1

RAPORT

privind activitatea primarului şi a administraţiei publice locale a municipiului Satu Mare

în perioada iunie 2004 – mai 2008

I. INTRODUCERE 1. Activitatea consiliului local şi a primarului, în fruntea executivului municipiulu i Satu Mare, începută în luna iunie 2004, a demarat pe problemele prioritare din fiecare domeniu de activitate al administraţiei publice locale a municipiului, acţiunile fiind determinate de situaţia şi problemele specifice fiecărui domeniu la acea dată: a) La investiţiile derulate în cadrul programelor din finanţări externe nerambursabile: - Necesitatea asigurării tuturor condiţiilor contractuale din partea beneficiarului pentru derularea în condiţii corespunzătoare şi executarea la termen a lucrărilor la investiţia „Parc Industrial Satu Mare Sud”, finanţată în cadrul Programului Phare pentru Coeziune Economico-Socială şi Infrastructură, aflată la acea dată în execuţie, dar cu rămâneri în urmă la termenele de execuţie; - Necesitatea demarării procedurilor de licitaţie internaţională, contractarea şi demararea lucrărilor la investiţia „Pasaj superior peste calea ferată din Satu Mare pe ruta DN 19 – Petea – Csengersima”, finanţată în cadrul Programului Phare de Cooperare Transfrontalieră România –Ungaria, proceduri care stagnau la acea dată şi periclitau derularea în bune condiţii a finanţării nerambursabile; - Necesitatea demarării licitaţiilor internaţionale la cinci din cele şase componente ale investiţiei „Îmbunătăţirea sistemului de alimentare cu apă potabilă, colectare a apelor uzate şi a staţiei de epurare în municipiul Satu Mare”, finanţată în cadrul Programului ISPA, şi înfiinţării şi organizării activităţii Unităţii de Implementare a Proiectului. b) În domeniul serviciilor comunale de utilităţi publice ale municipiului Satu Mare şi administrarea domeniului public: - Necesitatea de a reorganiza serviciul de alimentare cu apă şi canalizare prin separarea de Regia Autonomă Comunala, ţinând cont de obligaţia asumată de municipiu în cadrul contractului de finanţare a investiţiei „Îmbunătăţirea sistemului de alimentare cu apă potabilă, colectare a apelor uzate şi a staţiei de epurare în municipiul Satu Mare”, necesară pentru a se crea condiţiile unei activităţi independente din punct de vedere financiar de alte activităţi; - Necesitatea extinderii reţelelor de apă potabilă şi canalizare în municipiul Satu Mare, pentru asigurarea accesului întregii populaţii a municipiului la aceste utilităţi publice;

2

- Necesitatea reorganizării şi asigurării funcţionării în condiţii de siguranţă a serviciului de transport public local de călători şi ridicarea calităţii acestui serviciu, inclusiv prin reînnoirea parcului auto; - Reconsiderarea organizării serviciilor de salubrizare, întreţinere zone verzi şi reparaţii şi întreţinere străzi, pentru care existau contracte de concesiune care expirau în luna iunie 2005; - Necesitatea ridicării calităţii serviciului şi a reducerii consumului la sistemul de iluminat public. c) În domeniul urbanismului: - Necesitatea demarării elaborării unui nou Plan Urbanistic General al municipiului, în concordanţă cu noile tendinţe de dezvoltare economico-socială şi urbanistică; - Necesitatea reorganizării activităţii Serviciului de Urbanism şi Amenajare a Teritoriului în vederea asigurării condiţiilor elaborării în timp scurt şi cu respectarea prevederilor legale a avizelor şi autorizaţiilor; - Necesitatea elaborării unor planuri urbanistice zonale sau de detaliu pentru diferite zone de interes din municipiu; - Demararea unor lucrări urbanistice. d) În domeniul asigurării serviciilor sociale: - Necesitatea creării structurilor instituţionale în conformitate cu legislaţia în vigoare pentru asigurarea, dezvoltarea, extinderea şi diversificarea serviciilor sociale necesare în comunitatea locală; e) În învăţământ: - Asigurarea în continuare a bazei materiale corespunzătoare învăţământului preuniversitar; - Sprjinirea instituţiilor de învăţământ superior de stat pentru întărirea secţiilor şi facultăţilor înfiinţate în municipiu; f) În domeniul culturii şi al sportului:

- dezvoltarea vieţii sportive, promovarea valorilor locale prin organizarea de concursuri naţionale şi internaţional la Satu Mare,

- dezvoltarea vieţii culturale prin organizarea de festivaluri internaţionale de teatru-, jazz-, rock-, muzică simfonică etc.

- asigurarea bazelor materiale şi logistice ale instituţiilor profesioniste de cultură . dezvoltare bazelor sportive prin renovarea celor existente, şi construirea de baze sportive noi.

g) În domeniul propriu de organizare şi îmbunătăţire a funcţionării institu ţiilor administraţiei publice locale: - Necesitatea realizării unei transparenţe a activităţii primăriei şi a instituţiior subordonate; - Necesitatea reorganizării şi eficientizării activităţii de relaţii cu publicul; - Înfiinţarea unor instituţii noi, necesare conform legislaţiei care transfera noi responsabilităţi administraţiei publice locale; - Informatizarea instituţiilor şi certificarea în managementul calităţii conform Standardului ISO 9001/2000.

h) În domeniul relaţiilor interna ţionale: - dezvoltarea şi întreţinerea relaţiilor existente cu oraşele înfrăţite,

3

- direcţionare extinderii relaţiilor intena ţionale către alte oraşe, dezvoltarea de relaţii noi, transfrontaliere în vederea cooperării regionale cu organisme şi asociaţii interna ţionale

2. Factorii care au sprijinit desfăşurarea activităţii din administra ţie şi au contribuit pozitiv la situaţia existentă:

1. Existenţa unui buget echilibrat, în creştere în valori reale faţă de anii precedenţi; încasări constante, care au permis existenţa în permanenţă a unui disponibil în cont, suficient pentru efectuarea oricăror plăţi, în această perioadă neînregistrându-se nici un gol de casă; 2. Existenţa unor fonduri nerambursabile atrase în cadrul unor programe de finanţare europeană mult mai mari decât capacitatea de investiţie din resurse proprii ale municipiului, în valoare totală de 32,5 mil. Euro pe o perioadă de derulare de aproximativ 5 ani, care au permis demararea a trei mari lucrări de investiţie în infrastructură; 3. Interesul crescând al investitorilor pentru această zonă, manifestat prin: a) înfiinţarea unor intreprinderi noi care au creat un număr mai mare şi mai diversificat de locuri de muncă; b) realizarea sau demararea unor lucrări edilitare importante prin reabilitarea unor zone urbanistice degradate (magazinele Interrex, Billa, Kaufland, Complex Europa, în lucru fiind zona stăzilor Henri Coandă şi Corvinilor); c) demararea unor importante proiecte de investiţii în realizarea unor ansambluri de locuit; 4. Investiţii private însemnate în reabilitări de clădiri cu valoare arhitecturală deosebită din zona centrală a municipiului (Villa Bodi, Astoria, Hotel Dana, parter Casa Albă, Restaurant Class, Villa Poesis şi altele, multe aflate în lucru); 5. Realizarea sau demararea unor importante investiţii finan ţate din fonduri de la bugetul central: reabilitări de şcoli, reabilitări săli de sport, construirea unei săli de sport noi, sprijin pentru cofinanţarea unor lucrări de infrastructură, demararea lucrărilor pregătitoare pentru realizarea unui drum expres Baia Mare – Nyíregyháza, care va include şi centura de ocolire a municipiului; 6. Colaborare bună între Consiliului local al municipiului Satu Mare şi executiv în iniţierea, susţinerea, aprobarea şi derularea obiectivelor; 7. Colaborare bună şi susţinere din partea celor doi viceprimari; 8. Colaborare bună şi derularea unor programe comune cu instituţiile deconcentrate, organizaţii neguvernamentale, mass media locală. 3. Factorii care au îngreunat activitatea din administra ţie în această perioadă, au determinat întârzieri în derularea unor programe sau au creat situaţii nesoluţionate până în prezent:

4

1. Aplicarea legilor proprietăţii, modificate prin Legea 247/2005, privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, a creat mari probleme prin: a) evacuarea multor chiriaşi, aflaţi în locuinţe retrocedate; b) blocarea unor proiecte sau planuri urbanistice de dezvoltare şi/sau amenajare, mai ales în zona centrală (Piaţa de alimente nr. 1, strada Decebal, ş.a.); c) evacuarea unor instituţii (Casa de Cultură G. M. Zamfirescu); d) suprasolicitarea Serviciului Juridic al municipiului, prin prelucrarea unui volum imens de dosare şi e) întârzierea prelungită a două proiecte importante pentru municipiul Satu Mare (reabilitarea Zonei de agrement Someş, locuinţele pentru tineri din zona străzii Poligonului); 2. Lipsa unor spaţii administrate sau aflate în proprietatea municipiului, necesare pentru buna desfăşurare a activităţii instituţiilor nou înfiinţate din subordinea consiliul local: Poliţia Comunitară, Serviciul Public de Asistenţă Socială şi Serviciul Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor; 3. Subdimensionarea aparatului propriu, care nu a putut fi completat cu personal de specialitate decât în foarte mică măsură, datorită: a) sistemului de salarizare, încadrare în posturi şi avansare necorespunzător, stabilit prin legislaţia privind funcţionarii publici; b) restricţiile în angajarea pe majoritatea posturilor de funcţionari publici, instituită pe tot parcursul anilor 2005 şi 2006; 4. Lipsa capacităţii de proiectare şi de executare de lucrări existentă pe plan local, care a determinat mari întârzieri în demararea sau finalizarea la timp a unor lucrări publice, în special în cadrul programului de reabilitare a străzilor.

II. ACTIVIT ĂŢILE DESFĂŞURATE ÎN PERIOADA MANDATULUI 2004 - 2008

1. Investiţii de dezvoltare a infrastructurii finan ţate din fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană La începutul anului 2004 au fost demarate trei investiţii majore de dezvoltare a infrastructurii, finan ţate de Uniunea Europeană: a) Dezvoltarea infrastructurii Parcului Industrial Sud din municipiul Satu Mare, finanţat în cadrul Programului Phare pentru Coeziune Economico-Socială şi Infrastructură, în valoare totală de 5,76 milioane Euro, din care : - 4,0 milioane Euro finanţare nerambursabilă de la UE, - 1,3 milioane Euro finanţare de la bugetul de stat şi - 0,46 milioane Euro finanţare de la bugetul local; Lucrările de execuţie a investiţiilor Parcului Industrial au fost contractate în anul 2004 de către Ministerul Integrării Europene (administratorul finanţărilor nerambursabile ale Uniunii Europene la acea dată). Lucrările de execuţie s-au finalizat în octombrie 2005, iar

5

inaugurarea a avut loc în data de 25 noiembrie 2005, în prezenţa domnului Jonathan Scheele, ambasador al Uniunii Europene în România în acea perioadă. Parcul Industrial Sud al municipiului Satu Mare a deschis o zonă de aproape 70 de hectare pentru investiţii „green field” în Satu Mare, fiind una dintre cele mai mari de acest gen din România. Iniţierea şi demararea ei a fost printre primele din România şi a fost printre primele finalizate şi predate dintre cele 22 de investiţii care au fost finanţate din Programului Phare 2000-2001 pentru Coeziune Economico-Socială şi Investiţii. Parcul Industrial din Satu Mare este totodată una dintre cele mai de succes investiţii de genul acesta din ţară. În decursul primului an de la inaugurare a fost ocupată prin concesionare fiecare dintre cele 13 parcele ale parcului de către investitori locali şi străini, în prezent funcţionând deja 5 întreprinderi de producţie. b) Construirea pasajului de trecere peste calea ferată pe strada Fabricii, în cadrul Programului Phare CBC de Cooperare Transfrontalieră România – Ungaria, în valoare totală de 7,0 milioane Euro, din care : - 2,5 milioane Euro finanţare nerambursabilă de la UE şi - 4,5 milioane Euro finanţare de la bugetul local, printr-un împrumut bancar de 4,0 milioane Euro; Procedura de achiziţie publică a lucrărilor pasajului de pe strada Fabricii şi încheierea contractelor a durat mai mult de un an la Ministerul Integrării Europene. Lucrările au demarat în toamna anului 2005 şi au fost finalizate în martie 2008. Investiţia totală cuprinde pasarela cu două benzi de o lungime de 676 m, care leagă şi face posibil traficul în zona de nord a municipiului pe strada Fabricii, construirea unui garaj nou pentru Grupul de Pompieri „Someş” (în momentul de faţă cel mai modern din România), modernizarea unei părţi a străzii Fabricii şi a unor străzi adiacente. Deschiderea traficului va avea loc în mai-iunie, după finalizarea modernizării complete a Drumului Odoreului şi a străzii Fabricii, lucrări care sunt în prezent în derulare.

6

c) Modernizarea sistemului de alimentare cu apă potabilă, colectarea apelor uzate şi a staţiei de epurare în municipiul Satu Mare, în cadrul Programului ISPA, în valoare totală de 37,35 milioane de Euro, din care : - 26,52 milioane Euro finanţare nerambursabilă de la UE şi - 10,83 milioane Euro cofinanţare de la bugetul local, printr-un credit de la Banca Europeană de Investiţii. Derularea investiţiei „Modernizarea sistemului de alimentare cu apă potabilă, colectarea apelor uzate şi a staţiei de epurare în municipiul Satu Mare” a început în anii 2004 - 2005, etapizat şi a fost încredinţată Unităţii de Implementare a Proiectului din cadrul Apaserv S.A. . Începând cu anul 2004, Ministerul Finanţelor a organizat licitaţiile, s-au încheiat contractele şi au fost demarate lucrările la toate cele şase mari componente ale investiţiei: (1) Asistenţa tehnică pentru achiziţii şi implementarea proiectului, în valoare de 2,13 milioane Euro, realizat de Consorţiul Fichtner-Plancenter; (2) Asistenţa tehnică pentru supervizarea implementării lucrărilor, în valoare de 2,46 milioane Euro, realizată de Consorţiul Halcrow-Sewco; (3) Reabilitarea sistemului de furnizare a apei brute, în valoare de 5,1 milioane Euro, realizată de firma Keviép Kft din Ungaria. Lucrările constau în schimbarea a 6 km de conductă de aducţiune de la puţurile de apă şi reforarea sau reabilitarea a 16 puţuri de apă; (4) Modernizarea staţiei de tratare a apei potabile de la Mărtineşti, în valoare de 6,16 milioane Euro, realizată de firma Aqua Engineering GmbH Austria; (5) Modernizarea staţiei de epurare a apei menajere, în valoare de 12,5 milioane Euro, realizată de firma Sistem Yapi Inşaat Veticareta din Turcia; (6) Modernizarea unei părţi a reţelelor de canalizare şi a staţiilor de pompare a apelor menajere, în valoare de 8,1 milioane Euro, realizată de Consorţiul Mota-Engil din Portugalia şi Vakond Kft din Ungaria; Termenele de finalizare ale acestor lucrări sunt prevăzute în anul 2008. Prin finalizarea acestor investiţii de maximă importanţă pentru municipiul Satu Mare se va rezolva pe termen lung siguranţa aprovizionării cu apă potabilă şi tratarea apelor reziduale din municipiul Satu Mare.

Realizarea acestor trei investiţii importante, împreună cu derularea altor 6 proiecte cu finanţare nerambursabilă de mai mici dimensiuni, în cadrul programelor de cooperare transfrontalieră cu Ungaria şi cu Ucraina, a însemnat atragerea în Satu Mare, în decursul acestor patru ani, a aproximativ 34,0 milioane Euro finanţare nerambursabilă de la Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă 295 Euro pe cap de locuitor, mai mult decât

7

impozitul plătit pe cap de locuitor de cetăţenii municipiului Satu Mare în această perioadă, oraşul nostru aflându-se din acest punct de vedere printre primele municipii din ţară. 2. Serviciile publice 2.1 În organizarea serviciului public de furnizare a apei potabile, canalizare şi epurarea apelor reziduale, o acţiune importantă a fost separarea organizatorică şi financiară a furnizării acestui serviciu de celelalte servicii organizate în cadrul Regiei Autonome Comunala, prin înfiinţarea societăţii comerciale Apaserv S.A., în proprietatea mai multor unităţi administrativ-teritoriale, în care municipiul deţine peste 94 % din acţiunile acesteia. Apaserv S.A. şi-a început activitatea în această formă la data de 1 noiembrie 2004. În paralel cu derularea investiţiilor programului ISPA, din finanţare locală s-au realizat proiectele de dezvoltare a reţelei de apă şi de canalizare pentru acele străzi din oraş unde acestea lipseau (33 de străzi, părţi de străzi sau sensuri giratorii cuprinse în reţeaua de apă şi 37 de străzi sau părţi de străzi în reţeaua de canalizare); totodată s-a demarat, după o pauză de mai mult de zece ani şi realizarea acestora.

S-a realizat extinderea de reţele noi de apă potabilă şi de canalizare pe 14, respectiv pe 22 de străzi. Totodată s-au executat schimbări de reţele de apă potabilă şi de canalizare, altele decât cele din cadrul lucrărilor ISPA la peste 20 de străzi. Astfel, în momentul de faţă, gradul de acoperire a oraşului cu reţele de apă şi canalizare este de: 97,6 % pentru alimentarea cu apă potabilă, cu contorizarea individuală între 97,3 şi 99, 6 % în funcţie de categoria consumatorilor şi 94,3 % pentru reţeaua de canalizare, situaţii foarte bune într-o comparaţie naţională. Presiunea reţelei de apă este constantă şi suficientă pentru a asigura alimentarea cu apă şi la etajele superioare ale blocurilor, faţă de situaţia de acum câţiva ani, când aceasta era o problemă majoră, furnizarea apei în clădirile mai înalte putându-se asigura numai cu întreruperi. Într-un clasament al serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare realizat de Institutul pentru Politici Publice, Satu Mare este situat pe locul 4 la calitatea acestor servicii. Luând în considerare cadrul legal de reglementare a acestui serviciu public, condiţiile de accesare a finanţărilor nerambursabile pentru investiţii, cerinţele comunelor înconjurătoare, posibilităţile întreprinderii şi intenţiile altor întreprinderi din afara judeţului sau a ţării de preluare a furnizării serviciilor în judeţul nostru, în 2006 societatea Apaserv S.A. a fost transformată în operator regional de furnizare a serviciului de apă potabilă şi canalizare. În acelaşi timp, la sfârşitul anului 2007, municipiul, prin colaborare cu mai multe administraţii locale din judeţ a înfiinţat o Asociaţie Regională pentru Dezvoltarea Intercomunitară (ADI), structură obligatorie pentru a se putea depune proiecte şi accesa finanţări nerambursabile pe plan judeţean pentru dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă şi canalizare. Apaserv Satu Mare beneficiază de asistenţă tehnică din partea Uniunii Europene pentru pregătirea unei noi aplicaţii de finanţare pentru reabilitarea reţelelor de apă care urmează a fi aprobată în acest an. Din Fondul de Întreţinere, Înlocuire şi Dezvoltare, creat din redevenţa pentru exploatarea serviciului de furnizare a apei potabile şi canalizării s-au realizat 3 km de reţea

8

de apă potabilă (străzile Avram Iancu, Păstrăvului, Retezatului, Făgăraşului, Vasile Lucaciu şi Inăului) şi 1,5 km de canalizare (străzile Onisifor Ghibu, Avram Iancu, Arenei, Henri Coandă), fiind în curs de realizare extinderea reţelei de apă potabilă şi canalizare a cartierului Sătmărel. 2.2 În domeniul serviciului public de transport local de călători s-a acţionat în două direcţii prioritare:

- în direcţia reorganizării societăţii de prestare a serviciului public, în interesul creşterii eficienţei financiare şi a disciplinei interioare, şi

- în direcţia achiziţionării de noi autobuze, care să le înlocuiască pe cele vechi, depăşite, cu costuri ridicate de exploatare şi funcţionare nesigură.

Reorganizarea serviciului s-a pornit prin înfiinţarea, împreună cu alte unităţi administrativ-teritoriale interesate, a societăţii pe acţiuni Transurban S.A., unde municipiul este acţionar majoritar cu peste 95 %. Societatea şi-a început activitatea din data de 1 ianuarie 2006. Prin această reorganizare s-a reuşit ca şi serviciul de transportul public local de călători din municipiu să se desfăşoară într-un cadru organizatoric şi financiar mult schimbat, îmbunătăţit, asemănător serviciilor de furnizare a apei potabile şi canalizării. În anul 2006 s-a aprobat achiziţionarea în regim de leasing a zece autobuze noi, moderne, numărul acestora fiind majorat cu încă cinci în acelaşi an. Prin punerea în funcţiune a acestor autobuze s-a îmbunătăţit considerabil calitatea serviciului de transport public local, prin creşterea considerabilă a capacităţii totale de transport, a densităţii curselor, prin extinderea unor curse, prin îmbunătăţirea condiţiile din mijloacele de transport precum şi a esteticii urbane. Societatea de transport public a montat în oraş 10 automate pentru vânzarea de bilete şi au avut loc schimbări importante şi în organizarea interioară a întreprinderii. Atelierele de întreţinere şi reparaţii au fost dotate cu echipamente moderne, putând presta o serie de servicii şi către terţi. 2.3 În domeniul serviciului de iluminat public sarcina principală a fost în primul rând de a întreţine sistemul urban de iluminat public. Totodată s-a realizat iluminatul ornamental al câtorva clădiri monumente de arhitectură (Turnul Pompierilor, 5 biserici, podul Golescu, curtea bisericii Calvaria) şi a trei parcuri: parcul din Piaţa George Boitor, parcul de pe Bdul. Vasile Lucaciu şi parcul din Piaţa Eroilor Revoluţiei.

9

S-a elaborat, şi cu acordul Consiliului Local se va licita în curând, concesionarea întreţinerii şi dezvoltării iluminatului public local pe termen lung, conform cu prevederile legii serviciului de iluminat public, care va oferi posibilitatea renovării în totalitate într-o perioadă scurtă de timp a întregului sistem prin dotarea cu echipamente tehnice mult mai performante, reducerea consumului, creşterea calităţii iluminatului, precum şi a extinderii reţelei de iluminat public în zonele din cartiere sau pe porţiunile de străzi sau străzile noi, unde acesta lipseşte. 2.4 În domeniul serviciului public de salubrizare s-a acţionat în patru direcţii principale: a) curăţarea, dezinfectarea şi repararea subsolurilor tehnice şi beciurilor blocurilor din cartiere de locuit, a curţilor şi beciurilor clădirilor din centrul vechi al municipiului, b) încheierea noului contract de concesiune pentru prestarea serviciului de salubrizare a municipiului, c) desfiinţarea depozitărilor necontrolate de deşeuri menajere de pe teritoriul municipiului, d) administrarea corespunzătoare a depozitului de deşeuri menajere până la lichidarea definitivă a acestuia, după construirea noului depozit. a) Încă din vara anului 2004 s-a demarat o acţiune amplă de curăţenie generală, prin care, într-o perioadă de trei aproximativ 3 ani s-a reuşit curăţarea tuturor subsolurilor tehnice şi a beciurilor blocurilor din cartierele municipiului, precum şi a curţilor şi pivni ţelor caselor din zona centrului vechi. S-au luat la rând, în mod sistematic, curţile şi beciurile fiecărei clădiri din centrul oraşului şi a blocurilor din cartiere, eliminându-se deşeurile, apa, reziduurile, nămolurile, s-a efectuat dezinsecţia, deratizarea şi dezinfecţia acestor încăperi, s-au efectuat reparaţii la conductele de apă şi canalizare defecte. Pe parcursul acţiunii s-au curăţat subsolurile a 342 scări din 171 blocuri, s-au transportat 7.600 metri cubi de deşeuri şi nămoluri şi s-au pompat timp de 5.400 ore apele reziduale din subsolurile blocurilor, efectuându-se cea mai mare acţiune de acest gen de la construirea cartierelor. b) Salubrizarea municipiului s-a efectuat, încă din 1995, în baza unui contract prost întocmit şi administrat atât din punct de vedere legal cât şi financiar, care a expirat în 2005. În această perioadă societatea Florisal S.A. s-a dotat doar cu câteva utilaje de măturat depăşite tehnic, patru automobile de colectare a deşeurilor menajere, două pluguri pentru deszăpezire şi remorci pentru împrăştiat nisip pe timp de iarnă. Atât în iarna 2003-2004, cât şi în iarna 2004-2005, cu ocazia ninsorilor abundente, societatea nu a putut rezolva în

10

mod corespunzător deszăpezirea străzilor, decât prin împrăştierea a 1.500 metri cubi de nisip. La licitaţia publică pentru concesionarea acestui serviciu una din principalele cerinţe, pe lângă preţul serviciului, a fost şi volumul investiţiilor proprii în dotarea şi echiparea tehnică a societăţii. A câştigat societatea Florisal S.A., dar cu o conducere nouă, care şi-a îndeplinit obligaţiile din punct de vedere al investiţiilor în dotări şi echipamente, societatea achiziţionând în primii doi ani pentru sistemul de salubrizare publică şi deszăpezire a municipiului echipamente în valoare de 2,55 milioane Euro. Prin aceste investiţii, luând în considerare numărul locuitorilor, în domeniul salubrizării publice Satu Mare este unul dintre oraşele cu cea mai bună dotare din toată ţara. În premieră în Satu Mare, începând cu iarna anului 2006 s-a renunţat la împrăştierea nisipului pentru deszăpezire, înlocuindu-l cu clorură de calciu şi clorură de magneziu, materiale mai scumpe dar mult mai eficiente, care asigură topirea suprafeţelor alunecoase cauzate de îngheţarea zăpezii. Astfel s-a eliminat curăţirea străzilor de nisipul împrăştiat pe străzi, praful, noroiul şi nisipul scurs în reţeaua de canalizare. c) În vara anului 2005 s-a desfăşurat o amplă acţiune de eliminare a cca. 240 de depozite de deşeuri ilegale şi necontrolate de pe raza municipiului Satu Mare. Prin această acţiune au fost transportaţi aproximativ 6.000 metri cubi de deşeuri menajere, vegetale şi moloz de pe teritoriul municipiului. d) S-a reuşit în scurt timp ca printr-o mai bună administrare a depozitării pe groapa de gunoi a municipiului, prin acoperirea imediată cu pământ, acesta să corespundă, după posibilităţi, cerinţelor minimale de protecţie a mediului. Au dispărut în totalitate autoaprinderile necontrolate şi emisiile, s-a eliminat creşterea animalelor, s-au acoperit cu pământ toate zonele umplute, s-au redus la minimum suprafeţele libere pentru depozitare. Totodată s-a organizat colectarea deşeurilor de materiale plastice (PET-uri), deocamdată din groapa de gunoi, de unde se adună mai multe tone în fiecare săptămână. După o încercare eşuată de a amenaja spaţii de colectare a deşeurilor în oraş, aceasta se continuă în colaborare cu administraţia şcolilor. Soluţionarea definitivă a gropii de gunoi, închiderea şi transformarea acesteia într-un spaţiu verde de cca 7 ha se va putea realiza doar după amenajarea unui nou teren de depozitare a deşeurilor, investiţie care se află în prezent în administrarea Consiliul Judeţean Satu Mare.

3. Între ţinerea străzilor

11

La începutul anului 2004 reţeaua de străzi a municipiului Satu Mare arăta astfel: dintre cele 400 de străzi, cu lungimea totală de 178 km şi o suprafaţă totală de aproximativ 1,3 kilometri pătraţi: - 20,2 % din suprafaţa totală, în total 119 străzi sau porţiuni de străzi, erau de pământ sau de piatră, - 14,5 % din suprafaţa totală, în total 42 de străzi sau părţi de străzi, au fost renovate în ultimii 10 ani (între 1994 şi 2004 ), şi - 65,3 %, din suprafaţa totală, în total 16o de străzi, au fost acoperite cu strat de asfalt de 25-3o de ani, cu fundaţii slabe, necorăspunzătoare pentru traficul şi încărcarea de azi, străzi pe care apar permanent crăpături şi gropi şi care necesită o întreţinere permanentă. Cu toate că reţeaua de străzi era învechită, în perioada a trei mandate anterioare a administraţiei publice doar 22 % dintre străzi au fost renovate, între ele nici o modernizare de stradă de pământ sau de piatră. S-a demarat un amplu program de renovare a străzilor, pentru finanţarea căruia s-a contractat un credit de 700 milioane lei. În cadrul acestui program lucrările au pornit pe mai multe direcţii: (1) reasfaltarea completă a unor străzi principale, (2) modernizarea completă a unor străzi de pământ sau de piatră, (3) reabilitarea completă a unor cartiere (4) reabilitarea de trotuare, (5) reparaţia capitală obligatorie a Podului Golescu şi finalizarea lucrărilor similare de la Podul Decebal. La acest program a trebuit să adăugăm pe parcurs, în anul 2007 şi 2008 şi asfaltarea completă a acelor străzi pe care s-a lucrat la schimbarea reţelelor de gaze naturale şi canalizare. Volumul acestor lucrări majore este reprezentat în graficul I, care ne arată că volumul lucrărilor de reparaţii şi modernizare a străzilor din ultimii patru ani a depăşit cu mult volumul lucrărilor similare executate în timpul ultimelor trei mandate, între 1992-2004.

12

0,0

5,0

10,0

15,0

20,0

25,0

30,0

35,0

1992-1996 1996-2000 2000-2004 2004-2007 în cursulanului 2008

Dinamica de modernizare a străzilor

Procent din total străzi

Procent din lungime străzi

Procent din suprafaţă străzi

Câteva date relevante despre lucrările de întreţinere a străzilor: a) S-a efectuat reasfaltarea sau renovarea completă, cu sau fără refacerea fundaţiei şi schimbarea reţelelor de apă potabilă, canalizare sau gaze naturale, după caz, la 52 de străzi principale: Ştefan cel Mare, Gheorghe Bariţiu, Martirilor Deportaţi, Voltaire, Caişilor, Nichita Stănescu, Ceahlăului, Ady Endre, Rodnei, Drumul Careiului (în parte), Horea, Cerbului, Dariu Pop, Iuliu Maniu, Zefirului, Zorilor, Transilvania, Vulturului, Piaţa Eroii Revoluţiei (în parte), Avram Iancu, Cloşca, în cartierul Micro 14 : Aleea Jiului, Aleea Tisa, Aleea Prahovei, Aleea Tisa II, Aleea Mureşului, Vasile Goldiş, Aleea Timişului, Bistriţei, Zona OMV-Fabrica de pâine, Petru Rareş, Aleea Neajlov, Zona Piaţa Someş, Aleea Mirceşti, şi Aleea Târnavei, Petru Maior, Gorunului, Aleea Ilişeşti, podul Decebal (rosturile de dilataţie), Hám János, Decebal, Micu Klein, A. I. Cuza, Gheorghe Lazăr, Petru Bran (parţial), Mihai Eminescu, Ion Budai Deleanu, Gheorghe Şincai, Aurel Popp, Mircea cel Bătrân (în parte) şi Petőfi (în parte).

13

b) S-a reabilitat complet cartierul cel mai vechi şi aflat în starea cea mai proastă a oraşului, Micro 14 : - în anul 2005 s-au schimbat integral reţelele de gaze naturale, pe o lungime de 6 km, lucrări efectuate de către E-on Gaz, - în anii 2005 şi 2006 s-au renovat integral toate străzile, aleile, trotuarele, bordurile, parcările şi intrările în casa scărilor, - s-au demolat 165 de garaje construite ilegal pe domeniul public, amenajându-se parcări asfaltate sau dalate, cu spaţiu verde pentru 495 de autoturisme, - s-au curăţat, refăcut şi replantat parţial spaţii verzi, - s-au schimbat reţele de canalizare de peste 3,5 km, - s-au curăţat complet subsolurile a 51 de blocuri, - s-a amenajat un teren de joacă modern. Aceste lucrări au costat peste 12 milioane de lei şi au creat condiţii de viaţă îmbunătăţite pentru 13.500 locuitori ai acestui cartier. c) S-a efectuat reparaţia capitală obligatorie, de mult timp necesară, a Podului Golescu. Totodată s-a finalizat şi reparaţia capitală a Podului Decebal, realizat parţial în anul 2002 şi nefinalizat, prin refacerea rosturilor de dilataţie. Aceste lucrări fac posibilă recepţia tehnică finală a celor două poduri, care se aşteaptă de 16 ani în cazul podului Decebal şi de 25 de ani în cazul podului Golescu. d) Dintre cele 119 de străzi sau porţiuni de străzi de pământ sau de piatră, care au fost neglijate complet timp de 12 ani, s-au renovat în totalitate 48 ( fundaţie, bordurare, asfaltare, reţele utilitare în unele cazuri, trotuare şi spaţii verzi parţial) : străzile Arad, Ion Creangă, Iuliu Coroianu, Petre Ispirescu, Poligonului, Dragoş Vodă, Moise Sora Novac, Drăganilor, Enescu, Dreptăţii, Oradea, George Călinescu II, Sighişoara II, Dâmboviţa I, Zimbrului, Dâmboviţa II, Olteniei, Grigore Alexandrescu, Prunilor, Mara, Nicolae Iorga, Bartók Béla, Victor Babeş, Moţilor, Gh. Pop de Băseşti, Traian Grozăvescu, Bucegi, Danton, Pintea Haiducul, Ştefan Luchian, Lăpuşului, Bradului, Mesteacănului, Onisifor Ghibu, Gutinului, Miron Costin (în parte), Înfrăţirii, Bucovina, Pandurilor, Solidarităţii, Aron Pumnul , Dinu Lipatti II, Pictor Grigorescu, Anghel Saligny II, Trandafirilor II, Anton Pann II, Ardealului, Chendi II. Prin aceste lucrări de modernizare s-a reuşit creşterea gradului de modernizare a străzilor în municipiul Satu Mare de la 79,8 % la începutul anului 2004 la 88,0 % la începutul anului 2008.

14

e) În comparaţie cu cei 2,5 km de trotuare renovate în timpul celor trei mandate anterioare, în ultimii patru ani s-au renovat în total 58 km de trotuare, lucrările continuându-se cu alţi 10-12 km în acest an. Şi anul acesta continuă programul de renovare a străzilor cu o serie de lucrări de mare amploare: (1) au început lucrările de modernizare a Drumului Odoreului (canalizare, lărgire la patru benzi, trotuare, zone verzi) şi a trei străzi adiacente de pământ: Carpaţilor, Oaşului şi Cărămidarilor; (2) au început lucrările de modernizare completă (canalizare, fundaţii, bordurare, asfaltare) a străzii Dorobanţilor şi a altor 4 străzi de pământ adiacente: Crângului, Privighetorii, Ciocârliei şi Căprioarei); (3) este pregătit proiectul tehnic şi documentaţia de licitaţie şi aşteaptă rezolvarea formalităţilor financiare modernizarea Drumului Păuleşti cu cele patru străzi de pământ adiacente: Ciprian Porumbescu, Iosif Vulcan, Turului şi Ambudului; (4) în aceeaşi situaţie se află capătul Bulevardului Cloşca şi renovarea Străzii Balta Blondă, până la Sătmărel, pe o porţiune de 8 km, inclusiv realizarea conductelor de apă şi canalizare; (5) este în curs de licitaţie modernizarea străzii Gellért Sándor, la capătul cartierului Micro 16; (6) este în curs de execuţie sau în pregătire reasfaltarea integrală a altor 16 străzi din centrul oraşului, după schimbul conductelor de gaze sau canalizare: Petőfi, Păstrăvului, Kogălniceanu, Retezatului, Zutphen, Turturelelor, B.P.Haşdeu, Constantin Brâncuşi, Sighetului, Vasile Lucaciu (parţial), Parcului, Ion Neculce, Grigore Ureche, Luceafărului, Arenei şi Fabricii (parţial); (7) sunt în curs de licitare lucrările de renovarea completă a cartierelor Solidarităţii şi 14 Mai; (8) este în pregătire documentaţia pentru licitarea lucrărilor de renovare a cartierului Micro 15, Micro 16 şi Drumul Careiului, pe baza unui contract de concesionare de întreţinere pe 10 ani; (9) este în pregătire finalizarea lucrărilor pe porţiunile încă nerenovate ale străzii Fabricii, cu amenajarea unei parcări pentru 30 de autocamioane TIR, sub noul pod peste calea ferată; (10) sunt în lucru proiectele tehnice pentru toate străzile de pământ existente astăzi încă în municipiul Satu Mare, pentru a le putea include într-un plan de acţiune al următorului mandat; (11) este în curs de licitaţie contractarea proiectării unui nou pod peste Someş, care va lega Bdul. Henri Coandă prin strada Ştrandului cu cartierul Micro 17-Bdul. Independenţei.

15

Prin lucrările executate până la momentul actual şi cele în curs de execuţie în prezent s-a reuşit modernizarea a 34 % din suprafaţa totală a străzilor (5o % din suprafaţa totală a străzilor de pământ) din municipiu, în comparaţie cu 22% realizat pe durata celor trei mandate anterioare, şi care nu a cuprins modernizarea nici unei străzi de pământ. Pentru îmbunătăţirea dirijării traficului s-a schimbat întregul sistem de semafoare existente în cele patru puncte importante din municipiu cu semafoare moderne, automate, cu consum scăzut. Pentru trecerea mai rapidă în intersecţii a pompierilor şi poliţiei, s-au asigurat semnalări prin teleghidare, care pot schimba în timp util semnalizările semafoarelor.

4. Administrarea domeniului public Pentru serviciul de întreţinere a parcurilor şi spaţiilor verzi , la expirarea contractului vechi s-a introdus un sistem nou, prin care întreţinerea se realizează într-un sistem de plată pauşal, suprafaţa totală fiind defalcată pe 10 contracte. Licitaţiile au fost câştigate de 5 firme, ceea ce a însemnat totodată şi implicarea a zece ingineri horticultori, faţă de unul singur din perioada anterioară, existând concurenţă între firme atât la licitaţii, cât şi pe parcursul activităţilor, parcuri întreţinute în mod constant pentru sume fixe, idei noi şi investiţii. Într-o perioadă scurtă de un an, începând cu vara anului 2005, s-a schimbat radical întreţinerea şi aspectul parcurilor din municipiu. Pe lângă parcurile mari s-au reabilitat pe rând şi spaţiile verzi mai mici, precum: parcul de pe strada Aurel Vlaicu, cele două spaţii verzi de pe strada Martirilor Deportaţi, parcurile mai mici de pe Drumul Botizului şi strada Bariţiu. Ultimele au fost înfiinţate din iniţiativa locuitorilor. Amenajarea şi funcţionarea în siguranţă a terenurilor de joacă constituie parte importantă a administrării domeniului public. În vederea înlocuirii terenurilor de joacă vechi, avariate şi periculoase, s-a demarat un program în trei direcţii: (1) amenajarea unor terenuri de joacă mai mari şi moderne în locurile centrale ale cartierelor; (2) echiparea curţilor grădiniţelor cu terenuri de joacă pentru copii mici şi (3) construirea unor terenuri de skateboard pentru tineri. În prezent există amenajate trei mari terenuri de joacă, ale căror proiecte ne-au fost furnizate de către Asociaţia Carpatină Ardeleană, unul în Grădina Romei, unul în cartierul Micro 14 şi unul în cartierul Micro 15, unde există amenajată şi o pistă pentru skateboard.

16

Terenul de joc din Grădina Romei este unul dintre cele mai moderne şi mai diversificate în comparaţie chiar şi cu alte alte terenuri de joacă pe plan naţional. De asemenea, s-au amenajat terenuri de joacă de dimensiuni mai reduse în curţile a 8 grădiniţe şi în două parcuri mai mici : piaţa George Boitor şi parcul Titulescu. În momentul de faţă este în curs o investiţie în valoare de 2 milioane lei, finanţată pe baza unui proiect câştigat de Primăria municipiului Satu Mare din Fondul Naţional pentru Protecţia Mediului, în cadrul căreia vor fi amenajate şase noi zone verzi şi terenuri de joacă în cartierele Carpaţi I, Carpaţi II şi în Micro 17. Totodată este în curs şi amenajarea unui teren mare de skateboard în parcul din Micro 17, al cărui proiect este realizat deja. Tot acolo se va amenaja cu sprijinul unui donator din oraşul înfrăţit Zutphen un mic teren de fotbal. Tot din Fondul Naţional pentru Protecţia Mediului s-a câştigat şi reabilitarea lacului din Grădina Romei, lucrare care urmează să fie demarată în partea doua a anului 2008.

S-a acordat o mare atenţie întreţinerii şi reparării statuilor şi busturilor aflate pe domeniul public al municipiului şi întreţinerii ambianţei acestora. S-au efectuat lucrări de renovare şi amenajare de zone verzi şi parcuri în împrejurimea lor la busturile lui Nicolae Bălcescu şi George Coşbuc, Dsida Jenő, statuia lui Romulus şi Remus, Monumentul Ostaşului Român, cimitirul Eroilor şi este în curs efectuarea unor lucrări de reparaţie la statuia lui Vasile Lucaciu. De asemenea, oraşul nostru s-a îmbogăţit cu patru busturi noi ale unor personalităţi remarcante: Petőfi Sándor şi Dariu Pop în anul 2004, Alexandru Ioan Cuza în anul 2006 şi Bethlen Gábor în anul 2007. Totodată, consiliul local a aprobat amplasarea a încă două statui: statuia ostaşului român în Piaţa Libertăţii, pe fostul amplasament şi stauia Sfintei Elisabeta, în piaţa de pe strada Wolfenbüttel Au fost puse în funcţiune din nou fântânele arteziene mici din parcurile Vasile Lucaciu şi Soarelui. Au fost efectuate sau sunt în curs şi alte mici dar importante lucrări de renovare a domeniului public: renovarea arcadelor şi scărilor complet deteriorate din centrul nou al oraşului, renovarea pasajului Ruha István, amenajarea unor parcări în jurul a cinci cimitire (două pe Strada Rodnei, două pe strada Cimitirului şi la cel de pe Strada Amaţului). S-a realizat o colaborare fructuoasă cu bisericile. După amenajarea deosebit de reuşită a curţii bisericii Calvaria, în prezent se lucrează la patru planuri de amenajare a spaţiilor, în colaborare cu bisericile ortodoxă, romano-catolică şi greco-catolică : amenajarea spaţiului din faţa bisericii ortodoxe din cartierul Carpaţi, piaţa de pe strada Wolfenbüttel din faţa

17

bisericii Sfântul Iosif, scuarul din faţa bisericii greco-catolice de pe bdul. Cloşca şi zona din jurul bisericii ortodoxe de pe strada Bariţiu. Până la începutul acestui an s-a definitivat inventarul spaţiilor verzi ale oraşului, stabilind exact parcurile, scuarurile, aliniamentele verzi ale străzilor şi cartierelor, zona verde din albia Someşului, zonele verzi din curţile instituţiilor publice. În baza acestui inventar s-a stabilit că în Satu Mare există la momentul actual 264 ha spaţiu verde aşa cum este definit de legislaţia în vigoare, fără spaţiile verzi din curţile şi incintele private, ceea ce înseamnă o suprafaţă de spaţiu verde de 22,9 m2 pe persoană, aflându-ne astfel, într-o comparaţie la nivel naţional, într-o situaţie foarte bună. S-a realizat şi un program pentru creşterea spaţiilor verzi în următorii ani, astfel încât până în anul 2013 totalul spaţiilor verzi din municipiu să se situeze la cca. 381 ha, care va însemna cca. 33,1 m2 spaţiu verde pe persoană, mult mai mult decât minimul impus de legislaţia în vigoare şi normele şi recomandările europene.

5. Dezvoltare urbanistică. Construcţii. Dezvoltare economică Ultimii patru ani au fost deosebit de favorabili din punct de vedere al dezvoltării urbanistice şi economice a oraşului. Caracteristică acestei perioade este creşterea volumului lucr ărilor de investiţii , atât cele private cât şi cele publice, atât în domeniul infrastructurii, cât şi în cel al construcţiilor de locuinţe, inclusiv al renovării clădirilor vechi, construcţii industriale sau pentru servicii.

Valoarea autorizaţiilor de construire 2000-2007-investiţii din fonduri publice si private

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

Valoarea autoriza ţiilor deconstruire

fonduri private

fonduri publice

18

EVOLUTIA INVESTITIILOR IN PERIOADA 1999-2008

0

20,000,000

40,000,000

60,000,000

80,000,000

100,000,000

120,000,000

140,000,000

160,000,000

180,000,000

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

RON

USD

grafic II : volumul construc ţiilor -

grafic III : volumul investi ţiilor publice –

EVOLUTIA INVESTITIILOR IN PERIOADA 1999-2008

0

20,000,000

40,000,000

60,000,000

80,000,000

100,000,000

120,000,000

140,000,000

160,000,000

180,000,000

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

RON

USD

19

0,0

5,0

10,0

15,0

20,0

25,0

30,0

35,0

1992-1996 1996-2000 2000-2004 2004-2007 în cursulanului 2008

Dinamica de modernizare a străzilor

Procent din total străzi

Procent din lungime străzi

Procent din suprafaţă străzi

-grafic IV- volumul construcţiilor de locuinţe Trebuie subliniate în mod deosebit lucrările de renovare a clădirilor cu valoare de monument de arhitectură, din zona centrală a oraşului. La acest proces au participat şi participă activ atât municipiul, cât proprietarii privaţi, cultele şi unele instituţii. Dacă până în anul 2004, după o perioadă de mai multe decenii caracterizată de o lipsă totală de interes pentru acest domeniu, doar două clădiri, Episcopia Romano-Catolică şi Vila Bódi au fost renovate, atunci în ultimii trei ani s-au făcut lucrări de renovare totală sau parţială, sau sunt în lucru peste 20 de clădiri valoroase şi reprezentative pentru oraş. Lucrări publice s-au efectuat la : Turnul Pompierilor, clădire simbolică pentru oraşul nostru, care a fost restaurat din finanţare locală, redându-se după 30 de ani din nou circuitului turistic, restaurarea exterioară a vechii cazarme şi a Colegiului Naţional Kölcsey Ferenc, renovarea parţială a clădirii Colegiului Naţional Mihai Eminescu, s-au făcut planurile şi este în proiectare renovarea clădirii teatrului, a faţadei Casei Albe, este în curs de licitare renovarea completă

20

a Băii Comunale din Grădina Romei şi proiectarea a încă trei clădiri din centrul oraşului. S-au renovat din finanţare privată sau prin finanţarea cultelor clădirea gimnaziului Hám János, hotelul Astoria, sediul Cooperativei Muncii şi alte 14 clădiri din centru, de pe străzile Ştefan cel Mare, Vasile Lucaciu şi Mircea cel Bătrân. Se află în renovare sediul poliţiei de pe strada Mihai Viteazu şi se va finaliza în curând proiectul de renovare a Hotelului Dacia. După lungi ani de tergiversare, s-au finalizat lucrările la două clădiri importante de pe Aleea Corneliu Coposu, clădiri a căror construcţie a fost abandonată în 1989. Renovarea lor, împreună cu lucrările de pe aleea pietonală Corneliu Coposu, realizate în baza unui proiect câştigat prin concurs de idei de un arhitect din Cluj Napoca, va crea o zonă urbanistică deosebită între cele două centre ale oraşului, cel vechi şi cel nou, un spaţiu special al oraşului, plăcut, modern, şi unic pe plan naţional. În domeniul construcţiilor industriale cele mai semnificative realizări s-au făcut în Parcul Industrial, unde s-au inaugurat până în prezent cinci întreprinderi industriale noi (firmele Casco, Zollner, Quelle, Lubexpert şi Bodescu). Firma Quelle a început deja extinderea unei noi etape, alte trei se află în diferite etape de derulare a construcţiilor. De asemenea, au fost inaugurate alte 7 hale industriale de producţie sau logistice, în alte locaţii. Satu Mare a început să se dezvolte şi ca centru logistic, mai multe firme înfiinţând aici centre regionale sau naţionale de distribuţie, profitând de locaţia avantajoasă a municipiului nostru. (Centrul est-european Quelle, Friesland, CETA, reţeaua de magazine CBA, aflat în construcţie, Autonet). De importanţă foarte mare va deveni şi pentru oraşul nostru centrul logistic de mari dimensiuni proiectat la Acâş. Totodată şi-au mărit volumul de activitate în mod constant şi semnificativ mai multe firme străine, care s-au stabilit în municipiu cu mai mulţi ani în urmă. Semnificative sunt şi construcţiile aferente diferitelor servicii, în primul rând showroom-urile şi service-urile de autovehicule.

21

Construcţia centrelor comerciale mari este de asemenea semnificativă. Dacă în iunie 2004 nu am avut nici un centru comercial mare, până în momentul de faţă s-au înfiinţat centre comerciale aparţinând de cinci mari reţele internaţionale (Interrex, Billa, Kaufland, Real, Praktiker), dar şi firme locale au reuşit să deschidă centre comerciale mai mici, care concurează cu succes marile firme internaţionale. Creşterea rapidă a volumului de construcţii a creat şi probleme, a căror rezolvare nu este întotdeauna lipsită de conflicte. Planul Urbanistic General (PUG), realizat cu zece ani în urmă, nu corespunde în totalitate actualelor tendinţe de dezvoltare urbanistică a oraşului, în noul context dat de recentele situaţii ale proprietăţilor şi nevoile de dezvoltare economică. Din acest motiv consiliul local a modificat Regulamentul de Urbanism, pentru a stopa tendinţa de constuire a unor blocuri de mari dimensiuni în zonele de locuit din partea de nord a oraşului. Totodată s-a demarat, pe baza unui studiu urbanistic modern efectuat în 2005, actualizarea Planului Urbanistic General al municipiului Satu Mare, care va cuprinde şi un Regulament de Urbanism, respectiv un Studiu de circulaţie actualizat.

6. Funcţionarea şcolilor şi a grădini ţelor. Învăţământul superior În Satu Mare există 53 de instituţii de învăţământ şcolar şi preşcolar: 19 grădiniţe, 16 şcoli generale, o şcoală specială, 16 licee şi o şcoală postliceală. Consiliul local şi Primăria municipiului Satu Mare au tratat cu prioritate de-a lungul ultimilor patru ani problema funcţionării şcolilor şi grădiniţelor: întreţinerea, încălzirea şi funcţionarea clădirilor. În ultimii patru ani s-au efectuat reparaţii, investiţii la clădirile şcolilor, grădiniţelor sau curţilor acestora, după cum urmează : - S-au finalizat lucrările de modernizare a sistemelor de încălzire a şcolilor, grădiniţelor, creşelor, sălilor de sport, atelierelor, căminelor, ceea ce a făcut mai sigură şi mai eficientă încălzirea clădirilor. În cadrul acestui program s-au instalat 25 de noi sisteme de încălzire, lucrări care au însemnat 15% din investiţiile bugetului local în mai mulţi ani. Au primit echipamente noi de încălzire: Colegiul Naţional Kölcsey Ferenc, Liceul Hám János, Grupul Şcolar de Industrializare a Lemnului, Grupul Şcolar UNIO (în două clădiri), Grupul Şcolar de Industrie Alimentară (în două clădiri), Liceul de Sport şi Liceul I.C. Brătianu (CFR), căminul, cantina şi atelierul Liceului de Industrie Uşoară (MIU), Şcoala Generală Avram Iancu, şcolile generale nr 6, 7, 10 (în două clădiri), şcolile generale nr 12, 13, 15, 24, grădiniţele UNIO şi CFR, creşa din cartierul Micro 16. S-a efectuat refacerea sistemelor de încălzire interioare, în parte prin finanţare câştigată în cadrul unor din programe de finanţare, în clădirile liceelor Mihai Eminescu, Doamna Stanca, Traian Vuia şi

22

Grupul Şcolar de Industrializare a Lemnului şi prin finanţarea bisericii la Liceul Hám János. - S-a construit în cadrul programului guvernamental, din fonduri centrale şi în parte prin finanţare locală o sală de sport la Liceul Traian Vuia, capabilă să găzduiască competiţii de mare anvergură, a doua sală de sport ca mărime după cea de pe strada Wolfenbüttel. Totodată s-au construit două săli de gimnastică la şcolile generale nr 14 şi 21, s-a renovat complet cea mai veche sală de sport, cea a Grupului Şcolar de Industrializare a Lemnului şi s-au făcut renovări şi la sala de sport a Liceului de Sport de pe strada Ion Slavici. - S-au asfaltat curţile a şase şcoli, devenind astfel corespunzătoare pentru anumite activităţi sportive. Liceul Hám János a realizat un teren de sport modern finanţat din fonduri bisericii romano-catolice. - S-au efectuat renovări şi intervenţii importante la clădirile liceelor Kölcsey Ferenc, Mihai Eminescu, Hám János, UNIO, I.C.Brătianu şi liceul Ortodox, la Grupul Şcolar Traian Vuia, la şcolile generale Bălcescu-Petőfi, Mircea Eliade, Dariu Pop, Lucian Blaga şi nr 13, şi la clădirile a cinci grădiniţe. - În cur ţile a 8 grădini ţe s-au amenajat terenuri de joacă şi parcuri . S-a editat împreună cu Casa Corpului Didactic Satu Mare prima Carte Albă a învăţământului din Satu Mare, în trei limbi: română, maghiară şi engleză. În cadrul activităţii de sprijinire a dezvoltării învăţământului în municipiul Satu Mare, s-a acordat o atenţie deosebită sprijinirii institu ţiilor de învăţământ superior din Satu Mare. Municipiul sprijină în mod concret şi material, prin asigurarea sediilor, cele două universităţi de stat care au facultăţi în municipiul nostru. Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj , are trei facultăţi în oraşul nostru, secţie cu predare în trei limbi, pentru care

23

municipiul asigură locul necesar desfăşurării activităţii în clădirea vechii cazărmi de pe strada Petőfi. Cealaltă este Universitatea Tehnică din Cluj care, cu trei facultăţi, încheie deja al treilea an şi pentru care municipiul a asigurat un loc adecvat în centrul oraşului pentru a începe în acest an construirea unei clădiri a universităţii. Prin această investiţie se lansează dezvoltarea învăţământului tehnic, formarea de ingineri în municipiul Satu Mare, lucru foarte important pentru piaţa muncii din Satu Mare, însemnând şi un capital de mare importanţă pentru dezvoltarea economică a municipiului. La iniţiativa Primăriei, Senatul Universităţii a ţinut la Satu Mare o şedinţă, la care au fost invitaţi reprezentanţii celor mai mari întreprinderi industriale din municipiu, întâlnire în urma căreia s-a conturat deja o serioasă colaborare profesională şi pe planul cercetării între universitate şi câteva dintre întreprinderile locale, atrăgând şi studenţii sătmăreni în aceasta. Există o colaborare foarte bună şi cu filiala din Satu Mare a Universităţii Vasile Goldiş Arad.

7. Institu ţii sociale. Servicii sociale În domeniul serviciilor sociale s-a reuşit înfiinţarea unui sistem dezvoltat de servicii, în parte prin Serviciul Public de Asistenţă Socială din subordinea consiliului local, în parte prin colaborare cu alte instituţii sau organizaţii civile din municipiu şi din judeţ. Serviciul Public de Asistenţă Socială, în afară de virarea şi administrarea ajutoarelor sociale obligatorii, a subvenţiilor pentru încălzire şi a angajaţilor care asigură întreţinerea celor aproape 400 de persoane cu handicap, asigură : - serviciul cantinei de ajutor social, care până la data de 1 aprilie a.c. a funcţionat în cadrul unei instituţii proprii, iar de la această dată este externalizată, datorită reducerii în acest mod la aproape jumătate a cheltuielilor pe persoana asistată; - funcţionarea refugiului de noapte, înfiinţat împreună cu Fundaţia Hans Lindner şi preluat în administrare după trei ani şi unde se asigură cazarea pe timp de noapte, zilnic a unui număr de aproximativ 100 de persoane; - administrarea locuinţelor sociale în număr de 353 , care se găsesc în patru locuri în oraş: strada Toamnei, strada Zefirului, strada Ostrovului şi în cartierul Micro 14, pe străzile Aleea Timişului şi Aleea Târnavei; - administrarea şi asigurarea funcţionării cre şelor. Instituţia, nou înfiinţată în anul 2005 funcţionează într-o clădire renovată de pe Aleea Ili şeşti. Sediul vechi de pe strada Mihai Viteazu nr 17, s-a renovat cu finanţare de la bugetul local pentru asigurarea unui sediu modern, multifuncţional pentru Asociaţia Naţională a Surzilor şi pentru Asociaţia Naţională a Nevăzătorilor. În colaborare cu alte instituţii sau organizaţii neguvernamentale funcţionează o serie de instituţii sociale deosebit de valoroase, prin care se asigură acoperirea unor nevoi existente în comunitate, dar nerezolvate prin sistemul instituţional existent :

o Centrul de Reabilitare pentru Copii „Sfântul Iosif”, în administrarea organizaţiei Caritas, pentru care oraşul asigură plata cheltuielilor administrative,

o Centrul Social al Copiilor Străzii, în administrarea organizaţiei Caritas, în clădirea asigurată de către municipiu, clădire renovată şi dezvoltată de către Caritas, pentru care oraşul asigură plata cheltuielilor administrative,

24

o Grădiniţa Caritas, pentru care oraşul asigură plata cheltuielilor administrative, o Centrul „Speranţa” pentru persoane vârstnice, în administrarea organizaţiei

Caritas, pentru care oraşul asigură plata cheltuielilor administrative, o Cantina de ajutor social Caritas, o Centrul de Îngrijire la domiciliu a Persoanelor Bolnave „Sfânta Hildegarda”, în

administrarea organizaţiei Caritas, pentru care oraşul asigură plata cheltuielilor administrative,

o Centrul de zi „Sfântul Iacob” pentru persoane vârstnice, în administrarea organizaţiei Caritas, pentru care oraşul asigură plata cheltuielilor administrative,

o Centrul Comunitar, în administrarea Fundaţiei Române pentru Comunitate şi Familie, pentru care oraşul asigură plata cheltuielilor administrative,

o Centrul copiilor cu sindromul Down, administrat de către Asociaţia Langdon Down şi pentru care oraşul asigură plata cheltuielilor administrative.

8. Ordinea publică Ordinea publică este domeniul de activitate cel mai puţin reglementat în legea administraţiei publice locale, în care se stabileşte responsabilitatea administraţiei publice locale, dar nu este asigurat cadrul legal şi instrumentele aferente pentru exercitarea atribuţiilor, nu este stabilită în mod corespunzător distribuirea competenţelor între administraţia locală şi poliţie, relaţia primarului şi consiliului local cu poliţia. Consiliul local al municipiului Satu Mare a înfiinţat în decembrie 2005 Poliţia Comunitară, instituţie care funcţionează în subordinea Primarului municipiului Satu Mare. Instituţia, pe parcursul celor doi ani de funcţionare a dat rezultate doar în parte, existând încă impedimente mari în organizarea şi desfăşurarea activităţii sale, datorate unei legislaţii imperfecte şi în schimbare privind această instituţie, lipsa poliţiştilor calificaţi, o nu prea bună colaborare cu structurile poliţiei. 9. Sănătatea În momentul de faţă nu există nicio instituţie de sănătate publică în subordinea municipiului, finanţarea de la bugetul local privind doar cheltuielile cu donatorii de sânge. Independent de subordonare, în situaţia devenită insuportabilă din toamna anului 2007, consiliul local a finanţat şi Primăria a derulat în noiembrie 2007 lucrările de investiţii pentru încălzirea spitalului judeţean, prin montarea unei noi centrale termice. În 2008 se continuă cu soluţionarea încălzirii spitalului de boli contagioase, şi a spitalul „Dr.Lükő Béla”

10. Sport În cursul ultimilor patru ani Consiliul local al municipiului Satu Mare a finanţat un număr de 15 de asociaţii sportive, cluburi sau evenimente sportive, participări la concursuri, etc., activând în fotbalul masculin şi feminin, scrimă, tenis, tenis de masă, box, karate, şah, handbal, baschet, atletism, popice, caiac, judo, lupte, concurs de automobile, volei, dans de societate, la următoarele cluburi şi asociaţii: Olimpia, Flamura, Sănătatea, Voinţa, Ergolemn, UNIO, Scoala de Sport, Clubul Sportiv, Samuraiul, Bushido, Dinamo,

25

Nord Vest Karate, Royal Dans Club 92, Asociaţia Persoanelor cu Dizabilităţi Fizice, Clubul Sportiv Municipal. Unul dintre cele mai prestigioase evenimente organizate în municipiul nostru a fost „Întâlnirea Scrimerilor Sătmăreni” ediţia a III-a, care s-a organizat în august 2006, la care au participat peste 100 de scrimeri sătmăreni de toate vârstele din şase ţări, dintre care peste douăzeci de foşti campioni olimpici, mondiali sau europeni.

11. Cultura În vederea dezvoltării şi sprijinirii vieţii culturale a municipiului Satu Mare s-a acţionat în trei direcţii principale: a) Asigurarea funcţionării institu ţiilor culturale profesioniste în colaborare cu Consiliul judeţean, aceasta însemnând cel mai mare efort financiar, dar de o importanţă majoră pentru viaţa culturală a municipiului. Filarmonica „Dinu Lipatti”, instituţie subordonată Consiliului judeţean, a fost sprijinită în anii 2004 şi 2005 de către municipiu prin preluarea parţială a cheltuielilor de funcţionare. De asemenea, în anul 2007 s-au efectuat lucrările minimale de reparare a clădirii filarmonicii, aceasta fiind în proprietatea publică a municipiului. În aceeaşi perioadă, municipalitatea a preluat într-o proporţie mai mare, de cca. 50 % , cheltuielile de funcţionare ale Teatrului de Nord din Satu Mare, instituţie aflată tot în subordinea Consiliului judeţean. Din anul 2006 s-a finanţat în totalitate de către municipiu funcţionarea instituţiei Teatrul de Nord. A treia instituţie culturală finanţată de către municipiu este Casa de Cultură „G.M.Zamfirescu”, care funcţionează deocamdată în sediul de pe strada a A.I.Cuza, clădire care urmează însă a fi restituită vechilor proprietari. În perioada imediat următoare această instituţie se va muta la Casa de Cultură a Sindicatelor, clădire deteriorată dar de mare valoare din centrul oraşului, care trebuie să fie folosită mult mai eficient. S-a iniţiat şi preluarea cinematografului Luceafărul de la Intreprinderea Cinematografică Română, printr-o hotărâre de guvern, prin renovarea şi amenajarea căreia s-ar putea înfiinţa o instituţie culturală nouă în oraşul nostru. Sub custodia Casei de Cultură a Sindicatelor va funcţiona şi Casa de cultură din Sătmărel, care s-a renovat total în anul 2007 aceasta fiind deteriorată în proporţie de 90%. b) Iniţierea şi demararea unui program cultural, în mare parte din finanţare locală, care să se dezvolte de la an la an şi să cuprindă o serie de evenimente culturale care să se desfăşoare din perioada de primăvară până în toamnă, un festival cultural sătmărean, care să ofere sătmărenilor variante de petrecere a timpului liber organizate pe gustul fiecăruia dar şi evenimente de un nivel mai pretenţios prin prezenţa unor artişti şi interpreţi de valoare, care să atragă şi turişti. Evenimentele cele mai importante în acest cadru sunt: tradiţionalele Zile ale Oraşului, Festivalul de teatru „Fără bariere”, organizat de Teatrul de Nord, festival internaţional relansat în 2006 după o pauză de 10 ani, care a căpătat un caracter multicultural transfrontalier; din luna mai, Festivalul de jazz, renumit pe plan naţional, din luna iulie, Festivalul de Rock şi cel de Folk, Zilele Maghiare Partium din august, Festivalul de muzică simfonică din septembrie, organizat de filarmonica „Dinu Lipatti”.

26

Evenimente proeminente au fost concertele Phoenix şi Omega din 2006, formaţii aduse de prima dată pe aceaşi scenă, iar în 2007 concertul renumitului muzician Al di Meola, în cadrul festivalului de jazz. c) susţinerea în mod constant a evenimentelor culturale, educaţionale sau ştiin ţifice organizate în municipiu de către organizaţiile civile, instituţiile culturale, cultele sau instituţiile de învăţământ, în ultimii patru ani fiind finanţate peste 100 de astfel de evenimente.

12. Activitatea din administra ţie. Descentralizarea Ultimii patru ani au adus schimbări importante şi continue în activitatea administraţiei publice locale. S-a schimbat legea administraţiei publice locale, legea finanţelor publice locale, legea descentralizării, s-a modificat bugetul local, s-au mărit atribuţiile, s-au modificat reglementările serviciilor publice, achiziţiile publice, a trebuit să înfiinţăm noi structuri, s-a reglementat statutul de funcţionar public. Acest proces, chiar dacă nu de fiecare dată şi în fiecare detaliu, şi chiar dacă nu pe termen scurt, dar în totalitate a adus schimbări pozitive. A fost însă foarte greu să ne acomodăm la acestea şi totodată să administrăm bine tendinţele de dezvoltare rapide şi crescânde. Una dintre sarcinile cele mai grele şi continue a fost adaptarea din punct de vedere organizatoric la toate schimbările necesare, inclusiv prin preluarea unui volum tot mai mare de activităţi : analiza şi aprobarea unui număr mult mai mare de planuri urbanistice, certificate de urbanism şi autorizaţii de construcţii, prelucrarea cererilor legilor de retrocedare şi susţinerea multora dintre acestea în instanţă, creşterea de 6-7 ori a volumului investiţiilor publice, îngreunarea procedurilor de achiziţie publică, elaborarea unui număr mult mai mare de hotărâri de consiliu, triplarea volumului de acte înregistrate la primărie, introducerea dezbaterilor publice, etc.). Cele mai importante modificări organizatorice au fost : 1) S-a separat din Primărie Oficiul Stării Civile, s-a dezvoltat şi s-a înfiinţat Biroul de Evidenţă a Populaţiei, care a preluat întreaga evidenţă a populaţiei şi emiterea cărţilor de identitate de la poliţie. În prezent funcţionează în clădirea de pe strada Petőfi, în condiţii necorespunzătoare. Evaluarea acestui serviciu din partea organelor Ministerului Administraţiei şi Internelor este foarte bună. 2) S-a înfiinţat Biroul Relaţii cu Publicul, care este unul dintre cele mai bine organizate birouri pe plan naţional. Ambientul acestui spaţiu este unul foarte primitor pentru cetăţeni. Aici, în hol, se organizează permanent expoziţii de arte plastice şi

27

fotografie. Aici funcţionează şi Centrul de Informare Europa Satu Mare şi Punctul de Informare Energetică, care promovează în primul rând programul şi posibilităţile de reabilitare energetică a blocurilor. 3) S-a reorganizat şi s-a asigurat un loc de funcţionare corespunzător arhivei prim ăriei , dar şi arhivei consiliului judeţean, prin reabilitarea centralei termice de pe str. Mircea cel Bătrân. 4) S-a înfiinţat Poliţia Comunitară. 5) Începând cu data de 1 ianuarie 2005 s-a înfiinţat site-ul oficial al municipiului Satu Mare, cu adresa www.satu-mare.ro , care furnizează informaţii economice, culturale şi turistice despre oraşul nostru în patru limbi (română, maghiară, germană şi engleză), zilnic furnizează ştiri în limba română şi maghiară despre activitatea Primăriei şi a instituţiilor din subordinea ei, asigură accesibilitatea totală a vizitatorului la documentele de interes public: acte normative emise sau publicate spre analiză ale consiliului local, achiziţiile publice, contractele încheiate, planurile de dezvoltare urbană care au fost depuse pentru aprobare, alte informaţii. De asemenea, asigură şi posibilitatea accesării directe a cetăţeanului cu întrebări, sugestii sau reclamaţii. 6) S-a demarat şi în parte s-a şi executat programul de informatizare a administraţiei, care a însemnat pe de o parte dotarea corespunzătoare a instituţiilor cu tehnica de calcul necesară, dar şi achiziţionarea unui sistem informatic integrat pentru administraţie, SAP, performant şi complex, folosit în multe administraţii ale Uniunii Europene, care se va construi şi dezvolta pe fiecare domeniu de activitate în timp, asigurând pe termen lung cu un sistem informatic compatibil cu multe alte domenii acest fapt ducând la creşterea randamentului în serviciile primăriei şi astfel îmbunătăţirea serviciilor către cetăţeni. În paralel cu toate aceste schimbări, am efectuat şi organizări interne, prin emiterea unor proceduri de lucru astfel încât Primăria să primească în scurt timp certificatul în Managementul Calităţii conform cerinţelor Standardului Internaţional ISO 9001:2000 emis de către un organism internaţional de acreditare .

13. Buget. Finanţări Structura de venit a bugetului local nu s-a schimbat în mod semnificativ în aceşti patru ani. Totuşi, în ultimii patru ani bugetul oraşului, în care sunt cuprinse venituri proprii (partea impozitului pe venit ce revine oraşului, impozitul pe imobile, alte taxe şi impozite

28

locale, alte venituri), şi sume primite din bugetul central (baza de salarizare a salariaţilor din învăţământ, cheltuielile sociale), s-a dublat. În acelaşi timp s-au majorat şi cheltuielile administrative: înfiinţarea de noi instituţii şi asigurarea fondurilor de salarii (Poliţia Comunitară, Biroul de Evidenţă a Populaţiei, Serviciul Public de Asistenţă Socială), majorări de salarii pe plan naţional, inflaţia generală a preţurilor serviciilor şi lucrărilor, care nu ne-au dat posibilitatea să mărim sumele separate pentru investiţii şi dezvoltare, care nu înseamnă mai mult decât 10-12 % din buget. Finanţările necesare pentru dezvoltare trebuie asigurate din alte surse, ceea ce este o sarcină importantă pentru administraţia locală din toate timpurile. Momentan, în anul 2008, investiţiile oraşului sunt finanţate într-un procent de 1o % din venituri proprii, alte surse: finanţări ale Uniunii Europene, credite bancare, fond de rezervă, investiţii de finanţare centrală, fondul de dezvoltare a reţelei de apă.

14. Relaţiile internaţionale În domeniul relaţiilor internaţionale cele mai importante şi mai numeroase evenimente le-am avut cu oraşele noastre înfrăţite. Cu oraşul Wolfenbüttel din Germania s-a continuat participarea tinerilor sătmăreni în tabăra anuală organizat de oraşul înfrăţit, participările la concursuri sportive, s-a colaborat cu diferitele instituţii sociale, s-au organizat întâlniri în ambele oraşe. Un eveniment deosebit şi pe plan internaţional a fost editarea unei cărţi comune despre relaţia de 35 de ani dintre cele două oraşe, pe care am prezentat-o publicului din cele două oraşe în 2006 şi care constituie cronica deosebitei legături de înfrăţire dintre oraşele noastre.

Relaţia noastră cu oraşul Zutphen din Olanda are un istoric la fel de lung ca şi cu oraşul Wolfenbüttel, şi poate mai bogat în evenimente. Aceste două legături de înfrăţire între oraşe au fost printre primele care s-au înfăptuit, la începutul anilor ,70, între două oraşe, unul est-european şi celălalt vest-european. Relaţiile noastre s-au extins în multe domenii: s-au realizat întâlniri între administraţiile celor două oraşe, competiţii sportive, acţiuni comune organizate de pescarii sportivi, poliţie, tribunal, pompieri, instituţii sociale şi caritabile, şcoli, artişti şi muzicieni. Printr-un proiect al oraşului înfrăţit, Satu Mare a avut ocazia să participe, împreună cu oraşul Tartu din Estonia, la două programe, unul privind elaborarea unei strategii sociale, altul privind organizarea internă a serviciilor sociale. În prezent se derulează un al treilea program câştigat de municipalitatea din Zutphen privind organizarea internă şi evaluarea personalului din primăria municipiului Satu Mare. La iniţiativa Fundaţiei Sutphene din Zutphen, fundaţie cu o veche experienţă, cele două oraşe au înfiinţat în 2007 o fundaţie comună, scopul căreia este înfiinţarea şi administrarea unui centru pentru persoane vârstnice. Mai recentă, dar bogată în evenimente a fost şi relaţia noastră de înfr ăţire cu oraşul Nyíregyháza, care s-a înfăptuit în anul 2000. Relaţia dintre cele două oraşe s-a aprofundat începând cu anii ,90. După înfăptuirea legăturii de înfrăţire realţiile noastre s-au îmbogăţit,

29

s-au demarat numeroase proiecte de colaborare transfrontalieră româno-maghiară derulate în comun. La propunerea oraşului Nyíregyháza, în ianuarie 2007 am devenit membrii Asociaţiei Oraşelor Europene CINTE, din care fac parte alte 9 oraşe europene şi care derulează programe comune mai mici cu finanţare europeană. Ca urmare, în vara anului 2007 câştigătorii concursului Bursa Ideilor, organizat de către Fundaţia Hans Lindner, au participat în oraşul finlandez Kajaani, la un training pe teme de afaceri, împreună cu echipe din alte cinci oraşe, pe parcursul mai multor zile. Anul acesta municipiul nostru va găzdui adunarea generală a asociaţiei. La invitaţia reprezentanţei est-europene a asociaţiei „Oraşe Educatoare” cu sediul la Budapesta, suntem parteneri ai acestei asociaţii internaţionale cu sediul la Barcelona, începând cu anul 2005. Această Asociaţie are peste 80 de membri, oraşe din toată lumea. Obiectivul asociaţiei este crearea unei alianţe a oraşelor, a comunităţilor prin participarea la programe comune, realizarea de schimburi de experientă pentru susţinerea activităţilor educative . Municipiul nostru a fost invitat de Primarul oraşului Stuttgart şi ca urmare am şi semnat, în iunie 2007, aderarea la parteneriatul constituit în reţeaua internaţională denumită „Ora şe pentru copii ”, în cadrul căreia, în mai multe domenii, prin întâlnirile şi schimburile de experienţă ale specialiştilor, se elaborează programe comune, practici şi experienţe în domenii ca planificarea urbană, serviciile sociale, siguranţa traficului, condiţiile de locuit, educaţia, etc., toate având menirea de a face oraşele mai prietenoase copiilor. Ca rezultat a unei relaţii de peste 10 ani, am semnat în mai 2007 un Protocol de colaborare cu oraşul Schwaz din Austria. Un Contract de colaborare asemănător, care ne îndreaptă spre o relaţie de înfrăţire, am semnat în decembrie 2007 cu oraşul Rzeszow din Polonia. S-au dezvoltat în mod promiţător relaţiile noastre cu oraşele zonei de graniţă din Ucraina: Ujgorod, Mukacsevo, Beregovo, cu care am semnat (cu Ujgorod şi Mukacsevo) sau am pregătit (cu Beregovo) protocoale de colaborare şi am demarat împreună mai multe programe finanţate de către Uniunea Europeană. Cea mai importantă iniţiativă din partea noastră pe plan internaţional în octombrie 2007 a fost întâlnirea internaţională organizată cu ocazia înmânării Drapelului de Onoare a Consiliului Europei la care au participat primarii oraşelor din zona de confluenţă a celor cinci ţări vecine (Ungaria, Ucraina, Slovacia, Polonia şi România): Nyíregyháza, Miskolc, Kosice, Ujgorod, Beregovo, Rzeszow şi Baia Mare, în scopul demarării unei colaborări regionale.

15. Distincţii

30

1. Pentru programul de informatizare a administraţiei şi pentru rezultatele din anul 2007, Primăria Municipiului Satu Mare a primit premiul „Debutul anului 2007” al Asociaţiei Naţionale a Informaticienilor din Administraţia Publică pentru implementarea sistemului informatic integrat în administraţia locală. 2. La conferinţa naţională organizată la Mamaia în septembrie, Asociaţia Naţională pentru Informatizarea în Administraţia Publică (ANIAP) a acordat site-ului oficial a Municipiului Satu Mare premiul pentru cel mai bun site al unui municipiu din 2007. 3. Cea mai mare recunoaştere oraşul nostru a primit-o de la Consiliul Europei. În sistemul de premiere acordat oraşelor din Europa pentru activităţile culturale, multiculturalismul, dezvoltarea relaţiilor internaţionale şi promovarea ideii europene şi multiculturalismului, Comisia pentru Dezvoltare Regională şi pentru Administraţiile Locale a Consiliului Europei a acordat oraşului nostru în 2005 şi 2006 două premii. Pentru activitatea noastră din anul 2005 am primit împreună cu alte 26 de oraşe europene, Diploma Consiliului Europei, prima treaptă a acestui sistem de premiere, care a fost înmânată într-un cadru festiv în iunie 2006 la Strassbourg, la sediul Consiliului Europei. Anul următor, pentru activităţile din anul 2006, ni s-a acordat a doua treaptă a premiilor, Drapelul de Onoare al Consiliului Europei, care ne-a fost înmânată de către reprezentantul Consiliului Europei într-un cadru festiv la Satu Mare.

III. Proiecte. Programe 1. Se află în stadiul de pregătire Planului Integrat de Dezvoltare Urbană, cu două zone de intervenţie: una în zona Solidarităţii – lacul Cubic, a doua pentru zona centrală a municipiului, document pe termen mediu (7-8 ani), al cărui scop este stabilirea obiectivelor referitoare la aceste părţi ale oraşului şi validarea acestora pe termen mediu. Elaborarea Planului Integrat este o condiţie a atragerii finanţărilor europene pentru reabilitarea urbanistică.

31

Totodată am demarat, împreună cu un studiu de trafic şi de protecţie a mediului, actualizarea Planului Urbanistic General (PUG), un document necesar pentru dezvoltarea urbanistică a municipiului în următorii zece ani. 2. Este în faza de pregătire proiectul unui nou pod peste Someş, care va lega strada Henri Coandă cu Bdul. Indpendenţei (Micro 17), prin strada Ştrandului şi care va avea un rol foarte important în derularea traficului între partea de sud şi de nord a municipiului. Administraţia Naţională a Drumurilor Naţionale şi Autostrăzilor lucrează la demararea investiţiei pentru drumul expres Baia Mare – Nyíregyháza, care are ca parte integrantă şi centura de ocolire a municipiului Satu Mare, care va ocoli oraşul pe o lungime de 19 km, cu un nou pod pe Someş şi două pasaje feroviare. 3. Sunt în curs de execuţie alte lucrări majore de renovare a drumurilor , în diferite faze ale pregătirilor sau executărilor: Cartierul Solidarităţii, Cartierul 14 Mai, Cartierele Micro 16 şi Micro 15, conducta de apă potabilă, canalizarea şi drumul către Sătmărel, Drumul Păuleştiului împreună cu străzile de pământ adiacente, Drumul Odoreului cu străzile de pământ adiacente, Strada Gellért Sándor, Dorobanţilor împreună cu patru străzi adiacente de pământ, reasfaltarea a 16 străzi din centrul oraşului, strada Fabricii cu 30 de parcări pentru TIR-uri. Este în faza de derulare concesionarea realizării unei parcări subterane cu două nivele în Pţa. Libertăţii, unde se vor crea 518 de locuri de parcare, rezolvând astfel o mare problemă a oraşului şi remodelând aspectul centrului vechi al oraşului. 4. Este în curs de execuţie amenajarea a şase noi terenuri de joacă şi a zonelor verzi adiacente în cartierele Carpaţi I şi II, şi în cartierul Micro 17. Tot aici se va realiza o pistă de skateboard. S-a depus un proiect pentru obţinerea finanţării din Fondul Naţional pentru Mediu pentru reabilitarea lacului din Grădina Romei şi a zonei înconjurătoare şi s-a demarat şi execuţia unui nou trenuleţ pentru copii. Se planifică totodată şi amenajarea altor cinci-şase spaţii verzi în diferite zone din oraş precum şi amenajarea spaţiilor verzi din curţile bisericilor şi grădiniţelor. 5. Sunt aprobate Planuri Urbanistice Zonale sau de Detaliu pentru peste 1.500 de locuinţe noi care se află în diferite faze de planificare sau de execuţie. 6. Se continuă investiţiile în Parcul Industrial Sud al municipiului, ultimele dezvoltări fiind extinderile centrului logistic al firmei Quelle, respectiv dezvoltarea de 45 milioane Euro a companiei germane Hay în producţia de piese pentru centralele eoliene. Sunt în curs de realizare două mari centre comerciale de tip mall, unul la intersecţia străzii Henri Coandă cu strada Corvinilor şi un altul în zona aflată la intersecţia dintre Drumul Careiului şi podul Golescu. 7. Se lucrează la proiectarea, promovarea şi realizarea a două centre de distracţie de tip aquaparc, unul în zona Noroieni, pentru care s-a aprobat Planul Urbanistic Zonal, respectiv modernizarea ştrandului vechi al oraşului, care s-ar înfăptui printr-un contract de parteneriat între un investitor şi municipiul Satu Mare.

32

Tot în zona Noroieni se va realiza o zonă turistică, proiectele fiind realizare în cadrul unui program de cooperare transfrontalieră România-Ucraina. În aceeaşi zonă se va amenaja în curând şi un centru de echitaţie, care se va realiza printr-o colaborare între administraţia municipiului şi Asociaţia Crescătorilor şi Deţinătorilor de Cai din judeţul Satu Mare. Este în curs de elaborare proiectul realizat în comun cu partenerii din Ungaria pentru realizarea, cu finanţare de la Uniunirea Europeană, a unor piste pentru ciclism pe digurile Someşului, până la Vásárosnamény.