pe amplasament nu sunt prezente astfel de habitate, fapt susţinut şi de lipsa cuibăritului acestor specii caracteristice sitului ROSPA 0031 pe amplasament. În schimb, habitatul din zona de studiu, reprezentat de vegetaţie ierboasă şi galerii de salcii, asigură cuibăritul unui număr de specii de păsări care cuibăresc pe întreg teritoriul deltei (aşa cum sunt descrise în capitolul anterior), habitatul afectat ca urmare a construirii popasului turistic fiind total nesemnificativ, reprezentând un procent mai mic de 1% din totalul habitatelor unde speciile identificate ca fiind cuibăritoare în zona de studiu cuibăresc.

Concluzionând analiza tipurilor de impact identificate, se observă că în principal,

activităţile care pot avea efecte negative asupra mediului nu sunt activităţile directe precum cele a serviciilor de cazare, ci sunt cele care derivă din acestea, indirecte, precum activităţile de transport şi de tip agrement, care, fără măsuri de management adecvate, pot determina un nivel moderat al impactului .






109

4.5.2.1 Evaluarea semnificatiei impactului

Integritatea ariilor naturale protejate de interes comunitar ROSCI0065 Delta Dunarii si

ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe Nu sunt afectate de proiectul propus

deoarece :

1. NU se reduce suprafata habitatelor si/sau numarul exemplarelor speciilor de

interes comunitar;

2. Nu se fragmenteaza habitatele de interes comunitar;

3. NU are impact negativ asupra factorilor care determina mentinerea starii favorabile

de conservare a ariilor naturale protejate de interes comunitar;

4. NU produc modificari ale dinamicii relatiilor care definesc structura si/sau functia

ariilor naturale protejate de interes comunitar.

5.Speciile de interes comunitar NU sunt perturbate de implementarea proiectului .

6. In zona de implementare a proiectului NU vor fi schimbari in densitatea populatiilor.

7. Scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea

proiectului – NU este cazul .

In perioada de functionare a ansamblului turistic, indicatorii chimici cheie care pot

reflecta calitatea apelor uzate de tip fecaloid-menajer sunt cei prevazuti de NTPA 001( HG

nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic

al apelor uzate, modificat si completat prin HG nr. 352/2005 ) prezentati in tabelul nr.5 .






110

4.5.2.2. Masurile de reducere a impactului

Măsurile de reducere/eliminare a impactului sunt individualizate pentru fiecare

categorie de impact identificat asfel încât să asigure o reducere la minim până la eliminarea impactului vizat. Titularul proiectului este responsabil de monitorizarea implementarii masurilor de reducere si va face alocatiile bugetare necesare.

Avand in vedere amplasamentul proiectului ( popasul turistic ) – intr-o zona dig-mal

apartinanad albiei majore a fluviului Dunarea – brat Sfantu Gheorghe , modificarile fizice care

se pot realiza trebuie sa respecte legislatia privind gospodarirea apelor – Legea apelor nr.

107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare . Astfel , latimea zonei de protectie la

cursurile de apa a caror latime depaseste 50 m ( cum este bratul Sfantu Gheorghe – peste

200 m ) este de 20 m , conform Anexei 2 din lege .

Conform Legii 107/1996 zona de protecţie este definita ca „ zona adiacentă cursurilor

de apă, lucrărilor de gospodărire a apelor, construcţiilor şi instalaţiilor aferente, în care se

introduc, după caz, interdicţii sau restricţii privind regimul construcţiilor sau exploatarea

fondului funciar, pentru a asigura stabilitatea malurilor sau a construcţiilor, respectiv pentru

prevenirea poluării resurselor de apă „.

De asemenea , art. 31 mentioneaza la alin. (1) : „ Pădurile cu funcţii speciale de

protecţie din bazinele de recepţie ale lacurilor de acumulare, cele din bazinele cu grad mare

de torenţialitate şi predispuse eroziunii, din albiile majore ale râurilor, din zonele dig-mal,

precum şi benzile de pădure situate de-a lungul râurilor neîndiguite aparţin grupei de păduri

cu funcţii speciale de protecţie a apelor şi sunt gospodărite ca atare prin tratamente

intensive, interzicându-se tăierile rase sau tratamentele cu perioada scurta de

regenerare „.

Avand in vedere aceste prevederi legislative , proiectul se poate implementa in

conditiile in care NU se fac defrisari de arbori si arbusti , se vor efectua tratamentele

silvice prevazute de legislatie , conform grupei functionale ( curatiri , igienizare – inlaturarea

arborilor rupti , uscati, doborati- rarituri ) , in conformitate cu avizul primit de la Directia

Silvica, Sistemul de Gospodarire si Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii , astfel

incat pozitionarea :



hotel plutitor








111

1.Măsuri de reducere a impactului direct pe termen scurt: Pentru impactul direct pe termen scurt se recomandă ca activităţile de amenajare şi

construcţie să se efectueze într-un mod controlat şi planificat ţinând cont de următoarele aspecte:

1. perioada în care se efectuează, inclusiv perioada din zi: din acest punct de

vedere, lucrările se vor efectua în afara perioadelor de cuibărit şi creştere a puilor pentru păsările identificate în zona de studiu, respectiv perioada 15 mai – 15 iulie, iar perioada din zi optimă pentru desfăşurarea lucrărilor nu trebuie să depăşească intervalul orar 0900 – 1700, pentru a evita suprapunerea cu perioadele foarte active din zi pentru speciile de păsări identificate;

2. etapizarea lucrărilor: pe perioada de amenajare şi construcţie, se recomandă ca lucrările să se efectueze etapizat, astfel încât să evite efectuarea a două sau mai multe lucrări cu caracter diferit în acelaşi timp, pentru prevenirea cumulării mai multor surse generatoare de zgomot;

3. gestionarea materialelor / utilajelor: pe amplasament se vor desemna şi amenaja locuri dedicate pentru depozitarea materialelor şi a utilajelor, dotate cu materiale absorbante în cazul unor scurgeri accidentale de combustibil, ulei;

4. calitatea materialelor: se recomandă ca materialele utilizate în procesul de construcţie să poată fi reciclate sau refolosite, astfel, la momentul dezafectării popasului ( daca proprietarul va decide dezafectarea constructiilor ) , cantitatea de deşeuri care nu pot fi reintroduse în circuit fie prin reciclare sau refolosire, să fie minim. De asemenea, pentru acele materiale care nu pot fi reciclate sau refolosite odată cu expirarea duratei de viaţă, se recomandă achiziţionarea de produse superior calitativ, care au o durată de viaţă superioară, contribuind de asemenea la generarea minimă de deşeuri nereciclabile;

5. calitatea lucrărilor: lucrările efectuate trebuie să aibă ca rezultat încadrarea popasului în peisajul înconjurător, în conformitate cu regulile de urbanism impuse pe teritoriul Deltei Dunării, dar nu se vor restrânge neapărat doar la acestea. De asemenea, lucrările trebuie să fie de o calitate minimă impusă astfel încât să garanteze prevenirea unor reparaţii sau intervenţii neplanificate care pot genera un efect negativ prin generarea de deşeuri, zgomot al lucrărilor etc.;

6. planificarea lucrărilor: pentru activităţile de construcţie şi amenajare trebuie elaborat un plan HSEQ (Health, Safety, Environment and Quality) care să conţină aspecte legate de planificarea şi etapizarea lucrărilor, mentenanţa utilajelor, instruirea personalului, gestionarea deşeurilor, toate aceste aspect putând exercita un efect negativ asupra mediului dacă nu sunt gestionate corect;

7. dezafectarea popasului-este putin probabil a se realiza: ţinând cont de specificul lucrărilor pentru dezafectare, similar cu cele de construcţie, se va ţine cont de aspectele mai sus menţionate, iar după înlăturarea tuturor construcţiilor se va efectua refacerea substratului de pe amplasament.






112

Referitor la flora , intrucat pe amplasament si in vecinatatea acestuia nu exista specii de plante si habitate de interes comunitar si nu au fost identificate nici un impact negativ asupra acestora, masurile de reducere a impactului nu sunt necesare a se stabili pentru fiecare specie si/sau tip de habitat de interes comunitar prezent in sit, totusi recomandam efectuarea unui plan de management al deseurilor si al apelor reziduale produse de complexul turistic. Este de asemenea extrem de importanta igienizarea periodica a zonei, prin indepartarea reziduurilor aduse de apele Dunarii sau lasate de turistii ocazionali in apropierea malurilor.

In ceea ce priveste un plan de monitorizare al acestor specii si habitate nu este necesar a se realiza pentru perioada de constructie, nici pentru perioada de functionare.

2.Măsuri de reducere a impactului indirect pe termen scurt:

Pentru impactul indirect pe termen scurt, se recomandă ca toate transporturile necesare pe perioada de amenajare şi construcţie să fie gestionate cât mai eficient astfel încât să se reducă la minim numărul lor, acest aspect fiind de asemenea parte integrantă din planul HSEQ elaborat. În acest sens, se recomandă ca materialele, echipamentele şi utilajele necesare să fie astfel combinate încât să se asigure transportul lor cu un minim de curse pentru a minimiza impactul asupra zonelor tranzitate.

3.Măsuri de reducere a impactului direct pe termen mediu şi lung

Deoarece impactul pe termen mediu şi lung este dat de acelaşi tip de activităţi, în speţă activităţile hoteliere, de cazare a turiştilor, măsurile de reducere vizează ambele categorii de impacturi. Astfel, ulterior activităţilor de construcţie, se recomandă plantarea de specii autohtone precum salcia sau tamarixul, care să asigure o bună încadrare în peisaj precum şi o limitare a zgomotului generat din activităţile de cazare a turiştilor. În plus, se interzice tăierea oricăror arbori de pe amplasament deoarece aceştia pot constitui zonă de cuibărit sau hrănire pentru exemplare ale speciilor de păsări identificate în zona de studiu. Se vor efectua NUMAI tratamente conform grupei functionale ( curatiri, igienizare-inlaturarea arborilor rupti , uscati, doboraturi ).

În ceea ce priveşte activităţile hoteliere, se recomandă interzicerea unor surse de zgomot precum difuzoare audio exterioare, ţinând cont că specificul zonei impune activităţi turistice de tip eco-turism, unde turiştii se pot odihni şi pot admira frumuseţile naturii, inclusiv cântecele păsărilor din zonă. Pentru turiştii care vor fi cazaţi, trebuie să se asigure informarea precisă referitor la calitatea zonei naturale în care se află (descrierea deltei, a originii acesteia), recomandările în ceea ce priveşte conduita lor, restricţiile în ceea ce priveşte zgomotul, deranjarea biodiversităţii, colectarea de specii protejate, prohibiţia la pescuit şi vânătoare, etc., astfel încât aceştia să aibă o conduită în perfect acord cu mediul înconjurător. Aceştia trebuie să aibă acces la un set minim de informaţii care să le prezinte riscurile de distrugere a zonei ca urmare a unui turism dezorganizat. De asemenea, se recomandă introducerea unor pachete de servicii care să conţină şi o cotizaţie modică pentru organizaţiile de mediu din zona deltei, contribuind astfel la






113

asigurarea unor fonduri pentru studiul şi protejarea efectivă a Deltei Dunării. În fiecare cameră, precum şi fiecare loc public, trebuie să existe informaţii referitoare la necesitatea economisirii apei, precum şi bune practici care ajută acestui scop , minimizând astfel cantitatea apelor uzate generate ca urmare a activităţilor hoteliere. De asemenea, se recomandă dotarea grupurilor sanitare cu instalaţii cu debit redus de apă, sau cu senzor, pentru asigurarea aceluiaşi scop de economisire a resurselor de apă. În plus faţă de aceste măsuri, orice alte materiale de informare sau dotări care să ajute complexul în minimizarea consumului de resurse şi reducerea amprentei de carbon sunt recomandate.

4. Măsuri de reducere a impactului indirect pe termen mediu şi lung

Ca şi în cazul impactului direct pe termen mediu şi lung, impactul indirect pe termen mediu şi lung este determinat de aceleaşi categorii de activităţi, reprezentate de activităţile de agrement şi plimbare a turiştilor în diferite zone din deltă, pe canaluri, lacuri etc. Această categorie de activităţi, prin mobilitatea sporită pe care o asigură, poate afecta biodiversitatea zonelor străbătute dacă nu se respectă un set minim de recomandări. Astfel, aceste plimbări se vor efectua cu grupuri restrânse, astfel încât nivelul zgomotului produs de grup să fie cât mai mic, iar capacitatea motoarelor de pe ambarcaţiuni de asemenea să fie cât mai mică, pentru limitarea zgomotului. In acest sens, societatea a achizitionat 8 ambarcatiuni care se vor utiliza pentru plimbarea turistilor , capacitatea mototarelor fiind de 30 CP , respectiv 60 CP . De asemenea, se vor respecta cu stricteţe restricţiile de viteză impuse, precum şi restricţiile legate de anumite zone protejate. În perioada de cuibărit a păsărilor, care este reprezentată în mare de perioada 15 mai – 15 iule, nu se vor tranzita zonele tradiţionale de cuibărit şi coloniile păsărilor, pentru a proteja cuibăritul acestora. Înainte de orice plimbare, se va asigura instruirea turiştilor cu privire la regulile minime ce trebuie respectate pe durata cursei, precum şi riscul nerespectării acestor prevederi care pot duce la sancţionarea turistului care nu se conformează, iar dovezi ale acestor instruiri trebuie păstrate de către beneficiar. Regulile minime impuse turiştilor trebuie să conţină obligaţii ale acestora în ceea ce priveşte păstrarea liniştii, evitarea zgomotului de orice natură, interzicerea colectării oricăror specii de plante sau animale, interzicerea aruncării oricăror deşeuri sau alte materiale direct în mediu. Pentru turiştii care doresc să înoate în apele din deltă, complexul trebuie să asigure opţiunea achiziţionării de loţiuni de protecţie solară biodegradabile, explicându-le în acelaşi timp importanţa acestui lucru. În plus, aceste activităţi de plimbare a turiştilor trebuie să ţină cont şi de alte activităţi similare prestate în zonă astfel încât să nu creeze aglomerări de turişti în acelaşi perimetru, având prevăzute în acest sens rute alternative care să evite aglomerarea grupurilor pe acelaşi traseu. Nu în ultimul rând, aceste activităţi nu trebuie să se efectueze în zone protejate sau limitate accesului public, iar turiştilor nu li se va permite debarcarea în astfel de zone.

Toate aceste măsuri de reducere a impactului se vor aplica etapizat, conform activităţilor care sunt vizate, în cazul celor pe termen mediu şi lung, fiind necesară implementarea lor pe toată durata de activitate a popasului turistic.






114

Responsabil pentru aplicarea acestor măsuri de reducere a impactului este beneficiarul prezentului raport, care trebuie să asigure resursele necesare implementării lor corespunzătoare.

Ca urmare a implementării unor măsuri precum amenajarea peisagistică prin plantarea unor specii autohtone, pe lângă minimizarea impactului asociat activităţilor hoteliere, se va asigura pe termen mediu şi lung un uşor impact pozitiv, odată prin încadrarea foarte bună în zonă a popasului , cât şi prin asigurarea unor noi locuri de hrănire şi cuibărit pentru speciile din zonă, contribuind astfel la creşterea calităţii biodiversităţii din zonă.

Masurile de reducere a impactului se vor desfasura dupa urmatorul calendar prezentat

in tabelul de mai jos (tabelul nr. 6):

Nr.

crt.

Masura Perioada Responsabil Observatii

1. -lucrările se vor efectua în afara perioadelor de

cuibărit şi creştere a puilor pentru păsările identificate

în zona de studiu,

-perioada din zi optimă pentru desfăşurarea lucrărilor

-exclus

perioada 15

mai – 15 iulie,

-nu trebuie să

depăşească

intervalul orar

0900 – 1700

titular

-se va evita

suprapunerea

cu perioadele

foarte active

din zi pentru

speciile de

păsări

identificate

2. - se vor amenaja spatii pentru depozitarea

materialelor de constructie , in interiorul loturilor ,

pentru a se evita antrenarea lor in apa

- pe perioada

de constructie

titular

3. - plantarea unor specii de arbori si arbusti autohtoni - pe perioada

de constructie

titular -va contribui

la incadrarea

popasului

turistic in

zona si va

crea noi

locuri de

hranire si

cuibarit

3. - se va achizitiona material absorbant pentru

inlaturarea pierderilor accidentale de produse

petroliere pe sol si apa

-pe perioada

de constructie

si functionare

titular

4. - deseurile menajere vor fi depozitate selectiv, intr-un

spatiu special amenajat si va fi predat societatilor

-pe perioada

de constructie

titular






115

autorizate si functionare

5. Nu se vor utiliza surse de zgomot (difuzoare audio

externe )

- in perioada

de functionare

titular

6. Ambarcatiunile utilizate pentru plimbarea turistilor vor

fi dotate cu motoare de mica putere si se vor deplasa

numai pe traseele turistice autorizate de RBDD

- in perioada

de functionare

titular

4.6 Peisajul

In cazul neimplementarii proiectului terenul isi va pastra folosinta actuala, conform

incadrarii cadastrale. Astfel, starea mediului nu va fi afectata semnificativ, decat in cazul unor inundatii.

Neutilizarea terenului poate conduce la degradarea progresiva a terenurilor neexploatate, ceea ce poate favoriza aparitia unor peisaje ruderale, cu specii invazive si oportuniste.

Prezenta speciilor caracteristice sitului ROSPA 0031 – Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe, este exclusa datorita faptului ca au fost identificate doar specii de pasari adaptate la habitate antropizate, specii care nu sunt reprezentative pentru situl SPA Delta Dunarii.

In cazul neimplementarii proiectului propus prin proiect nu va fi valorificat potentialul turistic al zonei. De asemenea nu se vor dezvolta serviciile in turism. Delta Dunarii este una dintre cele mai intinse delte de pe continentul european si totodata cea mai bine conservata zona umeda din Europa. Ecosistemele Deltei Dunarii, diverse si cu o distributie discontinua, tip "mozaic", creeaza un cadru aparte fata de alte biomuri de pe teritoriul tarii noastre. Astfel , Delta Dunarii adaposteste o varietate mare de specii de plante si animale, unele strict adaptate conditiilor Deltei Dunarii, cât si asociatii si comunitati de plante deosebit de interesante. Din cele peste 300 de specii de pasari care se intâlnesc pe teritoriul rezervatiei in tot timpul anului sau numai in anumite perioade ale acestuia, peste jumatate sunt specii protejate sau strict protejate de Conventii Internationale.

Acestea sunt doar cateva caracteristici pentru care Delta Dunarii a fost declarata in 1990 Rezervatie a Biosferei si inclusa in reteaua internationala a rezervatiilor biosferei in cadrul Programului „Omul si Biosfera” lansat de UNESCO in 1970.

Rezervatia Biosferei Delta Dunarii are o suprafata totala de circa 580 000 ha. Teritoriul rezervatiei cuprinde cateva unitati fizico-geografice deosebite atat din punct

de vedere morfologic cat si genetic: - Delta Dunarii propriu-zisa; - complexul lagunar Razelm-Sinoe; - litoralul Marii Negre, pâna la izobata de 20 m; - Dunarea maritima pâna la Cotul Pisicii cu zona inundabila Isaccea-Tulcea; - saraturile Murighiol-Plopu.






116

Limita continentala a Rezervatiei este reprezentata de contactul Podisului Dobrogean cu zonele umede si palustre. Delta Dunarii propriu-zisa este cea mai mare componenta a Rezervatiei si are o suprafata totala de circa 4178 km², din care cea mai mare parte se gaseste pe teritoriul României, adica 3446 km², reprezentând circa 82%, restul, de circa 732 km², fiind situata pe partea stânga a bratului Chilia, inclusiv delta secundara a acestuia, in Ucraina.

Din septembrie 1990, Rezervatia Biosferei Delta Dunarii a fost recunoscuta ca Zona umeda de importanta internationala, in special ca habitat al pasarilor de apa, fiind inclusa intre cele peste 600 astfel de zone dar situându-se printre cele mai intinse dintre acestea.

In judetul Tulcea exista un numar de 53 de arii naturale protejate de diferite categorii astfel: 34 rezervatii naturale si un parc national, o rezervatie a biosferei si 17 situri Natura 2000 (8 Situri de Importanta Comunitara si 9 Situri de Protectie Avifaunistica) declarate la nivelul judetului Tulcea prin Ordinul MMDD 1964/2007 si HG 1284/2007.

Suprafata totala ocupata de siturile Natura 2000 la nivelul judetului Tulcea este de cca. 696 269, 55 ha si ocupa 82% din suprafata judetului (suprafata de referinta 849.875 ha) si 2,92% din suprafata tarii (suprafata de referinta de 23.839.200 ha).

Numar arii declarate la nivel national: 34 Numar arii declarate la nivel local: 1 Numar situri Natura 2000: 17 Numar situri Ramsar si Rezervatie a Biosferei:1 Numar arii cu structuri de administrare: 2 Numar arii atribuite in custodie: 16 Categorii de arii naturale protejate: - 34 sunt rezervatii naturale (categoria IV IUCN) - o rezervatie a biosferei (Rezervatia Biosferei Delta Dunarii) - un parc national (Parcul National Muntii Macinului) -17 situri Natura 2000 (8 Situri de Importanta Comunitara si 9 Situri de Protectie

Avifaunistica). Managementul protectiei speciilor si habitatelor naturale din perimetrul Rezervatiei

impune actiuni al caror efect trebuie sa conduca la stoparea declinului diversitatii biologice, refacerea starii ecologice bune a ecosistemelor si reconstructia ecologica a unor zone afectate de impactul antropic, inclusiv a incintelor indiguite . In Planul de Management al Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii temele managementului Rezervatiei stabilite au fost :

A. Managementul protectiei speciilor si habitatelor A1. Stoparea declinului diversitatii biologice si conservarea patrimoniului natural A2. Mentinerea/restaurarea starii ecologice bune a ecosistemelor A3. reconstructie ecologica in incintele indiguite B. Monitoring integrat , GIS B1 . Sistem de monitoring integrat-suport pentru managementul rezervatiei C. Resurse naturale , utilizare durabila C1. Utilizarea durabila a resurselor naturale si a serviciilor de ecosisteme D. Turismul si recreerea D1. Promovarea turismului traditional local






117

D2. Managementul vizitatorilor din Rezervatie E. Patrimoniul cultural E1. Conservarea patrimoniului cultural F. Dezvoltarea comunitara , implicarea populatiei locale F1. Cresterea standardului de viata al populatiei si asigurarea accesului echitabil la

resurse G. Constientizare , informare si educare G1. Informare,comunicare si educatie H. Cooperare transfrontaliera , cooperare internationala H1. Dezvoltarea cooperarii trasnfrontaliere cu ariile naturale protejate din zona Deltei

Dunarii si Prutului Inferior H2. dezvoltarea participarii in programele de cooperare internationala I. Management eficient I1. Imbunatatirea capacitatii institutionale a Administratiei Rezervatiei , a metodelor de

management adaptativ integrat I2. Eficientizarea actului decizional al Administratiei Rezervatiei prin implicarea

comunitatilor locale, a tinerilor si a agentilor voluntari .






118






119

4.7. Mediul social si economic

Singura activitate care se va desfasura pe amplasament va fi cea de turism. TURISMUL DURABIL ca si concept reprezinta dezvoltarea tuturor formelor de turism,

managementul si marketingul turistic, care sa respecte integritatea naturala, sociala si economica a mediului, cu asigurarea exploatarii resurselor naturale si culturale si pentru generatiile viitoare.

DELTA DUNARII reprezinta definirea destinatiei turistice, ca arie geografica unica ce se intinde pe o suprafata de 580000 ha, sit Natura 2000 care contine 18 zone strict protejate, 13 zone tampon si zone economice care reprezinta spatiu de locuit si de desfasurare a activitatilor traditionale specifice pentru populatia locala .

Din impletirea celor doua notiuni, SC LUCIA INTER TOUR SRL Harsova, prin implementarea proiectului doreste sa imbunatateasca situatia existenta si de trai al comunitatii locale, prin conservarea si utilizarea eficienta a cadrului natural existent .

Turismul durabil, în sensul cel mai pur, poate fi definit ca o industrie care încearcă să aibă un impact cât mai mic asupra mediului înconjurător şi culturii locale, dar în acelaşi timp să sprijine creşterea veniturilor, reducerea şomajului şi conservarea ecosistemelor locale.

Turismul durabil îndeplineşte simultan mai multe caracteristici: Sprijină integritatea locului. Turiştii caută agenţi economici care accentuează

caracterul local în arhitectură, bucătărie, atracţii, estetică şi ecologie. La rândul lor, veniturile din turism determină o creştere a valorii a acestor active în rândul populaţiei autohtone.

Stimulează calitatea nu cantitatea. Comunităţile nu măsoară succesul turismului prin numărul de vizitatori ci prin durata medie a sejurului, cheltuielile făcute de turişti şi calitatea experienţei.

Nu îşi abuzează produsul. Acţionarii anticipează creşterea presiunii şi aplică limite şi tehnici de management pentru a preveni dispariţia sau distrugerea unor resurse. Firmele trebuie să coopereze pentru a sprijini habitatele şi resursele naturale, precum şi cele culturale.

Este informativ. Călătorii nu învaţă doar despre destinaţia lor, ci şi cum să ajute şi să sprijine caracterul acesteia, adâncind astfel experienţa acumulată. Localnici vor învăţa că rutina şi activităţile zilnice pot fi interesante pentru străini.

Îi sprijină pe localnici. Firmele de turism încercă să angajeze şi să pregătească localnici, să cumpere produse locale şi să folosească serviciile locale.

Este profitabil pentru toţi membri societăţii. Dezvoltarea şi planificarea la nivel local sau regional a turismului trebuie realizate astfel încât membrii societăţii să fie principalii beneficiari ai veniturilor din această activitate.

Conservă resursele. Turişti conştienţi din punct de vedere ecologic, favorizează firmele care reduc poluarea, consumul de energie, iluminatul nocturn care nu este necesar, folosirea apei şi a produsele chimice.

Respectă cultura locală şi tradiţia. Vizitatorii străini observă şi învaţă tradiţiile şi obiceiurile locale. Populaţia rezidentă învaţă cum să facă faţă cerinţelor turiştilor care pot să fie diferite de ale lor.






120

Înseamnă excursii extraordinare. Vizitatorii încântaţi şi satisfăcuţi vor lua cu ei noi cunoştinţe şi îşi vor trimite prietenii să treacă prin aceleaşi experienţe - ceea ce asigură un flux continuu de turişti.

Organizaţiile şi instituţiile internaţionale au realizat importanţa şi influenţa pe care dezvoltarea durabilă o poate avea asupra turismului. Din această cauză acestea au încercat să ofere consiliere, planificare şi sprijin spre o mai bună implementare a ideilor de turism durabil la nivel local şi regional. Dintre documentele care conţin asemenea propuneri enumerăm: Carta pentru Turismul Durabil (Aprilie 1995), Declaraţia de la Berlin (Martie 1997), Declaraţia pentru Ecotursim (Mai 2002), Declaraţia de la Muscat (Februarie 2005).

Propunerile şi concluziile din aceste declaraţii sun similare. Acestea se referă în primul rând la recunoaşterea importanţei turismului:

creşterea importanţei economice a turismului, previziunile de creştere globală ale acestuia, răspândită geografic spre noi destinaţii şi rolul în procesul de dezvoltare per ansamblu;

numeroasele implicaţii ale turismului la nivelul societăţii, mai ales în privinţa respectului faţă de elementele socio-culturale ale ţărilor gazdă şi faţă de resursele naturale şi antropice ale acestora;

rolul-cheie jucat de autorităţile locale şi regionale în dezvoltarea, promovarea şi managementul turismului aflat în jurisdicţia acestora;

importanţa adaptării sensibile a arhitecturii şi respectul pentru simţul locului în vederea unui turism durabil;

un mediu înconjurător sănătos cu peisaje frumoase reprezintă baza unei dezvoltări viabile pe termen lung a tuturor activităţilor legate de turism;

natura are o valoare intrinsecă şi ea necesită o conservare a speciilor şi respectarea biodiversităţii;

impactul semnificativ pe care turismul îl poate avea asupra mediului antropic, atât pozitiv, cât şi negativ;

responsabilităţile pe care le au atât a guvernului cât şi a sectorului privat în vederea asigurării faptului că acest impact este pozitiv;

rolul pozitiv pe care turismul poate să îl joace în protecţia şi conservarea atracţiilor naturale şi culturale;

idealurile pentru o dezvoltare durabilă cuprind eficienţa economică, mărirea coeziunii sociale şi culturale şi protecţia mediului înconjurător pot fi aplicate pentru toate formele de turism.

La aceste conferinţe, participanţii au formulat o serie de propuneri şi iniţiative pe care le consideră necesare pentru a sprijini dezvoltarea turismului durabil. Realizarea acestei investitii este considerata de catre populatia locala ca o posibilitate de relansare economica a localitatii. In vecinatate nu au fost identificate monumente istorice/culturale.

Gradul de afectare: Investitia va contribui la mobilarea urbanistica a zonei, echiparea cu utilitati si crearea de locuri de munca pentru populatie.

Aspectul general al peisajului se va imbunatati semnificativ, iar investitia va contribui la dezvoltarea economica a zonei si la practicarea unui turism controlat.






121

Implementarea proiectului va genera locuri de munca, atat in perioada de implementare, cat si in perioada de exploatare.

4.8. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural

Masuri de diminuare a impactului asupra peisajului si patrimoniului cultural pe perioada desfasurarii lucrarilor de constructie :

Proiectul se poate implementa in conditiile in care NU se fac defrisari de arbori si arbusti ,

se vor efectua tratamentele silvice prevazute de legislatie , conform grupei functionale (

curatiri , igienizare – inlaturarea arborilor rupti , uscati, doborati- rarituri ) , in conformitate cu

avizul primit de la Directia Silvica , Sistemul de Gospodarire si Administratia Rezervatiei

Biosferei Delta Dunarii , astfel incat pozitionarea :



hotel plutitor



Masuri de diminuare a impactului asupra peisajului si patrimoniului cultural pe perioada functionarii popasului turistic : in perioada de functionare a obiectivului pentru protejarea peisajului se recomanda sa nu se efectueze defrisarea arborilor existenti pe amplasament .






122

4.9. Zgomotul

Impactul produs asupra biodiversităţii de pe amplasament şi zonelor învecinate se poate urmări atât în faza de construcţie, cât şi în faza de operare. Impactul produs va fi indirect, minim, caracterizat prin zgomot şi vibratii, emisii de pulberi generate de activităţile de şantier, care în anumite situaţii pot avea un impact negativ asupra condiţiilor de mediu şi implicit asupra biodiversitatii din zona. Impactul zgomotului depinde de tipul/numărul de echipamente şi utilaje folosite pentru proiect, timpul în care aceste activităţi producătoare de zgomot au loc. In perioada de execuţie a lucrărilor de construcţii proiectate pot aparea si situatii, când vor fi degajate în aer noxe specifice operaţiilor de sudură, operaţii mecanice generatoare de zgomot etc. Zgomotele şi vibraţiile care pot genera un impact negativ asupra biodiversităţii sunt cele produse, în special, în timpul fazei de execuţie. Activităţile de şantier sunt producătoare de zgomote şi vibraţii care depăşesc limita admisibilă prevăzută de lege. În astfel de situaţii, păsările, dar şi alte grupe de animale, sunt influenţate negativ, şi de obicei evită aceste zone. În aceste situaţii impactul este direct şi temporar. Specificam, in acest sens, ca deschiderea şantierelor de lucru va însemna, fără îndoială, un deranj pentru toate speciile de animale din zona de investitie. Datorită mobilităţii acestora vor evita aria de şantier şi se vor stabili, pentru hrană, odihnă si reproducere, în alte zone învecinate. Odată cu încetarea activităţilor de şantier, pentru zonele amintite se va intra într-o nouă fază de echilibru, în care o parte din speciile care frecventau zona vor reveni (şi aici ne referim mai ales la speciile de păsări terestre din cadrul paseriformelor, care nu au cerinţe ecologice deosebite), iar altele vor rămâne în zonele limitrofe amplasamentelor (ex. specii de pasari acvatice, ce constituie obiectul protecţiei lor prin intermediul ariilor protejate desemnate in zona proiectului propus. În faza de operare impactul asupra biodiversităţii va fi minim, indirect şi limitat pe suprafetele prevazute de proiect. Pe timpul acestei faze se preconizează emisii de zgomote şi vibraţii generate de activităţile ce se vor desfăşura în limite normale.

Deoarece impactul pe termen mediu şi lung este dat de acelaşi tip de activităţi, în speţă activităţile hoteliere, de cazare a turiştilor, măsurile de reducere vizează ambele categorii de impacturi. În ceea ce priveşte activităţile hoteliere, se recomandă interzicerea unor surse de zgomot precum difuzoare audio exterioare, ţinând cont că specificul zonei impune activităţi turistice de tip eco-turism, unde turiştii se pot odihni şi pot admira frumuseţile naturii, inclusiv cântecele păsărilor din zonă. Pentru turiştii care vor fi cazaţi, trebuie să se asigure informarea precisă referitor la calitatea zonei naturale în care se află (descrierea deltei, a originii acesteia), recomandările în ceea ce priveşte conduita lor, restricţiile în ceea ce priveşte zgomotul, deranjarea biodiversităţii, colectarea de specii protejate, prohibiţia la pescuit şi vânătoare, etc., astfel încât aceştia să aibă o conduită în perfect acord cu mediul înconjurător. Ca şi în cazul impactului direct pe termen mediu şi lung, impactul indirect pe termen mediu şi lung este determinat de aceleaşi categorii de activităţi,






123

reprezentate de activităţile de agrement şi plimbare a turiştilor în diferite zone din deltă, pe canale, lacuri etc. Această categorie de activităţi, prin mobilitatea sporită pe care o asigură, poate afecta biodiversitatea zonelor străbătute dacă nu se respectă un set minim de recomandări. Astfel, aceste plimbări se vor efectua cu grupuri restrânse, astfel încât nivelul zgomotului produs de grup să fie cât mai mic, iar capacitatea motoarelor de pe ambarcaţiuni de asemenea să fie cât mai mică, pentru limitarea zgomotului. De asemenea, se vor respecta cu stricteţe restricţiile de viteză impuse, precum şi restricţiile legate de anumite zone protejate.

Masuri de diminuare a impactului produs de zgomot si vibratii Masuri de diminuare a impactului zgomotului si vibratiilor pe perioada desfasurarii

lucrarilor de amenajare turistica: - desfasurarea lucrarilor strict pe amplasamentul supus proiectului va determina

o limitare a zgomotelor produse de trafic in zona; - limitarea vitezei pe drumurile de santier - max 10-30 km/h - vor fi utilizate numai utilajele si vehiculele cu inspectia tehnica la zi si prevazute

cu dispozitive de reducere a zgomotului; - organizarea si dirijarea circulatiei pentru asigurarea fluentei traficului si evitarea

opririlor repetate; - se va respecta programul de lucru pe timpul zilei. Masuri de diminuare a impactului zgomotului si vibratiilor pe perioada functionarii

popasului turistic: - se interzice amplasarea unor statii de amplificare in exteriorul cladirilor - efectuarea plimbarilor turistilor in diferite zone din delta in grupuri restranse - capacitatea motoarelor de pe ambarcatiuni sa fie cat mai mica pentru limitarea

zgomotului. In acest sens , societatea a achizitionat 8 ambarcatiuni care se vor utiliza pentru plimbarea turistilor , capacitatea mototarelor fiind de 30 CP , respectiv 60 CP . De asemenea, se vor respecta cu stricteţe restricţiile de viteză impuse, precum şi restricţiile legate de anumite zone protejate.

- respectarea cu strictete a limitelor de viteza impuse

Prin respectarea acestora impactul asupra speciilor şi habitatelor va fi unul redus.






124

4.10. Matricea de impact Pentru proiect s-a intocmit o matrice de impact in care s-au estimat efectele

probabile pentru urmatoarele aspecte: apa, aer, sol/subsol, clima, economic, social, turism, peisaj.

S-a utilizat o scara de evidentiere a impactului cuprinsa intre -2 pana la +2 , dupa cum urmeaza:

+2 : efect pozitiv substantial al impactului +1 : efect pozitiv al impactului 0 : nici un impact -1 : impact negativ al impactului -2 : impact negativ substantial al impactului ? : impactul nu poate fi determinat Rezultatele sunt prezentate in tabelul nr.5: Tabelul nr.5

TIPUL DE EFECTE Periodicitatea efectelor si impactul pe termen

CATEGORIA DE EFECTE

POZITIV/NEGATIV DIRECT/INDIRECT

scurt

mediu

lung

A. Secundare - Mentinerea si imbunatatirea calitatii aerului ambiental in limitele stabilite de normele legislative -sustinerea introducerii de inovatii ecologice

- utilizarea energiei solare va micsora cererea de combustibil traditional si poluarea , deci va avea un impact pozitiv indirect asupra calitatii aerului - implementarea proiectului nu va genera cantitati de poluanti ( COx, NOx,SO2, PM10) care sa afecteze calitatea aerului ambiental, decat in perioada de constructie-montaj si dezafectarea popasului turistic cand sursele mobile se vor intensifica in zona (impact negativ direct)

- - promovarea sistemelor energetice din surse regenerabile atrage solutii eficiente din punct de vedere ecologic, se asteapta un efect pozitiv direct, de durata.

0 -1 +1

+1 +2 +2

+2 +2 +2

B. Cumulative

-limitarea poluarii - utilizarea unei statii de epurare eficiente nu va +2 +2 +2






125

punctiforme si difuze a apelor -limitarea poluarii punctiforme si difuze a solului si facilitarea protejarii solului de eroziunea vantului -protejarea si imbunatatirea conditiilor fonice din asezarile umane -cresterea protectiei populatiei fata de riscul de accidentare la locul de munca -exploatarea limitata a resurselor naturale epuizabile -reducerea producerii de deseuri , intensificarea valorificarii deseurilor si facilitatea reciclarii oricarui tip de deseu -protejarea peisajelor

conduce la poluarea apelor de suprafata sau subterane(efect pozitiv direct ) - amplasarea popasului turistic va conduce la schimbarea destinatiei terenului din teren forestier in teren agricol (efect negativ direct) - va exista un impact negativ direct asupra solului in perioada de constructie-montaj si dezafectare - in cazul functionarii popasului turistic exista un posibil impact fonic direct negativ. Pentru reducerea acestuia nu se vor utiliza difuzoare audio externe hotelului plutitor . -riscul de accidentare la locul de munca va creste din cauza activitatilor deturism care se vor desfasura . Impactul negativ direct este minor -deoarece in activitatea popasului turistic nu se folosesc resurse naturale epuizabile impactul va fi unul pozitiv indirect -la fazele de constructie-montaj si dezafectare a popasului turistic va exista un impact negativ privind aparitia deseurilor in zona studiata -datorita specificului activitatii desfasurate deseurile rezultate pot fi valorificate prin unitati specializate -starea peisajelor naturale vor fi afectate nesemnificativ de implementarea proiectului, insa impactul va fi redus, la scara locala,

-1 -1 -1 -1 +2 -1 +1 -1

+1 +1 -1 0 +2 +1 +1 -1

+1 +1 +1 0 +2 -1 +1 -1






126

naturale si culturale

deoarece nu se vor efectua defrisari de arbori si arbusti , doar lucrari de igienizare-inlaturarea arborilor rupti , uscati .

C. Sinergice

-reducerea impactului asupra calitatii aerului -reducerea emisiilor care cauzeaza schimbari climatice -impact socio-economic asupra populatiei -sanatatea umana

Energia solara are un efect pozitiv asupra calitatii aerului prin faptul ca nu polueaza acest factor de mediu -folosirea panourilor solare nu produc direct emisii care sa cauzeze schimbari climatice, in consecinta aceste surse nu contribuie la efectul de sera. -popasul turistic propus a se amenaja va avea diferite forme de impact pozitiv si/sau negativ,pe durate diferite asupra : - fortei de munca, - calitatii vietii, - economiei locale, - infrastructurii -reducerea gazelor cu efect de sera va avea un impact pozitiv indirect asupra sanatatii umane

+2 +2 +2 +2 +1 +1 +1

+2 +2 +1 +1 +1 +2 +2

+2 +2 +2 +2 +1 +2 +2

Referitor la nivelul potenţialului impact în funcţie de perioada de timp, pe termen scurt

suprafaţa afectată este cea în care se vor efectua lucrările de construcţie, această perioadă putând avea un impact negativ asupra distribuţiei unor elemente faunistice, însă acest impact este doar de scurtă durată şi reversibil, încetând în momentul în care lucrările de construcţie se vor termina – dupa cum se preconizeaza, durata realizarii proiectului este de 3 luni. Totuşi, prin implementarea recomandărilor referitoare la perioadele în care să se realizeze lucrările de construcţie, precum şi prin utilizarea utilajelor si vehiculelor care au inspectia tehnica la zi si sunt prevazute cu dispozitive de reducere a zgomotului, nivelul impactului se va situa la un nivel minim şi va fi restrâns strict la suprafeţele în care se desfăşoară lucrările, deoarece nu vor exista specii de păsări care să fie influenţate negativ. Odată cu punerea în funcţiune a popasului turistic, impactul preconizat asupra speciilor şi habitatelor va fi unul redus. Astfel, în cazul biodiversităţii, impactul este uşor negativ pe termen scurt (faza construcţie) şi devine neutru pe termen lung (din evaluarea impactului pe termen lung).






127

In urma investigatiilor din teren efectuate in zona de interes, (pe amplasament) nu au fost identificate speciile de plante si habitatele de interes conservativ pentru care a fost desemnata aria naturala protejata de interes comunitar ROSCI 0065 Delta Dunarii.

Obiectivele de conservare a unei arii naturale protejate de interes comunitar si integritatea retelei NATURA 2000 nu vor fi afectate prin implementarea acestui proiect.

Intrucat pe amplasament si in imediata vecinatate nu se regarsesc specii de plante si habitate de interes comunitar, statutul de conservare al acestora nu poate fi afectat, nu se reduce suprafata habitatelor si/sau numarul exemplarelor speciilor de interes comunitar si nu poate sa duca la fragmentarea habitatelor de interes comunitar.

Deoarece pe amplasament nu exista specii de plante si habitate de interes comunitar, in faza de demolare, constructie si de functionare a obiectivului nu se poate produce un impact direct sau indirect, pe termen scurt sau lung asupra acestora.

Practic impactul cumulativ nu poate exista deoarece pe amplasament si in imediata vecinatate nu mai sunt alte constructii, care sa aiba destinatie turistica, pe amplasament nu sunt prezente specii de plante si habitate de interes comunitar pentru care au fost desemnate siturile, iar in zona se desfasoara activitati de turism.

Trebuie mentionat ca masurile de prevenire/diminuare a impactului sunt parte integranta a prezentului proiect, titularul asumandu-si responsabilitatea aplicarii acestora simultan cu implementarea proiectului tehnic.

Prin urmare, din analiza matricei de impact se poate concluziona: PRIN IMPLEMENTAREA ACESTUI PROIECT NU SE VOR AFECTA HABITATE

PROTEJATE, NU SE VOR REDUCE POPULATIILE SPECIILOR DE PLANTE, AMFIBIENI, NEVERTEBRATE, MAMIFERE SI PASARI DE INTERES COMUNITAR SI NATIONAL.






128

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR



- accesul la apa







interzise.





(pastrarea arborilor si arbustilor), respectand conformatia terenului si dispozitia arborilor. Solutii tehnice si tehnologice alternative: Nu este cazul. Solutii privind alimentarea cu apa: NU este cazul , apa va fi preluata din Dunare ,









bucati ) amplasate in sala masini si generatorul de rezerva ( 1 bucata ). Deoarece obiectivele unei strategii durabile presupun crearea unui echilibru cât mai

solid intre elementele mai sus enumerate, solutia propusa prin acest proiect a fost considerata ca fiind una viabila.

Alternativele identificate pentru toti factorii de mediu au fost redate in capitolele de mai sus, neidentificandu-se surse de poluare.






129

Pentru evaluare s-au facut vizite pe teren, s-au folosit informatii GIS si informatiile existente pe pagina de internet a Agentiei de Protectie a Mediului Tulcea si a Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. Totodata s-a tinut cont de biologia si ecologia speciilor identificate in perimetru, a specilor si habitatelor listate in literatura de specialitate si formularul standard Natura 2000.

6. MONITORIZARE

Prin definiţia oferită de O.UG. nr. 195/2005 privind protectia mediului, cu modificarile si

completarile ulterioare, monitorizarea reprezintă supravegherea, prognozarea, avertizarea şi intervenţia în vederea evaluării sistematice a dinamicii caracteristicilor calitative ale elementelor de mediu, în scopul cunoaşterii stării de calitate şi a semnificaţiei ecologice a acestora, a evoluţiei şi implicaţiilor sociale ale schimbărilor produse, urmate de măsurile care se impun.

Monitorizarea performantelor de mediu ale implementarii proiectului este necesara pentru a identifica orice impact de mediu neprevazut, astfel incat sa se poata interveni cu actiuni de corectare.

Planul de monitorizare a biodiversităţii este menit să furnizeze o bază pentru evaluarea pe timp îndelungat a statutului biodiversităţii în zonă şi eficacitatea implementării măsurilor pentru protejarea biodiversităţii. Întrebările de monitorizare includ evaluări atât ale condiţiei de bază a biodiversităţii din zonă, cât şi ale impacturilor acţiunilor manageriale, şi ale altor forme de utilizare a resurselor (agricultură, păşunat). Evaluând statutul resurselor biodiversităţii de-a lungul timpului, planul de monitorizare de asemenea evaluează presiuni şi ameninţări.

Actiunea de monitorizare a factorilor de mediu posibil a fi afectati de implementarea proiectului, se va realiza numai de catre personal specializat si consta in supravegherea periodica a amplasamentului si vecinatatilor directe ale popasului turistic in scopul urmaririi efectelor pozitive / negative generate in perioadele de construire si functionare.

Pentru amplasamentul si tipul de proiect prezentate, este necesara monitorizarea biodiversitatii, respectiv a speciilor de flora si fauna, a habitatelor pentru care au fost instituite ROSCI 0065 Delta Dunarii si ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe.

In fapt, se va continua actiunea de monitorizare inceputa inca din aceasta faza , prin respectarea programului de monitorizare a efectelor semnificative asupra celor mai importanti factori specifici zonei, respectiv: florei, faunei şi habitatelor.

Se recomandă implementarea unui program de monitorizare a biodiversităţii pe perioada de construcţie şi în primul an de activitate, pentru a putea observa evoluţia biodiversităţii şi a putea stabili măsuri suplimentare în cazul în care se constată că impactul evaluat iniţial se modifică, în scopul readucerii acestuia la un nivel minim acceptat. În acest sens se propune spre implementare următorul program de monitorizare:






130

Program de monitorizare

Programul de monitorizare trebuie să se desfăşoare conform studiului efectuat pentru identificarea stării iniţiale şi a potenţialelor efecte asupra mediului, fiind propriu zis o continuare a acestuia, în vederea corelării datelor deja obţinute, astfel încât să poată releva date referitore la toate categoriile de animale posibil a fi prezente în zona de studiu, şi anume: amfibieni, reptile, păsări cuibăritoare sau oaspeţi de vară, păsări sedentare, păsări oaspeţi de iarnă şi păsări migratoare, care pot migra pe deasupra amplasamentului, mamifere, precum şi evoluţia acestora ca urmare a implementării prezentului proiect. Ţinând cont de aceste considerente, se vor utiliza aceleaşi două metode distince de colectare şi evaluare a datelor, şi anume: metoda transectelor în puncte pentru speciile cuibăritoare, sedentare şi care iernează, şi metoda punctelor fixe pentru speciile migratoare. Perioadele în care se vor efectua monitorizările avifaunei se vor face ţinând cont de perioadele favorabile pentru colectarea fiecărui set de date, aşa cum este relevat în tabelul urmator:

Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec


Păsări sedentare

Păsări de pasaj

Păsări care iernează

Amfibieni

Reptile

Mamifere

Perioadele favorabile/optime de realizare a monitorizarii

Legenda :

Perioada optimă

Perioada favorabilă

Pentru speciile de păsări, deşi se cunosc perioadele favorabile evaluării fiecărei

categorii (cuibăritoare, de pasaj, sedentare etc.) este bine să nu se stabilească date stricte de colectare a datelor pe terne deoarece factorii climatici sau alţi factori externi pot influenţa dinamica păsărilor, iar aceste date stricte pot influenţa negativ calitatea datelor obţinute. În acest sens, este recomandabil ca în cadrul fiecărui stagiu de monitorizare să fie alocat un număr suficient de zile de colectare a datelor care să cuprindă toate etapele unui stagiu, după cum urmează:






131

1. păsări cuibăritoare: un număr de 4 deplasări care să acopere atât perioada de cuibărit cât şi cea de creştere a puilor;

2. păsări de pasaj (migratoare): un număr de 6 deplasări pentru fiecare perioadă de migraţie (de primăvară sau de toamnă) care să cuprindă începutul, vârful şi sfârşitul perioadei de migraţie;

3. păsări oaspeţi de iarnă: un număr de 5 deplasări care să cuprindă venirea păsărilor în cartierele de iernare, dinamica din cartierele de iernare şi plecarea lor către locurile de cuibărit;

4. păsări sedentare: se vor monitoriza în cadrul deplasărilor pentru păsările cuibăritoare şi cele care iernează.

Planul de monitorizare al faunei va conţine mai multe particularităţi funcţie de gruparea

taxonomică, aşa cum sunt relevate în tabelul nr.8, fiecare obiectiv stabilit fiind măsurabil prin intermediul indicatorilor specifici:

PLAN MONITORIZARE FAUNĂ

GRUPARE TAXONOMICĂ

OBIECTIVE INDICATORI

Reptile

1. Monitorizarea populaţiilor de reptile prezente în cadrul amplasamentului;

2. Minimizarea impactului pe durata activităţilor de deschidere a popasului turistic prin organizarea durabilă a planului de construcţie şi stabilirea de măsuri clare în cadrul acestuia;

1. Identificarea tuturor speciilor de reptile;

2. Derularea lucrărilor doar în perioadele recomandate


1. Continuarea monitorizării răspândirii speciilor cuibăritoare în cadrul amplasamentului ;

2. Monitorizarea etologiei speciilor de păsări cuibăritoare atât pe perioada de pregătire cât şi pe perioada de funcţionare;

3. Planificarea etapelor de pregătire şi exploatare a ansamblului turistic astfel încât să nu interfere cu perioada efectivă a cuibăritului acestor specii;

1. Completarea datelor actuale cu cele obţinute din programul de monitorizare

2. Evidenţierea comportamentului păsărilor pe respectivele perioade comparativ cu comportamentul iniţial

3. Respectarea perioadelor recomandate

Păsări de pasaj

1. Monitorizarea dinamicii migraţiei în perimetrul ansamblului turistic cât şi zonele adiacente;

2. Monitorizarea comportamentului speciilor de pasaj pe durata construirii ansamblului turistic, precum şi pe durata funcţionării, în vederea asigurării unor condiţii optime de pasaj.


2. Evidenţierea comportamentului păsărilor pe respectivele perioade comparativ cu comportamentul iniţial

Păsări oaspeţi de iarnă 1. Monitorizarea deplasărilor sezoniere ale populaţiilor de gâşte în sectorul lor de

1. Completarea datelor actuale cu cele obţinute din programul






132

iernare; de monitorizare

Mamifere

1. Monitorizarea speciilor de mamifere rezidente precum şi a celor care pot tranzita amplasamentul popasului turistic în căutarea hranei


Suprafaţa cuprinsă în planul de monitorizare este reprezentată de suprafaţa

amplasamentului popasului turistic, la care se adaugă zonele învecinate care conţin acelaşi tip de habitate ca şi amplasamentul. Aceste zone învecinate (pe o raza de 1 km, in jurul amplasamentului) reprezintă de fapt zonele martor care sunt un punct de referinţă între situaţia iniţială din cadrul amplasamentului şi cea finală, reprezentată de popasului turistic. În funcţie de datele colectate din zona amplasamentului şi zonele martor, eventualele diferenţele dintre datele analizate vor evidenţia evoluţia biodiversităţii din amplasamentul popasului turistic o dată cu punerea în funcţiune a acestuia.

În cazul în care se observă o scădere a efectivelor păsărilor identificate în zona de

studiu cu mai mult de 19% se va decide sistarea activităţilor şi evaluarea impactului astfel încât să se asigure încadrarea în această valoare de maxim 19% scădere a efectivului păsărilor, valoare care va fi considerată valoare prag.

Datele colectate în cadrul programului de monitorizare se vor analiza şi se vor raporta către autoritatea de mediu competenta – Administratia Rezervatiei Biosferei Deltei Dunarii Tulcea, in primul trimestru al anului urmator monitorizarii.






133

7. SITUATII DE RISC In conditiile respectarii conditiilor de implementare a proiectului nu se anticipeaza

situatii de risc. Zona de amplasare este foarte stabila si nu prezinta risc la cutremure, alunecari de teren .

Conform prevederilor art.32 din Legea nr.350/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, privind amenajarea teritoriului si urbanismului, in cazul in care se solicita o derogare de la prevederile documentatiei de urbanism aprobate se poate elabora o alta documentatie de urbanism , prin care sa se justifice si sa se demonstreze posibilitatea interventiei urbanistice solicitate. Intocmirea documentatiei este conditionata de obtinerea avizului favorabil de la Sistemul de Gospodarire a Apelor, legat de inundabilitatea amplasamentului si de posibilitatea executarii unor masuri tehnice care sa elimine riscul inundabilitatii, conform prevederilor acestui aviz. Proiectul intocmit pe ridicarea topografica a amplasamentului si a vecinatatilor, va fi receptionat de Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Tulcea si va contine material fotografic. Proiectul va detalia problema inundabilitatii terenului si a masurilor de contracarare a riscului, conditiile de amplasare, regimul de inaltime, accesul, modul de asigurare cu utilitati, incadrarea in arhitectura deltaica. Avand in vedere ca amplasamentul este situat intr-o zona cu risc la inundatii, lucrarile sunt posibile doar in cazul in care, prin proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de construire se va demonstra ca se elimina orice risc.

8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR

In timpul efectuarii evaluarii impactului asupra mediului au fost intampinate dificultati

din punct de vedere al corelarii legislatiei din domeniul protectiei apelor – protectiei biodiversitatii si a prevederilor legislatiei silvice .






134

9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

SC LUCIA INTER TOUR SRL cu sediul in Harsova, strada Casariei , nr.2 , judet Ialomita , inregistrata la Registrul Comertului sub numarul J13/1606/2005 , CUI RO17594056 a depus la ARBDD Tulcea documentatia tehnica in vederea realizarii proiectului „Scoaterea definitiva din fondul forestier national cu defrisare a 0,65 ha pentru realizarea obiectivului amenajare popas turistic Bella Marina Land”.

Pe suprafata de 0,65 ha SC Lucia Inter Tour SRL işi propune amenajarea unui popas

turistic “Bella Marina Land”,care cuprinde:

o zona pentru campare rulote, corturi ,

o amenajare parcare langa DJ22M –zona de dig,

o amenajare mal pentru acostare ponton si hotel plutitor cu 49 de camere, 4

apartamente, centru spa, sală de conferință, piscină. Dimensiunile hotelului

plutitor:

lungime peste tot ..........................63,50 m

lungime la punte principala ...........61,80 m

lungimea la plutirea maxima ........58,60 m

latimea maxima.............................10,00 m

pescaj...............................................1,20 m

inaltimea la puntea principala.........10,60 m

inaltimea totala................................11,10 m

deplasament...................................657 tone

suprafata desfasurata...................3070 mp

volum............................................5778 mc

numar maxim de pasageri.............100 persoane personal navigant si de deservire....26 persoane

Amplasamentul este situat pe teritoriul administartiv al comunei Murighiol, judetul Tulcea si se identifica prin F12, T53 , A378/1. Vecinatatile proiectului sunt :

la Nord –fluviul Dunarea , brat Sfantu Gheorghe ,

la Sud – dig , DJ22M ,

la Est –teren fond forestier national,

la Vest – teren fond forestier national . Accesul pe amplasament: terestru – pe drumul judetean DJ222C si pe apa.






135

Asigurarea cu utilitati Energia electrica :Conform Avizului tehnic de racordare nr. 731893/25.05.2015 emis

de Enel Distributie Dobrogea energia electrica pentru hotelul plutitor va fi furnizata prin racord la Sistemul Energetic National. Astfel, se va realiza un punct de conexiuni in anvelopa beton, in sistem intrare, racordat din stalpul nr.19, LEA 20kV 10009, echipat cu separator vertical cu cutite de legare la pamant spre punctul de conexiune. De la separator se va realiza LES MT cu cablu unificat de 185 mmp, cu o lungime de 70 m pana la punctul de conexiune.

Pentru a nu fi afectata integritatea ariilor naturale de interes comunitar – ROSCI0065

Delta Dunarii si ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe se recomanda ca

traseul LES sa fie pozitionat de-a lungul drumului de acces ce va fi amenajat.

Apa potabila pentru hotelul plutitor se va asigura din Dunare – brat Sfantu Gheorghe . In

zona de campare NU se va amenaja surse de alimentare cu apa . Aceasta se va asigura tot

din hotelul plutitor .

Apa preluata din Dunare prin intermediul sistemului de alimentare cu apa bruta

(pompa centrifuga) este supusa prefiltrarii mecanice in vederea eliminarii suspensiilor

mecanice mai mari de 130 micrometri /55 micrometri. Apa prefiltrata se trateaza apoi cu

hipoclorit de sodiu intr-un bazin de reactie. Aceasta tratare chimica va conduce la eliminarea

particulelor fine in suspensie, la eliminarea amoniacului, a hidrogenului sulfurat,la oxidarea

fierului si a substantelor organice, asigurand totodata si deznfectia bacteriologica primara.

Dupa acest tratament chimic primar apa este trimisa intr-un vas de stocare/reactie unde au

loc definitivarea reactiilor chimice si decantarea primara. Apa din bazinul de stocare /reactie

este supusa filtrarii cu ajutorul a doua filtre automate multimedia (filtru cu cuart si filtru

carbune activ) care asigura indepartarea suspensiilor solide, a fierului si a substantelor

organice, precum si eliminarea culorii, mirosurilor si al gustului neplacut al apei. Dezinfectia

bacteriologica finala se face cu o lampa UV.

Pentru o puritate avansata a apei din punct de vedere chimic se va monta o lampa de

sterilizare a apei cu lumina UV. Acest sistem de osmoza inversa va asigura potabilizare apei

brute .

Apa astfel potabilizata se vor pastra in doua tancuri de 19 mc/fiecare (total 38 mc).

Apa uzata : Apele uzate rezultate din activitatea turistica sunt de natura menajera. Deversarea apei uzate menajere se face in statia de epurare. In prezent hotelul plutitor este dotat cu o statie de epurare tip HAMWORTHY 25C Super Trident cu o capacitate de separare de 2,5 mc/h. Sistemul foloseste tehnologia de tratare activa a namolului, cuplata cu o dezinfectie chimica. Principalele faze ale procesului de epurare a apelor uzate menajere constau dintr-un sistem alcatuit din 3 etape:






136

1. Colectarea apelor menajere in tancul de primire (30 mc) unde se separa gravitational grasimile care se ridica la suprafata si sunt evacuate cu o pompa in tancul de ape de santina.

2. Trecerea apelor menajere (cu pompa de fecale care face si operatiunea de tocare) din tancul de primire in tancul de aerare a instalatiei de procesare. Apele intra in compartimentul de aerare prin orificiile de admisie si apoi sunt amestecate si aerate prin difuzoarele de aerare cu bule, situate in partea de jos a compartimentului. In acest stadiu, bacteriile aerobe si microorganismele descompun deseurile organice in bioxid de carbon, apa si material inert.


4. Lichidul limpezit este trecut in compartimentul de tratare chimica si evacuare. In acest compartiment clorul este adaugat printr-o pompa de dozare pentru distrugerea bacteriilor ramase. Declorinarea se face pe circuitul de evacuare pentru a realiza neutralizarea clorului rezidual. Dozarea se face complet manual.

Acest sistem este conceput sa obtina o efluenta care sa satisfaca ultimele norme

IMO 2010 .

Locul de evacuare a apelor uzate menajere epurate – emisar: fluviul Dunarea – brat Sfantu

Gheorghe.

Indicatorii de calitate ai apelor menajere epurate evacuate in Dunare se vor incadra in

prevederile normativului NTPA 001/2002 si stabiliti prin HG nr. 188/2002 pentru aprobarea

unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate, completata si

modificata prin HG nr. 352/2005.

Apa calda :Energia solara va fi utilizata de catre panourile solare (in nr de 6 bucati

care vor fi amplasate la puntea superioara "C") si vor asigura impreuna cu recuperatoarele

de caldura apa calda in cazul in care consumul de apa calda nu este mare. Daca acest

consumul este mare un arzator pe motorina ce porneste automat, controlat de un termostat

va asigura necesarul de apa calda.



- accesul la apa







interzise.






137





(pastrarea arborilor si arbustilor), respectand conformatia terenului si dispozitia arborilor. Solutii tehnice si tehnologice alternative: Nu este cazul. Solutii privind alimentarea cu apa: NU este cazul , apa va fi preluata din Dunare,









bucati ) amplasate in sala masini si generatorul de rezerva ( 1 bucata ).

Din monitorizarea efectuata s-a concluzionat ca pe amplasamentul proiectului NU s-au identificat speciile protejate sau de interes comunitar caracteristice siturilor Natura 2000 .

Integritatea ariilor naturale protejate de interes comunitar ROSCI 0065 DELTA DUNARII si ROSPA0031 DELTA DUNARII SI COMPLEXUL RAZIM-SINOE NU va fi afectata de proiectului propus deoarece:

1. Nu se reduce suprafata habitatelor si/sau numarul exemplarelor speciilor de interes comunitar;

2. Nu se fragmenteaza habitatele de interes comunitar; 3. Nu are impact negativ asupra factorilor care determina mentinerea starii favorabile

de conservare a ariilor naturale protejate de interes comunitar; 4. Nu se produc modificari ale dinamicii relatiilor care definesc structura si/sau functia

ariilor naturale protejate de interes comunitar. In cadrul proiectului nu vor fi exploatate resurse naturale din cadrul ROSPA0031 Delta

Dunarii si Complexul Razim-Sinoe si ROSCI0065 Delta Dunarii. Realizarea lucrarilor de restructurare-modernizare propuse prin proiect nu prezinta

efecte negative asupra biodiversitatii locale, asupra speciilor /habitatelor protejate din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii si indeplineste obiectivele de protectie a mediului inconjurator, incadrându-se in principiile dezvoltarii durabile.






138

Matricea de impact

Referitor la nivelul potenţialului impact în funcţie de perioada de timp, pe termen scurt suprafaţa afectată este cea în care se vor efectua lucrările de construcţie, această perioadă putând avea un impact negativ asupra distribuţiei unor elemente faunistice, însă acest impact este doar de scurtă durată şi reversibil, încetând în momentul în care lucrările de construcţie se vor termina – dupa cum se preconizeaza, durata realizarii proiectului este de 3 luni. Totuşi, prin implementarea recomandărilor referitoare la perioadele în care să se realizeze lucrările de construcţie, precum şi prin utilizarea utilajelor si vehiculelor care au inspectia tehnica la zi si sunt prevazute cu dispozitive de reducere a zgomotului, nivelul impactului se va situa la un nivel minim şi va fi restrâns strict la suprafeţele în care se desfăşoară lucrările, deoarece nu vor exista specii de păsări care să fie influenţate negativ. Odată cu punerea în funcţiune a popasului turistic, impactul preconizat asupra speciilor şi habitatelor va fi unul redus. Astfel, în cazul biodiversităţii, impactul este uşor negativ pe termen scurt (faza construcţie) şi devine neutru pe termen lung (din evaluarea impactului pe termen lung).

In urma investigatiilor din teren efectuate in zona de interes, (pe amplasament) nu au fost identificate speciile de plante si habitatele de interes conservativ pentru care a fost desemnata aria naturala protejata de interes comunitar ROSCI 0065 Delta Dunarii.

Obiectivele de conservare a unei arii naturale protejate de interes comunitar si integritatea retelei NATURA 2000 nu vor fi afectate prin implementarea acestui proiect.

Intrucat pe amplasament si in imediata vecinatate nu se regarsesc specii de plante si habitate de interes comunitar, statutul de conservare al acestora nu poate fi afectat, nu se reduce suprafata habitatelor si/sau numarul exemplarelor speciilor de interes comunitar si nu poate sa duca la fragmentarea habitatelor de interes comunitar.

Deoarece pe amplasament nu exista specii de plante si habitate de interes comunitar, in faza de demolare, constructie si de functionare a obiectivului nu se poate produce un impact direct sau indirect, pe termen scurt sau lung asupra acestora.

Practic impactul cumulativ nu poate exista deoarece pe amplasament si in imediata vecinatate nu mai sunt alte constructii, care sa aiba destinatie turistica, pe amplasament nu sunt prezente specii de plante si habitate de interes comunitar pentru care au fost desemnate siturile, iar in zona se desfasoara activitati de turism.

Trebuie mentionat ca masurile de prevenire/diminuare a impactului sunt parte integranta a prezentului proiect, titularul asumandu-si responsabilitatea aplicarii acestora simultan cu implementarea proiectului tehnic.

Prin urmare, din analiza matricei de impact se poate concluziona: PRIN IMPLEMENTAREA ACESTUI PROIECT NU SE VOR AFECTA HABITATE

PROTEJATE, NU SE VOR REDUCE POPULATIILE SPECIILOR DE PLANTE, AMFIBIENI, NEVERTEBRATE, MAMIFERE SI PASARI DE INTERES COMUNITAR SI NATIONAL.






139

Elaboratorul recomanda emiterea acordului de mediu pentru proiectul

“SCOATEREA DEFINITIVA A TERENULUI IN SUPRAFATA DE 0,65 ha DIN FONDUL

FORESTIER NATIONAL IN SCOPUL REALIZARII OBIECTIVULUI DE INVESTITII

„ AMENAJARE POPAS TURISTIC BELLA MARINA LAND” – extravilan localitatea Murighiol,

judetul Tulcea, deoarece prin respectarea masurilor stabilite in raportul privind

impactul asupra mediului, proiectul nu va avea impact negativ semnificativ asupra

factorilor de mediu.






140

10. BIBLIOGRAFIE

Bavaru, A., Godeanu, S., Butnaru Gallia, Bogdan, A. 2007. Biodiversitatea si ocrotirea naturii. Edit. Academiei Romane, Bucuresti, p. 422-426.

Bleahu, M. 2004. Arca lui Noe in secolul XXI. Ariile protejate si protectia naturii. Edit. National, Bucuresti, p. 355-374.

Ciochia, V. 1984. Dinamica si migratia pasarilor. Edit. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, p.36-37

Vadineanu, A. 2000. Dezvoltarea durabila. Teorie si practica. Vol. I, Edit. Universitatii din Bucuresti, Bucuresti, p. 7.

***. 1999. Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila. Elaborat de Grupul de Lucru constituit in baza H.G. 305/15.04.1999.

Ariile de Importanta Avifaunistica din Romania –Editie revizuita, Targu Mures , 2008

Mihai Petrescu –Dobrogea si Delta Dunarii –conservarea florei si habitatelor , Tulcea, 2007

Victor Ciochia – Pasarile Dunarii de la izvoare pana la varsare , Ed. Pelecanus, Brasov , 2001

Raportul privind starea mediului in judetul Tulcea, Agentia pentru Protectia Mediului Tulcea , 2014

Strategia Nationala de Dezvoltare Durabila a Romaniei – Orizonturi 2013-2020-2030, Bucuresti, 2008

Educatie pentru mediu in contextul schimbarilor climatice-Manual pentru aplicatii, ianuarie 2008

Managementul deseurilor generate de activitatea CN Transelectrica SA si solutii de reducere a impactului acestora asupra mediului, ing. Mariana ILIE , Buletinul AGIR nr.1/2007 – ianuarie-martie






141

BOTNARIUC,N- „ Concepţia şi metoda sistemică în biologia generală”, Editura Academiei Române, Bucureşti 1992 CRISTUREAN,I-„Originea şi evoluţia plantelor în concepţii moderne”, în „Biologia generală”, Editura Didactică şi Pedagogică , Bucureşti ,1983. IVAN D.–„Fitocenologia şi vegetaţia RSR”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1976. CIOCARLAN, V.- „Flora ilustrată a României”-Editura Ceres ,Bucureşti 2000 Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu M., Mihăilescu S., Biriş I.A.- „Habitatele din România”. Editura Tehnică Silvică, Bucureşti 2005.

Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu M., Mihăilescu S., Biriş I.A.- „Habitatele din România Modificări conform amendamentelor propuse de România şi Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC)”. Editura Tehnică Silvică, Bucureşti 2005. Hotărârea Guvernului României nr. 1284/2007 Ordinul MMDD nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. În: Monitorul Oficial al României, anul 176 (XX), nr. 98 bis, paginile 1 – 1315. Bucureşti. BARBU P., 1968 - O colonie estivală de Pipistrellus nathusii Keys.-Blas. 1839, în farul de la

Sf. Gheorghe – Dobrogea. Ocrot. nat., vol. 12, p. 211-215. BARBU P., Sin Ghe., 1968 - Observaţii asupra hibernării speciei Nyctalus noctula (Schreber,

1774) în faleza Lacului Razelm – Capul Doloşman – Dobrogea. St. şi Cercet. Biol., vol. 20, p. 291-297.

BARBU P., POPESCU A., SORESCU C., 1975 - Nouvelles contributions concernant la

distribution de certains chiropters en Roumanie. Necessite de ptroteger quelques especes gregaires. Trav. Mus. Hist. Nat. “Gr. Antipa”, vol. 16, p. 311-318.

BOTNARIUC N., TATOLE V., 2005 - Cartea Roşie a vertebratelor din România. 260 p,

Muzeul Naţ. de Ist. Nat. “Gr. Antipa”, Bucureşti. BRUNO BRUDERER, SHAI BLITZBLAU & DIETER PETER. Migration and flight behaviour of

Honey buzzards Pernis apivorus in southern Israel observed by radar, Swiss Ornthological Institute and Israel Wader Reaseaech Gropup, Carmel Field Coast Study Center

CIOCIA V. 1992, Păsările clocitoare din România, atlas, Ed. Științifică, București.






142

CIOCÂRLAN V. 2000. Flora Ilustrată a României. Pterydophyta et Spermatophyta. Bucureşti:

Edit. Ceres. COMBROUX I. & SCHWOERER C. 2007. Evaluarea statutului de conservare al habitatelor

şi speciilor de interes comunitar din România. Ghid metodologic. Timişoara: Edit. Balcanic

CSABA JÉRE, ABIGÉL SZODORAY-PARÁDI, FARCAS SZODORAY-PARÁDI (2008) –

Liliecii și evaluarea impactului asupra mediului: ghid metodologic, Satu-Mare, Profundis

DIETZ C., HELVERSEN (O. VON), 2004 - Ilustrated identification key to the bats of Europe.

72 p, Tuebingen and Erlangen (Germany). DONIȚĂ N. POPESCU A., PĂUCĂ-COMĂNESCU MIHAELA, MIHĂILESCU SIMONA &

BIRIȘ I-A. 2005. Habitatele din România, Ed. Tehnică, București FEYERABEND F., SIMON M., 2000 - Use of roosts and roost switching in a summer

colony of 45 kHz phonic type pipistrelle bats (Pipistrellus pipistrellus Schreber, 1774). Myotis, vol. 38, p. 51-59.

GAFTA D., MOUNTFORD O. (coord.), Alexiu V., Anastasiu Paulina, Bārbos M., Burescu P.,

Coldea G., Drāgulescu C., Fāgāraş M., Goia Irina, Groza G., Micu D., Mihāilescu Simona, Moldovan Oana, Nicolin Alma, Niculescu Mariana, Oprea A., Oroian Silvia, Paucā Comānescu Mihaela, Sârbu I., Suteu Alexandra 2008. Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România. Cluj-Napoca: Edit. Rosprint ISBN 978-973-751-697-8. Pp. 101.

GORIUP P. 2008. Natura 2000 in Romania. Species Fact Sheets. Bucureşti: Ministry of

Environment and Sustainable Development.F., et al., 2003 Mortality of bats at a large-scale wind power development at Buffalo Ridge, Minnisota, American Midland Natrutalist, 150: 332 -342

HӧTKER H., (2006) – The impact of repawering of wind farms on birds and bats, Michael-

Otto-Institut im NABU – Research and Education Centre for Wetlands and Birds Protection, Bergenhusen.

HӧTKER H., THOMSEN K-M., JEROMIN H., (2006) - Impacts on biodiversity of

exploitation of renewable energy sources: the example of birds and bats - facts, gaps in knowledge, demands for further research, and ornithological guidelines for the development of renewable energy exploitation. Michael-Otto-Institut im NABU, Bergenhusen.






143

MOUNTFORD O., GAFTA D., ANASTASIU P., BĂRBOS M., NICOLIN A., NICULESCU M. &

OPREA A. 2008. Natura 2000 in Romania. Habitats Fact Sheets. Bucureşti: Ministry of Environment and Sustainable Development.

MURARIU D., DECU V., GHEORGHIU V., 2003 - Chiroptere din România, ghid instructiv şi

educativ. 521 p., Inst. Speol. “Emil Racoviţă”, Bucureşti. PAP. T & FÂNTÂNĂ C. 2008. Ariile de Importanță Afivaunistică din România (Importand Bird

Areas in Romania). Publicație comună Societatea Ornitologică Română și Asociația ”Gruăul Milvus”, Ed. Târgul-Mureș (ediție revizuita). Publicație editată cu sprijinul financiar al Fundației pentru Parteneriat și al Trust for Civil Society in Central &Eastern Europe

PAPAZOGLOU CLAIRIE, KREISER K., WALICZKY Z., BURFIELD I., (2004) Birds in the

European Union: a status assessment. BirdLife International publication supported by the European Commission, the Netherlands Ministry of Agriculture, Nature and Food Quality and BirdLife/Vogelbescherming Nederland

PARINCU Mariana, MITITELU D. & ANIŢEI Liliana. 1998. Flora vasculară din rezervaţia

botanică Pădurea Dumbrăveni (jud. Constanţa) Vascular flora of the botanical reservation Dumbrăveni forest (Constanţa county). Bul. Grăd. Bot. Iaşi 1997, 6(2): 353-358.

PETRESCU m. 2007. Dobrogea și Delta Duării. Conservarea florei și faunei, Tulcea RĂDULEŢ N., 1994 - Contributions to the knowledge of genus Nyctalus Bowdich, 1825

(Chiroptera: Vespertilionidae) în România. Trav. Mus. Natl. Hist. Nat. “Gr. Antipa”, vol. 34, p. 411-418.

SNOW D.W. & PERRINS C.M., 1998, The Birds of the Western Palearctic, vol I, Non-

Passerines, Oxford University Press, Oxford, New York SNOW D.W. & PERRINS C.M., 1998, The Birds of the Western Palearctic, vol II, Passerines,

Oxford University Press, Oxford, New York SÜAREZ F., GARZA V., & MORALES M. B., (2002) – Habitat use of two sibilig species, the

short-toed Calandrella Brachydactyla and the Lesser Shorth-Toed C. rufescens Larks, in Mainland Spain, Ardeola 49(2), p. 259 – 272.

YOSEF R. 2009 Higjways as flayways: Time and energy optimization in migratory Levant

Sparrowhawk, Journal of Arid Environments, International Briding & Reseaech Center in Eilat, Israel






144

VALENCIUC N., 2002 - Chiroptera - Colecţia Fauna României. Mammalia. 166 p, vol. 16,

fasc. 3, Ed. Academiei Române, Bucureşti. WALKER, D., ET AL (2005) – Egle behaviour before and after construction of windfarm,

Scottish Birds, Vol 25; p. 24 – 40. WILLIAM S.CLARK, & REUVEN YOSEF, 1996, Migrant Levant Sparrowhawks (Accipiter

brevipes) at Elat, Israel: measurements and timing, J. Raptor Res., Vol 31, nr. 4. The Raptor Reasearch Foundation, Inc

YOSEF REUVEN, Fornasari L., TRYJANOWSKI P., et al. 2003, Diferential spring migration

of adults and juvenile Levant Sparrowhawks (Accipiter brevipes) through Eilat, Israel, J. Raptor Res., Vol 37 (1), p. 31-36 The Raptor Research Foundation, Inc

YOSEF R., (2009) – Highways and flayways: Time and energy optimization in migratory

levant Sparrowhawk, Journal of Arid Environments, 73, p.139 -141.

- Convenția privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa (Berna) ratificată de România prin Legea nr. 13 din 1993

- Convenția de la Bonn privind conservarea speciilor sălbatice migratoare de animale sălbatice, ratificată de România prin Legea 13 din 1998

- Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sâlbatică (versiunea 01.01.2007)

- Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (versiunea 26.01.2010)

- HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice Natura 2000 în România , cu modificarile si completarile ulterioare .

- Ordin nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România , cu modificarile si completarile ulterioare .

- Determinarea speciilor de lilieci în Europa Centrală pe baza strigătelor acestora. Cd furnizat de Asociaţia pentru Protecţia Liliecilor din România.

- EUNIS DATABASE – European topic Centre of Biological Diversity, European Natura Information System (pentru speciile de păsări Accipiter brevipes)






145

ANEXE






146






147






148






149






150



RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Beneficiar: SC ...

Documents

Transcript of RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Beneficiar: SC ...