Studiu de impact AVIFLOR FARM SRL -...

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “ Ferma crestere pui de carne” Judetul Buzau, Tarlaua 38

________________________________________________________________________

S.C. AVIFLOR FARM S.R.L.

1

CUPRINS

1. Informatii generale

1.1 Titularul proiectului

1.2 Autorul atestat al studiului de evaluare a impactului

1.3 Denumirea proiectului

1.4 Descrierea proiectului

1.5 Informatii privind productia realizata si resursele folosite

1.6 Informatii despre materiile prime si despre substantele sau preparatele chimice

1.7 Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de

activitatea propusa

1.8. Alte tipuri de poluare

1.8.1 Zgomotul

1.8.2 Surse de zgomot

1.8.3 Masuri de diminuare a impactului

2. Procese tehnologice

2.1 Procese tehnologice de productie

2.2 Activitati de dezafectare

3. Deseuri

3.1 Generarea deseurilor

3.2 Managementul deseurilor , eliminarea si reciclarea deseurilor

4. Impactul potential, inclusiv cel transfrontiera, asupra componentelor mediului si

masuri de reducere a impactului

4.1 Apa

4.1.1 Conditii hidrogeologice ale amplasamentului

4.1.2 Alimentarea cu apa

4.1.3. Managementul apelor uzate

4.1.4. Prognozarea impactului

4.1.5. Masuri de diminuare a impactului

4.2 Aerul


________________________________________________________________________


2

4.2.1 Date generale

4.2.2 Surse si poluanti generati

4.2.3 Prognozarea impactului


4.3 Solul si subsolul

4.3.1 Surse de poluare



4.4 Biodiversitatea

4.4.1 Impactul prognozat


4.5 Peisajul

4.6 Mediul social si economic

4.7 Conditii culturale si etnice, patrimoniu cultural

5. Analiza alternativelor

6. Monitorizarea

7. Situatii de risc

8. Descrierea dificultatilor

9. Rezumat fara caracter tehnic


________________________________________________________________________


3

1. Informatii generale

Prezenta lucrare reprezinta Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra

mediului in vederea obtinerii Acordului de mediu pentru proiectul “Ferma crestere pui de

carne, judetul Buzau, tarlaua 38, extravilan”.

Necesitatea intocmirii prezentului studiului decurge din prevederile OUG nr.

195/2005 privind protectia mediului cu modificările si completările ulterioare, a HG nr.

445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra

mediului si a Ordinului nr. 135/76/84/1284/2010 privind aprobarea Metodologiei de

aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private.

Raportul privind impactul asupra mediului a fost elaborat in conformitate cu

recomandarile Ordinului nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile

etapelor procedurii – cadru de evaluare a impactului asupra mediului.

Beneficiarul investitiei – SC AVIFLOR FARM S.R.L.. Buzau urmareste obtinerea

de fonduri structurale FEADR .

Activitatea propusa in cadrul proiectului se incadreaza in Lista proiectelor supuse

evaluarii impactului asupra mediului Anexa 1 la HG 445/2009 privind evaluarea impactului

anumitor proiecte publice si private asupra mediului.pctul 17 a-“Instalatii pentru cresterea

intensiva a pasarilor de curte sau a porcinelor , avand cel putin 85 000 locuri pentru

cresterea pasarilor pentru carne ” si anexa nr. 2 punctul 2 litera d) foraje de adancime , cu

exceptia forajelor pentru investigatia stabilitatii solului in special :(iii) foraje pentru

alimentare cu apa .

Cod CAEN: 0147 – Cresterea pasarilor

Categoria de activitate propusă se încadrează, de asemenea la punctul 6.6. a) -

Instalaţii pentru creşterea intensivă a păsărilor, având o capacitate mai mare de 40.000

locuri pentru păsări din Anexa 1 – Categoriile de activitati industriale pentru care este

obligatorie obtinerea autorizației integrate de mediu, potrivit prevederilor art. 1 din

Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al

poluării, aprobată prin Legea nr. 84/2006.

Cod NOSE-P: 110.04 - Fermentaţie enterică

110.05 - Managementul dejecţiilor animaliere


________________________________________________________________________


4

Cod SNAP: 1004 - Fermentaţie enterică

1005 - Managementul dejecţiilor animaliere

Evaluarea impactului asupra mediului este un proces menit sa identifice si sa

stabileasca in conformitate cu legislatia in vigoare , efectele directe si indirecte, sinergice

sau cumulative , principale si secundare ale proiectului asupra sanatatii umane si asupra

mediului.Evaluarea impactului stabileste masurile de prevenire , reducere si unde este

cazul de compensare a efectelor semnificative adverse asupra mediului si contribuie la

luarea deciziei de emitere/respingere a acordului de mediu.

Analiza proiectului s-a facut tinand seama de urmatoarele documente de referinta:

- Documentul de referinta asupra celor mai bune tehnici disponibile in

cresterea intensiva a pasarilor si porcilor;

- Documentul de Referinta privind Principiile generale de monitorizare;

- Ordinului Ministerului Mediului si Gospodaririi apelor nr.1234/2006 privind

aprobarea Codului de bune practici in ferma.

1.1 Titularul proiectului

SC AVIFLOR FARM S.R.L., Adresa postala : Buzau, str Bistritei, nr 1, bloc 1, etaj P,

Biroul nr 3.

Numar de telefon/fax: 0238/710414; 0238/710271

Numele persoanelor de contact: Responsabil legal Florea Viviana

Obiect de activitate :cod CAEN 0147-Cresterea pasarilor ;

1.2 Denumirea proiectului

“Ferma crestere pui de carne , extravilan Municipiul Buzau, tarlaua 38”.

Amplasament

Localizarea administrativă a amplasamentului analizat este :extravilan oras

Buzau tarlaua 38, parcela 692 , judeţul Buzau. Folosinta actuala a terenului este

de teren arabil.


________________________________________________________________________


5

• Ferma pentru pui de carne pe asternut permanent este inconjurata de terenuri

agricole:

- Nord : teren agricol;

- Sud: drum in exploatare;

- Vest: teren agricol;

- Est : teren agricol;

Coordonatele STEREO 70 ale amplasamentului :

Est : Nord

646096.260 404293.140

646087.348 404502.631

646320.399 404173.278

646302.980 404159.280

646286.600 404146.120

646262.367 404126.643

646225.005 404096.668


________________________________________________________________________


6

646096.243 404293.174

646121.790 404313.650

646127.050 404317.880

646151.290 404337.360

646167.660 404350.510

Regimul juridic

Suprafata totala de teren a fermei este de 31400 mp, terenul fiind liber de constructii.

Prin documentatia PUZ se propune functionalizarea zonei prin rezolvarea aspectelor

functional tehnice , inchegarea spatio - functionala si fluentizarea circulatiei.

In aceasta faza , prezenta documentatie stabileste zonele functionale propuse pe terenul

studiat avand in vedere vecinatatile, propunerile si indicatorii urbanistici din PUG – ul aprobat

al Municipiului Buzau.

Functiunile dominante reglementate in PUG pentru amplasamentul pe care urmeaza a se

implemnta prezentul plan sunt zona terenuri agricole TA .

Terenul aflat in proprietatea beneficiarului prezentei documentatii va fi reglementat in

vederea amenajarii unei ferme avicole pentru crestere pui de carne cu anexele si dotarile

edilitare aferente.

Astfel terenul mai sus amintit isi va modifica functiunea urbana in ZONA UNITATI

AGRICOLE - FERME ZOOTEHNICE si va fi introdus in intravilanul localitatii ( 34.100 m2).

Obiectivele ce se vor construi in zona vor respecta normele privind igiena precum si

conditiile de insorire si vecinatate.

Proiectant

GAMA PROJECT INVESTMENT, cu sediul in Bucuresti, Sector 2, Str. Nada

Florilor 54, Bl 5, Sc.1, Ap. 2, RO24589699, J40/17254/13.10.2008, fax 031.806.08.16

1.3 Autorul atestat al studiului de evaluare a impactului :

Ing. Ionita Simona, persoana fizica atestata, inregistrata in Registrul National al

Elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia 163, telefon: 0766267486.


________________________________________________________________________


7

1.4 Descrierea proiectului

Situatia existenta



de teren arabil.

Situatia propusa

Investitia Ferma de crestere pui de carne extravilan oras Buzau, tarlaua 38, judetul

Buzau, consta din:

- 6 halele de productie noi vor fi construite pe structura metalica, inchisa cu panouri

termozolante si vor avea dimensiuni in plan 14.50m x 93.50 m. Amplasarea acestora,

detaliata in planul de situatie, s-a facut tinandu-se cont de normele de protectia muncii,

prevenirea si stingerea incendiilor, exigentele sanitar-veterinare, etc

In zonele fara trafic rutier se vor prevede drumuri pavate cu piatra sparta.

Constructii anexa aferente halelor de crestere pui:

- Filtru sanitar – va avea regim de inaltime parter, urmand a fi utilizat de catre

personalul productiv aferent fermei avicole de crestere pui de carne. Constructia va

corespunde normelor de proiectare pentru cladiri cu destinatia de locuinta temporara la

locul de munca si a filtrului sanitar, finisaje interioare si exterioare corespunzand zonei in

care se incadreaza imobilul. Imobilul va fi construit pe cadre din B.A. cu pereti exteriori

din BCA si interiori din gips carton, acoperisul va fi din tigla metalica si ferestrele vor fi din

tamplarie PVC cu geam termoizolant. Cladirea filtrului sanitar va avea in componenta pe

langa functiunea de baza (filtru sanitar) , doua vestiare separat pe sexe (cu dusuri si zona

halate), o farmacie, o camera necropsie, un spatiu pentru servirea mesei, un birou sef

ferma, un birou tehnician veterinar, grupuri sanitare.

- Cladire posturi de transformare si distributie energie electrica – Constructie pe

structura rectangulara din B.A. cu pereti exteriori din BCA, desfasurata pe Parter.

Cladirea va fi tehnologica, avand rolul de a adaposti echipamentele de preluare/distributie

a energiei electrice din incinta.


________________________________________________________________________


8

- Depozit asternut – Va avea o structura metalica cu platforma betonata cu

suprafata construita 522.30 mp si suprafata utila de 500.00 mp.

- Platforma de gunoi – Conform conditiilor impuse de comisia de Protectia

Mediului, va fi o platforma betonata pentru depozitarea gunoiului pana cand acesta va fi

preluat de o firma abilitata. Suprafata construita a platformei va fi de 526.30 mp si

suprafata utila de 500.00 mp inchisa perimetral cu un zid avand inaltimea de 2 m. Gunoiul

va putea fi depus si ridicat avand acces din doua directii. Platforma de gunoi a fost

dimensionata astfel incat sa se poata depozita gunoiul pentru 1 serie de pui. Platforma de

neutralizare a asternutului este prevazuta cu drenaj si racordata prin reteaua de

canalizare ape tehnologice.

- Camera frigorifica si cabina poarta va avea o structura metalica inchisa cu

panouri termoizolante amplasata pe o platforma betonata cu fundatie B.A.. Camera

frigorifica va include o lada frigorifica pentru respectarea cerintelor sanitar veterinare.

Accese si circulatii propuse:

- Accesul auto catre ferma : doua accese auto rezolvate din drumul de exploatare

de pe latura sud-estica a terenului;

- Accesul pietonal: din drumul de exploatare de pe latura sud-estica a terenului.

- Aleile si platformele betonate interioare vor fi realizate din beton rutier conform

normativului NE 014 -03. Drumurile vor fi marcate conform legislatiei rutiere din Romania.

Incinta fermei va fi impartita in 2 zone, curata si murdara, accesul spre zona curata

facandu-se dupa ce automobilele trec prin rampa de spalare si dezinfectare.

Caracteristici dimensionale ale constructiilor din cadrul fermei:

Suprafata totala construita : Sc = 9428.50 mp

Suprafete construite hale (6 x 1355.75 mp) Sc = 8134.50 mp

Suprafete constructii anexe: Sc = 1294.00 mp

Arie utila totala Hale productie (6 x 1302.00 mp)Su = 7812.00mp

Suprafete desfasurate hale: Sd = 8011.25mp

Suprafete desfasurate constructii anexe : Sd = 1294.00 mp


________________________________________________________________________


9

Regimul de inaltime al constructiei : Parter

Locuri parcare parter-exterior 5 masini

Halele de productie vor fi TIP.

Dimensiuni Hala TIP :

- exterior 14.50 x 93.50 m; Sconstruita = 1355.75 mp;

- interior 14.00 x 93.00m; Sutila = 1302.00 mp;

Capacitatea de productie dezvoltata la finalul implementarii proiectului va fi

de aproximativ 26.040 capete pui/hala, respectiv 156.240 capete pui de

carne/serie, 7,2 serii /an ceea ce inseamna 1.124.928 capete pui/an, cu o greutate

medie de 2,2 kg/cap, respectiv o cantitate de cca 2.388.228 to pui vii /an la livrarea (

la o rata a mortalitatii de 3,5%).

Activitatea de pe amplasament se va desfasura 365 zile/an, 24 ore/zi.Se vor

realize 7,2 serii de crestere pe an , fiecare serie cu o durata de 50 de zile din care 37 de

zile pentru crestere.

Organizarea de santier

Generalitati:

Primele operaţiuni care trebuiesc efectuate la deschiderea şantierului sunt cele

legate de asigurarea baracamentelor pentru muncitori, şoproanelor / platformelor pentru

depozitarea materialelor, branşamentului electric, alimentare apă şi canal cel puţin în

regim de şantier.

Organizarea va fi împrejmuită cu panouri de şantier sau cu plasă ochiuri sârmă

după disponibilităţile constructorului.

Întreaga organizare de şantier se va desfăşura pe parcelă, nefiind necesare alte

suprafeţe de teren (ale vecinilor sau din domeniul public).

Fazele in care se va asigura executia lucrarilor cuprinde:

Faza 1

Aceasta faza demareaza cu aducerea unor pubele care se vor amplasa in vederea

curatarii terenului de gunoi si material marunt. Aceste pubele vor fi amplasate pe parcela .


________________________________________________________________________


10

Se vor amenaja doua containere modulare ca vestiare pentru muncitori. Alimentarea cu

apa menajera se va realiza prin distribuirea de apa imbuteliata . Se vor folosi toalete

ecologice pentru igiena muncitorilor.

Faza 2

Se vor aduce mijloace de incarcare si transport auto-mecanizate care va facilita

transportul materialului rezultat din lucrarile de santier, in camioane.

Faza 3

Se vor incepe lucrarile pentru constructii, prin trasarea axelor acestora, apoi

indepartarea stratului vegetal si excavarea pentru turnarea fundatiilor. Lucrarile de

constructie se vor realiza sub supravegherea unui diriginte de santier si se vor lua toate

masurile pentru protectia personalului si a mediului inconjurator.

Faza 4

La sfarsitul lucrarilor, se vor reface spatiile verzi si terenul liber se va amenaja,

aducandu-se la starea initiala prin completarea stratului vegetal.

LUCRARI PROPUSE

Halele de productie vor fi construite pe structura metalica, inchise cu panouri

termoizolante si vor avea dimensiuni in plan 93,5 mX 14,5 m. Suprafata utila a unei hale

de productie va fi de 1302 mp, iar suprafata construita va fi de 1355,75 mp.

Amplasarea acestora in teren, detaliata in planul de situatie anexat, s-a facut de catre

proiectant, tinandu-se cont de normele de protectia muncii, prevenirea si stingerea

incendiilor, exigentele sanitar-veterinare, etc.


Puturi forate- se va fora un put pentru asigurarea necesarului de apa, atat pentru

asigurarea apei tehnologice, cat si a apei necesare pentru nevoile personalului, dupa

efectuarea unui studiu hidrologic. Apa va fi de calitate potabila. Putul va fi echipat cu

electropompa submersibila si pompa hidrofor in vederea asigurarii debitelor de apa

necesare functionarii obiectivului.


________________________________________________________________________


11

Put forat –Alimentarea cu apa se va realiza dintr-un put forat de mare adancime .

Acesta va fi echipat cu electropompa submersibila si pompa hidrofor in vederea asigurarii

debitelor de apa necesare functionarii obiectivului si care o va pompa la un rezervor de

apa tehnologica, cu volumul de cca. 54 mc, si la un rezervor cu volumul de 108 mc pentru

apa de incendiu, amplasate ambele in cadrul gospodariei de apa.

Din rezervorul de apa tehnologica, apa va fi pompata la consumatori, prin intermediul

unui grup de pompare si a unei retele inelare de distributie la Filtrul sanitar si halele de

productie; reţeaua de distribuţie a apei la consumatori este realizată în sistem inelar, din

ţevi PEHD cu diametre cuprinse între 50 şi 80 mm.

Din rezervorul de apa de incendiu, apa va fi pompata la instalatiile de stingere, prin

intermediul unui grup de pompare si a unei retele inelare de incendiu; reţeaua de apa

pentru stingerea incendiilor va fi realizată în sistem inelar, din ţevi OL Zn, cu diametrul de

150 mm.

Dupa executia forajului , in jurul acestuia se va institui perimetru de protectie sanitara

conform normativelor in vigoare (HGR 101/97).

Sistemul de colectare ape uzate menajere si tehnologice

Se va construi un bazin vidanjabil cu volum de cca 25 mc in vederea preluarii

apelor uzate de tip menajer.

Apa uzata tehnologica, respectiv apa de spalare va fi colectata printr-un sistem de

sifoane de pardoseala si retele interioare si exterioare, prin intermediul carora vor ajunge

la un bazin de stocare, amplasat langa depozitul de gunoi de grajd.

Bazinul de stocare a apelor tehnologice va avea un volum util de cca 180 mc, cu

dimensiunile :

-lungime 15,0 ml

-latime 4,00 ml

-adancime 2,0m

Structura constructiva a bazinului de stocare este pe pereti structurali de beton

armat, cu fundatie din beton armat monolit, de tip radier.


________________________________________________________________________


12

In capatul din aval al bazinului de stocare se vor monta doua electropompe (1+1)

submersibile de tipul HOMA (EPET), cu parametrii:

-debit 10,00 mc/h

-inaltime 5,0 mCA

-putere 1,1 kw

Conducta de refulare ape uzate tehnologice va fi realizata din tevi PEHD 100, cu

diametrul de 63mm, care se va monta pe peretele longitudinal al platformei; din loc in loc,

la o distanta de cca. 5,0 ml, pe conducta de refulare se vor monta stuturi de teava, cu

diametrul de 25mm, prevazute cu robineti, cu rolul de umectare a dejectiilor depozitate.

Pe traseul reţelei de canalizare se vor realiza cămine de vizitare cu secţiunea

circulara si vor fi executate din tuburi de beton cu capace din fonta, carosabile, (sau

prefabricate din materiale plastice). Se va avea în vedere executarea de hidroizolaţii la

căminele de vizitare, hidroizolaţie ce constă in aplicarea de mortar de ciment M100 la

interiorul căminelor in vederea eliminării exfiltraţiilor.

Panta medie a retelei de canalizare va fi de cca. 0,4%, care asigura viteza minima

de autocuratire (0,70 m/sec.).

Filtru sanitar – va avea un regim de inaltime parter, urmand a fi utilizat de catre

personalul productiv aferent fermei . Constructia va corespunde normelor de proiectare

pentru cladiri cu destinatia locuinta temporara la locul de munca si a flitrului sanitar,

finisaje interioare si exterioare corespunzand zonei in care se incadreaza imobilul.

Imobilul va fi construit pe cadre din B.A. cu pereti exteriori din BCA si interiori din gips

carton , acoperisul va fi din tigla metalica si ferestrele vor fi din tamplarie PVC cu geam

termoizolant. Cladirea filtrului sanitar va avea in componenta pe langa functiunea de baza

( filtru sanitar) un dormitor pentru personal, birouri pentru personalul TESA si economist,

sala de mese pentru personalul TESA si angajatii societatii, spalatorie cu loc de uscare a

rufelor, farmacie, depozit de materiale.

Cladire posturi de transformare si distributie energie electrica – Constructie tipizata

din panouri tip “sandwich” cu grosimea de 80 mm, desfasurata pe Parter. Cladirea va fi

tehnologica, avand rolul de a adaposti echipamentele de preluare/distributie a energiei

electrice din incinta. Aceasta va fi montata pe o platforma betonata.


________________________________________________________________________


13

Depozit asternut paie- va avea o structura metalica cu platforma betonata cu suprafata

construita 476.00 mp si suprafata utila de 440.00 mp.

Platforma de dejectii – Pe amplasament se va construi o platforma betonata pentru

depozitarea temporara a dejectiilor+asternut epuizat cu suprafata construita de 526,30

mp si suprafata utila 500 mp, inchisa pe 3 laturi, cu inaltimea de 2 m; platforma de

depozitare gunoi de grajd (dejectii + asternut) va fi prevazuta cu un canal longitudinal

(dren), care va colecta levigatul si il va transporta la un bazin de stocare, in care vor

ajunge si apele uzate tehnologice; in acest bazin se vor monta doua electropompe

submersibile, care au rolul de a recicula apele uzate tehnologice spre depozitul de

dejectii, astfel incit dejectiile se fie umidificate , grabind astfel procesul de mineralizare.

Camera frigorifica si camera necropsie vor fi executate din panouri tip “sandwich” de

80 mm, pe o platforma betonata si vor avea capacitatea de stocare necesara ( maxim 3%

rata mortalitatii acceptata) Structura de rezistenta a acesteia va fi metalica.

Aleile si platformele betonate interioare vor fi realizate din beton rutier conform



facandu-se dupa ce automobilele trec prin dezinfectorul auto. Va fi prevazut in zona

carosabil si un cantar auto.

Retea de alimentare cu gaz metan

Alimentare cu gaze Alimentarea cu gaze naturale, se va realiza din sistemul naţional, prin

contract de furnizare a gazelor naturale pentru consumatori finali încheiat cu DISTRIGAZ

SUD EST, in baza avizului de racordare

Consumatorii de gaz metan:

Consumator Destinaţie Bucăţi Debit nominal (mc/h)

Debit total (mc/h)

Centrala termica Incalzire si

preparare acm

1 2,8 2,8

Aeroterme Incalzire hale 20 7,9 158

Retea de alimentare cu energie electrica


________________________________________________________________________


14

Alimentare cu energie electrica: prin racord la reteaua de distributie energie electrica din

sistemul national prin intermediul unui post de transformare si a unui grup electrogen

propriu cu puterea P= 200KVA Pentru furnizarea energiei electrice în caz de avarii

societatea va dispune de un grup electrogen fix , cu un consum de combustibil de 60 l/h

(motorină ) . Grupul electrogen este amplasat în clădirea postului trafo( încăpere special

amenajată, închisă şi cu acces restricţionat). Capacitate rezervor motorina la grupul

electrogen = 200 l

SISTEMUL CONSTRUCTIV.

Pentru halele de productie:

- Sistem constructiv: structura metalica cu inchideri din panouri termoizolante.

- Fundatii: - beton armat

- Pereti exteriori: - panouri termoizolante

- Pereti interiori: - nu este cazul

- Acoperis si invelitoare: - tabla cutata, placare cu spuma poliuretanica la interior

- panouri termoizolante la interior

- Finisaje exterioare: Panouri termoizolante.

- Tamplarie: metalica + P.V.C.

- Imprejmuire: panouri cu plasa metalica pentru intreaga ferma.

Pentru cladirile anexa:

Filtru sanitar:

- Sistem constructiv: Cadre din B.A.


- Pereti exteriori: - BCA

- Pereti interiori: - BCA si gips carton

- Acoperis si invelitoare: - tigla metalica

- Finisaje exterioare: Tencuiala driscuita fin

- Tamplarie: P.V.C.


Gospodarie de apa:


________________________________________________________________________


15

- Sistem constructiv: structura metalica


- Pereti exteriori: -

- Pereti interiori: -

- Acoperis si invelitoare: - tabla zincata sau galvanizata

- Finisaje exterioare: tabla zincata sau galvanizata

- Tamplarie: -


Post de transformare

- Sistem constructiv: structura metalica


- Pereti exteriori: - panouri termoizolante tip “sandwich” de exterior

- Pereti interiori: - panouri termoizolante tip “sandwich” de interior

- Acoperis si invelitoare: - panouri termoizolante tip “sandwich” de acoperis

- Finisaje exterioare: panouri termoizolante tip “sandwich”

- Tamplarie: - pvc

Pentru depozitul de asternut:

- Sistem constructiv: Atic din B.A. cu acoperis din panouri metalice.


- Pereti exteriori: - B.A..

- Pereti interiori: - nu este cazul

- Acoperis si invelitoare: - panouri metalice

- Finisaje exterioare: tencuiala driscuita fin

- Tamplarie: metalica.


Dotări - 6 hale de creştere a puilor;

- Puţ forat pentru alimentare cu apă H=120 m


________________________________________________________________________


16

- rezervor apa tehnologica V= 54 mc

- rezervor pentru apa de incendiu V= 108 mc

- Foraj de observatie aval de platforma betonată

- 6 buncăre exterioare de alimentare cu furaje de capacitate 16,5 mc

- platforma pentru depozitarea temporara a dejecţiilor

- sediul administrativ şi filtrul sanitar ;

- centrala termica cu o capacitate de combustie < 50MW;

- depozit aşternut paie cu o suprafata utila de 440.00 mp.

- grup electrogen cu rolul de a menţine funcţionarea consumatorilor in cazul unei pene de

curent sau a unei avarii la sistemul de alimentare cu energie electrică;

- instalaţii de alimentare cu furaje,

- instalaţii de alimentare cu apa potabila si apa de incendiu cu Dn=150 mm,

- canalizare din tuburi cu Dn 200 mm,

- bazin stocare apelor tehnologice cu V=180 mc

- bazin betonat pentru colectarea apelor menajere, V=25 mc,

- panouri solare.


________________________________________________________________________


17

Tehnici BAT privind adapostirea si furajarea pasarilor, cuprinse in documentele de referinta

Tehnici de adapostire si furajare a pasarilor prevazute in

proiect

Adapostirea pasarilor conform recomandarilor documentului de referinta BREF

Adapostirea traditionala pentru productia intensa a puilor de ingrasare este o constructie simpla inchisa de beton sau lemn cu lumina naturala sau fara ferestre cu sistem de iluminare, izolat termic si cu ventilatie fortata. Cladirile sunt de asemenea utilizate fiind contruite cu cu pereti laterali deschisi (ferestrele cu perdele de tip jaluzea); ventilatie fortata (principiul presiunii negative) este aplicat prin suflante si supape de intrare a aerului. Puii de ingrasat sunt tinuti pe strat absorbant (de obicei paie normal taiate, insa se utilizeaza si talaj sau hartie maruntatita). Puii de ingrasare sunt tinuti de obicei la o densitate de 18 la 24 pasari per m2 iar adaposturile pot creste intre 20000 si 40000 pasari. Noua legislatie pentru protectia animalelor tinde sa limiteze densitatea de crestere a puilor de ingrasare. Pentru a reduce emisiile de amoniac din adapost, trebuie evitat patul absorbant umed. Din acest motiv a fost proiectata o noua tehnica de adapost (sistem VEA) unde atentia s-a acordat unei izolatii a cladirii, sistemului de adapare (pentru a preveni scurgerile) si aplicarii talajului / pulberilor din rindeluire. Oricum, emisiile au fost aratate a fi egale cu cele din sistemul traditional de adapostire. Decizia asupra BAT a fost aceea ca BAT pentru sistemele de adapost pentru puii de ingrasare este considerat: adaposturile ventilate natural cu podea acoperita total cu pat absorbant si echipat cu sisteme de adapare fara scurgeri • adaposturile bine izolate ventilate cu suflante acoperite complet cu pat absorbant si echipate cu sisteme de adapare fara scurgeri (sistem VEA). Unele sisteme noi dezvoltate au un sistem de uscare fortat care sufla aer printr-un strat al absorbantului, uscandu-l. Reducerea emisiilor de amoniac este considerabila (83 – 94 % reduceri in comparatie cu sistemul traditional de adapostire), insa acestea sunt scumpe si indica o crestere a consumului de energie si au niveluri ridicate de pulberi. Oricum, daca acestea deja s-au instalat, se vor considera BAT. Aceste tehnici sunt: • o podea perforata cu sistem de uscare cu aer fortat • o podea supraetajata cu sistem de uscare cu aer fortat

Sistemul de adapostire propus prin proiect

Societatea a adoptat tehnologia de crestere la sol pe asternut permanent de resturi vegetale.Cresterea puilor se va realiza in 6 hale prevazute cu sistem de iluminare si cu ventilatie fortata..Vor fi crescute un numar de 156240 capete/serie in 6 hale cu o suprafata utila de 1302.00 mp/hala ,respectiv 7812.00 mp arie utila hale productie, de unde rezulta o densitate de 20 pasari/mp. Creşterea puilor destinaţi producţiei de carne, pe toata perioada de viaţă, până la livrare, se face în sistem intensiv, la sol, pe aşternut permanent, format din asternut vegetal ( foarte curate, în cantitate şi grosime variabilă, în funcţie de anotimp. Astfel, vara grosimea aşternutului este de 7 cm iar în timpul iernii este de 10 cm.


________________________________________________________________________


18

• un sistem supraetajat cu parti mobile ale custii si uscare forta a gunoiului. In mod normal exista un sistem de incazire a aerului in casele puilor de ingrasare. Acesta poate fi “sistemul combi”, care incalzeste podeaua si substantele (precum absorbantul) pe deasupra. Sistemul consta intr-o pompa de incalzire, un dispozitiv subteran de depozitare format din tuburi, si un strat de benzi izolate si perforate (spatiul intermediar la fiecare 4 cm) 2-4 metri sub podea. Sistemul utilizeaza doua cicluri de apa: unul servind adapostul si celalalt fiind ca un depozit subteran. Ambele cicluri sunt inchise si conectate printr-o pompa de incalzire. In hala puilor de ingrasare, benzile perforate sunt situate intr-un strat izolat de sub podeaua de beton (10 -12 cm). In functie de temperatura apei care curge prin benzi, podeaua si absorbantul vor fi fie incalzite fie racite. Acest sistem combi, de asemenea propus ca tehnica de reducere a energiei, este un BAT conditional. Poate fi aplicat daca conditiile locale permit, de ex. daca conditiile solului permit instalarea depozitelor subterane apropiate in vederea circularii apei. Sistemul este aplicat doar in Olanda si Germania, la o adancime de 2 – 4 metri. Nu se cunoaste inca daca acest sistem lucreaza la fel de bine in locatiile in care inghetul este mai indelungat si mai aspru si penetreaza solul sau unde climatul este mult mai cald si capacitatea de racire a solului poate sa fie insuficienta. Controlul climatului la cresterea de pasari

Pentru toate speciile de pasari, sistemele sunt astfel echipate pentru a mentine climatul interior. Dar pentru gainile de carne controlul climatului a fost studiat in mod deosebit. Factorii importanti pentru climat sunt : • Temperatura aerului • Compozitia si viteza aerului la nivelul animalelor • Intensitatea luminii • Concentartia de praf • Densitatea • Izolatia cladirii Ajustarile se fac in general prin controlarea temperaturii, ventilatiei si iluminatului. Standardele de sanatate si nivelele de productie impun conditii pentru climatul halelor de pasari.

Controlul climatului propus in proiect

Aerul viciat este exhaustat de ventilatoare, iar admisia aerului proaspat se face datorita depresiunii create. Clapetele de admisie prevazute cu un sistem individual de directionare a aerului sunt actionate de un servomotor comandat de calculatorul de climatizare. Acelasi calculator asigura ventilatia si sistemul de umidificare a aerului cu ajutorul unor senzori de umiditate,presiune,temperatura. Pentru perioada foarte calda (calduri extreme) racirea este asigurata printr-o pompa de inalta presiune 100 atm si o capacitate de 1200 l/ora. Prin intermediul unor duze aceasta sprayaza apa in pulbere fina la o temp de aprox 18 °C, asigurand o scadere a temperaturii din hala la pana la 8-10 °C . De asemeni acest sistem de racire va diminua si cantitatea de praf in suspensie din aerul eliminat.


________________________________________________________________________


19

Controlul temperaturii si ventilatia Controlul temperaturii : temperatura in halele de pasari se tine sub control cu ajutorul urmatoarelor tehnici : • Izolarea peretilor • Incalzire locala (sistemele cu culcusuri) sau a spatiului • Incalzire directa ( incalzitoare cu gaz , cu infrarosii, aeroterme) • Incalzire indirecta (centrale de incalzire) • Racire prin stropirea acoperisului ( vara sau in climate calde) Podelele sunt in general din beton si nu sunt prea bine izolate. Uneori se aplica izolarea partiala a podelelor (Finlanda) . Exista o pierdere potentiala a caldurii din hala prin radiatii in solul de dedesubt, dar este mica si nu s-a constatat ca afecteaza productia. Incalzirea se face uneori prin recircularea aerului, care de asemenea se foloseste si pentru uscarea gainatului. La pasarile de carne, in general iarna, dar si pe perioada cat pasarile sunt mici, incalzirea este necesara. Capacitatea echipamentului de incalzire este functie de numarul de pasari din hala dar si de volumul halei. De exemplu, in Portugalia radiatoare pe gaz cu capacitatea de 6.000 kJ incalzesc 650 de pui mici / radiator si cu capacitatea de 12.500 kJ incalzesc 800 de pui mici. Miscarea este restrictionata cand pasarile sunt mici pentru a le tine aproape de clocitori. Ventilatia : productia de pasari poate folosi ventilatie natutala si/sau ventilatie fortata functie de conditiile de clima si de necesitatile pasarilor. Cladirea poate fi construita astfel incat fluxul de aer sa circule transversal sau longitudinal in hala sau prin deschizaturi in acoperis in jos spre custi. In ambele cazuri – ventilatie naturala sau fortata – directia predominanta a vantului poate influenta pozitionarea cladirii, atat pentru a permite controlul fluxului de aer cat si pentru a reduce emisiile in zonele sensibile din jurul fermei. Acolo unde aerul de afara este rece, se pot instala echipamente de incalzire pentru mentinerea temperaturii interioare la nivelul cerut. Ventilatia este importanta pentru sanatatea pasarilor si de aceea poate influenta productia. Se aplica atunci cand este necesara racorirea aerului si mentinerea compozitiei acestuia la nivelele cerute. Sistemele de ventilatie se impart in sisteme naturale si sisteme mecanice. Sistemul natural consta in deschideri pe coama acoperisului. Marimea minima pentru evacuare este de 2.5 cm2/m3 volum hala si pentru aspiratie aer este de 2.5 cm2/m3 volum hala pe fiecare parte a cladirii.

Controlul temperaturii

Pentru controlul temperaturii se vor izola peretii si tavanul halei Asigurarea microclimatului optim se realizează printr-un system computerizat care comandă pornirea si oprirea automată a ventilatoarelor si a admisiilor de aer laterale, inclusiv in condiţii de turaţie variabilă si geometrie diferenţiată a paletelor, adaptată după viteza acestora.


________________________________________________________________________


20

La ventilatia naturala este important ca constructia halei sa permita ventilatia. Daca marimea si inaltimea halei nu sunt stabilite corect, ventilatia poate fi insuficienta si pot apare mirosuri puternice in hala. Sistemul mecanic opereaza pe baza presiunii negative si aspiratia este de 2 cm2/m3 volum hala . Sistemul este mai scump dar permite un control mai bun al climatului din interior. Se aplica diferite modele : • Ventilatie in acoperis • Ventilatie paralela • Ventilatie laterala Pentru pasarile de carne, in general, se foloseste o capacitate de ventilatie de 3.6 m3/ kg. in viu . Viteza aerului la nivelul pasarilor variaza cu temperatura si este in general intre 0.1 si 0.3 m/s. Capacitatea de ventilatie se modifica functie de temperatura de afara si umiditatea relativa (RH), dar si functie de varsta si greutatea pasarilor (necesarul de CO2, apa si caldura). Relatia dintre ventilatia necesara si diversele variabile este : la o temperatura exterioara de 15 °C si RH de 60% ventilatia este determinata de echilibrarea CO2 in primele 3 zile, de ehilibrarea apei in perioada de pana la 28 de zile si dupa aceea de caldura. La temperaturi exterioare mai joase, echilibrul de CO2 si de apa devine mai important. Pentru o temperatura de 15°C, echilibrul caldurii devine mai important in combinatie cu un RH scazut si pasari mai grele. S-a concluzionat ca ventilatia minima necesara pentru pasari de carne este de 1 m3/ kg. in viu

Iluminarea

Halele de pasari pot folosi numai lumina artificiala sau pot folosi si lumina naturala. Iluminatul este de asemenea important in cresterea pasarilor. Sunt aplicate diferite scheme de iluminare cu alternari ale perioadelor de lumina si intuneric.

Iluminarea

Se va folosi un sistem de iluminat artificial, prevazut cu becuri economice, un sistem de ridicare in tavan a sistemului de iluminat si un mecanism de reglare a intensitatii luminoase. In prima perioada de viata (prima săptămână) intensitatea luminii trebuie sa fie mare, in jur de 20 lux/ mp, pentru ca puii sa depisteze uşor sursa de hrănire si adăpare. Programul de iluminat al halelor are influenta asupra dezvoltării puilor de carne. Astfel programul de lumina va fi : - primele doua saptamani : 1 ora intuneric ; 23 de ore lumina - saptamana 3-6 : 4 ore intuneric, 20 ore de lumina.


________________________________________________________________________


21

Utilizarea apei:

Pentru toate speciile de pasari, apa trebuie sa fie disponibila fara restrictii. Tehnicile care aplicau restrictii de apa nu mai sunt permise din grija fata de nivelul de trai al pasarilor. Proiectarea si controlul sistemelor de baut se face astfel incat acestea sa aduca tot timpul suficienta apa si sa previna risipirea apei si umezirea gainatului. Exista trei sisteme de baza : • Tasnitori • De capacitate mare (80-90 ml./min) • De capacitate mica (30-50 ml./min) • Rotunde • Jgheaburi de apa Tasnitorile sunt de mai multe tipuri. In mod obisnuit sunt facute dintr-o combinatie de plastic si otel. Tasnitorile sunt plasate dedesubtul conductelor de alimentare cu apa. Cele de capacitate mare au avantajul ca animalul primeste repede cantitatea de apa necesara, dar exista dezavantajul ca apar scurgeri de apa in timp ce acesta bea. Pentru a capta aceste scurgeri, se monteaza cupe mici sub tasnitori. Cele de capacitate mica nu au probleme cu scurgerile, dar animalul are nevoie de mai mult timp ca sa-si ia cantitatea necesara de apa. In sistemul pe podea, sistemul cu tasnitori poate fi instalat astfel incat sa poate fi ridicat (pentru curatenie). Acesta lucreaza la presiune scazuta. Are instalat un sistem de control al presiunii la fiecare inceput de conducta si un aparat de masura pentru consum. Sistemele rotunde sunt facute din plastic tare si au diferite forme functie de tipul de pasari sau de sistemul de crestere aplicat. De obicei sunt atasate la o linie mobila care se poate ridica. Lucreaza la presiune scazuta si sunt usor de reglat. Jgheaburile sunt plasate pe sau sub conducta de apa. Sunt de doua tipuri, unele care aduc apa in cupe automat sau unele care aduc apa atunci cand este atinsa o banda de metal. In sistemele de cresterea a puilor de carne, punctele de baut apa sunt instalate in mai multe locuri. De obicei de foloseste si sistemul cu tasnitori si cel rotund. Acesta din urma permite fiecarei pasari sa aiba acces usor la apa si are o risipire scazuta a apei pentru a preveni udarea materialului de pe jos. Cu cupe, 40 de pasari pot bea si cu tasnitori cu 12-15 pasari per tasnitoare.

Utilizarea apei propusa in proiect

Sistemul de adapare este compus din 4 linii de adapare echipate cu picuratori tip lubing cu cupita recuperatoare, asigurand 10 pasari la o adapatoare. Alimentatorul de apa este dotat cu un contor apa si un medicator care asigura doze de medicamente pt. pui corespunzatoare varstei. Adăpătorile asigură permanent apa proaspătă adecvată, temperatura apei fiind cuprinsă între 18 – 20 grade, în primele 5 zile. Distanţa maximă pe care o parcurge un pui până la adăpători nu trebuie să depăşească 2m. Cantitatea de apă necesară puilor pentru carne, este mai mare cu 50% decât cantitatea de nutreţuri consumată zilnic, la temperaturi tehnologice, controlate ale aerului. În cazul în care temperatura din hală scade, nevoile de apa scad, până la un coeficient de 1,2 – 1,4 % din cantitatea de nutreţuri consumată de către pui, iar dacă temperatura mediului creşte la 28 – 30 0 C, consumul de apă creşte, la de două ori volumul nutreţurilor concentrate consumate.


________________________________________________________________________


22

Energia

BAT este de a reduce energia prin: izolarea cladirilor in regiunile reci; optimizarea conceptului de ventilare pentru a realiza o temperatura optima vara si iarna; inspectia permanenta si curatarea sistemelor de ventilare; aplicarea iluminarii cu consum energetic scazut

Energia, conform proiectului

Reducerea consumului energetic se realizeaza prin: izolarea cladirilor; optimizarea conceptului de ventilare pentru a realiza o temperatura optima vara si iarna; inspectia permanenta si curatarea sistemelor de ventilare; aplicarea iluminarii cu consum energetic scazut.

Depozitarea dejectiilor

BAT inseamna instalatie de stocare cu capacitate suficienta pentru perioadele cand dejectiile nu se pot aplica pe teren. Dejectiile de pasare uscate vor fi depozitate intr-o unitate cu podea impermeabilizata si cu ventilatie suficienta. Depozitul poate fi echipat cu pereti laterali pentru a preveni imprastierea materialului sau a apei de ploaie. Platforma este conectata la un rezervor efluent pentru a stoca separat portiunea de lichid. Rezervorul poate fi golit in mod regulat sau continutul poate fi mutat intr-un depozit de slam de gunoi Pentru depozitarea temporara pe camp a dejectiilor aceasta se va face departe de receptorii sensibili (vecini, cursuri de apa, drenaje ale campului)

Depozitarea dejectiilor conform proiectului

Capacitatea bazinului va asigura depozitarea dejectiilor in perioada cand acestea nu pot fi imprastiate pe camp.

Hranirea pasarilor conform documentelor de referinta

Calitatea hranei administrata pasarilor determina calitatea produselor obtinute. Hrana, care poate fi preparata in instalatii amplasate in ferma sau care poate fi adusa de la unitati situate in afara perimetrului fermei, este depozitata in silozuri adiacente halelor de crestere a pasarilor. Formula nutritionala este foarte importanta atat din punct de vedere al nivelului de productie, al calitatii impuse pentru carnea de pasare, cat si pentru asigurarea nivelului energetic si a nutrientilor esentiali (amino-acizi, minerale, vitamine) vietii pasarilor. Atat formula nutritionala de baza, cat si substantele aditionale utilizate sunt reglementate la nivel european. Pentru fiecare aditiv este specificat dozajul maxim, speciile pentru care este aplicabil, varsta propice administrarii, perioada de administrare si de observatie. Compozitia hranei pasarilor difera de la o tara membra la alta, dar in principiu este o mixtura care are in compozitie: - cereale si reziduuri de cereale - seminte si reziduuri de seminte - boabe de soia si legume - bulbi, tuberculi si radacini

Hranirea pasarilor propusa prin proiect

Alimentaţia puilor pe toata perioada de creştere se face cu furaj echilibrat fabricat după reţete optimizate conform cerinţelor puilor de carne. Reţetele de furajare, care se vor fabrica in funcţie de vârsta puilor, vor cuprinde in amestec cereale, şroturi proteice , premix vitamino-mineral si alţi aditivi furajeri, astfel incat sa se realizeze un spor mediu de 50 g/zi furajata. Media de consum de furaje pe serie/cap de pui este de 3,6 kg la livrare, respectiv 1,8 kg furaj pentru 1 kg carne in viu. Evoluţia greutăţii corporale si a compoziţiei chimice a puilor broiler, in special in funcţie de vârsta, conform unui calcul matematic are loc o creştere treptata a sporului de greutate bazat pe un spor proteic, care atinge maximum la vârsta de 42 de zile. Furajarea se face la discreţie, în tăviţe, norma fiind de o tăviţă sau un cofraj dublu la 100 de pui în prima săptămână. Administrarea furajului se face în strat subţire pentru a fi consumat în maxim 4 ore de la administrare (pentru a preveni alterarea). Începând cu a doua săptămână se trece la furajarea cu utilaj specific creşterii la sol, la discreţie. Înălţimea tăviţelor de furajare este în funcţie de vârsta şi ritmul de creştere, raportându-se la nivelul umărului puiului. Frontul de furajare şi adăpare este foarte important pentru obţinerea de


________________________________________________________________________


23

- produse de origine animala (faina de peste, faina de carne sau de oase, produse lactate) In alimentatia pasarilor pot fi introduse din diverse motive si alte elemente. Acestea sunt elemente care: – adaugate in cantitati mici, pot avea efecte pozitive asupra cresterii in greutate, prin cresterea ratei de conversie a hranei. Altele, de exemplu antibioticele, pot avea efecte in combaterea unor categorii riscante de flora intestinala; In unele tari membre utilizarea antibioticelor in hrana este o problema controversata; - sporesc calitatea carnii (vitaminele), imbunatatesc posibilitatile de prelucrare a hranei (de exemplu permit fabricarea hranei sub forma de granule), influenteaza continutul de proteine al hranei. Toate speciile de pasari au nevoie ca hrana sa fie suficient de bogata in amino-acizi. Fosforul este important pentru fixarea calciului in oase. Alte minerale si elemente pot fi mai mult sau mai putin controlate la prepararea hranei (de exemplu Na, K, Cl, F, Fe, Cu, Mn, Se, Zn). In hrana pot fi adaugati amino-acizi care nu pot fi asigurati de metabolismul pasarilor. In mod uzual nu sunt adaugate si alte elemente, daca acestea sunt deja suficiente in hrana, asa cum rezulta ea prin mixarea elementelor de baza. Exceptie fac vitaminele, care nu sunt produse de procesele metabolice ale animalelor (sau sunt produse in cantitati insuficiente) si care sunt adaugate in hrana zilnica a animalelor. Cel mai adesea vitaminele sunt livrate in amestec cu diferite minerale. Hrana administrata pasarilor difera in functie de varsta acestora si de specie. Cele mai intalnite sisteme de hranire sunt: -sisteme de hranire cu lant -sisteme de hranire cu ax melcatsisteme de hranire cu tavi -sisteme de hranire cu buncare mobile

rezultate bune în creşterea puilor broiler. În urma modernizării halelor de creştere a puilor de carne se va achiziţiona o instalaţie automata atât de furajare cât şi de adăpare, astfel vor exista conducte de transport al furajelor în lungul halelor de creştere care vor alimenta tăviţele hrănitoarelor automat pe măsură ce cantitatea de furaje din tăvile de furajare scade. În ceea ce priveşte adăparea, aceasta se realizează cu picurătoare care sunt puse în funcţiune la atingerea de către ciocul păsării acestora, sistemul de alimentare a dispozitivelor se face printr-un sistem de ţevi de distribuţie a apei în lungul halei. Pentru a se asigura adăparea tuturor păsărilor se va amplasa pe conducta de apă un picurător la 12 pui. Frontul de furajare trebuie calculat pentru o încărcătura de 75 pui/tăviţă. In funcţie de aceste date se alege numărul de hrănitoare ce se vor amplasa în lungul tubului de transport furaje. Furajele combinate vor fi aduse de la F.N.C. şi se vor depozita în buncărele de la capetele halelor; descărcarea se realizează mecanic.

Tehnici pentru utilizarea eficienta a apei

O reducere a consumului de apa la ferme poate fi realizata reducand pierderile prin scurgere cand se adapa animalele si reducand toate celelalte utilizari nu neaparat legate de necesitatile nutritionale. Utilizarea rationala a apei poate fi considerata a fi o parte a unei bune practici si poate cuprinde urmatoarele actiuni: * curatirea adaposturilor pentru animale si echipamentelor cu curatitoare de inalta presiune la sfarsitul ciclului de crestere al fiecarui lot de animale. Cu toate acestea este important a se gasi un echilibru in

Tehnici pentru utilizarea eficienta a apei in instalatie

O reducere a consumului de apa la ferme poate fi realizata reducand pierderile prin scurgere cand se adapa animalele si reducand toate celelalte utilizari nu neaparat legate de necesitatile nutritionale. Utilizarea rationala a apei poate fi considerata a fi o parte a unei bune practici si poate cuprinde urmatoarele actiuni: * curatirea adaposturilor pentru animale si echipamentelor cu curatitoare de inalta presiune la sfarsitul ciclului de crestere al fiecarui lot de animale. Cu toate acestea este important a se gasi un echilibru in ceea ce priveste


________________________________________________________________________


24

ceea ce priveste curatenia si utilizand cat mai putina apa * calibrarea regulata a instalatiilor pentru apa de baut pentru evitarea pierderilor prin scurgere * tinerea de inregistrari referitor la consumul de apa prin folosirea contoarelor de apa * detectarea si repararea scurgerilor * colectarea separata a apei de ploaie si utilizarea ei pentru curatire. Consumul mediu de apa se ridica la nivelul aratat in tabele 3.11

curatenia si utilizand cat mai putina apa * calibrarea regulata a instalatiilor pentru apa de baut pentru evitarea pierderilor prin scurgere * tinerea de inregistrari referitor la consumul de apa prin folosirea contoarelor de apa

• detectarea si repararea scurgerilor

Tehnici pentru reducerea emisiilor din adaposturi pentru pasari

Tradiţional, păsările pentru carne sunt ţinute în adăposturi cu duşumea complet aşternută Pentru motive legate de condiţia animalului şi de scăderea emisiilor de amoniac, aşternutul umed trebuie să fie evitat. Conţinutul de materie uscată din aşternut depinde pe: * sistemul de băut * lungimea perioadei de creştere * densitatea de populare * utilizarea izolaţiei pentru duşumea. În Olanda a fost proiectată o nouă tehnică de adăpostire pentru evitarea sau scăderea aşternutului ud. În această soluţie îmbunătăţită (cunoscută ca sistemul VEA, abreviere olandeză pentru “ adăpost pentru păsări de carne cu emisie scăzută”) este acordată atenţie izolaţiei clădirii, sistemului de băut (pentru evitarea stropirii) şi aplicării de talaş/rumeguş. Cu toate acestea, măsurătorile precise arată de fapt că ambele sisteme, tradiţional şi VEA au aceleaşi emisii de amoniac de 0.08 kg NH3 per loc pasăre de carne per an (NL). Nivelul de emisie de 0.08 kg NH3 per loc pasăre de carne per an este considerat ca nivelul de referinţă. În Olanda, unde au fost dezvoltate un numărul de tehnicile, numai puţine sisteme cu emisii reduse de amoniac sunt instalate la acest moment. Toate sistemele nou dezvoltate care sunt prezentate în această secţiune provin din Olanda şi au un sistem de uscare forţată care suflă aer printr-un strat compus din aşternut şi excremente Este evident că rata de ventilaţie depinde de curentul natural de aer, de soluţia constructivă a adăpostului şi că admisia precum şi evacuarea de aer sunt cruciale. Consumul de energie (şi costurile) sunt mai scăzute decât la adăposturile ventilate cu ventilator..

Tehnici pentru reducerea emisiilor din adaposturi pentru pasari prevazute in proiect

- aplicarea unor retete de hranire care permit reducerea emisiilor de amoniac

Reducerea emisiilor din depozitul de dejectii solide

Echiparea depozitelor cu drenari si conectandu-le pe acestea la groapa, permite colectarea fractiei de lichid si a apei din precipitatii. Este o

Ferma trebuie sa detina o platforma de stocare dejectii cu capacitate suficienta pentru stocarea dejectiilor , pana se va face imprastiere pe camp . Platforma de dejectii trebuie sa fie impermeabila si sa fie prevazuta cu


________________________________________________________________________


25

practica comuna pentru fermieri a avea instalatii de depozitare pentru dejectiile solide, sa detina o capacitate suficienta pana cand se va face o alta tratare sau imprastiere. Capacitatea depinde de climat, care determina perioade in care aplicarea pe teren nu este posibila sau nu este permisa. Pentru a reduce mirosul este importanta locatia depozitului pe amplasamentul fermei si ar trebui sa aiba in vedere directia generala a vantului. Pozitia de preferat pentru depozit este la departare de obiectele sensibile din vecinatatea fermei, profitand si de avantajele create de barierele naturale precum copacii sau diferentele de inaltime. De asemenea, peretii (lemnul, caramida sau betonul) pot fi utilizati pentru a imprejmui haldele de depozitare. Aceastia pot servi ca panouri anti-vant, cu deschiderea depozitului pe partea ferita de vant. Gainatul solid de la pasari trebuie sa fie depozitat uscat intr-o arie acoperita. In magaziile inchise se poate evita condensarea folosind o ventilare potrivita. Ar trebui prevenita reumectarea gainatului deoarece acest lucru ar duce la emiterea de mirosuri. Hangarele de depozitare a gainatului nu ar trebui construite foarte inalte pentru a permite piroliza sa apara in gainatul inmagazinat. Gramezile temporare de pe campuri vor fi amplasate la distante suficiente fata de cursurile apelor. In Finlanda, de exemplu, gramada trebuie sa fie la cel putin 100 metri de cursurile e apa, in principal canale sau fantani gospodaresti si 5 metri de canale (mici) . In UK, distantele aplicate sunt de 10 metri de cursurile de apa si 50 metri de izvoare, fantani, foraje sau alte surse utilizate in consumul uman . Pentru gramezile de pe camp facute anual in acelasi loc, pot fi de asemenea utilizate podele impermeabile. Unde exista soluri argiloase si se schimba locatia gramezilor, nu se preconizeaza nici o acumularea nociva de cantitati de nutriteni si nu trebuie luate masuri speciale la baza gramezii. Pentru a preveni intrarea apei in gramada de dejectii trebuie evitata acumularea apei din precipitatii la baza gramezii. Acoperirea gramezilor de dejectii se aplica de asemenea pentru a reduce apa provenita din precipitatii de la suprafata si evaporarea amoniacului (si a mirosurilor).

drenaj a levigatului.

Imprastierea pe teren a dejectiilor de pasari

Directiva Nitratilor stabileste conditiile minime de aplicare a dejectiilor pe teren cu scopul de a furniza tuturor apelor un nivel general de protectie impotriva poluarii de la compusii de azot, si conditiile aditionale pentru a aplica dejectiile pe teren in zone vulnerabile.

In aplicarea pe teren a dejectiilor se vor aplica bunele practice agricole legiferate in tara noastra si armonizate cu cerintele UE.


________________________________________________________________________


26

BAT se bazeaza pe respectarea tuturor actiunilor urmatoare: • aplicarea masurilor nutritionale • omogenizrea dejectiilor ce vor fi imprastiate in conditiile adecvate pentru teren si cereale • administrarea imprastierii dejectiilor pe teren utilizand tehnicile care sunt BAT pentru imprastierea dejectiilor pe teren. BAT este de a minimiza emisiile de la dejectii in sol si panza freatica prin corelarea cantitatii de deseuri cu cerinte previzibile ale cerealeleor (azot si fosfor) Evaluarea numarului de animale fata de terenul disponibil. BAT ia in considerare caracteristicile terenului respective atunci cand se aplica dejectiile; in particular, conditiile solului, tipul solului si inclinatia, conditiile climatice, irigarea, precipitatiile, utilizarea terenului si practicile agricole inclusiv rotatia culturii de cereale. BAT este reducerea poluarii apei prin abordarea in special a urmatoarelor: • dejectiile nu se vor aplica pe teren atunci cand terenul este: • saturat de apa • inundat • inghetat • acoperit cu zapada • dejectiile nu se vor aplica pe campuri aflate in panta • nu se vor aplica dejectii pe cursuri adiacent cursurilor de apa (se va lasa o fasie netratata de teren), si • imprastierea dejectiilor cat de aproape posibil inainte de cresterea maxima a cerealelor si cand are loc preluarea nutrientilor BAT este administrarea imprastierii dejectiilor pentru a reduce disturbarea prin miros, acolo unde vecinatatea e pasibila a fi deranjata, facand urmatoarele in special: • imprastierea in timpul zilei cand este mai putin probabil ca oamenii sunt acasa si evitand sfarsiturile de saptamana, sarbatorile oficiale si • luand in considerare directia vantului fata de casele vecinatatii. Dejectiile pot fi tratate pentru a minimiza emisiile de miros care pot permite mai multa flexibilitate pentru identificarea amplasamentelor adecvate si a conditiilor atmosferice pentru aplicarea pe teren. Dejectiile de la pasari Dejectiile de la pasari au un continut mare de azot si de aceea este important sa se realizeaza o distributie omogena cu un grad reglat de aplicare. Referitor la aceasta, tipul de dispozitiv de imprastiere rotativ


________________________________________________________________________


27

nu mai este considerat a aplicabil. Distribuitoarele universale si atasate sunt mult mai bune. BAT asupra imprastierii pe teren a dejectiilor de pasare solide – umede sau uscate – este integrarea intr-un interval de 12 ore. Integrarea poate fi facuta doar pe teren arabil care poate fi cultivat usor. Reducerea emisiilor realizabila este de 90%, insa aceasta este foarte specifica amplasamentului si serveste doar ca ilustrare a potentialului de reducere.


________________________________________________________________________


28

1.5 Informatii privind productia realizata si resursele folosite

PRODUCTIE RESURSE FOLOSITE

DENUMIRE CANTITATE

ANUALA

DENUMIRE CANTITATE

ANUALA

FURNIZORI

Crestere pui carne 1.124.928 pui/an apa 13999 mc Sursa proprie

Energie

electrica

217.500 kW Instalatia se va dimensiona pentru tensiunea de 3x400/230V ; 50Hz

Gaz metan 375000 mc Retea de

distributie gaz

metan

motorina 200 l Statii de

distributie

carburanti

In vederea utilizarii eficiente a energiei se vor aplica urmatoarele masuri

recomandate BAT:

• Izolarea corespunzatoare a cladirilor;

• Functionarea optima a sistemului de climatizare a aerului in halele de crestere a

pasarilor;

• Curatarea regulata a sistemelor de ventilatie, pentru a evita infundarea;

• Iluminarea spatiilor cu sisteme de iluminat care asigura un consum redus de

energie;

• Contorizarea consumului, inregistrarea, in vederea analizei periodice a eficientei

energetice.


________________________________________________________________________


29

1.6 Informatii despre materiile prime si despre substantele sau preparatele chimice

Tabel nr. 1.6.1.Materialele utilizate in perioada de constructie

Denumirea

materiei prime,

substante sau

preparat chimic

Cantitatea Clasificarea si etichetarea substantelor sau

preparatelor chimice

CATEGORIE

Periculoase/nepericuloase

periculo

zitate

Fraze de risc

beton Conform proiectului de execuţie a lucrărilor , materialele fiind utilizate numai in faza de execuţie a proiectului

N - -

Tevi constructii N - -

Pietris (diverse granulaţii), pamant pentru

umpluturi

N

- -

Materiale de finisaj: var, ciment, gips,

vopsele

N

P-vopsea

Conform etichetării de pe ambalajul produsului

In perioada de functionare:

Tabel nr.1.6.2: Informatii despre materiile prime si substante sau preparate chimice

Denumirea

materiei prime,

substante sau

preparat chimic

Cantitatea Clasificarea si etichetarea substantelor sau preparatelor

chimice

CATEGORIE

Periculoase/nepericuloase

periculo

zitate

Fraze de risc

Furaje concentrate 3988 t N - -

Asternut vegetal 62 t N - -

medicamente 530 kg - -

motorina 200 l P - R12

Dezinfectante 265 kg P - R 20/21/22

R34

R42/43


________________________________________________________________________


30

Tabel 1.6.3 Modul de depozitare a materiilor prime, a produselor si materialelor

utilizate

Denumirea materiei prime, a substantei sau a preparatului chimic

Modul de depozitare/ambalare

Materiale de constructie Pe suprafetele betonate existente, ce vor fi curatate la finalizarea lucrarilor

Furaje Furajele se aduc de la furnizori cu mijlocul de transport propriu si se incarcă in buncărele de la capătul halelor cu capacitate de 16,5 mc

Asternutul vegetal(coaja de fl. soarelui, coaja orez,

paie, rumegus, etc)

Depozit asternut cu suprafata utila de 500 mp

Medicamente Farmacia sanitara

Dezinfectanti In ambalajul furnizorilor, depozitarea acestora nu se va realiza pe amplasament, aceste substantele sunt gestionate , manipulate de personal cu calificarea necesara,respectiv de firma contractata care va executa operatiile de dezinfectie, conform prevederilor legale

Motorina In rezervorul generatorului

1.7 Poluanti fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa

Dat fiind specificul activitatii, exista riscul contaminarii mediului cu germeni

patogeni sau aparitia vreunui impact de natura biologica.

Apar doua aspecte de risc legate de aceasta activitate:

- aparitia unor epizootii (epidemia la animale);

- aparitia de zoonoze (boala infectioasa sau parazitara la animale, transmisibila omului).

Cresterea pasarilor implica riscul aparitiei unor epizootii. Modul de transmitere a

bolilor este extrem de complex, depinzand de tipul agentului etiologic, de speciile de

animale receptive si de factorii de mediu.

Bolile pasarilor cuprinse in Norma sanitara veterinara privind anuntarea,

declararea si notificarea unor boli transmisibile ale animalelor sunt:

• Lista A: Pesta aviara (face obiectul notificarii veterinare oficiale internationale);

• Lista B (boli transmisibile ale animalelor cu notificare interna obligatorie si

imediata):Bursita infectioasa, Boala lui Marek, Tifoza aviara, Bronsita aviara

infectioasa,Laringotraheita infectioasa aviara, Holera aviara, Paratifoza aviara,

Difterovariola aviara,Emcefalomielita infectioasa aviara, Coriza infectioasa,

Hepatita virotica aviara, Boala lui Derszy.


________________________________________________________________________


31

Aceste virusuri nu infecteaza in mod obisnuit oamenii, dar unele se pot modifica si

adapta pentru a infecta si a se raspandi la oameni. Pe linia atributiilor sale autoritatea

nationala sanitara veterinara impune masuri severe printer care enumeram:

- evidenta efectivelor de animale pe categorii si supravegherea clinica si

anatomopatologica permanenta a tuturor animalelor aflate pe teritoriul Romaniei;

- respectarea regulilor sanitare veterinare si de zooigiena privind popularea, hranirea,

exploatarea si transportul animalelor;

- imprejmuirea exploatatiilor de animale, astfel ca in incinta acestora sa nu poata

patrunde persoane, vehicule si animale, decat printr-o intrare special amenajata, aflata

sub controlul veterinar;

- construirea si amenajarea la intrarea in exploatatia de animale a unui filtru sanitar

veterinar, dimensionat in raport cu numarul personalului, in care se efectueaza

schimbarea obligatorie a hainelor si incaltamintei de strada, cu echipament de protectie

antiepizootica;

- interzicerea intrarii in exploatatia de animale a persoanelor care nu lucreaza direct in

procesul de productie, cu exceptia organelor de control, care vor respecta conditiile

obligatorii de filtru sanitar;

- interzicerea introducerii in ferme a altor animale decat cele care constituie proprietatea

exploatatiei, precum si desfasurarea altor activitati diferite de specificul acesteia;

- mentinerea obligatorie in carantina profilactica a animalelor ce urmeaza sa fie introduse

in exploatatie.

Obligatiile persoanelor fizice si juridice conform Normei sanitare veterinare privind

anuntarea declararea si notificarea unor boli transmisibile ale animalelor:

- sa izoleze animalele bolnave sau suspectate de boala;

- sa pastreze cadavrele animalelor moarte, carnea ori produsele obtinute prin taiere, fara

a le instraina sau valorifica;

- sa nu permita circulatia animalelor si a persoanelor in locurile propuse a fi contaminate;

- sa pastreze furajele care au venit in contact cu animalele bolnave sau care sunt

suspectate de contaminare, fara a le administra altor animale; - sa pastreze la locul

respectiv ustensilele de grajd, asternutul, mijloacele de transport folosite si orice alte

obiecte care pot fi purtatoare de contagiu. Ferma va avea un plan de biosecuritate


________________________________________________________________________


32

aprobat de autoritatile competente, in conformitate cu prevederile H.G. 515/2008 cu

privire la asigurarea biosecuritatii fermei.

1.7.1 Zgomotul

O categorie aparte de poluanti fizici, o constituie zgomotul si vibratiile in

comunitatea umana.

Zgomotul si vibratiile sunt considerate principalele surse de poluare in timpul

construirii constituind factori generatori de stres, mai ales pentru angajatii care deservesc

utilajele din santier.

In timpul construirii si functionarii , se pot acumula efectele negative existente datorita

traficului rutier sau feroviar din zona, cu cel generat de cresterea traficului in zona datorita

sapaturilor, transportului materialelor in perioada de constructie, transportului materiilor

prime si a produselor finite in perioada de functionare.

Predicţia si evaluarea impactului zgomotului asupra mediului se va realiza utilizand

indicaţiile manualului Larry W. Canter - ,,Environmental Impact Assessment’’, precum si

recomandările Directivei 2002/49/EC pentru calculul indicatorului de zgomot asociat

disconfortului general, pe o durată de 24 ore - Lzsn(Lden ), transpusă in legislaţia

romanească prin HG 391/2005 privind evaluarea si gestionarea zgomotului

ambiental.

Lden = 10 . lg 1/24 [td . 10 Lday/10 + te . 10(Levening+5)/10 + tn . 10(Lnight+10)/10]

Unde:

- te este cuprinsă intre 2 si 4 ore;

- td timpul de funcţionare in perioada zilei (12 ore);

- tn timpul de funcţionare in perioada nopţii (8 ore);

- te + td + tn = 24 ore;

Distanta de la limita incintei pana la receptorii sensibili respectiv, fata de prima

locuinta -2100 m.

Variatia nivelului de zgomot cu distanta :

Lc1 = Lc – 10 log (d2/d1), unde d1 = 1 m si d2 distanţa faţă de sursă.

Aplicand relatia , observam ca nivelul de zgomot scade cu 20 dB la 100 m si 33 dB la

2100 m.


________________________________________________________________________


33

Pentru calculul nivelului echivalent de zgomot pe timpul zilei se utilizeaza relatia:

Leq = 10 log 1/T ΣTi (10) Li/10 :

Li - zgomotul echivalent pentru fiecare fază

T – timpul total de la faza iniţială ( aprox. 8760 ore/an)

In perioada de desfasurare a activitatii, principalele surse de zgomot vor fi

(documentul de referinta BAT , tab. 3.43):

Sursa

zgomot

Durata Frecventa Activitatea

de zi/noapte

Nivelul de

presiune al

sunetului

dB(A)

Echivalent

continuu

Laeq dB(A)

Ventilatoare

adaposturi

Continuu/

intermitent

Tot anul Zi si noapte 43

Livrare hrana 1 h 2-3h in

fiecare

saptamana

zi 92(la 5 m)

Prindere găini (de carne)

6 h-56 h 6 – 7 ori pe an

Zi/noapte 57-60

Curatare Pasari de carne 1.manipulare gainat 2.spalare intensa

1-3 zile 1-3 zile

6-7 ori pe an

zi 88(la 5 m)

Zgomotul in timpul perioadei de funcţionare a fermei

Leq = 10 log [1/8760*(Σ [6566(10) 43/10 + 3x274x(10) 90/10 + 56x7x(10) 60/10 + 6x7x5

x (10) 88/10 +7x2x5 x (10) 70/10)] = 80,4 dB – pentru nivelul din timpul zilei.

Scaderea cu distanta pana la limita incintei :80,4 – 20=60,4 dB

Lzi= 60,4 dB –nivelul mediu aproximativ de presiune sonora pentru perioadele de zi

intr-un an

Lseara =L noapte =10 log 1/8760Σ [6566(10) 43/10 + 56x7x(10) 60/10 =47,8 dB


________________________________________________________________________


34

Astfel la limita incintei , cu aceste valori ale nivelului de zgomot echivalent se calculeaza

Lzsn.

Lzsn(Lden) = 10 . lg 1/24 [12 .10 6+ 4 . 10 5,3 + 8 . 10 5,78 ] = 58,6 dB


________________________________________________________________________


35

Tipul

poluării

Sursa de

poluare

Nr. surse de

poluare

Poluare

maximă

permisă

(limita

maximă

admisă

pentru

om şi

pentru

mediu)

Poluare

de fond

Poluare calculată produsă de activitate şi măsuri de eliminare/ reducere

Măsuri de

eliminare/

reducere a

poluării

Pe

zon

a o

bie

ctiv

ulu

i

Pe zone de

protecţie/

restricţie

aferente

obiectivului

, conform

legislaţiei în

vigoare

Pe zone rezidenţiale, de recreere sau

alte zone protejate cu luare în

considerare a poluării de fond

Fără măsuri de

eliminare/ reducere

a poluării

Cu

implementare

a măsurilor de

eliminare/

reducere a

poluării

zgomot

Ventilatoare,

benzi de

transport

hrana

9 ventilatoare de

capacitate 38500

mc/h in fronton pe

fiecare hala si cate

5 ventilatoare de

capacitate 12000

mc/h in coama pe

fiecare hala total 70

ventilatoare pe

amplasament,

transportoare hrana

65,0dB(A)

Cz60 la

limita

incintei ,

conform

STAS

10009/88,

50 Db

pentru

receptorii

sensibili ,

cu 10

dBmai

scazut pe

timpul

noptii

Lecchiv

are

valori

estimate

intre 55-

65

dB(A)

Ventilatoarle halelor au

functionare continua,

nivelul de zgomot 43 dB ,

sistemele de alimentare

functioneaza o data pe zi ,

timp de 3 h , nivel de

zgomot 90 dB

65 dB(A)

Obiectivul nu va

modifica indicatorul

presiunii acustice de

fond a zonei de locuinte

Obiectivul nu va

modifica

indicatorul

presiunii acustice

de fond a zonei

de locuinte,

receptorii

sensibili sunt

amplasati la

distante de peste

500 m de ferma

Activităţile care

implica utilizarea

mijloacelor de

transport

si de

incărcare/descărca

re se vor

desfăsura

preponderent

in timpul zilei

(07,00 –19,00).

Prinderea

puilor

5 hale 6-56 h, 2-6 ori pe an ,

nivel de zgomot 60 dB

Activitatea se va

desfasura pe

timpul zilei

Igienizare

hala

5 hale 1-6 ori pe zi, pentru

fiecare hala, de 2-6 ori pe

an, nivel de zgomot 88 dB

Activitatea se va

desfasura pe

timpul zilei


________________________________________________________________________


36

Mijloace de

transport

materii prime

, materiale

auxiliare si

produs finit

Se considera un

trafic de maxim 5

masini /zi

65-70 dB 65 dB Obiectivul nu va

modifica indicatorul

presiunii acustice de

fond a zonei de locuinte

Activitatea se va

desfasura pe

timpul zilei

Manipulare

dejectii

2 h zilnic/hala, de 7 ori pe

an, 70 dB

Activitatea se va

desfasura pe

timpul zilei

Cele prezentate mai sus sunt rezumate astfel :

Indicatorul de zgomot asociat disconfortului general Lzsn

Nivelul de zgomot echivalent la limita incintei Leq

Nivelul de zgomot la nivelul celui mai apropiat receptor sensibil

Concluzii

prognozat Conform STAS 10009/88

prognozat Conform STAS 10009/88

Din punct de vedere al instalatiilor impactul asupra sanatatii umane este acceptabil

58,6 dB 60,4 dB ziua, 47,8 dB noaptea, seara

65 dB 50,4 dB 50 dB ziua 40dB noaptea conform OMS nr. 536/97

Din punct de vedere al instalaţiilor - impactul asupra sănătăţii umane este acceptabil


________________________________________________________________________


37


Operatorul trebuie sa foloseasca masuri de buna practica pentru controlul

zgomotului.

Aceasta poate include o mentenanta adecvata a echipamentelor, a caror

deteriorare poate conduce la cresterea zgomotului, o planificare adecvata a activitatii in

ferma, utilizarea echipamentelor cu nivel scazut de zgomot.

Operatorul trebuie sa foloseasca tehnici de control a zgomotului care sa asigure ca

zgomotul produs de instalatie nu conduce la cauze rezonabile de sesizari ale populatiei

din vecinatate.

In cazul de fata se utilizeaza ventilatoare silentioase, o parte din ele avand turatie

reglabila, pentru a asigura rate diferite de aerare, functie de necesitati, amplasate pe

peretele dinspre sud a amplasamentului.

Cand se curata halele de crestere a pasarilor, apare zgomotul in interiorul

adaposturilor.

Manipularea si manevrarea dispozitivelor de incarcare a remorcilor din afara

cladirii ar trebui organizate astfel incat sa se reduca amploarea operarii masinilor. Daca

exista suficient spatiu frontal, atunci remorcile ar trebui incarcate in interiorul

adaposturilor.

La realizarea constructiilor, se va lua in considerare orientarea si amplasarea

pentru manipularea dejectiilor si produselor, astfel incat, acolo unde este practic,

manevrarea masinilor sa fie concentrate la capatul cladirilor, cat de departe posibil de alte

proprietati precum zonele rezidentiale.

Reducerea vitezei autovehiculelor grele in zonele mai „sensibile” (viteza scazuta

poate reduce nivelul de zgomot cu pana la 5dB);

Limitarea la minim a timpului de lucru a utilajelor grele de constructii;

Conducere preventiva a autovehiculelor grele (conducerea calma creeaza mai

putin zgomot decat frecventele schimbari de acceleratie si frana);


________________________________________________________________________


38

2. PROCESUL TEHNOLOGIC

Etapele fluxului tehnologic sunt:

1. Pregătirea halelor in vederea popularii: evacuarea patului epuizat ce conţine dejecţii

solide, spălarea halei cu apa sub presiune , igienizarea halelor , formarea unui nou pat de

asternut, dezinfecţie.

2. Popularea halelor: se face cu pui de o zi in greutate de cea 35-45g

3. Creşterea, întreţinerea si exploatarea pasărilor : la sol, timp de circa 38 de zile, prin

asigurarea condiţiilor de microclimat în hale, aplicarea unui management nutriţional şi

utilizarea eficientă a apei şi energiei conform recomandărilor BAT.

4. Livrarea pasărilor la sfârşitul perioadei de exploatare către diverşi beneficiari.

5.Pe amplasament se vor desfăşura şi activităţi conexe cum ar fi:

- activitatea de întreţinere şi reparaţii curente ale utilajelor (ventilatoare, liniile de furaj,

adăpătorile);

- activităţi sanitar veterinare.

- Managementul dejectiilor.


________________________________________________________________________


39

In cadrul fermei se va folosi principiul ,, totul plin-totul gol” . Durata unui ciclu de

productie va fi de 38 de zile. Dupa fiecare ciclu de crestere halele vor fi complet golite,

spalate si igienizate. Durata perioadei de vid sanitar este de aproximativ 10-14 zile.

Puii de carne, proveniti de la statii de incubatie specializate, vor fi crescuti de la varsta

de o zi pana la 38 de zile, cand se livreaza la abator pentru sacrificare . Intr-un an vor fi

crescute aproximativ 7,2 serii/an.

Cresterea puilor va fi realizata in 6 hale cu o suprafata de 1355,75 mp/hala(suprafata

utila 1302,00 mp), respectiv suprafata totala 7812,00 mp. Fiecare hala are cate o

incapere de crestere deservita de un hol de acces in care sunt montate instalatiile de

Descarcare/

incarcare pui Hale pentru

cresterea

puilor

Depozitare

temporara

cadavre (camera

frigorifica

special

amenajata)

Eliminare

prin operator

autorizat

Buncare

pentru

depozitarea

hranei

Distribuire

hrana

Operatiuni de

curatare, spalare cu

apa subpresiune

Igienizarea halelor cu

substantele specifice si

omologate pentru aceste

activitati

Evacuare asternutului cu

dejectii din hale , mecanic

cu utilaje corespunzatoare

Depozitare temporara a

dejectiilor pe platorma special

amenajata

Raspandire pe

terenurile

agricole

Transportul

hranei

Bazin de stocare ape tehnologice

provenite din procesul de spalare

hale de productie

Ape uzate tehnologice


________________________________________________________________________


40

control electronic pentru masurarea temperaturii , pornirea sistemului de ventilatie,

sistemului de incalzire si spreiere a aerului cand este cazul.

Tehnologia de crestere a puilor de carne folosind asternutul permanent de resturi

vegetale, are avantajul de a asigura densitatea medie de 17 capete pui/mp., de a

manipula mai usor dejectiile, care pot fi stocate in halele de crestere pana la terminarea

ciclului de productie.

Tehnologia de crestere a puilor la sol si echipamente aferente acestei metode prezinta

urmatoarele plusuri in comparatie cu sistemul de crestere a puilor la baterie.

- Cresterea efectivului de pui de carne, cu un procent ridicat de uniformitate pana la

livrarea la abator;

- Scaderea procentului de mortalitate;

- Reducerea consumului specific de furaje combinate pe kg. greutate vie;

- Hranirea uniforma a intregului lot;

- Reducerea numarului de personal din momentul punerii in functiune a instalatiilor

tehnologice (comparativ cu alte sisteme similare de crestere a pasarilor, gen baterii

piramidale).

Directiva 1999/74/UE, prevede reducerea densitatii de animale per metru patrat, in

vederea cresterii bunastarii animalelor. In general fermele de crestere intensiva a

animalelor, care au numarul de animale in limitele IPPC sunt caracterizate de un grad

ridicat de specializare si organizare. Partea esentiala a activitatii este sistemul de

adapostire a animalelor.

Se asigura o capacitate de productie continua prin folosirea rationala a capacitatilor

existente si prin aplicarea de principii tehnologice obligatorii de tipul:

- populare si depopulare totala;

- cicluri de crestere pentru puii de carne de 7 saptamani cu 3 saptamani de pauza,

timp in care se realizeaza curatenia dezinfectia si odihna halelor.

Procesele de productie din cadrul fermei sunt:

- procese biologice de crestere a greutatii corporale a puilor care se bazeaza pe

procese metabolice;

- activitati de asistenta si suport a proceselor biologice care constau in: adapostire si

curatarea adaposturilor, administrarea hranei, administrarea apei de baut,


________________________________________________________________________


41

asistenta medicala de specialitate, colectarea si tratarea apelor uzate, transferul

dejectiilor la platforma special amenajata;

- activitati de eliminare a deseurilor;

Descrierea proceselor de productie ale proiectului propus

Pentru asigurarea calitatii carnii de pasare este necesara respectarea normelor

tehnologice de baza si anume:

• Se vor asigura si respecta principiile tehnologice de baza in cresterea pasarilor,

privind categoria de varsta 0-38 zile cu referire la densitatea puilor in adapost,

temperatura, luminozitate, ventilatie, concentratia de noxe, calitatea

asternutului si calitatea furajelor.

Astfel in cazul puilor la greutatea de 1,9 kg/cap densitatea va fi de 18-20 pui/mp.

• Ventilatia in hale trebuie sa asigure un coeficient de 5-10 mc/kg greutate voie /h

si va fi asigurata permanent, fara sa depaseasca vitezele admisibile ale

curentilor de aer; in cadrul noii investitii sistemul de ventilatie este computerizat,

realizandu-se deschiderea fantelor pentru aer proaspat mai mult sau mai putin

in functie de evolutia parametrilor interiori si exteriori ai aerului.

1. Pregătirea halelor in vederea popularii:

Halele se pregatesc inainte de introducerea puilor de o zi, dupa cum urmeaza :

1.1.Curatirea mecanica

Dupa golirea halelor urmeaza operatia de maturare si spalare mecanica cu apa sub

presiune . Apa uzata recoltata din spalare este dirijata prin sistemul de canalizare interior

in bazinul de stocare a apelor uzate tehnologice.

1.2. Igienizare

Fazele tehnologice de igienizare sunt :

Inmuiat cu DM CID S 3%

Dezinfectie utilaje, pereti, ventilatoare, dezinfectia se face cu solutie de

VIROCID 1-1,5% concentratie

Dezinfectie asternut, pereti, cu solutie VIRAKIL concentratie 0,5%

Dezinfectie coloana de distributia apei catre adapatori cu sol CID 2000 0,5%

concentratie


________________________________________________________________________


42

Dezinfectie exterior hala

Uscare hala

Incalzit hala

Introdus asternutul in sala

1.3.Asigurarea sistemului de incalzire a halelor, prin revizia aerotermelor dupa

care are loc incalzirea halei in trepte de temperatura , in asa fel incat in momentul

popularii sa se asigure temperatura tehnologica necesara.

1.4. Punerea in stare de functionare a sistemului de adapare si de hranire. Apa

de baut trebuie sa aiba temperatura tehnologica necesara, apropiata de cea a

adapostului;

1.5.Verificarea asternutului in cantitate si grosime variabila, in functie de anotimp

astfel ca vara grosimea asternutului este de 7 cm , iar in timpul iernii este de 10 cm.

2.Popularea halelor

2.1Transportul puilor de o zi

Preluarea de la terti a puilor de o zi si transportul acestora de la statia de incubatie

in halele de productie se face cu autospeciala prevazuta cu sursa proprie de incalzire

si ventilatie, in ladite speciale, cu o capacitate de 80 capete/ladita.Se va realiza

dezifectia autospecialei inainte ca aceasta sa intre in ferma.

Mijloacele de transport sunt ale furnizorilor.

Descarcarea puilor si transportul lor in halele pregatite se face de catre personalul

fermei .

2.2.Introducerea puilor in hala

Puii de gaina, in sistem intensiv de crestere se introduc in hale de crestere, la

varsta de o zi. Acestia se repartizeaza in halele pregatite corespunzator, pe

compartimente,hale, respectand densitatile.Dupa plasarea puilor in hala va exista o

perioada de 2 ore in care nu se va mai intra printre ei. Se va observa comportamentul

puilor ca indicator al temperaturii corecte.

La fermele de productie a puilor de carne, densitatea medie in cazul cresterii la sol

este :


________________________________________________________________________


43

• Pui cu varsta de 1-38 zile = 20 pui/mp

Daca densitatea puilor este mai mare decat cea tehnologica normala, mortalitatea

poate creste, iar dezvoltarea lor va acea de suferit.

In cadrul fermei pasarile sunt crescute la sol, pe pat de crestere. Patul de crestere

este constituit din resturi vegetale : coaja de fl. soarelui, coaja orez, paie,

rumegus, etc si este raspandit pe toata suprafata halei de crestere a pasarilor.

Pardoseala halelor de crestere este realizata din beton .

Evacuarea patului de crestere ( pat in care sunt inglobate dejectii si resturi

vegetale ) se face periodic, la depopularea halelor, respectiv la sfarsitul unei perioade

de crestere ( 38 de zile).

3. Creşterea, întreţinerea si exploatarea pasărilor

Hranirea puilor de o zi va incepe cat mai repede.Pentru ca hranirea sa se faca in

conditii optime, trebuie asigurat frontul de furaje necesar.

Cresterea puilor destinati productiei de carne, pe toata perioada de viata, pana la

livrare se face in sistem intensiv, la sol, pe asternut permanent. Asternutul este format din

resturi vegetale, in cantitate si grosime variabila, in functie de anotimp. Astfel , vara

grosimea asternutului este de 7 cm, iar in timpul iernii este de 10 cm.

Asternutul trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :

- nu trebuie sa contina substante toxice sau daunatoare;

- materialul utilizat trebuie sa asigure o buna absorbtie a umezelii;

- sa fie confortabil;

- sa asigure un nivel scazut de praf;

- sa nu contina corpuri contondente- bucati de lemn , pietre,sau fier;

- sa provina dintr-o sursa ce indeplineste normele de biosecuritate;

Furajarea se face la discretie cu utilaj specific; in primele 4 zile frontul de furajare se

suplimenteaza cu hartie ce se aseaza sub liniile de adapare. Administrarea furajului pe

hartie se face in strat subtire pentru a fi consumat in maxim 4 ore de la administrare (

pentru a preveni alterarea).

In toate halele vor exista cate 3 linii de hranire cu o lungime de 105 m dispuse in

lungul halei pe care vor fi montate 423 hranitori. Fiecare hala va fi prevazuta la exterior


________________________________________________________________________


44

cu un buncar de otel cu o capacitate de 16,5 mc in care se depoziteaza furajul. Acesta

va alimenta un transportor de 90 mm , cu 1,1 kW catre buncarasele din hale .

Adaparea puilor se face cu adapatori tip picurator. Adapatorile asigura permanent apa

proaspata adecvata, temperatura apei fiind cuprinsa intre 18-200C. Distanta maxima pe

care o parcurge un pui pana la adapatori nu trebuie sa depaseasca 2m.

Cantitatea de apa necesare puilor pentru carne este dubla fata de cantitatea de

nutrienti consumata zilnic, la temperaturi tehnologice, controlate ale aerului.

Sistemul de adapare este compus din 4 linii de adapare echipate cu picuratori tip

lubing cu cupita recuperatoare. Alimentatorul de apa este dotat cu un contor de apa si un

medicator care asigura doze de medicamente pentru pui, corespunzator varstei.

In cazul in care temperatura din hala scade, nevoile de apa scad, pana la un

coeficient de 1,2-1,4 % din cantitatea de nutreturi consumata de catre pui, iar daca

temperatura mediului creste la 28-30 C, consumul de apa creste, la de doua ori volumul

nutreturilor concentrate consumate,

Frontul de furajare si adapare este foarte important pentru obtinerea de rezultate bune

in cresterea puilor . In vederea echiparii halelor de crestere a puilor de carne se va

achizitiona o instalatie automata atat de furajare cat si de adapare, astfel vor exista

conducte de transport al furajelor in lungul halelor de crestere care vor alimenta tavitele

hranitoarelor automat pe masura ce cantitatea de furaje din tavile de furajare scade .In

ceea ce priveste adaparea, aceasta se realizeaza cu picuratoare care sunt puse in

functiune la atingerea de catre ciocul pasarii acestora, sistemul de alimentare a

dispozitivelor se face printr-un sistem de tevi de distributie a apei in lungul halei.

Pentru a se asigura adaparea tuturor pasarilor se va amplasa pe conducta de apa un

picurator la 12 pui.

Compararea cu cerintele BAT prezentate in tabelul nr. 3.1.1, arata ca tehnicile de

adapare sunt BAT.


________________________________________________________________________


45

Tabelul nr. 3.1.1: Conformarea cu cerintele BAT pentru folosirea apei

Activitatea in ferma Cerinte BAT

Apa de baut Reducerea consumului de apa de baut nu este considerata o masura practica. Este obligatoriu sa se asigure accesul permanent la apa pentru pasari.

Consumul specific este de 7,56 l/cap/serie Consumul de apa per Ciclu (L/cap/ciclu):

4.5 – 11 (BREF ILF Sectiunea 3.2.2.1.1, tabel

3.11).

Sursa de apa va fi testata pentru a se verifica nivelul de saruri de calciu –duritatea apei ,

salinitatea si concentratia de nitrati.

Dupa curatarea halei si inainte de sosirea puilor apa va fi testata pentru contaminare

bacteriana la sursa , bazinul de stocare si punctele de adapare .Adapatoarele trebuie

pastrate curate si sistemele de adapare se spala dupa fiecare perioada de administrare a

medicamentelor pentru a evita depunerea peliculei de biofilm.

Pentru a fi siguri ca lotul primeste apa suficienta se va monitoriza zilnic consumul de apa.

Alimentatia puilor

Frontul de furajare trebuie calculat pentru o incarcatura de 75 pui/tavita.

In functie de aceste date se alege numarul de hranitoare ce se vor amplasa in lungul

tubului de transport furaje.

Furajele combinate vor fi aduse de la FNC si se vor depozita in buncarele de la

capetele halelor(capacitate 16,5 mc); descarcarea se realizeaza mecanic.

Pentru hranirea pasarilor se va utiliza un furaj ale carui principale componente sunt :

porumbul, srotul de soia, grasimea, premix mineralo-vitaminic.

Alimentatia puilor pe toata perioada de crestere se face cu furaj echilibrat fabricat

dupa retete optimizate conform cerintelor puilor de carne.

Retetele de furajare care se vor fabrica in functie de varsta puilor vor cuprinde in

amestec cereale, sroturi proteice, premix vitamino-mineral si alti aditivi furajeri, astfelincat

sa se realizeze un spor mediu de 50-55 g/zi furajata.

Pe parcursul cresterii puiul va primi urmatoarele retete de furaj:


________________________________________________________________________


46

a. demaraj –furaj care se administreaza puilor in prima perioada de crestere si care

constituie aproximativ 20 % din cantitatea de furaje a intregii perioade

b. crestere –furaj ce se administreaza puilor in perioada cea mai lunga si care

constituie 60% din cantitatea de furajare a intregii perioade;

c. finisare –furaj care se administreaza puilor in ultima parte a ciclului de crestere si

ingrasare si reprezinta 20% din cantitatea totala de furaje ce revin pe cap de pui

broiler.

Media de consum de furaje pe serie/cap de pui este de 3,6 kg la livrare, respectiv 1,7

kg furaj pentru 1 kg carne in viu.

Evolutia greutatii corporale si a compozitiei chimice a puilor de carne in special in

functie de varsta, conform unui ciclu matematic are loc o crestere treptata a sporului de

greutate bazat pe un spor proteic, care atinge maximum la varsta de 38 de zile.

Tabelul nr. 3.1.2.: Conformarea cu cerintele BAT pentru tehnici de nutritie

Activitatea in ferma Cerinte BAT

a) Tehnici de nutritie

Puii sunt hraniti dupa retete diferentiate pe faze de crestere in functie de greutatea corporala. Se utilizeaza nutret combinat

Hranire in faze diferentiate pe faze de crestere in functie de greutatea corporala a animalului

Faza 1(1 – 10 zile): Proteina – 22-23 % Fosfor total – 0,5% Faza 2 (11 – 29 zile): Proteina – 21,3 % Fosfor total – 0,42% Faza 3 (30 – 112 zile): Proteina – 20,63% Fosfor total – 0,42%

Bref ILF Setiunea 5.3.1.1, tabelul 5.5 si Sectiunea 5.3.1.2, tabelul 5.6 Faza 1 Proteina – 20 – 22 % Fosfor total – 0,65 – 0,75 % Faza 2 Proteina – 19 – 21 % Fosfor total – 0,60 – 0,70 % Faza 3 Proteina – 18 – 20 % Fosfor total – 0,57 – 0,67 %

b) Consum de nutret

3988 t/an

Conform BREF ILF Sectiunea 3.2.1.1, tabelul 3.2, cantitatea de furaj/lpasare/an este de: 22 – 29 kg/pasare/an pentru pui de gratar.


________________________________________________________________________


47

Microclimat

Sistemul de ventilatie si asigurarea microclimatului

Ventilatia va fi realizata de ventilatoare plasate astfel :cate 9 ventilatoare de

capacitatea 38.500 mc/h in fronton si 5 ventilatoare de capacitate 12000 mc/h in coama in

fiecare hala.

Acestea vor asigura exhaustarea aerului din interiorul in exteriorul halelor, la exterior

ventilatoarelor sunt prevazute cu deflectoare de dirijare a aerului spre sol.

Intreg sistemul de asigurare microclimat este controlat de un calculator dotat cu

senzori de umiditate, presiune, temperatura care asigura conditii optime pentru pui pe

intreg parcursul ciclului de crestere de la 0-38 zile.

Pentru perioada foarte calda (calduri extreme) racirea este asigurata printr-o

pompa de inalta presiune 100 atm si o capacitate de 1200 l/ora. Prin intermediul unor

duze aceasta spreiaza apa in pulbere final la o temperatura de aproximativ 18 0C,

asigurand o scadere a temperaturii in hala la pana 4-50 C. De asemenea, acest sistem de

racire va diminua si cantitatea de praf in suspensie din aerul eliminat

Încălzirea spatiilor administrative din ferma si prepararea apei calde necesara la

filtrul sanitar si igienizarea halelor se realizează prin microcentrala care utilizează drept

combustibil gazul metan si cu ajutorul panourilor solare.

Sistemul de incalzire a halelor si centrala termica, vor fi automatizate, vor

functiona pe gaz metan, combustibil mai putin poluant.

Centrala termica murala folosita pentru spatiu administrativ, va avea o capacitatea

de 24kW ce produce agent termic 80/600C , va fi dotata cu arzator modulant presiune

maxima 3 bar avand incluse automatizarea, pompa distributie, vas de expansiune, kit de

montaj, cos de fum coaxial 60/100.

Incălzirea halelor se realizează în general în perioada rece a anului dar si cand

pasările sunt mici şi aceasta se impune.Incalzirea spatiilor de crestere se realizeaza cu

elemente radiante pe gaz .Fiecare spatiu este echipat cu generatoare cu aer cald

alimentate cu gaz natural cu ardere integrala, astfel:cate 4 aeroterme /hala fiecare cu un

consum de 7,9 mc/h.


________________________________________________________________________


48

Sistemul de incalzire solara

Pentru 2 pereti se urmareste achizitionarea unor sisteme de incalzire solara a

aerului de ventilatie, ce utilizeaza surse regenerabile de energie (SRE) precum radiatia

solara. Aceste sisteme vor fi integrate arhitectonic in constructie, iar pe langa incalzirea

aerului de ventilatie, alte beneficii aditionale sunt recuperarea energiei termice pierdute

inspre exterior prin pereti si o protectie a peretilor contra intemperiilor.

Cand colectorul solar este expus radiatiei solare, se incalzeste suprafata

colectorului, aerul din exterior este incalzit si absorbit prin perforatii inspre interiorul

sistemului, fiind apoi dirijat, datorita presiunii negative, inspre interiorul cladirii.

Astfel aerul preincalzit va fi adus in interiorul halelor prin gurile de admisie a aerului

existente in perete, datorita presiunii negative din interior creata de ventilatoarele de

evacuare a aerului. Colectorul va avea o inclinatie suficienta cat sa permita o crestere a

cantitatii de energie captata.

Pentru perioada de vara, cand este nevoie de un debit de aer marit se vor monta

guri de admisie (sau suntare, bypass), actionate manual, de-a lungul partii de jos a

perimetrului sistemului.

Durata de viata a acestor sisteme este estimata la peste 30 de ani.

Acest sistem de incalzire solara va asigura o reducere a costurilor de

combustibil necesar incalzirii halelor de aprox. 15%.

Pentru filtrul sanitar se urmareste achizitionarea unui sistem complet de

preparare apa calda menajera utilizand panourile solare, boiler cu 2 serpentine si grup de

pompare controlat automat.

Sistemul de preparare apa calda menajera va avea o capacitate de 1000 litri/zi si

va asigura necesarul de apa calda pentru personalul fermei, in vederea asigurarii

conditiilor de igiena si biosecuritate corespunzatoare activitatii de crestere a puilor

conform normelor UE.

Temperaturi optime admise in halele de crestere a puilor la sol

Temperatura are un rol important in procesul de crestere si dezvoltare.


________________________________________________________________________


49

Posibilitatea puilor mici de a avea un control asupra temnperaturii este redus,aceasta

proprietate se dezvolta insa destul de rapid, incepand cu ziua a 5 a de viata, iar dupa 10

zile puii sunt capabili sa se adapteze la fluctuatiile de temperatura.

In halele de pui asigurarea confortului termic are o importanta decisiva pentru

cresterea si dezvoltarea acestora; de aceea, cel putin cu 48 de ore inaintea popularii

halelor cu pui de o zi, se pun in functiune sursele de incalzire, reglandu-se temperatura

necesara puilor in varsta de la la 1 la 10 zile.

Tot cu inainte 8 ore inainte de populare se umple cu apa sistemul de adapare pentru

ca apa sa poata fi incalzita la temperatura tehnologica necesara puilor.

Temperaturile optime in halele de crestere a puilor la sol sunt :

• Pui 1-10 zile vara :32-33 C

Iarna :33-34 C

• Pui 11-20 zile vara :23-25 C

Iarna 26-24C

• Pui 21-30 zile vara 22-24 C

Iarna 20-18 C

• Peste 30 zile vara 22-26 C

Iarna 20-21 C

In tabelul urmator se prezinta recomandari privind temperatura in halele de pui, in

perioada de crestere .

Varsta Temperatura C Varsta Temperatura C

Ziua 1-2 33-34 Saptamana 3 25-27

Ziua 3-4 30-31 Saptamana 4 22-24

ziua 5-7 29-30 Saptamana 5 20-22

Ziua 7-8 28-29

Saptamana 2 27-28 Saptamana 6 18-20

Comportamentul puilor este un indicator sigur al confortului termic. Daca temperatura

este prea ridicata se vor raspandi spre pereti. Daca exista curenti de aer puii se vor grupa

in zona opusa formarii curentilor.


________________________________________________________________________


50

Daca puii se simt bine din punct de vedere al confortului termic acestia se raspandesc

pe toata suprafata compartimentului.

Umiditatea relativa optima admisa la halele de crestere a puilor la sol

Umiditatea relativa optima admisa in halele de crestere a puilor de carne variaza

functie de sezon, calduros sau rece ca si temperatura din hala, intre limitele de 60-80%.

Cu cat temperatura aerului este mai ridicata, cu atat umiditatea aerului este mai scazuta

si invers.

Umiditatea, in functie de varsta puilor si de temperatura interioara, se recomanda a fi

conform tabelului de mai jos:

Varsta

( zile)

Umiditate

Grade 80% 70% 60% 50% 40% 30%

1 0C 33 33 33 33 35 36

2 0C 32 32 32 32 34 35

3 0C 31 31 31 31 33 35

4 0C 30 30 30 30 32 34

5 0C 30 30 30 30 32 34

6 0C 29 29 29 29 31 33

7 0C 29 29 29 29 31 33

8 0C 28 29 29 31 31 33

Viteza optima admisa a curentilor de aer in halele de crestere a puilor la sol

In prima saptamana se face ventilatie fortata, se merge pe ventilatie minima-clapetele

ce urmeaza a se monta in peretii halelor, vor fi deschise, fara a se porni ventilatoarele

care pot crea curenti de aer. In perioada de vara se pot porni ventilatoarele, dar se va

regla viteza curentilor de aer.

Curentii de aer din halele de pui trebuie sa se incadreza strict in limitele optime. La

temperaturi scazute , nu este permisa existenta curentilor de aer mai mari de 0,2-0,3

m/s.


________________________________________________________________________


51

Viteza curentilor de aer trebuie corelata strict cu temperatura existenta in aceste hale

si cu varsta puilor.

Viteza maxima a curentilor de aer in halele pentru pui corelata cu varsta acestora si

temperatura adapostului este :

• Pui 1-10 zile la o temperatura de 28-300C; v=0,05-0,1 m/sec;

• Pui 10-20 zile la o temperatura de 23-270C; v=0,1-0,2 m/sec;

• Pui 20-38 zile la o temperatura de 21-230C; v=0,2-0,5 m/sec.

Pentru dimensionarea ventilatiei maxime s-a luat in calcul 6,5 mp suprafata de

admisie pentru fiecare 0,113 cm3/min aer evacuat.

Iluminatul

In prima perioada de viata (prima saptamana) intensitatea luminoasa trebuie sa fie

mare , in jur de 20 lux/mp pentru ca puii sa gaseasca usor sursa de hrana si apa.

Programul de iluminat al halelor are influenta asupra dezvoltarii puilor de carne. Astfel

programul de iluminat va fi :

• primele doua saptamani : 1 ora intuneric si 23 ore lumina

• saptamana 3-6 : 4 ore intuneric si 20 ore lumina

4. Livrarea pasărilor la sfârşitul perioadei de exploatare către diverşi beneficiari

Cand puii au ajuns la varsta de sacrificare sunt livrati catre un abator de pasari la terti.

Livrarea se face cu mijloace de transport speciale conform graficului intocmit de catre

abator. Incarcarea lor in mijloace de transport se face manual, respectand conditiile

tehnice de manipulare.

Activitati conexe desfasurate pe amplasament


La sfarsitul ciclului de crestere a pasarilor asternutul, cat si dejectiile vor fi transportate

pe platforma betonata de stocare temporara a dejectiilor. Operatiunea de evacuare a

asternutului din hale se face mecanic cu utilaje echipate corespunzator . Acest asternut

este incarcat in mijloace de transport si depozitat pe platforma de depozitare dejectii .

Platforma pentru stocarea temporara a dejectiilor, prevazut pentru o stocare

temporara pe o perioada de cca 3- 6 luni, este prevazuta cu ziduri din beton pe trei laturi,


________________________________________________________________________


52

cu inaltimea de 2 m. Suprafata construita a platformei va fi de 526,30 mp, iar suprafata

utila de 500,00 mp.Platforma este prevazuta cu drenaj si racordata prin reteaua de


Dupa stocarea temporara pe timp de cca. 4 luni, dejectiile, vor fi folosite ca

fertilizant pe terenurile agricole.

Folosirea dejectiilor ca fertilizant pe terenurile agricole se va face in cantitatile

indicate in studiile pedologice si agrochimice si cu respectarea Ordinului comun al MMGA

nr. 242/2005 si MAPDR nr. 197/2005, privind aprobarea organizarii Sistemului national de

monitoring integrat al solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea

aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor

organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea

cu nitrati si pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului national de



organice proveniti din zootehnie in zone vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu

nitrati, precum si Codului de bune practici agricole, care stabilesc inclusiv conditiile de

evacuare, stocare si aplicare a dejectiilor de la Fermele de pasari pe terenuri agricole.

Prin aplicarea acestor solutii de gospodarire a dejectiilor si apelor uzate

tehnologice se imbunatatesc parametrii tehnologici de crestere a puilor pentru carne la

sol, se economiseste apa, dar si caracteristicile dejectiilor folosite ca fertilizant.

Asigurarea calităţii produselor

Pentru obţinerea de pui de carne sanatosi, la preturi de cost reduse, se impune

respectarea de catre crescator a tuturor masurilor ce decurg din cele doua principii ce se

aplica in mod curent in zootehnia moderna: Biosecuritate si Bunastarea in cresterea

animalelor.

a) Biosecuritatea este totalitatea masurilor de siguranta in ceea ce priveste patrunderea

agentilor biotici daunatori in incintele in care cresc pasarile si in hrana si apa pe care

acestea le consuma.Toate aceste masuri sunt cele mai simple si cele mai ieftine pentru

reducerea pierderilor de orice natura din activitatea de crestere a pasarilor.


________________________________________________________________________


53

Principalii vectori care pot transmite imbolnavirile la animale sunt: apa, furajul, adapostul

si echipamentele, asternutul, aerul, vehicolele, echipamentul vizitatorilor, oamenii,

insectele, rozatoare, pasarile salbatice si chiar puii la populare.

Proiectul va face posibila implementarea unui sistem HACCP adaptat pentru controlul

tuturor oamenilor, a tuturor obiectelor si materialelor ce vin in contact cu pasarile. Astfel

prin controlul riguros al acestor vectori si prin reducerea incarcaturii microbiene a lor, se

va reduce simtitor riscul de imbolnavire a pasarilor.

b). Bunastarea in cresterea animalelor este cumulul de conditii optime de viata pe care

crescatorul este obligat sa le asigure pasarilor pentru ca acestea sa isi puna in valoare

capacitatile productive fara ca viata lor sa fie vreodata in pericol.

In acest sens, crescatorul trebuie se respecte norme de buna crestere a pasarilor, norme

care se refera la:

1. Conditii de securitate

- sa nu fie expuse la calamitati naturale; alunecari de teren, inundatii;

- sa nu fie accidentate prin electrocutare sau lovite la manipulare;

2. Conditii de mediu

- densitatea nu mai mult de 19,5 pasari/m2

- temperatura care sa fie corespunzatore varstei si greutatii (de la 340C la 200C) fara a

depasi aceste limite in caz de extreme atmosferice;

- umiditatea sa fie corespunzatore varstei;

- calitatea aerului de inspirat sa fie cat mai naturala;

- asternutul pe care cresc pasarile sa nu fie dur si umed;

- intensitatea luminii si a zgomotelor sa nu fie deranjanta;

3. Calitatea furajului

- sa nu fie toxic si sa fie salubru;

- sa contina pe cat mai putin posibil aditivi furajeri artificiali;

4. Calitatea apei

- sa fie potabila si la o temperatura normala, ca cea a ambientului.


________________________________________________________________________


54

5. Accesul liber la furajare, adapare si miscare.

Pentru a controla toate aceste conditii, proiectul prevede utilizarea de echipamente si

instalatii moderne, automatizate care sa reduca interventia omului prin asistarea de catre

calculator a cat mai multor operatiuni.

2.2. ACTIVITATI DE DEZAFECTARE

Functionarea obiectivului este nedeterminata , fiind in functie de rentabilitatea si

cifra de afaceri a societatii . In eventualitatea incetarii activitatii si dezvoltarii unei alte

forme de activitate, va fi necesara dezafectarea instalatiilor.

Daca se pune problema incetarii activitatii si schimbarii destinatiei terenului, apare

obligativitatea titularului de activitate de a analiza calitatea factorilor de mediu pe

amplasament (sol, subsol, freatic) pentru identificarea gradului de poluare a

amplasamentului datorat activitatii propuse (Bilant de Mediu).

Incetarea activitatii si aducerea amplasamentului in starea care sa permita

utilizarea sa in viitor, se vor face astfel incat sa nu se genereze efecte negative in timpul

actiunii de inchidere si sa se minimizeze impactul potential remanent dupa incetarea

activitatii.

In acest scop se va elabora Planul de inchidere a instalatiei are in vedere redarea

amplasamentului intr-o stare care sa permita utilizarea sa in viitor si se bazeaza pe

urmatoarele elemente:

- spălarea si dezinfectarea halelor;

- golirea continutului de ape uzate din toate structurile subterane si supraterane;;

- spălarea si dezinfectarea structurilor subterane si supraterane;

- evacuarea apelor uzate rezultate din spălarea structurilor subterane si supraterane;

- colectarea si evacuarea din incintă a tuturor deseurilor menajere si industriale.


________________________________________________________________________


55

Tabelul nr. 2.2.1. Structuri subterane

Structuri subterane Continutul Masuri pentru scoaterea din functiune in conditii de siguranta

Retea de canalizare interioara si exterioara Camine de vizitare Bazine de stocare a apelor uzate

Ape uzate menajere si provenite de la spalarea halelor

Golirea preliminara, spalarea si igienizarea retelei de canalizare.

Tabelul nr. 2.2.2. Structuri supraterane

Cladire sau alta structura Masuri pentru scoaterea din functiune in conditii de siguranta

Platforma dejectii Acestea vor fi golite prin transportul dejecţiilor solide pe camp, in conditiile prevazute de legislatia in vigoare.

Hale de productie Dacă terenul va primi o nouă destinaţie care va face ca obiectivele existente să devină inutilizabile acestea se vor demola si terenul va fi adus la o stare care să-i permită reutilizarea. Demolarea va fi contractată cu firme specializate, care vor recupera structurile metalice, molozul va fi mărunţit corespunzător si utilizat ca material de umplutură sau de construcţii.

Tabelul 2.2.3. Zone in care se preleveaza probe

Zone/ localizari in care se preleveaza

probe

Motivul

Eventual, din jurul structurilor subterane

Prelevarea de probe de sol si probe de apa subterana , din jurul structurilor subterane ce va avea ca obiect stabilirea gradului de incarcare cu fertilizanti a solului si apei freatice.

Planul de inchidere a activitatii si de refacere a amplasamentului

� Curătarea si dezinfectarea halei

Inchiderea completa a activitatii va fi precedata de curatarea si dezinfectarea halei de

productie respectandu-se aceeasi tehnologie ca in cazul unei depopulari obisnuite, mai

putin actiunile de pregatire a halei pentru repopulare.


________________________________________________________________________


56

� Golirea continutului de dejectii lichide din toate structurile subterane si supraterane:

fosa septica, conducte si bazine colectoare si de stocare.

Se va proceda la golirea prin vidanjare a intregii cantitati de apa cu continut de resturi de

dejectii rezultata din spalarea halelor si adunata in bazinele colectoare.

� Spălarea si igienizarea bazinelor colectoare si a celor de stocare

Dupa golirea bazinelor se va face spalarea acestora iar apa rezultata va fi de asemenea

vidanjata.

� Demolarea halei si a celorlalte structuri supraterane.

In functie de destinatia ulterioara a amplasamentului, este posibil sa se doreasca

demolarea tuturor structurilor supraterane. In acest caz:

- se va elabora un proiect de demolare;

- se va obtine autorizatia de demolare;

- actiunile propriu-zise se vor desfasura pe baza proiectului si in conformitate cu toate

normele de securitate specifice;

- deseurile de constructie vor fi manevrate si eliminate in conformitate cu regulile

aplicabile pentru gestionarea deseurilor, in baza prevederilor din proiectul de demolare.

De asemenea in baza prevederilor din proiectul de demolare, toate deseurile

ramase in incinta vor fi colectate si eliminate corespunzator.

3.DESEURI

3.1. GENERAREA DESEURILOR

Tipuri de deseuri rezultate pe faze de activitate

a)Etapa de construire

- pamantul in exces , rezultat de la excavari si solul fertil din decopertare , se recupereaza

integral in scopul amenjarilor terenului (spatii verzi, umpluturi)

- deseuri de materiale de constructii ce vor fi colectate selectiv in vederea valorificarii de

catre firme autorizate,

- Deseuri menajere

- deseuri de ambalaje tip PET provenite de la achizitionarea apei potabile pentru

muncitori, vor fi valorificate prin firma autorizata.


________________________________________________________________________


57

b) Etapa de operare a obiectivului

In fermele de crestere a pasarilor, principalele tipuri de deseuri sunt dejectiile si

cadavrele de animale. Daca in cazul dejectiilor, nu exista tehnici de minimizare a

cantitatilor anuale produse, acestea variind intre anumite limite in functie de rasa,

cantitatea de hrana si de apa, clima, tipul de adapost si dotarea acestuia cu instalatii de

furajare/ adapare/ ventilare/ incalzire; in cazul cadavrelor, mentinerea mortalitatii in

limitele normale se realizeaza prin respectarea cerintelor de bune practici veterinare.

Celelalte tipuri de deseuri sunt in general in cantitati nesemnificative si depind de

activitatile conexe desfasurate in ferma.

In perioada de exploatare a obiectivului proiectat vor rezulta urmatoarele tipuri de deseuri:

- dejectii de pasare;

- deseuri de tesuturi animaliere;

- deseuri menajere;

- deseuri metalice care rezulta ca urmare a unor eventuale reparatii a instalatiilor;

- deseuri de ambalaje de la substantele utilizate la dezinfectie, dezinsectie, igienizare;

- deseuri de medicamente de uz sanitar-veterinar;

3.2. MANAGEMENTUL DESEURILOR

Tabel 3.2. Managementul deseurilor

Denumire deseu Cantitatea

prevazuta a fi

generate (t/an)

Starea fizica

(S,L,SS)

Cod deseu Managementul

deseurilor

Deseuri provenite din activitatea de amenajare a fermei

Moloz S 17 01 07 Valorificat ca

material de

umplutura

Deseuri metalice S 17 04 05 Valorificat prin

unitati autorizate

Deseuri provenite din activitatea fermei

Dejectii de pasare Cca 2350 02 01 06 Stocare temporara pe platforma amenajata urmand a fi folosita ca fertilizant pe terenuri agricole


________________________________________________________________________


58

Cadavre de pasare 25 S 02 01 02 Stocate temporar in

camera frigorifica

urmand a fi preluate

in vederea eliminarii

prin incinerare de

catre o societate

autorizata.

Deseuri menajere 2 S 20 03 01 Stocare temporara in

pubele , urmand a fi

preluate de catre

firma de salubritate

cu care societatea

va incheia contract

de prestari servicii

de salubritate.

Deşeuri din metal/Deşeuri metalice provenite din activitatea

de intretinere curenta)

S 16.01.10 Se vor depozita în cadrul fermei într-un spaţiu special amenajat, pe o platformă betonată până la livrarea către o firmă autorizată pentru preluarea deşeurilor din metal.

Deseuri ambalaje de la substante utilizate la dezinfectie

0,1 S 18 02 05 Ambalajele vor fi ridicate de firma contractata care se va ocupa cu operatia dezinfectie

Deseuri de medicamente de uz sanitar-veterinar

Cantitati foarte

mici , numai in caz

de expirare a

produsului

S 18 02 08 Deseuri de medicamente stocate in vederea incinerarii intr-o unitate autorizata

Namol bazin S 19 08 12 Folosit impreuna cu dejectiile solide la fertilizari organice ale terenurilor agricole

Deseuri menajere si asimilabile provenite de la salariatii societatii, inclusiv cele

rezultate din activitatea de întretinere a curateniei în incinta, se estimeaza la cca. 2 t/an.


________________________________________________________________________


59

Aceste deseuri se stocheaza în pubele si saci de plastic, in locuri special amenajate pe

platforma de beton si sunt preluate ritmic de catre firme de salubrizare cu care societatea

va incheia contract de prestari servicii.

Dejectii animaliere - provin din procesul tehnologic de crestere a pasarilor si se

compun din amestecul de asternut permanent cu dejectiile pasarilor rezultate pe intreaga

durata a ciclului de crestere. La incheierea ciclului de crestere, intreaga masa de asternut

se evacueaza din hala de crestere mechanic cu utilaje echipate corespunzator prin usile

special practicate.Acest asternut este incarcat in mijloace de transport si depozitat la

platforma betonata de stocare temporara a dejectiilor.

Deseuri de tesuturi animaliere, rezulta in urma mortalitatilor inregistrate in

procesul tehnologic de crestere a puilor, in special in primele 7 zile ale ciclului de

crestere. Se evacueaza din hale de crestere si stocate temporar in camera frigorifica

urmand a fi preluate in vederea eliminarii prin incinerare de catre o societate autorizata.

Sistemul de depozitare a dejecţiilor

Documentul de referinta BREF, Codul bunelor practici agricole precum si legislatia privind

reducerea poluarii cu nitrati:

• Ord. 242/2005 pentru aprobarea organizarii Sistemului national de monitoring

integrat al solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de

poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice

provenite din zootehnie in zone vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu

nitrati;

• Ord.296/2005 – Programul cadru de actiune tehnic pentru elaborarea programelor

de actiune in zone vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole, stabilesc

criterii pentru reducerea emisiilor in domeniul managementului dejectiilor.

Dejectiile uscate de pasare au urmatorul continut de nutrienti (Documentul BREF, tab.

3.26):

Specia Sistemul

de

adapostire

Productia de

dejectii

Kg/loc/an

Nutrienti (%din greutatea uscata)

Total N NH4-N Acid

uric-N

P K Mg S

Pui de Asternut 10-17 2,6-10,1 0,1- <0,1-1,5 1,1- 1,2- 0,3- 0,3-


________________________________________________________________________


60

carne absorbant

(5-8 serii)

2,2 3,2 3,6 0,6 0,8

Recomandări privind realizarea capacităţii de stocare conform Codului bunelor practici

agricole:

- depozitele trebuie sa aiba o capacitate care sa asigure stocarea pentru o

perioada de 4 luni (17-18 saptamâni);

- depozitarea si pastrarea gunoiului de grajd este necesar sa se faca în platforme

special amenajate. În acest scop, platformele trebuie hidroizolate la pardoseala,

construite din beton si prevazute cu pereti de sprijin înalti de 2 metri, de asemenea

hidroizolati, si cu praguri de retinere a efluentului si canale de scurgere a acestuia catre

un bazin de retentie.

- platformele trebuie sa aiba o capacitate suficienta de stocare , sa aiba drumuri de

acces si sa nu fie amplasate pe terenuri situate în apropierea cursurilor de apa sau cu

apa freatica la mica adâncime. De asemenea, ele trebuie amplasate la o distanta de cel

putin 50 m fata de locuinte si sursele de apa potabila;

-la prepararea compostului una dintre masurile prevazute este de a se aplica apa

peste dejectii pentru a atinge un continut de apa de 45-60%; lichidul care este filtrat de la

gramada de compost sa fie colectat si apoi folosit la umezirea gramezii.

Astfel,

• Cantitatea maximă de dejecţii va fi de cca 2350 t/an.

• Dupa fiecare serie, dejectiile sunt evacuate si transportate la platforma de dejectii

• Platforma pentru stocarea temporara a dejectiilor, pentru o perioada de cca3- 6

luni, este prevazuta cu ziduri din beton pe trei laturi, cu inaltimea de 2 m. Suprafata

construita a platformei va fi de 526,30 mp, suprafata utila 500 mp.Capacitatea de

stocare va fi de cca 1000 mc. Platforma de depozitare gunoi de grajd (dejectii +

asternut) este prevazuta cu un canal longitudinal (dren cu capacitatea 4 mc), care

va colecta levigatul si il va transporta la un bazin de stocare, in care vor ajunge si

apele uzate tehnologice.


________________________________________________________________________


61

Pentru dimensionarea capacitatii de stocare a depozitului de dejectii s-au avut in

vedere urmatorii factori :

1.cantitatea de gunoi de grajd rezultat din activitatea fermei la umiditatea de 18,95%;

2. volumul de apa tehnologica uzata stocata utilizata la umectarea dejectiilor;

3. cantitatea de precipitatii;

Conform Codului de Bune practici Agricole, aprobat de Ordinul 1270/20.11.2005,

pentru a se descompune gunoiul de grajd trebuie sa aiba o umiditate de 70-75 %, altfel

se usuca si mucegaieste. Conform aceluiasi document acesta se poate uda cu must de

gunoi, urina sau chiar apa pentru a-i asigura umiditatea necesara. Umiditatea scazuta

caracteristica gunoiul de grajd rezultat de la puii de carne crescuti in sistem de crestere

intensiv la sol este astfel un factor care impiedica procesul de sterilizare biologica a

acestuia (mineralizare), iar in anotimpul canicular conduce chiar la autoaprinderea

acestuia, pierzandu-se astfel valoarea acestuia.

Pentru inlaturarea acestui neajuns se vor utiliza o parte din aceste ape tehnologice

pentru umectarea asternutului. Acest lucru se va realiza cu ajutorul unei pompe si a unui

operator. Excesul de apa care va fi eliberat de masa de gunoi se va colecta prin sistemul

de canalizare al platformei in bazinul cu care este prevazuta platforma de gunoi, cu un

volum de 50 mc. Exista posibilitatea ca din acest bazin aceste ape sa ajunga prin

pompare inapoi in bazinul de colectare ape tehnologice sau sa poata fi vidanjat.

Restul de ape tehnologice din bazinul de colectare se vor transporta cu vidanje

speciale, de cate 15 mc, pe terenurile agricole apartinand unor proprietari cu care ferma

va incheia contracte de colaborare in vederea fertirigarii acestor terenuri. Aceasta

operatiune poate dura intre 3 si 7 zile. Daca timpul este nefavorabil pentru irigare

aceasta apa mai poate astepta maximum 40 de zile pana la urmatorul ciclu de spalare. In

caz de situatii neprevazute societatea va incheia un contract de prestari servicii pentru a

vidanja si transporta aceste ape la o statie de epurare.

Dupa depozitarea temporara de aproximativ 4 luni dejectiile se vor administra ca

ingrasamant natural pe terenuri agricole, in cantitatile indicate in studiile pedologice si

agrochimice si cu respectarea prevederilor Ordinului MMGA/MAPDR nr 242/197/2005

pentru aprobarea organizarii Sistemului national de monitoring integrat al solului, de


________________________________________________________________________


62

supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse

agricole si de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie.

Dupa fermentarea dejectiilor si transformarea lor in ingrasamant natural, acestea pot fi

folosite pentru fertilizarea terenurilor agricole.

In cazul in care nu se realizeaza o analiza a dejectiilor inainte de a fi folosite ca

ingrasamant si nu se intocmeste un studiu pedologic pe terenul care urmeaza a fi fertilizat

pot apare efecte daunatoare asupra solului.

Imprastierea pe camp a dejectiilor

Conform Ordin nr. 1182/2005 din 22/11/2005, privind aprobarea Codului de bune

practice agricole pentru protecţia apelor impotriva poluării cu nitraţi din surse agricole,

suprafaţa de teren de pe care se pot imprăstia dejecţiile este de 0,0021 ha/pasare:

0,0021 ha/pasare x 156240 pasari /serie = 328 ha /serie pentru imprastierea pe camp a

dejectiilor.

Titularul va trebui sa detina un borderou pentru fiecare livrare externa a dejectiilor, care

sa cuprinda producatorul, destinatarul, cantitatea livrata, tipul si provenienta dejectiilor,

data livrarii. (OM 296/2005, art. 2.1.).

4. Impactul potential, inclusiv cel transfrontier, asupra componentelor mediului si

masuri de reducere a impactului

Impactul organizarii de santier

Organizarea de santier se va realiza pe o perioada scurta de timp si pe o suprafata

limitata.

- Factorul de mediu aer: nu va fi afectat, muncitorii nu vor locui in baraci, functie de

anotimp, incalzirea acestora in vestiarele –containere mobile se va realiza electric,

deci nu vor exista emisii de poluanti in aer.

- Factorul de mediu apa: vor exista toalete ecologice cu bazine vidanjabile, pentru

igiena muncitorilor.


________________________________________________________________________


63

- Factorul de mediu sol: baracile vor fi asezate pe suprafete betonate, deseurile

menajere vor fi colectate in europubele si ridicate in vederea eliminarii de catre o

firma autorizata.

In faza de constructie se vor realiza urmatoarele lucrari:

� lucrari de constructie a halelor de crestere a pasarilor, constructie platforma pentru

depozitarea dejectiilor solide, gospodariei de apa, retelelor de alimentare cu apa,

canalizare, electricitate, gaze naturale;

� montarea echipamentelor specifice tehnologiei de crestere a pasarilor (adapare, hranire,

iluminare, climatizare).

Efectele asupra mediului din perioada de executie sunt cele caracteristice tuturor

santierelor, cu implicatii cu arie redusa de manifestare, de scurta durata si de intensitate

redusa asupra componentelor mediului, in conditiile respectarii disciplinei de lucru.

Avand in vedere aceste aspecte se considera ca impactul generat de organizarea

de santier va fi nesemnificativ.In timpul desfasurarii normale a activitatilor de constructie

nu vor exista evacuari directe in apele de suprafata sau subterane.

Toate lucrarile se vor desfasura in incinta complexului zootehnic si vor genera doar

niveluri reduse de pulberi si zgomot precum si deseuri specifice din constructii.

Se vor lua masuri pentru minimizarea emisiilor de pulberi si a zgomotului astfel

incat efectul acestora sa nu se resimta in afara amplasamentului.

Deseurile vor fi eliminate in conformitate cu cerintele legale.

Posibilele efecte negative asupra factorilor de mediu sunt accidentale si

reversibile, se manifesta pe perioada lucrarilor si pot fi diminuate prin adoptarea unor

masuri corespunzatoare.

4.1 Apa

4.1.1 Conditii hidrogeologice ale amplasamentului

Hidrografic cursul de apă cel mai apropiat în zona este: Râul Buzău, la o

distanta de cca. 2200 m fata de proiectul propus spre implementare.

Din punct de vedere geologic subsolul regiunii este alcătuit dintr-un fundament

cristalin şi o cuvertura de formaţiuni sedimentare paleozoice, mezozoice şi neozoice.

Fundamentul a fost localizat numai prin prospecţiuni geofizice cu grosimi foarte diferite de


________________________________________________________________________


64

la un sector la altul. Cele mai vechi depozite de cuvertura interceptate sunt de vârsta

ordoviciana ( paleozoic inferior).

Din datele de foraj grosimea depozitelor paleozoice este de cca. 3500 m fiind

întâlnite etajele: ordovician, devonian şi carbonifer. Peste formaţiunile carbonifere sunt

depuse discordant: triasicul, jurasicul şi cretacicul pe o grosime de cca. 1250 m.

Transgresiv şi discordant peste depozitele cretacice s-a identificat sarmaţianul gros

de cca. 150-200 m. Următorul interval stratigrafic interceptat este pliocenul. Dintre

termenii pliocenului prezintă importanta ponţian-dacianul reprezentat printr-un complex de

marne cenuşii sau vinete nisipoase şi nisipuri micacee cenuşii-gălbui grezoase

feruginoase şi Romanianul alcătuit în general din argile, marne şi nisipuri uneori fosilifere

a căror grosime atinge cca. 100 m.

Cuaternarul începe în partea bazala cu depozite de vârsta pleistocen inferior

reprezentate printr-un complex de pietrişuri cu nisip şi elemente de bolovani cu unele

intercalaţii argiloase sau argilo-nisipoase marnoase complex cunoscut în literatura de

specialitate sub denumirea data de Liteanu de “ Strate de Frăţeşti”.

Suita stratigrafica cuaternară se continua cu un orizont de marne şi argile adesea

cu concreţiuni calcaroase sau grezoase cu intercalaţii de nisipuri fine şi foarte fine orizont

cunoscut sub numele de Complexul marnos (pleistocen mediu ) care constituie de

asemenea o hidrostructura regionala cu o grosime medie de cca.50 m.

În continuitate de sedimentare urmează depozitele Pleistocenului superior. Partea

bazala a acestuia o constitui un orizont de nisipuri mărunte şi fine gălbui cu concreţiuni

calcaroase grezoase uneori manganoase sau feruginoase.

Cele mai noi formaţiuni depuse (holocene) sunt reprezentate de argilele prăfoase

nisipoase ( holocen superior ) ce măsoară o grosime de cca.10-15 m ( holocen inferior) şi

de depozitele loessoide ( holocen superior ).

În definitivarea structurii geologice a subsolului un factor decisiv îl constituie

mişcările tectonice. Soclul Platformei Valahe este compartimentat de un sistem de falii

care au produs mişcări verticale de coborâre şi înălţare . Sectorul estic al Câmpiei

Romane a rămas o arie labila din punct de vedere tectonic cu subzistenta (mişcări

negative ) activa şi în prezent.


________________________________________________________________________


65

Apă subterana - Analiza structurii hidrogeologice zonale şi rezultatele forajelor

inventariate a permis evidenţierea celor 2 mari complexe de strate acvifere, categorisite

pe criterii geomorfologice, litologice şi după adâncimea de cantonare în acvifere freatice

(de câmpie şi de şes aluvionar ) şi complex acvifer de adâncime.

Acvifere freatice—Au fost identificate şi captate izolat prin fântâni săteşti sau puţuri forate

strate acvifere de mica adâncime (freatice ) cu potenţial diferenţiat spaţial.

Acviferul freatic de câmpie - Interceptat până la adâncimi de 10-20 m, prin fântâni

săteşti sau foraje de explorare – exploatare în interfluviul de câmpie joasa, prezintă

particularitatea hidrogeologice legate în principal de : dezvoltarea în continuare pe

orizontala , la baza depozitelor loessoide, sau pe verticala (grosimi de 2-5 m ), a unor

aluviuni constituite preponderent din nisipuri fine-medii, cu sau fora pietriş, atribuite

geologic depozitelor de vârsta Pleistocen superior –Holocen inferior, de dependenta

nivelului freatic de factori naturali de alimentare (regim pluvial ) şi mai ales de cei de

drenare (reţeaua hidrografica ) cu tendinţa de scădere sub 10 m adâncime la seceta

excesiva şi stabilizare frecventa la adâncimi de 3-9 m de la sol.

Complexul acvifer de adâncime:

Forajele de apă au pus în evidenta cantonarea apei subterane în structura permeabila de

tip multistrat a depozitelor pleistocene (qp1-2 ) a unor acvifere de medie şi mare

adâncime caracterizate fiecare în parte prin dezvoltare spaţiala diferenţiata sub aspect

hidrogeologic şi litofacial .

Acviferul de medie adâncime:

Aceasta resursa acvifera de larga extindere spaţiala este caracterizata printr-o structura

litologica de tip multistrat (2-3 orizonturi permeabile ), fiind cantonata în aluviuni nisipoase

cunoscute spre sud sau est şi sub denumirea hidrogeologica regionala de Complexul

acvifer de tip Mostistea dezvoltat de regula în depozite cuaternare de vârsta Pleistocen

mediu (qp2 ) pe intervalul de adâncimi 20-100m . Acest acvifer prezintă un potenţial de

interes captabil şi alte particularitatea hidrogeologice evidenţiate prin:

o granulozitate predominant fina a nisipurilor colectoare cu dezvoltare frecvent lenticulara

pe orizontala şi de tip multistrat pe verticala, interceptate zonal pe grosimi parţiale

cuprinse intre 2-7 m pe strat ; un nivel piezometric cu caracter predominant ascensional


________________________________________________________________________


66

(acvifere sub presiune ), stabilizat la adâncimi apropiate de nivelul apei freatice sau

uneori deasupra acestuia;

un potenţial productiv diferenţiat al forajelor de captare cumulativa (acvifere freatice şi de

medie adâncime ) sau captare singulara (acvifer de medie adâncime ), evidenţiat

cantitativ prin debite pompate de 7l/s-8l/s, sau debite de exploatare de 0,6-4,5 l/s/put în

condiţiile unor grosimi parţiale captabile de 2-8 m permeabilitate medie de 3-30m/zi,

transmisivităţi de 27-185 m2/zi şi debite specifice testate de 0,21-2,5l/s/m.

Acviferul de mare adâncime :

Hidrostructura este caracteristica depozitelor de vârsta Pleistocen –inferior ‚denumita

sistem acvifer de tip Frăţeşti , prezentând următoarele particularităţi hidrogeologice :

- dezvoltarea spaţială a complexului acvifer de mare adâncime pe interval de 220-250 m

adâncime ;

- o structura litologica predominant fina a celor 3 strate permeabile componente,

caracterizata granulometric prin nisipuri fine-medii , medii-grosiere , sau pe alocuri ,

nisipuri argiloase , grosimea stratelor captate fiind de 14-22 m

nivelul piezometric al apei din forajele inventariate este stabilizat , pe intervalul de

adâncimi de 14-35 m.

Pleistocenul inferior a fost interceptat prin foraje, are grosimi din ce în ce mai mici către

partea de nord, astfel ca în apropiere de râul Ialomiţa , efilându-se ajunge la grosimi de

0,5 –2m.

4.1.2 Alimentarea cu apa

Alimentarea cu apa potabilă necesara pentru grupurile sanitare din Filtru sanitar va

fi asigurata dintr-un foraj propriu, amplasat in incinta Fermei.

Forajul pentru alimentarea cu apa va fi echipat cu o electropompa submersibila,

care o va pompa la un rezervor de apa tehnologica si la un rezervor pentru apa de

incendiu, amplasate ambele in cadrul gospodariei de apa.

Din rezervorul de apa , apa va fi pompata la consumatori, prin intermediul unui

grup de pompare si a unei retele inelare de distributie la Filtrul sanitar si halele de

productie; reţeaua de distribuţie a apei la consumatori este realizată în sistem inelar, din

ţevi PEHD cu diametre cuprinse între 50 şi 80 mm.


________________________________________________________________________


67

Inainte de pompare, apa captata din foraj va fi supusa unui tratament.

Din rezervorul de apa de incendiu, apa va fi pompata la instalatiile de stingere, prin

intermediul unui grup de pompare si a unei retele inelare de incendiu; reţeaua de apa

pentru stingerea incendiilor este realizată în sistem inelar, din ţevi OL Zn, cu diametrul de

150 mm.

Conform BREVIARULUI DE CALCUL elaborat in cadrul Memoriului tehnic

necesar obtinerii avizului de gospodarire a apelor:

Alimentarea cu apă pentru uz menajer - cu caracter potabil –

Sursa de apa : Sursa subterana – put forat amplasat in incinta fermei

Volume si debite de apa supuse autorizarii :

Personal TESA: 2 pers.

Tehnicieni veterinari: 2 pers.

Personal indirect productiv: 8 pers.

Personal direct productiv: 6 pers.

Necesar de apa Nig = 18 pers* 60 l/pers/zi

- Qmax zi = 1,25 m3/zi → 0,014467 l/s annual 0,456 mii mc;

- Qmed zi = 1,00 m3/zi → 0,011574 l/s annual 0,365 mii mc;

- Qmin zi = 0,80 m3/zi → 0,009259 l/s annual 0,292 mii mc;

Cerinta de apa la sursa

- Qmax/zi = 1,403 mc → 0,016238 l/s anual 0,512 mii mc

- Qmed/zi = 1,122 mc → 0,012991 l/s anual 0,409 mii mc

- Qmin/zi = 0,897 mc → 0,010392 l/s anual 0,327 mii mc

• Functionarea este : permanenta 365 zile/an, 24 h/zi

Instalatii de captare : Foraj F1

Caracteristici foraj propus: H = 120-140 m, Nhd = 26 m , Nhs = 11 m, Qcapabil= 3,0 l/s

Qexploatabil= 2,5 l/s, echipat cu electropompa submersibila si pompa hidrofor ;


________________________________________________________________________


68

Instalatii de tratare a apei : Intrucat apa subterana din zona intruneste calitatile de

potabilitate conform legii 458/2002 cu privire la calitatea apei potabile nu este necesara

statie de tratare a apei.

Instalatii de aductiune si inmagazinare

• conducta aductiune 5 m, PED Ø 75 mm

• rezervor pentru asigurarea rezervei intangibile pentru stingerea incendiilor cu

hidranti exteriori avand un volum de V=108 m3;

• rezervor pentru asigurarea rezervei de apa tehnologica si stingere a incendiilor cu

hidranti interiori avand un volum V=54 m3;

• grup pompare hidranti exteriori format dintr-o pompa activa, o pompa de rezerva

si un recipient de hidrofor;

• grup pompare apa tehnologica format dintr-o pompa activa, una de rezerva si un

recipient de hidrofor.

Reteaua de distributie a apei :

- Inel retea distributie L=605 m , PED Ø 110 mm

- Ramificatii retea distributie L=35 m PED Ø 75 mm

- Ramificatii retea distributie pt. hidranti exteriori L= 60 m OL-Zn Ø 110 mm

Alimentarea cu apa tehnologica – cu caracter potabil :

Sursa de apa : put forat, amplasat in incinta fermei ;

Volume si debite de apa supuse autorizarii :

Nota : Popularea – depopularea celor 6 hale nu se va face simultan, ci pe rand, in asa fel

incat curatarea spatiilor sa se realizeze intr-o hala, celelalte fiind populate cu pui in diferite

grade de dezvoltare si pe platforma de depozitare a dejectiilor in vederea mineralizarii

sa nu existe decat dejectiile de la maxim 2 hale.

Necesar biologic pentru pui = 0,3 l/cap/zi

26040 pui/hala*6hale = 156240 pui/serie

• 156240 capete/serie * 7,2 serii/an *0,3 l/cap/zi * 38 zile/serie


________________________________________________________________________


69

=> 12824 mc/an

• Apa pentru curatat spatiile la depopulare 10 l/mp

6 hale* 1355,75 mp/hala*10 l/mp* 7,2 serii/an => 586 mc/an

• Apa pentru stropit spatii verzi 1,5 l/mp, de cca. 20 ori/an pentru 1,4 ha => 369

mc/an

• Apa pentru stropit platforme si cai de acces interioare 1,0 l/mp , de cca 20 ori/an

pentru 0,785 ha => 220 mc/an

• Apa pentru umectarea mixturii ( dejectii pasare+asternut) depozitate pe platforma

de gunoi : Se utilizeaza apa din bazinul de retentie a apelor uzate tehnologice.

Necesarul mediu de apa = 13999 mc/an =>in medie 38,35 mc/zi

- Qmax zi = 48,12 m3/zi → 0,556944 l/s anual 17,564 mii mc;

- Qmed zi = 38,35 m3/zi → 0,445555 l/s anual 13,998 mii mc;

- Qmin zi = 30,68 m3/zi → 0,356444 l/s anual 11,198 mii mc;

Cerinta de apa

- Qmax zi = 54,00 m3/zi → 0,625000 l/s anual 19,710 mii mc;

- Qmed zi = 43,03 m3/zi → 0,498032 l/s anual 15,706 mii mc;

- Qmin zi = 34,42 m3/zi → 0,398379 l/s anual 12,563 mii mc;

• Functionarea este : permanent 365 zile/an, 24 h/zi

Instalatii de captare : Foraj F1

Caracteristici foraj propus: H = 120-140 m, Nhd = 26 m , Nhs = 11 m, Qcapabil= 3,0 l/s

Qexploatabil= 2,5 l/s, echipat cu electropompa submersibila si pompa hidrofor ;

Instalatii de tratare a apei : Intrucat apa subterana din zona intruneste calitatile de

potabilitate conform legii 458/2002 cu privire la calitatea apei potabile nu este necesara

statie de tratare a apei.


________________________________________________________________________


70

Instalatii de aductiune si inmagazinare

• conducta aductiune 5 m, PED Ø 75 mm

• rezervor pentru asigurarea rezervei intangibile pentru stingerea incendiilor cu

hidranti exteriori avand un volum de V=108 m3;

• rezervor pentru asigurarea rezervei de apa tehnologica si stingere a incendiilor cu

hidranti interiori avand un volum V=54 m3;

• grup pompare hidranti exteriori format dintr-o pompa activa, o pompa de rezerva

si un recipient de hidrofor;

• grup pompare apa tehnologica format dintr-o pompa activa, una de rezerva si un

recipient de hidrofor.

Reteaua de distributie a apei :

- Inel retea distributie L=605 m , PED Ø 110 mm;

- Ramificatii retea distributie L=35 m PED Ø 75 mm;

- Ramificatii retea distributie pt. hidranti exteriori L= 60 m OL-Zn Ø 110 mm;

Apa pentru stingerea incendiilor :Volumul intangibil pentru stingerea

- incendiilor interioare = 54 mc. Die= 5 l/s

- incendiilor exterioare = 110 mc. Die= 10 l/s

=> in medie /zi Qinc= 0,45 mc/zi

Volume de apa potabila asigurate in sursa :

Apa potabila+tehnologica+incendiu

in regim nominal - 44,602 (43,03+1,122+0,45) mc→anual 16,279 mii mc

in regim minim - 35,767 (34,42+0,897+0,45)mc →anual 13,055 mii mc

Modul de folosire a apei :

Necesarul total de apa cu caracter potabil (menajera + tehnologia+incendiu) :


________________________________________________________________________


71

Qs max = 49,820 m3/zi →anual 18184 mii mc

Qs med = 39,800 m3/zi →anual 14,527 mii mc

Qs min = 31,930 m3/zi →anual 11,654 mii mc

Cerinta totala de apa cu caracter potabil:

Qs max = 55,853 m3/zi →anual 20,386 mii mc

Qs med = 44,602 m3/zi →anual 16,280 mii mc

Qs min = 35,767 m3/zi →anual 13,055 mii mc

Gradul de recirculare interna a apei = 0,00% ( Apa nu se recircula)

Norme de apa pentru principalele produse de fabricatie :

- Apa consum biologic pentru pui = 0,30 l/zi

- Apa pentru stropit spatii verzi 1,5 l/mp

- Apa pentru stropit platforme si cai de acces interioare 1,0 l/mp

- Apa pentru curatat spatiile la depopulare 10 l/mp

Cerintele BAT pentru utilizarea apei

Reducerea consumului de apa se poate realiza prin reducerea pierderilor prin

scurgeri la adapat si reducand pierderile de apa din alte activitati decat adaparea

pasarilor. Utilizarea rationala a apei poate fi considerata o buna practica si poate fi

realizata prin:

- curatarea halelor si a utilajelor cu apa sub presiune;

- calibrarea permanenta a instalatiilor pentru apa de baut pentru evitarea pierderilor prin

scurgere;

- utilizarea contoarelor de apa;

- detectarea si repararea scurgerilor;

- colectarea separata a apei de ploaie si utilizarea ei pentru curatire.


________________________________________________________________________


72

Aceste cerinte sunt respectate in proiectul pentru amenajare a fermei, cu exceptia

utilizarii apei de ploaie de pe platformele incintei.

Conformarea cu cerintele BAT pentru folosirea apei

Activitatea la ferma Cerinte BAT

Curatarea si igienizarea halelor

Halele se spala folosind apa la temperatura naturala si dezinfectanti.

Curatirea cu apa sub presiune dupa ciclul de productie. (BREF ILF Sectiunea 5.2.3)

Se urmareste realizarea celei mai mici cantitati de apa care sa asigure curatenia

Pastrarea unui echilibru intre consumul de apa si mentinerea curateniei. (BREF ILF Sectiunea 5.2.3).

Consumul specific de apa de spalare va fi intre 10-15 l/m2.

Consumul mediu de apa pentru curatenie: 0,002-0,02 m3/ m2 (BREF ILF Sectiunea 3.2.2.1.2; tab.3.12).


________________________________________________________________________


73

4.1.3. Managementul apelor uzate

De la obiectivul de investitie Ferma de crestere pui de rezulta urmatoarele tipuri de

ape uzate:

-ape uzate menajere

-ape uzate tehnologice

-ape pluviale

Evacuarea apelor uzate :

- Canalizare menajera ( filtru sanitar, dezinfector rutier- bazin vidanjabil) ,

PVC-KG Ø 110 mm;

- Canalizare tehnologica L= 120 m PVC-KG Ø 200 mm;

- Canalizare tehnologica ( platforma de gunoi la bazin vidanjabil pentru levigatul de pe

platforma. Periodic levigatul din acest bazin vidanjabil se transfera pe platforma pentru

umectarea gunoiului. Apele din acest bazin nu se vidanjeaza pentru transfer la statia

xde epurare, se utilizeaza numai pentru umectarea gunoiului) L=11 m , PVC-KG Ø 110

mm.

� apele tehnologice se vor colecta printr-o retea de conducte si vor fi evacuate intr-

un bazin de retentie, construit din fibra de sticla, prevazut cu o instalatie de preepurare

mecanica/decantare.

� Apele provenite spalarea halelor dupa depopulare vor fi deversate in canalizarea

tehnologica si colectate in bazin de retentie. Aceste ape uzate se utilizeaza pentru

umectarea gunoiului. Ele nu contin substante dezinfectante. Dezinfectia halelor se face

dupa curatirea si spalarea acestora prin mai multe procedee , care nu implica consum de

apa.

� Apele menajere vor fi deversate intr-un bazin vidanjabil, apele vidanjate fiind

transportate la cea mai apropiata statie de epurare.


________________________________________________________________________


74

Indicatorii de calitate ai apelor uzate menajere sunt monitorizati la statia de epurare se

vor incadra in prevederile NTPA - 002 aprobate prin HG 188/2002 modificat si completat

cu HG 352/2005 ( la vidanjare). Apele uzate tehnologice colectate sunt

• Apa pentru curatat spatiile la depopulare 10 l/mp

( 6 hale* 1355,75 mp/hala*10 l/mp* 7,2 serii/an) * 0,8 => 468,55 mc/an

Ape uzate tehnologice colectate : 468,55 => in medie 1,284 mc/zi

- Quz max zi = 1,605 m3/zi → 0,0185763 l/s anual 0,586 mii mc;

- Quz med zi = 1,284 m3/zi → 0,0148611 l/s anual 0,469 mii mc;

- Quz min zi = 1,027 m3/zi → 0,0118865 l/s anual 0,375 mii mc;

La sfarsitul unui ciclu de productie, halele de crestere vor fi supuse unui proces de

pregatire pentru un ciclu ulterior, operatiuni care constau din:

-evacuarea asternutului cu dejectii din hale, care se face mecanic, cu utilaje

corespunzatoare; asternutul este incarcat in mijloace de transport, prin care

acestea ajung la platforma de depozitare

-dupa golirea halelor urmeaza operatiunea de maturare si spalare mecanica cu

apa sub presiune; apa de spalare este colectata printr-un sistem de sifoane de

pardoseala si retele ,prin intermediul carora ajunge la un bazin de stocare,

amplasat langa depozitul de gunoi de grajd

-dupa spalare se face o igienizare a halelor, cu substante specifice si omologate

pentru o astfel de activitate

Bazinul de stocare a apelor uzate tehnologice va avea un volum util de cca. 180mc, cu

dimensiunile:

-lungime 15,0 ml

-latime 4,00 ml

-adancime 2,0m



-debit 10,00 mc/h

-inaltime 5,0 mCA


________________________________________________________________________


75

-putere 1,1 kw

Pompele preiau apele uzate tehnologice din bazinul de stocare si le trimit la

Depozitul de dejectii inclusiv asternutul, umectandu-le, contribuind astfel la scurtarea

timpului necesar mineralizarii acestora.

Nota : Apele uzate tehnologice colectate in bazinul de retenti sunt utilizate pentru

umectarea dejectiilor de pasare mixate cu patul vegetal evacuat din hale la depopulare si

depozitat la gospodaria de gunoi in vederea mineralizarii si utilizarii mai departe ca

ingrasamant organic.

Ape uzate menajere colectate : 292 mc/an => in medie 0,8 mc/zi

- Quz max zi = 1,00 m3/zi → 0,011574 l/s anual 0,365 mii mc;

- Quz med zi = 0,80 m3/zi → 0,009259 l/s anual 0,292 mii mc;

- Quz min zi = 0,64 m3/zi → 0,007407 l/s anual 0,234 mii mc;

Categoria

apei

Receptori autorizati

Volum total evacuat

Zilnic ( mc )

maxim mediu

minim

Anual

(mii

mc)

menajere Bazin vidanjabil

Q orar max = 0,104 mc/h

Q orar max = 0,028935 l/s

Q orar max = 0,000028935 mc/s

1,00

0,80

0,64

0,365

Tehnologice Bazin de retentie 1,605 1,284 1,027 0,586


________________________________________________________________________


76

Q orar max = 0,167 mc/h

0,046441 l/s→0,000046441 mc/s

Statii de preepurare si de epurare finale :

Ape uzate menajere : sunt dirijate in bazin vidanjabil ;

Apele uzate , in functie de gradul de umplere al bazinelor vidanjabile , sunt vidanjate si

transportate la statia de epurare.

Ape uzate tehnologice sunt dirijate in bazin de retentie ;

� Apele uzate colectate in bazinul de retentie sunt utilizate in continuare pentru

umectarea platformei de gunoi ( dejectii de pasare mixate cu asternutul din paie tocate),

care este dimensionata corespunzator depozitarii dejectiilor de la 2 serii de pui.Facem

precizarea ca aceste ape uzate nu contin substante de la dezinfectarea halelor, intrucat

dezinfectia halelor se face dupa curatirea si spalarea acestora prin mai multe procedee ,

care nu implica consum de apa.

Apele pluviale :

- Canalizare pluviala L=380 m , PVC-KG Ø 200 mm

� Apele pluviale de pe spatiile verzi vor fi colectate prin rigole perimetrale si

deversate pe trenuri agricole adiacente si in santul care margineste drumul de acces.

� Apele meteorice colectate de pe constructii si platformele carosabile sunt evacuate

in bazinul de retentie, prin pantele realizate prin sistematizarea pe verticala existenta a

incintei . Aceste ape sunt conventional curate cu un continut de CBO5 si PH incadrate in

limitele normale.

Determinarea debitului de ape meteorice – se stabileşte luându-se în considerare numai

debitul ploii de calcul Qp – STAS 1846-90.

Qp = m x Φ x S x i (l/s), unde:


________________________________________________________________________


77

- m = 0,8 – coeficient dimensional de reducere a debitului de calcul ce ţine seama de

capacitatea de preluare în timp a rigolelor şi de durata ploii de calcul pentru

t = 900 s;

Φ – coeficient de scurgere funcţie de natura suprafeţei bazinului de colectare:

1 Φ1 = 0,87 – pentru clădiri – tabel 1;

2 Φ2 = 0,85 – pentru pavaje din asfalt şi din beton – tabel 1;

3 Φ3 = 0,05 – pentru spaţii verzi.

- S (ha) – suprafaţa de pe care se colectează apele: S total = 8373 mp ( 0,84 ha)

- i = 110 litri/s şi ha – intensitatea ploii de calcul (diagrama pentru calculul intensităţii ploii

în zona 6) în funcţie de :

• clasa de importanţă a obiectivului (clasa a – IV-a, STAS 4273/2-87);

• ƒ = 2/1 – frecvenţa de calcul pentru obiective din clasa a – IV- a de importanţă;

• t = 15 minute ( 900 s ) – durata ploii de calcul;

• zona teritorială de calcul a debitelor meteorice (zona 6 ).

Qp = 0,8*(0,87*0,8 ha + 0,85*1.1 ha + 0,05*2,3 ha)*110 l/s/ha = maxim 153,65 mc/

amplasament in timpul ploii de calcul pentru an ploios , din care se retin in canalizarea

pluviala max 61,2 mc , colectati de pe acoperisurile halelor de productie, restul de ape

pluviale fiind dirijate prin rigole perimetrale in santul drumului de exploatare, prin care sunt

dirijate mai departe in canalul de desecare din partea de nord a amplasamentului.

Instalatii de masura a debitelor si volumelor de apa :

Pe conducta de refulare a apei prelevate din sursa subterana se va monta aparat

de masura a apei prelevate .

4.1.4.Surse de poluanti

In vecinatatea amplasamentului fermei de pasari nu exista ape de suprafata.

Surse de poluanti pentru ape in perioada de executie

Sursele de poluare a apelor in perioada de executie a proiectului sunt reprezentate

de :utilajele de transport.Acestea pot cauza poluarea apelor subterane prin scurgeri

accidentale de carburanti sau uleiuri minerale; Cantitatile care se pot scurge accidental


________________________________________________________________________


78

de la aceste utilaje, sunt minime si nu reprezinta un factor major de risc in ce priveste

protectia factorilor de mediu

- apele pluviale care pot antrena de pe frontul de lucru materialele de constructie

depozitate necorespunzator

- activitatea umana: Activitatea salariatilor de pe santier este generatoare de poluanti

cu impact asupra apelor prin :

- producerea de deseuri menajere, care prin depozitare necorespunzatoare

pot fi antrenate de vant si ploi sau pot genera levigat care sa afecteze apele subterane .

Surse de poluanti specifice pentru perioada de exploatare

In urma desfasurarii activitatii pe amplasament vor rezulta :

a) ape uzate menajere ,care rezulta de la folosirea apei in scopuri igienico-sanitare(filtre

sanitare, sediu administrativ);

b) ape uzate tehnologice provenite din activitatea de igienizare a halelor

c) ape pluviale potential curate

d) ape de scurgere de la platforma de dejectii

• Apele uzate menajere ,colectate in bazinul vidanjabil de 25 mc vor fi incarcate

in general cu substante organice, compusi ai azotului si fosforului

Dat fiind faptul ca aceste ape sunt colectate si vidanjate periodic , nu apar probleme

legate de poluare a apei. Se recomanda in mod obligatoriu vidanjarea ori de cate ori este

nevoie a bazinului si transportarea acestora de către un serviciu autorizat la o statie de

epurare autorizata.

• Pompele preiau apele uzate tehnologice din bazinul de stocare si le trimit la



• Apele pluviale conventional curate vor fi preluate prin colectoare si burlane

exterioare si se vor canaliza spre canalul de desecare din proximitate

• Levigatul de la bazinul de dejecţii va fi transportat la un bazin de stocare in care

vor ajunge si apele uzate tehnologice , de unde vor fi recirculate spre depozitul

de dejectii , astfel incat dejectiile sa fie umidificate permanent , grabind astfel

procesul de mineralizare.


________________________________________________________________________


79

Emisii in ape subterane

Factorii care pot induce un impact asupra apelor de subterane in zona

amplasamentului fermei sunt:

-defectiuni aparute la reteaua de canalizare ape uzate menajere;

-etansarea necorespunzatoare a platformei de dejectii sau fisurarea sistemului de

etansare a platformei de colectare a dejectiilor si a bazinului vidanjabil de stocare a

apelor uzate menajere;

-depozitarea necorespunzatoare a dejectiilor;

-scurgeri accidentale de produse petroliere si uleiuri minerale Cantitatile care se pot

scurge accidental de la aceste utilaje, sunt minime si nu reprezinta un factor major de risc

in ce priveste protectia factorilor de mediu.

4.1.5. Masuri de diminuare a impactului

- in perioada de executie

- organizarea corespunzatoare de santier;

- prevenirea evacuării accidentale de substanţe periculoase (produse petroliere,

ape menajere) in apa subterană ;

- prevenirea incărcării reţelei de apă pluvială cu suspensii.

- in perioada de functionare

-respectarea prevederilor avizului de gospodărire a apelor;

-respectarea soluţiilor tehnice stabilite de proiectant , ce se sprijină pe un studiu geologic;

-execuţia reţelelor, a bazinelor de colectare in conformitate cu proiectele de execuţie;

-verificarea tehnică periodică a reţelelor, bazinelor, a etansării acestora;

-masuri de economisire a apei: spălarea halei cu jet sub presiune pentru reducerea

volumului de ape uzate, adăparea păsărilor cu sisteme care să prevină pierderile de apă,

intreţinerea corespunzatoare a instalaţiilor;

-prevenirea supraincarcarii bazinului de colectoare ale apelor uzate menajere

-vidanjarea apelor menajere se va face de către o firmă autorizată si apele vor fi evacuate

obligatoriu la o statie de epurare . Se interzice descărcarea continutului vidanjelor in

cursurile de apă, pe malurile acestora sau pe terenurile din zonă, orice descărcare a


________________________________________________________________________


80

vidanjei continand ape uzate/nămol in afara punctelor stabilite este considerată ilegală si

se pedepseste conform Legii apelor nr. 107/1996 cu modificările si completările

ulterioare;

-respectarea parametrilor de evacuare in statia de epurare autorizată pentru apele

menajere vidanjate;

-Indicatorii de calitate a apelor uzate menajere colectati in bazinul vidanjabil se vor

incadra in limitele stabilite de operatorul statiei de epurare, fără depăsirea limitelor

prevăzute de H.G. nr. 188/2002, normativul NTPA 002 modificat si completat de H.G. nr.

352/2005;

-construirea de retele de canalizare si bazine etanse pentru prevenirea impurificarii

solului si apelor subterane;

-masuri de control intern si de service al conductelor de alimentare cu apa si de

canalizare;

- monitorizarea periodica a calitatii apei subterane.

-se va evita impurificarea apelor pluviale printr-un management corespunzator al

dejectiilor ;

- indicatorii de calitate ai efluentilor pluviali evacuati trebuie să se inscrie obligatoriu in

limitele prevăzute de H.G. nr. 352/2005 pentru modificarea si completarea H.G. nr.

188/2002, normativul NTPA 001;

-evitarea pierderilor accidentale de produse petroliere pe sol si substante chimice,

prevederea de materiale absorbante pentru scurgerile accidentale, atat in perioada de

executie a investitiei cat si in perioada de functionare a fermei;

Amenajarile din cadrul fermei analizate care au rolul de a diminua emisiile pe sol,

în subsol si în apa subterană, sunt următoarele:

► pardoseli din beton pentru halele de crestere a pasarilor;

► instalatii de adăpare care limitează scurgerile de apă pe pardoselile adăposturilor;

► căi de acces si platforme de stationare realizate din beton;

► silozuri închise în care sunt depozitate furajele;


________________________________________________________________________


81

► retea de canalizare pentru apele uzate vor fi realizate din materiale rezistente la

coroziune,

► platforma de depozitare a dejectiilor+asternut va fi prevazuta cu dren pentru colectarea

levigatului.

Impactul prognozat

Faza de realizare a investitiei

Factor de

mediu

Impact

potential

Impact

prognozat(marim

e,

extindere,timp)

Sistem de diminuare Impact rezidual

Apa

subterana

Ca urmare a unor pierderi accidentale de produse petroliere si uleiuri minerale, posibile infiltratii in sol-subsol, freatic

Impact negativ pe o arie redusa si timp limitat

Masuri de diminuare a

impactului conform pct

4.1.5.

Impact negativ minor, reprezentand o degradare minora a calitatii existente a factorului de mediu sau o distrugere minima a acestui factor in limitele prevazute de legislatia in vigoare.

Apa de

suprafata

Cea mai apropiata apa de suprafata este Raul Buzau la o distanta de 2200 m, deci nu se

pune problema unei potential impact asupra apelor de suprafata

Concluzie - impact nesemnificativ prin masurile de diminuare a impactului propuse

In perioada de functionare

Factor de

mediu

Impact

potential

Impact

prognozat(marim

e,

extindere,timp)


Apa

subterana

Ca urmare a unor pierderi accidentale de produse petroliere si uleiuri minerale,




4.1.5..



________________________________________________________________________


82

posibile infiltratii in sol-subsol, freatic

Fisurarea sistemului de etansare a platformelor de dejectii sau a retelei de canalizare ape menajere


Impact negativ minor, reprezentand o degradare minora a calitatii existente a factorului de mediu sau o distrugere minima a acestui factor in limitele prevazute de legislatia in vigoare

Apa de

suprafata

Cea mai apropiata apa de suprafata este Raul Buzau la o distanta de 2200 m, deci nu se pune

problema unei potential impact asupra apelor de suprafata

Concluzie - impact functionarii fermei va fi in limitele prevazute de legislatia

in vigoare prin masurile de diminuare :Intretinere corespunzatoare a instalatiilor de

canalizare, a instalatiilor de alimentare si distributie a apei, eliminarea neetaseitatilor

instalatiilor,contorizarea apei prelevate,exploatarea corespunzatoare a retelei de

colectare.

4.2 Aerul

4.2.1 Date generale

Clima ariei studiate este temperat continentala, cu urmatoarele caracteristici:

- temperature medie anuala → 10,6 °C;

- temperature minima absoluta →-30,0 °C;

- temperature maxima absoluta →39,4 °C;

Temperaturile medii multianuale ale aerului in luna ianuarie sunt de -2 °C, iar cele

ale lunii iulie de 22 °C. Iarna circulatia atmosferica este mai intensa, iar contrastul termic

al diferitelor mase de aer este mai mare, de aceea temperatura aerului prezinta

diferentieri diurne importante fata de celelalte anotimpuri.

Intervalele de ger, in diferite zile din lunile ianuarie, mediile zilnice au scazut de la

valori moderate de - 3°C sau de -7°C pana la - 25°C in timpul iernilor, in perioada de

incalzire, temperaturile zilnice cresc pana la + 10°C.

Posibilitatile de aparitie a primelor formatiuni de inghet si de existenta a ultimelor

formatiuni de inghet sunt determinate de temperaturile minime 0°C. Incalzirile excesive


________________________________________________________________________


83

conduc la medii zilnice de 30-31° in zona de campie, cele mai scazute temperature in

luna iulie fiind de 12-13 °C.

Temperaturile aerului din perioada calda a anului intensifica procesul de

evapotranspiratie, influentand scurgerea apei.

Volumul si intensitatea precipitatiilor influenteaza regimul hidrologic si

hidrogeologic, apa provenita din precipitatii constituind sursa principala a alimentarii

cursurilor de apa din zona si a acviferelor freatice.

Precipitatiile anuale medii pe perioada multianuala variaza intre 600-900 mm.

In mersul anual al cantitatilor lunare de precipitatii, acestea prezinta de obicei un

maxim in luna iunie. Cele mai mici cantitati de precipitatii cad in intervalul ianuarie-martie.

Precipitatiile care au efecte hidrogeologice si hidrologice sensibile sunt cele care

depasesc 20 mm pe zi. In aceasta zona, zilele cu precipitatii mai mari de 20 mm/zi sunt

mai rare si nu depasesc 6 zile /an. In perioada rece a anului parte din precipitatiile cazute

sub forma solida de acumuleaza pe suprafata acvatica formand straturi de zapada, a

caror rezerva de apa alimenteaza acviferele freatice in intervalele cu temperaturi pozitive

in perioada de iarna si mai ales in perioada de primavara.

Figura 3.1.4. Regiunile climatice si topoclimatice din Romania


________________________________________________________________________


84

Durata stratului de zapada depinde nu numai de mentinerea temperaturii aerului si

a solului sub 0°C, ci si de precipitatiile sub forma de zapada, de aceea inceputul si

sfarsitul perioadei cu strat de zapada se incadreaza de obicei intre datele primei si ultimei

zile cu ninsoare.

In aceasta zona prima zi cu strat de zapada se incadreaza, in medie, in decadele I

si II ale lunii decembrie, iar ultima zi cu strat de zapada se semnaleaza, in medie, in prima

decada a lunii martie. Numarul anual al zilelor cu strat de zapada variaza de la 3- 40 zile

pe an.

Vanturile predominante sunt din sectorul Nord – Est, cu componentele sale pe

directiile E (12,9%), NE (12,6%), si N (9,8 %), precum si SV (9,6%). Intensitatea medie a

vantului este de 2,8 – 3,1 m/s, iar conform STAS 10101/90, presiunea de baza a vantului

stabilizata la 10 m inaltime este cea pentru zona B.

4.2.2 Surse si poluanti generati de activitatea propusa

S-au luat in considerare cele doua faze de activitate:


________________________________________________________________________


85

• realizarea proiectului

Calitatea aerului atmosferic local poate suferi modificari datorita urmatoarelor surse

care apar in timpul realizarii proiectului:

• mijloace auto si utilitare de pe amplasament – gaze de esapament,

• lucrari de constructii – particule in suspensie si sedimentabile.

Efectele vor fi scurta durata si de intensitate medie si se vor manifesta numai la nivel

local. In aceasta faza emisiile nu pot fi cuantificate.

Pentru realizarea obiectivului se vor executa lucrari de excavatii, transportul

pamantului, a betoanelor, utilajelor etc. care implica utilizarea mijloacelor de transport

grele: autocamion, autobasculanta, buldoexcavator, autobetoniera.

Poluantii pentru aer în timpul executiei sunt: praful, gazele de esapament.

Se apreciaza ca poluantii emisi in atmosfera de aceste surse,ca debite masice si

concentratii, sunt nesemnificative, deoarece, mijloacele de transport si utilajele

actioneaza perioade scurte de timp si in numar redus, maxim 2 unitati simultan. Acestea

sunt echipate cu motoare cu ardere interna obisnuite, la care emisiile de noxe in

atmosfera se incadreaza in prevederile normelor de functionare

Pentru reducerea prafului evacuat in atmosfera de la rularea mijloacelor de transport

pe caile de acces din incinta obiectivului, executia sistematizarii pe orizontala, verticala,

imprastiere balast, pamant, compactare, construire, se va avea in vedere umezirea

permanenta a cailor de acces

Poluarea factorului de mediu AER este de scurta durata, limitata în timp (perioada de

executie).

• in timpul functionarii fermei

S-au identificat urmatoarele surse de emisii:

Surse fixe : Nedirijate:emisii de poluanti din hale – evacuarea fortata a aerului prin

sisteme de ventilatie a halelor de crestere a pasarilor

Dirijate : emisiile provenite de la arderea combustibilului in centrala termica

Emisii ocazionale de la generatorul propriu de curent.

Surse mobile – emisii de gaze de esapament-circulatia auto in incinta si drumurile

conexe.

Surse de suprafata: emisiile de la platforma de depozitare a dejectiilor .


________________________________________________________________________


86

POLUANT SURSA

Amoniac (NH3) - Hale pentru pasari - Evacuarea de dejectii dupa fiecare serie

Metan (CH4) - Hale pentru pasari - Evacuarea de dejectii dupa fiecare serie

Protoxid de azot (N2O) - Hale pentru pasari - Evacuarea de dejectii dupa fiecare serie

Dioxid de carbon (CO2) - Hale pentru pasari - Combustibil utilizat la transport auto

Miros (H2S) - Hale pentru pasari - Evacuarea de dejectii dupa fiecare serie, platforma de depozitare dejectii

Praf (pulberi sedimentabile si in suspensie, PM10, PM2,5)

- Transportul si manipularea furajelor in incinta, - Hale pentru pasari - Evacuarea de dejectii din adaposturi

Gaze de esapament (SOx, NOx, CO, particule, COV, PAH)

- Mijloace de transport in incinta (pentru furaje,

dejectii )

Gaze de ardere, praf Generator curent,centrala termica pentru

incalzirea spatiilor administrative ,care

functioneaza pe motorina .

Amoniacul

Amoniacul se elimină in special prin managementul dejecţiilor.

Printre consecinţele negative ale emisiilor de amoniac sunt poluarea aerului,

poluarea apelor de suprafaţa si subterane.

Reducerea emisiilor de amoniac in adăposturi se poate realiza prin:

- strategia de hrănire (hrana săraca in proteine), hrănirea pe faze;

- reducerea emisiilor din sistemul de adăpostire prin ventilaţia naturală si mecanică,

menţinerea uscată a asternutului din hale;

- gurile de aerisire din pereţii laterali prevăzute cu dispozitive care să direcţioneze aerul

în jos către pământ şi dispuse pe acei pereţi care sunt orientaţi spre zona opusă celei

care trebuie protejate; axul acoperişului adăpostului trebuie să fie astfel orientat faţă de

direcţia predominantă a vântului asfel încât acesta să producă cel mai favorabil efect de

ventilaţie posibil.


________________________________________________________________________


87

- managementul azotului: aplicarea bunelor practici agricole la imprăstierea pe camp a

dejecţiilor;

- reducerea emisiilor in timpul stocării apelor uzate in bazine din beton, acoperite

- vidanjarea periodica a bazinelor de stocare ape uzate

Metanul

Cantitatea de metan depinde de producţia de dejecţii pe cap de animal, de

numărul de animale si de sistemul de management al dejectiilor. Temperatura si timpul

de retentie in unitatea de stocare are efect asupra producerii metanului. In cazul

descompunerii aerobe se produc cantităti reduse de metan. In afara de problemele legate

de inflamabilitatea metanului, acesta este un gaz cu efect de sera care contribuie la

schimbările climatice.

Praful in adaposturi

Emisiile de praf in cazul cresterii puilor pe asternut sunt importante.Praful este un

vector de transport al mirosului.

Intervalul de praf inspirabil se află intre 2 – 10 mg/mc, iar de praf respirabil de 0,3 –

1,2 mg/mc, la adăposturile de păsări, in general . Pentru oameni, la expunerea pe termen

lung, limita maximă de praf respirabil este de 10 mg/mc, iar pentru animale de 3,4 mg/mc.

O rată mare de ventilaţie duce la scăderea acestor concentraţii in microclimatul

adăpostului.

Emisiile fugitive de gaze si pulberi sunt mai semnificative in perioadele de vid

sanitar, cand dejecţiile sunt evacuate din adăposturi, mecanizat si manual. Aceste dejecţii

sunt transportate la platforma de stocare a dejecţiilor, din fermă.

Emisiile de gaze de esapament datorate mijloacelor auto.

Principalii poluanţi evacuaţi prin gazele de esapament au următoarele

caracteristici:

- oxidul de carbon – cantitatea mai mare evacuată este la mersul in relanti al motorului si

in momentul demarajelor;

- oxizi de azot – respectiv mono si dioxidul de azot;

- hidrocarburi aromatice – acestea contribuie la formarea poluării fotochimice oxidante;


________________________________________________________________________


88

- suspensiile – formate in special din particule de carbon care absorb o serie din gazelle

eliminate;

- dioxidul de sulf – apare la motoarele DIESEL, determinat fiind de conţinutul de sulf al

motorinei.


■ Manipulare / transport materii prime si materiale in perioada de constructie

• particulele minerale in suspensie, dar care sedimentează rapid

• gazele de esapament din funcţionarea utilajelor si a mijloacelor de transport.

Pămantul din săpături este utilizat pe amplasament pentru nivelări, sau in cazul in

care depăseste cantitatea necesară, va fi transportat si depozitat in zonele stabilite de

primărie.Din manevrarea acestei mase, functie de compozitia si umiditatea straturilor si

de conditiile atmosferica , rezulta emisii in aer de particule si gaze de esapament de la

utilajele de lucru.

Emisii de poluanţi prin gazele de esapament

Principalii poluanţi evacuaţi prin gazele de esapament sunt:

- oxidul de carbon (cantitatea mai mare evacuata este la mersul ralanti al motorului si in

momentul demarajelor);

- oxizi de azot respectiv mono si dioxidul de azot;

- suspensiile formate in special din particule de carbon care absorb o serie din gazele

eliminate (hidrocarburi aromatice, olefine, naftene, parafine, hidrocarburi policiclice);

- dioxidul de sulf, apare la motoarele DIESEL determinat de conţinutul de sulf al

motorinei.

Gradul ridicat de uzura al motoarelor sau reglările necorespunzătoare pot creste

cantitatea de poluanţi.

Pentru determinarea poluanţilor de la mijloacele de transport si de la utilajele de

lucru (buldozere, excavatoare) s-au utilizat factorii de emisie indicaţi de metodologia

CORINAIR pentru autovehicule grele pe motorina si motoare staţionare pe motorina,


________________________________________________________________________


89

făcandu-se o aproximare globala pentru consumul orar de motorina si energia

consumata.

In metodologia simpla CORINAIR , emisia se calculeaza cu relatia :

Ei = ΣFEi x Ni x CCi, (1), unde:

FEi - factorul de emisie corespunzator poluantului si categoriei de autovehicul ;

Ni - numarul de autovehicule din categoria i ;

CCi - consumul specific de combustibil pentru autovehiculele din categoria i.

Datele din literatura (CORINAIR emisii de la autovehiculele grele 3,5 – 16 t) indica

urmatoarele:

Factori de

emisie

NOx CH4 VOC CO N2O PM CO2

g/km 10,9 0,06 2,08 8,71 0,03 800

g/kg

combustibil

42,7 0,25 8,16 34,2 0,12 4,3 3138

g/Mj 1,01 0,006 0,19 0,80 0,003 73,9

Estimam: distanta medie de parcurs pe amplasament 500 m / transport si un maxim de

20 transporturi /zi , si un program de 10 h/zi:

500 m x 20 transporturi= 10000 m de parcurs/ zi= 10 km/ zi

Utilizand factorii de emisie prezentati , exprimarea in g/km, efectuand calculele pentru

componentele principale din gazele de ardere rezulta urmatoarele valori:

Cantitati de poluanti rezultati in urma activitatii de transport

Nr. crt Poluant UM Emisie de poluanti

1. NOx g/h 10,9

2 NMVOC 2,08

3 CH4 0,06

4 CO 8,71

5 CO2 800

6 N2O 0,03

Pentru perioada de activitate


________________________________________________________________________


90

Pentru calculul emisiilor s-a folosit metodologia CORINAIR .

Factorii de emisie luati in considerare conform CORINAIR 2009, tab. 3.8 pentru amoniac:

Cod Tip

animal

Perioada

in

adapost

Nex Proportie

din TAN

Tip

dejectie

EF

adapost

EF

stocare

EF

imprastiere

100908 pui 365 0,36 0,7 solid 0,28 0,17 0,66

Nota.

TAN – total azot amoniacal

TAN = 0,36 x 0,7 = 0,252kg/an.

Emisia poluant =AAPanimal *EF poluant ,

AAPanimal=numarul de animale prezent in medie pe parcursul unui an, conform IPPC

2006 , capitol 10

AAP=zile serie*numar animale pe an/365=38*156240*7/365= 113862 numar mediu

capete;

Emisia de amoniac:

Emisie adapost

0,28 x 0,252 = 0,0756 kg/cap,an;

0,0756 kg/cap,an x 113862 cap/an = 8607 kg/an :6384 h/an=1,34 kg/h=0,00037 kg/s =

0,37 g/s;

1,34 kg/h / 2032500mc/h=0,63 mg/mc ammoniac;

Emisie stocare

0,17*0,252 =0,04284 kg/cap*113862 cap/an =4877 kg/an:8760 h/an=0,55 kg/h=0,15 g/s

Emisie imprastiere

0,66*0,252=0,16632kg/cap*113862 =18012 kg/an:8760 h/an=2,05 kg/h=0,57 g/s.

Emisia de metan din managementul dejecţiilor şi a gunoiului de grajd

Conform prevederilor subcapitolului 4.3 CH4 EMISSIONS FROM MANURE

MANAGEMENT al IPCC GPC 2000 ,se utilizaza ecuaţia 4.15 pentru determinarea


________________________________________________________________________


91

cantităţii de metan emis anual în t pentru fiecare categorie de animale (porci sau păsări)

rezultată din activitatea de gestionare a gunoiului de grajd după cum urmează :

Emisii de CH4 (Gg/an) = EF × populaţia / ( 10 6 kg / Gg ) [ecuaţia 4.15]

unde :

EF – factor de emisie pentru metan corespunzător populaţiei respective de

animale (kg/cap animal/an). Acesta se va alege din documentul “Revised 1996

IPCC Guidelines for National Greenhouse Gas Inventories : Reference

Manual “, capitolul 4. Agriculture astfel:

- pentru păsări se va lua în considerare Tabelul 4-5 şi condiţii

specifice ţărilor în curs de dezvoltare şi unei zone temperate; în aceste

condiţii EF=0,018Kg CH4/animal/an;

Populaţia – numărul de capete de animale pentru populaţia respectivă:

CH4 : 0,018 kg/cap/an*156240 cap/serie*7 serii/an=19686 kg/an= 3,03 kg/h= 0,84

g/s;

Emisia de metan din adaposturi

Conform Ghid IPPC 2006 , tab. 10.15 factor de emisie 0,02 kg/cap/an

0,02 kg/cap/an*113862 cap/an=2277.24 kg/an:6384 h/an=0,35 kg/h=0,00009 kg/s=0,09

g/s.

0,35 kg/h/ 2032500mc/h=0,16 mg/mc

Emisia de oxizi de azot

Conform metodologiei CORINAIR , tab B-16, B-15 , pentru NO factorul de emisie este

0,001 kg/cap/an

0,001*113862 cap/an=113.86 kg/an:6384 h/an=0,016 kg/h=0,004 g/s

0,016 g/s/ 2032500mc/h=0,0024 mg/mc

Emisia de pulberi

Factorii de emisie luaţi in considerare conform CORINAIR, tab. 4.1 pentru pulberi PM10

0,052 kg/cap/an *156240cap/serie*7 serii/an=56056 kg/an=6,39 kg/h=1,77 g/s

6,39 kg/h: 2032500mc/h =3,03 mg/mc

Emisii de la sistemul de incalzire

1.Centrala termica 24 kW cu destinatie incalzire si preparare acm cu un debit de 2,8 mc/h


________________________________________________________________________


92

2.Aeroterme –incalzire hale cate 4 aeroterme /hala (20 buc. total)fiecare cu un consum de

6,2 mc/h, debit total 124 mc/h

Energia termica produsa de centrala termica si aeroterme pe gaz metan:

Poluant Factor de emisie conform

CORINAIR Instalatii de ardere

in agricultura , silvicultura ,

acvacultura cod SNAP

020302-centrale termice < 50

MW

Debit de

gaz metan

(mc/h)

Echivalent GJ( 1

mc=0,0337 Gj)

Emisii

g/h g/s

Emisii provenite de la centrala termica

CH4 10 g/Gj 2,8 0,094 0,94 0,00026

CO 25 g/Gj 2,8 0,094 2,35 0,0006

N2O 7 g/Gj 2,8 0,094 0,658 0,00018

NH3 0,57 g/Gj 2,8 0,094 0,053 0,000016

NMVOC 10 g/Gj 2,8 0,094 0,94 0,00026

NOx 50 g/Gj 2,8 0,094 4,7 0,0013

Emisii provenite de la sistemele de incalzire hale

CH4 10 g/Gj 158 5,32 53,2 0,0147

CO 25 g/Gj 158 5,32 133 0,0368

N2O 7 g/Gj 158 5,32 37,24 0,0103

NH3 0,57 g/Gj 158 5,32 3,03 0,00092

NMVOC 10 g/Gj 158 5,32 53,2 0,0147

NOx 50 g/Gj 158 5,32 266 0,074

Centralizarea emisiilor

Indicatori Concentratia

poluantului la

emisie(kg/an)

Concentratia

poluantului la

emisie (mg/mc)

Descrierea generala a sursei

Emisii provenite din adaposturi

Amoniac 8484 0,63 Cosurile sistemelor de ventilatie a

halelor amplasate pe coama

halelor si pe pereti

Metan 2166,04 kg/an 0,16

Oxizi de azot 108,302 kg/an 0,0024 mg/mc

pulberi 56065 kg/an 3,03 mg/mc


________________________________________________________________________


93

Emisii provenite de la sistemele de incalzire din hale

CH4 0,94 g/h Cosurile sistemelor de ventilatie a

halelor amplasate pe coama

halelor si pe pereti

CO 2,35 g/h

N2O 0,658 g/h

NH3 0,053 g/h

NMVOC 0,94 g/h

NOx 4,7 g/h

Emisii dirijate de la centrala termica

CH4 53,2 g/h Cos de evacuare

CO 133 g/h

N2O 37,24 g/h

NH3 3,03 g/h

NMVOC 53,2 g/h

NOx 266 g/h

Emisii de metan din managementul dejecţiilor şi a gunoiului de grajd

CH4 5,18 kg/h Emisii fugitive

Emisiile difuze de poluanti in atmosfera , rezultate din activitatea desfasurata pe

amplasament nu trebuie sa depaseasca valorile limita conform BAT :

Pasari NH3

Kg/pasare/an

CH4

Kg/pasare/an

N2O

Kg/pasare/an

Praf Kg/pasare/an

inspirat Expirat

Pui de

ingrasat

0,005-0,315 0,004-0,006 0,009-0,024 0,119-0,182 0,014- 0,018

respectiv,

Pasari NH3

Kg/an

CH4

Kg/an

N2O

Kg/an

Praf Kg/an

inspirat Expirat

Pui de

ingrasat

335927,025 6398,61 25594,44 194091,17 19195,83


________________________________________________________________________


94

Faza de construcţie

Factor de

mediu

Impact potential Impact

prognozat(marim

e,

extindere,timp)


Calitatea

aerului

Pulberi in suspensie si sedimentabile, NOx, SOx, CO, COV: emisii de la manipularea si transportul pămantului si a materialelor de construcţii; - emisii gaze de esapament de la utilajele rutiere si nerutiere.




4.2.4.


Faza de functionare

Factor de

mediu


prognozat(marim

e,

extindere,timp)


Calitatea

aerului

NOx, CO, COV, Particule: - gaze de ardere de la centrala termica; -emisii de la mijloacele de transport

Impact negativ pe o arie de extindere medie, permanent



4.2.4.


NH3, N2O, NMVOC: Emisii provenite din adăposturi si din managementul dejecţiilor

Impact negativ pe o arie de extindere medie, permanent

Concluzii: impactul asupra aerului se poate aprecia ca fiind in limitele prevazute de

legislatia in vigoare, în condiţiile respectării măsurilor de reducere a impactului


________________________________________________________________________


95

menţionate în acest capitol, cat si a prevederilor proiectului si a tehnologiei de

executie

Poluantii din halele de crestere pasari se evacueaza prin exhaustare in mod

nedirijat in atmosfera, concentratiile acestora si debitele masice evacuate variind functie

de varsta efectivului de pasari, de natura si cantitatea hranei, precum si de conditiile

climatice.

Emisiile din perioada de vid sanitar, de evacuare si transport dejectii, depind de

compozitia chimica a acestora, conditiile climatice-temperatura, ambient, precum si de

natura compozitiei furajelor.


In perioada de construcţie

- se vor utiliza numai masini si utilaje rutiere si nerutiere in stare buna de funcţionare si cu

toate reviziile făcute la zi;

- se va impune constructorului stropirea drumurilor de acces in incinta santierului pentru

evitarea ridicării prafului in timpul perioadei de decopertare si construcţie;

- se va face curăţarea zilnica a cailor de acces din vecinătatea santierului

- materialele de constructii pulverulente se vor manipula in asa fel incat sa se reduca la

minim nivelul particulelor ce pot fi antrenate de curentii atmosferici;materialele se vor

aproviziona treptat pe masura utilizarii acestora;

• stropirea cu apa a materialelor (pamant, nisip), program de control al prafului in

perioadele uscate pentru suprafetele de teren cu imbracaminte asfaltica nedecvata,

cu ajutorul camioanelor cisterna;

• utilizarea vehiculelor si utilajelor performante;

• asigurarea functionării motoarelor utilajelor si autovehiculelor la parametrii normali

(evitarea exceselor de viteză si incărcătură);

• utilizarea unor carburanti cu continut redus de sulf;

• masuri pentru evitarea disiparii de pamant si materiale de constructii pe carosabilul

drumurilor de acces;

• se interzice depozitarea de pamant excavat sau materiale de constructii in afara

amplasamentului obiectivului si in locuri neautorizate.


________________________________________________________________________


96

In perioada de funcţionare

In cadrul fermei S.C. AVIFLOR FARM S.R.L. in vederea reducerii emisiilor cu impact

asupra factorilor de mediu aer- poluanti generati prin activitatea desfasurata pe

amplasament s-a prevazut pentru :

• Reducerea emisiilor de praf

- asigurarea unui management corect al materialelor pulverulente;

- curăţarea zilnica a căilor de acces;

- menţinerea in bună stare a căilor rutiere in zonă.

• Reducerea emisiilor de poluanţi de la mijloacele auto

- întreţinerea corespunzatoare a vehiculelor;

- utilizarea masinilor si utilajor rutiere si nerutiere in stare buna de funcţionare si cu toate

reviziile tehnice la zi.

• Reducerea emisiilor de mirosuri

- Evitarea manipulării dejecţiilor in perioade defavorabile dispersiei(inversiuni termice,

ceaţă), cand mirosul poate fi transportat pe distanţe lungi.

- Crearea unei perdele vegetale la limita de est si sud a fermei.

- Pentru reducea mirosului este importanta locatia depozitului de dejectii pe

amplasamentul fermei fata de receptorii sensibili . De asemenea, peretii utilizati pentru a

imprejmui depozitul de dejectii vor servi ca panouri anti-vant, cu deschiderea depozitului

pe partea ferita de vant.

- ventilatoarele din peretii laterali sunt prevăzute cu deflectoare care să direcţioneze aerul

în jos către pământ si dispuse pe pereţi dinspre sud .

Mirosurile sunt generate in principal de:

- emisiile de amoniac din halele de productie;

- emisii secundare de H2S care, in adaposturi conforme cu cerintele BAT, sunt

nesemnificative fiind sub limita de detectie chiar si in interiorul halelor.

Impactul generat de mirosuri


________________________________________________________________________


97

Impactul advers cel mai frecvent incriminat in legatura cu fermele de cresterea

animalelor este mirosul neplacut, datorat in special amoniacului dar si altor compusi ca de

ex. hidrogenul sulfurat. In tara noastra nu exista inca legislatie pentru mirosuri. Ordinul nr.

536/1997 emis de Ministerul Sanatatii recomanda o distanta de minim 1,0 km intre

localitati si fermele pasari.

Reducerea emisiilor de amoniac prin controlul umiditatii in hale, cat si prin dotarea

acestora cu sisteme de ventilatie prevazute cu tubulaturi si ventilatoare de exhaustare,

cat si sistemul de incalzire hale , nu vor permite fermentarea dejectiilor in hale,

conducand la reducerea concentratiei noxelor evacuate cu valori situate in limitele

impuse prin reglementarile in vigoare.

Mirosul rezultat din cresterea efectivului de pasari genereaza diferite componente, in

conditii anaerobe fiind identificate peste 200 de substante precum acizi grasi volatili,

alcooli, hidrogen sulfurat si derivati, amoniac si alti compusi cu azot. Exista o larga

variatie in proportii si concentratii pentru fiecare substanta.

Se vor avea in vedere si prevederi BREF pentru reducerea emisiilor de mirosuri

Nivelul mirosurilor este asociat cu nivelul concentratiilor de nutrienti din bălegar.

Un continut mare de nutrienti în dejectii determină valori ridicate ale mirosului.

Aplicarea unor tehnici nutritionale de reducere a continutului de azot si fosfor din bălegar

conduc si la diminuarea nivelului mirosurilor din halele de crestere si din exteriorul

acestora. Pentru ca mirosul emis să fie cât mai putin perceput de receptorii din

vecinătatea fermei, evacuarea aerului din hale trebuie să se facă pe directii si la înăltimi,

fată de cota terenului, care să asigure o bună diluare a aerului evacuat din hale. Ecranele

situate pe directia de evacuare a aerului din halele de crestere contribuie si ele, prin

turbulentele pe care le generează, la o mai bună diluare a aerului evacuat.

La amplasarea halelor de crestere pe un teren, la orientarea halelor, respectiv la

amplasarea ventilatoarelor cu care se face aerarea, este recomandat să se tină cont de

existenta receptorilor care ar putea fi deranjati de mirosurile din halele de crestere si,

implicit de directia predominantă a vântului.

Ventilarea fortată a halelor de crestere duce la o diluare a mirosurilor. Debitele

prea mari de ventilare pot duce la cresteri semnificative ale concentratiilor de pulberi în


________________________________________________________________________


98

aerul evacuat si la consumuri sporite de energie pentru ventilatie si pentru încălzirea

halelor.

In cazul depasirii valorilor limita admise de legislatia in vigoare, cat si in cazul unor

reclamatii se recomanda masuri suplimentare pentru diminuarea mirosului:

- acoperirea platformei de stocare dejectii;

- utilizarea aditivilor cu pondere in sezonul cald pentru reducerea emisiilor de

compusi gazosi –amoniac si hidrogen sulfurat.

4.3 Solul si subsolul

Consideraţii geomorfologice si geologice

Litologic, terenul este constituit la partea superioarã din depuneri aluvionare fine

încrucisate, specifice conului de dejectie al râului Buzãu, sol vegetal, argile prãfoase

negricioase contractile, prafuri argiloase galbui, cu trecere in prafuri nisipoase si nisipuri

prafoase galbui, care stau orizontal si stabil pe stratul de baza constituit din pietrisuri cu

nisipuri, intalnit incepând cu adancimea de 4,00-4,10 m de la TN.

Nivelul apei subterane nu a fost întâlnit in forajele executate pânã la adâncimea

de 5,00 m de la T.N., dar din informatiile obtinute din zona acesta se afla situat la

adancimi mai mari de 10,00 m, astfel ca nu influenteaza negativ caracteristicile

geomecanice ale terenului la cota de fundare sau in vecinatatea acesteia, dar poate

reduce valoarea factorului de stabilitate in cazul producerii unui seism cu valoarea de varf

a acceleratiei pentru cutremure ag = 0,28g caracteristic zonei studiate.

Din punct de vedere al stabilitatii, precizãm cã terenul se prezintã in conditii

maxime de stabilitate, sectorul de teren nefiind afectat de fenomene de alunecare,

eroziune, sau alte fenomene geologice care sa puna in pericol stabilitatea obiectivului

proiectat, cu exceptia fenomenului de baltire care se datoreaza prezentei stratului de

argila contractila, astfel încât în perioadele cu precipitatii abundente, apa ramane la

suprafatã, datorita impermeabilitatii acestui strat.

Cercetarea terenului de fundare a constat din observatii directe şi din executarea a cinci

foraje geotehnice, la adâncimea de 5,00 m de la T.N., amplasate conform planului de

situaţie anexat.


________________________________________________________________________


99

Forajele au interceptat urmãtoarea stratificaţie:

- un strat superior alcatuit din sol vegetal cu grosimea de 0,40 m ;

- apoi un orizont de argila prafoasa negricioasa contractila, cu grosimea de 0,30

– 0,50 m ;

- urmeaza in adancime un strat de praf argilos nisipos gălbui, cu CaCO3 si cu

trecere in praf nisipos galbui, cu CaCO3 , gros de 2,90 – 3,10 m;

- incepand cu adancimea de 3,70-3,80 m de la TN, forajele au interceptat un

orizont de nisip prafos galbui, cu grosimea de 0,30-0,40 m, care sta pe stratul

de baza constituit din pietris cu nisip grosier, intalnit de la adancimea de 4,00-

4,10 m de la TN, orizont in care forajele au fost oprite.

Din foraje au fost prelevate probe tulburate şi netulburate care au fost analizate în

laborator.

Rezultatele determinãrilor de laborator efectuate pe praful argilos galbui sunt

urmãtoarele:

- umiditate naturalã = 15,0 -17,0%

- indice de plasticitate = 20,5 -30,0%

- indice de consistentã = 1,00

- greutate volumicã naturalã = 18,8 -19,0 KN/mc

- greutate volumicã uscatã = 15,8-16,3 KN/mc

- porozitate = 38,0-40,0 %

- indice de porozitate = 0,60-0,65

- gradul de saturatie = 0,65-0,75

- modul edometric = 111,1-125 daN/cmp

- tasare specificã = 1,4-1,6 cm/m

- unghi de frecare interna = 23°

- coeziune interna = 0,30 daN/cmp.

Praful argilos analizat este umed, cu plasticitate mijlocie, de consistentã tare si

compresibilitate medie.


________________________________________________________________________


100

Pentru nisipul prafos, a fost efectuata o penetrare in forajul F2, la adancimea de

3,80 m de la TN, pentru care s-au obtinut 14 lovituri ceea ce indica un nisip cu indesare

medie.

CATEGORIA GEOTEHNICA

Având in vedere prevederile normativului NP074/2007 categoria geotehnica in

care se incadreaza amplasamentul este I, deci cu risc geotehnic redus, punctajele fiind

urmatoarele:

Factori avuti in vedere Categorii Punctaj

Conditiile de teren Terenuri bune 2

Apa subterana Lucrari fara epuismente 1

Clasificarea constructiei dupa

categoria de importanta

Normala 3

Vecinatati Fara risc 1

Zona seismica de calcul ag = 0.28 g 2

TOTAL 9 puncte

CARACTERISTICI GEOTEHNICE

In urma analizarii si interpretarilor datelor geotehnice s-a ajuns la concluzia ca

perimetrul luat in considerare contine urmatoarele orizonturi litologice si anume:

- un strat superior format din sol vegetal gros de cca.0,30 – 0,40 m.

- urmeaza, in adancime, depunerile aluvionare fine specifice conului de dejectie

al râului Buzãu, cum ar fi: argile prãfoase negricioase, contractile si prafuri

argiloase galbui, cu trecere în prafuri nisipoase si nisipuri prafoase galbui, cu

grosimea de 3,70-3,80 m, care stau pe stratul de baza constituit din pietris cu

nisip grosier, intalnit incepand cu adancimi de 4,00-4,10 m de la TN, unde

forajele au fost oprite.


________________________________________________________________________


101

ANALIZA CAPACITATILOR PORTANTE

Capacitatea portantã reprezintã acea mãrime maximã a unei presiuni exterioare

care poate fi transmisa terenului de fundare, tasarea rezultata fiind admisibila pentru

constructie (tasarea preluata de constructie in conditii de siguranta).

Presiunea conventionala

Presiunea conventionala joacã rolul de capacitate portantã a terenului de fundare.

Ea se determina pe baza naturii litologice a rocilor din terenul de fundare si pe

proprietatile fizice ale acestora.

Valoarea recomandata la adâncimea minima de fundare de 1,50 m de la TN, pe

stratul praf argilos galbui este de 2,00 daN/cmp, pentru sarcini fundamentale având

lãtimea tãlpii fundatiei de 1,00 m conform STAS 3300/2-85, Anexa B, Tabelul 17.

Pentru adâncimi de fundare mai mari presiunea conventionala se calculeazã

conform STAS 3300/2-85 cu relatia:

CD = K2 γ (Df - 2)

Df – adâncimea de fundare

K2 – coef. adimensional

γ - greutate volumicã a straturilor situate deasupra tãlpii de fundare.

4.3.1 Surse de poluare

In faza de executie a lucrarilor, se produce un impact asupra structurii solului pe

suprafetele unde se vor realiza constructii fie datorita tasarii terenului pe unde trec

utilajele sau actionarii directe asupra straturilor de sol (excavare), fie datorita depozitarii

materialelor de constructii in spatii neamenajate.

In faza de activitate a fermei solul ar putea fi impurificat prin scurgeri accidentale

de produse petroliere si ape uzate, prin neetanseitatile structurilor subterane si depozitari

necorespunzatoare a deseurilor, dejectiilor sau alte materiale care pot induce o poluare

asupra solului.


________________________________________________________________________


102

Din punct de vedere al structurii geologice a regiunii ca urmare a amenajarilor

acestui obiectiv, nu se prognozeaza manifestarea vreunui impact negativ semnificativ

asupra acestuia si nici nu se prevede manifestarea altor fenomene care sa afecteze

structura geomorfologica a zonei, ca: alunecari de teren, surpari, drenari etc.

Surse specifice perioadei de construcţie:

- prin deversări accidentale de produse petroliere si/sau uleiuri minerale,

- prin depozitarea necontrolată a deseurilor provenite din activitatile

desfăsurate in amplasament; Surse specifice perioadei de funcţionare:

- evacuarea si stocarea dejecţiilor pe platforma amenajată ;

- depozitarea produselor de uz sanitar-veterinar si a produselor utilizate in perioada de vid

sanitar ;

- depozitarea si gestiunea ambalajelor rezultate de la produsele de uz sanitar-veterinar si

de la produsele utilizate pentru dezinfecţie;

- substantele poluante continute in apele uzate tehnologice si menajere colectate, stocate

in bazine betonate subterane.


Zonele cu potential de poluare a solului si subsolului sunt:

-reteaua de canalizare interna si bazinelor betonate pentru stocarea temporară a

apelor uzate tehnologice provenite din halele de creştere , ca urmare a aparitiei unor

discontinuitati in sistemul de hidroizolatii .

Eventualele fisuri ce pot apărea pe tronsoanele de canalizare sau în bazinul de

colectare ape uzate , pot conduce la infiltraţii de ape uzate cu afectarea calitaţii solului,

subsolului si panzei freatice datorita infiltratiilor.

-bazinul de colectare ape uzate menajere din zona filtrului sanitar in conditiile aparitiei

unor fisuri pe tronsoanele de canalizare, a caminelor amplasate pe retea, precum si a

degradarii hidroizolatiei acestuia, pot afecta calitatea solului, subsolului si panzei freatice

datorita infiltratiilor.


________________________________________________________________________


103

-degradarea starii cailor de acces din incinta si aparitia unor discontinuitati in cazul

stratului de beton pot conduce la infiltratii de produs petrolier sau uleiuri in sol, subsol si

panza freatica in zona circulabila.

-colectarea si depozitarea deseurilor in conditii necorespunzatoare, pot conduce la o

actiune de poluare a solului, subsolului si panzei freatice. Aceste deseuri vor trebui

gestionate de la producere si pana la valorificare/eliminare de pe incinta conform

reglementarilor in vigoare HG 856/2002.

Ca urmare a organizarii interna a fermei, cat si a dotarilor cu care a fost prevazuta,

acestea vor conduce la reducerea impactului asupra factorului de mediu sol, fiind

amenajate urmatoarele zone cu posibil impact asupra mediului :

-spatiu de depozitare a pierderilor naturale amenajat in cadrul filtrului sanitar, va fi dotat

corespunzator conform normelor sanitar veterinare, pentru depozitarea temporara

recipiente frigorifice a efectivului de pasari moarte cu ridicarea de pe amplasament prin

societati abilitate in vederea incinerarii acestora

-bazinele betonate subterane ce colecteaza apele uzate tehnologice si menajere vor fi

impermeabilizate si hidroizolate corespunzator, efectuandu-se periodic curatirea si

igienizarea acestora cu verificarea periodica a starii tehnice.

-depozitul de dejectii va fi amenajat corespunzator cu platforma betonata interioara, fiind

o constructie inchisa, realizata din panouri multistrat ce va asigura depozitarea temporara

pe o durata de cca 3-6luni a dejectiilor colectate din hale. In incinta depozitului, cat si in

zona de legatura dintre hale si depozit se va avea in vedere amenajarea platformei

betonate cu mentinerea acesteia in stare continua.

-platformele betonate carosabile pentru accesul auto in incinta vor trebui mentinute

continui, vor fi amenajate cu pante pentru colectarea apelor pluviale cu dirijare catre

rigolele betonate de colectare ape meteorice neimpurificate si evacuate in canalul de

desecare din apropiere.

In principal , poluarea solului si a subsolului nu se poate produce decat accidental.

Amenajarea unui depozit pentru dejectiile animaliere elimina posibilitatea poluarii

solului si subsolului cu diverse substante continute de acestea (azot amoniacal, fosfor,

potasiu, substante organice, microelemente – cupru, zinc, mangan, fier, etc.).


________________________________________________________________________


104

Dupa mineralizarea dejectiilor si transformarea lor in ingrasamant natural, acestea pot fi


Factorii care afecteaza calitatea si proprietatile fizice, chimice si biologice ale dejectiilor

sunt in functie de specia si marimea animalelor, clima, caracteristicile furajelor si sistemul

de crestere a animalelor. Deoarece aceste proprietati variaza mult, este necesar ca

dejectiile sa faca obiectul unor analize de laborator inainte de a fi utilizate in agricultura.

Valorificarea dejectiilor trebuie sa aiba in vedere conditiile geografice, modul de folosinta

a terenurilor limitrofe, relieful, potentialul de irigare, nivelul panzei de apa freatica si

masurile de protectie si amelioare a solurilor.

Cantitatea maxima de azot care se aplica cu dejectiile depinde, in special, de cerintele

culturilor, rezerva de azot din sol, pierderile de azot prin volatilizare, levigare, denitrificare

si pierderea prin scurgerea de suprafata.

Stabilirea dozelor de dejectii pe anumite soluri se face in principal in functie de continutul

acestora in azot si saruri.

In concluzie, este necesar un studiu pedologic pe terenurile care urmeaza a fi fertilizate

cu dejectii animaliere.



pot apare efecte daunatoare asupra solului, cum ar fi:

- Aplicarea unor cantitati mari de dejectii, are ca rezultat cresterea excesiva a continutului

de saruri solubile in sol ce pot impiedica cresterea plantelor sau pot leviga in apele

freatice;

- Dezechilibrele elementelor nutritive in sol duc la dezechilibre metabolice la animalele

care consuma furaje cultivate pe asemenea soluri. Furajele cu un continut ridicat de nitrati

pot fi daunatoare animalelor.

- Excesul de azot din sol afecteaza si omul prin consumarea in stare proaspata a unor

legume cu o capacitate mare de acumulare a nitritilor (morcov, ceapa, sfecla, salata,

telina, etc.), precum si a unor legume preparate (cartofi, spanac, etc.). In aceasta situatie

in organism are loc formarea nitrozaminelor (substanta cu mare potential mutagen si

cancerigen) ca rezultat al unei reactii intre

aminele secundare si acidul azotos.


________________________________________________________________________


105

- Excesul de sodiu si potasiu din sol, ca rezultat al aplicarii in exces a dejectiilor,

contribuie la marirea continutului de saruri solubile, la degradarea structurii solului si

reducerea productiei vegetale.

- Acumularea unor metale grele (zinc, cupru, etc.) in sol.

In cazul aplicarii dejectiilor in stare proaspata, direct pe sol, se poate produce si o poluare

biologica a solului. Aceasta este caracterizata prin diseminarea pe sol odata cu diversele

reziduuri a germenilor patogeni.

Supravieturirea pe sol a acestora este variabila si depinde atat de specia microbiana cat

si de calitatile solului si conditiile meteo – climatice.

Indicatorii poluarii biologice a solului sunt reprezentati de o serie de germeni a caror

prezenta si mai ales numar arata gradul de poluare.

Numarul total de germeni din sol sau mai als numarul germenilor impurificatori, constituie

un indicator global a carui valoare in cazul solului este mult mai redusa decat in cazul

apei.

In starea lor proaspata, dejectiile animaliere prezinta atat pentru muncitorii agricultori, cat

si pentru culturile care se vor dezvolta pe terenurile tratate cu aceste reziduuri.

Din aceste considerente, utilizarea dejectiilor in stare proaspata este interzisa.

Fermentarea dejectiilor se realizeaza in 2 – 3 luni vara si in 3 – 4 luni iarna, timp in care

sunt distrusi si germenii patogeni, parazitii intestinali si larvele de insecte.

Azotul si fosforul continut in dejectiile imprastiate pe camp in cadrul actiunii de fertilizare

sunt componente fertilizante.

Beneficiarii de material fertilizant, vor fi atentionati sa actioneze in conformitate cu

cerintele de protejare a mediului acvatic impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse

agricole. Acestia vor fi obligati sa intreprinda demersurile legale necesare pentru

efectuarea acestor lucrari, inclusiv aprobarea planului de fertilizare de catre autoritatile

agricole si de gospodarire a apelor.

In concluzie, putem spune ca impactul fermei asupra solului si subsolului este

nesemnificativ , in conditiile:

- depozitarea si managementul corespunzator a tuturor deseurilor generate pe

amplasament


________________________________________________________________________


106

- etanseizarii depozitului de dejectii;

- folosirea dejectiilor ca ingrasamant natural numai dupa fermentare;

- analizarea dejectiilor inainte de a fi folosite ca ingrasamant pentru a vedea pentru ce

tipuri de culturi si terenuri se preteaza;

- efectuarea unui studiu pedologic pe terenurile unde urmeaza a fi aplicate ingrasaminte

naturale.

Faza de amenajare

Factor de

mediu


prognozat(marime,

extindere,timp)


Calitatea solului si subsolului

- distrugere a structurii superficiale a solului - posibile evacuari accidentale de produse petrolie/ depozitari necontrolate de deseuri/ materiale de constructii

Impact negativ (pe suprafata mica si limitat in timp)



4.2.4.

impact negativ minor, reprezentand o degradare minora a calitatii existente a factorului de mediu sau o distrugere minima a acestui factor in limitele prevazute de legislatia in vigoare.

Faza de functionare

Factor de

mediu


prognozat(marime,

extindere,timp)


Calitatea solului si subsolului

- posibile evacuari accidentale ape uzate - posibile depozitari necontrolate de dejectii/deseuri

Impact negativ (pe suprafata mica si limitat in timp



4.3.3

Impact minim, obiectivul analizat nu va produce o poluare potential semnificativa a solului

Concluzie – impactul prognozat va fi in limitele prevazute de legislatia in vigoare

prin dotarile si masurile de siguranta ce vor fi luate.


Astfel, in timpul realizarii investitiei:


________________________________________________________________________


107

• lucrarile de constructii se vor realiza de firme specializate ;

• societatile care asigura constructia obiectivului si montajul instalatiilor specifice

isi asuma sarcina de a colecta si elimina sau reutiliza deseurile specifice din

constructii; nu se vor realiza depozite exterioare neorganizate, la finalizarea

lucrarilor terenul va fi curatat si eliberat de astfel de deseuri;

• organizarea de santier va fi dotata cu container pentru colectarea selectiva a

deseurilor rezultate din activitatea de constructie ;

• circulatia se va realiza pe drumuri deja existente, minimizand astfel impactul

asupra solului.

• decoperta va fi utilizata in totalitate pentru amenajarea spatiilor verzi ;

• pamantul in exces din excavatii va fi folosit in totalitate pentru umpluturi ;

• deseurile refolosibile vor fi valorificate ;

• se vor folosi materiale si utilaje care au agrement tehnic de specialitate ;

Masuri de protectie prevazute in timpul functionarii instalatiei:

• desfasurarea activitatii pe suprafete betonate;

• transportarea dejectiilor direct pe platforma amenajata in acest scop ;

• asigurarea etanseitatii bazinului de retentie a apelor uzate;

• utilizarea materialelor de absorbtie in cazul scaparilor accidentale de produse

petroliere sau substante chimice, pe caile de acces. Aceste materiale vor fi

colectate in containere si ulterior transportate la o instalatie de incinerare;

• depozitarea corespunzatoare a cadavrelor de pasari: in pungi de material plastic,

in containere etanse frigorific.

• Transportul dejectiilor din hale la platforma de depozitare cu mijloace de transport

etanse.

• reabilitarea retelei de canalizare a apelor uzate din incinta rezervoare si

conducte(închidere etansă a rezervoarelor, etc.)

• mentinerea unor valori scăzute ale umiditătii dejectiilor solide depozitate pe

platforma ;

• planificarea si urmărirea operatiilor de verificare, întretinere si reparare a

instalatiilor de colectare, transport, epurare a apelor uzate


________________________________________________________________________


108

• furajarea animalelor conform unor tehnici nutritionale care reduc cantitătile de

nutrienti din dejectii;

• existenta pardoselilor impermeabile în halele de crestere a animalelor;

• planificarea operatiilor de întretinere si reparare pentru instalatiile/echipamentele si

amenajările din halele de crestere a animalelor.

Consideram ca prin realizarea masurilor constructive propuse in proiect si a

recomandarilor anterioare (apa, aer si deseuri), impactul asupra solului va fi

minim.

Prevederi ale BREF/BAT pentru reducerea emisiilor pe sol, in subsol si in apa

subterana

- aplicarea unor tehnici nutritionale care să minimizeze cantitatea de fosfor si

de azot din dejectii;

- existenta pardoselilor impermeabile în halele de crestere a animalelor;

- depozitarea dejectiilor solide în asa fel încât să se prevină umectarea

acestora;

- existenta unor bazine de colectare a exfiltratiilor din dejectiile solide

depozitate si tratarea părtii lichide colectate;

- planificarea operatiilor de verificare si întretinere/reparare a instalatiilor din

fermă;

Sunt prevăzute măsuri mai severe de urmărire a calitătii solului în zonele în care

există o densitate mare de ferme si în care s-a constatat o presiune a activitătilor de

cresterea animalelor asupra calitătii factorilor de mediu. În aceste zone există

obligativitatea ca fermierii să conducă un registru în care să fie consemnate cantitătile de

azot si fosfor evacuate din ferme. Informatiile pot fi utilizate pentru optimizarea cantitătilor

de minerale din hrana animalelor, în corelatie cu cantitătile de minerale din dejectii care

ajung pe terenurile agricole.

În unele ferme se estimează cantitătile de nutrienti din sol, iar dejectiile se aplică în

functie de cerintele solului si a culturilor practicate. Precizia acestei metode depinde de


________________________________________________________________________


109

modul în care este evaluat continutul de nutrienti din sol si din dejectii, precum si de

experienta celui care stabileste modul în care se fertilizează terenurile.

In zona amplasamentului planului propus spre implementare se afla in curs de

implementare Planul – „Ferma de crestere a puilor pentru carne apartinand” SC MGM

REAL AVIS SRL (la o distanta de cca. 1060 m) si in activitate ferma de crestere a puilor

pentru carne apartinand SC AVICOLA BUZAU (la o distanta de 950 m ).


________________________________________________________________________


110

Se considera ca impactul cumlativ va fi nesemnificativ deoarece:

- Toate cele 3 ferme sunt pozitonate la Sud Est fata de Municipiul Buzau; directia

vanturilor predominante NN Est – SS Vest (dinspre raul Buzau catre ferme pe

directia Nord Nord – Est catre Sud Sud – Vest, in continuare peste zone

nelocuite).

- Facem precizarea ca directia generala a vantului Crivat, peste Romania este

Nord Sud. Datorita Carpatilor de Curbura in zona Buzaului, Crivatul ocoleste

acest lant muntos schmbandu-si usor directia de la Nord Sud in directia Nord

Nord – Est Sud Sud Vest (conform hartii de mai jos).


________________________________________________________________________


111

- Toate cele 3 ferme sunt situate in extravilanul Municipiului Buzau, intr-o zona

libera la distanta fata de zonele rezidentiale, avand loc o buna dispersie a

emisiilor.

- Platormele de dejectii sunt imprejmuite pe 3 laturi.

- Fiecare ferma este imprejmuita de perdea de vegetatie, cu rol de retinere a

emisiilor si mirosurilor neplacute generate dee activitatea de crestere a

pasarilor.

Respectarea Codului bunelor practici agricole privind tehnicile de hrănire, măsurile

de biosecuritate ca si aplicarea unui management corespunzător al mirosului


________________________________________________________________________


112

(monitorizarea emisiilor de aminiac – efectuarea analize de amoniac in aer), elimină riscul

răspândirii bolilor prin bioaerosoli .

Prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile pentru procesul de producţie si

prin controlul si monitorizarea emisiilor, se va asigur minimizarea/eliminarea efectul

cumulative asupra factorului de mediu aer.

4.4 Biodiversitatea

Conform aşezării geografice amplasamentul pe care urmeaza a se implementa prezentul

plan se află:

- în bioregiunea de tip continental ;

- în provincia floristică Danubiano ;

- în ecoregiunea silvostepa Câmpiei Românei;

Figura 4.4.1. Harta delimitarii regiunilor biogeografice

Vegetatia. Aceasta se grupează în două mari areale biogeografice: arealul de

stepă, reprezentat prin spaţiile interfluviale (Câmpia Brăilei si Câmpia Călmăţuiului) si

arealul de luncă, bine reprezentat prin luncile Dunării, Siretului si Buzăului.


________________________________________________________________________


113

Stepa , în adevăratul înţeles al cuvântului a fost înlocuită în proporţie de 90-95%

cu plante de cultură. Vegetaţia naturală de stepă se mai găseste în prezent pe versanţii

depresiunilor de tasare, în spaţiile dintre parcelele agricole, pe marginile drumurilor, în

zonele necultivate temporar. Asociaţiile de bază sunt cele de pajisti xerofile presărate din

loc în loc cu tufărisuri constituite din arbusti de stepă.

Pajistile sunt formate din graminee, cu colilia (Stipa joannis, Stipa pulcherrima, Stipa

lossingiana, Stipa stenophyla) negara (Stipa capillata), păiusurile stepice (Festuca

valesiaca, Festuca sulcata, Festuca pseudovina), pirul (Agropyron repens), pirul crestat

(Agropyron cristatum), din compozite, cu mături (Centaureea) si pelin (Artemisia

austriaca), din leguminoase, cu specii de lucernă (Medicago), cosaci (Astragalus),

măzăriche (Vicia), molotru (Trogonella), din labiate, cu jales (Salvia), cimbrisor (Thymus),

sovârliţa (Plomis), din ranunculacee, cu dediţei (Pulsatilla) si ruscuţe (Adonis), din liliacee,

cu specii de ceapă (Allium) si ceapa ciorii (Gagea arvensis), din iridacee, cu stânjenei

(Iris) etc.

Tufisurile sunt reprezentate prin porumbar (Prunus spinosa), migdalul pitic (Amygdalus

nana), visinul pitic (Cerasus fruticosa), specii de măces (Rosa) etc.

Grosimea stratului de sol este relativ mare, ajungand la cca. 1,0m. Cernoziomurile au un

potential de fertilitate foarte ridicat, fapt ce determina folosirea lor la numeroase culturi,

dintre care graul si porumbul ocupa cea mai mare parte a terenurilor agricole; in zona se

mai cultiva si alte plante, cum ar fi floarea soarelui, sfecla de ferma, pomi fructiferi, etc.

Fauna

Caracteristica faunei este dată de speciile iubitoare de terenuri deschise, mai

uscate si mai calde venite din stepele si silvostepele estice.

Dintre reprezentanţii câmpurilor deschise (terenuri cultivate, pajisti, pârloage) cele

mai bine reprezentate sunt mamiferele rozătoare si păsările granivore. Din grupul

primelor, populaţiile cele mai numeroase le au popândăul (Citellus citellus), hărciogul

(Cricetus cricetus), soarecele de câmp (Microtus arvalis), orbetele (Spalax

microphthalamus), soarecele de stepă (Sicista subtilis), sobolanul de camp (Apodemus

agrarius) si iepurele de câmp (Lepus europaeus).

Dintre păsări, se impun în peisajul deschis ciocârlia de câmp (Alanda arvensis),

ciocârlanul (Galerida cristata), presura (Emberiza calandra), prepeliţa (Coturiux coturnix),


________________________________________________________________________


114

potârnichea (Perdix perdix), cioara de semănătură (Corrus frugilegus) iar în boschete,

mărăcinarul (Lanius collurio), lăcustarul (sturmus roseu), coţofana (Pica pica).

Tot din vertebrate pot fi întâlnite mai des sopârla de stepă (Lacerta taurica),

sopârla de câmp (Lacerta agilis chersonensis) iar pe marginea boschetelor, sarpele rău

(Coluber caspius).

În locurile cu pământ nisipos si loessoid trăieste broasca de pământ (Pelobates

fuscus). Desi au un areal mai mare de răspândire, apar si în această zonă carnivore

precum: vulpea (vulpes vulpes), viezurele (Meles meles) etc.

Dintre nevertebrate, zoocomplexele campestre sunt dominate numeric de

ortoptere, coleoptere, himenoptere, diptere si lepidoptere, populaţiile cele mai numeroase

avându-le speciile ce se hrănesc cu variata ofertă vegetală. Consumatorii cei mai

importanţi sunt lăcusta de păsune (Polysarchus denticaudus), cosasii (Oedaleus

nigrafasciatus), greierele de câmp (Gryllus campestris), viespea de pai (Cephus palipes),

viespea de iarbă (Pachycephus smirnensis), forfecarul (Lethrus apterus) plosniţa rosie

(Euridema ornata), etc.

Amplasamentul pe care urmeaza a se implementa prezentul plan se afla la o

distanta de cca. 2000 de m fata de Situl de importanta Comunitara Lunca Buzaului.

Avand in vedere distanta mare nu se pune problema analizarii unui potential impact

asupra Sitului.


________________________________________________________________________


115

4.4.1 Impactul prognozat

Se estimeaza ca prin amenajarea fermei de pasari nu se va crea o perturbare

a habitatului pasarilor, reptilelor, rozatoarelor si nevertebratelor din zona.

In caz de o poluare accidentala , impactul va fi limitat la nivelul amplasamentului

afectat. Prin folosirea corecta a mijloacelor tehnice de transport, a dejectiilor generate pe

amplasament se vor preveni astfel de evenimente, neexistand astfel un pericol potential

de distrugere a mediului natural.

4.5 Peisajul

Peisajul zonei nu prezinta caracteristici deosebite, avand caracteristicile

predominante ale unei zone de campie.


________________________________________________________________________


116

Constructiile amenajate vor avea un aspect agreabil si vor fi permanent ingrijite. Spatiile

care nu sunt ocupate de constructii vor fi amenajate ca spatii verzi pe care se vor planta

arbusti . Perimetral se vor planta perdele de arbori de talie mijlocie-mare avand atat rol

estetic, cat si de protectie impotriva zgomotului si emisiilor.

Se apreciaza ca activitatea fermei, nu vor avea efecte negative asupra peisajului din

zona.

4.6 Mediul social si economic

Activitatile specifice desfasurate în cadrul localitatii sunt: comert, prestari

servicii, activitati agricole, confectii,.

Într-o prima etapa, masurile si actiunile de dezvoltare sunt orientate pentru

formarea si dezvoltarea unei agriculturi durabile, capabile sa creeze în

economia de piata surplusul economic necesar propriei dezvoltari si participari la

echilibrul general al economiei .

4.7 Conditii culturale si etnice, patrimoniu cultural

In vecinatate a fermei nu se afla monumente istorice sau social-culturale, deci nu

se pune problema afectarii lor.

5.ANALIZA ALTERNATIVELOR

La realizarea noului obiectiv de investitii se va tine seama de recomandarile din

certificatul de urbanism si din avizele solicitate, solutiile tehnice propuse vor sta la baza

emiterii autorizatiei de constructii.

Amplasamentul studiat este singura alternativa luata in calcul .

Soluţia tehnică aleasă se înscrie în cele mai bune tehnici în domeniu şi respectă

legislaţia în domeniu.

Referitor la tehnologie au fost alese optiuni BAT in ceea ce priveste constructia

halelor, alegerea sistemelor de hranire, adapare, ventilare, iluminat si incalzire.

De asemenea au fost adoptate tehnici BAT pentru managementul dejectiilor.


________________________________________________________________________


117

Platforma pentru stocarea temporara a dejectiilor, pentru o perioada de cca 3- 6 luni,

va fi prevazuta cu ziduri din beton pe trei laturi, cu inaltimea de 2 m, in vederea evitarii

imprastierii . Suprafata construita a platformei va fi de 526,30 mp.Capacitatea de stocare

de cca 1000 mc. Platforma de depozitare gunoi de grajd (dejectii + asternut) va fi

prevazuta cu un canal longitudinal (dren cu capacitatea 4 mc), care va colecta levigatul si

il va transporta la un bazin de stocare, in care vor ajunge si apele uzate tehnologice.

In vederea selectarii celei mai bune alternative de dezvoltare a activitatii din punct

de vedere al impactului asupra factorilor/aspectelor de mediu relevante pentru proiectul

analizat au fost evaluate alternativele referitoare la:

• data inceperii activitatilor – depinde de data obtinerii fondurilor europene

• modalitati de adapostire a pasarilor, colectarea, tratarea si depozitarea dejectiilor

deseurilor si apelor uzate;

• alte facilitati legate de activitatile desfasurate.

Depozitarea deseurilor municipale

In arealul in care se afla amplasamentul nu exista un depozit autorizat pentru

deseuri municipale.

Singura alternativa viabila identificata este colectarea si transportul deseurilor de

catre o firma de salubritate din zona cu care beneficiarul va incheia contract de prestari

servicii.

Alimentarea cu apa potabila

A fost identificata si evaluata o singura alternativa: realizarea unui put de

adancime.

In zona nu exista retea centralizata de alimentare cu apa.

Gospodarirea apelor

Obiectivele de gospodarirea apelor necesar a fi atinse sunt:

• asigurarea unei cantitati de apa suficiente pentru operatiile tehologice, cu minimizarea

cererii de apa bruta;

• mentinerea separarii intre apele curate si cele poluate;


________________________________________________________________________


118

Apele uzate tehnologice vor fi colectate printr-un sistem de sifoane de pardoseala

si retele, prin intermediul carora vor ajunge la un bazin de stocare, amplasat langa

depozitul de gunoi de grajd.

Pompele vor prelua apele uzate tehnologice din bazinul de stocare si le vor trimite la









Dupa fermentarea dejectiilor si transformarea lor in ingrasamant natural, acestea

pot fi folosite pentru fertilizarea terenurilor agricole dupa ce se va realiza o analiza a

dejectiilor inainte de a fi folosite ca ingrasamant si se intocmeste un studiu pedologic pe

terenul care urmeaza a fi fertilizat .

Alimentarea cu energie electrica

Au fost identificata si evaluata o singura alternativa

• obtinerea de energie electrica de la ELECTRICA.

Din considerente economice si de mediu, cea mai buna alternativa este obtinerea

de energie electrica de la ELECTRICA, cu prevederea post de transformare.

Alimentare cu energie electrica prin racord la reteaua de distributie energie

electrica din sistemul national prin intermediul unui post de transformare si a unui grup

electrogen propriu cu puterea P= 200KVA Pentru furnizarea energiei electrice în caz de

avarii societatea va dispune de un grup electrogen fix , cu un consum de combustibil de

60 l/h (motorină ) . Grupul electrogen este amplasat în clădirea postului trafo( încăpere

special amenajată, închisă şi cu acces restricţionat). Capacitate rezervor motorina la

grupul electrogen = 200 l.

Alimentare cu gaze


________________________________________________________________________


119

Alimentarea cu gaze naturale, combustibil folosit pentru incalzirea spatiilor

(administrative si hale de productie) se va face din sistemul naţional, prin contract de

furnizare a gazelor naturale pentru consumatori finali încheiat cu DISTRIGAZ SUD EST.

Se va achizitiona si monta si un sistem de incalzire solara ce va asigura o

reducere a costurilor de combustibil necesar incalzirii halelor de aprox. 15%.

6.MONITORIZAREA

Monitorizarea calităţii apei subterane

Pe amplasament pentru monitorizarea apei freatice se va realiza un foraj ce se va

amplasa pe directia de curgere a acesteia, in aval de platforma de dejectii. Indicatorii

propusi pentru monitorizare sunt pH, CBO5, CCOCr, azot amoniacal, fosfor total, nitrati,

nitriti.Rezultatele analizelor se vor compara cu valorile de referinta –prima analiza

efectuata dupa realizarea forajului.Astfel se va urmari evolutia calitatii apei subterane in

timp respectiv influenta activitatii fermei asupra acesteia.

Constatarea unor valori depasite semnificative indica poluarea apei subterane de

la platforma de dejectii sau o alta sursa de poluare a solului si a apei subterane. In acest

caz se repeta analizele, se identifica sursa de poluare si se iau masuri de stopare a

poluarii.

Monitorizarea zgomotului

Nivelul zgomotului la limita incintei va fi monitorizat anual .

Activitatile de pe amplasament vor respecta limitele nivelului de zgomot pentru

incinte industriale conform STAS 10009/88 in timpul zilei 65 Db, curba de zgomot Cz60.

Monitorizarea deseurilor

Evidenta deseurilor produse va fi tinuta lunar , conform prevederilor HG 856/2002

si va contine urmatoarele informatii:tipul deseului,codul deseului, instalatia producatoare,

cantitatea produsa, data evacuarii deseului din instalatie, modul de stocare,date privind

expeditiile respinse, data predarii deseului.Vor fi pastrate inregistrari privind persoanele


________________________________________________________________________


120

fizice sau juridice care preiau deseurile de dejectii pentru imprastierea pe terenuri

agricole.

Monitorizarea intrarilor si a iesirilor din instalatie

Se vor inregistra consumurile lunare de furaje, apa, energie electrica, combustibili.

Se va tine evidenta reviziilor si reparatiilor efectuate in instalatii;

Se vor inregistra iesirile din instalatie: ape uzate (vidanjari, evacuari), dejectii,

deseuri.

Se vor calcula anual consumurile specifice realizate pentru apa, energie electrica,

furaje si se vor compara cu valorile recomandate BAT.

Parametru (UM) Valori limita

Energie electrica 0.03 – 0.046(kWh/pasare/zi)- Table 3.18: Nivel

indicativ de folosire a energiei la fermele de pasari

din UK

furaje 22 – 29 kg pentru pui de gratar

Asternut-strat absorbant 0,5 kg/pasare/an

Apa potabila 4,5-11 l/cap/ciclu

Monitorizarea calitatii apelor uzate menajere

Frecventa de analiza inainte de fiecare vidanjare, parametrii propusi pentru

monitorizare : pH,suspensii, CBO5, CCOCr, azot amoniacal, fosfor total, detergenti

sintetici biodegradabili.Indicatorii de calitate se vor incadra in valorile limita admisibile

impuse de NTPA002/2005.

Poluanti Valoarea limita conform NTPA 002/2005

pH 6,5-8,5

Suspensii 350

CCOCr 500

CBO5 300

Ptotal 5


________________________________________________________________________


121

NH4+ 30

Detergenti sintetici biodegradabili 25

Monitorizarea emisiilor in aer-anual

Puncte de prelevare

1.emisii -cosul de evacuare a gazelor arse de la microcentrala termica , frecventa de

prelevare probe anual, poluanti analizati:SO2,NOx,CO,pulberi. Indicatorii de calitate se

vor incadra in valorile limita admisibile impuse de Ordin MAPPM 462/1993.

Poluanti Valoarea limita conform Ordin MAPPM

462/1993

SO2 1700

NOx 450

CO 170

Pulberi 50

2. Imisii la limita incintei

In ceea ce priveste calitatea atmosferei in zona in cazul concentratiilor de CO, pulberi,

NOx, SO2, acestea se vor incadra in limitele impuse de ORD 592/2002 a valorilor de prag

si a valorilor limita asa cum reiese din tabelul de mai jos:

Poluant Protectia sanatatii

(µg/m3)

Protectia vegetatiei

(µg/m3)

Valoare limita

orara

Marja de

toleranta

Valoare limita

orara

Marja de

toleranta

NOx 200 100 30 -

SO2 350 150 20 -

Pulberi 50 25 - -

CO Maxima zilnica

10 mg/m3

6 mg/m3 - -


________________________________________________________________________


122

Imisiile de amoniac si hidrogen sulfurat se vor incadra in valorile limita de prevazute

conform STAS 12574/87-Aer din zone protejate .Conditii de calitate

Amoniac

Perioada de mediere Valoarea limita (mg/m3)

Valoarea limita zilnica 24 h 0,1

Hidrogen sulfurat

Perioada de mediere Valoarea limita (mg/m3)

Valoarea limita zilnica 24 h 0,008

Monitorizarea calitatii solului-anual

Puncte de prelevare :o proba martor in afara amplasamentului, o proba in zona

depozitului de dejectii animaliere.Rezultatele analizelor se vor raporta la valorile de

referinta prevazute in Ordinul M.A.P.P.M. nr. 756/1997.

Parametru

analizat

Valori normale conform Ord. M.A.P.P.M. nr.756/1997

(mg/kg substanta uscata)

Frecventa

Cd 1 anual

Pb 20

Cu 20

Zn 100

*Se vor pastra punctele de recoltare si vor fi marcate cu placute indicatoare

7. SITUATII DE RISC

7.1. Pericole de risc major in care sunt implicate substante periculoase

Amplasamentul nu este supus alunecarilor de teren.

Producerea unui cutremur poate avea drept consecintă un accident grav cum ar fi

fisurarea unor rezervoare si a conductelor având astfel posibilitatea de poluare a solului si

apei subterane. De mentionat că prin folosirea conductelor de distributie flexibile si prin


________________________________________________________________________


123

solutiile tehnice adoptate(platforme betonate), posibilitatea de fisurare a principalelor

dotari tehnice este diminuată.

Prin respectarea masurilor impuse prin proiect si procesul tehnologic , nu vor

apare noxe care ar putea avea efecte importante pe termen scurt , mediu sau lung.

Dotarea si functionarea obiectivului trebuie să respecte cu strictete normele de

protectie impotriva incendiilor specifice acestor unitati, în conformitate cu memoriul

proiectului pe baza căruia se obtinut avizul PSI.

Inainte de punerea in functiune a obiectivului vor fi elaborate planurile de prevenire

si actiune privind :

� prevenirea si controlul poluarilor accidentale ;

� regulamentele de intretinere si operare a instalatiilor de depoluare ;

� planurile de prevenire si combatere a incendiilor ;

� regulamentele si instructiunile de protectie a muncii specifice locurilor de munca.

Masuri pentru limitarea riscurilor

Masurile generale pentru limitarea riscului pe amplasament pornesc de la reguli

simple in ideea ca o neglijenta minora poate duce la declansarea unui accident cu

consecinte extrem de grave asupra angajatilor, comunitatii invecinate si mediului. Se

considera ca probabilitatea de manifestare a riscului este minimizata prin masurile stricte

impuse la nivelul organizatiei:

Securitatea obiectivului este strict asigurata prin:

• este restrictionat accesul in incinta si se face identificarea eventualilor vizitatori si

scopul vizitei pe amplasamentul bazei de productie;

• se asigura iluminatul la obiectivele importante si pe caile de acces;

• paza obiectivului este asigurata de personalul angajat, in scopul prevenirii

producerii unor accidente ca urmare a intrarii a persoanelor straine pe

amplasament;

• protectia retelelor electrice si a corpurilor de iluminat exterioare si interioare se

realizeaza din faza de constructie. Retelele electrice vor fi periodic verificate si

intretinute de catre profesionisti.


________________________________________________________________________


124

• gospodarirea interna corespunzatoare este considerata o necesitate pentru

diminuarea riscului de accident;

• caile de evacuare si acces vor fi permanent tinute libere;

• implementarea si respectarea unui management corespunzator al deseurilor;

• dejectiile, apele uzate, cadavrele de animale sunt depozitate si exploatate

corespunzator

• va fi asigurat controlul si asistenta sanitara – veterinara;

• instalatiile vor fi periodic verificate, ca si echipamentele de intretinere si interventie;

• se va pastra permanent legatura cu echipele externe de interventie, in special

corpul de pompieri.

CONCLUZII FINALE

Evaluarea impactului activitatii propuse asupra factorilor de mediu

Capitolul prezintă cuantificarea cantitativă a impactului activitătii asupra mediului, o

prognozare a impactului asupra fiecărui factor de mediu fiind făcută anterior.

Evaluarea impactului a fost realizata utilizand matricea Rojanski , prin calcularea

indicelui de poluare globala..Astfel :

Impactul produs asupra factorilor de mediu s-a apreciat pe baza indicelui de

impact calculat cu relatia:

Ip=CE/CMA

Unde :

CE este valoarea caracteristică efectivă a factorului care influentează mediul

inconjurător sau, in unele cazuri concentratia maximă calculată.

CMA este valoarea caracteristică maximă admisibilă a aceluiasi factor stabilită prin

acte normative atunci cand acestea există, sau prin asimilare cu valori recomandate in

literatura de specialitate, cand lipsesc normativele.

Impactul asupra fiecărui factor de mediu s-a apreciat pe baza indicelui de impact Ip

din scara de bonitate prezentată in tabelul următor.

S-au luat in considerare următorii factori de mediu care au rezultat ca potential cei mai

afectati:

• apa;


________________________________________________________________________


125

• aer;

• sol

• flora si fauna;

• sănătatea populatiei.

Impactul asupra fiecăruia dintre ei s-a evaluat printr-o notă in intervalul 1...10. Nota 1

corespunde unei poluări maxime a factorului de mediu , unei situatii ireversibile si

deosebit de grava asupra factorilor de mediu , iar.nota 10 unui mediu neafectat de

activitatea antropica Notele acordate fiecărui factor de mediu din cei cinci considerati s-au

stabilit din "Scara de bonitate", pe baza indicelui de poluare Ip.

Scara de bonitate

Nota de

bonitate

Valoarea Ip Efectele asupra omului si mediului inconjurator

10 0 Calitatea factorilor de mediu naturala, de echilibru

9 0,0-0,25 Fara efecte

8 0,25-0,5 Fara efecte decelabile casuistic

Mediul este afectat in limite admise-nivel 1

7 0,5-1,0 Mediul este afectat in limite admise-nivel 2

Efectele sunt nocive

6 1,0-2,0 Mediul afectat peste limita admisa-nivel1

Efectele sunt accentuate

5 2,0-4,0 Mediul este afectat peste limite admise-nivel2

Efectele sunt nocive

4 4,0-8,0 Mediul este afectat peste limite admise –nivel 3

Efectele nocive sunt accentuate

3 8,0-12 Mediu degradat-nivel1

Efectele sunt letale la duratele medii de expunere

2 12,0-20,0 Mediu degradat-nivel 2

Efectele sunt letale la duratele scurte de expunere

1 Peste 20,0 Mediu este impropriu formelor de viata


________________________________________________________________________


126

Impactul produs asupra apelor

Avand in vedere aspectele prezentate in capitolul privind prognozarea impactului

activitătii asupra factorului de mediu apă, se poate trage concluzia că nu vor exista

modificări calitative ale apelor subterane sau de suprafata ca urmare a functionării

obiectivului si in conditiile respectarii masurilor de prevenire si reducere a poluarii.

Un posibil impact negativ al activitătii ar fi in cazul unor poluari accidentale cu ape

uzate neepurate sau ape provenite de pe platforma de depozitare a dejectiilor, in cazul

unui management necorespunzator al apelor uzate si a platformei de colectare dejectii

sau in cazul fisurarii sistemului de canalizare ape uzate .

In concluzie, se consideră că impactul asupra factorului de mediu apă se va situa

in limite normale: Ip=0,25 si N.B.=9→ in vecinatatea imediata nu exista nici un curs de

apa de suprafata, prin tehnologia adoptata s-au luat toate masurile de prevenire a poluarii

apei subterne.

Impactul produs asupra aerului


sisteme de ventilatie

Dirijate : emisiile provenite de la centrala termica


Surse mobile – emisii de gaze de esapament in incinta si drumurile conexe.


Avand in vedere ca prin masurile tehnologice adoptate inca din faza de proiectare

se va asigura o protectie a calitatii aerului :utilizarea instalatiilor solare ce va asigura o

reducere a consumului de combustibil necesar incalzirii halelor de aprox.

15%,ventilatoarele din peretii laterali sunt prevăzute cu deflectoare care să direcţioneze

aerul în jos către pământ si dispuse pe pereţi dinspre sud , spre o zona laterala celei

care trebuie protejate, platforma de dejectii este amplasata tot pe latura sudica a

amplasamentului , putem concluziona un indice de poluare :Ip =0,5, N.B.=8


________________________________________________________________________


127

Impactul asupra vegetatiei si faunei terestre

Flora in zona amplasamentului este cea specifica stepei si in general, a fost

modificata de om si inlocuita pe mari intinderi prin plante cultivate Vegetatia naturala este

reprezentata de specii ierboase: pelinita (Artemisia austriaca), palamida, pelinul, ciulinul,

coada soricelului, colilia (Stipa capillata), scaietele, spinul, brusturul.

Printre animalele nevertebrate terestre intalnite aici se numara o serie de moluste

(Helicella, Helix pomatia, Ena montana), insecte, arahnide diverse.

Vertebratele terestre sunt larg reprezentate de amfibieni (broasca bruna de pamant,

salamandra, brotacelul), reptile (soparla cenusie, gusterul, serpi neveninosi - Natrix n. si,

mai rar, vipera), pasari (vrabia, bufnita, cucuveaua, soimul, grangurul, gaita, pupaza,

pitigoiul, sitarul, cucul, ciocanitoarea pestrita) , mamifere (orbetele, popandaul, harciogul,

cartita, liliacul, soarecele de camp, dihorul, iepurele).

Obiectivul propus prin activitatea care se va desfasura in cadrul amplasamentului

nu va produce modificari ale suprafetelor de padure, zone umede, ape de suprafata.

Se consideră insă că in conditii normale de desfăsurare a activitătii nu vor apărea

probleme semnificative privind fauna si vegetatia in zonă: Ip= 0,25 si N.B.=9

Impactul asupra solului si subsolului

Impactul asupra solului si subsolului poate fi negativ numai in cazul producerii unor

accidente sau a gestionarii necorespunzătoare a activitătii, situatie putin probabilă

datorită măsurilor pe care beneficiarul le are in vedere, implementarea mai multor sisteme

de calitate, care vizează tocmai imbunătătirea activitătii pe amplasament.

Prin masurile tehnologice adoptate se va asigura o protectie a solului si subsolului.

Deseurile rezultate din activitate vor fi eliminate controlat , prin intermediul societatilor

autorizate .Administrarea dejectiilor pe sol se va realiza numai dupa stabilizare si functie

de caracteristicile solului si conditiile specifice zonei pentru a nu se polua solul cu exces

de nutrienti.

Astfel se considera ca in conditii normale de desfasurare a activitatii nu vor aparea

probleme semnificative → Ip= 0,25 si N.B.=9.


________________________________________________________________________


128

Impactul asupra asezărilor umane si asupra sănătătii populatiei

Impactul activitătii asupra asezărilor umane este strans legat de modul in care sunt

afectate apa, aerul, solul. Se consideră că activitatea ce se va desfăsura in zona studiată,

atat in perioada executării lucrărilor cat si perioada functionării obiectivului nu va aduce

modificări cu efecte negative majore asupra asezărilor umane sau altor obiective de

interes public.

Prin amplasarea fermei la distanta legala prevazuta de O. 536 al Ministerului

Sanatatii , respectarea prevederilor BAT , prevederi ce au rolul de a reduce semnificativ

impactul asupra factorilor de mediu cat si asupra sanatatii populatiei, se considera ca in

conditii normale de desfasurare sanatata populatiei nu va fi afectata → Ip= 0,5 si N.B.=8.

Evaluarea impactului global

Indicele stării de poluare globală IPG - reprezintă raportul dintre suprafata

reprezentand starea ideală si suprafata reprezentand starea reala SR.

IPG = SI/SR

Cand nu există modificări ale calitătii factorilor de mediu, deci cand nu există

poluare, acest indice este egal cu 1. Cand există modificări, indicele IPG va căpăta valori

supraunitare din ce in ce mai mari pe măsură reducerii suprafetei figurii ce reprezintă

starea reala.

Nota 10 reprezintă starea naturală neafectată de activitatea antropică, iar 1

reprezintă o situatie ireversibilă, o situatie deosebit de gravă a factorilor analizati.

Pentru evaluarea impactului s-a intocmit o scara de la 1 la 6 pentru indicele

poluării globale a mediului, astfel:

Scara de calitate

IPG=1 -mediul natural este neafectat de activitate umana

IPG=1i.2 -mediul este supus activitatii umane in limite admisibile

IPG=2i.3 -mediul este supus activitatii umane provocand stare de disconfort formelor

de viata

IPG=3i.4 - mediul este afectat de activitate umana provocand tulburari formelor de

viata


________________________________________________________________________


129

IPG=4i.6 - mediul este afectat de activitate umana , periculos pentru formele de viata

IPG>6 - mediul este degradat , impropriu formelor de viata

Raportul rezultat intre cele două suprafete, si fiind suprafata figurii geometrice, care

ilustrează starea ideală a celor sase factori, iar Sr suprafata figurii geometrice care

ilustrează starea reală a acelorasi 5 factori, la un moment dat, datorită activitătii, a dus la

un indice de poluare global.

Calculul pentru stabilirea indicelui de poluare globala IPG in cazul de fată, conform

metodei descrise a condus la următoarea valoare: IPG = 1,35

CALCULUL INDICELUI DE POLUARE GLOBALA

Factor de mediu apa aer sol Biodiversitate Asezari

umane

Nota de bonitate 9 8 9 9 8

Aria suprafata

ideala(Si)

237.77

Aria suprafata

reala(Sr)

175,47

Indicele global de

poluare(IPG)

1,35


________________________________________________________________________


130

0

2

4

6

8

10apa

aer

solbiodiversitate

asezari umane

starea ideala starea reala

Rezultă că prin realizarea si functionarea obiectivului analizat mediul este supus

activitătii umane in limite admisibile.

Prin urmare activitatea desfasurata in cadrul fermei de crestere pui de carne

apartinand SC AVIFLOR FARM S.R.L. va influenta in conditiile respectarii normativelor

de executie si functionare prezentate , intr-o masura redusa calitatea factorilor de mediu.

8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR

Pe parcursul elaborarii prezentului studiu nu au fost intampinate dificultati.

9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

Titularul proiectului:

SC AVIFLOR FARM S.R.L., Adresa postala : Buzau, str Bistritei, nr 1, bloc 1, etaj P,

Biroul nr 3.

Numar de telefon/fax: 0238/710414; 0238/710271

Numele persoanelor de contact: Responsabil legal Florea Viviana


________________________________________________________________________


131

Denumirea proiectului

“Ferma crestere pui de carne” Judetul Buzau, Tarlaua 38.

Amplasament



de teren arabil.

Regimul juridic

Suprafata totala de teren a fermei este de 31400 mp, terenul fiind liber de constructii.

Terenul aflat in proprietatea beneficiarului prezentei documentatii va fi reglementat in

vederea amenajarii unei ferme avicole pentru crestere pui de carne cu anexele si dotarile

edilitare aferente.

Situatia existenta



de teren arabil.

Situatia propusa

Investitia Ferma de crestere pui de carne extravilan oras Buzau, tarlaua 38, judetul

Buzau, consta din:

- 6 halele de productie noi vor fi construite pe structura metalica, inchisa cu panouri

termozolante si vor avea dimensiuni in plan 14.50m x 93.50 m. Amplasarea acestora,

detaliata in planul de situatie, s-a facut tinandu-se cont de normele de protectia muncii,

prevenirea si stingerea incendiilor, exigentele sanitar-veterinare, etc

In zonele fara trafic rutier se vor prevede drumuri pavate cu piatra sparta.



________________________________________________________________________


132

- Filtru sanitar – va avea regim de inaltime parter, urmand a fi utilizat de catre

personalul productiv aferent fermei avicole de crestere pui de carne. Constructia va

corespunde normelor de proiectare pentru cladiri cu destinatia de locuinta temporara la

locul de munca si a filtrului sanitar, finisaje interioare si exterioare corespunzand zonei in

care se incadreaza imobilul. Imobilul va fi construit pe cadre din B.A. cu pereti exteriori

din BCA si interiori din gips carton, acoperisul va fi din tigla metalica si ferestrele vor fi din

tamplarie PVC cu geam termoizolant. Cladirea filtrului sanitar va avea in componenta pe

langa functiunea de baza (filtru sanitar) , doua vestiare separat pe sexe (cu dusuri si zona

halate), o farmacie, o camera necropsie, un spatiu pentru servirea mesei, un birou sef

ferma, un birou tehnician veterinar, grupuri sanitare.

- Cladire posturi de transformare si distributie energie electrica – Constructie pe

structura rectangulara din B.A. cu pereti exteriori din BCA, desfasurata pe Parter.

Cladirea va fi tehnologica, avand rolul de a adaposti echipamentele de preluare/distributie

a energiei electrice din incinta.

- Depozit asternut – Va avea o structura metalica cu platforma betonata cu

suprafata construita 522.30 mp si suprafata utila de 500.00 mp.

- Platforma de gunoi – Conform conditiilor impuse de comisia de Protectia

Mediului, va fi o platforma betonata pentru depozitarea gunoiului pana cand acesta va fi

preluat de o firma abilitata. Suprafata construita a platformei va fi de 526.30 mp si

suprafata utila de 500.00 mp inchisa perimetral cu un zid avand inaltimea de 2 m. Gunoiul

va putea fi depus si ridicat avand acces din doua directii. Platforma de gunoi a fost

dimensionata astfel incat sa se poata depozita gunoiul pentru 1 serie de pui. Platforma de

neutralizare a asternutului este prevazuta cu drenaj si racordata prin reteaua de


- Camera frigorifica si cabina poarta va avea o structura metalica inchisa cu

panouri termoizolante amplasata pe o platforma betonata cu fundatie B.A.. Camera

frigorifica va include o lada frigorifica pentru respectarea cerintelor sanitar veterinare.

Accese si circulatii propuse:

- Accesul auto catre ferma : doua accese auto rezolvate din drumul de exploatare

de pe latura sud-estica a terenului;


________________________________________________________________________


133

- Accesul pietonal: din drumul de exploatare de pe latura sud-estica a terenului.

- Aleile si platformele betonate interioare vor fi realizate din beton rutier conform



facandu-se dupa ce automobilele trec prin rampa de spalare si dezinfectare.

Capacitatea de productie dezvoltata la finalul implementarii proiectului va fi de

aproximativ 26.040 capete pui/hala, respectiv 156.240 capete pui de carne/serie,

7,2 serii /an ceea ce inseamna 1.124.928 capete pui/an, cu o greutate medie de 2,2

kg/cap, respectiv o cantitate de cca 2.388.228 to pui vii /an la livrarea ( la o rata a

mortalitatii de 3,5%).

Activitatea de pe amplasament se va desfasura 365 zile/an, 24 ore/zi.Se vor

realize 7,2 serii de crestere pe an , fiecare serie cu o durata de 50 de zile din care 37 de

zile pentru crestere.

PROCESUL TEHNOLOGIC

Etapele fluxului tehnologic sunt:

1. Pregătirea halelor in vederea popularii: evacuarea patului epuizat ce conţine dejecţii

solide, spălarea halei cu apa sub presiune , igienizarea halelor , formarea unui nou pat de

asternut, dezinfecţie, incalzirea halelor , punerea in functiune a sistemului de adapare si

hranire.

2. Popularea halelor: se face cu pui de o zi in greutate de cea 35-45g

3. Creşterea, întreţinerea si exploatarea pasărilor : la sol, timp de circa 38 de zile, prin

asigurarea condiţiilor de microclimat în hale, aplicarea unui management nutriţional şi

utilizarea eficientă a apei şi energiei conform recomandărilor BAT

4. Livrarea pasărilor la sfârşitul perioadei de exploatare către diverşi beneficiari.

5.Pe amplasament se vor desfăşura şi activităţi conexe cum ar fi:

- activitatea de întreţinere şi reparaţii curente ale utilajelor (ventilatoare, liniile de furaj,

adăpătorile);

- activităţi sanitar veterinare.

- Managementul dejectiilor


________________________________________________________________________


134

Puii de carne, proveniti de la statii de incubatie specializate, vor fi crescuti de la varsta

de o zi pana la 38 de zile, cand se livreaza la abator pentru sacrificare . Intr-un an vor fi

crescute aproximativ 7,2 serii/an.

Tehnologia de crestere a puilor de carne folosind asternutul permanent de resturi

vegetale, are avantajul de a asigura densitatea medie de 17 capete pui/mp., de a

manipula mai usor dejectiile, care pot fi stocate in halele de crestere pana la terminarea

ciclului de productie.

GENERAREA DESEURILOR

In fermele de crestere a pasarilor, principalele tipuri de deseuri sunt dejectiile si

cadavrele de animale. Daca in cazul dejectiilor, nu exista tehnici de minimizare a

cantitatilor anuale produse, acestea variind intre anumite limite in functie de rasa,

cantitatea de hrana si de apa, clima, tipul de adapost si dotarea acestuia cu instalatii de

furajare/ adapare/ ventilare/ incalzire; in cazul cadavrelor, mentinerea mortalitatii in

limitele normale se realizeaza prin respectarea cerintelor de bune practici veterinare.

Celelalte tipuri de deseuri sunt in general in cantitati nesemnificative si depind de

activitatile conexe desfasurate in ferma.

In perioada de exploatare a obiectivului proiectat vor rezulta urmatoarele tipuri de

deseuri:

- dejectii de pasare

- deseuri de tesuturi animaliere

- deseuri menajere

- deseuri metalice care rezulta ca urmare a unor eventuale reparatii a instalatiilor

- deseuri de ambalaje de la substantele utilizate la dezinfectie, dezinsectie, igienizare

- deseuri de medicamente de uz sanitar-veterinar


La sfarsitul ciclului de crestere a pasarilor asternutul, cat si dejectiile vor fi transportate

pe platforma betonata de stocare temporara a dejectiilor. Operatiunea de evacuare a

asternutului din hale se face mecanic cu utilaje echipate corespunzator . Acest asternut

este incarcat in mijloace de transport si depozitat la platforma de depozitare dejectii .


________________________________________________________________________


135

Platforma pentru stocarea temporara a dejectiilor, prevazut pentru o stocare

temporara pe o perioada de cca 3- 6 luni, este prevazuta cu ziduri din beton pe trei laturi,

cu inaltimea de 2 m. Suprafata construita a platformei va fi de 526,30 mp, iar suprafata

utila de 500,00 mp.Platforma este prevazuta cu drenaj si racordata prin reteaua de


Recomandări privind realizarea capacităţii de stocare conform Codului bunelor practici

agricole:

- depozitele trebuie sa aiba o capacitate care sa asigure stocarea pentru o

perioada de 4 luni (17-18 saptamâni);

- depozitarea si pastrarea gunoiului de grajd este necesar sa se faca în platforme

special amenajate. În acest scop, platformele trebuie hidroizolate la pardoseala,

construite din beton si prevazute cu pereti de sprijin înalti de 2 metri, de asemenea

hidroizolati, si cu praguri de retinere a efluentului si canale de scurgere a acestuia catre

un bazin de retentie.

- platformele trebuie sa aiba o capacitate suficienta de stocare , sa aiba drumuri de

acces si sa nu fie amplasate pe terenuri situate în apropierea cursurilor de apa sau cu

apa freatica la mica adâncime. De asemenea, ele trebuie amplasate la o distanta de cel

putin 50 m fata de locuinte si sursele de apa potabila;

-la prepararea compostului una dintre masurile prevazute este de a se aplica apa

peste dejectii pentru a atinge un continut de apa de 45-60%; lichidul care este filtrat de la

gramada de compost sa fie colectat si apoi folosit la umezirea gramezii.

Conform Codului de Bune practici Agricole, aprobat de Ordinul 1270/20.11.2005,

pentru a se descompune gunoiul de grajd trebuie sa aiba o umiditate de 70-75 %, altfel

se usuca si mucegaieste. Conform aceluiasi document acesta se poate uda cu must de

gunoi, urina sau chiar apa pentru a-i asigura umiditatea necesara. Umiditatea scazuta

caracteristica gunoiul de grajd rezultat de la puii de carne crescuti in sistem de crestere

intensiv la sol este astfel un factor care impiedica procesul de sterilizare biologica a

acestuia (mineralizare), iar in anotimpul canicular conduce chiar la autoaprinderea

acestuia, pierzandu-se astfel valoarea acestuia.

Pentru inlaturarea acestui neajuns se vor utiliza o parte din aceste ape tehnologice

pentru umectarea asternutului. Acest lucru se va realiza cu ajutorul unei pompe si a unui


________________________________________________________________________


136

operator. Excesul de apa care va fi eliberat de masa de gunoi se va colecta prin sistemul

de canalizare al platformei in bazinul cu care este prevazuta platforma de gunoi, cu un

volum de 50 mc. Exista posibilitatea ca din acest bazin aceste ape sa ajunga prin

pompare inapoi in bazinul de colectare ape tehnologice sau sa poata fi vidanjat.

Restul de ape tehnologice din bazinul de colectare se vor transporta cu vidanje

speciale, de cate 15 mc, pe terenurile agricole apartinand unor proprietari cu care ferma

va incheia contracte de colaborare in vederea fertirigarii acestor terenuri. Aceasta

operatiune poate dura intre 3 si 7 zile. Daca timpul este nefavorabil pentru irigare

aceasta apa mai poate astepta maximum 40 de zile pana la urmatorul ciclu de spalare. In

caz de situatii neprevazute societatea va incheia un contract de prestari servicii pentru a

vidanja si transporta aceste ape la o statie de epurare.







Dupa fermentarea dejectiilor si transformarea lor in ingrasamant natural, acestea pot fi




pot apare efecte daunatoare asupra solului.

Asadar, tehnologia de depozitare si gestionare a gunoiului de grajd, de la cele 6

hale ale Fermei Faurei, respecta prevederile BAT/Bref, aceasta fiind imbunatatita prin

umidificarea gunoiului de grajd, pana la cca. 50%, care este optimul pentru accelerarea

procesului de mineralizare.

Depozitul este echipat cu pereti laterali pentru a preveni imprastierea materialului

sau apei de ploaie.


________________________________________________________________________


137

Dupa stocarea temporara pe timp de cca. 4 luni, dejectiile, vor fi folosite ca

fertilizant pe terenurile agricole.

Folosirea dejectiilor ca fertilizant pe terenurile agricole se va face in cantitatile

indicate in studiile pedologice si agrochimice si cu respectarea Ordinului comun al MMGA

nr. 242/2005 si MAPDR nr. 197/2005, privind aprobarea organizarii Sistemului national de



organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea

cu nitrati si pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului national de



organice proveniti din zootehnie in zone vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu

nitrati, precum si Codului de bune practici agricole, care stabilesc inclusiv conditiile de

evacuare, stocare si aplicare a dejectiilor de la Fermele de pasari pe terenuri agricole.

Prin aplicarea acestor solutii de gospodarire a dejectiilor si apelor uzate

tehnologice se imbunatatesc parametrii tehnologici de crestere a puilor pentru carne la

sol, se economiseste apa, dar si caracteristicile dejectiilor folosite ca fertilizant.

Alimentarea cu apa potabilă necesara pentru grupurile sanitare din Filtru sanitar va

fi asigurata dintr-un foraj propriu, amplasat in incinta Fermei.

Forajul pentru alimentarea cu apa va fi echipat cu o electropompa submersibila,

care o va pompa la un rezervor de apa tehnologica, cu volumul de cca. 54mc, si la un

rezervor cu volumul de 108 mc pentru apa de incendiu, amplasate ambele in cadrul

gospodariei de apa.

Dupa executia forajului , in jurul acestuia se va institui perimetru de protectie

sanitara conform normativelor in vigoare (HGR 101/97).

Apele uzate tehnologice

La sfarsitul unui ciclu de productie, halele de crestere vor fi supuse unui proces de

pregatire pentru un ciclu ulterior, operatiuni care constau din:


________________________________________________________________________


138

-evacuarea asternutului cu dejectii din hale, care se face mecanic, cu utilaje

corespunzatoare; asternutul este incarcat in mijloace de transport, prin care

acestea ajung la platforma de depozitare

-dupa golirea halelor urmeaza operatiunea de maturare si spalare mecanica cu

apa sub presiune; apa de spalare este colectata printr-un sistem de sifoane de

pardoseala si retele ,prin intermediul carora ajunge la un bazin de stocare,

amplasat langa depozitul de gunoi de grajd

-dupa spalare se face o igienizare a halelor, cu substante specifice si omologate

pentru o astfel de activitate

Bazinul de stocare a apelor uzate vtehnologice va avea un volum util de cca.

180mc, cu dimensiunile:

-lungime 15,0 ml

-latime 4,00 ml

-adancime 2,0m



-debit 10,00 mc/h

-inaltime 5,0 mCA

-putere 1,1 kw

Pompele preiau apele uzate tehnologice din bazinul de stocare si le trimit la

Depozitul de dejectii inclusiv asternutul, umectindu-le, contribuind astfel la scurtarea


Surse de poluanti ape

In vecinatatea amplasamentului fermei de pasari nu exista ape de suprafata.

In urma desfasurarii activitatii pe amplasament vor rezulta :

a) ape uzate menajere ,care rezulta de la folosirea apei in scopuri igienico-sanitare(filtre

sanitare, sediu administrativ);

b) ape uzate tehnologice provenite din activitatea de igienizare a halelor

c) ape pluviale potential curate


________________________________________________________________________


139

d) ape de scurgere de la platforma de dejectii

• Apele uzate menajere ,colectate in bazinul vidanjabil de 25 mc vor fi incarcate

in general cu substante organice, compusi ai azotului si fosforului

Dat fiind faptul ca aceste ape sunt colectate si vidanjate periodic , nu apar probleme

legate de poluare a apei. Se recomanda in mod obligatoriu vidanjarea ori de cate ori este

nevoie a bazinului si transportarea acestora de către un serviciu autorizat la o statie de

epurare autorizata.

• Pompele preiau apele uzate tehnologice din bazinul de stocare si le trimit la



• Levigatul de la bazinul de dejecţii va fi transportat la un bazin de stocare in care

vor ajunge si apele uzate tehnologice , de unde vor fi recirculate spre depozitul

de dejectii , astfel incat dejectiile sa fie umidificate permanent , grabind astfel

procesul de mineralizare.

• Apele pluviale se vor colecta prin intermediul jgheaburilor si burlanelor , fiind

evacuate pe terenurile libere din incinta, respectiv pe spatiile verzi.

Emisii in ape subterane

Factorii care pot induce un impact asupra apelor de subterane in zona

amplasamentului fermei sunt:

-defectiuni aparute la reteaua de canalizare ape uzate menajere;

-etansarea necorespunzatoare a platformei de dejectii sau fisurarea sistemului de

etansare a platformei de colectare a dejectiilor si a bazinului vidanjabil de stocare a

apelor uzate menajere;

-depozitarea necorespunzatoare a dejectiilor;

-scurgeri accidentale de produse petroliere si uleiuri minerale Cantitatile care se pot

scurge accidental de la aceste utilaje, sunt minime si nu reprezinta un factor major de risc

in ce priveste protectia factorilor de mediu.

Masuri de diminuare a impactului

-respectarea prevederilor avizului de gospodărire a apelor;

-respectarea soluţiilor tehnice stabilite de proiectant , ce se sprijină pe un studiu geologic;


________________________________________________________________________


140

-execuţia reţelelor, a bazinelor de colectare in conformitate cu proiectele de execuţie;

-verificarea tehnică periodică a reţelelor, bazinelor, a etansării acestora;

-masuri de economisire a apei: spălarea halei cu jet sub presiune pentru reducerea

volumului de ape uzate, adăparea păsărilor cu sisteme care să prevină pierderile de apă,

intreţinerea corespunzatoare a instalaţiilor;

-prevenirea supraincarcarii bazinului de colectoare ale apelor uzate menajere

-vidanjarea apelor menajere se va face de către o firmă autorizată si apele vor fi evacuate

obligatoriu la o statie de epurare . Se interzice descărcarea continutului vidanjelor in

cursurile de apă, pe malurile acestora sau pe terenurile din zonă, orice descărcare a

vidanjei continand ape uzate/nămol in afara punctelor stabilite este considerată ilegală si

se pedepseste conform Legii apelor nr. 107/1996 cu modificările si completările

ulterioare;

-respectarea parametrilor de evacuare in statia de epurare autorizată pentru apele

menajere vidanjate;

-Indicatorii de calitate a apelor uzate menajere colectati in bazinul vidanjabil se vor

incadra in limitele stabilite de operatorul statiei de epurare, fără depăsirea limitelor

prevăzute de H.G. nr. 188/2002, normativul NTPA 002 modificat si completat de H.G. nr.

352/2005;

-construirea de retele de canalizare si bazine etanse pentru prevenirea impurificarii

solului si apelor subterane;

-masuri de control intern si de service al conductelor de alimentare cu apa si de

canalizare;

- monitorizarea periodica a calitatii apei subterane.

-se va evita impurificarea apelor pluviale printr-un management corespunzator al

dejectiilor, respectiv colectare prin rigole pluviale si evacuare pe spatiile verzi ;

- indicatorii de calitate ai efluentilor pluviali evacuati trebuie să se inscrie obligatoriu in

limitele prevăzute de H.G. nr. 352/2005 pentru modificarea si completarea H.G. nr.

188/2002, normativul NTPA 001;

-evitarea pierderilor accidentale de produse petroliere pe sol si substante chimice,

prevederea de materiale absorbante pentru scurgerile accidentale, atat in perioada de

executie a investitiei cat si in perioada de functionare a fermei;


________________________________________________________________________


141

Amenajarile din cadrul fermei analizate care au rolul de a diminua emisiile pe sol,

în subsol si în apa subterană, sunt următoarele:

► pardoseli din beton pentru halele de crestere a pasarilor;

► instalatii de adăpare care limitează scurgerile de apă pe pardoselile adăposturilor;

► căi de acces si platforme de stationare realizate din beton;

► silozuri închise în care sunt depozitate furajele;

► retea de canalizare pentru apele uzate vor fi realizate din materiale rezistente la

coroziune,

► platforma de depozitare a dejectiilor+asternut va fi prevazuta cu dren pentru colectarea

levigatului.

Concluzie - impact functionarii fermei va fi in limitele prevazute de legislatia

in vigoare prin masurile de diminuare :Intretinere corespunzatoare a instalatiilor de

canalizare, a instalatiilor de alimentare si distributie a apei, eliminarea neetaseitatilor

instalatiilor,contorizarea apei prelevate,exploatarea corespunzatoare a retelei de

colectare.

Aerul

Surse si poluanti generati de activitatea propusa:

• in timpul functionarii fermei s-au identificat urmatoarele surse de emisii:


sisteme de ventilatie a halelor de crestere a pasarilor

Dirijate : emisiile provenite de la arderea combustibilului in centrala termica


Surse mobile – emisii de gaze de esapament-circultia auto in incinta si drumurile conexe.


Concluzii: impactul asupra aerului se poate aprecia ca fiind in limitele prevazute de

legislatia in vigoare, în condiţiile respectării măsurilor de reducere a impactului

menţionate în acest capitol.


________________________________________________________________________


142

Poluantii din halele de crestere pasari se evacueaza prin exhaustare in mod

nedirijat in atmosfera, concentratiile acestora si debitele masice evacuate variind functie

de varsta efectivului de pasari, de natura si cantitatea hranei, precum si de conditiile

climatice.

Emisiile din perioada de vid sanitar, de evacuare si transport dejectii, depind de

compozitia chimica a acestora, conditiile climatice-temperatura, ambient, precum si de

natura compozitiei furajelor.

Emisiile difuze de poluanti in atmosfera , rezultate din activitatea desfasurata pe

amplasament nu depasesc valorile limita conform BAT :

Pasari NH3

Kg/pasare/an

CH4

Kg/pasare/an

N2O

Kg/pasare/an

Praf Kg/pasare/an

inspirat Expirat

Pui de

ingrasat

0,005-0,315 0,004-0,006 0,009-0,024 0,119-0,182 0,014- 0,018

In cadrul fermei S.C. AVIFLOR FARM S.R.L. in vederea reducerii emisiilor cu impact

asupra factorilor de mediu aer- poluanti generati prin activitatea desfasurata pe

amplasament s-a prevazut pentru :

• Reducerea emisiilor de praf

- asigurarea unui management corect al materialelor pulverulente;

- curăţarea zilnica a căilor de acces;

- menţinerea in bună stare a căilor rutiere in zonă.

• Reducerea emisiilor de poluanţi de la mijloacele auto

- întreţinerea corespunzatoare a vehiculelor;

- utilizarea masinilor si utilajor rutiere si nerutiere in stare buna de funcţionare si cu toate

reviziile tehnice la zi.

• Reducerea emisiilor de mirosuri

- Evitarea manipulării dejecţiilor in perioade defavorabile dispersiei(inversiuni termice,

ceaţă), cand mirosul poate fi transportat pe distanţe lungi.

- Crearea unei perdele vegetale in jurul amplasamentului.

- Pentru reducea mirosului este importanta locatia depozitului de dejectii pe

amplasamentul fermei fata de receptorii sensibili .Astfel ,avand in vedere directia

generala a vantului(directia predominanta a vantului este din nord, urmata de cele din


________________________________________________________________________


143

nord est ) s-a hotarat ca pozitionarea depozitului sa se faca in partea de sud a

amplasamentului. De asemenea, peretii utilizati pentru a imprejmui depozitul de dejectii

vor servi ca panouri anti-vant, cu deschiderea depozitului pe partea ferita de vant.

- ventilatoarele din peretii laterali sunt prevăzute cu deflectoare care să direcţioneze aerul

în jos către pământ si dispuse pe pereţi dinspre sud .

Mirosurile sunt generate in principal de:

- emisiile de amoniac din halele de productie;

- emisii secundare de H2S care, in adaposturi conforme cu cerintele BAT, sunt

nesemnificative fiind sub limita de detectie chiar si in interiorul halelor.

Impactul generat de mirosuri

Impactul advers cel mai frecvent incriminat in legatura cu fermele de cresterea

animalelor este mirosul neplacut, datorat in special amoniacului dar si altor compusi ca de

ex. hidrogenul sulfurat. In tara noastra nu exista inca legislatie pentru mirosuri. Ordinul nr.

536/1997 emis de Ministerul Sanatatii recomanda o distanta de minim 1,0 km intre

localitati si fermele pasari.

Reducerea emisiilor de amoniac prin controlul umiditatii in hale, cat si prin dotarea

acestora cu sisteme de ventilatie prevazute cu tubulaturi si ventilatoare de exhaustare,

cat si sistemul de incalzire hale , nu vor permite fermentarea dejectiilor in hale,

conducand la reducerea concentratiei noxelor evacuate cu valori situate in limitele

impuse prin reglementarile in vigoare.

Mirosul rezultat din cresterea efectivului de pasari genereaza diferite componente, in

conditii anaerobe fiind identificate peste 200 de substante precum acizi grasi volatili,

alcooli, hidrogen sulfurat si derivati, amoniac si alti compusi cu azot. Exista o larga

variatie in proportii si concentratii pentru fiecare substanta.

Se vor avea in vedere si prevederi BREF pentru reducerea emisiilor de mirosuri

Nivelul mirosurilor este asociat cu nivelul concentratiilor de nutrienti din bălegar.

Un continut mare de nutrienti în dejectii determină valori ridicate ale mirosului.

Aplicarea unor tehnici nutritionale de reducere a continutului de azot si fosfor din bălegar

conduc si la diminuarea nivelului mirosurilor din halele de crestere si din exteriorul

acestora. Pentru ca mirosul emis să fie cât mai putin perceput de receptorii din

vecinătatea fermei, evacuarea aerului din hale trebuie să se facă pe directii si la înăltimi,


________________________________________________________________________


144

fată de cota terenului, care să asigure o bună diluare a aerului evacuat din hale. Ecranele

situate pe directia de evacuare a aerului din halele de crestere contribuie si ele, prin

turbulentele pe care le generează, la o mai bună diluare a aerului evacuat.

La amplasarea halelor de crestere pe un teren, la orientarea halelor, respectiv la

amplasarea ventilatoarelor cu care se face aerarea, este recomandat să se tină cont de

existenta receptorilor care ar putea fi deranjati de mirosurile din halele de crestere si,

implicit de directia predominantă a vântului.

Ventilarea fortată a halelor de crestere duce la o diluare a mirosurilor. Debitele

prea mari de ventilare pot duce la cresteri semnificative ale concentratiilor de pulberi în

aerul evacuat si la consumuri sporite de energie pentru ventilatie si pentru încălzirea

halelor.

In cazul depasirii valorilor limita admise de legislatia in vigoare, cat si in cazul unor

reclamatii se recomanda masuri suplimentare pentru diminuarea mirosului:

- acoperirea platformei de stocare dejectii;

- utilizarea aditivilor cu pondere in sezonul cald pentru reducerea emisiilor de

compusi gazosi –amoniac si hidrogen sulfurat

Solul si subsolul

In faza de activitate a fermei solul ar putea fi impurificat prin scurgeri accidentale

de produse petroliere si ape uzate, prin neetanseitatile structurilor subterane si depozitari

necorespunzatoare a deseurilor, dejectiilor sau alte materiale care pot induce o poluare

asupra solului.

Din punct de vedere al structurii geologice a regiunii ca urmare a amenajarilor

acestui obiectiv, nu se prognozeaza manifestarea vreunui impact negativ semnificativ

asupra acestuia si nici nu se prevede manifestarea altor fenomene care sa afecteze

structura geomorfologica a zonei, ca: alunecari de teren, surpari, drenari etc.

Surse specifice perioadei de funcţionare:

- evacuarea si stocarea dejecţiilor pe platforma amenajată ;

- depozitarea produselor de uz sanitar-veterinar si a produselor utilizate in perioada de vid

sanitar ;

- depozitarea si gestiunea ambalajelor rezultate de la produsele de uz sanitar-veterinar si

de la produsele utilizate pentru dezinfecţie;


________________________________________________________________________


145

- substantele poluante continute in apele uzate tehnologice si menajere colectate, stocate

in bazine betonate subterane

Zonele cu potential de poluare a solului si subsolului sunt:

-reteaua de canalizare interna si bazinelor betonate pentru stocarea temporară a

apelor uzate tehnologice provenite din halele de creştere , ca urmare a aparitiei unor

discontinuitati in sistemul de hidroizolatii .

Eventualele fisuri ce pot apărea pe tronsoanele de canalizare sau în bazinul de

colectare ape uzate , pot conduce la infiltraţii de ape uzate cu afectarea calitaţii solului,

subsolului si panzei freatice datorita infiltratiilor.

-bazinul de colectare ape uzate menajere din zona filtrului sanitar in conditiile aparitiei

unor fisuri pe tronsoanele de canalizare, a caminelor amplasate pe retea, precum si a

degradarii hidroizolatiei acestuia, pot afecta calitatea solului, subsolului si panzei freatice

datorita infiltratiilor.

-degradarea starii cailor de acces din incinta si aparitia unor discontinuitati in cazul

stratului de beton pot conduce la infiltratii de produs petrolier sau uleiuri in sol, subsol si

panza freatica in zona circulabila

-colectarea si depozitarea deseurilor in conditii necorespunzatoare, provenite din

activitatea viitoare, pot conduce la o actiune de poluare a solului, subsolului si panzei

freatice. Aceste deseuri vor trebui gestionate de la producere si pana la

valorificare/eliminare de pe incinta conform reglementarilor in vigoare HG 856/2002.

Ca urmare a organizarii interna a fermei, cat si a dotarilor cu care a fost prevazuta,

acestea vor conduce la reducerea impactului asupra factorului de mediu sol, fiind

amenajate urmatoarele zone cu posibil impact asupra mediului :

-spatiu de depozitare a pierderilor naturale amenajat in cadrul filtrului sanitar, va fi dotat

corespunzator conform normelor sanitar veterinare, pentru depozitarea temporara

recipiente frigorifice a efectivului de pasari moarte cu ridicarea de pe amplasament prin

societati abilitate in vederea incinerarii acestora

-bazinele betonate subterane ce colecteaza apele uzate tehnologice si menajere vor fi

impermeabilizate si hidroizolate corespunzator, efectuandu-se periodic curatirea si

igienizarea acestora cu verificarea periodica a starii tehnice.


________________________________________________________________________


146

-depozitul de dejectii va fi amenajat corespunzator cu platforma betonata interioara, fiind

o constructie inchisa, realizata din panouri multistrat ce va asigura depozitarea temporara

pe o durata de cca 3-6luni a dejectiilor uscate colectate din hale. In incinta depozitului, cat

si in zona de legatura dintre hale si depozit se va avea in vedere amenajarea platformei

betonate cu mentinerea acesteia in stare continua.

-platformele betonate carosabile pentru accesul auto in incinta vor trebui mentinute

continui, vor fi amenajate cu pante pentru colectarea apelor pluviale cu dirijare catre

rigolele betonate de colectare ape meteorice neimpurificate si evacuate in canalul de

desecare din apropiere.

In principal , poluarea solului si a subsolului nu se poate produce decat accidental.

Amenajarea unui depozit pentru dejectiile animaliere elimina posibilitatea poluarii

solului si subsolului cu diverse substante continute de acestea (azot amoniacal, fosfor,

potasiu, substante organice, microelemente – cupru, zinc, mangan, fier, etc.).

Dupa mineralizarea dejectiilor si transformarea lor in ingrasamant natural, acestea pot fi


In concluzie, putem spune ca impactul fermei asupra solului si subsolului este

nesemnificativ , in conditiile:

- depozitarea corespunzatoare a tuturor deseurilor generate pe amplasament

- etanseizarii depozitului de dejectii;

- folosirea dejectiilor ca ingrasamant natural numai dupa fermentare;

- analizarea dejectiilor inainte de a fi folosite ca ingrasamant pentru a vedea pentru ce

tipuri de culturi si terenuri se preteaza;

- efectuarea unui studiu pedologic pe terenurile unde urmeaza a fi aplicate ingrasaminte

naturale.

Masuri de diminuare a impactului

Masuri de protectie prevazute in timpul functionarii instalatiei:

• desfasurarea activitatii pe suprafete betonate;

• transportarea dejectiilor direct pe platforma amenajata in acest scop ;

• asigurarea etanseitatii bazinului de retentie a apelor uzate;


________________________________________________________________________


147

• utilizarea materialelor de absorbtie in cazul scaparilor accidentale de produse

petroliere sau substante chimice, pe caile de acces. Aceste materiale vor fi

colectate in containere si ulterior transportate la o instalatie de incinerare;

• depozitarea corespunzatoare a cadavrelor de pasari: in pungi de material plastic,

in containere etanse frigorific.

• Transportul dejectiilor din hale la platforma de depozitare cu mijloace de transport

etanse.

• reabilitarea retelei de canalizare a apelor uzate din incinta rezervoare si

conducte(închidere etansă a rezervoarelor, etc.)

• mentinerea unor valori scăzute ale umiditătii dejectiilor solide depozitate pe

platforma ;

• planificarea si urmărirea operatiilor de verificare, întretinere si reparare a

instalatiilor de colectare, transport, epurare a apelor uzate

• furajarea animalelor conform unor tehnici nutritionale care reduc cantitătile de

nutrienti din dejectii;

• existenta pardoselilor impermeabile în halele de crestere a animalelor;

• planificarea operatiilor de întretinere si reparare pentru instalatiile/echipamentele si

amenajările din halele de crestere a animalelor.

Prevederi ale BREF/BAT pentru reducerea emisiilor pe sol, in subsol si in apa

subterana

- aplicarea unor tehnici nutritionale care să minimizeze cantitatea de fosfor si

de azot din dejectii;

- existenta pardoselilor impermeabile în halele de crestere a animalelor;

- depozitarea dejectiilor solide în asa fel încât să se prevină umectarea

acestora;

- existenta unor bazine de colectare a exfiltratiilor din dejectiile solide

depozitate si tratarea părtii lichide colectate;

- planificarea operatiilor de verificare si întretinere/reparare a instalatiilor din

fermă;

Sunt prevăzute măsuri mai severe de urmărire a calitătii solului în zonele în care

există o densitate mare de ferme si în care s-a constatat o presiune a activitătilor de


________________________________________________________________________


148

cresterea animalelor asupra calitătii factorilor de mediu. În aceste zone există

obligativitatea ca fermierii să conducă un registru în care să fie consemnate cantitătile de

azot si fosfor evacuate din ferme. Informatiile pot fi utilizate pentru optimizarea cantitătilor

de minerale din hrana animalelor, în corelatie cu cantitătile de minerale din dejectii care

ajung pe terenurile agricole.

În unele ferme se estimează cantitătile de nutrienti din sol, iar dejectiile se aplică în

functie de cerintele solului si a culturilor practicate. Precizia acestei metode depinde de

modul în care este evaluat continutul de nutrienti din sol si din dejectii, precum si de

experienta celui care stabileste modul în care se fertilizează terenurile.

In vecinatatea amplasamentului studiat nu au fost identificate alte proiecte

care impreuna cu proiectul analizat sa inregistreze un impact cumulat asupra

factorilor de mediu.

Biodiversitatea

Obiectivul analizat este situat intr-o zona caracterizata de o vegetatie ierbacee

sărăcăcioasă, compusa din ierburi si arbori ornamentali.

In jurul amplasamentului, biocenoza nu cuprinde nici o specie vegetala sau animala

protejata prin reglementarile legale in vigoare.

Flora in zona amplasamentului este cea specifica stepei si in general, a fost modificata de

om si inlocuita pe mari intinderi prin plante cultivate Vegetatia naturala este reprezentata

de specii ierboase: pelinita (Artemisia austriaca), palamida, pelinul, ciulinul, coada

soricelului, colilia (Stipa capillata), scaietele, spinul, brusturul.

Prin si pe langa terenurile cultivate cresc si plante cu flori frumoase: macul, neghina,

cicoarea, musetelul, papadia, codita-soricelului, unele dintre ele avand virtuti terapeutice.

Foarte raspandite sunt loboda si traista ciobanului.

Printre animalele nevertebrate terestre intalnite aici se numara o serie de moluste

(Helicella, Helix pomatia, Ena montana), insecte, arahnide diverse.

Vertebratele terestre sunt larg reprezentate de amfibieni (broasca bruna de pamant,

salamandra, brotacelul), reptile (soparla cenusie, gusterul, serpi neveninosi - Natrix n. si,

mai rar, vipera), pasari (vrabia, bufnita, cucuveaua, soimul, grangurul, gaita, pupaza,

pitigoiul, sitarul, cucul, ciocanitoarea pestrita) , mamifere (orbetele, popandaul, harciogul,

cartita, liliacul, soarecele de camp, dihorul, iepurele).


________________________________________________________________________


149

Impactul prognozat

Se estimeaza ca prin amenajarea fermei de pasari nu se va crea o perturbare

a habitatului pasarilor, reptilelor, rozatoarelor si nevertebratelor din zona.

In caz de o poluare accidentala , impactul va fi limitat la nivelul amplasamentului

afectat. Prin folosirea corecta a mijloacelor tehnice de transport, a dejectiilor generate pe

amplasament se vor preveni astfel de evenimente, neexistand astfel un pericol potential

de distrugere a mediului natural.

Peisajul

Peisajul zonei nu prezinta caracteristici deosebite, avand caracteristicile

predominante ale unei zone de campie.

Constructiile amenajate vor avea un aspect agreabil si vor fi permanent ingrijite. Spatiile

care nu sunt ocupate de constructii vor fi amenajate ca spatii verzi pe care se vor planta

arbusti . Perimetral se vor planta perdele de arbori de talie mijlocie-mare avand atat rol

estetic, cat si de protectie impotriva zgomotului si emisiilor.

Se apreciaza ca activitatea fermei, nu vor avea efecte negative asupra peisajului din

zona.

Mediul social si economic

Activitatile specifice desfasurate în cadrul localitatii sunt: comert, prestari

servicii, activitati agricole, confectii,.

Într-o prima etapa, masurile si actiunile de dezvoltare sunt orientate pentru

formarea si dezvoltarea unei agriculturi durabile, capabile sa creeze în

economia de piata surplusul economic necesar propriei dezvoltari si participari la

echilibrul general al economiei .

În raport cu obiectivele din zonă, terenul se află localizat la o distanta de cca 2100 m fata

de prima locuinta.

-Se va intocmi un plan de prevenire si combatere a poluarii accidentale .Este obligatoriu

stabilirea de masuri care sa previna inundarea amplasamentului la ploi torentiale.Se va

intocmi un plan de actiune in timpul inundatiilor si a unui plan de dezapezire pentru

inlaturarea caderilor masive de zapada;


________________________________________________________________________


150

-Deseurile rezultate in urma activitatii in nici un caz nu vor fi depozitate la limita cu

celelalte vecinatati;

- punerea in functiune a obiectivului este conditionata de avizare sanitar-veterinara.

In condiţiile respectării de către titular a cerinţelor BAT, a normativelor de executie

si functionare prezentate pe parcursul studiului, se poate concluziona că realizarea

proiectului “Ferma crestere pui de carne, judet Buzau” tarlaua 38, apartinand SC

AVIFLOR FARM S.R.L. va influenta , intr-o masura redusa calitatea factorilor de mediu.

Din punct de vedere social, prin noua investitie se asigura noi locuri de munca, situatie

care va contribui la cresterea standardului de viata al populatiei.

Intocmit,

Ing.SIMONA IONITA

Studiu de impact AVIFLOR FARM SRL -...

Documents

Transcript of Studiu de impact AVIFLOR FARM SRL -...