PIDU Satu Mare

7/30/2019 PIDU Satu Mare

http://slidepdf.com/reader/full/pidu-satu-mare 1/156

Planul Integrat de Dezvoltare Urbană al Municipiului Satu Mare

[conform POR Axa Prioritară 1]

Beneficiar: Primăria Municipiului Satu Mare



2

Planul Integrat de Dezvoltare Urbană alMunicipiului Satu Mare

[conform POR Axa Prioritară 1]

Proiect

Beneficiar: Primăria Municipiului Satu Mare



3

CUPRINS

LISTA TABELELOR, HĂRłILOR, DIAGRAMELOR, GRAFICELOR ŞI FIGURILOR

1 CARACTERIZAREA GENERALĂ A POLULUI DE DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL SATUMARE................................................................................................................................. 6 1.1 CARACTERISTICI DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE ALE ORAŞULUI/MUNICIPIULUI ŞI COMPARAłIE CU CELELALTE

ORAŞE ALE REGIUNII / łĂRII............................................................................................... 6 1.2 CARACTERISTICI ALE ECONOMIEI (PROFIL ECONOMIC, ACCESIBILITATE, SERVICII PUBLICE, ÎNVĂłĂMÂNT

UNIVERSITAR, CERCETARE) .............................................................................................. 17 1.3 DINAMICA INVESTIłIILOR ÎN ORAŞ/MUNICIPIU ....................................................................... 35 1.4 NEVOI DE DEZVOLTARE IDENTIFICATE ÎN ORAŞ/MUNICIPIU. .....................................................41

1.4.1 Analiza SWOT ................................................................................................ 41 1.4.2 Analiza pe cartiere ....................................................................................... 54

1.5 POTENłIALUL DE DEZVOLTARE AL MUNICIPIULUI ................................................................... 69

2 STRATEGIA DEZVOLTĂRII POLULUI DE DEZVOLTARE URBANĂ...................................... 76

2.1 VIZIUNEA DEZVOLTĂRII – UN POL VERDE CENTRAL DE ATRACłIE PENTRU INVESTIłII ....... 76 2.2 OBIECTIVE STRATEGICE................................................................................................... 79 2.3 AXE ŞI PROGRAME .........................................................................................................84 2.4 PRIORITĂłI DE DEZVOLTARE............................................................................................. 91

3 PLANUL DE ACłIUNE ...................................................................................................... 94 3.1 LISTA PROIECTELOR ŞI BUGETUL ESTIMAT PENTRU IMPLEMENTAREA PLANULUI INTEGRAT, PE SURSE DE

FINANłARE................................................................................................................... 94 3.2 HARTA ORAŞULUI/MUNICIPIULUI, CU LOCALIZAREA PROIECTELOR INDIVIDUALE COMPONENTE ALE

PLANULUI .................................................................................................................. 139 3.3 MANAGEMENTUL IMPLEMENTĂRII PLANULUI INTEGRAT.......................................................... 140

3.3.1 Denumirea structurii şi poziŃia acesteia în cadrul organigramei Primăriei140

3.3.2 ResponsabilităŃile UM-PIDU ........................................................................ 146 3.3.3 Strategie ..................................................................................................... 156



4

Lista tabelelor, hărŃilor, diagramelor, graficelor şi figurilor

I. Tabele

1 Tabel 1: PopulaŃia şi densitatea populaŃiei polilor de dezvoltare urbană în anul 2007

2 Tabel 2: EvoluŃia populaŃiei polilor de dezvoltare urbană în perioada 2005 - 2007

3 Tabel 3: Rata natalităŃii în oraşele poli de dezvoltare urbană (2007)4 Tabel 4: DistribuŃia populaŃiei pe grupe de vârstă UE27, România, Satu Mare (2002, 2008, 2050)

5 Tabel 5: Mişcarea migratorie a populaŃiei (2002-2006)6 Tabel 6: Schimbări de reşedinŃă în cadrul polilor de dezvoltare urbană în anul 2007

7 Tabel 7: Şomajul înregistrat în judeŃele din regiunea NV şi în România (2007)

8 Tabel 8: Numărul mediu de salariaŃi în judeŃele din regiunea NV, şi distribuŃia acestora pe macro-sectoare economice, în anul 2007

9 Tabel 9: Numărul mediu de salariaŃi în oraşele poli de dezvoltare urbană (2007)

10 Tabel 10: EvoluŃia PIB / locuitor în regiunea NV în perioada 2003-2006 (lei)

11

Tabel 11: EvoluŃia PIB / locuitor în judeŃele polilor de dezvoltare urbană în perioada 2003-2006

(lei)12 Tabel 12: Numărul de întreprinderi la nivelul polilor de dezvoltare urbană

13Tabel 13: DistribuŃia salariaŃilor din judeŃul Satu Mare pe localităŃi şi domenii de activitate în anii2005 şi 2006

14Tabel 14: łările de provenienŃă a capitalului străin investit în firmele din Satu Mare, valoareacapitalului şi numărul de firme

15Tabel 15: Principali indicatori privind sectorul turistic în cadrul oraşelor poli de dezvoltare urbană(2007)

16 Tabelul 16: UnităŃi de cazare existente în judeŃul şi municipiul Satu Mare, în perioada 2003-2008

17 Tabel 17: DistanŃa între Satu Mare şi celelalte reşedinŃe de judeŃ din Regiunea NV, punctele degraniŃă, capitala României şi capitala Ungariei

18 Tabel 18: SituaŃia străzilor orăşeneşti în cadrul polilor de dezvoltare urbană (2007)

19 Tabel 19: ReŃea de distribuŃie a apei potabile în cadrul polilor de dezvoltare urbană (2007)

20 Tabel 20: Volumul gazelor naturale distribuite pentru uz casnic în cadrul polilor de dezvoltareurbană în anul 2007

21 Tabel 21: Lista UniversităŃilor din Satu Mare22 Tabel 22: SituaŃia infrastructurii sanitare la nivelul judeŃelor din regiunea NV (2007)

23 Tabel 23: SituaŃia spitalelor în cadrul polilor de dezvoltare urbană în anul 2007

24 Tabel 24: Medici şi farmacii în cadrul polilor de dezvoltare urbană în anul 200725 Tabel 25: Cantine de ajutor social, în anul 2007

26 Tabel 26: Principalele investiŃii străine directe orientate spre producŃie în municipiul Satu Mare

27 Tabel 27: Lista proiectelor individuale şi bugetul estimat pentru implementarea Planului Integrat

28 Tabel 28: Resurse umane alocate pentru PIDU prin UC-PIDU şi UIP-PIDU 1, 2, 3, 4, 5

29Tabel 29: ResponsabilităŃile pentru proiectele individuale PIDU încrediŃatedirecŃiilor/serviciilor/birourilor/personalului din cadrul Primăriei Satu Mare

30 Tabel 30: AtribuŃiile şi rolul fiecărui membru din echipa de proiect

31 Tabel 31: Proiecte cu finanŃare externă gestionate de către Primăria Municipiului Satu Mare

32 Tabel 32: RelaŃiile intra-instituŃionale UM - PIDU

II. HărŃi1 Harta 1: Harta principalelor legături ale municipiului Satu Mare

2 Harta 2: Localizarea Municipiului Satu Mare

3 Harta 3: Localizarea Municipiului Satu Mare faŃă de axele principale de transport4 Harta 4: Contextul regional

5 Harta 5: Pricipalele zone de intervenŃie ale PIDU



5

6 Harta 6: Principalele zone unde se întâlnesc fenomene de excluziune socială7 Harta 7: Harta graniŃelor cartierelor municipiului Satu Mare

8 Harta 8: Harta cartierului - sector I

9 Harta 9: Harta cartierului - sector II

10 Harta 10: Harta cartierului - sector III11 Harta 11: Harta cartierului - sector IV

12 Harta 12: Harta cartierului - sector V

13 Harta 13: Harta cartierului - sector VI14 Harta 14: Harta cartierului - sector VII

15 Harta 15: Harta cartierului - sector VIII

16 Harta 16: Harta resurselor naturale17 Harta 17: Zonarea funcŃional-turistică a Regiunii de Nord-Vest

18 Harta 18: Harta centrelor de polarizare internă şi transfrontalieră

19 Harta 19: Industria Regiunii de Nord-Vest - potenŃial şi limite de dezvoltare20 Harta 20: Localizarea proiectelor propuse prin PIDU

III. Diagrame

1 Diagrama 1: Structura populaŃiei pe etnii în Municipiul Satu Mare (2002)2 Diagrama 2: EvoluŃia demografică 1912 -2007

3 Diagrama 3: Structura populaŃiei pe grupe de vârstă

4 Diagrama 4: Piramida populaŃiei municipiului Satu Mare (2002)5 Diagrama 5: Piramida populaŃiei municipiului Satu Mare (2006)

6 Diagrama 6: Structura populaŃiei în funcŃie de ocupaŃie (2005)

7 Diagrama 7: Profilul educaŃional al persoanelor şomere (2005)

8 Diagrama 8: DistribuŃia salariaŃilor pe domenii de activitate în anul 2007

9 Diagrama 9: Structura populaŃiei în funcŃie de religie (2002)- % din total10 Diagrama 10: DistribuŃia întreprinderilor după sectorul economic

11Diagrama 11: Structura societăŃilor comerciale din Satu Mare pe clase de mărime înanul 2007- % din total

12Diagrama 12: Structura IMM-urilor din Satu Mare după provenienŃa capitalului în anul2007 - % din total

13 Diagrama 13: Principalii investitori străini

IV. Grafice

1 Grafic 1: EvoluŃia ratei şomajului în municipiul Satu Mare (2000-2009)

2 Grafic 2: Ponderea ramurilor în evoluŃia cifrei de afaceri (2000-2006)3 Grafic 3: Ponderea ramurilor în evoluŃia capitalurilor (2000-2006)

4 Grafic 4: Evoluţia sectoarelor industriale (2000-2006)5 Grafic 5: Evoluţia sectorului serviciilor (2000-2006)

6 Grafic 6: Valoarea autoriŃiilor de construire (2000-2007)

V. Figuri1 Figura 1: Organigrama Primăriei Municipiului Satu Mare



6

1 Caracterizarea generală a polului de dezvoltare urbană Municipiul Satu Mare

1.1 Caracteristici demografice şi sociale ale oraşului/municipiului şi comparaŃie cu celelalteoraşe ale regiunii / Ńării

Municipiul Satu Mare, reşedinŃă a judeŃului Satu Mare, este situat în nord-vestul României, pe râul Someş,la 13 km de graniŃa cu Ungaria şi la 27 km de graniŃa cu Ucraina. În 2007, Satu Mare avea o populaŃieestimată la 113.668 de locuitori, majoritatea români şi o minoritate semnificativă de maghiari. Potrivitdatelor din 2002, dustribuŃia pe etnii a populaŃiei oraşului este următoarea: români: (57.87%), maghiari:(39.34%), nemŃi: (1.18%), rromi: (0.96%), şi alŃii: 480.

Diagrama 1: Structura populaŃiei pe etnii în Municipiul Satu Mare (2002)

Sursa: INS, Recensământ 2002

Aşa cum reiese din tabelul 1 de mai jos, densitatea populaŃiei în municipiul Satu Mare este relativ scăzută,municipiul clasându-se, între polii de dezvoltare urbană, pe locul al 3-lea după Baia Mare şi Arad care au odensitate a populaŃiei şi mai scăzută.

Structura populaŃiei pe etnii

0

10

20

30

40

50

60

70

Etnii 57,87 39,34 1,18 0,96 0,4

Români Maghiari Germani Romi Altele



7

Tabel 1: PopulaŃia şi densitatea populaŃiei polilor de dezvoltare urbană în anul 2007

Municipiul PopulaŃia SuprafaŃa km2 Densitate

1 GalaŃi 293.523 246,42 1.191,15

2 Brăila 215.316 43,92 4.902,12

3 Oradea 205.077 111,22 1.843,89

4 Bacău 178.203 41,00 4.346,41

5 Piteşti 168.958 40,73 4.148,24

6 Arad 167.238 261,48 639,58

7 Sibiu 154.458 121,64 1.269,80

8 Târgu Mureş 145.943 66,96 2.179,55

9 Baia Mare 139.870 233,47 599,09

10 Satu Mare 113.688 150,42 755,80

11 Râmnicu Vâlcea 111.342 89,52 1.243,77

12 Suceava 106.397 52,10 2.042,17

13 Deva 67.508 58,33 1.157,25

Sursa: Prelucrarea datelor INS, Anuarul Statistic pentru 2007

SCĂDERE DEMOGRAFICĂ

Potrivit recensământului din 2002, populaŃia municipiului Satu Mare era de 115.142 de locuitori, înregistrându-se o scădere de 16.845 de locuitori (12.67%) faŃă de recensământul din 1992. AceastătendinŃă descrescătoare s-a menŃinut în 2006, când populaŃia oraşului era de 114.678 de locuitori, dintrecare 54.236 au fost bărbaŃi şi 60.442 femei, iar în 2007 populaŃia oraşului a numărat 113.668 delocuitori.

Diagrama 2: EvoluŃia demografică 1912 - 2007

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

140000

1912 1930 1948 1956 1966 1977 1992 2002 2007

Sursa: INS



8

Tabel 2: EvoluŃia populaŃiei polilor de dezvoltare urbană în perioada 2005-2007

Municipiul DiferenŃa numărului delocuitori 2005/2007

PoziŃia în clasament (dela variaŃia cea mai mică)

1 GalaŃi -1,81 10

2 Brăila -1,90 11

3 Oradea -0,56 3

4 Bacău -1,62 9

5 Piteşti -1,48 8

6 Arad -1,38 7

7 Sibiu -0,23 2

8 Târgu Mureş -1,31 6

9 Baia Mare -0,98 4

10 Satu Mare -2,52 1211 Râmnicu Vâlcea -0,14 1

12 Suceava -1,04 5

13 Deva -3,19 13

Sursa: Prelucrarea datelor INS, Fişele LocalităŃii

EvoluŃia populaŃiei municipiului Satu Mare a fost influenŃată recent nu doar de scăderea ratei natalităŃii şifertilităŃii, dar şi de schimbările fluxurilor de migraŃie.

În 1992 rata natalităŃii a fost de 9.6‰, ajungând la 9.0‰ la recensământul din 2002. După anul 2002, ratanatalităŃii a înregistrat o uşoară creştere ajungând la 9.5‰ în anul 2004. Pe de altă parte, rata mortalităŃii

la recensământul din 1992 a fost de 9.8‰, cu o creştere ridicată în următorii 10 ani, ajungând la ocreştere semnificativă în 2002 la 11.7‰, după care în 2004 a înregistrat o scădere nesemnificativă la11.2‰. EvoluŃia natalităŃii şi a mortalităŃii a fost determinată de creşterea negativă a populaŃiei, care aajuns la -1.7 în 2004, o cifră mult mai ridicată decât în 1992 când creşterea populaŃiei a fost de - 0.2. În2007, municipiul Satu Mare s-a clasat pe locul al 3-lea între polii de dezvoltare urbană în ceea ce priveşterata natalităŃii (a se vedea tabelul 3).



9

Tabel 3: Rata natalităŃii în oraşele poli de dezvoltare urbană (2007)

Municipiul NăscuŃi vii NăscuŃi vii/1000locuitori

Clasament

1 GalaŃi 2349 8,00 12

2 Brăila 1612 7,49 13

3 Oradea 2020 9,85 8

4 Bacău 2070 11,62 1

5 Piteşti 1727 10,22 6

6 Arad 1631 9,75 9

7 Sibiu 1396 9,04 10

8 Târgu Mureş 1448 9,92 7

9 Baia Mare 1433 10,25 5

10 Satu Mare 1218 10,71 3

11 Râmnicu Vâlcea 1158 10,40 4

12 Suceava 1172 11,02 2

13 Deva 558 8,27 11

Sursa: Prelucrarea datelor INS, Fişele LocalităŃii 2008

ÎMBĂTRÂNIREA POPULAłIEI

Structura populaŃiei pe grupe de vârstă în municipiul Satu Mare arată o tendinŃă de îmbătrânire apopulaŃiei. De fapt, în 2002 grupele de vârstă cele mai reprezentate în municipiul Satu Mare au fost celecu vârsta cuprinsă între 30-34 ani (10.562 persoane), 45-49 ani (10.252 persane) şi peste 65 ani (10487

persoane), iar grupa cea mai slab reprezentată este cea cu vârsta cuprinsă între 0-4 ani (4.857 persoane).

Diagrama 3: Structura populaŃiei pe grupe de vârstă în anul 2002

0%

20%

40%

60%

80%

100%

females 3976 2221 2762 4001 4818 4486 3783 5002 4761 4241 4860 4567 2708 2479

males 6511 2755 3153 4213 5434 5229 4290 5560 4824 4349 4916 4368 2497 2378

peste

6560-64 55-59 50-54 45-49 40-44 35-39 30-34 25-29 20-24 15-19 10-14 5-9 0-4

Sursa: Planul Strategic de Dezvoltare al Municipiului Satu Mare

Din totalul de 115.142 persoane, la sfârşitul anului 2002, 60.477 erau femei, iar 54.665 bărbaŃi. Din totalulpopulaŃiei, 9% reprezenta persoanele peste 65 de ani şi 24% persoanele cu vârsta cuprinsă între 0-19 ani.



10

Tabel 4: DistribuŃia populaŃiei pe grupe de vârstă UE27, România, Satu Mare (2002, 2008, 2050)

0-19 20-64 65-79 80+

20081 2050 20082 2050 20083 2050 20084 2050

% dintotal

% din total % dintotal

% dintotal

% dintotal

% dintotal

% dintotal

% dintotal

EU27 22 19 61 52 13 18 4 11

România 22 16 63 53 12 22 3 9

Satu Mare 24 N/A 67 N/A 9 N/A -- N/A

Sursa: Prelucrarea datelor INS

Piramida populaŃiei oraşului este în mod tipic o piramidă cu tendinŃă de restrângere; caracterizată prinfaptul că fiecare grupă de vârstă are un număr mai mic de persoane decât grupa precedentă, uşoarăcreştere tendinŃă de creştere a populaŃiei, cu o pondere ridicată a persoanelor vârstnice. Ponderea

copiilor şi a tinerilor arată o tendinŃă în declin, iar populaŃia în vârstă o tendinŃă în creştere. DistribuŃiapopulaŃiei poate ar putea avea în viitor un impact negativ asupra economiei. Perspectiva unei populaŃii îmbătrânite face necesară dezvoltarea unor servicii corespunzătoare sanitare pentru oraş şi ainfrastructurii sociale.

Diagrama 4: Piramida populaŃiei municipiului Satu Mare (2002)

Sursa: INS, Recensământ 2002

1 2002 pentru Satu Mare2 2002 pentru Satu Mare3 2002 pentru Satu Mare, populaŃia +654

nu sunt date dezagregate pentru +80



11

Diagrama 5: Piramida populaŃiei municipiului Satu (2006)

Sursa: INSSE, 2006

FLUXURI SEMNIFICATIVE ALE MIGRAłIEI

PopulaŃia este în uşoară dar continuă scădere cu o medie de 0.78% pe an datorită nivelului ridicat almigraŃiei (în Europa occidentală, precum şi în alte oraşe din România). Mai mult, procentul populaŃieimasculine din cifra populaŃiei totale este scăzut datorită ofertei avantajoase a locurilor de muncă dinoraşele şi Ńările respective pentru această categorie a populaŃiei cât şi pentru tineri.

Fluxurile migraŃiei au fost aproape constante în ultimii ani: dacă în 2005 diferenŃa dintre stabiliri/plecăria fost de -877 persoane, în 2007 diferenŃa a fost de -962 de persoane. După cum se poate observa dintabelul 5, în perioada în care în majoritatea polilor de dezvoltare urbană diferenŃa stabiliri/plecări este

unul pozitiv, Brăila înregistrează în cifră absolută cel mai ridicat sold stabiliri/plecări, iar daca seraportează soldul stabiliri/plecări la populaŃie, se poate observa că Satu Mare are cel mai ridicat nivel descădere a populaŃiei datorită migraŃiei.

Structura popula iei municipiului Satu-Mare pe sexe

ş i vârste (2006)

-6000 -4000 -2000 0 2000 4000 6000

0-4 ANI

5-9 ANI

10-14 ANI

15-19 ANI

20-24 ANI

25-29 ANI

30-34 ANI

35-39 ANI

40-44 ANI

45-49 ANI

50-54 ANI

55-59 ANI

60-64 ANI

65-69 ANI

70-74 ANI

75-79 ANI

80-84 ANI85 ANI SI PEST E

FEMININ

MASCULIN



12

Tabel 5: Mişcarea migratorie a populaŃiei (2002-2006)

Persoane La 1000 de locuitoriAnul

stabilite plecate

Soldmigratoriu

stabilite plecate Spor

2002 1160 1530 -370 9,8‰ 12,9‰ -3,1‰2003 1019 1491 -472 8,7‰ 12,7‰ -4,0‰

2004 1008 1807 -799 8,6‰ 15,5‰ -6,9‰

2005 649 1462 -813 5,6‰ 12,7‰ -7,1‰municipiulSatu Mare 2006 973 1441 -468 8,5‰ 12,6‰ -4,1‰

2002 5337 5115 222 14,3‰ 13,7‰ 0,6‰

2003 4283 4843 -560 11,5‰ 13,0‰ -1,5‰

2004 5086 5688 -602 13,7‰ 15,3‰ -1,6‰

2005 3654 4531 -877 9,9‰ 12,3‰ -2,4‰ judeŃulSatu Mare 2006 3901 4574 -673 10,6‰ 12,4‰ -1,8‰

Sursa: INSSE, Baza Tempo-Online

Tabel 6: Schimbări de reşedinŃă în cadrul polilor de dezvoltare urbană în anul 2007

Municipiul Plecări cu reşedinŃă Stabiliri cu reşedinŃă DiferenŃa dintre stabiliri /plecări cu reşedinŃă

Clasament

1 GalaŃi 1617 1619 2 9

2 Brăila 1679 370 -1309 13

3 Oradea 1804 4078 2274 2

4 Bacău 1299 1578 279 6

5 Piteşti 1686 1356 -330 10

6 Arad 1210 2092 882 4

7 Sibiu 1307 4095 2788 1

8 Târgu Mureş 1263 3035 1772 3

9 Baia Mare 1870 922 -948 11

10 Satu Mare 1430 468 -962 12

11 Râmnicu Vâlcea 1537 1710 173 7

12 Suceava 1014 1305 291 5

13 Deva 1139 1164 25 8

Sursa: Prelucrarea datelor INS, Fişele LocalităŃii 2008



13

O RATĂ SCĂZUTĂ A ŞOMAJULUI

Potrivit datelor recensământului din 2002, în acel an rata şomajului în Satu Mare a fost de 3%. În 2005nivelul mediu al şomajului în judeŃul Satu Mare (3.1%) a fost totuşi mai scăzut decât media naŃională(8.7%). În acelaşi an, numărul de persoane care căutau un loc de muncă în oraşul Satu Mare a fost de 717persoane din care 324 au fost femei (adică 45.18% din total).

Diagrama 6: Structura populaŃiei în funcŃie de ocupaŃie (2005)

51

328

105 3 Angjati

Someri

Pensionari

Elevi si studenti

Casnice

Altele

Sursa: AJOFM Satu Mare

Din numărul total de persoane şomere, cea mai mare parte este reprezentată de persoane (58.26%) custudii medii, însă ar trebui subliniat şi numărul relativ mare de şomeri, absolvenŃi de studii superioare.Acest fapt ar putea fi explicat prin creşterea numărului de absolvenŃi de studii superioare dincolo denecesităŃile pieŃei muncii.

Diagrama 7: Profilul educaŃional al persoanelor şomere (2005)

1.12 1.67

31.52

1.81

22.74

1.39

6.421.81

7.67

fără studii şcoala generală incompletă

şcoala generală învăŃământ complementar de ucenici

şcoala profesională şcoala de maiştri

liceu tehnic şcoala postliceală

învăŃământ superior

Sursa: AJOFM Satu Mare

În 2007, JudeŃul Satu Mare a înregistrat un nivel al ratei şomajului sub media Regiunii Nord Vest şi submedia naŃionala, clasându-se pe locul al 3-lea (după judeŃele Bihor şi BistriŃa-Năsăud) în ceea ce priveşteprocentul de şomaj în cadrul regiunii Nord Vest.



14

Tabel 7: Şomajul înregistrat în judeŃele din regiunea NV şi în România (2007)

JudeŃ Număr şomeri, din care IndemnizaŃi (%) Rata şomajului inregistrat (%) Clasament

(locul 1 pentru cel maiscazut %)

Bihor 6.706 29,03 2,40 1-2

BistriŃa –Năsăud

3.105 58,84 2,40 1-2

Cluj 10.203 33,88 3,00 4

Maramureş 7.068 44,52 3,40 5

Satu Mare 4.080 31,15 2,60 3

Salaj 4.739 37,01 4,40 6

Regiune NV 35.901 37,33 2,90

Romania 367.838 27,98 4,00

Sursa: Prelucrarea datelor INS, Anuarul Statistic al României pe anul 2007

Analiza evoluŃiei numărului de şomeri în ultimii ani arată un număr de 5.243 şomeri înregistraŃi în 2006,4.080 în 2007, 4.600 în 20085, demonstrând o uşoară îmbunătăŃire a situaŃiei şomajului până la sfârşitulanului 2008. Atât numărul şomerilor cât şi rata şomajului au crescut însă în prima jumătate a anului 2009,apropiindu-se în prezent de valorile maximale de 4,5% ale anului 2000 (sursa AJOFM Satu Mare).

Graficul nr. 1: EvoluŃia ratei şomajului în municipiul Satu Mare (2000-2009)

0,00

1,00

2,00

3,00

4,00

5,00

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 -

martie

rata şomajului

Sursa AJOFM Satu Mare

JUMĂTATE DIN POPULAłIA ACTIVĂ LUCREAZĂ ÎN SECTORUL INDUSTRIAL

Este de remarcat faptul că în cadrul Regiunii Nord Vest, judeŃul Satu Mare are cel mai scăzut număr desalariaŃi în sectorul serviciilor şi cea mai ridicată pondere de salariaŃi în agricultură şi în industrie (a sevedea tabelul 7 de mai jos).

5Sursa: Anuarul Statistic al României 2007, INS (2008)



15

Tabel 8: Numărul mediu de salariaŃi în judeŃele din regiunea NV, şi distribuŃia acestora pe macro-sectoareeconomice, în anul 2007

JudeŃ Numărul mediu de salariaŃi, din care: În agricultură (%) În industrie (%) În construcŃii (%) În servicii(%)

Bihor 163.325 1,48 38,87 6,96 52,62

BistriŃa -Năsăud

59.241 2,61 40,47 6,76 50,13

Cluj 194.239 0,95 30,72 9,01 59,31

Maramureş 94.144 1,49 38,60 6,04 53,83

Satu Mare 75.246 2,90 43,03 6,32 47,73

Salaj 46.343 1,99 38,53 5,44 54,02

Regiunea NV 632.508 1,63 36,94 7,24 54,14

România 4.885.319 2,56 33,05 8,30 56,02

Sursa: INS, Anuarul Statistic al României pe anul 2007

În ceea ce priveşte ponderea salariaŃilor din municipiu în totalul salariaŃilor din judeŃ, Satu Mare seclasează pe locul 4 între oraşele poli de dezvoltare urbană, prezentând un nivel de ocupare relativechilibrat in mediul urban şi rural (a se vedea tabelul 8).

Tabel 9: Numărul mediu de salariaŃi în oraşele poli de dezvoltare urbană (2007)

Municipiul SalariaŃi - total - Nr. mediu

municipii

SalariaŃi – JudeŃ Raport salariaŃi Municipiu/JudeŃ Clasament

1 GalaŃi 104.979 120.800 86,90 2

2 Brăila 65.446 73.500 89,04 1

3 Oradea 95.288 152.400 62,52 8

4 Bacău 60.672 121.400 49,98 10

5 Piteşti 73.072 136.500 53,53 9

6 Arad 79.983 119.800 66,76 3

7 Sibiu 68.951 109.500 62,97 6

8 Târgu Mureş 58.655 126.100 46,51 12

9 Baia Mare 58.292 93.000 62,68 5

10 Satu Mare 47.563 72.900 65,24 4

11 Râmnicu Vâlcea 49.295 81.300 60,63 7

12 Suceava 45.489 94.500 48,14 11

13 Deva 35.144 122.800 28,62 13

Medie 64.833 109.577 60,27

Sursa: INS, Anuarul Statistic al României pe anul 2007



16

Diagrama nr. 8: DistribuŃia salariaŃilor pe domenii de activitate în anul 2007

4%

20%

19%

6%4%1%9%

16%

3%8%

4% 6%

Industria extractivă

ConstrucŃie de maşini

Industrie uşoară

Industria lemnului

Industria alimentară

Agricultură, silvicultură

ConstrucŃii

Sursa: Camera de ComerŃ şi Industrie Satu Mare

UN ORAŞ MULTICULTURAL

DistribuŃia populaŃiei pe aparteneŃă etnică este următoarea: români (66.638), maghiari (45.287), nemŃi(1110), rromi (1115), şvabi (487), ucraineni (271), evrei (30), italieni (25), chinezi (14), sârbi (13), ruşi(12), slovaci (12), secui (11), saxoni (10), turci (10), ruteni (8) alŃii (89).

Diagrama nr. 9: Structura populaŃiei în funcŃie de religie (2002)- % din total

49%

20%

20%

8% 1% 2%Ortodoxă

Romano-catolică

Reformată

Greco-catolică

Penticostală

alte religii

Sursa: INSSE, Recensământul PopulaŃiei şi LocuinŃelor 2002, Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală



17

1.2 Caracteristici ale economiei (profil economic, accesibilitate, servicii publice, învăŃământ universitar, cercetare)

Satu Mare deține un rol cheie în viața economică, socială, culturală şi educaŃională a județului. In SatuMare sunt localizate cele mai multe locuri de muncă precum și cele mai semnificative intreprinderi,inclusiv în ceea ce priveşte investiŃiile străine.

CONTEXTUL MACROECONOMIC

Nivelul PIB-ului6 nu se calculează la nivelul municipiilor, astfel ca, nu se poate evidenŃia care este exactcontribuŃia municipiului Satu Mare la realizarea PIB-ului judeŃean sau regional şi nici valoarea PIB-ului /cap de locuitor la nivel de municipiu. Totuşi, se poate avansa ipoteza că rolul municipiului Satu Mare încrearea PIB-ului judeŃean este extrem de important, dacă evem în vedere următoarele: 47.7% dinpopulaŃia judeŃului Satu Mare trăieşte în mediul urban, iar 52.3% din populaŃia urbană este reprezentatăde locuitorii municipiului Satu Mare; locuitorii municipiului Satu Mare reprezintă 31% din populaŃiajudeŃului şi concentrează 64% din numărul total al salariaŃi din judeŃ; municipiul Satu Mare concentreazăcirca 46% din întreprinderile active în sectoarele industriei, construcŃiilor şi serviciilor înregistrate lanivelul judeŃului. În concluzie, datorită prezenŃei mediului rural şi a unei reŃele urbane slab dezvoltatedin punct de vedere economic, PIB-ul pe cap de locuitor în judeŃul Satu Mare este scăzut faŃă de altejudeŃe ale Ńării, iar PIB-ul municipiului Satu Mare este, cu siguranŃă, cu mult peste această valoare.

Cu un PIB de 12.782,14 Lei / cap de locuitor (2006), JudeŃul Satu Mare se clasează pe locul 4 în ceea ceprivește valoarea PIB-ului pe cap de locuitor în cadrul regiunii Nord Vest, fiind urmat de JudeŃele Sălaj(12.467,5 Lei / cap de locuitor) şi Maramureș (11.511,84 Lei / cap de locuitor). Mai mult decât atât, PIB-ulpe cap de locuitor din JudeŃul Satu Mare reprezintă 85% din media înregistrată la nivelul regional şi 80%din cea înregistrată la nivel naŃional.

La cursul de schimb din 29 decembrie 20067, PIB-ul pe cap de locuitor din judeŃul Satu Mare a fost egal cucirca 3.779 euro (fiind de 4.721 euro la nivel naŃional şi 4.420 euro media, la nivelul regiunii NV), ovaloare cu mult sub media UE. În mod specific, datele Eurostat referitoare la indicatorul PIB / cap delocuitor în euro, pentru anul 2006, raportează următoarele: Satu Mare, 3.600 euro / cap de locuitor;

Regiunea NV, 4.200 euro / cap de locuitor; România, 4.500 euro / cap de locuitor; Media UE 27, 23.600euro / cap de locuitor.

Totodată, potrivit datelor Eurostat, PIB-ul / cap de locuitor în JudeŃul Satu Mare, ca şi procent din mediaEU27, a fost, în anul 2006 de 15,3 % (România 19,2% şi Regiunea NV 18,0%), reprezentând o creştere de4,2 puncte procentuale faŃă de anul 2004: o valoare mai mică faŃă de creşterea înregistrată la nivelnaŃional (6,2 puncte procentuale) sau regional (5,2 puncte procentuale). Totuşi, se remarcă faptul că, înperioada 2003-2006, potrivit datelor din Anuarul Statistic al României, PIB-ul / cap de locuitor (în lei) dinJudeŃul Satu Mare a crescut cu o rată mai mică (66,71%) faŃă de media regională (73%) şi naŃională(75,78%).

Pe de altă parte, conform datelor Eurostat, valoarea PIB-ului în PPS / locuitor în judeŃul Satu Mare era de7.200 euro în PPS / cap de locuitor în anul 2006; cu toate că valoarea acestui indicator a crescut cu 900 de

euro faŃă de anul 2004, rămâne cu mult sub media UE (23.600 euro în PPS / cap de locuitor) şi estedepăşită şi de valoarea înregistrată în medie în România (9.100 euro în PPS / cap de locuitor). Cu toateastea, în baza prognozelor formulate de către Comisia Națională de Prognoză pentru perioada 2009 - 2011,se evidenŃiază o creştere a PIB-ului la nivelul judeŃului Satu Mare cu 5.6% pe an.

Tabelele 9 şi 10 prezintă evoluția PIB pe locuitor in judetele din Regiunea Nord Vest precum si pentru to țicei 13 poli de dezvoltare urbană. Județul Satu Mare se clasează pe locul 4 în cadrul Regiunii Nord Vest,aflându-se atât sub media regională cât și sub media naționala în fiecare an din 2003 pana în 2006, învalori absolute precum si din punct de vedere al ratei de creștere a PIB-ului în perioada considerată.

6 Datele privind Produsul Intern Brut (PIB) la nivel naŃional, regional şi judeŃean pot fi obŃinute din două surseprincipale, şi anume Institutul NaŃional de Statistică şi Eurostat. În acesta privinŃă, se remarcă faptul că datele

furnizate de către cele două surse pot fi, deseori, uşor neconcordante datorită utilizării unor rate de schimb diferitesau datorită unor calcule intermediare, de ajustare şi de medie pe care Eurostat le realizează asupra datelor bruteprimite de la institutele naŃionale de statistică.7 1 euro = 3,3817 Lei. Sursa: www.bnro.ro



18

În comparaŃie cu judeŃele celorlalŃi 12 poli de dezvoltare urbană, judeŃul Satu Mare se clasează pe locul8, în timp ce judeŃele cu cele mai mari valori ale PIB-ului / cap de locuitor sunt Arad (18.335,74 lei / capde locuitor), Argeş (18.261,07 lei / cap de locuitor) şi Sibiu (18.050,48 lei / cap de locuitor).

Tabelul 10: EvoluŃia PIB / locuitor în regiunea NV în perioada 2003-2006 (lei)

JudeŃ 2003 2004 2005 2006 ∆2003/2006 Clasament judeŃe NV în baza PIB 2006

Total România 9.084,00 11.413,48 13,362,77 15.967,60 75,78

Nord – Vest 8.639,71 10.901,20 12.538,58 14.946,60 73,00

Bihor 9.768,23 12.316,55 13.442,34 15.925,52 63,03 2

BistriŃa-Năsăud 7.025,92 8.527,18 10.791,35 12.862,74 83,08 3

Cluj 11.161,44 14.139,99 16.565,76 19.663,74 76,18 1

Maramureş 6.315,88 8.305,68 9.374,92 11.511,84 82,27 6

Satu Mare 7.667,33 9.766,27 10.865,14 12.782,14 66,71 4

Sălaj 7.355,71 8.679,72 10.369,73 12.467,75 69,50 5

Sursa: Eurostat

Tabelul 11: EvoluŃia PIB / locuitor în judeŃele polilor de dezvoltare urbană în perioada 2003-2006 (lei)

Municipiu JudeŃ 2003 2004 2005 2006 Clasament judeŃe polilor de dezvoltareurbană în baza PIB 2006

1 GalaŃi Galati 7.216,15 9.822,25 10.409,35 11.585,02 10

2 Brăila Braila 6.940,62 9.073,33 9.768,43 11.303,89 12

3 Oradea Bihor 9.769,23 12.316,55 13.442,34 15.925,52 4

4 Bacău Bacau 7.848,36 9.875,22 10.380,39 11.790,78 9

5 Piteşti Arges 9.371,84 12.092,14 14.878,39 18.261,07 2

6 Arad Arad 9.942,96 13.261,13 15.302,23 18.335,74 1

7 Sibiu Sibiu 9.726,61 12.206,08 14.453,45 18.050,48 3

8 Târgu Mureş Mures 9.281,05 10.637,93 11.806,99 14.015,71 7

9 Baia Mare Maramures 6.315,68 8.305,68 9.374,92 11.511,84 11

10 Satu Mare Satu Mare 7.667,33 9.766,27 10.865,14 12.782,14 8

11 Râmnicu Vâlcea Valcea 8.302,05 10.043,70 11.819,66 14.410,02 5

12 Suceava Suceava 6.491,28 7.756,64 8.848,29 9.996,03 13

13 Deva Hunedoara 8.439,55 10.737,32 12.053,47 14.388,62 6

Romania - 9.084,00 11.413,48 13.362,77 15.967,60

Sursa: Eurostat



19

ECONOMIE BAZATĂ PE INVESTIłII STRĂINE

Din punct de vedere al numărului de intreprinderi/1000 locuitori, Satu Mare se clasează pe locul 9 întrecei 13 poli de dezvoltare urbană, sub Baia Mare și Oradea, ceilalŃi doi poli de dezvoltare urbană dinregiunea NV (a se vedea tabelul 12).

Tabelul 12: Numărul de intreprinderi la nivelul polilor de dezvoltare urbană

Pozitia in clasament Municipiul Numărul de intreprinderi / 1000 de locuitori*

1 Oradea 83,13

2 Deva 67,69

3 Târgu Mureş 66,55

4 Sibiu 65,76

5 Piteşti 63,08

6 Râmnicu-Vâlcea 62,16

7 Arad 61,58

8 Baia Mare 59,83

9 Satu Mare 56,02

10 Bacau 52,10

11 Suceava 46,28

12 GalaŃi 44,19

13 Brăila 38,78

Sursa: Baza de date Borg Design

Diagrama 10: DistribuŃia întreprinderilor după sector economic

105 162 242 12097130

528

1691321

594

711

665

Industria extractivă ConstrucŃie de maşini Industrie uşoară

Industria lemnului Industria alimentară Agricultură, silvicultură

ConstrucŃii ComerŃ Turism

Transport Servicii profesionale Servicii sociale şi generale

Sursa: Oficiul Registrului ComerŃului, 2007



20

Economia în Satu Mare se bazează în principal pe producție, care absoarbe peste 52% din totalul forței demuncă, chiar dacă unele sectoare prezintă tendințe ale unui declin (de exemplu industria prelucrăriilemnului, a se vedea tabelul 11 de mai jos).

Tabelul 13: DistribuŃia salariaŃilor din judeŃul Satu Mare pe localităŃi şi domenii de activitate în anii 2005 şi 2006

Satu Mare Carei Negreşti Oaş Tăşnad Mediul rural* Total

2005 Industria extractivă 1695 448 186 55 1005 3389ConstrucŃia de maşini, utilaje siechipamente

7991 403 141 210 839 9584

Industria uşoară 7751 659 889 60 797 10156Industria lemnului, celulozei si hârtiei 3108 900 145 429 1596 6178Industria alimentara 1655 4403 101 59 1027 7245Agricultura si silvicultura 487 169 40 92 757 1545ConstrucŃii 2565 328 1986 45 1466 6390ComerŃ 6144 1233 628 174 1806 9985Turism 1096 162 62 16 323 1659

Transporturi 1931 175 227 18 421 2772Servicii profesionale 1393 99 69 0 81 1642Servicii sociale si generale 3126 310 177 30 259 3902Total 38942 9289 4651 1188 10377 64447

2006 Industria extractivă 1433 572 149 28 976 3158ConstrucŃia de maşini, utilaje siechipamente

9171 441 50 186 925 10773

Industria uşoară 8245 740 399 101 903 10388Industria lemnului, celulozei si hârtiei 2668 742 350 369 1671 5800Industria alimentara 1661 912 94 65 1360 4092Agricultura si silvicultura 441 175 73 88 694 1471ConstrucŃii 3045 218 2147 53 1833 7296

ComerŃ 6487 1268 677 175 1864 10471Turism 1250 142 80 27 320 1819Transporturi 2476 197 230 18 468 3389Servicii profesionale 1392 108 71 0 101 1672Servicii sociale si generale 2923 310 186 92 305 3816Total 41192 5825 4506 1202 11420 64145

Sursa: Oficiul Registrului ComerŃului Satu Mare

În perioada decembrie 1990 – decembrie 2008, au fost efectuate în Registrul ComerŃului din judeŃul SatuMare 31.390 înmatriculări de firme, din care 53,43% în municipiul Satu Mare.

SocietăŃile comerciale deŃin ponderea cea mai importantă (72,31%) din numărul total de înmatriculări

efectuate în Satu Mare în perioada decembrie 1990 - decembrie 2008. Dintre acestea, un procent de 96,51este reprezentat de societăŃile cu răspundere limitată. În anul 2006 au fost înmatriculate în judeŃul SatuMare un număr de 869 de societăŃi comerciale cu răspundere limitată (SRL), iar în 2008 numărul acestora(822) a fost cu 5,72% mai mic. De asemenea, în anii 2007 şi 2008, au fost înmatriculate în judeŃ 5,respectiv 6 societăŃi comerciale pe acŃiuni.



21

Diagrama nr. 11: Structura societăŃilor comerciale din Satu Mare pe clase de mărime în anul 2007- % din total

27.15

60.8511.64

0.32

0.04

0.36

Nr.ang.= 0

Micro

IMM

Mari

Foarte mari


Diagrama nr. 12: Structura IMM-urilor din Structura IMM-urilor din Satu Mare după provenienŃa capitalului în anul2007- % din total

82%

9%2% 6% 1%

privat autothton 100%

privat străin 100%

mixt(stat+privat)

privat(autohton+străin)

alte tipuri


SocietăŃile al căror capital este integral străin înseamnă 8,91% din IMM-urile sătmărene. Numărul acestoraa crescut în anul 2007 faŃă de 2006 cu 56 de unităŃi, dintre care 44 erau micro-intreprinderi iar 10 erauintreprinderi mici şi mijlocii. Şi numărul societăŃilor deŃinute în parteneriat de mediul privat autohton cucel străin a crescut în cei doi ani la care facem referire. Astfel, la sfârşitul anului 2007, în judeŃul SatuMare activau cu 42 de astfel de unităŃi mai multe faŃă de anul 2006, creşterea observată fiind aferentă înexclusivitate micro-intreprinderilor şi IMM-urilor. Începând cu decembrie 1990 şi până la 31 decembrie2008, au fost înmatriculate în municipiul Satu Mare un număr de 1.021 de societăŃi comerciale cuparticipare străină la capital. Participarea străină la capital a acestor societăŃi comerciale era la sfîrşitulanului 2008 de 47,64 milioane dolari.

Tabel nr. 14: łările de provenienŃă a capitalului străin investit în firmele din Satu Mare, valoarea capitalului şinumărul de firme

Poz Denumirea Ńării Capital investit USD Număr firme

1 GERMANIA 24.379.768 154

2 FRANłA 10.211.920 21

3 DANEMARCA 5.956.311 6

4 ITALIA 2.532.559 1535 SUEDIA 1.334.358 3

6 AUSTRIA 1.063.225 50



22

7 HONG-KONG 580.680 1

8 ELVEłIA 568.593 5

9 UNGARIA 353.764 339

10 OLANDA 296.931 20


UN POTENłIAL TURISTIC IMPORTANT

Municipiul Satu Mare, o simbioză între modernism şi istorie, a luat naştere în urmă cu mai mult de 1mileniu în jurul uneia dintre cetăŃile de apărare ale voievodului Menumorut. Cetatea şi oraşul Satu Mare,situate la confluenŃa mai multor drumuri comerciale, au avut de-a lungul Evului mediu un important roleconomic, militar şi politic. În secolul XVIII, după repetate distrugeri, cetatea dispare şi începe totodatăurbanizarea din ce în ce mai accentuată. Astăzi, Satu Mare reprezintă polul economic, social şi cultural aljudeŃului.

Fiind un oraş de graniŃă, are deschideri prin căi de comunicaŃie rutieră cu Ungaria, pe la vama Petea, şiferoviară cu Ucraina, pe la vama Halmeu. Legăturile interne principale sunt constituite de ruta care vine

dinspre Oradea trecând spre Baia Mare şi Sighet (prin łara Oaşului), precum şi de cea dinspre Zalău. Oaltă poartă de intrare şi ieşire nu numai internă dar şi internaŃională, este cea creată de linia aerianăBucureşti — Satu Mare şi de liniile aeriene cu funcŃionare temporară dinspre nordul Europei.

Municipiul Satu Mare are un potenŃial turistic important, însă insuficient valorificat la momentul actual.Infrastructura turistică este bine dezvoltată, cu 43 unităŃi de cazare şi un grad de utilizare netă acapacităŃii de 33,09 (tabelul 13). Bogata viaŃă culturală sătmăreană de azi îşi are baze în modernizarea şiurbanizarea din secolul XIX, perioadă în care au fost construite majoritatea clădirilor cu valoarearhitectonică şi istorică din municipiu. Printre evenimentele culturale cele mai importante se numărăZilele Oraşului, Zilele Muzicale Sătmărene, Samfest, “Zilele Partium”, Festivalul InternaŃional de Teatru“Fără Bariere”, întâlnirea şvabilor sătmăreni.

Tabelul 15: Principalii indicatori privind sectorul turistic în cadrul oraşelor poli de dezvoltare urbană (2007)

Municipiul UnităŃi decazare

Locuri înunităŃi de

cazare

Totallocuri zile

Sosiri Înnoptări Înnoptări /populaŃie

Indicii de utilizare netă acapacităŃii de cazare

turistică

GalaŃi 19 1.011 324.916 65.576 130.359 0,44 40,12

Brăila 20 1.894 556.937 59.457 293.980 1,34 52,79

Oradea 11 777 282.693 67.467 110.415 0,54 39,06

Bacău 5 674 226.926 45.783 77.942 0,43 34,35

Piteşti 22 1.486 524.817 61.009 181.070 1,06 34,50

Arad 42 2.215 597.893 116.050 195.120 1,15 32,63

Sibiu 39 2.345 804.015 186.530 298.418 1,93 37,12

Târgu Mureş 21 1.289 440.639 83.208 178.558 1,21 40,52

Baia Mare 23 1.466 539.616 70.711 124.852 0,88 23,14

Satu Mare 43 1.106 283.355 53.331 93.756 0,80 33,09

Râmnicu Vâlcea 19 950 277.831 44.986 106.892 0,96 38,47

Suceava 18 1.099 400.370 76.440 126.002 1,17 31,47

Deva 18 705 239.069 38.059 64.114 0,92 26,82Medie 23 1.309 423.006 74.508 152.421 0,99 36,03

Sursa: Prelucrarea Fişelor LocalităŃii, INS



23

Tabelul 16: UnităŃi de cazare existente în judeŃul şi municipiul Satu Mare, în perioada 2003-2008

Sursa: DirecŃia JudeŃeană de Statistică Satu Mare

UN ORAŞ LA RĂSCRUCE Satu Mare este un nod important de drumuri şi căi ferate, situat în apropierea frontierei cu Ucraina şiUngaria. Oraşul este legat de alte orase importante din Romania prin drumuri (drumul European E81, E671si E58), precum si prin calea ferata (linia principala 400 CFR).

Hartă 1: Harta principalelor legături ale municipiului Satu Mare

Sursa: DirecŃia JudeŃeană de Statistică Satu Mare

PoziŃia sa geografică face ca Satu Mare să reprezinte un nod necesar de comunicare şi distribuŃie în zonade nord-vest a României. De asemenea, rutele către Satu Mare sunt de interes naŃional şi internaŃional,

având un rol important în comunicaŃiile din judeŃ.Satu Mare este localizat la proximitatea a două frontiere: cu Ungaria (prin drumul E81) și cu Ucraina (prindrumul E81/1C). Cele mai apropriate puncte vamale sunt Petea (cu Ungaria) şi Halmeu ( cu Ucraina). La



24

Bucureşti se poate ajunge în aproximativ 10-11 ore, iar la Budapesta în 5-6 ore (a se vedea tabelul 14).Legăturile aeriene sunt asigurate de aeroportul Satu Mare, acesta devenind aeroport internaŃional în 1996şi conectând municipiul Satu Mare cu capitala României ş cu alte 15 oraşe şi capitale europene prinTimişoara. Linia aeriană Tarom are zboruri zilnice de la București la Satu Mare iar în viitorul apropriatsunt preconizate a fi efectuate şi curse internaŃionale.

Tabelul 17: DistanŃa între Satu Mare şi celelalte reşedinŃe de judeŃ din Regiunea NV, punctele de graniŃă, capitala

României şi capitala Ungariei

Localitate DistanŃa (km) Timp de deplasare

Alte reşedinŃe de judeŃ din regiunea NV

BistriŃa 216 4 ore 5 minute

Cluj-Napoca 170 2 ore 56 minute

Oradea 135 2 ore 29 minute

Baia Mare 67,84 1 ora 32 minute

Zalau 91 1 ora 39 minute

Punctele de graniŃă

Petea (RO-HU) 8 N/A

Halmeu (RO-UKR) 35 40 minute

Sighetu MarmaŃiei (RO-UKR) 105 2 ore 1 minut

Capitala României şi capitala Ungariei

Bucureşti 596 10 ore 59 minut3

Budapesta 322,9 5 ore 45 min

Alte oraşe învecinate

Nyiregyhaza (se poate ajunge pe DN19A până la intrarea înUngaria, apoi circa 59 km pe şoseaua 49 şi încă 30 km sprevest pe şoseaua 41).

102 2 ore 5 minute

Sursa: Interne



25

Harta 2: Localizarea Municipiului Satu Mare

Sursa: Imagine elaborată de autori pe baza unei harŃi draft din adevarul.ro.

Cu excepŃia oraşele Baia Mare şi Zalău, toate celelalte reşedinŃe de judeŃ din regiunea Nord Vest se află lao distanŃă de peste 100 de km de municipiul Satu Mare. Totodată, prin poziŃia sa, Satu Mare este maiaproape de capitala Ungariei, Budapesta (la circa 322 de km), decât de capitala României, Bucureşti, care

se află la o distanŃă de peste 596 de km. De asemenea, timpul de deplasare spre Bucureşti este aproapedublu faŃă de timpul de deplasare spre capitala Ungariei datorită atât caracteristicilor morfologice aleRomâniei (prezenŃa de lanŃului Carpatic, în zona centrală), cât şi stării deficitare a infrastructurii detransport din România.

Harta 3: Localizarea Municipiului Satu Mare faŃă de axele principale de transport

Sursa: PATZ SUBM



26

Luând în considerare aceste probleme de accesibilitate care derivă din localizarea geografică şi dotareainfrastructurală a municipiului, proiectele de transport rutier au o relevanŃă deosebită. Aşadar, realizareaacestor proiecte de infrastructură de transport reprezintă un element critic pentru dezvoltarea oraşului şiintegrarea acestuia în sistemele teritoriale şi economice ale regiunii Nord Vest, ale României şi ale UE,ceea ce face ca aceste proiecte de investiŃii să fie de importanŃă prioritară. Totuşi, intenŃia declarată decătre Ministerul Transporturilor (ianuarie 2009) de a transforma cele 12 drumuri expres, aflate în etape

diferite de realizare în autostrăzi riscă să întârzie ulterior proiectul de drum Nyiregyhaza – Satu Mare –Baia Mare, care deja a fost întârziat, printre altele, din motive legate de traseul optimal, pe careautorităŃile din Ungaria au vrut, în 2008, să îl modifice. Drumul expres Vaja - Satu Mare - Baia Mare,continuare a autostrăzii M 49 din Ungaria, are o lungime de circa 82 de km pe teritoriul României,valoarea totală a investiŃiei fiind estimată la 870 milioane euro, iar finalizarea lucrărilor era programată înluna martie 2012. Transformarea acestuia în autostradă ar însemna o creştere a costului de realizare cu

încă cel puŃin 30%, determinând ca valoarea finală să depăşească un miliard de euro. Din cauza lăŃimii maimari a autostrăzii, autorităŃile vor fi obligate să exproprieze încă circa 5-10 metri în plus, faŃă de cei 36de metri existenŃi de-a lungul întregului traseu. O privire asupra hărŃii regiunii Nord Vest, incluzând axelemajore de circulaŃie şi poziŃionarea municipiului Satu Mare în cadrul regiunii, confirmă cele de mai sus.

Harta 4: Contextul regional

Sursa: Violette Rey, Atlasul României, Ed. RAO

DEFICITE IMPORTANTE ALE INFRASTRUCTURII URBANE DE BAZĂ In 2005 Satu Mare avea 409 străzi orașenești cu o lungime totală de 165.8 kilometri. Dintre acestea, 119străzi au fost complet neglijate timp de 12 ani, după care 48 au fost complet reabilitate. În ultimii patruani au fost reparaŃi 58 km de trotuare, și lucrările au continuat cu alți 10-12 km în 2008. În urma lucrărilordesfășurate și care continuă și în prezent, consiliul municipal a reușit să modernizeze 34% din numărultotal de străzi orășenești (50% din numărul total nefiind străzi pavate).Tabelul 15 prezintă indicele de acoperire a drumurilor orășenești precum și ponderea străzilor orășeneștimodernizate în cadrul polilor de dezvoltare urbană. Municipiul Satu Mare se clasează pe locul 12 între poliide dezvoltare în ceea ce privește modernizarea străzilor, în timp ce acoperirea suprafeței din intravilaneste relativ scăzută.



27

Tabelul 18: SituaŃia străzilor orăşeneşti în cadrul polilor de dezvoltare urbană (2007)

Strazi oraşeneştiMunicipiul

Lungimestrăziorăşeneşti(km)

Ponderea străzilororăşeneştimodernizate (%)

Raport lungimestrăzi / suprafaŃaintravilană m/mp

Clasamentul faŃa deacoperireateritoriului intravilancu străzi

Index deacoperire adrumurilororăşeneşti

1 GalaŃi 345 84,64 75,89 5 2,59

2 Brăila 274 78,1 68,55 6 3,18

3 Oradea 393 68,7 50,91 11 2,48

4 Bacău 208 77,4 59,63 9 3,35

5 Piteşti 181 80,66 64,53 7 3,82

6 Arad 348 86,21 87,37 3 5,22

7 Sibiu 318 83,65 81,54 4 5,28

8 Târgu Mureş 194 82,47 60,44 8 4,14

9 Baia Mare 293 80,2 88,79 2 6,35

10 Satu Mare 193 88,08 46,11 12 4,06

11 Râmnicu Vâlcea 198 76,77 99 1 8,89

12 Suceava 138 70,29 39,14 13 3,68

13 Deva 90 97,78 51,31 10 7,60

Sursa: Prelucrarea Fişelor LocalităŃi, INS

Alimentarea cu apă în Satu Mare este pe deplin dependentă de sursele subterane de apă. Rețeaua de

distribuție acoperă aproximativ 95% din populație, 1.575 centre comerciale și industriale și 375 de unităŃiinstituționale. Rețelele orășenești de apă potabilă acoperă 97.6%. Numărul de locuitori conecta ți larețeaua de distribuție este de 115,630 din care, 31,700 locuitori locuiesc la case si 83,930 în blocuri.Lungimea totală a rețelei de apă potabilă este de 14,050 km, cea mai mare parte din rețea a fostconstruită din oțel și are în prezent peste 40 de ani. Fără o investiție importantă în rețeaua de alimentarecu apă și reparații majore, rețeaua va continua să se deterioreze cauzând întreruperi și pierderi înalimentarea cu apă. Proiectul ISPA finalizat în 2008 cu o investiție de 37.355 milioane de Euro, din care71% finanțare nerambursabilă de la Uniunea Europeană și 29% co-finanțare de la Muncipiul Satu Mare prin

împrumut de la Banca Europeană de Investiții, a vizat reabilitarea sistemului de alimentare cu apă și decanalizare pentru 17 străzi, localizate în zona de nord și de sud a orașului.

Serviciile pentru colectarea apelor uzate acoperă întreg orașul (în proporŃie de 94.3%), utilizatorii fiindaproximativ 93% din populație, și principalele centre comerciale, industriale și unități instituționale.

Situația comparativă a polilor de dezvoltare urbană în ceea ce privește reŃelele de distribuŃie a apeipotabile si reŃelele de canalizare (tabelele 16 și 17) arată nevoile de îmbunătățire ale sistemului dealimentare cu apă și de canalizare din municipiul Satu Mare.



28

Tabelul 19: ReŃea de distribuŃie a apei potabile în cadrul polilor de dezvoltare urbană (2007)

Municipiul Lungimeasimplă a reŃeleide apă potabilă(km)

Lungimea simplă areŃelei de apăpotabilă/1000locuitori (km/l)

Cantitate apă potabilădistribuităconsumatorilor uzcasnic (mii mc)

Cantitate apă potabilădistribuită consumatoriloruz casnic / cap de locuitor(mc/l/zi)

Clasament

GalaŃi 530 1,80 14409 134,49 2

2 Brăila 470,2 2,18 7350 93,52 12

3 Oradea 564 2,75 5952 79,52 13

4 Bacău 262,5 1,47 6684 102,76 10

5 Piteşti 494,1 2,92 7512 121,81 4

6 Arad 539,4 3,22 7325 120,00 5

7 Sibiu 328,9 2,12 17793 315,61 1

8 TârguMureş

291 1,99 5793 108,75 8

9 Baia Mare 293 2,09 5912 115,80 7

10 Satu Mare 185 1,62 4124 99,38 11

11 RâmnicuVâlcea

215,7 1,93 4804 118,21 6

12 Suceava 193 1,81 4099 105,55 9

13 Deva 78,3 1,15 3311 134,37 3

Media 342,67 1,15 7312,92 126,91

Sursa: Prelucrarea Fişelor LocalităŃii, INS

Deșeuri. Managementul deșeurilor este unul deficitar în Satu Mare, în special datorită lipsei unui depozitecologic municipal pentru deşeuri. În prezent se utilizează un depozit de tip mixt amplasat în intravilan lao distanță de 50 m față de limita zonei rezidențiale, în cadrul acestuia depunându-se atât deșeurimenajere cât și industriale. Colectarea selectivă și reciclarea deşeurilor este insuficientă, de asemeneadeşeurile periculoase nu sunt depozitate în mod corespunzător. Depozitul ne-ecologic pentru deşeurireprezintă principala sursă de poluare a apei, aerului şi solului. Există un proiect al Consiliului JudeŃeanSatu Mare care are drept scop realizarea unui depozit ecologic pentru deşeuri, finanŃat prin programul„ConvenŃie multianuală privind dezvoltarea infrastructurii de mediu” cu un procent de 75% de cătreMinisterul Mediului, termenul de finalizare prevăzut al proiectului este 30 noiembrie 2010.

Gaze naturale si încălzire. Numărul de gospodării din municipalitate este de 42,180, existând 37 deasociații de proprietari înfiinŃate până la momentul actual. În anul 2007 a fost finalizat un proiect de

înlocuire a conductelor vechi, si a altor părți din sistem – măsurând peste 60 de străzi din oraș. Furnizarea

de agent termic în municipiul Satu Mare a fost realizată până în 2001 printr-o re țea publică subteranăbazată pe 28 termocentrale de cartier. În prezent locuinŃele sunt debranşate de la sistemul central de încălzire, agentul termin fiind asigurat de către locatari cu resurse proprii: centrale de apartament,convectoare şi diferite sobe cu combustibil lichid.

În comparație cu ceilalți 12 poli de dezvoltare urbană, Satu Mare se clasează pe locul 2 în ceea ce priveştevolumul de gaz distribuit pentru uz casnic pe cap de locuitor.



29

Tabelul 20: Volumul gazelor naturale distribuite pentru uz casnic în cadrul polilor de dezvoltare urbană în anul2007

Municipiul Gaze distribuite total uz casnic (miimc)

Gaze distribuite total uz casnic/ cap de locuitor(mc/l)

Clasament

1 GalaŃi 30.386 103,52 12

2 Brăila 37.436 173,86 8

3 Oradea 2.749 13,40 13

4 Bacău 39.178 219,85 6

5 Piteşti 22.848 135,22 11

6 Arad 33.523 200,45 7

7 Sibiu 68.348 442,50 1

8 Târgu Mureş 40.224 275,61 4

9 Baia Mare 51.201 366,06 3

10 Satu Mare 44.113 388,01 2

11 Râmnicu Vâlcea 17.321 155,56 9

12 Suceava 15.502 145,69 10

13 Deva 17.674 261,80 5

Media 32.346 221,66

Sursa: Prelucrarea Fişelor localităŃi, INS

INFRASTRUCTURA EDUCAłIONALĂ SĂTMĂREANĂ Fiind un oraș cu tradiție în ceea ce priveşte sistemul educaŃional, Satu Mare dispune de o reŃeaconsolidată de instituŃii educaŃionale, asigurând deopotrivă actul educaŃional la toate nivelele pentruelevii şi studenŃii din localităŃile judeŃului. Sistemul de învăŃământ acoperă toate nivelele de educaŃie șiformare, de la grădinițe până la instituții de învățământ superior. Din punct de vedere statistic, există30,181 elevi şi studenți la toate aceste nivele de studiu și, în mod evident, raportat la numărul total delocuitori din Satu Mare, un număr însemnat dintre aceştia sunt navetiști.

După reorganizarea unităŃilor de învăŃământ (în anul 2005), activitatea educaŃională preuniversitară dinmunicipiu se desfăşoară în 48 de unităŃi de învăŃământ: 15 grădiniŃe de stat (la care se adaugă 4 însectorul privat), 14 şcoli generale, o şcoală specială, 18 licee şi o şcoală postliceală, toate subordonateInspectoratului Şcolar JudeŃean Satu Mare. În învăŃământul preuniversitar de stat din municipiul Satu Maresunt cuprinşi 24.786 de elevi, 1875 de cadre didactice şi personal didactic auxiliar şi nedidactic în numărde 710.

MinorităŃile naŃionale au acces la învăŃământ în limba maternă, infrastructura şcolară cuprinzând şcoli şilicee cu predare în limba maghiară, germană, inclusiv în limba romani la ciclul primar. CompoziŃia etnicăa municipiului determină totodată instituŃiile de învăŃământ să prezinte profile care să satisfacă nevoileacestor etnii. Dintre cele mai renumite şcoli cu predare în limbile minorităŃilor amintim Liceul German„Johann Ettinger”, Colegiul NaŃional „Kölcsey Ferenc”, Liceul Teologic Reformat şi Grupul Şcolar TeologicRomano-Catolic „Hám János”.

Cu ajutorul societăŃii civile, în municipiu au fost implementate mai multe programe de incluziune pentrusprijin educaŃional şi integrare ale comunităŃii rome, cu scopul de a atrage copiii acestei etnii să urmezeo formă de învăŃământ, însă rata de cuprindere a copiilor rromi este încă redusă.

Începând cu anul 2004, au început lucrările de reabilitare la instituŃiile de învăŃământ din municipiu,

pornind de la nevoile de bază ale acestora, clădirile în care funcŃionează aceste instituŃii fiind învechite.Procesul de reabilitare şi modernizare a infrastructurii de învăŃământ s-a făcut în limita fondurilorexistente, unităŃile şcolare fiind dotate cu mobilier, echipamente didactice şi IT pentru îmbunătăŃirea



30

procesului educaŃional. Deşi au fost efectuate investiții în infrastructura de învățământ în ultimii ani,aceasta nu atinge încă standardele europene; în ceea ce priveşte echipamentele și materialele de

învățământ, în special calculatoarele și echipamentele IT, se poate menŃiona că numărul acestora estesub nevoile reale. De aceea, majoritatea unităților de învățământ preuniversitar necesită modernizareaechipamentului de bază, dotarea laboratoarelor și diversificarea specialităților existente.

UN SISTEM UNIVERSITAR TÂNĂRInvățământul superior sătmărean este caracterizat prin prezența universităților de renume din Transilvania(Universitatea “Babes-Bolyai”, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea de Nord din Baia Mareși Universitatea de Vest “Vasile Goldiș” din Arad), și Academia Comercială Bucureşti filiala Satu Mare.Aceste universități oferă o largă paletă de cursuri şi specializări în diferite domenii: tehnic, economic,administrație publică, juridic, medicină etc.

Tabelul nr. 21: Lista UniversităŃilor din Satu Mare

Denumirea unităŃii Nr. studenŃi

Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, Institutul de AdministraŃie Publică Locală 320

Universitatea Tehnică, Cluj 230

Universitatea de Vest „Vasile Goldiş”, Arad 4.000

Universitatea de Nord Baia Mare, Institutul de Pedagogie 25

Academia Comercială Satu Mare 784Total

5.359

Sursa: Primăria Municipiului Satu Mare

Sistemul de învăŃământ universitar nu este unul consacrat (toate universităŃile din Satu Mare au fost înfiinŃate după anul 1990) în comparaŃie cu sistemul de învăŃământ superior din Cluj-Napoca (67.982 de

studenŃi în învăŃământul superior în anul universitar datele pentru anul școlar 2007-2008) și în Oradea(22.075 de studenŃi în învăŃământul superior în anul universitar 2007-2008).

LIPSA FACILITĂłILOR DE FORMARE PROFESIONALĂ CONTINUĂ PE TOT PARCURSUL VIEłII

Programele pentru formare profesională sunt limitate și se concentrează în principal în zonele urbane.Participarea adulților la programele de educație și formare este foarte scăzută, iar sistemul educaționaleste deficitar în ceea ce priveşte corelarea specializărilor sale cu nevoile pieŃei muncii.

SERVICII SANITARE DEFICITARE

În ceea ce privește accesul la serviciile de sănătate în municipiul Satu Mare, acesta este deficitar încomparaŃie cu nivelul de calitate și dezvoltare al serviciilor de sănătate în Regiunea Nord Vest, și încomparație cu alte orașe din regiune și din țară. Statisticile indică municipalitatea Cluj-Napoca dreptcentru regional pentru serviciile din domeniul medical si slaba dezvoltare a serviciilor de sănătate înjudețele Sălaj, Bistrița-Năsăud și Satu-Mare (a se vedea tabelele 22,23,24).



31

Tabelul 22: SituaŃia infrastructurii sanitare la nivelul judeŃelor din regiunea NV (2007)

JudeŃ Numărde

spitale

Număr decabinetemedicale

de

medicinăgenerală

Număr depaturi înspitale

Număr depaturi în

spitale/1000 delocuitori

Numărde

medici

Număr demedici/1000 de

locuitori

Număr defarmacii

Număr defarmacii/1000 delocuitori

Bihor 14 9 4.259 7,16 1.180 1,99 197 0,33


4 19 1.643 5,18 406 1,28 104 0,33

Cluj 24 58 7.195 10,39 3.158 4,56 279 0,40

Maramureş 11 20 3.341 6,51 818 1,59 126 0,25

Satu Mare 5 18 1.885 5,14 530 1,45 116 0,32

Salaj 6 10 1.452 5,97 321 1,32 80 0,33

NV 64 134 19.766 7,25 6.413 2,35 902 0,33

România 447 1.036 138.025 6,40 48.199 2,24 6.906 0,32

Sursa: Prelucrarea datelor INS; Anuarul Statistic al României pe anul 2007

Tabelul 23: SituaŃia spitalelor în cadrul polilor de dezvoltare urbană în anul 2007

Municipiul Număr despitale

Număr de cabinetemedicale (sectorpublic)

Număr depaturi înspitale

Număr de paturi înspitale/1000 locuitori

Clasament (număr depaturi în spitale/1000locuitori)

1 GalaŃi 8 148 2.985 10,17 9

2 Brăila 4 155 1.956 9,08 13

3 Oradea 7 34 2.743 13,38 3

4 Bacău 5 127 1.671 9,38 12

5 Piteşti 5 121 1.624 9,61 10

6 Arad 3 87 1.589 9,50 11

7 Sibiu 6 97 2.425 15,70 2

8 Târgu Mureş 2 99 2.613 17,90 1

9 Baia Mare 5 199 1.547 11,06 8

10 Satu Mare 2 15 1.325 11,65 7

11 Râmnicu Vâlcea 2 63 1.306 11,73 6

12 Suceava 2 117 1.331 12,51 4

13 Deva 1 25 828 12,27 5

Media 4 99 1.842 11,84

Sursa: Prelucrarea Fişelor localităŃii



32

Tabel 24: Medici şi farmacii în cadrul polilor de dezvoltare urbană în anul 2007

Municipiul Număr demedici

Numar de medici/1000locuitori

Numar defarmacii

Numar de farmacii/ 1000 delocuitori

1 GalaŃi 643 2,19 82 0,28

2 Brăila 434 2,02 65 0,30

3 Oradea 775 3,78 119 0,58

4 Bacău 516 2,90 71 0,40

5 Piteşti 582 3,44 81 0,48

6 Arad 610 3,65 75 0,45

7 Sibiu 810 5,24 68 0,44

8 Târgu Mureş 1.378 9,44 87 0,60

9 Baia Mare 423 3,02 53 0,38

10 Satu Mare 306 2,69 53 0,47

11 Râmnicu Vâlcea 357 3,21 44 0,40

12 Suceava 387 3,64 64 0,60

13 Deva 364 5,39 30 0,44

Medie 517 3,89 69 0,45

Sursa: Prelucrarea Fişelor localităŃii

ÎN TIMP CE SERVICIILE SOCIALE SUNT BINE DEZVOLTATE

Serviciile sociale ale municipiului sunt furnizate doar parŃial de sectorul public prin intermediul ServiciuluiPublic de AsistenŃă Socială care funcŃionează în subordinea Consiliului Local al municipiului Satu Mare,sectorul privat fiind reprezentat prin mai multe asociaŃii şi fundaŃii neguvernamentale, dintre care ceamai importantă este OrganizaŃia Caritas care din anul 1990 desfăşoară o activitate semnificativă îndomeniul serviciilor sociale, furnizând servicii acreditate pentru mai multe categorii de vârstă, în razateritorială a judeŃului Satu Mare.

Obiectul de activitate al Serviciului Public de AsistenŃă Socială îl constituie realizarea ansamblului demăsuri, programe, servicii specializate de protejare a persoanelor, familiilor, grupurilor şi comunităŃilorcu probleme speciale aflate în dificultate şi un grad de risc social, care nu au posibilitatea de a realizaprin mijloace şi eforturi proprii un mod normal şi decent de viaŃă, cu scopul creşterii calităŃii vieŃii.In cadrul Serviciului Public de AsistenŃă Socială funcŃionează următoarele structuri:

Birou prestaŃii socialeObiective: - acordarea de prestaŃii sociale conform legislaŃiei în vigoare;- prevenirea marginalizării sociale şi promovarea incluziunii persoanelor marginalizate social în

Municipiul Satu Mare.Compartiment protecŃie socialăObiective: - menŃinerea, refacerea şi dezvoltarea capacităŃilor copilului şi ale părinŃilor săi, pentrudepăşirea situaŃiilor care ar puteadetermină separarea copilului de familia sa;

- consilierea, direcŃionarea şi informarea persoanelor vârstnice aflate în stare de risc social cuprivire la serviciile de asistenŃăsocială

- monitorizarea activităŃii asistenŃilor personali angajaŃi pentru îngrijirea persoanelor cudizabilitate de tip grav.

Compartimentul experŃi locali pentru romiObiective: - îndeplinirea obiectivelor şi sarcinilor din Planul general de măsuri pentru aplicarea Strategieide îmbunătăŃire a situatŃei romilor;

- medierea beneficiarilor spre servicii sociale.



33

Centrul CreşeObiectiv : - identificarea şi aplicarea celor mai potrivite metode pentru asigurarea educaŃiei timpurii acopiilor până la 3 ani.Centrul social de urgenŃăObiective: - asigurarea unui spaŃiu social pe timp de noapte unor persoane sau familii aflate în stare derisc social;

- acordarea de intervenŃie minimă de urgenŃă, de asistare medicală şi igienică.

Biroul fod locativ, locuinŃe socialeObiectiv :- monitorizarea modului de administrare a locuinŃelor sociale de beneficiarii direcŃi ai acestora.Biroul pentru proiecte cu finanŃare naŃionlă şi internaŃionalăObiective: - identificarea de fonduri bugeratre şi estrabugetare;

- implemntarea de proiecte în domeniul asistenŃei sociale.

În municipiul Satu Mare funcŃionează următoarele asociaŃi si fundaŃii cu domeniu de activitate în asistenŃăsocială:

- OrganizaŃia Caritas. În cadrul organizaŃiei funcŃionează următoarele centre sociale: Centrul SocialDeschis pentru Copii Străzii „ Casa Prieteniei”, Centrul de Reabilitare ”Sf. Iosif”, Centrul de zipentru Vârstnici „ SperanŃa”, ”, Centrul de zi pentru Vârstnici „ Sf. Iacob”, Centrul de ÎngrijireMedicală şi AsistenŃă Socială la Domiciliu „Sf. Hildegarda”.

- FundaŃia Hans Linder. Obiectul de activitate al fundaŃiei constă în programe caritativ umanitare,promovarea educaŃiei şi sprijinul copiilor cu nevoi speciale.

- AsociaŃia Langdon Down Transilvania. AsociaŃia Langdon Down Transilvania are ca scop promovareaşi susŃinerea persoanelor cu sindrom Langdon Down, respectiv cu dizabilitate intelectuală, precumşi a părinŃilor sau a reprezentanŃilor lor legali, prin crearea şi derularea unor serviciicorespunzătoare care să le permită atingerea potenŃialului lor maxim într-o comunitate care să-irespecte şi să-i aprecieze.

- AsociaŃia SF. Benedict pentru copii autişti. Misiunea fundaŃiei este de a oferi servicii educaŃionale şipromovarea drepturilor copiilor cu dizabilitate intelectuală (autism).

- FundaŃia Română pentru Comunitate, Copil şi Familie Misiunea FRCCF este sprijinirea copiilor

vulnerabili şi marginalizaŃi, pentru ca aceştia să crească într-un mediu familial protector, săbeneficieze de educaŃie şi de serviciile medicale de care au nevoie.

- FundaŃia Casa Sătmăreană. Activitatea FundaŃiei “Casa Sătmăreană” vizează dezvoltarea serviciilorde îngrijire la domiciliu pentru îmbunătăŃirea calităŃii vieŃii persoanelor vârstnice şi menŃinereaautonomiei acestora. Scopul fundaŃiei este sprijinirea bătrânilor şi a bolnavilor cronici, prin creareaunei echipe mobile pentru asistenŃa şi îngrijirea la domiciliu, cu implicarea resurselor umane şimateriale de care beneficiază organizaŃia.

- Liga Apărării Drepturilor Omului. Misiunea LADO este apărarea prin toate mijloacele legale apersoanelor lezate în drepturile lor civile, politice, economice, sociale şi culturale, de către oricineşi sub orice formă precum şi promovarea drepturilor şi libertăŃilor fundamentale ale omului.

- AsociaŃia HandicapaŃilor Fizic Satu Mare. Misiunea asociaŃiei eeste crearea unei punŃi de legătură, între persoanele cu dizabilităŃi şi societate, astfel încat, aceasta să-I poată cunoaşte, să-I poată înŃelege şi accepta, să-I poată integra.

- AsociaŃia Surzilor Satu Mare. Scopul asociaŃiei este de a implementa politicile naŃionale privindnediscriminarea persoanelor cu deficienŃe de auz precum şi egalizarea şanselor persoanelor cuhandicap auditiv respectiv sensibilizarea opiniei publice.

- AsociaŃia Nevăzătorialor Satu Mare. AsociaŃia acŃionează pentru integrarea persoanelor cudeficienŃe de vedere în viaŃa economică, socio-profesională, cultural-artistică şi sportivă.

- Asociatia STEA. AsociaŃia luptă împotriva cerşetoriei şi a exploatării copiilor şi tinerilor susŃinându-isă devină independenŃi prin educaŃie şi obŃinerea unui loc de muncă.

Centrele sociale existente în municipiu oferă diverse servicii sociale copiilor şi tinerilor aflaŃi îndificultate, familiilor aflate în situaŃie de risc, persoanelor cu dizabilităŃi şi persoanelor de vârsta a treia.



34

In cadrul municipiului funcționeaza două cantine de ajutor social care totuși sunt în prezent sub-utilizate(a se vedea tabelul 25).

Tabelul 25: Cantine de ajutor social*, în anul 2007

CantineJudeŃ

Număr Capacitate(locuri)

Beneficiari**(persoane)

Locuri la cantine sociale / numărul mediu zilnic debeneficiari

Bihor 6 740 637 1,16

BistriŃa-Năsăud 1 250 53 4,72

Cluj 5 1.442 954 1,51

Maramureş 2 350 354 0,99

Satu Mare 2 550 132 4,17

Sălaj 1 150 78 1,92

Regiunea NV 17 3.482 2.208 1,58

România 115 32.001 21.059 1,52

Sursa: Prelucrarea datelor INS; Anuarul Statistic al României pe anul 2007



35

1.3 Dinamica investiŃiilor în oraş/municipiu

UN ORAŞ CU O EVOLUłIE CONSTANTĂ A ACTIVITĂłII ECONOMICE

Municipiul Satu Mare are un profil economic echilibrat, fără o profilare definitorie. În socialism, a fost aafectat în mai mică măsură de politica de industrializare forŃată decât alte centre urbane. Moştenireaindustrială are deci o pondere mai puŃin semnificativă, mai ales după dezafectarea parŃială a unor unităŃi

de mari dimensiuni precum Unio sau de pe platforma industrială din sud-vest. DispariŃia locurilor demuncă şi deficitul economic legat de aceste dezafectări a fost amortizat parŃial de noi investiŃii de succes în ramuri de producŃie (Electrolux, Dräxlmaier). În acelaşi timp, numeroase fabrici de dimensiunimici/medii (mobilier, textil în lohn) alături de firme de logistică, depozitare, servicii tehnice au preluatlocaŃii industriale sau zootehnice vacante, diversificând şi fragmentând paleta de activităŃi.Parcul Industrial Sud, de curând pus la dispoziŃia investitorilor, completează potenŃialul locaŃional şioferta infrastructurală pentru o nouă generaŃie de activităŃi de producŃie şi servicii.

Graficul nr. 2: Ponderea ramurilor în evoluŃia cifrei de afaceri (2000-2006)

Sursa: DirecŃia Generală a FinanŃelor Publice Satu Mare

DEZVOLTAREA SECTORULUI DE SERVICII ŞI COMERł DEPĂŞIND ÎN EVOLUłIE SECTORULINDUSTRIAL

Luând în considerație contribuția celor două sectoare la economia din Satu Mare, trebuie observat că întimp ce în 2000 cea mai mare parte a capitalului era concentrat în sectorul industrial, începând din 2005,sectorul serviciilor a urmat o tendință ascendentă, având o valoare mult mai mare decât cel din industrie.



36

Graficul nr. 3: Ponderea ramurilor economice în evoluŃia capitalurilor (2000-2006)




37

EVOLUłIE FLUCTUANTĂ A SECTORULUI INDUSTRIAL

Graficul nr. 4: EvoluŃia sectoarelor industriale (2000-2006)


ŞI O CREŞTERE A SECTORULUI SERVICIILOR, ÎN SPECIAL ÎN SECTORUL IMOBILIAR ŞI ÎN SEGEMENTUL CONSTRUCłIILOR

Sectorul serviciilor a fost în Satu Mare cel mai dinamic sector în anii recenți, cu o creștere explozivă anumărului de companii active în acest domeniu dat fiind cererea existentă pe pia ță. Astfel, acest sectoreste al doilea cel mai mare sector economic contributor la PIB-ul Satu Mare, cu o pondere de 34% din PIBtotal.



38

Graficul nr. 5: Evoluția sectorului serviciilor (2000-2006)


Numărul societăŃilor comerciale sătmărene ce activează în sectorul construcŃiilor în municipiul Satu Marea crescut 47,71%. , iar numărul salariaŃilor acestui sector a crescut cu 45,92%. În acest context, unităŃilelocale din construcŃii reprezintă 9,6% din totalul firmelor cu sediu în Satu Mare, iar 8,68% din salariaŃiimunicipiului activează în domeniul construcŃiilor.

EvoluŃia ascendentă a acestui sector se reflectă şi în numărul de autorizaŃii de construcŃie eliberate decătre municipiul Satu Mare între anii 2000-2007.

Graficul nr. 6: Valoarea autoriŃiilor de construire (2000-2007)

Sursa: Primăria Municipiului Satu Mare, SUAT



39

INVESTIłII STRĂINE CONSIDERABILE ÎN ULTIMII ANI

Principalele investiții străine până în prezent au fost orientate către industrie, în particular cătreindustriile alimentară și a construcțiilor, a construcțiilor de mașini și a echipamentelor, îmbrăcăminte,mobilă și încălțăminte.

Tabelul nr. 26. Principalele investiŃii străine directe orientate spre producŃie în Satu Mare

Societatea ProvenienŃacapitalului

Capital investit(mii $)

Specificul unităŃii

SC Draxlmaier Romaniea Sisteme ElectriceSRL Satu Mare

Germania 18548 ProducŃia de fire, cabluri electrice şioptice izolate

SC La Galea Trade SRL Satu Mare Danemarca 5956 Fabricarea de articole tricotate saucroşetate

SC Silvania Forest SA Satu Mare Hong-Kong 3428 Prelucrarea lemnului

SC Tapestry Romania SRL Satu Mare Ins. Virgine Britanice 2377 Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte

SC Firoc Invest SRL Satu Mare FranŃa 2320 ProducŃia de mobilier

SC Bere SA Satu Mare Germania 2169 Fabricarea băuturilor

SC Electrolux Romania SA Satu Mare Suedia 1334 Fabricarea maşinilor şi aparatelor de uzcasnic

SC FRIESLAND ROMANIA SA Olanda 95390 Fabricarea produselor lactate

SC CASCO GROUP SCS Suedia 986 Fabricare articole pentru sport

SC QUELLE Germania 1765 ComerŃ cu amănuntul

Sursa: Primăria Municipiului Satu Mare

InvestiŃiile străine de până în prezent sunt însă sub posibilităŃile pieŃei investiŃionale locale, existând încămulte domenii care ar putea beneficia de investiŃii mai mari.

Diagrama 13: Principalii investitori străini

Germania

Danemarca

Italia

Franta

Marea Britanie

Insulele Virgine Britanice

Suedia

UngariaElvetia

Hong-Kong

S.U.A.

Austria

Turcia

Olanda

Sursa : Camera de ComerŃ şi Industrie Satu Mare



40

POTENłIAL DE DEZVOLTARE CA CENTRU LOGISTIC

Odată cu dezvoltarea economică a oraşului, paralel creşte nevoia pentru serviciile logistice, se dezvoltăpiaŃa de achiziŃionare şi cea de valorificare, se formează reŃele internaŃionale de producŃie. Se dezvoltă şise accentuează relaŃia între oraşele europene.

Pentru municipiul Satu Mare consolidarea funcŃiunii logistice poate să constituie una dintre căilefundamentale în direcŃia dezvoltării sustenabile.

Aşezarea geografică avantajoasă, înzestrarea naturală, mediul economic dezvoltat, importanŃa accentuatăa învăŃământului din municipiul Satu Mare sunt circumstanŃe favorabile pentru dezvoltarea rolului logistic-strategic al acestuia.

Exploatând posibilităŃile oferite, Satu Mare a devenit centrul economic, financiar, administrativ şi culturalal regiunii. Peste 71 % din investiŃii din judeŃ se concentrează în municipiul Satu Mare. Dezvoltareainfrastructurii, atragerea investitorilor, înfiinŃarea parcului industrial, creşeterea nivelului învăŃământuluisuperior au contribuit la consolidarea poziŃiei oraşului în regiune.

S-au realizat investiŃii importante (parcul industrial, construcŃia pasajului peste calea ferată,modernizarea parŃială a reŃelei de apă şi canalizare, infrastructura rutieră, infrastructura educaŃională).Totodată s-a dezvoltat sectorul industrial şi cel al serviciilor datorită afluenŃei capitalurilor. Parculindustrial din sudul oraşului care se întinde pe o suprafaŃă de 70 hectare este unul dintre cele maisemnificative din românia şi din regiune, la o distanŃă de zece minute faŃă de conexiunile aeriene,feroviare şi rutiere.

Oportunitatea dezvoltării ca centru logistic presupune utilizarea corespunzătoare a modalităŃilor detransport, utilizarea modernă a nodurilor de circulaŃie privind traficul de intrare (destinaŃie), de ieşire(părăsire) şi de tranzit.

Întârirea funcŃiei logistice a municipului Satu Mare în regiune este sprijinită în afară de accesul latransportul feroviar, aerian şi rutier, de apropierea de graniŃa cu mai multe Ńări.

Toate aceste caracteristici servesc obiectivele dezvoltării economice a oraşului, sprijină antreprenoriatuldin regiune, oferă posibilităŃi de transport mai eficiente şi mai ieftine, rezultând noi servicii şi tipuri deactivităŃi, stimulează investiŃiile şi oferă noi locuri de muncă.



41

1.4 Nevoi de dezvoltare identificate în oraş/municipiu.

1.4.1 Analiza SWOT

În vederea evoluŃiei către o bună guvernare a aspectelor urbane şi teritoriale, este necesar ca înmunicipiul Satu Mare să se mişte în acelaşi timp anumite pârghii. Capitolele anterioare şi analiza SWOTtematică nu prezintă o situaŃie încurajatoare. Din punct de vedere al “structurii oraşului” mai multeprobleme trebuie să fie abordate, printre acestea trebuie amintite:

Starea infrastructurii urbane primare (străzi principale, reŃele de utilităŃi publice)

Starea infrastructurii urbane secundare (străzi din cartiere, locuri de parcare,trotuare, iluminat public etc.)

Starea spaŃiilor publice şi al patrimoniului cultural (pieŃe, parcuri urbane, un numărde clădiri de valoare)

Starea spaŃiilor verzi

Calitatea şi gradul de utilizare a reŃelelor de transport (in special căi ferate)

Un număr relevant de situri tip „brownfield” (în principal zonele industriale

abandonate).De asemenea structura civică a oraşului prezintă aspecte semnificative de abordat, dintre acesteamenŃionăm:

SituaŃie economică deficitară (în special industria textilă şi alimentară care sunt îndeclin)

Aspecte sociale problematice localizate în anumite cartiere (a se vedea harta nr. 6)

Rată ridicată a emigrării şi o populaŃie în descreştere

PrezenŃa zonelor de marginalizare socială şi economică.



Analiza SWOT sintetizează o serie de rezultate privind principalele probleme care trebuie abordate şi avantaje strategică a PIDU în Municipiul Satu Mare.

A. HABITAT: spaŃiu public şi infrastructură primară necorespunzătoare

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Accesibilitate

Un nod de comunicare la o distanŃă relativ scurtă de autostrada Transilvania în construcŃie(conexiune cu Zalau şi Oradea) şi Coridorul european V (conexiune prin Oradea şi Nyiregyhaza).

Acces facil la drumurile naŃionale şi europene, nodul feroviar, aeroportul Satu Mare.

ExistenŃa unor puncte de trecere a frontierei atât pe graniŃa cu Ucraina cât şi pe graniŃa cuUngaria.

ExistenŃa aeroportului Satu Mare.

Accesibilitate

Lansarea de fonduri pentru drumul expres Bslăbind aşadar potenŃialul pentru cooperarea t

Mobilitate

ReŃea de transport public în comun acceptabilă.

Mobilitate

Lipsa unei şosele de centură care să deviezetraversează oraşul distrug infrastructura rutieră

Numărul insuficient de poduri peste râul Somtraficul de maşini.

Număr insuficient de locuri de parcare.

Transport public în comun deficitar şi poluant.

Legături insuficente către unele dintre cartiere

Lipsa unor piste de ciclism.

Lipsa unei strategii pe termen mediu pentru de

Viteză şi capacitate redusă de transport a reŃe

Infrastructură rutieră din municipiu este defici



Infrastructura urbană, mediul construit şi spaŃiul public

88% din suprafaŃa totală rutieră este modernizată, însă 10% din străzi sunt încănemodernizate.

Sistem de semaforizare total modernizat.

Numeroase clădiri aflate în patrimoniul cultural al oraşului.

Dezvoltare continuă a zonelor rezidenŃiale din cadrul oraşului.

SpaŃiu verde: 23,31 metri pătraŃi pe cap de locuitor.

Sistem de distribuŃie a gazului metan modernizat sau aflat în curs de modernizare.

ExistenŃa a numeroase spaŃii verzi publice amenajate.

SuprafaŃa extravilană extinsă: 11.891 ha.

Infrastructura urbană rutieră, mediul construit

Infrastructură urbană deficitară în zonele indus

Nevoia de reabilitare şi conservare clădirilor af

Necesitatea de reabilitare a blocurilor de locui

Necesitatea revizuirii PUG în vederea defcomerciale şi rezidenŃiale.

Mediu

95% din populaŃie este deservită de apă potabilă şi sistem de canalizare.

Proiectul ISPA a îmbunătăŃit calitatea apei potabile prin reabilitarea reŃelei de distribuŃie şi a

canalizării şi modernizarea staŃiei de pompare.Traficul greu, principalul poluant al aerului a fost deviat dinspre centrul istoric.

Monitorizare permanentă a calităŃii mediului de către autorităŃile publice.

Sistem performant de colectare a deşeurilor urbane municipale.

Mediu

Calitate scăzută a apei potabile (fierul şi mang

Pomparea unei părŃi a apelor uzate direct in râ

Lipsa tehnologiilor de reciclare a deşeurilor;selectivă a deşeurilor menajere.

Depozitul ne-ecologic pentru deşeuri este princ

Deşeuri periculoase nu sunt depozitate în mod

ExistenŃa unor unităŃi vechi industriale cu echipamente poluante.

Grad ridicat de poluare fonică şi a aerului dato

OPORTUNITĂłI AMENINłĂRI

Accesibilitate

ExistenŃa unor programe UE şi naŃionale de dezvoltare a infrastructurii

Construirea unei şosele de centură conectată la reŃeaua europeană de drumuri: drum expresNyíregyháza-Satu Mare-Baia Mare.

Accesibilitate

Întârzieri sau anulări ale construcŃiei şoselei de

Insuficientă utilizare a aeroportului.



Mobilitate

Construirea a două poduri peste râul Someş. Construirea unui pod suspendat aproape de gară.

Construirea unor spaŃii subterane de parcare.

ÎmbunătăŃirea sistemului de transport public.

Amenajarea unor piste pentru biciclete atât în municipiu cât şi spre graniŃa cu Ungaria pemalul râului Someş.

Mobilitate

Creşterea numărului de maşini.

Construirea de poduri este întârziată sau anula

Deteriorarea situaŃiei traficului.

Fonduri insuficiente pentru reabilitarea infrast

Infrastructura urbană, mediul construit şi spaŃiul public.

Reabilitarea infrastructurii urbane de transport.

Includerea municipiului în programe naŃionale de dezvoltare a infrastructurii rutiere.

Reabilitarea clădirilor aflate în patrimoniul cultural.

Infrastructura rutier urbană, mediul construit ş

Fonduri insuficiente / întârzieri în investiŃii pe

Expansiunea zonelor construite în detrimentul

MediuApaserv a devenit operator regional pentru apă potabilă şi canalizare, cu potenŃial de creşterea investiŃiilor în sistem cu finanŃare din fondurile UE.

Reabilitarea sistemului de canalizare şi de apă potabilă.

Închiderea depozitului ne-ecologic pentru deşeuri şi amenajarea unui nou depozit ecologicpentru deşeuri.

Cadru legislativ şi suport financiar de la UE (implementarea directivelor în materie de mediusprijinite de alocări financiare din fonduri nerambursabile).

Creşterea eficienŃei energetice a construcŃiilor (reabilitarea energetică a locuinŃelor).

Cooperare transfrontalieră pentru dezvoltarea mediului urban de-a lungul frontierelor România– Ungaria şi România – Ucraina.

Reabilitarea zonelor verzi şi a sistemelor hidrologice pentru a îmbogăŃi micro-clima oraşului.

MediuNoi surse de poluare afectează râul Someş.

Efecte negative ale poluării asupra sănătăŃii po

Creştere necontrolată a traficului cu consecinmaterie de emisii de aer.

DificultăŃi în a susŃine costurile proiectelor ma



B. ECONOMIA: economia locală vulnerabilă


Profilul economic

Profil economic diversificat cu ramuri embrionare şi un sector de servicii în dezvoltare.

Bază industrială diversificată: alimente, textile, maşini, mobilier.

TradiŃii în dezvoltarea industrială a anumitor sectoare (industria lemnului, industria uşoară)

PoziŃionare geo-economică favorabilă aproape de graniŃa cu Ungaria şi Ucraina.

PiaŃă mare de desfacere pentru consumatori .

Şomaj relativ scăzut în comparaŃie cu nivelul naŃional.

Profilul economic

PredominanŃa sectorului industrial în economie,

Un grad ridicat de dependenŃă de sectoarele ind

Lipsa forŃei de muncă calificate, în particular în

Utilizare insuficientă a potenŃialului turistic (ptermale neutilizate).

Platforme industriale aflate în interiorunecorespunzătoare necesităŃilor actuale.

Lipsa unor politici publice în sectorul economic.

Anumite sectoare economice slab dezvoltate savârf şi al cercetării nu există practic activitate î

Lipsa unei strategii de promovare turistică.

Întreprinderi

Număr de întreprinderi/1000 locuitori: 56,02 cu 15 întreprinderi mari.

ExistenŃa unor societăŃi mari, cu capital mixt şi cu potenŃial economic mare.

EvoluŃia ascendentă a cifrei de afaceri şi a numărului de firme.

Număr mare de IMM-uri.

InvestiŃii străine semnificative.

Întreprinderi

Competitivitate/productivitate scăzută faŃă de m

NeconcordanŃa între oferta educaŃională şi anecesare dezvoltării unei economii moderne.

PotenŃial economic redus al IMM-urilor.

Infrastructura de afaceri

ExistenŃa a două parcuri industriale moderne.

PotenŃial turistic semnificativ: construcŃii, monumente istorice, apă termală.

Infrastructura turistică inclusiv centrul de informare turistică.

Număr ridicat de centre comerciale cu potenŃial de dezvoltare.


Lipsa unor facilităŃi expoziŃionale şi pentru târguInfrastructura de sprijin şi dezvoltare a afaceafaceri, parcuri tehnologice, centre multievenim

Declinul spaŃiului cultural.

InexistenŃa unor spaŃii moderne pentru birouri.



Lipsa de facilităŃi pentru sprijinul micro-afaceri

Lipsa de terenuri pentru investiŃii economice în


Profil economic

RelaŃii strânse cu oraşe din străinătate.

Interes sporit din partea investitorilor străini pentru a investi în oraş, parteneriate între întreprinzători locali şi străini.

Nivel ridicat de educaŃie în rândul populaŃiei.

Dezvoltarea IMM-urilor şi a sectorului de servicii.

Construirea facultăŃii de cibernetică şi de robotică, care va furniza forŃă de muncă calificată înurmătorii 5-6 ani.

Indice de utilizare netă a capacităŃii de cazare turistică: 33,09.

Profil economic

Criza economică internaŃională prelungită.

Instabilitate administrativă şi legislativă.

InsuficienŃa forŃei de muncă specializate în anumuncii.

Scăderea fluxurilor investiŃionale.

Creşterea şomajului.

Întreprinderi

Cooperare orientată către inovare cu instituŃii de cercetare.

Întreprinderi

Interes scăzut din partea întreprinderilor în adop


Şoseaua de centură conectată la drumul expres înspre Ungaria.

Actualizarea (îmbunătăŃirea) PUG va duce la dezvoltarea echilibrată oraşului.

Extinderea zonelor cu parcuri industriale.

Construirea unui incubator de afaceri.

Dezvoltarea turismului de afaceri prin crearea unui spaŃiu de conferinŃe şi expoziŃii.Exploatarea intensă a turismului concomitent cu atragerea în circuitul turistic a monumenteloristorice şi culturale.

Dezvoltarea turismului balnear prin valorificarea apelor termale şi amenajarea pistelor deciclism.


Capitalul insuficient al administraŃiilor şi al firmfinanŃare pentru dezvoltarea infrastructurii de a

Infrastructură de afaceri precară va face ca oraş

Interesul scăzut al autorităŃilor locale şi al invemonumente aflte în patrimoniul cultural şi scăde



Exploatarea evenimentelor culturale, ştiinŃifice şi tradiŃionale.

C. SOCIAL: CALITATEA SCĂZUTĂ A VIEłII


Demografie

O structură demografică echilibrată.

Oraş multi-etnic şi multicultural cu tradiŃie şi cultură variată şi bogată.

Populatie activã peste media naŃionalã.

Demografie

Emigrarea forŃei de muncă.

Îmbătrânirea populaŃiei şi scăderea ratei

EducaŃie si ocuparea forŃei de muncă

ReŃea şcolară bine dezvoltată (unităŃi educaŃionale la toate nivelurile educaŃionale, unităŃieducaŃionale de predare a limbilor pentru minorităŃi) care atrag elevi şi studenŃi din zonele

înconjurătoare.Profesori calificaŃi.

Colaborare între instituŃii educaŃionale şi autorităŃile publice locale.

Renovarea infrastructurii educaŃionale.

Dezvoltarea învăŃământului universitar tehnic.

ForŃă de muncă înalt calificată.

Costul scăzut al forŃei de muncă.

Rata şomajului relativ redusă.

EducaŃie şi ocuparea forŃei de muncă

Infrastructură insuficientă pentru educaŃia prolaboratoare şi ateliere fără echipamente cores

Lipsa unor campusuri universitare.

Lipsa de muncitori calificaŃi şi de specialişti în

NeconcordanŃa între oferta educaŃională şi abi

Lipsa centrelor de orientare profesională şi a c

Lipsa incubatoarelor de afaceri pentru valorific

TendinŃă de creştere a femeilor şi a persoşomerilor.

Servicii sociale

InstituŃii de educaŃie în domeniul sanitar.

Bună cooperare între instituŃiile publice şi ONG-urile locale pentru furnizarea de servicii sociale.

Infrastructura socială dezvoltată cu resurse umane specializate.

Implicarea ONG-urilor în furnizarea de servicii sociale (ex. Caritas).

Servicii sociale

Raport scăzut medici / populaŃie.

Accesibilitate redusă la serviciile sanitare.

Rată scăzută a ocupării persoanelor cu risc de ex-infractori, tineri fără părinŃi, rromi).



Diversitatea serviciilor sociale. Fonduri limitate pentru asistenŃa socială.

Înregistrare insuficientă a persoanelor cu nevo

Lipsa de locuri în cămine pentru vârstnici.

Număr insuficient de locuinŃe sociale şi stareas

Număr scăzut de voluntari în domeniul servicdezvoltare a voluntariatului.

Locuri insuficiente în creşele pentru copii.

Infrastructură publică, educaŃională, culturapersoanelor cu disabilităŃi.

Cultură şi agrement

ViaŃă culturală bogată, instituŃii culturale, festivaluri şi tradiŃie culturală.

Diverse oportunităŃi de agrement (parcuri, piscine, malurile râului Someş, cluburi şi baruri, etc).

Cultură şi agrement

Lipsa de facilităŃi: zone sportive şi de agrinfrastructuri de agrement pentru tineri.


Demografie

Întoarcerea persoanelor din diasporă cu potenŃial investiŃional.

Demografie

Scăderea populaŃiei active şi tinere.

Emigrarea populaŃiei tinere.


Armonizare între oferta educaŃională şi cererea de pe piaŃa muncii.

Extinderea sistemului de învăŃământ superior cu ofertă educaŃională în domeniul tehnic.

ÎnfiinŃarea de organizaŃii non guvernamentale pentru educaŃia informală şi instruirea nonformală a adulŃilor.

ExistenŃa unor programe de finanŃare guvernamentale şi europene pentru formare şi reconversieprofesională.


Dezvoltare slabă a a învăŃământului superior te

Lipsa infrastructurii educaŃionale profesionale

Infrastructura educaŃională neadaptată la cerin

Fiscalitate ridicată care determină creşterenegative asupra pieŃei muncii.

Servicii sociale Servicii sociale



Crearea de noi spitale, clinici, servicii medicale.

Construirea şi reabilitarea locuinŃelor sociale.

Dezvoltarea unui sistem comun de înregistrare pentru oamenii cu nevoi sociale, dezvoltareaparteneriatului public-privat în domeniul asistenŃei sociale, precum şi instituirea unei "mese

rotunde civice".Dezvoltarea reŃelei de voluntari.

Dezvoltarea asistenŃei sociale pentru cei vârstnici: centre rezidenŃiale şi multi-funcŃionale.

O cunoaştere mai bună, în planul asistenŃei sociale, a problemelor existente la nivelulcomunităŃii- creştere semnificativă a numărului de anchete sociale

Scăderea calităŃii serviciilor sanitare şi infrastr

Lipsa de fonduri pentru asigurarea continuităŃi

Creşterea şomajului şi a sărăciei.

Lipsa unei baze date comune a furnizorilor dbeneficiarii de servicii sociale

Cultura şi agrement

Reabilitarea şi amenajarea unor zone de agrement.

Cultura şi agrement

Eliminarea sau întârzierea procesului de reabagrement.



50

Analiza SWOT a fost realizată în jurul a trei domenii: HABITAT, SOCIAL şi ECONOMIE. Aceste domenii suntutile pentru a descrie şi interpreta principalele aspecte urbane care trebuie luate în considerare pentrumunicipiul Satu Mare. În cazul categoriei HABITAT, analiza SWOT identifică temele legate de proiectareaşi utilizarea spaŃiului public şi a mediului de locuit, de raportul între mediile construite şi mediul natural,

între oraşul consolidat şi zona rurală, de valoarea peisagistică a aşezărilor urbane şi cele rurale având carezultat delimitarea problemelor mobilităŃii urbane faŃă de exigenŃele primare legate de lucrările de

urbanizare primare şi secundare.Cu alte cuvinte, analiza SWOT - HABITAT pune în evidenŃă acele aspecte urbane legate de structuraoraşului, forma şi funcŃiile oraşului din punct de vedere fizic, respectiv partea de hardware a oraşului.Categoria SOCIAL, în schimb, descrie structura civică , se ocupă de punerea în evidenŃă a problemelorlegate de bunăstarea urbană şi de prestarea de servicii sociale, toate acele activităŃi cu caracter soft care facilitează şi promovează calitatea vieŃii, cuantifică capacitatea cetăŃenilor de a fi protagoniştiideciziilor de dezvoltare locală, dar şi să fie în măsură să susŃină productivitatea locală prin gradul lor depregătire şcolară şi prin capacitatea de a fi permanent informaŃi cu privire la piaŃa muncii. În cele dinurmă, în categoria ECONOMIE se evidenŃiază posibilităŃile de a spori competitivitatea oraşului,capacitatea de a atrage investiŃii, de a recupera şi de a relansa zonele industriale: oraşul de producŃie.

Principalele nevoi individuale în contextul urban al municipiului Satu Mare pot fi sintetizate după cumurmează:

Infrastructura primară publică urbană deficitară şi spaŃiul public care trebuie îmbunătăŃit;

Aspectele de mobilitate şi accesibilitate trebuie să fie abordate printr-un plan vast;

Slabă calitate a vieŃii şi polarizarea socială în mai multe zone ale oraşului;

Economie cu potenŃial de dezvoltare şi o valorificare insuficientă a potenŃialului turistic almunicipiului Satu Mare;

Nevoia de a promova patrimoniul cultural din centrul nou şi vechi al municipiului Satu Mare.

Aşa cum apare din sinteza tabelelor din analiza SWOT precedentă, este descrisă necesitatea ca municipiulSatu Mare să relanseze încet competitivitatea sa, fără a compromite bilanŃul delicat care încearcă să ia înconsiderare atât politicile sociale cât şi pe cele de mediu. Din acest motiv, teme urbane precum“calitatea spaŃiului public” şi “planificarea în cartierele cu probleme sociale” însoŃesc un număr deiniŃiative economice care urmăresc să re-localizeze oraşul pe pieŃele globale şi locale. Acest PIDU îşiconcentrează acŃiunea sa pe nevoi evidente de abordat pe termen scurt şi care au un efect imediatasupra calităŃii vieŃii. În special, acesta ia în considerare nevoia de a reabilita infrastructura într-o zonămarginală şi dens populată (a se vedea figura 5 care reprezintă o zonă de intervenŃie majoră a PIDU, careeste localizată în jurul aşezărilor de locuinŃe denumite cartierul SolidaritaŃii) şi de a considera în cadrulaceleiaşi zone sau în cadrul zonelor adiacente, a infrastructurii degradată şi neutilizată (de ex. clădireapentru centrala termală) ca o oportunitate pentru lansarea proiectelor sociale. Întrucât principiulplanificării perioadei industriale a presupus îmbinarea cartierelor rezidenŃiale cu locurile de producŃie (înprezent terenul industrial abandonat) PIDU, care ia în considerare intervenŃii în întregul oraş,concentrează majoritatea proiectelor sale, potrivit celor menŃionate în figura nr. 5, în zona de nord-est amunicipiului Satu Mare.

IntervenŃia în această zonă, sub a cărei incidenŃă intră majoritatea proiectelor PIDU, abordează diverse

tipuri de nevoi. IntervenŃia cu caracter infrastructural urmăreşte să îmbunătăŃească calitatea spaŃiilorpublice ale zonelor rezidenŃiale. În cadrul acestei zone, se încadrează şi unica intervenŃie economică,care constă în crearea unui centru tehnologic de inovare şi de afaceri, cu rolul de a relansa funcŃiazonelor industriale prezente în această parte a oraşului şi să creeze noi posibilităŃi de dezvoltare şiocupare. Nu sunt prevăzute intervenŃii sociale în această zonă, chiar dacă refuncŃionalizarea centraleitermice Mircesti va pune la dispoziŃia comunităŃii locale un spaŃiu care, în viitor, se poate dovedi a fifoarte util, în vederea prestării serviciilor publice, dar şi pentru organizarea de evenimente de asocierepromovate de locuitori. Diversitatea intervenŃiilor propuse de PIDU în această zonă reprezintă o primăetapă de regenerare urbană, o etapă care va putea determina efecte sustenabile doar dacă intervenŃiafondurilor structurale nu va rămâne un eveniment izolat, şi dacă se vor continua acŃiunile de regenerare

în această zonă.

Această primă etapă echilibrează aspectul strict de recalificare fizică cu o intervenŃie cu caractereconomic. PIDU propune o abordare tematică integrată care încearcă să concentreze majoritatea



51

proiectelor în cadrul unei zone specifice, acordând încredere astfel efectului multiplicativ generat degruparea teritorială a acŃiunilor.

Proiectele promovate prin intermediul acestui plan integrat încearcă să ofere un prim răspuns acelornevoi identificate în mod limpede în cadrul analizei, în mod specific:

Nevoia de a îmbunătăŃi utilizarea spaŃiului public, în termeni de ameliorare a infrastructurilor

primare şi secundare urbane (ex. raŃionalizarea utilizării locurilor de parcare, făcând spaŃiilepublice mai sigure şi mai accesibile, creând facilităŃi şi servicii pentru cartierele dens populate), în vederea re-creării simŃului comunitar şi a dialogului urban, doi piloni pe care să se sprijineorice îmbunătăŃire economică locală posibilă.

Nevoia de a crea un oraş social şi mai atent (aici a se face referire la harta socială), care seconcentrează asupra reînnoirii cartierelor locale şi asupra altor iniŃiative de regenerare pentru aaborda inegalităŃile culturale, sociale, economice în domeniul sănătăŃii. Aceste rezultate vor

întări reŃelele de relaŃii în rândul cetăŃenilor, din diverse puncte de vedere, şi vor permite astfeldeclanşarea cursului dezvoltării locale.

Ambele domenii de acŃiune urmăresc să realizeze, prin implementarea proiectelor sociale, condiŃii maibune de viaŃă, un habitat mai bun, crearea de locuri de muncă pentru locuitorii din zonele deintervenŃie.

Planul Integrat de Dezvoltare Urbană, prin intermediul proiectelor sale individuale, urmăreşte să creezeacele condiŃii pentru o mai bună calitate a vieŃii şi să ofere un set de noi oportunităŃi (sociale, economiceşi culturale).

Următoarele două hărŃi reprezintă principale zone de intevenŃie ale PIDU (Harta 5) şi principalele zoneunde se întâlnesc fenomene de excluziune socială (Harta 6) elaborate cu ajutorul bazei de date GIS aPrimăriei Satu Mare.



Harta nr. 5: Principala zonă de intervenŃie ale PIDU

Sursa: Elaborată de Biroul GIS, Primăria Municipiului Satu Mare



54

1.4.2 Analiza pe cartiere

1. Definirea scenariului analizei.

Satu Mare se bucură de un important potenŃial de dezvoltare care are la bază: poziŃia sageografică – aproape de graniŃa cu Ungaria şi Ucraina, coridorul natural şi cultural al râului

Someş în mijlocul unei zone cu o bogată tradiŃie agricolă; un mediu înconjurător de o bunăcalitate, lipsa unor factori majori de poluare, zone verzi urbane de legătură, precum şi sistemhidrologic important pentru oraş; o comunitate urbană bine configurată, multietnică,multiculturală şi cu o viaŃă culturală activă; o piaŃă echilibrată a muncii şi o economie stabilăcu sector comercial şi de servicii în creştere.Totodată există de asemenea provocări majore, cum ar fi: o scădere semnificativă apopulaŃiei şi cu o îmbătrânire a acesteia într-un oraş afectat şi de fluxuri ale migraŃiei;importante deficite privind infrastructura urbană primară şi de spaŃiul public; declin alsectorului industrial şi o evoluŃie pozitivă a investiŃiilor în ultimii ani; precum şi oinfrastructură educaŃională cu nevoi de îmbunătăŃire. Oraşul trebuie să soluŃioneze acesteaspecte legate de calitatea mediului construit şi de spaŃiul urban, precum şi aspectelesociale.Aşadar, această analiză urmăreşte să identifice zona cea mai potrivită pentru o intervenŃie

integrată şi eficientă care poate contribui la dezvoltarea socială şi economică generală aoraşului; de asemenea aceasta joacă un rol important în atingerea obiectivelor stabilite înStrategia Oraşului prin implementarea Planului Integrat Urban al municipiului Satu Mare.Viziunea este aceea ca Satu Mare să devină un pol regional de atracŃie economică cu o bunăcalitate a vieŃii şi a spaŃiului urban unde populaŃia să se bucure de relaŃii privilegiate cunatura.

2. Definirea criteriilor pentru prioritizarea zonei de intervenŃie.

Criteriile utilizate pentru identificarea zonei de intervenŃie au în vedere următoareleelemente.Ponderea îmbătrânirii populaŃiei cartierului. O analiză a structurii pe grupe de vârstă apopulaŃiei din Satu Mare, arată că populaŃia este afectată de îmbătrânire, precum şi de

emigrare. Ponderea viitoare a unei populaŃii îmbătrânite în municipiul Satu Mare poatedetermina consecinŃe cu un impact negativ asupra economiei şi, aşadar, ar trebui să fie luatemăsuri în această privinŃă pentru a se evita lipsa de forŃă de muncă. Perspectiva uneipopulaŃii îmbătrânite necesită de asemenea dezvoltarea serviciilor sanitare ale oraşului şi ainfrastructurii sociale în domeniile în care există deficienŃe. Astfel, ar trebui să fieprioritizate zonele cu o pondere ridicată a populaŃiei îmbătrânite.Nivelul ratei impozitelor. Impozitele fiecărui cartier depind de valoarea de piaŃă a terenuluişi reprezintă un indicator clar al nivelului de bunăstare a populaŃiei care trăieşte în cartier.Aşadar, ar trebui să fie prioritizate zonele cu pondere ridicată a populaŃiei în ceea ce priveşteratele cele mai scăzute de impozite plătite.Zona echilibrată cu utilizare mixtă. Dezvoltarea care se concentrează pe utilizare mixtă, depreferat în apropiere de zona de tranzit, este privită ca un instrument cheie de “creştereinteligentă” în vederea reducerii auto-dependenŃei, conservării resurselor naturale şi

spaŃiului verde, promovării revitalizării, dezvoltării economice, şi creşterea valorii zoneirezidenŃiale. Aceasta oferă rezidenŃilor nu doar un simŃ al comunităŃii, ci şi oportunităŃipentru a socializa cu vecinii lor în comparaŃie cu stilul de viaŃă suburban izolat care estepredominant la momentul actual. Utilizarea mixtă, totuşi, are loc mai bine atunci când esterezultatul unui plan atent care pune accent pe conexiunile şi legăturile dintre utilizări.Aşadar, ar trebui să fie prioritizate zonele cu pondere mai scăzută a utilizării comerciale şi aserviciilor, a instituŃiilor publice (metri pătraŃi).Dezvoltarea reŃelei de drumuri. Recunoaşterea contribuŃiei dezvoltării reŃelelor de străzi şidrumuri este importantă pentru a se înŃelege impacturile lor asupra dezvoltării eficiente aactivităŃilor economice, un transport bun şi atragerea investitorilor, turiştilor, etc. Cu toateacestea, este esenŃial ca infrastructura stradală şi de drumuri să se dezvolte având la bazăprincipii precum: sustenabilitate, utilizare mixtă, echitate, strategii de mediu şi sociale.Aşadar, vor fi prioritizate zonele cu o pondere scăzută a reŃelei de drumuri (metri pătraŃi).



55

Fiecare dintre elementele analizei vor fi marcate de la 1 la 5 în funcŃie de ponderea obŃinutădin cifrele elaborate de diverse departamente ale primăriei municipiului Satu Mare.

1 2 3 4 5

1. Îmbătrânirea populaŃiei. %persoane de peste 65 de anidin totalul populaŃiei dincartier

0% la 4% 5% la 9% 10% la14%

15% la19%

20% şipeste

2. Rata impozitelor. % depersoane care plătesc nivelemai scăzute de impozite dinpopulaŃia totală a cartierului

0% la 49% 50% la59%

60% la69%

70% la79%

80% şipeste

3. Zona echilibrată cu utilizaremixtă. % utilizare comercialăşi a serviciilor (metri pătraŃi)din total la nivel de oraş

30% la26%

25% la24%

20% la11% 10% la 6% 5% şi mai

puŃin

4. Zona echilibrată cu utilizaremixtă. % utilizareainstituŃiilor publice (mp) dintotal la nivel de oraş

30% la26%

25% la21%

20% la16%

15% la11%

10% şimai puŃin

5. Dezvoltarea reŃelei dedrumuri. % reŃele de drumuri(mp) din total la nivel de oraş

30% la26%

25% la24%

20% la16%

15% la11%

10% şimai puŃin

6. Ponderea populaŃiei în raport cu populaŃia totală a municipiului Satu Mare. Acestindicator se adaugă celor cinci indicatori precedenŃi din două motive principale. TrebuiemenŃionat că Axa 1 din POR urmăreşte, printre alte obiective, creşterea calităŃii vieŃiicetăŃenilor urbani, cele două cartiere din Satu Mare având un număr semnificativ depersoane înregistrate în zonă şi, aşadar, ponderi ale punctajului indicatorilor stabiliŃiextrem de scăzut în raport cu restul cartierului. În consecinŃă, acest indicator esteformulat pentru a compensa acest aspect particular al clasificării cartierului din SatuMare.

1 2 3 4 5

6. Ponderea populaŃiei. %

populaŃie cartier din totalpopulaŃie la nivel de oraş. 0% la 4% 5% la 9%

10% la

19%

20% la

29%

30% şi

mai mult



Analiza comparativă a indicatorilor cartierelor din Satu Mare.

Sector I Sector II Sector III Sector IV Sector V

Îmbătrânirea populaŃiei. % persoane de peste 65 de anidin totalul populaŃiei cartierului 5 4 3 3

Rata impozitelor. % persoane care plătesc nivelescăzute de impozite în raport cu populaŃia totală acartierului

1 3 5 1

Zona echilibrată cu utilizare mixtă. % utilizarecomercială şi a serviciilor (mp) din total la nivel deoraş.

1 1 5 4

Zona echilibrată cu utilizare mixtă. % utilizarea

instituŃiilor publice (mp) din total la nivel de oraş

2 5 5 3

Dezvoltarea reŃelei de drumuri. % reŃelei de drumuri(mp) din total la nivel de oraş. 4 3 5 5

PopulaŃia % din populaŃia totală a municipiului SatuMare 3 2 3 1

TOTAL 16 18 26 17 1

Include un plan al cartierului care se bazează pe un punctaj obŃinut în analiză.



Statistica pe cartiere în municipiul Satu Mare (%).

% Sector I Sector II Sector III Sector IV Sector V

Nr de locuitori 14 8 10 4 26

% persoane 0-14 10 11 12 13 12

% persoane 15-64 70 71 75 75 82

% persoane + 65 20 17 13 12 6

% şomeri 0 1 1 1 2

% impozit A al persoanelor 42 1 0 0 0

% impozit B al persoanelor 9 11 0 0 0

% impozit C al persoanelor 1 63 88 4 70

% impozit C al persoanelor 0 0 4 0 7

% alte impozite ale persoanelor 12 10 6 0 0

% zone verzi (mp) 19 9 11 3 25

% teren industrial (mp) 2 9 16 2 34

% utilizare rezidenŃială (mp) 8 25 10 5 22

% utilizare comercială şi a serviciilor (mp) 29 30 5 7 10

% instituŃii publice (mp) 22 7 7 16 25

% Drumuri (mp??) 13 18 9 9 19



Harta 7: Harta graniŃelor cartierelor municipiului Satu Mare

SECTOR I. Include Centrul nou

SECTOR II. Include Cartierul fu

SECTOR III. Include Cartierul 1

SECTOR IV. Include Cartierul B

SECTOR V. Include Cartierul SMenumorut.

SECTOR VI. Platforma industri

SECTOR VII. Include Cartierul (Micro 14), şi Cartier Crisan (M

SECTOR VIII. Include Satmarel




59

3. Descrierea cartierelor Municipiului Satu Mare

SECTORUL I

Nr de locuitori 17.032

Nr. persoane 0-14 1.655


Nr. persoane + 65 3.415

Nr. Şomeri 77

Nr. impozit A al persoanelor 7.091

Nr. impozit B al persoanelor 1.557

Nr. impozit C al persoanelor 234

Nr. impozit D al persoanelor 0

Alte impozite ale persoanelor 2.010

Zone verzi (mp) 202.659

Teren industrial (mp) 80.500

Utilizare rezidenŃială (mp) 1.229.600

Utilizare comercială şi a serviciilor (mp) 365.000

InstituŃii publice (mp) 522.100

Drumuri (mp) 529.400

Sector I include centrul vechi al oraşului Satu Mare şi PiaŃa LibertăŃii, grupate în jurul parcului central aloraşului, şi în jurul noului centru civic, Primăria municipiului Satu Mare fiind localizată de asemenea înacest ax principal. Nu există întreprinderi poluante şi este o zonă cu utilizare mixtă, cu zone rezidenŃiale,

în general case cu regim de înălŃime P+1. Perimetrul acestei zone include majoritatea clădirilorreprezentative (primărie, sediul poliŃiei şi consiliul judeŃean, prefectură), biserici de toate religiile(catedrala catolică, catedrala ortodoxă, sinagoga, biserica greco-catolică, biserica reformată), Casa decultură a Sindicatelor, Teatrul de Nord, Filarmonica Dinu Lipatti, muzeele (Muzeul de Artă şi MizeulJudeŃean de Istoria), cele mai importante colegii din oraş, clădiri care aparŃin intreprinzătorilor, bănci,precum şi numeroase magazine, zone de distracŃie, restaurante, cluburi, cafenele etc.

Un aspect negativ care afectează zona centrală, în special PiaŃa LibertăŃii este lipsa de locuri de parcare,traficul greu care intensifică poluarea aerului şi fluxul constant de trafic din centrul oraşului. Autoritatealocală a iniŃiat proceduri pentru construcŃia unei parcări subterane sub parcul central şi recent s-asistematizat o zonă pietonală şi o pistă pentru biciclete.

Vechiul centru al oraşului, sistematizat în jurul Parcului central, concentrează majoritatea clădirilor dinpatrimoniul local. Multe dintre acestea, necesită reparaŃii ale acoperişurilor şi instalaŃii interne, precum şi

reparaŃii structurale şi de înălŃare a faŃadelor. Cu toate acestea, majoritatea clădirilor sunt private, iarautorităŃile locale nu pot demara un proiect de reabilitare a acestora. Aceste clădiri sunt locuite dechiriaşi care nu au investit în reparaŃii de ani de zile.

Sectorul I are cea mai mare pondere de persoane peste 65 de ani (20 % din populaŃia sectorului) şi deasemenea cel mai ridicat număr de persoane care plătesc rata cea mai ridicată de impozit (42 % dinpopulaŃia sectorului). Acesta include de asemenea o bună pondere a zonelor publice şi verzi (19 % dintotal) şi o predominare a utilizării comerciale, administrative şi a serviciilor (29 şi, respectiv, 22%).

Harta 8: Harta cartierului - sector I



60

SECTORUL II





Nr. şomeri 87

Nr. impozit A al persoanelor 95

Nr. impozit B al persoanelor 1.113

Nr. impozit C al persoanelor 6.369


Alte impozite ale persoanelor 976







Sectorul II ocupă zona situată între malul drept al râului Someş, podul Golescu, bd. Unirii şi str. AurelVlaicu. Este o zonă tipic rezidenŃială de case, fără a fi suprapopulată, cum este cazul în majoritateacartierelor din oraş. Cu toate acestea, recent, şi datorită atractivităŃii sale, străzile au devenitcongestionate datorită unor scheme rezidenŃiale de dezvoltare care au înlocuit vechile clădiri. Zona secaracterizează printr-o populaŃie îmbătrânită (17% din populaŃia cartierului) care trăieşte în clădirile

vechi, majoritatea foşti funcŃionari al oraşului fără a beneficia de legături la transportul public principal.Infrastructura urbană primară a fost reabilitată: un număr de străzi au fost înlocuite inclusiv reŃeaua degaze, iluminatul public stradal, reŃeaua de apă şi energie. Zonele verzi sunt localizate în jurul maluluidrept al Someşului. În ceea ce priveşte malul Someşului există un proiect în parteneriat cu Ungaria princare se realizează piste pentru biciclete. Majoritatea clădirilor din zonă sunt protejate, în special zona dincentrul oraşului.

Pe str. Toamnei există un complex de locuinŃe sociale amenajate pe suprafaŃă plană deŃinând un numărde 46 de locuinŃe compuse în general dintr-o încăpere şi o baie, iar unele dintr-o cameră, bucătărie şibaie. Familiile care locuiesc în aceste locuinŃe sunt de etnie rromă în general persoane tinere şi de vârstămedie, familii cu mulŃi copii.

Zona are puŃine obiective economice, concentrate în jurul străzii principale spre centrul oraşului: spaŃiu

de închiriat pentru societăŃile comerciale şi staŃie de epurare a oraşului situată pe strada GabrielGeorgescu care a fost recent reabilitată din fondurile ISPA. Ca urmare a reabilitării, staŃia de epurare vapermite fluxul adiŃional şi purificarea apelor uzuale prin extinderea corespunzătoare a reŃelei decanalizare.

În concluzie, sectorul este o zonă cu o populaŃie îmbătrânită (17 % din populaŃia sectorului), cumajoritatea persoanelor plătesc o rată a impozitului mai scăzută (63 % din populaŃia din sector), cu maimulte clădiri vechi şi arhitectură protejată, şi o activitate economică scăzută, prezenŃa instituŃiilorpublice (7%), precum şi un procent scăzut al zonelor verzi din oraş şi al spaŃiilor publice (9 %).

Harta 9: Harta cartierului - sector II



61

SECTORUL III





Nr. şomeri 152


Nr. impozit B al persoanelor 0










Sectorul III ocupă zona de nord-vest, inclusiv cartierele SolidarităŃii şi 14 Mai, precum şi zona prin care seface legătura cu zona Botizului. Primul cartier (SolidarităŃii) are un caracter predominant rezidenŃial, cublocuri urbane care definesc un model tipic de cartiere rezidenŃiale.

Al doilea cartier (14 Mai) are o o densitate mai mică a clădirilor rezidenŃiale, zona fiind caracterizată deprezenŃa blocurilor (în sud şi mai multe case mai mici single sau cu două familii cu grădină perpendiculară

pe străzile principale). Una din zonele industriale ale municipiului Satu Mare este de asemenea localizatăaici, cu un sit tip browfield pe jumătate ieşit din uz. Aşadar, este vorba de o zonă cu utilizare mixtă, cuzone industriale, cartiere rezidenŃiale şi terenuri abandonate.

Această zonă cuprinde rezerva cea mai mare de spaŃii verzi neexploatate din oraş, aproximativ 6 hectaredin terenul fostelor lacuri au fost transformate într-un imens teren viran. De asemenea, este vorba de ozonă slab dezvoltată, cu un procent ridicat de romi şi persoane sărace care trăiesc în zonă, deşi existăstrăzi adiacente cu noi case.

Principalele probleme identificate în zonă sunt:

- PopulaŃie săracă şi îmbătrânită

- ReputaŃie nu foarte bună a zonei

- PrezenŃa unei comunităŃi mari de romi

- O zonă poluată care a devenit în timp un depozit ilegal de deşeuri

- Infrastructură deficitară (transport, alimentare cu apă şi alte facilităŃi)

- Străzi de slabă calitate şi reŃele limitate de drumuri (doar 9 % din totalul oraşului)

- AbsenŃa vieŃii economice în zonă şi a investitorilor

- Stadiu avansat de degradare a clădirilor

- Lipsa zonelor publice şi a zonelor verzi moderne, lipsa locurilor de parcare (cu doar 11 % din totalulspaŃiilor publice şi verzi din oraş).

Harta 10: Harta cartierului - sector III



62

SECTORUL IV


Nr. persoane 0-14 628


Nr. persoane + 65 577

Nr. şomeri 56








Utilizare rezidenŃială (mp) 753.900




Sectorul IV este o zonă cu utilizare mixtă care cuprindecase şi clădiri, precum şi unele instituŃii publice:Biroul Registrului ComerŃului şi 3 biserici. În acest sector se află o "insulă verde" cu case de vacanŃe şigrădini denumit "Bercu Roşu" care se întinde între malul râului Someş şi str. 9 Mai.

În mod similar, în acest sector se află ştrandul municipiului Satu Mare, o zonă de agrement degradată, darcare a fost concesionată unui investitor privat care doreşte să construiască aici un complex SPA dotat cu

toată infrastructura necesară unui centru acvatic în vederea asigurării unor standarde europene (hoteluri,restaurante, aquaparc, tratamente balneo-climaterice).

InvestiŃii majore au fost realizate recent, furnizând utilităŃi cheie precum reŃele de aprovizionare cu apă,canalizare, străzi asfaltate şi spaŃii verzi. Majoritatea populaŃiei care trăieşte în zonă face parte din clasamedie, cu un număr redus de persoane din clasa muncitoare. Zona este situată pe ruta de acces dinspreUcraina şi Baia Mare (E58) în direcŃia Zalău şi Cluj (E81).

În această zonă se află, de asemenea, groapa de deşeuri menajere a municipiului care conform noilorreglementări ecologice urmează să fie închisă. Ca atare, terenurile învecinate nu prezintă interes pentruinvestiŃii sau persoane fizice, totodată reprezentând un disconfort pentru cei care trăiesc în această zonă.

În urma închiderii groapei - procedură care constituie parte integrantă a proiectului de înfiinŃare a unuinoul depozit ecologic pentru deşeuri - aceasta va deveni o zonă verde, cu posibilităŃi de dezvoltare, învederea valorificării aceastei zone degradate.

Harta 11: Harta cartierului – sector IV



63

SECTOR V





Nr. şomeri 593




Nr. impozit D al persoanelor 2.191



Teren industrial (mp) 1.622.400Utilizare rezidenŃială (mp) 3.330.100




Zona este localizată pe partea stângă a podului Somes şi cuprinde o zonă rezidenŃială care constă dintr-oserie de case şi două zone de blocuri: zona rezidenŃială Soarelui şi zona rezidenŃială Micro 17 (cartierulGelu). Infrastructura urbană este alcătuită din drumuri de calitate slabă, iluminat public slab şi doarcâteva spaŃii verzi în faŃa caselor. Problemele cu traficul întâlnite în zonă sunt legate de intersecŃiaBurdea, cea mai aglomerată intersecŃie din oraş unde ambuteiajele în trafic sunt obişnuite la orele de vârf(atunci când oamenii se deplasează din cartierele localizate în partea stângă a Someşului şi călătorescspre centrul oraşului unde sunt majoritatea instituŃiilor publice, bănci, magazine).

Cartierul Soarelui - localizat între bd. Octavian Goga, IndependenŃei, şi malul Someşului cuprinde o seriede blocuri de locuinŃe construite acum 18-20 de ani. Acesta cuprinde de asemenea două blocuri delocuinŃe sociale (în total de 94, date în administrarea Serviciului Public de AsistenŃă Socială) aflate într-ostare avansată de degradare, lipsite de racordări, locuite în majoritate de populaŃia rromă. Aceastăcomunitate rromă trăieşte în blocuri distruse fără racordare la utilităŃi (energie electrică, apă curentă,sistem sanitar, încălzire), fiind oameni foarte săraci majoritatea fără locuri de muncă sau venituri.

Cartierul Micro 17 sau Gelu – localizat între Parcul Soarelui, bd. Lucian Blaga, strada Paulesti, stradaUnirii şi malurile Someşului, este unul din cele mai noi cartiere din municipiu, construit în anii `80 şiproiectat pentru circa 30.000 de persoane. Cartierul este locuit de tineri. Este un cartier rezidenŃial care

dispune de importante zone verzi şi spaŃii publice (pieŃe mari la blocuri, Parcul UFO cu un lac artificialneutilizat, teren de joacă recent modernizat şi facilităŃi sportive, precum şi malul Someşul).

CarpaŃi I Acesta este un vechi cartier, cu locuinŃe tip apartamente (două şi trei dormitoare). Blocurile delocuinŃe au fost construite în regim de urgenŃă, ca urmare a inundaŃiilor dezastruoase din 1970 când maluldrept al Someşului a cedat, provocând enorme pierderi materiale şi de vieŃi omeneşti. Fiind un cartiervechi, blocurile de locuinŃe necesită investiŃii de reabilitare. PopulaŃia dinacest cartier este multietnică şiechilibrată cu un amestec de familii tinere şi vârstnice.

Cartierul Menumorut sau CarpaŃi II este legat de drumul european E 81, aeroportul internaŃional din SatuMare, şi parcul industrial de sud. Drumul E81 leagă drumuri naŃionale majore, este considerat de interesmajor, asigurând ieşirea spre principalele oraşe: Cluj Napocaşi inclusiv capitala Bucureşti. Acesta este uncartier nou în comparaŃie cu celelalte cartiere ale oraşului fiind construit între 1984-1989 şicuprinzândblocuri de apartamente. Cartierul este în principal locuit de familii tineri cu copii.

În zona străzilor Crângului-Vulturului, zone periferice a municipiului Satu Mare, există un complex delocuinŃe sociale amenajate pe suprafaŃă plană, ocupând o arie destul de extinsă. DeŃine un număr de 48de locuinŃe compuse în general dintr-o încăpere şi o baie, iar unele dintr-o cameră, bucătărie şi baie (mai

Harta 12: Harta cartierului - sector V



64

puŃine). Zona este locuită de 48 de familii de romi, constituită în general din persoane tinere şi de vârstămedie, familii cu mulŃi copii.

În partea sudică a zonei este situat Parcul Industrial al municipiului Satu Mare realizat din fonduri PhareCoeziune Economico – Socială şi Infrastructură 2000-2001. SuprafaŃa este de 69,54 ha, reŃea de drumuri3,2 km. Parcul este împărŃit în treisprezece parcele, fiecare dintre ele fiind concensionat în momentulimediat după finalizarea investiŃiei pentru următoarele tipuri de activităŃi: fabricarea echipamente deprotecŃie; structuri metalice; armătrui metalice; piese turnate şi laminate pentru industria de maşini;

construcŃii metalice; echipamente de uscare; articole de cauciuc; debitare poliuretan; comercializare şiprestări servicii în domeniul lubrifianŃilor; centru logistic Quelle.



65

SECTORUL VI

Nr de locuitori 842


Nr. persoane 15-64 599Nr. persoane + 65 124

Nr. şomeri 6







Teren industrial (mp) 1.445.700

Utilizare rezidenŃială (mp) 287.600




Sectorul cuprinde cca. 30 % din zona industrială a oraşului, fiind totodată catalogată drept cea mai maresuprafaŃă de depozite al oraşului. Majoritatea clădirilor localizate în acest cartier se află într-o stareavansată de degradare. Cu toate acestea zona dispune de un potenŃial important de dezvoltare, aici fiindlocalizate numeroase firme, într-un număr total de 106, cu o gamă largă de activităŃi, dintre care cele

mai semnificative sunt:- comerŃ cu ridicata şi cu amănuntul

- comerŃ cu ridicata a cerealelor

- producŃie mobilier

- transport rutier de mărfuri

- recuperarea deşeurilor metalice

- construcŃii drumuri, construcŃii clădiri şi lucrări de geniu

- fabricarea îmbrăcămintelor.

Zona poate reprezenta un punct de atracŃie pentru viitori investitori, în vederea localizării unor noiafaceri în această arie, cu precădere în zona situată în sudul str. Magnoliei, această zonă dispunând defacilităŃi infrastructurale pentru desfăşurarea unor activităŃi industriale (căi ferate).

Harta 13: Harta cartierului - sector VI



66

SECTOR VII





Nr. şomeri 505




Nr. impozit D al persoanelor 3.113








Micro 16 este cartierul cel mai populat din oraş cu cea mai mare densitate a populaŃiei datorită număruluimare de blocuri, străzilor înguste şi spaŃiilor puŃine libere neutilizate.

În acest cartier, doar blocuri de locuinŃe pot fi găsite, cu foarte puŃine case noi, acestea din urmă fiind

construite la ieşirea spre Vetiş. Majoritatea blocurilor sunt într-o stare acceptabilă, totuşi fiind necesarărenovarea faŃadelor, şi de asemenea izolarea clădirilor. Cartierul posedă de asemenea toate utilităŃilenecesare pentru străzi.

În ceea ce priveşte străzile, acestea sunt înguste şi există o lipsă acută de locuri de parcare. Asfaltulstrăzilor este puternic distrus datorită înlocuirii reŃelei de canalizare, care a impus finalizarea lucrărilorşi, aşadar, nici o lucrare nu a fost realizată recent. De asemenea trotuarele sunt distruse datorită faptuluică nu a existat recent nici o investiŃie în infrastructură.

În pofida numeroaselor intervenŃii ale autorităŃilor de îmbunătăŃire a acŃiunii prin introducerea unor noisemafoare şi măsuri de organizare a traficului în zonă, este extrem de dificil să se conducă dinspre cartierspre centrul oraşului. Există multe garaje construite ilegal, în mai multe cazuri acestea ocupă spaŃiileverzi şi fostele terenuri de joacă din perioada comunistă.

PotenŃialul de dezvoltare al zonei constă în existenŃa mai multor terenuri private neutilizate în partea devest a cartierului, dar cu străzi acoperite cu pământ. Principalele probleme sunt congestia traficului,străzile înguste şi distruse, locuri puŃine de parcare, iluminatul public şi lipsa siguranŃei.

Din anul 2007, pe piaŃa sătmăreană şi-au făcut apariŃia câteva supermarketuri de renume mondial, dintrecare cele mai importante fiind REAL şi PRAKTIKER situate pe str. Careiului, oferind o gamă largă deproduse alimentare şi de consum cetăŃenilor municipiului şi nu numai.

Cartierul Crişan (Micro 15) este delimitat de str. Prahova, str. Magnoliei, Aleea Pinului, str. Careiului.Acesta constă din numeroase case înspre zona industrială sudică şi zona vestică a cartierului, carereprezintă circa 35% din locuinŃele totale. Este al doilea cartier construit în timpul perioadei comunistepentru a deservi zona industrială a oraşului. Majoritatea blocurilor au fost construite în anii 1970 imediatdupă inundaŃiile din 1970, şi din acest motiv, multe fiind degradate. Zona dispune de toate utilităŃile, însăpopulaŃia cartierului cuprinde numeroase persoane în vârstă (15 % din populaŃia totală), peste media

oraşului.

Harta 14: Harta cartierului - sector VII



67

În ceea ce priveşte infrastructura, reabilitarea drumurilor şi a străzilor necesită mici investiŃii. Există treiloturi mari de parcare localizate în faŃa Spitalului judeŃean. Majoritatea zonelor verzi sunt în prezentterenuri pentru deşeuri.

Micro 14. Această zonă de clădiri vechi, s-a schimbat recent îndeosebi în ceea ce priveşte reŃeaua dedrumuri, care a fost reasfaltată; unele zone verzi au fost create (sau cel puŃin au fost curăŃate) în jurulblocurilor. Mai multe garaje private au fost construite fără autorizaŃie sau pe domeniu public, şi trebuia săfie demolate şi transformate în trotuare sau spaŃii verzi. Zona situată aproape de piaŃa de alimente

"Someş" este puternic degradată, cu clădiri murdare, străzi nepavate şi majoritatea persoanelor fiind deetnie romă.



68

SECTORUL VIII

Nr de locuitori 711



Nr. persoane + 65 91

Nr. Şomeri 16






Zone verzi (mp) 0

Teren industrial (mp) 243.400Utilizare rezidenŃială (mp) 2.451.600




Sectorul cuprinde Cartierul Sătmărel, care constituie parte integrantă a municipiului Satu Mare începânddin anul 1968. Principala problemă a acestei zone o reprezintă infrastructura deficitară (utilităŃi, drumuripublice, canalizare, zone verzi), 80% din drumuri sunt de pământ, există o lipsă acută de terenuri verzi şiterenuri de joacă. În acest cartier funcŃionează o grădiniŃă şi o şcoală generală, asigurând condiŃiile

necesare desfăşurării activităŃilor educaŃionale a tinerei generaŃii. Zona situându-se la periferiamunicipiului Satu Mare, de unde majoritatea persoanelor sunt angajate în oraş, asigurarea unui transport

în comun a fost esenŃială, acest serviciu funcŃionând în mod eficient.

În vederea soluŃionării acestor probleme municipiul Satu Mare a iniŃiat dezvoltarea unor proiecte deinvestiŃii cu privire la reabilitarea reŃelelor de utilităŃi, reabilitarea drumurilor de pământ, precum şireabilitarea clădirii şcolii.

Harta 15: Harta cartierului - sector VIII



69

1.5 PotenŃialul de dezvoltare al municipiului

Satu Mare deŃine un potenŃial relevant de dezvoltare legat de diverşi factori, fie cu caracterinfrastructural şi de mediu, fie din punct de vedere social şi cultural, cât şi în ceea ce priveştepoziŃionarea geografică. Analizele socio-economice prezentate în planul strategic ne prezintă un oraş cu oeconomie în stagnare, cu o scădere demografică şi fără puncte particulare de excelenŃă în domeniulproductiv: o situaŃie care caracterizează multe oraşe din România. DiferenŃa şi caracterul unic al

municipiului Satu Mare constă, aşadar, în identificarea unor date şi reacŃii negative, chiar dacă nu sunt încă bine consolidate, precum şi a evoluŃiilor defavorabile. Două consideraŃii substanŃiale privinddemografia şi producŃia industrială trebuie menŃionate:

a) considerând faptul că bilanŃul migraŃiei este negativ începând cu anii ’90, se observă oricum orezistenŃă a oraşului în ceea ce priveşte numărul de locuitori (115.000 în 1992, 113.700 în 2007), aşadar oinformaŃie care nu trebuie interpretată doar în sens negativ, deoarece în realitate oraşul rezistă şireacŃionează bine la fenomenul emigrării.

b) o rezistenŃă este vizibilă chiar şi în diverse domenii ale producŃiei industriale. Dacă excludem sectorultextil şi cel alimentar, care începând cu 2005 prezintă o scădere a cifrei de afaceri, observăm că celelalteramuri de producŃie (ex. industria mecanică şi tehnologia de maşini, industria electronică şi optica) sestabilizează în jurul unei cifre de afaceri constante.

Faptul că economica municipiului Satu Mare s-a menŃinut în limite normale în ultimii ani este deasemenea confirmat de faptul că din 2000 până în 2006 au fost pierdute doar 1.843 locuri de muncă, înrealitate numărul persoanelor ocupate a fost în continuă creştere din 2001 până în 2005, şi este evidentă orecuperare a locurilor de muncă faŃă de 2001, an în care a avut loc o scăderea drastică a ratei ocupăriiforŃei de muncă.

Satu Mare creează impresia unui oraş în rezervă, care nu reuşeşte să valorifice atuu-rile sale:

Un patrimoniu cultural şi un centru istoric important, atât în termeni de extindere, formă, cât în

termeni de clădiri valoroase;

O poziŃie geopolitică destul de strategică (poziŃionare transfrontalieră) – a se vedea Harta 18

O diversitate (în special în termeni de capital uman) de culturi şi cunoştinŃe legate de apartenenŃa

multi-etnică a cetăŃenilor – a se vedea diag. 1;

PrezenŃa resurselor (ex. ape termale) şi plasarea acestora în cadrul unei zone cu importante valori

naturale şi peisagistice, ideală pentru turismul termal, rural şi cultural (a se vedea Harta 16 şi 17);

PoziŃionarea în cadrul unei regiuni care prezintă, faŃă de alte realităŃi româneşti, o rată bună de

atracŃie a investiŃiilor străine, un număr important de universităŃi şi centre de producere a

cunoştinŃelor şi informaŃiilor, precum şi centre industriale specializate şi diversificate (a se face

referire la Harta 19).

Imaginile mai sus menŃionate, selecŃionate de către PATR NV (PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI

REGIUNII DE NORD-VEST) pun în evidenŃă un context regional care oferă oportunităŃi care nu trebuiesubestimate. Proximitatea municipiului Satu Mare, la vest, cu coridoare care duc direct către centrulMitteleuropa cu o economie avansată, şi la est, către acele teritorii (Ucraina, Moldova, Rusia), careconstituie pieŃe naturale ale aceleiaşi Mitteleuropa, pune oraşul în situaŃia de a fi un nod important deschimb logistico-comercial. A combina această oportunitate cu cele legate de patrimoniul natural şicultural ar putea crea o ocazie de relansare pentru Satu Mare. PIDU, în acest sens, dat fiind şi resurseleinsuficiente de care dispune, nu poate face prea mult, însă poate crea acele condiŃii de bunăstare, încadrul oraşului, zone pentru a trăi şi a locui, astfel încât cetăŃenii să poată avea acces mai uşor la serviciişi cunoştinŃe dar şi posibilitatea unei întâlniri intercomunitare şi intracomunitare, care să sporeascăcapitalul lor cultural şi intelectual, precum şi capacitatea lor antreprenorială.

PIDU Satu Mare încearcă să conducă la implementarea unor proiecte care să răspundă nu doar unei logicide emergenŃă, aşadar nu doar infrastructuri urbane (drumuri şi trotuare), ci să investească din punct de

vedere transversal în toate posibilităŃile prezente în instrumentul de planificare, considerând şinecesitatea de a aborda lansarea unei structuri economice (ex. centru tehnologic) care să poată conducela ocuparea forŃei de muncă şi să poată relansa productivitatea şi atenŃia către aspectele sociale(siguranŃa şi calitatea spaŃiilor publice).



F

#³» F

»F F»

£"

¨

££%O

/ £

£ / " £

» /

/ ¥ / /

/

¤¤

¨ / ""A / *

/ ¥¤ xx

¥¥F

x

º

» #³

»»

»%Cº %C

"

"

¥

¤-

¤ /

¥

¥

/ ¥

*

. /

»

£

¨»

»»

"Á ¥" / "Á"A

%C

/

%C¨

/ /

º"

"Á»"Á

" /

»

"Á"Á"Á

"Á"

"

»

¤

/

¤"

¨ /

/

ºº¥

FF

* / "

/ /

/

º

"A

%C ¨

¥¥

%O %O / "A

"A

F

""

"

¥F

F

F

¥ FF»

#³»

"

"

"

/

"

"

¥

@ ¥

/

/

"A

¨

*

º

F

F

FF F

F

F

F

%C ¸¸

#³#³

#³

#³

%I

"Á"Á

"Á¤@

¨¤

ð

ð

ð

"Á"Á

"Á

¸

#³

Ip

De j

Apa

Va r

Iara

Hida

Vama

Balc

Ilba

Borz

Figa

Turt

Taga

Buza

Rodna

Zagra

Iclod

Borsa

Baciu

Gilau

Turda

Letca

Bocsa

Marca

Jibou

Zalau

Bixad

Carei

Derna

Borod

Ceica

Beius

Seini

SacelBaiut

Sasar

Baita

Agris

Suior

Herja

Iojib

Cetea

Urvis

Felix1 M ai

Tihau

Zauan

Cheia

Parva

Anies

Nasal

Romuli

Maieru

Dabica

Poieni

Girbau

Tureni

Chiesd

BabeniSurduc

Crasna

Tasnad

Vascau

Cavnic

Nistru

Magura

Cornet

Pestis

ZalnocBizusa

Bologa

Leghia

Reteag

Alunis

Beudiu

Apahida

Cojocna

Ileanda

Certeze

Popesti

Astileu

Sapinta

Birsana

Ardusat

Razoare

BuciumiButeasa

Bozinta

Merisor

Voivozi

Borozel

Moigrad

Rastoci

Stirciu

Morlaca

Saratel

Pinticu

Chiscau

Piscolt

Tirlisua

Aghiresu Chinteni

Baisoara

SarmasagMarghita

Suncuius

Carpinet

Cicirlau

Burloaia

Calugari

Cuciulat

Galaseni

Ciumarna

Nusfalau

Dum brava

Colibita

Dobresti

Camarzana

Orasu NouSatu Mare

Budureasa

Pietroasa

Baia M are

Boiu Mare

Slatinita

IlvaMare

Varciorog

Cuzdrioara

Sandulesti

Cristoltel

Baia Sprie

Dum bravita

Baia B orsa

Prodanesti

Tarna Mare

Baita-Plai

Strugureni

Curtuiseni

Baita Bihor

Zece Hotare

Negresti-Oas

Viseu de Su s

PoianaIlvei

Singeorz-Bai

Magura Ilvei

Recea-Cristur

SomesOdorhei

Valea Pomilor

Sangeorzu Nou

Valea Vinulu

Magur

Valea Viseului

Epicopia Bihor

Poiana Codrului

Simleu Silvaniei

Mesesenii de Jos

Valea Chioarului

Suplacu de Barcau

Cristestii Ciceu lui

LuncI lv

N

EW

S

Harta resurselor

50 0 50 Km

Harta 16: Harta resurselor

Sursa: PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI REGIUNII DE NORD-VEST (PATR)



Harta 17: Zonarea funcŃional-turistică a Regiunii de Nord-Vest




Harta 18. Harta centrelor de polarizare internă şi transfrontalieră




73

Harta 19: Industria Regiunii de Nord-vest – potenŃial şi constrângeri de dezvoltare


Având în vedere şi valoarea investiŃiei FEDR, PIDU Satu Mare este un plan care decide săorienteze majoritatea proiectelor către o zonă specifică a oraşului (zona de nord-vest, de la

cartierul SolidarităŃii până la str. Botizului), însă intervenŃiile finale acoperă două zone.



74

Harta nr. 20: Localizarea proiectelor propuse prin PIDU


Se încearcă în acest mod să se facă mai eficientă, vizibilă şi eficace investiŃia structurală.IntervenŃiile se concentrează în zona nord-vest, în special în cartierele SolidarităŃii, 14 Mai şifâşia de conexiune cu Botizului. Primul cartier (Solidaritati) cu caracter predominant

rezidenŃial, prezintă un sector urban definit prin structura blocurilor, o structură urbanădefinită prin modelul tipic al cartierelor funcŃionaliste, iar cel de-al doilea (14 Mai) prezintă, în schimb, un sector rezidenŃial mai puŃin dens care se caracterizează prin prezenŃablocurilor (în partea sudică) şi a unor mici locuinŃe mono şi bi-familiale (case cu grădinădistribuite pe terenuri înguste şi paralele, ortogonale pe străzile principale). În zonă, printrecartierele mai sus menŃionate şi Botizului se situează fâşia de şine de căi ferate care leagăzonele industriale ale municipiului Satu Mare, fiind situate chiar şi zone industriale, pejumătate ieşite din uz, situri tip brownfield. Extinderea zonelor industriale şi a cartiereloranexe de blocuri, funcŃionale pentru dezvoltarea şi funcŃionarea zonelor industriale estecuprinsă în această parte a oraşului. Dezvoltarea industrială şi aşezările urbane aferenteclasei muncitoare au avut impact major în zona de sud-vest a oraşului (ex. Micro 14, Micro15, Micro 16, Micro 17, Carpati I şi Carpati II), conectată la zona de nord, aşa cum a fost maisus menŃionat, prin intermediul căii ferate. Aceste zone sudice sunt chiar extrem de

importante pentru relansarea economică, socială şi culturală a municipiului Satu Mare.Resursele disponibile pentru acest PIDU, şi alegerea strategică făcută de a nu distribui inutilproiectele în oraş, ci de a încerca un efect multiplicativ al acestora asupra unei zone precise,



75

nu a permis să se ia în considerare problemele urbane, deşi au fost examinate, cu care seconfruntă această zonă importantă a oraşului. Această zonă care va trebui cu siguranŃă să fie

în centrul atenŃiei şi relansată, din diverse puncte de vedere, dar în primul rând din punctulde vedere al valorificării şi refuncŃionalizării spaŃiilor publice şi al ofertei de servicii, încadrul intervenŃiilor viitoare de planificare şi de programare în materie de urbanism.

Acest fapt permite echilibrarea a) atât a alegerii de a distribui proiectele în diverse domeniipermise de Axa I din POR (infrastructura urbană, socială şi mediul de afaceri), b) maximizarearandamentului investiŃiei finanŃării FEDR. Echilibrarea care rezultă în urma alegerii deaconcura acŃiunea asupra unei zone precise din Satu Mare, considerată a fi un punct derelansare pentru scară urbană, întrucât:

1. IntervenŃiile de infrastructură urbană ridică standardele de utilizare a spaŃiuluipublic, şi permit astfel îmbunătăŃirea locurilor de interacŃiune a cetăŃenilor, nu doardirect, printr-o calitate majoră a vieŃii spaŃiilor traiului cotidian, ci şi indirect princrearea unor condiŃii pentru a facilita un dialog urban, ocazii de întâlnire, care săpoată declanşa procese de dezvoltare socială, culturală şi economică.

2.

Celelalte intervenŃii acŃionează direct asupra sectorului economic prin crearea unuicentru tehnologic, şi indirect deschizând spaŃii pentru potenŃialul intrinsec al acelorforme de economii legate de asocierea şi de utilizarea cunoştinŃelor şi informaŃiilorcu caracter cultural (ex. teatrul de nord).

PIDU Satu Mare se situează între un plan care răspunde necesităŃii de a face faŃă exigenŃelorevidente care au nevoie de un răspuns în cel mai scurt timp, şi alte aspecte mai strategicecare încearcă să creeze subiectul unui proiect de viitor pentru a mări competitivitatea,aşadar capacitatea de a atrage investiŃii, persoane calificate, şi turişti. Această a doua parteeste exprimată mai ales prin sistematizarea datelor esenŃiale pentru o bună planificare(statistice, geografice, sociale, demografice, economice) şi printr-o reconstruire încă parŃialăa cartierelor, părŃilor oraşului, care ajustează realitatea urbană a municipiului Satu Mare: aplasa, identifica şi cuantifica potenŃialele de dezvoltare, pe de o parte, a răspunde în modimediat, pe de altă parte. Acest PIDU nu este un instrument finalizat în termeni de definiŃiiale perspectivelor de dezvoltare, ci un instrument care, în faŃa unei analize complexe, lascară urbană şi teritorială, stabileşte priorităŃi, fiind în conformitate cu perioadele de timpale programării europene, oferă răspunsuri vizibile şi răspund exigenŃelor de dezvoltare aoraşului identificate de către analizele PIDU, prin procesul său participativ şi alte studiisupra-ordonate la nivel regional şi naŃional.



76

2 Strategia dezvoltării polului de dezvoltare urbană

2.1 Viziunea dezvoltării – UN POL VERDE CENTRAL DE ATRACłIE PENTRUINVESTIłII

Satu Mare se bucură de un important potenŃial de dezvoltare care are la bază: poziŃia sageografică – aproape de graniŃa cu Ungaria şi Ucraina, coridorul natural şi cultural al râuluiSomeş în mijlocul unei zone cu o bogată tradiŃie agricolă; un mediu de o bună calitate, lipsafactorilor majori de poluare, zone verzi urbane de legătură, precum şi un sistem hidrologicrelevant pentru oraş; o comunitate urbană bine configurată, multietnică, multiculturală şi oviaŃă culturală activă; o piaŃă echilibrată a muncii şi o economie stabilă cu un sectorcomercial şi de servicii în creştere.

NOD CENTRAL –VERDE - MULTIETNIC

MULTICULTURAL –ECONOMIE ECHILIBRATĂ (IMM-uri)

Există de asemenea şi provocări majore asociate cu: scăderea semnificativă a populaŃiei şi cu

îmbătrânirea acesteia într-un oraş cu fluxuri semnificative de emigrare; importante deficitelegate de infrastructura urbană primară şi de spaŃiul public; declin al sectorului industrial;precum şi o infrastructură educaŃională cu potenŃial de dezvoltare.

PIERDERE A POPULAłIEI – REłELE DE DRUMURI DE SLABĂ CALITATE – DECLIN ALINDUSTRIEI – EDUCAłIE

Viziunea Planului Integrat de Dezvoltare Urbană al municipiului Satu Mare se construieşte pepotenŃialul intrinsec al oraşului care transformă aspectele negative ale oraşului în bunuri cu ovaloare pozitivă. Aşadar:

POL REGIONAL DE ATRACłIE PENTRU POPULAłIE

NOD CENTRAL + VERDE + MULTIETNIC –PIERDERE A POPULAłIEI – REłELE DE DRUMURI DE SLABĂ CALITATEI

=REGENERAREA ZONELOR URBANE-

PoziŃia geografică a oraşului deschide oportunitatea unui rol în plan regional. Satu Mare arputea deveni un punct de coridoare transfrontaliere între Ungaria – Ucraina – România. Dar

înainte de a ajunge la acest stadiu, este necesar ca oraşul să rezolve problemele legate decalitatea mediului construit şi de spaŃiul urban, precum şi aspecte sociale. Aşadar, strategiaPIDU trebuie să se concentreze pe “Regenerarea prietenoasă din punct de vedere al mediuluişi cu o utilizare mixtă a zonelor urbane”. În consecinŃă, Satu Mare va fi în măsură să devinăun pol de atracŃie cu o bună calitate a vieŃii şi cu un spaŃiu urban unde să te poŃi bucura derelaŃii privilegiate cu natura.

POL REGIONAL DE ATRACłIE ECONOMICĂ

NOD CENTRAL + MULTICULTURAL + ECONOMIE ECHILIBRATĂ (IMM-uri) – DECLIN ALINDUSTRIEI

-SISTEM DE ÎNVĂłĂMÂNT CU NEVOI DE DEZVOLTARE

= ANTREPRENORIAT ŞI ACORDURI DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ SUSTENABILĂ

ÎmbunătăŃirea mediului construit şi a spaŃiilor urbane care acum sunt sub-utilizate (suprafeŃede cale ferată scoase din uz, teren industrial şi teren pentru depozitarea deşeurilor) şilocalizarea în zonele de regenerare urbană a centrelor tehnologice şi de inovare, vatransforma aceaste zone în locaŃii atractive pentru investiŃii (afaceri). Acest fapt va permite

o mai bună integrare urbană a acestor zone în cadrul oraşului, va salva resurse, efortul cuprivire la teren şi infrastructuri, şi va evita expansiunea urbană. Proximitatea faŃă de mediul



77

natural, precum şi beneficiile aferente vor face din aceste zone puncte de atracŃie pentruinvestiŃiile economice (IMM-uri, ateliere de lucru, servicii tehnice, etc)

Această viziune de dezvoltare este materializată prin 3 axe şi 10 măsuri.

Axa 1. Regenerarea prietenoasă din punct de vedere al mediului şi cu utilizare mixtă azonelor urbane

Măsura 1.1.-

Restaurarea şi reabilitarea reŃelei de drumuri, prin restructurarea şi îmbunătăŃirea reŃelei dedrumuri, reînnoirea suprafeŃei drumurilor, renovarea canalizării şi a reŃelei feroviare,

îmbunătăŃirea iluminatului stradal.

Măsura 1.2.-

Renovarea clădirilor pentru crearea de centre care oferă servicii intreprinzătorilor.

Măsura 1.3.-

Renovarea clădirilor pentru crearea de servicii culturale şi sociale, prin crearea unor servicii

sociale primare pentru asistenŃa socială, asistenŃa sanitară, precum şi servicii culturale şiadministrative.

Măsura 1.4.-

Transport decongestionat în Centrul Oraşului, prin reabilitarea reŃelei de drumuri, crearea depiste de ciclism, facilităŃi de călătorie şi parcuri, precum şi un sistem informaŃional depromovare a acestora. Fluidizarea traficului prin realizarea unui sistem inteligent de fluidizare sicontrol al traficului urban corelat în funcŃie de prioritatea transportului public.

Axa 2. Antreprenoriat şi Acorduri pentru Dezvoltarea economică sustenabilă amunicipiului Satu Mare.

Măsura 2.1.-

AsistenŃă pentru IMM-urile existente, asistenŃă furnizată prin crearea unor birouri şi spaŃiipentru ateliere de lucru.

Măsura 2.2.-

AsistenŃă pentru lansarea noilor IMM-uri, suport pentru persoanele autonome, schemeintegrate de formare, asistenŃă în pregătirea planurilor de afaceri.

Măsura 2.3.-

Suport pentru proiectele antreprenoriale bazate pe utilizarea TIC, a schemelor integrate deformare şi start-up - ul afacerilor implicate în managementul serviciilor sociale.

Axa 3. Integrarea grupurilor aflate în necesitate, furnizarea sporită a serviciilor primareaccesibile din punct de vedere economic şi de prevenire a crimei.

Măsura 3.1.-

AcŃiuni de încurajare a recuperării minorilor aflaŃi în situaŃii de risc ridicat, şi alte acŃiunipentru grupurile nevoiaşe precum vârstnici, rromi, etc, cu consiliere personalizată şi înmaterie de formare, scheme integrate şi incluziunea în schemele de învăŃare.



78

Măsura 3.2.-

Consolidarea mediului şi a securităŃii

Măsura 3.3.-

Măsuri de încurajare a proceselor de integrare socială, cu facilităŃi pentru educaŃia civică,programe de consiliere, orientare şi scheme de integrare, evenimente culturale pentru apromova patrimoniul multietnic al oraşului.



79

2.2 Obiective strategice

Obiectivele strategice generale (reabilitarea urbană, dezvoltarea sustenabilă economicălocală şi îmbunătăŃirea calităŃii vieŃii) se sprijină reciproc şi vor crea sinergii printre ele,multiplicând efectele pozitive care ar putea fi atinse dacă acestea ar fi implementate înindividual.

O1. Reevaluarea mediului urban al zonei nordice a municipiului Satu Mare pentru atransforma cartierul într-un ‘loc prielnic traiului‘ şi pentru a face oraşul mai atractiv pentrulocuitorii săi şi pentru străini. Dezvoltarea infrastructurilor va spori atractivitatea oraşului,dând naştere unui mediu plăcut pentru comunitate.

Reabilitarea Zonelor Urbane este una din temele cele mai importante de abordat în vedereaatingerii obiectivelor generale. Regenerarea urbană a oraşului va avea efecte valoroase întermeni de dezvoltare economică, oferind un mediu mai adecvat pentru comunitate în acelaşitimp.

ÎmbunătăŃirea infrastructurii urbane primare şi a reŃelei de drumuri în zona oraşuluiconform planului. Este esenŃial ca infrastructura să fie dezvoltată pentru a oferi condiŃiioptime pentru o dezvoltare eficientă a activităŃilor economice, un bun transport şi

atragerea investitorilor, turiştilor, etc. ÎmbunătăŃirea mediului construit existent şi sporirea facilităŃilor sociale, culturale şi

economice care vor îmbunătăŃi calitatea vieŃii cetăŃenilor şi vor crea condiŃiile necesarepentru procesele de integrare socio-economică, precum şi pentru o utilizare optimă aresurselor culturale şi de mediu din zonă.

O legătură mai bună a zonei nordice cu restul oraşului din punct de vedere economic,social şi urban. Dezvoltarea infrastructurii urmăreşte să depăşească situaŃia de izolare azonei şi să îmbunătăŃească funcŃionarea reŃelei de drumuri. ÎmbunătăŃrea condiŃiilor detrafic.

O2. Dezvoltarea şi revitalizarea economiei locale, prin crearea unei reŃele diversificate şirăspândite de afaceri care are la bază noul “Centru tehnologic de inovare şi de afacerii”.

Prin revitalizarea întreprinzătorului local şi a scenariului de investiŃii, sprijinit prinacŃiuni implementate în domeniul reabilitării urbane, zona ar deveni mai atractivă pentruinvestiŃii, atât investiŃii de origine locală cât şi străină, iar economia mai competitivă.

Încurajarea creării noilor afaceri inovative, sprijinirea start-up-urilor afacerilor şifurnizarea de oportunităŃi de ocupare pentru populaŃie.

Dezvoltarea afacerilor competitive – atât cele recent create, cât şi cele care s-aumaturizat – care sunt sustenabile.

O3. Încurajarea integrării sociale a grupurilor vulnerabile, sprijinirea campaniilor deinformare şi de sensibilizare publică, încurajarea evenimentelor culturale multietnice şiprevenirea crimei.

ÎmbunătăŃirea calităŃii serviciilor sociale pentru a genera o coeziune locală şi pentru aasigura şanse egale.

Consolidarea principiului egalităŃii în comunitatea locală, indiferent de caracteristicileparticulare, etice sau culture ale cetăŃenilor.

Prevenirea crimei şi a comportamentului necivilizat.



Obiective strategice PoziŃia de bază PoziŃia la momentul finaliz

O1. Reevaluarea mediului urban al zonei nordice a municipiului Satu Mare pentru a transforma cartierul într-un ‘loc p

ÎmbunătăŃirea infrastructuriiurbane primare şi a reŃelei dedrumuri în zona oraşului conformplanului.

- Sisteme publice ineficiente de apă şi decanalizare

- Infrastructură urbană primarănecorespunzătoare în zonele urbaneperiferice şi industriale

- Peste 90% din oraş a fost racordat la reŃele deapă şi de canalizare

- Reabilitarea parŃială a reŃelei de gaze- Municipiul este localizat aproape de sursele

de gaze naturale şi de apă

o suprafaŃă de 47867 mp ca

o suprafaŃă de 7174 mp trot

o suprafaŃă de 5624 mp zon

5270 m canalizare pluvială

4437 m canalizare menajer

2160 m canalizare sistem un

7240 m reŃea de apă

7660 m canal pentru cablur

8 km piloŃi de dirijare184 buc semnalizări cu indi

8 km marcaj longitudinal

766 mp marcaj transversal

ÎmbunătăŃirea mediului construitexistent şi sporirea facilităŃilorsociale, culturale şi economice

- UnităŃi industriale vechi cu viitor nesigur,tehnologii şi echipamente poluante şidepăşite

- Patrimoniu cultural în declin

- Dezvoltarea continuă şi în creştere a zonelorrezidenŃiale din oraş.

Clădirea reabilitată cu o sociale de 637,61 mp reabil

Clădirea reabilitată cu centrului de 4.567 mp reab

Clădirea teatrului reabilit

reabilitată şi dotată

O legătură mai bună a zoneinordice cu restul oraşului dinpunct de vedere economic, social

- Poluarea aerului şi poluarea fonică datoratetraficului- Neconformitatea infrastructurii de transport

(nevoia de poduri şi şosea de centură),

CondiŃii de transport pentru

Grad de siguranŃă crescut în

Factorii de mediu îmbunătă



O3. Încurajarea integrării sociale a grupurilor vulnerabile, sprijinirea campaniilor informative şi de sensibilizare culturale multietnice şi prevenirea crimei.

ÎmbunătăŃirea calităŃiiserviciilor sociale pentru

a genera o coeziunelocală şi pentru a asiguraşanse egale.

- Lipsa de facilităŃi pentru locurile de joacă pentrucopii, centre de agrement, lipsa unor puncte de

distracŃie pentru tineri.- Infrastructură socială dezvoltată, resurse umanespecializate.

- O bună cooperare între instituŃiile publice şi ONG-urile locale pentru a furniza servicii sociale.

Nr. de copii asistati în cadrul 2200/an.

Nr. de persoane în vârstă asistattotalizând 4400/an.

Nr. de persoane consiliate: 400/a

Nr. de locuri de muncă create: 10

Scăderea numărului de persoane v

Nivelului de excluziune socială re

Consolidarea principiuluiegalităŃii în comunitatealocală, indiferent de

caracteristicile lorparticulare, etnice sauculturale.

- Lipsa facilităŃilor culturale care să serveascădiversitatea etică şi culturală a populaŃiei dinSatu Mare.

Creşterea numărului de noi locuSatu Mare.

Creşterea numărului de turişti ca

împrejurimile acestuia.FACILITĂłI CULTURALE PENTRU CULTURALE ÎN ORAŞ.

Prevenirea crimei şi acomportamentuluinecivilizat.

- Lipsa securităŃii care afectează mediuleconomic şi social.

Vizualizarea în timp real a patruleO mai bună gestionare a echipelo

ÎmbunătăŃirea timpului acestoridentificarea şi trimiterea imedialocul desfăşurării evenimentului.Colectarea analizei şi transpunemenŃionate în rapoartele agenŃiloStocarea, procesarea şi analizaincidente.

Planificarea şi monitorizarea în unui management mai eficient al



83

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI SATU MARE

Obiective

Măsuri Măsuri

Proiecte Proiecte

Consultare

Încurajarea integrării sociale a grupurilorvulnerabile, sprijinirea campaniilor deinformare şi de sensibilizare multietnicăpublică, prevenirea comportamentuluianti-social

Revalorificarea mediului urban din zonanordică a municipiului Satu Mare pentru atransforma cartierul într-un "loc decent

de trai" şi a face oraşul mai atractivpentru locuitorii săi şi pentru străini

Dezvoltarea şi revitalizarea economieilocale, prin crearea unei reŃele diversificateşi răspândite de afaceri.

- AsistenŃă furnizată IMM-urilor, asistenŃă furnizată princrearea de birouri şi spaŃii de ateliere de lucru.

- AsistenŃă pentru lansarea noilor IMM-uri, suport pentrupersoanele autonome, scheme integrate de formare,asistenŃă în pregătirea planurilor de afaceri.

- Suport pentru proiectele antreprenoriale bazate peutilizarea TIC, scheme integrate de formare şi start-up –ul afacerilor implicate în managementul serviciilorsociale.

- Restaurarea şi reabilitarea reŃelei de drumuri,prin restructurarea şi îmbunătăŃirea reŃelei dedrumuri, reînnoirea suprafeŃei drumurilor,

renovarea canalizării şi a reŃelei feroviare, îmbunătăŃirea iluminatului stradal.

- Renovarea clădirilor pentru crearea unorcentre de servicii pentru întreprinzători.

- Renovarea clădirilor pentru crearea de serviciiculturale şi servicii sociale pentru asistenŃăsocială, asistenŃă sanitară, precum şi serviciiculturale şi administrative

- Transport decongestionat în Centrul Oraşului,prin reabilitarea reŃelei de drumuri, creareade piste de ciclism, facilităŃi de călătorie şiparcuri, precum şi un sistem informaŃional de

promovare a acestora. ÎmbunătăŃreacondiŃiilor de trafic.

- AcŃiuni de încurajare a recuperării minoriloraflaŃi în situaŃii de risc, şi alte acŃiuni pentrugrupurile vulnerabile precum vârstnici, rromi,etc.

- Consolidarea securităŃii şi a mediului

- Măsuri de încurajare a proceselor de integraresocială, cu facilităŃi pentru educaŃia civică,programe de consiliere, orientare, scheme deintegrare, evenimente culturale pentrupromovarea patrimoniului multicultural al

Grupurile comunitare şi actorii decid priorităŃile şi activităŃile sprijinite prin Planul deacŃiune

- CENTRU TEHNOLOGIC, DE INOVARE ŞI DEAFACERI ÎN MUNICIPIUL SATU MARE

- REGENERAREA ZONELOR REZIDENłIALE DINCARTIERUL SOLIDARITĂłTII DIN SATU MARE(SOLIDREG)

- ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII MEDIULUI ŞI ASERVICIILOR URBANE ÎN ZONELE PERIFERICE –STR. IL. CARAGIALE, REABILITAREA ŞIDEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII URBANE

- CONSTRUIREA CENTRULUI TEHNOLOGI,C deINOVARE ŞI AFACERI ÎN SATU MARE

- REABILITAREA PATRIMONIULUI ISTORIC ŞICULTURAL DIN MUNICIPIUL SATU MARE -TEATRUL DE NORD

- CONSTRUIREA UNUI CENTRUMULTIFUNCłIONAL SOCIAL AL SPAS ÎN SATUMARE - MIRCEŞTI

- DECONGESTIONAREA TRAFICULUI ÎN ZONĂCENTRALĂ, REABILITAREA ŞI DEZVOLTAREAINFRASTRUCTURII URBANE – ACCESUL LACENTURA NORDICĂ INDUSTRIALĂ

- SISTEM INTEGRAT PENTRU MANAGEMENTULTRAFICULUI- SISTEME DE SUPRAVEGHERE PENTRU SIGURANłA SPAłIILOR PUBLICE

DIN MUNICIPIUL SATU MARE- -SISTEM INFORMATIC DE AUTOMATIZARE ŞI MANAGEMENT AL

ACTIVITĂłII AGENłILOR POLIłIEI COMUNITARE SATU MARE



84

2.3 Axe şi Programe

Strategia oraşului Satu Mare 2008 se bazează pe conceptele de dezvoltare sustenabilă şiintegrare, soluŃionând problemele curente într-un mod care nu va compromite calitatea vieŃiişi oportunităŃile generaŃiilor viitoare. Această strategie promovează o dezvoltare bineechilibrată a oraşului în contextul regional, naŃional şi internaŃional.

Strategia a luat naştere din analiza punctelor de vedere exprimate de către reprezentanŃiimediului local, lideri ai instituŃiilor publice şi reprezentanŃi ai societăŃii civile – prin interviurişi sondaje. În acest fel se urmează liniile directoare de dezvoltare definite la nivel naŃional,regional şi judeŃean. Mai mult, misiunea sa este aceea de a mobiliza tot materialul, resurseleumane şi financiare din oraş şi de a identifica oportunităŃile de finanŃare pentruimplementarea măsurilor propuse.

În concordanŃă cu axele strategice prevăzute în PIDU au fost implementate următoareleprograme de investiŃii.

Axa 1 - Reabilitare urbană

Programul 1.– Reabilitarea infrastructurii urbane1.1. Reabilitarea zonei Cubic din cartierul 14 mai

Descrierea: renovarea clădirilor degradate, modernizarea spaŃiilor publice, crearea saumodernizarea spaŃiilor verzi, modernizarea infrastructurii spaŃiilor publice.

Proiectele:

Reabilitare sediu SPAS str. Ilişeşti – Valoare 1.576.101 lei

Reabilitare străzi : str. BariŃiu şi parŃial str. Gorunului 4.248.875 lei

Str. George Călinescu 220.000 lei

Str. Ady Endre 450.000 lei

Str. Rodnei 580.000 lei

Consiliul JudeŃean Satu Mare - Reabilitare Str. Gorunului 2.500.000 lei

Reabilitare Baia Comunală: „Proiect complex de educaŃie ecologică şi de monitorizare acalităŃii aerului în context transfrontalier (Program Phare CBC de CooperareTransfrontalieră România – Ucraina” Valoarea totală : 743.938 Euro

PUZ aprobat de Consiliul Local pentru construirea unei zone de locuinŃe cu spaŃii verzi pesuprafaŃa aparŃinînd proprietăŃii private a Cubicului (aprox. 4ha).

1.2 Punerea în valoare a patrimoniului istoric şi modernizarea infrastructurii de transport dincentrul municipiului Satu Mare

Descrierea: reabilitarea faŃadelor clădirilor, reamenajarea curŃilor interioare, renovarea

exterioară a clădirii Teatrului de Nord, achiziŃionarea în centrul municipiului a unorechipamente de informare şi comunicare, achiziŃionarea de echipamente specifice pentrumanagementul traficului, modernizarea staŃiilor de autobuze din centrul oraşului, renovareaşi modernizarea Casei de Cultură

Proiectele:

Reabilitare Turnul Pompierilor 2004 – 1.583.394 lei

Realizare pasaj pietonal Corneliu Coposu – 6.895.000 lei

Începerea restaurării, consolidării hotelului Dacia de către proprietarul privat SC DACIASA Valoarea investiŃiei fiind de 18.553.850 lei

Reabilitare străzi- str Horea 190.000 lei

Str. Martirilor DeportaŃi 425.000 lei



85

Str. Caişilor, Nichita Stănescu 310.000 lei

Str. Golescu 323.000

Str. Ştefan cel Mare 890.000 lei

Str. Avram Iancu 1.810.000

Str. Iuliu Maniu 450.000 leiBul. Transilvania 1.250.000 lei

1.3 Reabilitarea infrastructurii rutiere pentru creşterea accesibilităŃii oraşului

Descrierea: construirea unui nou pod, construirea şoselei de centură, dotarea oraşului cuechipamente pentru managementul traficului, modernizarea străzilor urbane, amenajareaunei parcări subterane.

Proiectele:

„Trecerea peste calea ferată în municipiul Satu Mare pe ruta DN 19 spre Petea (RO) –Csengersima (HU)/ Pasaj superior rutier Satu Mare” Phare CBC de Cooperare

Transfrontalieră România – UngariaValoarea totală : 6.990.000 Euro:

Modernizare străzi: str. Aurel Vlaicu 7.181.120 lei

o Str. Odoreului 14.800.844 lei

o Str. Cloşca 1.904.000 lei

o Str. Păuleşti 8.906.468 lei

Schimbarea parŃială a sistemului de semafoare 535.021 lei

Concurs de idei lansat pentru proiectarea celui de al treilea pod peste Someş ajuns înetapa de anunŃare a proiectantului împuternicit pentru realizarea studiului de

fezabilitate. Proiect tehnic elaborat pentru centura de ocolire a municipiului Satu Mare, fiind cuprins

într-un program guvernamental.

1.4 Dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare a oraşului pentru protejarea mediului înconjurător

Descrierea: ÎmbunătăŃirea calităŃii serviciilor de aprovizionare cu apă şi canalizare,dezvoltarea unui plan coerent referitor la spaŃiile verzi şi la spaŃiile destinate recreerii,amenajarea şi creşterea suprafeŃelor alocate spaŃiilor verzi în sprijinul conservării mediului

Proiectele:

„ÎmbunătăŃirea sistemelor de alimentare cu apă potabilă, colectare a apelor uzate şi a

staŃiei de epurare în municipiul Satu Mare” Măsura ISPA nr. 2002/RO/16/P/PE/019Valoarea totală: 37.355.000 Euro. Amenajarea terenului de joacă din Grădina Romei - 556.524 lei, Micro 14 - 92.359 lei,

Micro 15 – 161.300 lei Program de reamenajare a curŃilor grădiniŃelor din municipiu cu aparate de joacă

corespunzătoare standardelor europene 825.000 euro Reamenajarea de spaŃii verzi şi terenuri de joacă în cartierele CarpaŃi I, CarpaŃi II şi

Micro 17 din Mun. Satu Mare, parŃial finaŃat din Fondurile de Mediu prin programulSpaŃii verzi gestionat prin AdministraŃia Fondului pentru Mediu, - 2.042.147 lei

Executarea lucrărilor de extindere reŃele de utilităŃi apă-canalizare în cartierulSătmărel.

1.5 Reabilitarea termică

Descrierea: reabilitări, renovări şi eficientizare termică a şcolilor şi liceelor, reducereapoluării aerului prin schimbarea şi modernizarea sistemului de furnizare a încălzirii.



86

Proiectele:

Schimbarea centralelor termice la toate unităŃile de învăŃământ din municipiul SatuMare 9.541.635,43 lei.

Pentru a încuraja asociaŃiile de locatari să se înscrie în programul naŃional de reabilitaretermică, s-a lansat concursul “ Satu Mare oraş verde-Satu Mare oraş curat “, „ Bloc

curat-Bloc premiat” premiul I să beneficieze de reabilitarea termică gratuită a blocului prin asigurarea finanŃării cheltuielilor în proporŃie de 66% din bugetul local, urmând carestul de 34 % să fie suportat din alocaŃii de la bugetul stat, din fonduri aprobate pentruaceastă destinaŃie. Pentru premiul II se aprobă finanŃarea cheltuielilor cu reabilitarea termică a bloculuicâştigător al acestui premiu, în proporŃie de 62,7% din bugetul local, 34 % din fondurialocate de la bugetul de stat, urmând ca asociaŃia de proprietari să contribuie cu unaport propriu de 3,3%. Pentru premiul III se aprobă finanŃarea cheltuielilor cureabilitarea termică a blocului câştigător al acestui premiu în proporŃie de 59,4 % dinbugetul local, 34 % din fonduri alocate de la bugetul de stat, urmând ca asociaŃia de

proprietari să contribuie cu un aport propriu de 6,6%. Premierea a avut loc în august2008.

În cadrul programului de reabilitare termică a clădirilor multietajate de locuit suma

alocată de MDRL pentru municipiul Satu Mare este de 1.262.265 lei prin Ordinul 362-27.05.2009, prin care se realizează reabilitarea termică a 6 blocuri de diferite tipuri privind regimul de înâlŃime a acestora, de la 4 etaje până la 10.

Axa 2 - Dezvoltarea economică

Programul 1. Dezvoltarea mediului de afaceri

1.1. ÎnfiinŃarea unui centru logistic de importanŃă regională, locală şi transnaŃională

Descrierea: construirea şi echiparea unui centru logistic care gestionează transporturile dinzonă, dotarea centrului cu locuri de depozit, furnizarea de servicii de curierat.

Proiectele: DocumentaŃia tehnică pentru realizarea unui „Centru Tehnologic, de Inovare şi de

Afaceri în municipiul Satu Mare” prin programul de Cooperare Transfrontalieră România– Ungaria Phare CBC 2004 RO Valoarea totală : 80.530 Euro

S-a depus un proiect în parteneriat cu AsociaŃia Forumul Intreprinzătorilor şi FundaŃiaPRIMOM (Ungaria) pentru construirea unui incubator de afaceri în Parcul Industrial SatuMare în cadrul Programului OperaŃional de Cooperare Transfrontalieră România Ungaria– acceptat nota conceptuală. Studiul de fezabiliate şi PT a fost realizat printr-un proiectPhare CBC în parteneriat cu Primăria Nyiregyhaza (Ungaria) şi AsociaŃia ForumulIntreprinzătorilor.

1.2. Concentrarea economiei locale pe tehnologii inovatoare

Descrierea: creşterea capacităŃii de cercetare-dezvoltare a IMM-urilor, accesul întreprinderilor la activităŃi CDI, sprijinirea parteneriatelor public – privat, dezvoltarea şi

eficientizarea serviciilor publice electronice, dezvoltarea e - economieiProiectele: Satu Mare este acŃionar la S.C. Institutul Regional pentru EducaŃie, Cercetare şi Transfer

Tehnologic (I.R.E.C.T.T.) S.A. Cluj-Napoca, care are drept obiectiv înfiinŃarea înRegiunea de Nord-Vest a unor centre de educaŃie, inovare şi cercetare.

1.3. Dezvoltarea structurilor de sprijin pentru afaceri

Descrierea: dezvoltarea parteneriatelor între autorităŃile publice locale, întreprinderi şiuniversităŃi, înfiinŃarea unui institut de cercetare-dezvoltare, creşterea eficienŃei IMM-urilorprin integrarea în lanŃurile de furnizori sau clustere, înfiinŃarea unui incubator de afaceri.

Proiectele: „Parcul Industrial Sud în municipiul Satu Mare” Phare Coeziune Economico – Socială şi

Infrastructură 2000-2001 Valoarea totală: 5.762.706 Euro.



87

ExecuŃia şi pregătirea documentaŃiei necesare pentru crearea unui Centru de formare –incubator de afaceri (Centru tehnologic) în Satu Mare Phare CBC Cooperaretransfrontalieră Ro – Hu 2005/INTERREG III A, Parteneri : FundaŃia PRIMOM Nyíregyháza –Ungaria

1.4. Strategia de dezvoltare a economiei locale

Descrierea: elaborarea unui plan strategic al economiei locale, evaluarea ramurilorindustriale, planificarea strategică a elaborării proiectelor de dezvoltare, găsirea de soluŃiipentru armonizarea ofertei educaŃionale cu mediul de afaceri, dezvoltarea parteneriatelor

între întreprinzători şi instituŃii de învăŃământ.

Programul 2. Dezvoltarea turismului

2.1. Dezvoltarea turismului prin punerea în valoare a patrimoniului istoric şi cultural

Descrierea: promovarea municipiului ca destinaŃie turistică, întocmirea unei strategii demarketing privind formele de turism care se pot practica în municipiu.

2.2. Sprijin pentru dezvoltarea zonelor turistice

Descrierea: dezvoltarea zonei turistice Pădurea Noroieni, amenajarea lacului, crearea pisteipentru biciclişti, dotarea zonei cu apă şi gaz, îmbunătăŃirea calităŃii infrastructurii turistice.

Proiectele: „Cooperare transfrontalieră în Domeniul Turismului pentru Elaborarea

Studiului de Fezabilitate în Zona Turistică Noroieni” Phare CBC de CooperareTransfrontalieră România – Ucraina. Valoarea totală : 77.015 Euro.

Depunerea proiectului în parteneriat cu DirecŃia Apelor Satu Mare şi DirecŃia apelor peTisa (Ungaria) în cadrul programului de Cooperare Transfrontalieră România-Ungaria

pentru realizarea unei piste de biciclişti pe coronamentul digului SOMEŞ – nu s-acomunicat încă rezultatul. SF realizat.

2.3. Valorificarea resurselor turistice existenteDescrierea: crearea de parcuri balneare pentru exploatarea apei termale existente,construirea de piscine, reabilitarea ştrandului, introducerea serviciul de wellness, crearea denoi spaŃii pentru kinetoterapie.

Proiectele:

Concesionarea ştrandului municipiului pentru un investitor privat în vederea realizăriiunei zone de agrement, exploatarea apelor termale, reabilitarea şi modernizarea zoneivechi de agrement.

2.4. Dezvoltarea turismului de afaceri

Descrierea: Organizarea de conferinŃe prin stimularea colaborării între mediul de afaceri şidomeniul ospitalier, construirea de piste pentru cicloturism.

Prioritatea 3 - Calitatea vieŃii

Programul 1. Dezvoltarea serviciilor publice

1.1. ÎmbunătăŃirea serviciilor sociale şi reabilitarea locuinŃelor sociale

Descrierea: Reabilitarea locuinŃelor sociale din zona Ostrovului şi din zona Vulturului,reabilitarea, modernizarea şi echiparea clădirilor unde se furnizează servicii sociale.

Proiectele:

Reabilitare adăpost de noapte 322.703 lei Aleea Gladiolei.



88

Studiu de fezabilitate realizat pentru reabilitarea blocului de locuinŃe sociale pe str.Ostrovului.

Studiu de fezablitate realizat pentru înfiinŃarea unui centru multifuncŃional social în laparterul blocului de pe str. Ostrovului cu următaorele tipuri de servicii: centru de zipentru copii cu vârsta între 6-14 ani, centru de zi petnru persoane vârstnice, birou pentrurelaŃia cu autorităŃile, servicii de igienă corporală şi vestimentară.

1.2. Dezvoltarea activităŃilor de asistenŃă socială şi creşterea incluziunii sociale pentruatingerea standardelor europene.

Descrierea: ÎmbunătăŃirea capacităŃii şi a calităŃii infrastructurii serviciilor sociale,mansardarea sediului centrului multifuncŃional, reabilitarea centrului de zi şi educaŃionalpentru copiii cu sindromul Down, modernizarea blocului Ostrov, şi la parter înfiinŃarea unuicentru multifuncŃional, crearea unei creşe sociale.

Proiectele:

Proiect comun cu FundaŃia Sutfene din oraşul înfrăŃit Zutphene (Olanda) pentru înfiinŃarea FundaŃiei Casa Sătmăreană: fondatori Primăria Satu Mare, Primăria Zutphen,

InstituŃia Prefectului JudeŃului Satu Mare, reprezentanŃi ai mediului de afaceri şiFundaŃia Sutfene. FundaŃia înfiinŃată în 2007 are ca obiectiv înfiinŃarea unui centrurezidenŃial pentru vârstnici şi oferirea asistenŃei la domiciliu pentru persoanele vârstnice.Proiect finanŃat de Ministerul Extern al Olandei prin programul MATRA. 800.000 euro

1.3. Dezvoltarea unor reŃele comune pentru îmbunătăŃirea serviciilor publice

Descrierea: crearea unor sisteme de înregistrare comună în domeniul sănătăŃii şi asistenŃeisociale, crearea unor baze de date comune pentru reducerea birocraŃiei şi simplificareafolosirii serviciilor publice, crearea unor căi de comunicare cu societatea civilă.

Proiectele:

Elaborarea strategiei Serviciului de asistenŃă socială 2007.

Programul 2. Dezvoltarea resurselor umane şi în domeniul învăŃământului2.1. Dezvoltarea serviciului de formare profesională

Descrierea: Sprijinirea instituŃiilor de învăŃământ superior, înfiinŃarea centrelor de cercetare-dezvoltare şi inovare, înfiinŃarea unui centru de formare profesională.

Proiectele:

Construirea unui sediu şi a unui campus pentru Academia Comercială de către FundaŃia Academia Comercială str. Crişan 2.140.950 lei

2.2. Dezvoltarea infrastructurii educaŃionale

Descrierea: înlocuirea echipamentelor educaŃionale, înfiinŃarea unui campus şcolar pentru învăŃământul preuniversitar, crearea campusului pentru învăŃământul profesional şi tehnic,

crearea de noi specializări - îndeosebi specializarea agroindustrială.2.3. Dezvoltarea educaŃiei non-formale şi informale

Descrierea: desfăşurarea de activităŃi pentru sprijinirea intereselor elevilor, acŃiuni deinformare asupra înfiinŃării clubului elevilor, asociaŃii pentru sprijinirea interesului elevilor,mese rotunde, ateliere teoretice şi practice.

Proiectele:

ÎnfiinŃarea Centrului Socio-Cultural ,,STUDIOURILE DE CREAłIE – ARTE VIZUALE” dinmunicipiul Satu Mare, situat în imobilul proprietate publică al municipiului Satu Mare,de pe str. Ştrandului nr.8, scopul înfiinŃării Centrului Socio- Cultural este de a susŃine şide a promova creaŃia în arte plastice în municipiul Satu Mare prin: asigurarea unor ateliere de creaŃie pentru artiştii plastici sătmăreni, asigurarea spaŃiului şi mediuluiadecvat pentru organizarea de tabere de creaŃie artistică, asigurarea condiŃiilor de



89

creaŃie pentru invitarea temporară a unor artişti plastici. Valoarea amenajării clădirii368.326 lei.

2.4. Integrarea persoanelor vulnerabile pe piaŃa muncii

Descrierea: integrarea socială a tinerilor care părăsesc centrele de plasament, facilitareaaccesului la educaŃie, îmbunătăŃirea serviciilor publice de ocupare.

Programul 3. Dezvoltarea mediului înconjurător

3.1. Punerea în valoare a resurselor energetice ecologice

Descrierea: colectarea selectivă a deşeurilor, reciclarea deşeurilor, creşterea producŃiei deenergie din surse regenerabile, gospodărirea integrată a zonei costiere, gestionareadeşeurilor, inclusiv a deşeurilor periculoase

3.2. Planificarea strategică a managementului deşeurilor

Descrierea: modernizarea depozitului de deşeuri, amenajarea de noi terenuri pentrudepozitarea deşeurilor.

Proiectele: Consiliul JudeŃean gestionează un proiect care are drept scop realizarea unui depozit

ecologic pentru deşeuri care va urma să deservească localităŃile judeŃului. Proiectul este finanŃat prin programul „ConvenŃie multianuală privind dezvoltarea infrastructurii demediu” cu un procent de 75% de către Ministerul Mediului. Termenul de finalizare al

proiectului este 30 noiembrie 2010. În cadrul programului se va închide groapa veche de gunoi.

Programul 5. Dezvoltarea domeniului sportiv

4.1 Încurajarea activităŃilor sportive

Descrierea: amenajarea unor baze sportive simple destinate practicării de activităŃi sportiveşi recreative

Proiectele:

Satu Mare este cuprins în programul Guvernului pentru realizarea unui bazin de înotolimpic.

Prioritatea 4 - Cooperare teritorială

1. Cooperare transfrontalieră

1.1. Cooperare transfrontalieră, schimb de experienŃă între UniversităŃi

Descrierea: Cooperare, schimb de experienŃă între Universitatea Tehnică şi universităŃi dinalte Ńări cu acelaşi profil.

• Proiectul LOGO EAST privind „Întărirea capacităŃii manageriale şi organizaŃionale aPrimăriei Municipiului Satu Mare” proiect derulat în perioada 2007-2009 încolaborare cu primăria oraşului înfrăŃit Zutphen, Olanda, finanŃat de MinisterulExtern al Olandei, care se bazează pe schimb de experienŃă în domeniul resurselorumane. Proiectul are drept obiectiv îmbunătăŃirea managementului resurselor umane

în cadrul primăriei Satu Mare, implicând specialişti olandezi în domeniul resurselorumane.

• Proiectul Guvernare Regională pentru Dezvoltarea Durabilă Integrată a ZonelorUrbane Degradate (RegGov), finanŃat prin programul european URBACT II. Scopul

principal al acestui proiect este de a oferi actorilor regionali şi locali cunoştinŃele şi

instrumentele necesare pentru dezvoltarea şi implementarea unor strategii integratede regenerare urbană durabilă. Partenerul lider al acestui proiect este oraşulDuisburg din Germania, iar Municipiul Satu Mare va fi unul dintre membrii acestei



90

reŃele tematice de cooperare, alături de oraşele Nyíregyháza (Ungaria), Belovo(Bulgaria), Ruda Śląska (Polonia) şi Södertälje (Suedia). Alte şase oraşe din Europa şi-au exprimat dorinŃa de a fi implicate în acest proiect. Proiectul RegGov are o durată de 36 de luni şi printre activităŃile sale sunt incluse schimburi de experienŃă între

partenerii implicaŃi, constituirea unor grupuri locale de sprijin, cooperarea cu AutorităŃile de Management de la nivel naŃional sau regional, precum şi dezvoltarea

unor planuri locale de acŃiune în vederea regenerării urbane.1.2. Cooperare cu societatea civilă

Descrierea: Schimb de bune practici în domeniul voluntariatului, promovarea voluntariatului



91

2.4 PriorităŃi de dezvoltare

Zona Ńintă are o populaŃie de peste 13.000 de persoane. CondiŃiile dificile din zona selectatăsunt determinate de o serie de probleme, începând cu lipsa de drumuri şi reŃele de drumuri,dificite în infrastructură primară urbană (reŃea de canalizare) şi existenŃa unor terenuriabandonate şi a unei zone industriale sub-utilizate. Alte puncte slabe cuprind niveluri scăzute

de inovare tehnologică în sectorul producŃiei, în serviciile de mediu şi în servicii socialepentru afaceri.

Aceste puncte slabe sunt totuşi contrastate de anumite puncte tari ale zonei: disponibilitatearesurselor naturale, societăŃi industriale de lungă durată deja stabilite în zonă, o structurăsocială vie şi o forŃă de muncă valoroasă, care reprezintă o puternică atracŃie pentruinvestiŃiile externe, precum şi o resursă importantă pentru dezvoltarea antreprenoriatuluilocal.

Fundamental este de asemenea rolul conducerii locale a oraşului, caracterizată prin instituŃiieficiente şi o utilizare eficientă a resurselor puse la dispoziŃie de către guvern şi de către CE.

Axa 1. Regenerarea prietenoasă din punct de vedere al mediului şi cu utilizare mixtă aZonelor urbane. Dezvoltarea infrastructurii.

Aceasta implică o utilizare mixtă şi o regenerare prietenoasă din punct de vedere al mediuluia zonelor urbane prin dezvoltarea unui număr semnificativ de proiecte de infrastructură cu un

înalt profil urban ca şi proiecte pilot care vor avea un impact pozitiv atât la nivelul zoneiselectate, cât şi la nivel de oraş. Creşterea facilităŃilor va îmbunătăŃi calitatea vieŃiicetăŃenilor şi va crea condiŃiile adecvate pentru procesele de integrare socio-economică,determinând de asemenea o utilizare optimă a resurselor de mediu din zonă.

Această măsură dezvoltă un număr semnificativ de proiecte de infrastructură care suntputernic influenŃate de principii precum: sustenabilitatea, utilizarea mixtă, echitatea,integrarea strategiilor sociale, economice şi de mediu, precum şi implicarea trans-sectorială.Restructurarea reŃelei de drumuri şi străzi care au un caracter vizual şi fizic atractiv, precumşi o dimensiune puternică economică şi socială, transmite un semnal, care va găsi un răspuns

în partea creativă a comunităŃii locale din municipiul Satu Mare şi în comunitatea mai amplă

de investiŃii. Cu un accent particular pe restructurarea facilităŃilor economice şi socialepentru utilizare comunitară şi restructurarea drumurilor existente şi a infrastructurii rutiere,obiectivul acestei axe este acela de a facilita şi de a asista dezvoltarea capitalului social şifizic din zonă.

Măsura 1.1.-

Restaurarea şi reabilitarea reŃelei de drumuri, prin restructurarea şi îmbunătăŃirea reŃelei dedrumuri, reînnoirea suprafeŃei drumurilor, renovarea canalizării şi a reŃelei feroviare,

îmbunătăŃirea iluminatului stradal.

I. CREŞTEREA CONDIłIILOR CALITĂłII VIEłII LA STANDARDELE EUROPENE PRIN REGENERAREA ZONELOR REZIDENłIALE DIN CARTIERUL SOLIDARITĂłTII, SATU MARE- SOLIDREG.

II. ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII MEDIULUI ŞI A SERVICIILOR URBANE ÎN ZONELE PERIFERICE – STR. IL CARAGIALE – ZONA INDUSTRIALĂ ŞI DE LOCUINłE –REABILITAREA ŞI DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII URBANE.

Măsura 1.2.-

Renovarea clădirilor pentru crearea centrelor de servicii pentru întreprinzători. Construireaunor noi ”unităŃi de afaceri de suport” pentru localnicii care doresc să demareze o afacere.UnităŃile vor fi o extindere a unui centru de afaceri existent care are o experienŃă de succes

în acest sector. Suportul disponibil va asista noile afaceri să dobândească abilităŃile şi încrederea pentru a se putea menŃine pe piaŃă în primii ani mai dificili.

III. CONSTRUIREA UNUI CENTRU TEHNOLOGIC, DE INOVARE ŞI DE AFACERI ÎN MUNICIPIUL SATU MARE



92

Măsura 1.3.-

Renovarea clădirilor pentru crearea de servicii sociale şi culturale, prin crearea unor serviciisociale pentru asistenŃă socială, asistenŃă sanitară, precum şi servicii culturale şiadministrative. Un număr mic de facilităŃi vor fi create sau renovate. Proiectele vor faceposibilă dezvoltarea şi îmbunătăŃirea activităŃilor artistice şi culturale, serviciilor sociale şicomunitare, legate de programarea utilizării infrastructurii în beneficiul comunităŃii locale.

IV. REABILITAREA PATRIMONIULUI ISTORIC ŞI CULTURAL DIN MUNICIPUL SATU MARE TEATRUL DE NORD

V. CENTRU MULTIFUNCłIONAL SOCIAL AL SERVICIULUI PUBLIC DE ASISTENłĂSOCIALĂ (SPAS) SATU MARE - MIRCEŞTI

Măsura 1.4.-

Transport decongestionat în Centrul oraşului şi Sistem de comunicare, cu reabilitarea reŃeleide drumuri, crearea unor piste de ciclism, parcuri şi facilităŃi de călătorie, precum şi a unuisistem informaŃional. ÎmbunătăŃirea

VI. DECONGESTIONAREA TRAFICULUI ÎN ZONA CENTRALĂ DIN SATU MARE

PRIN REABILITAREA ŞI DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII URBANE – PASAJ PENTRU ACCESUL LA ZONA NORDICĂ INDUSTRIALĂ DE CENTURĂ

IX. SISTEM INTEGRAT PENTRU MANAGEMENTUL TRAFICULUI

Axa 2. Antreprenoriat şi Acorduri pentru o dezvoltare economică sustenabilă pentru SatuMare.

Axa 2 a planului integrat de dezvoltare urbană are în vedere antreprenoriatul şi acordurilepentru o dezvoltare economică sustenabilă. Această axă recunoaşte faptul că, atâta timp catexistă mici afaceri locale în zona Ńintă, există o bază economică relativ slabă, fapt care aredrept rezultat o creştere economică neaccentuată şi aşadar o lipsă de creare de locuri demuncă. În plus, lipsa unui suport şi a unor facilităŃi pentru întreprinderile locale limiteazădezvoltarea şi valorificarea oportunităŃilor.

Această axă va încuraja dezvoltarea noilor afaceri e în zonă, şi oferă suport IMM-urilorexistente, concentrându-se în mod specific pe cele care operează în sectoare cu un potenŃialridicat de creştere şi cu o utilizare la scară largă a tehnologiilor inovatoare.

Măsura 2.1.-

AsistenŃă oferită IMM-urilor existente, asistenŃă prin crearea unor facilităŃi de birouri şi spaŃiide ateliere de lucru. Furnizarea unor noi spaŃii de lucru pentru întreprinderi va creştedisponibilitatea unităŃilor pentru IMM-uri şi va stimula crearea unor condiŃii potrivite pentruatragerea de noi afaceri şi investiŃii în zonă. Conlucrarea cu comercianŃii locali şi cu oameniide afaceri pentru a aborda nevoile acestora va determina prezentarea de propuneri în bazaacestei măsuri şi a altor măsuri de regenerare care se vor concentra pe îmbunătăŃireainfrastructurii urbane a zonei şi care vor ajuta la atragerea de noi investiŃii în zonă.

Măsura se concentrează pe dezvoltarea şi îmbunătăŃirea competitivităŃii şi a eficienŃeiafacerilor existente în zonă furnizând locaŃii şi sedii, puncte de informare şi îndrumare. Prinurmare, activităŃile cheie care vor fi prioritizate vor include creşterea gradului deconştientizare a auto-ocupării ca opŃiune a carierei, informaŃii corespunzătoare şi îndrumare,

în cadrul unui “Centru Tehnologic, de Inovare şi Afaceri”. In particular, accentul va fi pus pecrearea şi dezvoltarea de societăŃi în sectoare cu un grad ridicat de creştere şi cu o valoareridicată printr-o abordare coordonată.

III. CENTRU TEHNOLOGIC, DE INOVARE ŞI DE AFACERI ÎN MUNICIPIUL SATU MARE

Măsura 2.2.-

AsistenŃă oferită lansării noilor IMM-uri, sprijin pentru persoanele autonome, schemeintegrate de formare, asistenŃă în pregătirea planurilor de afaceri. ÎmbunătăŃireaperformanŃei economice generale a zonei; există necesitatea de a crea noi afaceri în zonăcare să contribuie la bunăstarea, crearea locurilor de muncă şi la o forŃă de muncă flexibilă,uşor adaptabilă şi productivă. Totuşi, ratele de auto-ocupare sunt în prezent scăzute în zonă



93

şi, prin urmare, o prioritate cheie va fi aceea de a furniza servicii de pre-start şi post-start(de până la 18 luni) pentru a sprijini crearea de noi afaceri de către localnici şi de cătreinvestitorii interni.

III.CENTRU TEHNOLOGIC, DE INOVARE ŞI DE AFACERI ÎN MUNICIPIUL SATU MARE

Măsura 2.3.-

Suport pentru proiectele de antreprenoriat bazate pe utilizarea TIC, scheme integrate deformare şi start-up-ul afacerilor implicate în managementul serviciilor sociale.

III. CENTRU TEHNOLOGIC DE INOVARE ŞI DE AFACERI ÎN MUNICIPIUL SATU MARE

Axa 3. Integrarea grupurilor vulnerabile, furnizarea de servicii primare accesibile dinpunct de vedere economic şi prevenirea crimei.

Axa 3 include iniŃiative pentru integrarea grupurilor vulnerabile, furnizarea serviciilor primaresociale şi prevenirea crimei. Măsurile stabilite mai jos sunt în mod specific menite să satisfacănevoile identificate ale comunităŃii locale printr-o gamă de facilităŃi furnizate, îmbunătăŃireasecurităŃii şi a mediului. Aceste măsuri la rândul lor vor avea un impact pozitiv asupra unoraspecte de excluziune socială a tinerilor şi a celor vârstnici, cât şi un impact vizual.

Măsura 3.1.-AcŃiuni de încurajare a recuperării minorilor aflaŃi în situaŃii de risc, şi alte acŃiuni pentrugrupurile vulnerabile precum vârstnici, rromi, etc, cu consiliere personalizată, consiliere înmaterie de formare, scheme integrate, scheme de învăŃare.

V. CENTRU MULTIFUNCłIONAL SOCIAL AL SERVICIULUI PUBLIC DE ASISTENłĂSOCIALĂ (SPAS) SATU MARE - MIRCEŞTI

Măsura 3.2.-

Consolidarea securităŃii şi a mediului pentru îmbunătăŃirea mediului local, în particular careprivesc securitatea populaŃiei vârstnice şi a copiilor. Proiectele care includ utilizareaselectivă a CCTV vor fi utilizate pentru a reduce comportamentul anti-social. Rezultatele vorinclude un mediu fizic îmbunătăŃit şi o reducere a fricii.

VII. SISTEM DE SUPRAVEGHERE VIDEO PENTRU SIGURANłA SPAłIILOR PUBLICE DIN MUNICIPIUL SATU MARE

VIII.SISTEM INFORMATIC DE AUTOMATOMATIZARE ŞI MANAGEMENT AL ACTIVITĂłII AGENłILOR POLIłIEI COMUNITARE SATU MARE

Măsura 3.3.-

Măsuri de încurajare a proceselor de integrare socială, cu facilităŃi pentru educaŃia civică,programe de consiliere, orientare şi scheme de integrare, evenimente culturale pentru apromova patrimoniul multicultural al oraşului.


VI. CENTRU MULTIFUNCłIONAL SOCIAL AL SERVICIULUI PUBLIC DE ASISTENłĂSOCIALĂ (SPAS) SATU MARE - MIRCEŞTI



94

3 Planul de acŃiune

3.1 Lista proiectelor şi bugetul estimat pentru implementarea Planului integrat,pe surse de finanŃare

Satu Mare ar putea deveni pe viitor intersecŃia de coridoare transfrontaliere între Ungaria –Ucraina – România. Dar înainte de a defini acest concept, este necesar ca oraşul să rezolveprobleme legate de calitatea mediului construit şi de spaŃiul urban, precum şi aspectesociale.

Aşadar, strategia PIDU trebuie să se concentreze pe “Regenerarea prietenoasă din punct devedere al mediului şi cu o utilizare mixtă a zonelor urbane”

ÎmbunătăŃirea mediului construit şi a spaŃiului urban care acum sunt sub-utilizate (suprafeŃede cale ferată scoase din uz, teren industrial şi teren pentru depozitarea deşeurilor) şilocalizarea în zonele de regenerare urbană a centrelor tehnologice şi de inovare le vatransforma zona de acŃiune într-o locaŃie atractivă pentru investitori. Acest fapt va permite omai bună integrare urbană a acestor zone în cadrul oraşului, va salva resursele, efortul cuprivire la teren şi infrastructuri, şi va evita expansiunea urbană.

Obiectivul 1. Reevaluarea mediului urban al zonei nordice a municipiului Satu Mare pentru atransforma cartierul într-un ‘loc de trai‘ şi pentru a face oraşul mai atractiv pentru locuitoriisăi şi pentru străini. Dezvoltarea infrastructurii ar face oraşul mai atractiv pentru locuitoriisăi, creând şi măsurile necesare pentru un mediu plăcut pentru comunitate.

Axa 1. Regenerarea prietenoasă din punct de vedere al mediului şi cu utilizare mixtă azonelor urbane. Dezvoltarea infrastructurii.

Măsura 1.1.- Restaurarea şi reabilitarea reŃelei de drumuri, prin restructurarea şi îmbunătăŃirea reŃelei de drumuri, reînnoirea materialului de acoperire a drumurilor,renovarea canalizării şi a reŃelei de apă, îmbunătăŃirea iluminatului stradal.

I. CREŞTEREA CONDIłIILOR CALITĂłII VIEłII LA STANDARDELE EUROPENE PRIN REGENERAREA ZONELOR REZIDENłIALE DIN SOLIDARITATII, SATU MARE-SOLIDREG.II. ÎMBUNĂTĂłIREA CALITĂłII MEDIULUI ŞI A SERVICIILOR URBANE ÎN ZONELE PERIFERICE – STR. IL CARAGIALE – ZONA INDUSTRIALĂ ŞI DE LOCUINłE –REABILITAREA ŞI DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII URBANE.

Măsura 1.2.- Renovarea clădirilor pentru crearea centrelor care să ofere servicii întreprinzătorilor. Construirea unor noi ”unităŃi de sprijine pentru afaceri ” pentru localnici

care doresc să demareze o nouă afacere. UnităŃile vor fi o extindere a unui centru de afaceriexistent care are o experienŃă de succes în acest sector. Suportul disponibil va asista noileafaceri să dobândească abilităŃile şi încrederea pentru a se putea menŃine pe piaŃă în primiiani mai dificili.


Măsura 1.3.- Renovarea clădirilor pentru crearea servicii sociale pentru asistenŃă socială,asistenŃă sanitară, precum şi servicii culturale şi administrative. Un număr mic de facilităŃivor fi create sau renovate. Proiectele vor face posibilă dezvoltarea şi îmbunătăŃireaactivităŃilor artistice şi culturale, a serviciilor sociale şi comunitare, legate de programareautilizării infrastructurii în beneficiul comunităŃii locale.



95


V. CENTRU MULTIFUNCłIONAL SOCIAL AL SERVICIULUI PUBLIC DE ASISTENłĂ SOCIALĂ (SPAS) SATU MARE - MIRCEŞTI.

Măsura 1.4.- Transport decongestionat pentru centrul oraşului şi Sistem de comunicare, prin

reabilitarea reŃelei de drumuri, crearea unor piste de ciclism, parcuri şi facilităŃi decălătorie, precum şi un sistem informaŃional. ÎmbunătăŃirea condiŃiilor de trafic.

VI. DECONGESTIONAREA TRAFICULUI ÎN ZONA CENTRALĂ DIN SATU MARE

PRIN REABILITAREA ŞI DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII URBANE – PASAJ PENTRU ACCESUL LA ZONA NORDICĂ INDUSTRIALĂ DE CENTURĂ

Obiectivul 2. Dezvoltarea şi revitalizarea economiei locale, prin crearea unei reŃelediversificate şi răspândite de afaceri care are la bază noul “Centru Tehnologic de Inovare şide Afaceri”.

Axa 2: Antreprenoriat şi Acorduri pentru o dezvoltare sustenabilă economică pentru Satu

Mare.

Măsura 2.1.- AsistenŃă oferită IMM-urilor existente, asistenŃă prin crearea unor facilităŃi debirouri şi spaŃii de ateliere de lucru.


Măsura 2.2.- AsistenŃă oferită lansării noilor IMM-uri, sprijin pentru persoanele autonome,scheme integrate de formare, asistenŃă în pregătirea planurilor de afaceri


Măsura 2.3.- Suport pentru proiectele de antreprenoriat bazate pe utilizarea TIC, schemeintegrate de formare şi start-up-ul afacerilor implicate în managementul serviciilor sociale.


Obiectivul 3. Încurajarea integrării sociale a grupurilor vulnerabile, sprijinirea campaniilor deinformare şi de sensibilizare publică, încurajarea evenimentelor culturale multietnice şiprevenirea crimei.

Axa 3. Integrarea grupurilor vulnerabile, furnizare de servicii primare accesibile din

punct de vedere economic şi prevenirea crimei.Măsura 3.1.- AcŃiuni de încurajare a recuperării minorilor aflaŃi în situaŃii de risc, şi alteacŃiuni pentru grupurile vulnerabile precum vârstnici, rromi, etc, cu consiliere personalizată,consiliere în materie de formare, scheme integrate, scheme de învăŃare.

V. CENTRU MULTIFUNCłIONAL SOCIAL AL SERVICIULUI PUBLIC DE ASISTENłĂ SOCIALĂ (SPAS) SATU MARE - MIRCEŞTI

Măsura 3.2.- Intensificarea aspectelor de securitate şi de mediu pentru îmbunătăŃireamediului local, în particular cele care se referă la siguranŃa populaŃiei vârstnice şi a copiilor.Proiectele care includ utilizarea selectivă a CCTV vor fi utilizate pentru a reducecomportamentul anti-social. Rezultatele vor consta într-un mediu fizic îmbunătăŃit şi oreducere a fricii.



96

VII. SISTEM DE SUPRAVEGHERE VIDEO PENTRU SIGURANłA SPAłIILOR PUBLICE DIN MUNICIPIUL SATU MARE

VIII.SISTEM INFORMATIC DE AUTOMATOMATIZARE ŞI MANAGEMENT AL ACTIVITĂłII AGENłILOR POLIłIEI COMUNITARE SATU MARE

Măsura 3.3.- Măsuri de încurajare a proceselor de integrare socială, cu facilităŃi pentrueducaŃia civică, programe de consiliere, orientare şi scheme de integrare, evenimenteculturale pentru a promova patrimoniul multicultural al oraşului.

IV. REABILITAREA PATRIMONIULUI ISTORIC ŞI CULTURAL DIN MUNICIPULSATU MARE TEATRUL DE NORD

V. CENTRU MULTIFUNCłIONAL SOCIAL AL SERVICIULUI PUBLIC DE ASISTENłĂ SOCIALĂ (SPAS) SATU MARE - MIRCEŞTI



Tabel 27. Lista Proiectelor individuale şi bugetul estimat pentru implementarea Planului I

Perioada deimplementare

Nr.crt.

Denumireproiect

Solicitant Obiectiv şi activităŃi propuse8 Anul

începerii

Anulfinaliză

rii

Valoaneramb

abilăsolicit

(VNS

(euro

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7)

1

CentruMultifunctionalSocial alServiciuluiPublic deAsistentaSociala (SPAS)Satu Mare-aleea Mircesti.

Prim.Mun.SatuMare

Dotarea zonei aleeaMircesti dinMunicipiului Satu Mare

si a zonelor limitrofecu servicii publice deasistenŃă socială şiconsiliere deproximitate, prininfinŃarea unui CentruMultifunctional SPASpentru asistenŃăsocială şi consilierecopii, vârstnici şipersoane aflate insituaŃie de dificultatesocială.

Proiectul constă în reabilitarea şi

extinderea centralei termice decartier, pentru a o transformaintr-o infrastructura socialaamenajata ca si centru publicmultifunctional de consiliere siasistenŃă socială, care va figestionat de către ServiciulPublic AsistenŃă Socială SatuMare.

2010 2011 658

2CentruTehnologic,de Inovare side Afaceri

Prim.Mun.SatuMare

Crearea unei structuri de sprijin a mediuluilocal de afaceri prin

înfiinŃarea unui CentruTehnologic, de Inovare

ConstrucŃii şi instalaŃii(reabilitare, consolidare,mansardare, recompartimentareaclădirii care a funcŃionat cudestinaŃia de şcoală generală,

2011 2011 447

8A se vedea cererea de finanŃare



Satu Mare şi de Afaceri înmunicipiul Satu Mare.

până în anul 1997).

Dotarea cu infrastructurăspecifică (internet de marevitesa, echipamente, mobilier)necesare desfăşurării activităŃilor

de spijin a mediului economic.

3

Reabilitareapatrimoniuluiistoric şicultural dinmunicipiul SatuMare - Teatrulde Nord

Prim.Mun.SatuMare

Reabilitareaconsolidareaşi conservareaculturală şiarhitectonică în sensulmenŃinerii stiluluitradiŃional clădirii depatrimoniu Teatruluide Nord Satu Mare.

Refacerea/amenajarea căilor deacces pietonale şi carosabilecătre obiectivul reabilitat.

Realizarea de amenjăripeisagistice pentru evidenŃiereaTeatrului de Nord Satu Mare.

Dotări interioare (instalaŃii,echipamente, dotări pentruasigurarea condiŃiilor de

climatizare, siguranŃa la foc,echipamente pentru scenă).

Modernizarea utilităŃilor aferenteobiectivelor de patrimoniu.

2010 2012 2.109

4

ImbunătăŃireacalităŃiimediului şi aserviciilorurbane în zonaperiferică str.I.L. Caragiale amunicipiuluiSatu Mare –zone delocuinŃe şiplatformeindustriale –prinreabilitarea şidezvoltareainfrastructurii

Prim.Mun.SatuMare

Reabilitarea şidezvoltareainfrastructuriurbane

între pasajul pestecalea ferată siplatforma industrialăpentru accesarea

centurii nordice deocolire.

Dezvoltarea, modernizareareŃelelor tehnico - edilitare deapă-canal în sistem unitar saudivizor, intravilan Satu Mare,străzile: Caragiale, CrivăŃului,Orientului, Plevnei, Şoimoşeni,Văii, 1420 m canalizare sistemunitar, 1420 m apă potabilă.

Realizare canale tehnice îngropate pentru cabluri de joasă

tensiune 1840 m.Modernizarea drumurilor depământ prin realizarea părŃiicarosabile, a trotuarelor, zonăverde la standarde europene: osuprafaŃă de 15400 mp carosabil

2010 2012 1.995



urbane modernizat L= km o suprafaŃă de2509 mp trotuar modernizat, osuprafaŃă de 1170 mp zonă verdeamenajată

Instalarea semnalizărilor: 3 km

piloŃi de dirijare, 50 bucsemnalizări cu indicatoare, 3 kmmarcaj longitudinal, 208 mpmarcaj transversal.

5

Decongestionarea traficuluidin zonacentrală a

municipiuluiSatu Mare prinreabilitarea şidezvoltareainfrastructuriiurbane întrepasajul pestecalea ferată,platformaindustrialăpentruaccesareacenturiinordice de

ocolire.

Prim.Mun.SatuMare

Decongestionareatraficului din zona

centrală a municipiuluiSatu Mare prinreabilitarea şidezvoltareainfrastructurii urbane

între pasajul pestecalea ferată siplatforma industrialăpentru accesareacenturii de ocolirenordic.

Infrastructură urbană reabilitată

In intravilan Satu Mare, străzile:

Axente Sever, Barbu Lăutaru,Emil RacoviŃă, Lazarului, PanaitItsrati, Teilor.

O suprafaŃă de 19180 mpcarosabil modernizat L= 3,053km.

O suprafaŃă de 2918,7 mp trotuarmodernizat.

O suprafaŃă de 2421,75 mp zonăverde amenajată.

3810 m canalizare pluvială.

2680 m canalizare menajeră.

3805 m apă.

3805 m canal pentru cabluri dejoasă tensiune.

3 km piloŃi de dirijare.

69 buc semnalizări cuindicatoare.

3 km marcaj longitudinal.

287 mp marcaj transversal.

2010 2012 3.363



6

Modernizareaspatiilorpublice urbanein cartieruluiSolidarităŃii dinmunicipiul SatuMare –Solidreg.

Prim.Mun.SatuMare

Reabilitarea şidezvoltareainfrastructurii urbane

între pasajul pestecalea ferată siplatforma industrialăpentru accesareacenturii de ocolirenordică.

Dezvoltarea, modernizareareŃelelor tehnico - edilitare deapă-canal în sistem unitar saudivizor; 1460 m canalizarepluvială, 1757 m canalizare

menajeră, 2015 m apă.Realizare canale tehnice

îngropate pentru cabluri de joasătensiune 2015 m

Modernizarea drumurilor depământ prin realizarea părŃiicarosabile, a trotuarelor şi azonelor verzi la standardeeuropene: o suprafaŃă de 13287mp carosabil modernizat L= 2,217km , o suprafaŃă de 1747 mptrotuar modernizat, o suprafaŃăde 2033 mp zonă verde

amenajată.Instalarea semnalizărilor: 2 kmpiloŃi de dirijare, 65 bucsemnalizări cu indicatoare, 2 kmmarcaj longitudinal, 271 mpmarcaj transversal.

2010 2012 2.569

7

Sistem desupravegherevideo pentrusiguranŃa

spaŃiilorpublice dinmunicipiul SatuMare.

Prim.Mun.

SatuMare

Crearea unui Centrude Comandă şi Control(dispecerat), al poliŃiei

comunitare din Mun.Satu Mare dotatcorespunzător.

Instalării sistemului desupraveghere video CCTV (reteaon-line de 68 camere video,tehnologie IP):

Instalarea suportului detransmisie de date.

Instalarea echipamentelor detransmisie si receptie.

Instalarea echipamentelor desupraveghere

Punerea in functiune a sistemului

2010 2012 893



de supraveghere stradala.

Configurarea si testareasistemului pus in functiune.

8

Sistem

informatic deautomatizare şimanagement alactivităŃiiagenŃilorPoliŃieiComunitareSatu Mare.

Prim.Mun.SatuMare

Creșterea gradului de

siguranță publică acetățeanului cât şicreșterea nivelului de

încredere a populației în instituția PoliŃieiComunitare, înmunicipiul Satu Mare.

Achizitionarea a unui sisteminformatic şi a unor elementehardware pentru a dota atatDispeceratul Politiei Comunitarecat vehicule de patrulare aPolitiei Comunitare.

2010 2012 400

9

Sistem integratpentru

managementultraficului

Prim.Mun.

SatuMare

ÎmbunătăŃirea

condiŃiilor de trafic

Introducerea unui sistem demanagement al traficuluiurban în Municipiul Satu Mare,care să poată realiza ofluidizare a traficului, folosind

metodele adaptive desemaforizare, camere video şireŃea de comunicaŃii care săasigure funcŃionarea acestora

în regim centralizat adaptiv.

2012 2013 2.336

Sub-total 1 (buget proiecte) 14.775

Costuri implementare Plan integrat9

TOTAL

9 Se vor specifica cheltuielile suplimentare necesare pentru implementarea Planului integrat, precum cele legate de echipa de management al PIeligibile în cadrul Axei prioritare 1 a Programului OperaŃional Regional, trebuind să fie asigurate de către promotorul/promotorii PIDU



102

Fişe de proiect

Rezumatul proiectului 1

Titlul proiectului

„CENTRU MULTIFUNCłIONAL SOCIAL AL SERVICIULUI PUBLIC DE ASISTENłĂ SOCIALĂ (SPAS) SATUMARE - MIRCEŞTI”

OperaŃiune/Activitate

OperaŃiune a) Reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăŃirea serviciilor urbane.

Activitate: renovarea clădirilor degradate şi neutilizate şi pregătirea lor pentru noi tipuri de activităŃi;dotări funcŃionale specifice pentru noua infrastructură de tip social.

Solicitantul

Denumire organizaŃie: Primăria Municipiului Satu Mare

Cod de înregistrare fiscală: 4038806

Adresa poştală: P-Ńa 25 Octombrie, nr. 1, Corp M, 440026 Satu Mare, judeŃul Satu Mare

Tel: 0261-807564, Fax: 0261-710760

Email: [email protected]; [email protected]

Tipul solicitantului: unitate administrativ-teritorială (autoritate a administraŃiei publice locale) dinmediul urban

Partenerul 1 (unde este cazul) (denumire, adresă, ….)

Nu este cazul.


Nu este cazul.

Localizarea proiectului

REGIUNEA: Nord-Vest

JUDEłUL: Satu Mare

LOCALITATEA: Municipiul Satu MareLocalizarea: INTRAVILAN, aleea Mircesti

Valoarea totală a proiectului

Suma totală defalcată pe cheltuieli eligibile şi neeligibile (conform secŃiunii 4 din formularul cereriide finanŃare)

Euro

Valoarea totală a proiectului 800.000



103

Valoarea neeligibilă a proiectului (TVA) 127.730

Valoarea eligibilă a proiectului 672.268

Ajutor financiar nerambursabil solicitat (98%)

ContribuŃia solicitantului (2%)

Curs euro: 4,3

Obiectivul proiectului

RezumaŃi obiectivul proiectului (conform secŃiunii 2.3.1 din formularul cererii de finanŃare)

Obiectivul general al proiectului este de a dota zona aleea Mirceşti din Municipiului Satu Mare şi

zonele limitrofe cu servicii publice de asistenŃă socială şi consiliere de proximitate, prin înfiinŃareaunui Centru MultifuncŃional SPAS pentru asistenŃa socială şi consiliere copii, vârstnici şi persoaneaflate în situaŃia de dificultate socială.

Proiectul constă în reabilitarea şi extinderea unei centrale termice de cartier, pentru a o transforma într-o infrastructura socială amenajată ca şi centru public multifuncŃional de consiliere şi asistenŃăsocială, care va fi gestionat de către Serviciul Public AsistenŃă Socială Satu Mare.

Proiectul promovează incluziunea socială şi egalitatea de şanse.

ActivităŃile proiectului

EnumeraŃi activităŃile proiectului (conform secŃiunii 2.3.5 din formularul cererii de finanŃare)

1. Managementul proiectului

Cuprinde activităŃi referitoare la semnarea contractului de finanŃare, pregătirea derulăriiprocedurilor de achiziŃii publice, precum şi redactarea raportărilor periodice către AutoritateaContractantă.

2. Derularea procedurilor de achiziŃii publice

Pe parcursul implementării proiectului se vor derula toate procedurile de achiziŃii publice prevpzute încererea de finanŃare (achiziŃia de lucrări, bunuri şi servicii) cu respectarea legislaŃiei în vigoareaplicabilă în România.

3. Realizarea investitiei propriu-zise privind reabilitarea clădirii Teatrului de Nord Satu Mare

InvestiŃia are două componente majore:1. ConstrucŃii şi instalaŃii (reabilitare, consolidare clădire)2. Dotări pentru asigurarea condiŃiilor de siguranŃă la foc (PSI), pentru modernizarea asigurărilor cu

utilităŃi, dotări pentru centrul social.

4. Publicitatea proiectului

ActivităŃile planificate ale proiectului vor fi promovate prin:



104

• Comunicate de presă - lansare proiect• Comunicate de presă - finalizare proiect• Prezentarea investiŃiei în cadrul unor emisiuni realizate de posturile locale, articole de

presă• Panou pentru afişare temporară• Placă pentru afişare permanentă• Pliante şi broşuri promoŃionale editate• Modificarea paginii web existentă a Primăriei Satu Mare cu activităŃile dezvoltate prin

proiect.

5. Finalizarea proiectului şi diseminarea rezultatelor

În cadrul acestei activităŃi, concomitent cu recepŃia finală a lucrărilor executate, se va organiza oconferinŃă de inaugurare a noii clădiri reabilitate, în cadrul căreia se vor prezenta activităŃiledesfăşurate, precum şi rezultatele obŃinute.

Durata proiectului şi perioada de implementare.

Conform secŃiunii 2.5 din formularul cererii de finanŃare

12 luni de la semnarea acordului de finantare, respectiv 2009-2011

Rezultatele estimate ale proiectului

Rezultatele aşteptate ca urmare a implementării proiectului (sect 2.3.8 din cererea de finanŃare).Indicatorii de realizare şi valorile acestora care vor fi atinse ca urmare a implementării proiectului.

(conform secŃiunii 2.6 din formularul cererii de finanŃare)

Rezultatele concrete ale proiectului sunt:• SuprafaŃa utilă clădirea reabilitată

- o suprafaŃă utila dedicată serviciilor sociale de 637,61 mp reabilitată şi dotată• Prin derularea activităŃii de publicitate şi informare:

− 1 panou pentru afişare temporară elaborat− 1 placă pentru afişare permanentă elaborată− ....broşuri şi pliante de promovare elaborate− ...emisiuni TV difuzate− 1 pagină web extinsă− 1 conferinŃă de inaugurare organizată.

Indicatorii de realizare şi valorile acestora care vor fi atinse ca urmare a implementării proiectului:

Rezultate imediate (directe):

Nr. copii asistaŃi în cadrul centrului de zi: 10/zi, totalizand 2200/an

Nr. persoane în vârstă asistate în cadrul centrului de zi: 20/zi, totalizând 4400/an

Nr. persoane consiliate: 400/an

Nr. locuri de muncă create: 10

Rezultate induse (indirecte):

• Scădere număr de persoane victime ale violenŃei în familie

• Reducerea nivelul de exclusiune socială

RelaŃionarea proiectului cu strategii/ alte programe /proiecte



105


Strategia SPAS aprobată, Strategia Regională de Dezvoltare Nord Vest, legea nr. 467/2006 privind

sistemul de asistenŃă socială, HG nr. 1826/2005, HG nr. 1175/2005, HG. Nr. 541/2005, StrategiaNaŃionala privind egalitatea de şanse, legea nr. 272/2004 privind protecŃia şi promovarea drepturilorcopilului, Strategia naŃională de dezvoltare a sistemului de asistenŃă socială pentru persoanelevârstnice, etc.

Echipă de proiect

Manager de proiect: ing Szucs Zsigmond (Serviciul investiŃii)

Asistent tehnic 1: ing.Suhani Mihai (Biroul pentru Proiecte cu FinanŃare InternaŃională)

Asistent de proiect: Manuela Cristea (Serviciul Public de AsistenŃă Socială)

Asistent financiar: ec. Kinga Szabo (Centru de Informare Europa)

Expert achiziŃii: ing. Airinei Nicoleta (Biroul pentru AchiziŃii Publice)Director economic: ec. Helga Neacşu (şef Birou Buget)


Titlul proiectului

Titlul proiectului, aşa cum apare în formularul cererii de finanŃare

„CENTRU TEHNOLOGIC, DE INOVARE ŞI DE AFACERI SATU MARE”


OperaŃiune: Dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri

Activitate: Construirea/Modernizarea/extinderea structurilor locale de sprijinire a afacerilor,construirea/modernizarea/extinderea de clădiri şi anexe aferente, care vor fi utilizate de operatoriieconomici, cu precădere IMM-uri, pentru activităŃi de producŃie şi/sau servicii.

Solicitantul




Tel: 0261-807564, Fax: 0261-710760




Nu este cazul.




106

Nu este cazul.


REGIUNEA: Nord-Vest

JUDEłUL: Satu Mare

LOCALITATEA: Municipiul Satu Mare

Localizarea: INTRAVILAN


Suma totală defalcată pe cheltuieli eligibile şi neeligibile (conform secŃiunii 4 din formularulcererii de finanŃare)

Euro


Valoarea neeligibilă a proiectului (TVA) 170.078,5

Valoarea eligibilă a proiectului 895.150



Curs euro: 3,7603


Obiectivul general al proiectului îl reprezintă creşterea rolului economic şi social al municipiuluiSatu Mare.

Obiectivul specific al proiectului îl constituie crearea unei structuri de sprijin a mediului de afacerilocal prin înfiinŃarea unui Centru Tehnologic, de Inovare şi de Afaceri în municipiul Satu Mare



Cuprinde activităŃi referitoare la semnarea contractului de finanŃare, activităŃi specifice ale echipeide management a proiectului, pregătirea procedurilor de achiziŃii publice, monitorizarea şiraportarea rezultatelor şi activităŃilor proiectului către Autoritatea Contractantă.


Pe parcursul implementării proiectului se vor derula toate procedurile de achiziŃii publice (achiziŃiade lucrări, bunuri şi servicii) cu respectarea legislaŃiei în vigoare aplicabilă în România.

3. Realizarea investiŃiei propriu-zise privind reabilitarea clădirii situate pe str. I.L. Caragiele nr.68 din municipiul Satu Mare



107

Clădirea propusă reabilitării a funcŃionat cu destinaŃia de şcoală generală, până în anul 1997 cânddatorită degradării acoperişului pereŃii de structură a clădirii au fost serios afectaŃi afectândsiguranŃa elevilor ce frecventau acea şcoală. În acest sens, autorităŃile publice locale au alocat un

alt spaŃiu pentru derularea procesului de învăŃământ. Clădirea se află în proprietatea statului înimediata vecinătate a Pasajului Superior Strada Fabricii care permite evitarea tranzitării oraşului decătre maşinile de mare tonaj. Coroborate cele două investiŃii; Centrul Tehnologic şi Pasajul Superiorvin în sprijinul mediului de afaceri local, creând infrastructura suport necesară derulării eficiente aactivităŃilor economice în zonă.

InvestiŃia îşi propune::1. ConstrucŃii şi instalaŃii (reabilitare, consolidare, mansardare, recompartimentare clădire)2. Dotarea spaŃiilor nou create şi a Centrului Nou creat cu infrastructură specifică desfăşurării

activităŃilor de spijin a mediului economic.

Reabilitarea clădirii va cuprinde următoarele lucrări:o Consolidarea zidărieio planşeu beton – şaiba rigidăo realizare de centuri din beton armat, unde este cazulo realizare mansardăo refacere acoperiş tip şarpantă din lemno refacere tencuieli interioareo refacere pardosealăo realizarea de tâmplării exterioare din lemn stratificat cu geam termopan, ar cele interioare

din lemn obişnuito refacere finisaj exterioro refacere învelitori, tinichigerii, jgheaburi şi burlaneo realizarea încălzirii centrale propriio instalaŃii sanitare pe sexeo instalaŃii electrice interioare, inclusiv pentru reŃele de calculatoare, telefonie, acces

internet, etc.o se vor realiza utilităŃi: racord apă, canal, curent electric la reŃele edilitare existente în

zonă. (Se refac branşamentele care au existat)o se vor realiza amenajări exterioare, trotuare, zone verzi, sistematizare

verticală,o parcări cu 20 de locuri.


ActivităŃile planificate ale proiectului vor fi promovate prin: • ConferinŃă de presă - lansare proiect• ConferinŃă de presă – inaugurare Centru• Panou pentru afişare temporară• Placă pentru afişare permanentă• Pliante şi broşuri promoŃionale editate• ÎnfiinŃarea unei pagini web a Centrului

5. Finalizarea proiectului şi diseminarea rezultatelor În cadrul acestei activităŃi, concomitent cu recepŃia finală a lucrărilor executate, se va organiza oconferinŃă de inaugurare a Centrului nou creat, în cadrul căreia se vor prezenta activităŃiledesfăşurate, precum şi rezultatele obŃinute.




108


18 luni (din care 12 luni lucrările de reabilitare a clădirii)




Rezultatele concrete ale proiectului sunt:• Clădirea reabilitată

- o suprafaŃă de 4.567 mp reabilitată şi dotată

• Centrul Tehnologic, de Inovare şi de Afaceri înfiinŃat pentru furnizarea unor servicii

profesionale mediului de afaceri• Prin derularea activităŃii de publicitate şi informare:

− 1 panou pentru afişare temporară elaborat− 1 placă pentru afişare permanentă elaborată− ....broşuri şi pliante de promovare elaborate− 1 conferinŃă de lansare proiect− 1 conferinŃă de inaugurare Centru.− 1 pagină web creată



- FuncŃionalizarea unei clădiri prin recompartimentare şi mansardare – 1 buc- SuprafaŃă modernizată (mp) - 4.567.mp:

Nr. firme care beneficiază de serviciile centrului 10Nr. locuri de muncă create 33

- Publicitate şi informare: număr broşuri şi pliante tipărite (500 buc), număr evenimentede promovare organizate (1 conferinŃă de lansare proiect, 1 conferinŃă de inaugurare),panouri amplasament (2 buc.), pagină web creată (1 buc)


- Creşterea PIB în municipiul Satu Mare şi în zona înconjurătoare în următorii 10 ani- Creşterea numărului de noi locuri de muncă create în municipiul Satu Mare

- Creşterea numărului de firme nou create.

- Creşterea atractivităŃii zonei din punct de vedere economic prin dezvoltarea unorservicii deficitare sau inexistente



Proiectul relaŃionează cu următoarele proiecte:



109

Pasaj Superior Trecere peste Calea Ferată, str. Fabricii – prin amplasarea Centrului în vecinătateaacestuia se evită tranzitarea oraşului de către mijloacele de transport de mare tonaj, accesuldirect către Vama Petea (graniŃa RO-HU) fiind asigurat

Parcul Industrial Sud – un spaŃiu green field acesta a fost utilat cu infrastructură de afaceri pentru firmele mari care îşi construiesc hale de producŃie. Micile intreprinderi nu au posibilitatea financiară de a se localiza în această zonă industriale datorită costurilor ridicate de realizare ainvestiŃiei.

Echipă de proiect

Manager de proiect: Adriana Lenghel (Biroul pentru Proiecte cu FinanŃare InternaŃională)

Asistent tehnic 1: ing. Florin Criste (Biroul pentru Proiecte cu FinanŃare InternaŃională)

Asistent de proiect: Nicoleta Laşan (Centru de Informare Europa)

Asistent financiar: ec. Boldan Eugenia (Serviciul Financiar Contabil)

Expert achiziŃii: Biriş Gavril (Biroul pentru AchiziŃii)Director economic: ec. Lucica Ursu (Director Economic)


Titlul proiectului

„REABILITAREA CLĂDIRII TEATRULUI DE NORD SATU- MARE”

Operatiune/Activitate

Operatiune: Reabilitarea infrastructurii urbane

Activitate: Patrimoniu cultural din mediul urban

Solicitantul




Tel: 0261-807564, Fax: 0261-710760

Email: [email protected]; [email protected] Tipul solicitantului: unitate administrativ-teritorială (autoritate a administraŃiei publice locale) dinmediul urban


Nu este cazul.


Nu este cazul.



110


REGIUNEA: Nord-Vest

JUDEłUL: Satu Mare




Euro


Valoarea neeligibilă a proiectului (TVA)

Valoarea eligibilă a proiectului 2.152.793,62



Curs euro: 1 EUR = 3.7835 RON în data de 11.11.2008


Obiectivul general al proiectului îl reprezintă creşterea calităŃii vieŃii şi crearea de noi locuri demuncă prin reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăŃirea serviciilor urbane, cu impact atât

asupra dezvoltării de ansamblu a municipiului Satu Mare, cât şi a zonei înconjurătoare. În acest context, implementarea proiectului va contribui la atingerea obiectivului specific alProgramului OperaŃional Regional, anume creşterea rolului economic şi social al oraşelor, prinaplicarea unei abordări policentrice pentru o dezvoltare mai echilibrată a regiunilor.

Obiectivul specific al proiectului îl constituie reabilitarea, consolidarea, protecŃia şi conservareaclădirii Teatrului de Nord Satu Mare, care include:

- Refacerea/amenajarea căilor de acces pietonale şi carosabile către obiectivul reabilitat- Realizarea de amenjări peisagistice pentru evidenŃierea Teatrului de Nord Satu Mare- Dotări interioare (instalaŃii, echipamente, dotări pentru asigurarea condiŃiilor de

climatizare, siguranŃa la foc, echipamente pentru scenă )

- Modernizarea utilităŃilor aferente obiectivelor de patrimoniu.Conservarea moştenirii culturale care a fost grav afectată în timp are o importanŃă deosebită. Înaceastă categorie intră şi construcŃia Teatrului de Nord Satu Mare, reabilitarea construcŃiei fiindpropusă în iniŃiativa de conservare culturală şi arhitectonică, în sensul menŃinerii stiluluitradiŃional.





111

Cuprinde activităŃi referitoare la semnarea contractului de finanŃare, pregătirea derulăriiprocedurilor de achiziŃii publice, precum şi redactarea raportărilor periodice către AutoritateaContractantă.


Pe parcursul implementării proiectului se vor derula toate procedurile de achiziŃii publice (achiziŃiade lucrări, bunuri şi servicii) cu respectarea legislaŃiei în vigoare aplicabilă în România.

3. Realizarea investitiei propriu-zise privind reabilitarea clădirii Teatrului de Nord Satu Mare

Clădirea Teatrului de Nord Satu Mare este monument de arhitectură clasat în grupa B - monumenteistorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local. Categoria de importanŃă a constructiei cf.HGR 766/97 este „B”, "importanŃă deosebită". Anul construirii clădirii este 1886-1889, iar ariaconstruită este de 3502,80 mp.Reabilitarea clădirii Teatrului este deosebit de necesară, ultima reparaŃie capitală la clădire şi la

instalaŃiile aferente făcîndu-se în anii 1960.InvestiŃia are două componente majore:1. ConstrucŃii şi instalaŃii (reabilitare, consolidare clădire Teatrul de Nord)2. Dotări pentru asigurarea condiŃiilor de siguranŃă la foc (PSI), pentru modernizarea asigurărilor

cu utilităŃi, dotări pentru crearea condiŃiilor de punere în scenă a diverselor spectacole, dotăripentru climatizarea încăperilor.

Reabilitarea clădirii Teatrului de Nord Satu Mare va cuprinde următoarele lucrări de arhitectură:reabilitarea finisajelor superioare din sala de spectacole şi din spaŃiile interioare pentrupublicreabilitarea finisajelor din spaŃiile interioare de deservirereabilitarea finisajelor exterioare ale balconului de deasupra intrării şi a învelitorii

reabilitarea trotuarelor, aleilor, platformelor exterioare şi a zonelor verzi aferenteun studiu de refuncŃionalizare a spaŃiilor anexe (cabine actori, birouri, depozite, ateliere, spaŃiitehnice).


ActivităŃile planificate ale proiectului vor fi promovate prin: • Comunicate de presă - lansare proiect• Comunicate de presă - finalizare proiect• Prezentarea investiŃiei în cadrul unor emisiuni realizate de posturile locale, articole de

presă• Panou pentru afişare temporară• Placă pentru afişare permanentă• Pliante şi broşuri promoŃionale editate• Modificarea paginii web existentă a Primăriei Satu Mare cu activităŃile dezvoltate prin

proiect.

5. Finalizarea proiectului şi diseminarea rezultatelor În cadrul acestei activităŃi, concomitent cu recepŃia finală a lucrărilor executate, se va organiza oconferinŃă de inugurare a noii clădiri reabilitate a Teatrului de Nord Satu Mare, în cadrul căreia sevor prezenta activităŃile desfăşurate, precum şi rezultatele obŃinute.




112

24 luni (din care 18 luni investiŃia propriu-zisă).


Rezultatele concrete ale proiectului sunt:• Clădirea teatrului reabilitată

- o suprafaŃă de 3502,80 mp reabilitată şi dotată

• Prin derularea activităŃii de publicitate şi informare:

− 1 panou pentru afişare temporară elaborat− 1 placă pentru afişare permanentă elaborată− ....broşuri şi pliante de promovare elaborate− ...emisiuni TV difuzate− 1 pagină web extinsă− 1 conferinŃă de inaugurare organizată.



- Obiective de patrimoniu cultural mondial – UNESCO -, naŃional, local din mediul urban,restaurate /amenajate (nr.) – 1 buc

- SpaŃii publice modernizate: străzi, trotuare(mp) - ..........mp- Publicitate şi informare: număr broşuri şi pliante tipărite (....buc), număr evenimente

de promovare organizate (1 conferinŃă de inaugurare), 1 pagină web extinsă,....emisiuni TV difuzate

Rezultate induse (indirecte):- Creşterea PIB în municipiul Satu Mare şi în zona înconjurătoare în următorii 10 ani

- Creşterea numărului de noi locuri de muncă create în municipiul Satu Mare

- Creşterea numărului de turişti care vizitează municipiul Satu Mare şi împrejurimileacestuia.


Implementarea proiectului de reabilitare a infrastructurii urbane degradate, împreună cu celelalteproiecte de dezvoltare a activităŃilor antreprenoriale pentru ocuparea forŃei de muncă, precum şi aacŃiunilor de reabilitare a infrastructurii sociale şi îmbunătăŃirea serviciilor sociale, şi deci implicit aplanului integrat de dezvoltare şi regenerare urbană al municipiului Satu Mare vor contribui la

atingerea obiectivului specific al POR, anume creşterea rolului economic şi social al oraşelor, înconcordanŃă cu obiectivele Strategiei NaŃionale pentru Dezvoltare Regională şi Cadrului NaŃionalStrategic de ReferinŃă, precum şi cu Orientările Strategice Comunitare pentru actuala perioadă deprogramare 2007-2013.

Echipă de proiect

Manager de proiect: ing Szucs Zsigmond (Serviciul investiŃii)

Asistent tehnic 1: ing. Suhani Mihai (Biroul pentru Proiecte cu FinanŃare InternaŃională)

Asistent de proiect: Nicoleta Laşan Centru de Informare Europa)

Asistent financiar: Terezia Borbei (Serviciul Buget)



113

Expert achiziŃii: ing. Airinei Nicoleta (Birou pentru AchiziŃii Publice)

Director economic: ec. Helga Neacşu (şef Serviciu Buget)


Titlul proiectului

„ImbunătăŃirea calităŃii mediului şi a serviciilor urbane în zona periferică str. I.L. Caragiale amunicipiului Satu Mare – zone de locuinŃe şi platforme industriale – prin reabilitarea şi dezvoltareainfrastructurii urbane”

Operatiune/Activitate

OperaŃiune: Reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăŃirea serviciilor urbane

Activitate: Infrastructura publică urbană, modernizare străzi orăşeneşti

Solicitantul




Tel: 0261-807564, Fax: 0261-710760


Tipul solicitantului: unitate administrativ-teritorială (autoritate a administraŃiei publice locale) din

mediul urban Partenerul 1 (unde este cazul) (denumire, adresă, ….)

Nu este cazul.


Nu este cazul.


REGIUNEA: Nord-Vest

JUDEłUL: Satu MareLOCALITATEA: Municipiul Satu Mare


Străzile: Caragiale, CrivăŃului, Orientului, Plevnei, Şoimoşeni, Văii.


Suma totală defalcată pe cheltuieli eligibile şi neeligibile (conform secŃiunii 4 din formularulcererii de finanŃare)



114

Euro

Valoarea totală a proiectului 3.145.465

Valoarea neeligibilă a proiectului (TVA) 597.638

Valoarea neeligibilă a proiectului dacăextindere canalizare şi apa nu este eligibilă***

606.778

Valoarea eligibilă a proiectului 1.941.049



Curs euro: 3,6262Obiectivul proiectului


Obiectivul general al proiectului îl reprezintă creşterea calităŃii vieŃii şi crearea de noi locuri demuncă prin reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăŃirea serviciilor urbane, cu impact atâtasupra dezvoltării de ansamblu a municipiului Satu Mare, cât şi a zonei înconjurătoare.

În acest context, implementarea proiectului va contribui la atingerea obiectivului specific alProgramului OperaŃional Regional, anume creşterea rolului economic şi social al oraşelor, prinaplicarea unei abordări policentrice pentru o dezvoltare mai echilibrată a regiunilor.

Obiectivul specific al proiectului îl constituie îmbunătăŃirea calităŃii mediului şi a serviciilorurbane în zona periferică str. I.L. Caragiale a municipiului Satu Mare prin reabilitarea şi dezvoltareainfrastructurii urbane.Prin implementarea proiectului se va realiza:

- îmbunătăŃirea condiŃiilor de transport pentru bunuri şi persoane,- creşterea gradului de siguranŃă în circulaŃie- îmbunătăŃirea factorilor de mediu,- creşterea volumului şi calităŃii transportului, satisfacerea mai bună a nevoilor de

deplasare a cetăŃenilor- acces mai rapid la serviciile medicale, de învăŃământ, administrative- creare condiŃii optime de desfăşurare a activităŃii operatorilor de transport local şi

regional-

îmbunătăŃirea administrării infrastructurii- creşterea gradului de accesabilitate la platforma industrială activă




Cuprinde activităŃi referitoare la semnarea contractului de finanŃare, pregătirea derulăriiprocedurilor de achiziŃii publice, precum şi redactarea raportărilor periodice către AutoritateaContractantă, monitorizarea implementării, audit.



115


Pe parcursul implementării proiectului se vor derula toate procedurile de achiziŃii publice (achiziŃia

de lucrări, bunuri şi servicii) cu respectarea legislaŃiei în vigoare aplicabilă în România respectivprin asigurarea egalităŃii de şanse.

3. Realizarea investitiei propriu-zise privind reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii urbane între pasajul peste calea ferată, platforma industrială pentru accesarea centurii de ocolirenordică

- dezvoltarea, modernizarea reŃelelor tehnico - edilitare de apă-canal în sistem unitarsau divizor; 1420 mm canalizare sistem unitar, 1420 m apă potabilă

- realizare canale tehnice îngropate pentru cabluri de joasă tensiune 1840 m

- modernizarea drumurilor de pământ, prin realizarea părŃii carosabile, trotuar, zonăverde la standarde europene: o suprafaŃă de 15400 mp carosabil modernizat L= km , o

suprafaŃă de 2509 mp trotuar modernizat, o suprafaŃă de 1170 mp zonă verdeamenajată

- instalarea semnalizărilor: 3 km piloŃi de dirijare, 50 buc semnalizări cu indicatoare, 3km marcaj longitudinal, 208 mp marcaj transversal



presă• Panou pentru afişare temporară• Placă pentru afişare permanentă• Modificarea paginii web existentă a Primăriei Satu Mare cu activităŃile dezvoltate prin

proiect.

5. Finalizarea proiectului şi diseminarea rezultatelor În cadrul acestei activităŃi, concomitent cu recepŃia finală a lucrărilor executate, se va organiza oconferinŃă de presă, în cadrul căreia se vor prezenta activităŃile desfăşurate, precum şi rezultateleobŃinute.


Conform secŃiunii 2.5 din formularul cererii de finanŃare24 luni




• Infrastructură urbană reabilitată



116

- o suprafaŃă de 15400 mp carosabil modernizat L= 2,217 km

- o suprafaŃă de 2509 mp trotuar modernizat

- o suprafaŃă de 1170 mp zonă verde amenajată- 2160 m canalizare sistem unitar

- 1420 m apă

- 1840 m canal pentru cabluri de joasă tensiune

- 3 km piloŃi de dirijare

- 50 buc semnalizări cu indicatoare

- 3 km marcaj longitudinal

- 208 mp marcaj transversal


− 1 panou pentru afişare temporară− 1 placă pentru afişare permanentă− 2 emisiuni TV difuzate− 1 pagină web extinsă− 1 conferinŃă de recepŃie organizată.


SpaŃii publice modernizate: străzi 15400 mp, trotuare 2509 mp, zonă verde 1170 mp


- Creşterea PIB în municipiul Satu Mare şi în zona înconjurătoare în următorii 10 ani




Implementarea proiectului de reabilitare a infrastructurii urbane degradate, împreună cu celelalteproiecte de dezvoltare a activităŃilor antreprenoriale pentru ocuparea forŃei de muncă, precum şi aacŃiunilor de reabilitare a infrastructurii sociale şi îmbunătăŃirea serviciilor sociale, şi deci implicit aplanului integrat de dezvoltare urbană al municipiului Satu Mare vor contribui la atingerea

obiectivului specific al POR, anume creşterea rolului economic şi social al oraşelor, în concordanŃăcu obiectivele Strategiei NaŃionale pentru Dezvoltare Regională şi Cadrului NaŃional Strategic deReferinŃă, precum şi cu Orientările Strategice Comunitare pentru actuala perioadă de programare2007-2013.

Echipă de proiect

Manager de proiect: ing. Andrea Koncz (Biroul pentru Proiecte cu FinanŃare InternaŃională)

Asistent tehnic 1: ing. MoŃiu Horea (Serviciul Admininistrarea şi Gospodăria Domeniului Public)



117

Asistent de proiect: LuminiŃa Cozma (Biroul pentru Proiecte cu FinanŃare InternaŃională)

Asistent financiar: ec. Sofia Mureşan (şef Serviciul Contabilitate Salarizare)

Expert achiziŃii: ing. Mihaela Manoliu (şef Birou achiziŃii publice)Director economic: ec. Helga Neacşu (şef Serviciul Buget)


Titlul proiectului

„Decongestionarea traficului din zona centrală a municipiului Satu Mare prin reabilitarea şidezvoltarea infrastructurii urbane între pasajul peste calea ferată, platforma industrială pentru

accesarea centurii de ocolire nordică”OperaŃiune/Activitate

OperaŃiune: Reabilitare infrastructurii urbane şi îmbunătăŃirea serviciilor urbane


Solicitantul




Tel: 0261-807564, Fax: 0261-710760




Nu este cazul.


Nu este cazul Localizarea proiectului

REGIUNEA: Nord-Vest

JUDEłUL: Satu Mare



Străzile: Axente Sever, Barbu Lăutaru, Emil RacoviŃă, Lazarului, Panait Itsrati, Teilor



118


Suma totală defalcată pe cheltuieli eligibile şi neeligibile (conform secŃiunii 4 din formularul cererii

de finanŃare)

Euro

Valoarea totala a proiectului 5.380.894

Valoarea neeligibila a proiectului (TVA) 859.134

Valoarea neeligibila a proiectului dacăextindere canalizarea şi apa nu este eligibilă***

1.089.716

Valoarea eligibila a proiectului 4.257.177

Ajutor financiar nerambursabila solicitat (98%)

Contributia solicitantului (2%)

Curs euro: 3,6262



Obiectivul general al proiectului îl reprezintă creşterea calităŃii vieŃii şi crearea de noi locuri de

muncă prin reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăŃirea serviciilor urbane, cu impact atâtasupra dezvoltării de ansamblu a municipiului Satu Mare, cât şi a zonei înconjurătoare.


Obiectivul specific al proiectului îl constituie decongestionarea traficului din zona centrală amunicipiului Satu Mare prin reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii urbane între pasajul peste caleaferată, platforma industrială pentru accesarea centurii de ocolire nordică.Prin implementarea proiectului se va realiza:

- îmbunătăŃirea condiŃiilor de transport pentru bunuri şi persoane,- creşterea gradului de siguranŃă în circulaŃie

- îmbunătăŃirea factorilor de mediu,- creşterea volumului şi calităŃii transportului, satisfacerea mai bună a nevoilor de deplasare a

cetăŃenilor- acces mai rapid la serviciile medicale, de învăŃământ, administrative- creare condiŃii optime de desfăşurare a activităŃii operatorilor de transport local şi regional- îmbunătăŃirea administrării infrastructurii






119

Cuprinde activităŃi referitoare la semnarea contractului de finanŃare, pregătirea derulăriiprocedurilor de achiziŃii publice, precum şi redactarea raportărilor periodice către Autoritatea

Contractantă, monitorizarea implementării, audit.2. Derularea procedurilor de achiziŃii publice

Pe parcursul implementării proiectului se vor derula toate procedurile de achiziŃii publice (achiziŃia delucrări, bunuri şi servicii) cu respectarea legislaŃiei în vigoare aplicabilă în România respectiv prinasigurarea egalităŃii de şanse.

3. Realizarea investiŃiei propriu-zise privind reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii urbane între pasajul peste calea ferată, platforma industrială pentru accesarea centurii de ocolire nordică

- dezvoltarea, modernizarea reŃelelor tehnico - edilitare de apă-canal în sistem unitar saudivizor; 3810 m canalizare pluvială, 2680 m canalizare menajeră, 3805 m apă

- realizare canale tehnice îngropate pentru cabluri de joasă tensiune 3805 m

- modernizarea drumurilor de pământ, prin realizarea părŃii carosabile, trotuar, zonă verdela standarde europene: o suprafaŃă de 19.180 mp carosabil modernizat L= 3,053 km , osuprafaŃă de 2918,7 mp trotuar modernizat, o suprafaŃă de 2421,75 mp zonă verdeamenajată

- instalarea semnalizărilor: 3 km piloŃi de dirijare, 69 buc semnalizări cu indicatoare, 3 kmmarcaj longitudinal, 287 mp marcaj transversal



presă• Panou pentru afişare temporară• Placă pentru afişare permanentă• Modificarea paginii web existente a Primăriei Satu Mare cu activităŃile dezvoltate prin

proiect.




24 luni


Rezultatele aşteptate ca urmare a implementării proiectului (sect. 2.3.8 din cererea de finanŃare).Indicatorii de realizare şi valorile acestora care vor fi atinse ca urmare a implementării proiectului.



120



- o suprafaŃă de 19180 mp carosabil modernizat L= 3,053 km- o suprafaŃă de 2918,7 mp trotuar modernizat

- o suprafaŃă de 2421,75 mp zonă verde amenajată

- 3810 m canalizare pluvială

- 2680 m canalizare menajeră

- 3805 m apă




- 3 km marcaj longitudinal- 287 mp marcaj transversal


− 1 panou pentru afişare temporară− 1 placă pentru afişare permanentă− 2 emisiuni TV difuzate− 1 pagină web extinsă− 1 conferinŃă de irecepŃie organizată.


SpaŃii publice modernizate: străzi 19180 mp, trotuare 2918,7 mp, zonă verde 2421,75mp






Implementarea proiectului de reabilitare a infrastructurii urbane degradate, împreună cu celelalteproiecte de dezvoltare a activităŃilor antreprenoriale pentru ocuparea forŃei de muncă, precum şi aacŃiunilor de reabilitare a infrastructurii sociale şi îmbunătăŃirea serviciilor sociale, şi deci implicit aplanului integrat de dezvoltare urbană al municipiului Satu Mare vor contribui la atingerea obiectivuluispecific al POR, anume creşterea rolului economic şi social al oraşelor, în concordanŃă cu obiectiveleStrategiei NaŃionale pentru Dezvoltare Regională şi Cadrului NaŃional Strategic de ReferinŃă, precum şicu Orientările Strategice Comunitare pentru actuala perioadă de programare 2007-2013.

Echipă de proiect




121

Asistent tehnic 1: ing. Florin Criste (Birou pentru Proiecte cu FinanŃare InternaŃională)

Asistent de proiect: Mihaela Culcean (Biroul pentru Proiecte cu FinanŃare InternaŃională)

Asistent financiar: ec. Csik Mariana (Serviciul Buget)Expert achiziŃii: ing. Mihaela Manoliu (şef Birou achiziŃii publice)

Director economic: ec. Ursu Lucica


Titlul proiectului

„Modernizarea spaŃiilor publice urbane în cartierul SolidarităŃii din municipiul Satu Mare – Solidreg”


OperaŃiune: Reabilitare infrastructurii urbane şi îmbunatatirea serviciilor urbane


Solicitantul




Tel: 0261-807564, Fax: 0261-710760Email: [email protected]; [email protected]



Nu este cazul.


Nu este cazul.


REGIUNEA: Nord-Vest

JUDEłUL: Satu Mare



Străzile: Albatros, Berzei, Cocorilor, Deltei, Doina, Făgetului, Izvorului, Lacului, Pescăruşilor,Sălciilor



122


Suma totală defalcată pe cheltuieli eligibile şi neeligibile (conform secŃiunii 4 din formularul

cererii de finanŃare)

Euro

Valoarea totala a proiectului 3.373.071

Valoare neeligibilă a proiectului (TVA) 640.883

Valoarea neeligibila a proiectului dacăextindere canalizarea şi apa nu este eligibilă***

212.617

Valoare eligibliă a proiectului 2.732.188

Ajutor financiar nerambursabila solicitat (98%)

Contributia solicitantului (2%)

Curs euro: 3,6262



Obiectivul general al proiectului îl reprezintă creşterea calităŃii vieŃii şi crearea de noi locuri demuncă prin reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăŃirea serviciilor urbane, cu impact atâtasupra dezvoltării de ansamblu a municipiului Satu Mare, cât şi a zonei înconjurătoare.


Obiectivul specific al proiectului îl constituie creşterea calităŃii vieŃii şi asigurarea unor condiŃii lanivel european prin regenerarea susŃinută a zonei rezidenŃiale SolidarităŃii din municipiul SatuMare.Prin implementarea proiectului se va realiza:

- îmbunătăŃirea condiŃiilor de transport pentru bunuri şi persoane,- creşterea gradului de siguranŃă în circulaŃie- îmbunătăŃirea factorilor de mediu,-

creşterea volumului şi calităŃii transportului, satisfacerea mai bună a nevoilor de deplasarea cetăŃenilor- acces mai rapid la serviciile medicale, de învăŃământ, administrative- creare condiŃii optime de desfăşurare a activităŃii operatorilor de transport local şi regional- îmbunătăŃirea administrării infrastructurii




Cuprinde activităŃi referitoare la semnarea contractului de finanŃare, pregătirea derulării



123

procedurilor de achiziŃii publice, precum şi redactarea raportărilor periodice către AutoritateaContractantă, monitorizarea implementării, audit.

2. Derularea procedurilor de achiziŃii publicePe parcursul implementării proiectului se vor derula toate procedurile de achiziŃii publice (achiziŃiade lucrări, bunuri şi servicii) cu respectarea legislaŃiei în vigoare aplicabilă în România respectivprin asigurarea egalităŃii de şanse.

3. Realizarea investiŃiei propriu-zise privind reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii urbane între pasajul peste calea ferată, platforma industrială pentru accesarea centurii de ocolirenordică

- dezvoltarea, modernizarea reŃelelor tehnico - edilitare de apă-canal în sistem unitarsau divizor; 1460 m canalizare pluvială, 1.757 m canalizare menajeră, 2.015 m apă

- realizare canale tehnice îngropate pentru cabluri de joasă tensiune 2015 m- modernizarea drumurilor de pământ, prin realizarea părŃii carosabile, trotuar, zonă

verde la standarde europene: o suprafaŃă de 13.287 mp carosabil modernizat L= 2,217km , o suprafaŃă de 1747 mp trotuar modernizat, o suprafaŃă de 2.033 mp zonă verdeamenajată

- instalarea semnalizărilor: 2 km piloŃi de dirijare, 65 buc semnalizări cu indicatoare, 2km marcaj longitudinal, 271 mp marcaj transversal


ActivităŃile planificate ale proiectului vor fi promovate prin: • Comunicate de presă - lansare proiect

• Comunicate de presă - finalizare proiect• Prezentarea investiŃiei în cadrul unor emisiuni realizate de posturile locale, articole de

presă• Panou pentru afişare temporară• Placă pentru afişare permanentă• Modificarea paginii web existentă a Primăriei Satu Mare cu activităŃile dezvoltate prin

proiect.




24 luni


Rezultatele aşteptate ca urmare a implementării proiectului (sect 2.3.8 din cererea de finanŃare). Indicatorii de realizare şi valorile acestora care vor fi atinse ca urmare aimplementării proiectului.



124



- o suprafaŃă de 13287 mp carosabil modernizat L= 2,217 km- o suprafaŃă de 1747 mp trotuar modernizat

- o suprafaŃă de 2033 mp zonă verde amenajată

- 1460 m canalizare pluvială

- 1757 m canalizare menajeră

- 2015 m apă




- 2 km marcaj longitudinal- 271 mp marcaj transversal


− 1 panou pentru afişare temporară− 1 placă pentru afişare permanentă− 2 emisiuni TV difuzate− 1 pagină web extinsă− 1 conferinŃă de irecepŃie organizată.

Indicatorii de realizare şi valorile acestora care vor fi atinse ca urmare a implementării

proiectului:

SpaŃii publice modernizate: străzi 13.287 mp, trotuare 1.747 mp, zonă verde 2.033mp





(conform secŃiunii 2.8 din formularul cererii de finanŃare)Implementarea proiectului de reabilitare a infrastructurii urbane degradate, împreună cu celelalteproiecte de dezvoltare a activităŃilor antreprenoriale pentru ocuparea forŃei de muncă, precum şi aacŃiunilor de reabilitare a infrastructurii sociale şi îmbunătăŃirea serviciilor sociale, şi deci implicit aplanului integrat de dezvoltare urbană al municipiului Satu Mare vor contribui la atingereaobiectivului specific al POR, anume creşterea rolului economic şi social al oraşelor, în concordanŃăcu obiectivele Strategiei NaŃionale pentru Dezvoltare Regională şi Cadrului NaŃional Strategic deReferinŃă, precum şi cu Orientările Strategice Comunitare pentru actuala perioadă de programare2007-2013.



125

Echipă de proiect


Asistent tehnic 1: ing. Dan Stâncel (Serviciul Admininistrarea şi Gospodăria Domeniului Public)

Asistent de proiect: Crina Luca (Biroul pentru Proiecte cu FinanŃare InternaŃională)

Asistent financiar: ec. Moga Florica (Serviciul Buget)

Expert achiziŃii: ing. Mihaela Manoliu (şef Birou achiziŃii publice)

Director economic: ec. Ursu Lucica


I. InformaŃii generale despre proiect

1. Regiunea Nord - Vest

2. Titlul proiectului Sistem de supraveghere video pentru siguranŃa spaŃiilor publice dinmunicipiul Satu Mare

3. Domeniul acoperit deproiect

POR 2007-2013. Axa prioritară 1 –Sprijinirea dezvoltării durabile aoraşelor – poli urbani de creştere.Domeniul de intervenŃie 1.1 – Planuri Integrate de Dezvoltare Urbană.Sub – domeniul: Poli de dezvoltare urbană

4. Localizarea proiectului JudeŃul Satu Mare, Municipiul Satu Mare

5.

Anul depunerii cereriide finanŃare (când

estimaŃi că finalizaŃiproiectul)

Anul depunerii cererii de finanŃare: 2009

Anul finalizării proiectului: 2011

6. Durata proiectului

Perioada de implementare totală este de 15 luni

Întocmirea documentaŃiei pentru procedurile de achiziŃiepublică, organizarea licitaŃiei, realizarea licitaŃiei.................3 luni

Realizarea sistemului de supraveghere video...........12 luni

7. Beneficiarulproiectului/Parteneri

Beneficiarul proiectului este Municipiul Satu Mare în numeleServiciului public specializat PoliŃia Comunitară care estebeneficiarul final al proiectului deoarece această instituŃie este

responsabilă să asigure ordinea şi liniștea publică în zonele stabilite

prin planul de pază şi ordine publică, previne şi combate încălcarea

normelor legale privind curăŃenia localităț ilor şi comerț ul stradal şi

asigură paza obiectivelor şi a bunurilor de interes public şi privat



126

stabilite de consiliul local. Această instituț ie răspunde de zonele

problemă, zone în care sunt prevăzute a se instala camere demonitorizare şi supraveghere video.

8 Solicitantul proiectului Municipiul Satu Mare

9.Entitatea responsabilăcu implementareaproiectului

Implementarea proiectului va fi asigurată de o firmă specializată,contractată de Municipiul Satu Mare, în parteneriat cu ServiciulPublic specializat de PoliŃie Comunitară Satu Mare

10.Coordonatele decontact alebeneficiarului

Denumirea: PoliŃia Comunitară Satu MareAdresa sediului: Aleea Universului, nr. 5-7, cod. 440183, Satu Mare,jud. Satu MareCUI: 18194023

Telefon, fax: 0261 - 727021Email: [email protected]

II. Descrierea proiectului

1. Obiectiveleproiectului

Obiectivul general al proiectului vizează creşterea gradului desiguranŃă publică a cetăŃeanului o dată cu reducerea fenomenuluiinfracŃionalităŃii în municipiul Satu Mare, în perioada 2009-2015.

Obiectivele specifice ale acestui proiect sunt următoarele: • Managementul siguranŃei publice, datorat instalării

sistemului de supraveghere video CCTV (reŃea on-line de 68camere video, tehnologie IP).

• Monitorizarea vehiculelor şi persoanelor, obiectivelesupravegheate fiind: zone cu potenŃial de risc, zone cu riscridicat pentru infracŃionalitate, zone dens populate, unităŃide învăŃământ, trafic, transport public, evenimentetemporare, etc.

• Scăderea timpului de reacŃie al poliŃiei comunitare în cazde intervenŃie, prin crearea unui Centru de Comandă şiControl (dispecerat) cu pupitre, software dedicate şi

echipamente de înregistrare/redare.• Prevenirea infracŃionalităŃii şi criminalităŃii, existând şi

posibilităŃi de supraveghere mobilă (pe vehicule sauinstalabile temporar).

• Realizarea unei baze de date pentru analiza evenimentelor• Asigurarea siguranŃei şi securităŃii în spaŃiile publice• Prevenirea şi combaterea actelor de violenŃă în spaŃiile

publice



127

2. Rezultatele estimateale proiectului

Rezultate:

Un sistem de supraveghere video instalat Timp de reacŃie scăzut Scăderea ratei de infracŃionalitate O mai buna siguranta si securitate in spatiile publice O bază de date pentru analiza evenimentelor Monitorizarea zonelor cu grad ridicat de risc Un grad de risc mai scăzut în zonele probleme

Indicatorii proiectului:

INDICATORI

Valoare la începutul

perioadei de

implementare

Valoare lasfârşitul

perioadei de

implementareRezultat imediat (direct)

Camere de supraveghere 0 68

Echipament hardware 0 1

Echipament software 0 1

Rezultate induse(indirecte)

(efecte pe termenmediu/lung)

3. Zonele Ńintă şi / saugrupurile Ńintă

Zona Ńintă: intersecŃii, staŃii de autobuz, parcuri publice şi spaŃiicu factori de risc ridicatGrupul Ńintă al proiectului „Sistem de supraveghere video pentrusiguranŃa spaŃiilor publice din municipiul Satu Mare” estereprezentat de:- locuitorii municipiului Satu Mare- agenŃii economici şi potenŃialii investitori- turiştii- autorităŃile publice locale- persoane care tranzitează oraşul

Conform Institutului NaŃional de Statistică, în anul 2008 erau înregistraŃi 365.975 persoane, cu 526 persoane mai puŃin decât înanul anterior. Implementarea proiectului va duce în mod automatla creşterea siguranŃei acestora, locuitorii fiind mai bine protejaŃi în zonele intens circulate, în zonele aglomerate, unde infractoriiobişnuiesc să practice furtul din buzunare sau furtul genŃilor.Categoria de locuitori vizaŃi sunt bătrânii si copiii, care sunt ceimai expuşi acestor acte. ExistenŃa camerelor de supraveghere vaoferi o facilitate în identificarea şi prinderea infractorilor, faptcare va determina o reducere a acestor preocupări şi o diminuare acazurilor de furt care au autor necunoscut.

Un alt grup Ńintă sunt centrele şi punctele comerciale care îşi



128

desfăşoară activitatea în zona în care se montează sistemul desupraveghere. O dată cu realizarea proiectului, numărulinfracŃiunilor va scădea, deoarece infractorii se vor teme de

posibilitatea identificării pe camerele de supraveghere.

4. PrincipaleleactivităŃi din proiect

1. ActivităŃi realizate înainte de semnarea contractului de finanŃare

Activitatea 1 –AchiziŃia serviciului de consultanŃă

Activitatea 2 - Realizarea documentaŃiei cererii de finanŃare

Subactivitatea 2.1. – Întocmirea Studiului de oportunitate

Subactivitatea 2.2. – Completarea formularului Cerere de finanŃare

Subactivitatea 2.3. – Completarea formularelor specifice GhiduluiSolicitantuluiActivitatea 3 - Depunerea cererii de finanŃare

Activitatea 4 – Semnarea contractului de finanŃare

2. ActivităŃi realizate după de semnarea contractului de finanŃare

Activitatea 5 - Realizarea achiziŃiilor publice de lucrări şi serviciiSubactivitatea 5.1. – AchiziŃia serviciilor de managementulproiectului

o

Pregătirea licitaŃieio LicitaŃia propriu-zisăo anunŃarea câştigătorilor şi semnarea contractului

Subactivitatea 5.2. - AchiziŃia sistemului informatico Pregătirea licitaŃieio LicitaŃia propriu-zisăo anunŃarea câştigătorilor şi semnarea contractului

Activitatea 6 - Derularea investiŃiei propriu-zise

Activitatea 7 - Diseminarea şi promovarea proiectului

5. Justificareaproiectului: nevoiidentificate înRegiune / localitate

La nivelul Ńării noastre, numărul din ce în ce mai mare deinfracŃiuni au determinat efectivele PoliŃiei Comunitare să îşimărească operativitatea. Ca să facă faŃă răufăcătorilor care se înmulŃesc continuu, aceştia au sporit angajările şi au început să îşi îmbunătăŃească echipamentele.

Potrivit bilanŃului Inspectoratului JudeŃean de Politie, pe primelenouă luni ale anului trecut, judeŃul Satu Mare se afla în top 10 înceea ce priveşte infracŃiunile economice şi pe locul al doilea lanivel naŃional la infracŃiuni rutiere. Mai exact, judeŃul Satu Mare seaflă



129

- pe locul 4 pe Ńară la capitolul înşelăciuni,- pe locul 3 la infracŃiuni privind contrabanda,- pe locul 6 la fraude vamale,- pe locul 7 la abuz în serviciu,- pe locul 9 la neglijenŃa în serviciu- pe locul 6 pe Ńară la infracŃiuni de fals.

Criminalitatea de mare violenŃă a scăzut anul acesta în judeŃul SatuMare cu 55,15%, de la 18 infracŃiuni înregistrate în primele nouăluni ale anului trecut la opt anul acesta. Mai exact, două omoruri,trei tentative de omor şi trei vătămări corporale grave. În cadrulinfracŃionalităŃii stradale au fost înregistrate 284 de infracŃiuni, dincare 230 de furturi şi 15 tâlhării. În ceea ce priveşte criminalitateajuvenilă, la Satu Mare se observă o scădere uşoară a număruluiinfractorilor minori cu 3%, respectiv de la 202 la 195.

JudeŃul Satu Mare se află pe locul al III-lea la infracŃiuni privindcontrabanda şi pe locul al IV-lea privind frauda vamală. PotrivitbilanŃului, din ianuarie până în septembrie, poliŃiştii sătmăreni auconstatat 39 de infracŃiuni la legea 141/1997 – privind codul vamalal României, ceea ce situează judeŃul pe locul al III-lea pe Ńară, dincare 15 sunt de contrabandă (locul 6 pe Ńară). Frauda vamală esteunul din principalele canale de alimentare a economiei subterane,astfel că activităŃile pe linia combaterii acesteia precum şi acontrabandei s-au axat în principal pe depistarea ilegalităŃilorcomise în punctele vamale.

În cursul primelor nouă luni ale anului 2008, a fost începutăurmărirea penală în cazul a 4.665 infracŃiuni. Din totalul

infracŃiunilor, 1.483 sunt de natură economico-financiară, judeŃulSatu Mare fiind astfel pe locul VIII pe Ńară, ceea ce reprezintă31,78% din totalul infracŃiunilor descoperite de poliŃia sătmăreană.Statistica rezultatelor pe linia constatării infracŃiunilor de naturăeconomico-financiară prevăzute de codul penal relevă următoareastructură: 330 înşelăciuni – locul 4 pe Ńară, 80 abuz în serviciu –locul 7 pe Ńară, 20 neglijenŃă în serviciu – locul 9 pe Ńară.Efectivele poliŃiei comunitare au o activitate continuă în ceea cepriveşte infracŃiunile. Dacă în intervalul aprilie - septembrie a fostorganizat flagrant pentru 4 infracŃiuni, numai în luna noiembrienumărul flagrantelor a fost de 7, din care cerşetorie, furt calificat,port ilegal de arme albe şi urmăriŃi general. În ceea ce priveştenumărul sancŃiunilor, acestea au înregistrat o creştere în luna

noiembrie faŃă de luna octombrie cu 19,52%, adică de la 251sancŃiuni la 300. Şi numărul sesizărilor din partea cetăŃenilor acrescut mult în noiembrie faŃă de octombrie, de la 29 la 49 desesizări. Toate aceste cifre duc la concluzia că existenŃa sistemulde supraveghere video ar aduce un mare plus în siguranŃacetăŃenilor şi operativitatea PoliŃiei Comunitare, timpul de reacŃiedevenind mai scurt.

Deoarece agenŃii comunitari au printre cele mai importanteatribuŃii asigurarea pazei obiectivelor de interes public şi privat,supravegherea parcărilor auto, a unitarilor şcolare, a zonelorcomerciale şi de agrement, asigurarea ordinii şi liniştii publice, un



130

mare plus în uşurarea muncii acestora este montarea unui sistem demonitorizare şi supraveghere video.

În aceste zone, în care se asigura paza şi supravegherea, precum şi în zonele suprasolicitate, cu factori de risc, instalarea acestuisistem ar fi utilă, ar deveni o soluŃie pentru ca intervenŃia poliŃieicomunitare în caz de nevoie sa fie promptă, timpul de procesare şiacŃionare să devina astfel mai scurt. Totodată, acest sistem va duceşi la scăderea infracŃionalităŃii şi la creşterea siguranŃei cetăŃenilor,aceştia fiind mai bine protejaŃi în zonele dens populate, ajutaŃifiind de sistemul de redare a imaginilor şi de surprindere înflagrant.

III. Stadiul proiectului

1. Stadiul pregătirii proiectului (numaiproiectele cu studiu de fezabilitateexistente sau proiecte tehniceelaborate). PrezentaŃi în anexadocumentaŃia

Nu este cazul

IV. Costul proiectului şi planul financiar

1. EstimaŃi costul total alproiectului din care:- fonduri europene

nerambursabile- contribuŃie proprie

Costul estimativ al investiŃiei este determinat înfuncŃie de decizia beneficiarului privind structurainvestiŃiei si componentele proiectului.

Bugetul investiŃional este compus din:• 2 % contribuŃie de la bugetul local;

• 98% contribuŃie Fonduri Europene

Indicatori Euro

Valoarea totală a proiectului 1.084.550,53

Valoarea neeligibilă a proiectului(TVA)

173.163,53

Valoarea eligibilă a proiectului 911.387,00

Ajutor financiar nerambursabilsolicitat 893.159,26

ContribuŃia solicitantului 191.391,27


I. InformaŃii generale despre proiect

1. Regiunea Nord - Vest



131

2. Titlul proiectului „Sistem informatic de automatizare şi management al activităŃiiagenŃilor PoliŃiei Comunitare Satu Mare”

3. Domeniul acoperit deproiect

POR 2007-2013. Axa prioritară 1 –Sprijinirea dezvoltării durabile aoraşelor – poli urbani de creştere.Domeniul de intervenŃie 1.1 – Planuri Integrate de DezvoltareUrbană.Sub – domeniul: Poli de dezvoltare urbană

4. Localizareaproiectului JudeŃul Satu Mare, Municipiul Satu Mare

5.

Anul depuneriicererii de finanŃare(când estimaŃi căfinalizaŃi proiectul)

Anul depunerii cererii de finanŃare: 2009Anul finalizării proiectului: 2011

6. Durata proiectului

Perioada de implementare totală este de 15 luni

Întocmirea documentaŃiei pentru procedurile de achiziŃiepublică, organizarea licitaŃiei, realizarea licitaŃiei…….3 luni

Realizarea sistemului informatic. … …….....................12luni

7. Beneficiarulproiectului/Parteneri

Beneficiarul proiectului este Municipiul Satu Mare în numeleServiciului public specializat PoliŃia Comunitară care este

beneficiarul final al proiectului, deoarece această instituț ie este

responsabilă să asigure ordinea şi liniștea publică în zonele

stabilite prin planul de pază şi ordine publică, previne şi combate

încălcarea normelor legale privind curăŃenia localităț ilor şi

comerț ul stradal şi asigură paza obiectivelor şi a bunurilor de

interes public şi privat stabilite de consiliul local. Implementarea

acestui proiect va duce la optimizarea muncii agenț ilor

comunitari în teren, prin utilizarea unui sistem informatic şi demanagement de ultima generaŃie în conformitate cu ultimelestandarde europene.



132

8. Solicitantulproiectului Municipiul Satu Mare

9.

Entitatearesponsabilă cuimplementareaproiectului

Implementarea proiectului va fi asigurată de o firmă specializată,contractată de Municipiul Satu Mare, în parteneriat cu ServiciulPublic specializat de PoliŃie Comunitară Satu Mare

10.Coordonatele decontact alebeneficiarului

Denumirea: PoliŃia Comunitară Satu MareAdresa sediului: Aleea Universului, nr. 5-7, cod. 440183, SatuMare, jud. Satu MareCUI: 18194023Telefon, fax: 0261 - 727021Email: [email protected]

II. Descrierea proiectului

1. Obiectiveleproiectului

Obiectivul general al proiectului vizează creşterea eficienŃei mediuluide lucru al agenŃilor Politiei Comunitare, care va determina atât creştereagradului de siguranŃă publică a cetăŃeanului cât şi creşterea nivelului de încredere a populaŃiei în instituŃia PoliŃiei Comunitare, în municipiul SatuMare, în perioada 2009-2015.

Obiectivele specifice ale acestui proiect sunt următoarele: Monitorizarea în permanenŃă a agenŃilor din teritoriu Scăderea timpului de reacŃie al poliŃiei comunitare în cazul

intervenŃiilor pentru situaŃii de urgenŃă, prin crearea unui

Centru de Comandă şi Control (dispecerat), dotatcorespunzător ÎmbunătăŃirea organizării agenŃilor în teren Crearea factorului psihologic pentru scăderea

infracŃionalităŃii, existând posibilităŃi de monitorizare pevehicule

2. Rezultateleestimate aleproiectului

Rezultate:

vizualizarea în timp real a patrulelor pe o hartă digitală

o mai bună gestionare a echipelor mobile de poliŃişti comunitari

îmbunătăŃirea timpului de reacŃie la incidente al acestora prinidentificarea şi trimiterea imediată a celui mai apropiat echipaj delocul desfăşurării evenimentului.

colectarea analizei şi transpunerea pe hărŃi a tuturor incidentelormenŃionate în rapoartele agenŃilor comunitari

stocarea, procesarea şi analiza tuturor informaŃiilor legate deincidente

planificarea şi monitorizarea în timp real a patrulelor

management mai eficient al resurselor

Indicatori ai proiectului:



133

INDICATORI

Valoare la începutul

perioadei deimplementare

Valoare lasfârşitul perioadei

de implementare

Rezultat imediat (direct)

PDA pentru control 0 15

Echipament pentru vehicule 0 5

Echipament hardware 0 1

Echipamente software 0 1

Harta digitala 0 1

Rezultate induse (indirecte)

(efecte pe termen mediu/lung)Locuri de munca nou create 0 3

3. Zonele Ńintă şi/ sau grupurileŃintă

Zonele Ńintă sunt zone cu factori de risc ridicat şi zone în care estenecesara patrularea agenŃilor comunitari.Grupul Ńintă principal asupra căruia se îndreaptă beneficiile proiectului„Sistem informatic de automatizare şi management al activităŃii agenŃilorPoliŃiei Comunitare Satu Mare” este Serviciul Public PoliŃia Comunitară.Această instituŃie este responsabilă să asigure ordinea şi liniştea publică în zonele stabilite prin planul de pază şi ordine publică, previne şicombate încălcarea normelor legale privind curăŃenia localităŃilor şicomerŃul stradal şi asigură paza obiectivelor şi a bunurilor de interes

public şi privat stabilite de consiliul local.

Dintre toate serviciile publice existente la nivelul municipiului Satu Mare,serviciul oferit de Politia Comunitară este cel care are cea mai marenevoie de investiŃii în ceea ce priveşte sistemul de automatizare şimanagement, în scopul optimizării muncii acestora, prin monitorizarea înpermanenŃă a agenŃilor în teritoriu, prin scăderea timpului de reacŃie alpoliŃiei comunitare în cazul intervenŃiilor pentru situaŃii de urgenŃă, princrearea unui Centru de Comandă şi Control (dispecerat), dotatcorespunzător şi prin îmbunătăŃirea organizării acestora în teritoriu.La acest grup Ńintă se adaugă, indirect, locuitorii municipiului Satu Mare,agenŃii economici care îşi desfăşoară activitatea în această localitate,autorităŃile publice locale, precum şi persoanele care tranzitează oraşul.

Conform Institutului NaŃional de Statistică, în municipiul Satu Mare, înanul 2008 erau înregistraŃi 365.975 persoane, cu 526 persoane mai puŃindecât în anul anterior. Prin implementarea proiectului, siguranŃalocuitorilor va fi îmbunătăŃită, atât datorită operativităŃii ridicate şisistemelor de automatizare şi management de care vor dispune agenŃiicomunitari, cât şi datorită factorului psihologic care se va crea, pentruscăderea infracŃionalităŃii, datorită noilor echipamente de care PoliŃiaComunitară va dispune.



134

4. Principalele

activităŃi dinproiect

3. ActivităŃi realizate înainte de semnarea contractului de finanŃare

Activitatea 1 –AchiziŃia serviciului de consultanŃă

Activitatea 2 - Realizarea documentaŃiei cererii de finanŃare

Subactivitatea 2.1. – Întocmirea Studiului de oportunitate

Subactivitatea 2.2. – Completarea formularului Cerere de finanŃare

Subactivitatea 2.3. – Completarea formularelor specifice GhiduluiSolicitantului

Activitatea 3 - Depunerea cererii de finanare

Activitatea 4 – Semnarea contractului de finanare

4. ActivităŃi realizate după de semnarea contractului de finanŃare

Activitatea 5 - Realizarea achiziŃiilor publice de lucrări şi serviciiSubactivitatea 5.1. – AchiziŃia serviciilor de managementul proiectului

o Pregătirea licitaŃieio LicitaŃia propriu-zisăo AnunŃarea câştigătorilor şi semnarea contractului

Subactivitatea 5.2. - AchiziŃia sistemului informatico Pregătirea licitaŃieio LicitaŃia propriu-zisăo anunŃarea câştigătorilor şi semnarea contractului

Activitatea 6 - Derularea investiŃiei propriu-zise

Activitatea 7 - Diseminarea şi promovarea proiectului

5. Justificareaproiectului:nevoiidentificate înRegiune /localitate

La nivelul Ńării noastre, numărul din ce în ce mai mare de infracŃiuni audeterminat efectivele PoliŃiei Comunitare să îşi mărească operativitatea.Ca să diminueze numărul infractorilor care se înmulŃesc continuu, aceştiaau sporit angajările şi au început să îşi îmbunătăŃească echipamentele. În România, conform Institutului NaŃional de Statistică (INSSE), numărulde persoane condamnate definitiv, la 100.000 de locuitori, în perioada

2000-2007, este:

Tabel 1. Nr. de persoane condamnate definitiv, la 100.000 locuitori

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

336 370 375 353 320 304 263 214

Sursa: INSSE

Din tabelul de mai sus se poate observa numărul mare de persoanecondamnate anual, fără a se Ńine cont că, pe lângă aceştia, existăinfractori cercetaŃi în libertate sau chiar anonimi.



135

Potrivit bilanŃului Inspectoratului JudeŃean de PoliŃie, pe primele nouăluni ale anului trecut, judeŃul Satu Mare se afla în top 10 în ceea cepriveşte infracŃiunile economice şi pe locul al doilea la nivel naŃional la

infracŃiuni rutiere. Mai exact, judeŃul Satu Mare se află pe locul 4 peŃară la capitolul înşelăciuni, pe locul 3 la infracŃiuni privind contrabanda,pe locul 6 la fraude vamale, pe locul 7 la abuz în serviciu, pe locul 9 laneglijenŃa în serviciu şi pe locul 6 pe Ńară la infracŃiuni de fals.

Criminalitatea de mare violenŃă scăzut anul acesta în judeŃul Satu Marecu 55.15%, de la 18 infracŃiuni înregistrate în primele nouă luni ale anuluitrecut la opt anul acesta. Este vorba de două omoruri, trei tentative deomor şi trei vătămări corporale grave. În cadrul infracŃionalităŃii stradaleau fost înregistrate 284 de infracŃiuni. Ponderea o constituie furturile,230, şi tâlhăriile, 15 la număr. În ceea ce priveşte criminalitateajuvenilă, la Satu Mare se observă o scădere uşoară a număruluiinfractorilor minori cu 3%, respectiv de la 202 la 195.

JudeŃul Satu Mare se află pe locul al III-lea la infracŃiuni privindcontrabanda şi pe locul al IV-lea privind frauda vamală. Potrivit bilanŃuluiInspectoratului JudeŃean de Politie, din ianuarie până în septembrie,poliŃiştii sătmăreni au constatat 39 de infracŃiuni la legea 141/1997 –privind codul vamal al României, ceea ce situează judeŃul pe locul al III-lea pe Ńară, din care 15 sunt de contrabandă (locul 6 pe Ńară). Fraudavamală este unul din principalele canale de alimentare a economieisubterane, astfel că activităŃile pe linia combaterii acesteia precum şi acontrabandei s-au axat în principal pe depistarea ilegalităŃilor comise înpunctele vamale. În cursul primelor nouă luni ale anului 2008, a fost începută urmărireapenală în cazul a 4.665 infracŃiuni. Din totalul infracŃiunilor, 1.483 suntde natură economico-financiară, judeŃul Satu Mare fiind astfel pe loculVIII pe Ńară, ceea ce reprezintă 31,78% din totalul infracŃiunilordescoperite de poliŃia sătmăreană.

Efectivele poliŃiei comunitare au o activitate continuă în ceea ce priveşteinfracŃiunile. Dacă în intervalul aprilie - septembrie a fost organizatflagrant pentru 4 infracŃiuni, numai în luna noiembrie numărulflagranturilor a fost de 7, din care cerşetorie, furt calificat, port ilegal dearme albe şi urmăriŃi general. În ceea ce priveşte numărul sancŃiunilor,acestea au înregistrat o creştere în luna noiembrie faŃă de lunaoctombrie cu 19,52%, adică de la 251 sancŃiuni la 300. Şi numărulsesizărilor din partea cetăŃenilor a crescut mult în noiembrie faŃă de

octombrie, de la 29 la 49 de sesizări. Toate aceste cifre duc la concluziaca existenŃa sistemul de automatizare şi management ar aduce un mareplus în siguranŃa cetăŃenilor şi operativitatea PoliŃiei Comunitare, timpulde reacŃie devenind mai scurt.

În anul 2007, potrivit Institutului NaŃional de Statistică (INSSE), dateleprivind criminalitatea, la 100.000 de locuitori, sunt următoarele:



136

Tabel 2. Date privind criminalitatea, la 100.000 locuitori

Date privind criminalitatea

JudeŃ RatacriminalităŃii

InfracŃiunicercetatede poliŃie

RatainfracŃionali-

tăț ii

Persoanecondamnatedefinitiv deinstanŃele

judecătorești

Bihor 153 6625 1115 911


196 3307 1044 621

Cluj 241 8387 1211 1668

Maramureş 300 5798 1130 1537

Satu Mare 285 4920 1343 1045

Sălaj 178 2678 1101 433

RegiuneaNV

228 31715 1164 6215

România 214 281457 1307 46217

Sursa: INSSE

În regiunea Nord – Vest, rata criminalităŃii la 100.000 de locuitori, este de228 de persoane, mai mult decât media pe Ńară, de 214 persoane. În ceea

ce priveşte infracŃiunile cercetate de poliŃie, la nivel de regiune,ponderea cea mai mare o are judeŃul Cluj, cu 26%, respectiv 8387 deinfracŃiuni, urmat de judeŃul Bihor, cu 21 de procente, respectiv 6625 deinfracŃiuni. JudeŃul Satu Mare are o pondere de 16% din total, înregistrând 4920 de infracŃiuni, cu 2242 mai multe infracŃiuni decâtjudeŃul Sălaj şi cu 878 mai puŃine decât în judeŃul Maramureş.

În ceea ce priveşte persoanele condamnate definitiv de instanŃelejudecătoreşti, la nivelul judeŃelor din cadrul regiunii Nord – Vest, peprimul loc de afla judeŃul Cluj, cu 27%, urmat de judeŃul Maramureş, cu25%, diferenŃa dintre aceste două judeŃe fiind de 131 de persoanecondamnate definitiv. JudeŃul Satu Mare se află pe locul al treilea, avândo pondere de 17 procente, echivalentul a 1.045 de astfel de persoane.

JudeŃul care a înregistrat cele mai puŃine infracŃiuni este Sălaj, cu unnumăr de 433 de persoane condamnate definitiv de instanŃelejudecătoreşti.

Deoarece agenŃii PoliŃiei Comunitare au printre cele mai importanteatribuŃii asigurarea pazei obiectivelor de interes public şi privat,supravegherea parcărilor auto, a unităŃilor şcolare, a zonelor comercialeşi de agrement, asigurarea ordinii şi liniştii publice, un mare plus înoptimizarea şi perfecŃionarea muncii acestora va fi existenŃa unui sistemde automatizare şi management. În momentul de faŃă, angajaŃii PoliŃieiComunitare au o activitate vastă, deplasându-se pe teren în majoritateaprogramului de lucru, atât pentru depistarea infracŃiunilor (cerşetorie,



137

furt, etc.), cât şi pentru asigurarea ordinii şi liniştii publice. Pentru îndeplinirea obligaŃiilor din teren, agenŃii comunitari sunt nevoiŃi săcunoască situaŃia tuturor străzilor, pentru a fi localizaŃi în cel mai scurt

timp în caz de nevoie. Pentru optimizarea muncii acestora, esterecomandat ca dispeceratul să poată localizata în spaŃiu şi timp echipeledin teren, pentru a le trimite în zonele – problemă, sau ca echipele săpoată comunica între ele, altfel spus, pentru a se coordona şi a ficoordonaŃi în timp util în caz de intervenŃie.

În momentul de faŃă, patrularea se face în maxim 15 echipe, timp demaxim 24 de ore, fiecare echipă fiind formată din câte două persoane.Pentru localizarea acestora, agenŃii comunică dispeceratului, din oră înoră, zona în care se află. Există şi zone mai restrânse în care se facepatrularea, sau posturi fixe. O problemă în cadrul agenŃilor comunitarieste echipamentul cu care sunt dotaŃi, existând mai puŃine staŃii deemisie-recepŃie decât normal, mai exact 40 de bucăŃi, la 90 de agenŃi.

Prezentând aceste necesităŃi, atât în ceea ce privește echipamentele din

dotarea PoliŃiei Comunitare, cât şi în ceea ce privește munca din teren,

de zi cu zi, a agenŃilor comunitari, se poate trage concluzia că un sistemde automatizare şi management ar fi mai mult decât binevenit,

rezultatele răsfrângându-se, în mod direct, asupra activităț ii agenț ilor

comunitari, iar în mod indirect, asupra cetăț enilor.

III. Stadiul proiectului

1. Stadiul pregătirii proiectului (numaiproiectele cu studiu de fezabilitateexistente sau proiecte tehniceelaborate). PrezentaŃi în anexadocumentaŃia

Nu este cazul

IV. Costul proiectului şi planul financiar

1. EstimaŃi costul total alproiectului din care:

Costul estimativ al investiŃiei este determinat înfuncŃie de decizia beneficiarului privind structura



138

- fonduri europenenerambursabile

- contribuie proprie

investiŃiei şi componentele proiectului.

Bugetul investiŃional este compus din:• 2 % contribuŃie de la bugetul local;

• 98% contribuŃie Fonduri Europene

Indicatori euro

Valoarea totală a proiectului 486.591,00

Valoarea neeligibilă a proiectului (TVA) 77.691,00

Valoarea eligibilă a proiectului 408.900,00

Ajutor financiar nerambursabil solicitat 400.722,00

ContribuŃia solicitantului 85.869,00



139

3.2 Harta oraşului/municipiului, cu localizarea proiectelor individuale componenteale Planului



140

3.3 Managementul implementării planului integrat

3.3.1 Denumirea structurii şi poziŃia acesteia în cadrul organigramei Primăriei

Pentru implementarea PIDU s-au constituit prin decizia Primarului două structuri:

• Unitatea de Management a PIDU (UM-PIDU), care cuprinde Unitate de Coordonare aPIDU (UC-PIDU) precum şi 5 UnităŃi de Implementare (UIP-PIDU) a ProiectelorIndividuale:

o UIP-PIDU 1 pentru Proiect 1o UIP-PIDU 2 pentru Proiect 2o UIP-PIDU 3 pentru Proiect 3o UIP-PIDU 4 pentru Proiecte 4-5-6o UIP-PIDU 5 pentru Proiecte 7-8

• Comitetul de Monitorizare PIDU (CM-PIDU), alcătuit din 3 membri, incluzând Primarulşi cei doi Vice-Primari.

Pentru implementarea PIDU, UM-PIDU înfinŃată în cadrul Biroului pentru Proiecte cuFinanŃare InternaŃională va colabora cu toate compartimente de specialitate relevante alePrimăriei, care pot să fie identificate în cadrul organigramei Primăriei (Figura 1), precumşi cu două servicii subordornate Primăria care vor beneficia direct de proiecteleindividuale 1, 7 si 8:

Compartimente de specialitate relevante în cadrul Primăriei• DirecŃia Tehnică, Serviciul InvestiŃii• DirecŃia Tehnică, Seviciul Administrarea Domeniului Public• DirecŃia Tehnică, Biroul pentru AchiziŃii Publice• DirecŃia Economică, Serviciul Buget

• DirecŃia Economică, Director Economic

Serviciile subordonate Primăriei• Serviciul Public de AsistenŃă Socială (beneficiar proiectul 1)• Serviciul Public PoliŃie Comunitară (beneficiar proiecte 7 si 8)

Tabelele 26 si 27 prezintă componenŃa UIP-uri înfiinŃate pentru PIDU, pentru fiecare proiectulindividual în parte.

Comitetul de Monitorizare PIDU se va întruni lunar pentru a analiza progresul şi pentru aanaliza strategia de ansamblu fata de realizarea PIDU, pentru:

• Monitorizarea implementarii PIDU• Propunerea pasilor necesari urgentarii PIDU oricand va fi cazul• A lua in considerare propuneri de amendare a contractelor de finantare• A asigura conformitatea cu prevederile legale• A coordona asistenta pentru PIDU si proiectele individuale fata de alte proiecte de

investitii publice si private aflate in implementare.



Tabel 28: Resurse umane alocate pentru PIDU prin UC-PIDU şi UIP-PIDU

UIP-PIDU

Nr. Cat.Operatiuni

Manager deProiect

Asistent deProiect

Asistent tehnic Asistentfinanciar

/contabil

ExpertComunica

re

Expertachizit

1 Proiect 1 Infrastructura-social – CentrumultifuncŃional

ing. SzőcsZsigmond

şef birouinterimar(ServiciulinvestiŃii)

Cristea Manuela

(Birou pentruproiecte SPAS)

ing. ŞuhaniMihai

(Biroul pentruproiecte cufinanŃareInternaŃională)

Ec. SzaboKinga

(CentruEuropa)

VarnaLevente

(CabinetPrimar)

ing.AirNicoletBiroul achiziŃ

2 Proiect 2 Centrutehnologic

Economic

Adriana Lenghel

(Birou pentruProiecte cuFinanŃareInternaŃională)

Nicoleta Laşan

Centru Europa

Ing. FlorinCristea

(Biroul pentruProiecte cuFinanŃareInternaŃională)

Ec. BoldanEugenia

(ServiciulFinanciarConatbil)

VarnaLevente

(CabinetPrimar)

Biriş Biroul achiziŃ

3 Proiect 3 Infrastructura-patrimoniu

Teatrul deNord

ing. SzőcsZsigmond şefbirou interimar(ServiciulinvestiŃii)

Nicoleta Laşan

(Centru Europa)

ing. ŞuhaniMihai

(Biroul pentruProiecte cuFinanŃareInternaŃională

Ec. BorbeiTerezia

ServiciulBuget

VarnaLevente

(CabinetPrimar)

ing.AirNicolet

Biroul achiziŃ

4 Proiect 4 Infrastructura-straziorasenesti –SolidarităŃii

ing. KonczAndrea şef birou


LuminiŃa Cozma

(Biroul pentru

Proiecte cuFinanŃareInternaŃională)

ing. MoŃiu Horia

(Serviciulde

administrare adomeniuluipublic)

Ec. MureşanSofia

Şef serviciulFinanciar-Contabil

VarnaLevente

(CabinetPrimar)

ing. Manoli

şef Biroul achiziŃ

5 Proiect 5 Infrastructura-strazi

ing. KonczAndrea şef birou

MihaelaCulcean

Ing. FlorinCristea(Biroul

CsikMariana

VarnaLevente

ing. Manoli



orasenesti –Caragiale (Biroul pentru

Proiecte cuFinanŃareInternaŃională)


pentru Proiectecu FinanŃareInternaŃională)

ServiciulBuget

(CabinetPrimar)

birou, pentruachiziŃ

6 Proiect 6 Infrastructura-straziorasenesti -Lazarului

ing. KonczAndrea Luca Crina(Biroul pentruProiecte cuFinanŃareInternaŃională)

Ing. StâncelDan(Serviciulde administrarea domeniuluipublic)

Ec. MogaFlorica

ServiciulBuget

VarnaLevente

(CabinetPrimar)

ing. Manolibirou, pentruachiziŃ

7 Proiect 7 Social-politiacomunitara

ing. FlorianGăzdac

Director generalPoliŃiaComunitară

Precup Ioan

Directoradjunct PoliŃieComunitară

Nadaş SorinPoliŃieComunitară

Ec. BorbeiTerezia

ServiciulBuget

VarnaLevente

(CabinetPrimar)

ing. AngelicBiroul achiziŃ

8 Proiect 8 Social-politiacomunitara

ing. FlorianGăzdac

Director general– PoliŃiaComunitară

Blaga Sergiu

Şef serviceOrdine PublicăPoliŃieComunitară

Nadaş Sorin

PoliŃieComunitară

Ec. MedişanMaria

ServiciulFinanciar-Contabil

VarnaLevente

(CabinetPrimar)

ing. AngelicBiroul achiziŃ

9. Proiect 9 Managementultraficului

(Serviciu deadministrare adomeniuluipublic)

Kinga Szabo(Centru Europa)

(Serviciu deadministrare adomeniuluipublic)

ServiciulFinanciar-Contabil

VarnaLevente

(CabinetPrimar)

Biroul achiziŃ



143

Tabelul 29: ResponsabilităŃile proiectelor individuale PIDU încredinŃate ladirecŃii/servicii/birouri/personalului în cadrul Primăriei Satu Mare

DirecŃia Economică, Biroupentru Proiecte cu FinanŃare

InternaŃională

Proiecte 1, 3 Ing. Şuhani Mihai, AsistentTehnic

Proiect 2 Adriana Lenghel, Manager deproiect

Proiecte 2, 5 Ing. Florin Cristea, Asistenttehnic

Proiecte 4, 5, 6 Ing. Koncz Andrea, managerde proiect

Proiect 4 LuminiŃa Cozma, Asistent deproiect

Proiect 6 Luca Crina, Asistent de

proiectProiect 5 Mihaela Culcean, Asistent de

proiect

Proiecte 2,3 Nicoleta Laşan, asistentproiect

DirecŃia Tehnică, ServiciulInvestiŃii

Proiecte 1, 3 Ing. Szucs Zsigmond, managerde proiect

DirecŃia Tehnică, SeviciulAdministrarea DomeniuluiPublic

Proiect 4 Ing. MoŃiu Horea, Asistenttehnic

Proiect 6 Ing. Stâncel Dan, asistenttehnic

DirecŃia Tehnică, Biroul pentruAchiziŃii Publice

Proiecte 1, 3 ing. Airinei Nicoleta, expertachiziŃii

Proiect 2 Biriş Gavril, expert achiziŃii

Proiecte 4, 5, 6 Ing. Mihaela Manoliu, expertachiziŃii

Centru Europa Proiecte 1, 9 Ec. Szabo Kinga, asistentfinanciar, asistent de proiect

DirecŃia Economică, ServiciuFinanciar-Contabil

Proiect 2 Ec. Boldan Eugenia, asistentfinanciar

Proiect 4 Ec. Mureşan Sofia, asistentfinanciar

Proiect 8 Ec. Medişan Maria, asistentfinanciar

DirecŃia Economică, ServiciulBuget

Proiecte 3, 7 Ec. Borbei Terezia, asistentfinanciar

Proiect 5 Ec. Csik Mariana, asistentfinanaciar

Proiect 6 Ec. Moga Florica, asistentfinanciar



144

DirecŃia Economică, DirectorEconomic

Proiecte 2, 5, 6, 8 Ursu Lucia, responsabilfinanciar

DirecŃia economică, ServiciuBuget

Proiecte 1, 3, 4, 7 Neacşu Helga, responsabilfinanciar

Serviciul Public de AsistenŃăSocială

Proiect 1 Cristea Manuela, asistentproiect

Serviciul Public PoliŃiaComunitară

Proiecte 7,8 Ing. Florian Găzdac, managerde proiect

Proiecte 7, 8 Blaga Sergiu, asistentmanager

Proiecte 7,8 Nadaş Sorin, asistent tehnic

Cabinet primar Proiect 1,2, 3, 4, 5, 6, 7, 8,9

Varna Levente, Expertcomunicare



Figura 1: ORGANIGRAMA PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI SATU MARE

Sursa: Primăria Satu Mare



146

3.3.2 ResponsabilităŃile UM-PIDU

UM-PIDU gestionează următoarele procese:

Proces ActivităŃi desfăşurate Rezultate imediate

1. RelaŃionare directă cuAMPOR prin OI.

InterfaŃa cu OI (ADR NordVest) şi AMPOR.

Prezentarea din timp aproblemelor cu care seconfruntă proiectele şi

încercarea de soluŃionarecoerentă a acestora împreunăcu OI şi AMPOR.

Procese verbale departicipare la întâlniri.

Liste cu recomandărirealizate de către OI-AMPOR.

2. Coordonare şi control

intern.

Stabilirea şi îmbunătăŃirea în

mod constant a sistemelor şiinstrumentelor pentrugestionarea PIDU (proceduri,sistemul informativ, intranet)

Asigurarea funcŃiei desecretariat tehnic pentruComitetul de MonitorizarePIDU.

Planificarea temporală şifinanciară.

Corelarea modului deimplementare a activităŃilordin cadrul proiectelorindividuale în vedereaasigurării atingeriiindicatorilor propuşi prinPlanul Integrat.

Gestionarea contractelor cuprestatorii de servicii încadrul proiectelor individuale(consultanŃă, audit extern).

Raportări diverse.

Rapoarte de analiză a

indicatorilor de atins şi asupramodului de atingere aindicatoriilor propuşi.

Propuneri decontrolare/eliminare ariscurilor ce pot să apară înraport cu realizarea optimă aindicatorilor propuşi în PIDU.

3. Derulare a activităŃilor de

natura tehnică aferenteproiectelor individuale.

Pregătirea caietelor de sarcini

şi a elementelor diverse dinprocedurile de atribuirepentru achizitiile de lucrări,bunuri şi servicii.

Analiza pe baza situaŃiilorfurnizate de unităŃile deimplementare a proiectelorindividuale a modului dederulare a activităŃilortehnice aferente acestorproiecte.

Procese verbale ale

întâlnirilor de lucru lunare;certificate de calitate pentrulucrările executate;certificate de conformitate.

4. Derulare a activităŃilor denatură financiră aferenteproiectelor individuale.

Elaborarea cererilor de pre-finanŃare şi a cererilor derambursare.

Analiza pe baza situaŃiilor

Procese verbale ale întâlnirilor de lucru lunare.Rapoarte financiare aferenterapoartelor de progres pentru



147

furnizate de unităŃile deimplementare a proiectelorindividuale a modului dederulare a activităŃilorfinanciare aferente acestorproiecte.

fiecare proiect individual înparte.

5. Realizarea publicităŃii prinmass media a proiectului.

Organizarea materialelor deprezentare a Planului Integratcu respectarea regulilorimpuse de Manualul deIdentitate Vizuală.

Pliante, afişe, bannere,conferinŃe de presă, mape deprezentare, anunŃuri în presalocală; spot radio;autocolante; procese verbalepregătirea de conferinŃe depresă, trasmiterea deinvitaŃii, liste de prezenŃă, dedifuzare/afişare amaterialelor publicitare.

6. Auditarea implementăriiproiectului.

Corelarea rapoartelor deaudit şi a propunerilor

cuprinse în acestea cu luareade decizii referitoare lamodul de rezolvare aelementelor critice /aspectelor negativesemnalate.

Planuri de remediere.

Comentarii asupra rapoartelorde audit.

Certificate de audit.

Procesele mai sus menŃionate sunt cuprinse în pistele de audit întocmite pentru fiecare proiect individual.Legăturile între aceste procese sunt:

i) Periodicitatea raportărilor are impact în planificarea financiară iar aceasta din urma vadetermina graficul de plăŃi pentru furnizori.

ii) FrecvenŃa şi rigurozitatea analizelor interne privind stadiul implementarii PIDU va reduce

riscurile de intârziere şi de a efectua cheltuieli neeligibile.

AtribuŃiile şi rolul fiecărui membru din echipa de proiect sunt prezentate sintetic în tabelele de mai jos.

Tabelul 30: AtribuŃiile şi rolul fiecărui membru în echipa de proiect

Nr. Pozitie AtribuŃii conform fişei postului

1

Coordonator UM-PIDU

Coordonarea implementării PIDU verificând calitatea şi conformitateaprocesului de implementare.

Coordonarea relaŃiei cu OI, AMPOR şi cu comunitatea locală.

Negocierea cu AMPOR şi stipularea eventualelor acte adiŃionale.

Coordonarea asistenŃei tehnice şi altor consultanŃe externe.

Coordonarea elaborării procedurilor interne şi a pistelor de audit.

Publicarea procedurilor şi pistelor de audit actualizate în intranet.

Coordonarea elaborării strategiei de gestionare a riscurilor.

Elaborarea planului financiar pentru implementarea PIDU.

Coordonarea monitorizării şi evaluarea periodică a progreselor atinse înimplementarea proiectelor individuale.

Coordonarea pregătirii documentaŃiilor de atribuire şi lansarea procedurilor

de atribuire (pentru contractele de servicii de consultanŃă şi audit extern).Coordonarea procesului de evaluare şi raportare cu prestatorii (pentrucontractele de servicii de consultanŃă şi audit extern).



148

Avizarea documentaŃiei de atribuire înainte de lansarea în SEAP (pentrucontracte gestionate de către compartimentele de specialitate).

Centralizarea rapoartelor tehnice şi financiare şi a cererilor de rambursare.Avizarea plăŃilor către prestatorii pentru lucrări şi servicii.

Coordonarea Secretariatului Tehnic a Comitetului de Monitorizare.

Planificarea şi coordonarea şedintelor săptămânale cu compartimentele despecialitate şi alte departamente implicate în implementarea PIDU.

Asigurarea că PIDU va atinge obiectivele preconizate.

Monitorizarea atingerii obiectivelor legate de şansele egale şi accesnediscriminator la beneficiile produse de PIDU.

2 Manager de Proiect Coordonarea implementării proiectului individual (sau proiectelorindividuale) în colaborare cu coordonatorul UM-PIDU.

Managementul resurselor umane UIP.

Încadrarea şi menŃinerea proiectului/proiectelor în condiŃiile de eligibilitate

a sursei de finanŃare.Monitorizarea şi evaluarea progreselor atinse în implementarea proiectuluiindividual/proiectelor individuale.

Elaborarea documentaŃiei de atribuire pentru contractarea lucrărilor şiserviciilor de dirigenŃie de santier pentru proiectele individuale.

Gestionarea contractelor încheiate cu prestatorii de servicii.

Contribuirea elaborării procedurilor de implementare / raportare aproiectelor individuale.

Asigurarea conformităŃii cu auditul extern şi intern.

Avizarea tuturor rapoartelor şi cererilor de rambursare privind proiectul

individual gestionat.3 Asistent de Proiect Asigurarea asistenŃei pentru Managerul de Proiect.

Arhivarea în dosare şi foldere electronice a fişierelor de proiect.

Asigurarea comunicării interne eficace în cadrul UIP.

Asigurarea bunei desfăşurări a activităŃilor administrative din cadrul PlanuluiIntegrat de Dezvoltare Urbană.

Realizarea documetaŃiilor pe baza cărora se vor realiza analizele de progresasupra proiectelor individuale.

4 Asistent Tehnic Asigurarea pe tot parcursul implementării PIDU a interfaŃei cu ceilalŃi membriai UIP-PIDU, cu alte departamente relevante din Primărie, experŃii saumandataŃi ai instituŃiilor finanŃatoare.

Centralizarea documentelor suport pentru proiectele/acŃiunile /activităŃilederulate.

Elaborarea rapoartelor tehnice.

Reprezentarea Beneficiarului în cadrul vizitelor pe teren ale instituŃiilorfinanŃatoare.

5 Consultant tehnic Asigurarea pe tot parcursul implementării PIDU a bunei desfăşurări aactivităŃilor de ordin strict tehnic.

Asigurarea aducerii la îndeplinire cu corectitudine a indicatorilor tehnicipropuşi în Planului Integrat prin analize a lucrărilor civile împreună cuDiriginŃii de Şantier.

6 Asistentfinanciar/contabil

Sprijinirea elaborării planului financiar pentru implementarea PIDU.



149

Păstrarea arhivelor cu documente justificative contabile.

Elaborarea cererilor de prefinanŃare a proiectelor individuale.

Elaborarea cererilor de rambursare a proiectelor individuale.

Verificarea conformităŃii costurilor eligibile şi ne-eligibile în implementarea

proiectelor individuale.Elaborarea rapoartelor financiare ale proiectelor individuale.

Efectuarea înregistrărilor contabile din tranzacŃiile PIDU.

Asigurarea desfăşurării auditului extern în mod eficient.

Elaborarea rapoatelor de implementare pentru AMPOR – partea financiară.

7 Expert comunicare Asigurarea relaŃiei cu media şi managementul transparenŃei decizionale.

Elaborarea documentaŃiei de atribuire pentru contractarea serviciilor depublicitate pentru proiectele individuale.

Răspunderea, potrivit dispoziŃiilor legale, privind corectitudinea şi

exactitatea datelor şi informaŃiilor conŃinute în documentele întocmite.Elaborarea şi asigurarea transmiterii anunŃurilor în presa locală sau naŃională.

Asigurarea desfaşurării întâlnirilor oficiale interne şi externe.

Verificarea şi respectarea condiŃiilor impuse prin Manualul de IdentitateVizuală în realizarea şi promovarea proiectelor individuale din cadrul PlanuluiIntegrat.

8 Expert achiziŃii Coordonarea achizitiilor cu particularizare pe tipul de procedură de achiziŃiepublică ce trebuie aplicată conform legislaŃiei în vigoare în funcŃie de sumeledin liniile bugetului.

Monitorizarea şi verificarea derulării tuturor achiziŃiilor din Planul Integrat.

Asigurarea pe tot parcursul derulării Planului Integrat a interfeŃei cu experŃiiinstituŃiilor finanŃatoare.

9 Responsabilfinanciar

Asigurarea pe tot parcursului Planului Integrat a interfeŃei cu experŃiiinstitutiilor finanŃatoare.

Centralizarea documentelor suport pentru proiectele/acŃiunile/ activităŃilederulate.

Verificarea rapoartelor financiare.

Verificarea documentaŃiei financiare necesare solicitării cererilor de platăaferente tranşelor intermediare.

Monitorizarea implementarii PIDU din punct de vedere financiar.

Reprezentarea Primăriei Municipiului Satu Mare în cea ce priveşte aspectelefinanciare ale contractelor de finanŃare.

Prevederi privind funcŃionarea şi dezvoltarea structurii în intervalul preconizat pentru implementareaPIDU

MONITORIZAREA PIDU

Monitorizarea implementarii PIDU se va realiza respectandu-se urmatoarele etape principale:1. Analiza si gestionarea riscurilor aferente perioadei de implementare a PIDU.2. Realizarea de piste de audit coerente si corecte care, prin punere în aplicare, vor duce la

atingerea obiectivelor propuse de PIDU în mod optim.3. Intâlniri săptămânale pentru a analiza progrese şi probleme.4. Raportare lunare către Comitetul de Supraveghere.



150

Activitatea de monitorizare va avea la baza următoarele documente:• Gantt-urile propuse în cadrul Proiectelor Individuale• Piste de audit.• Lista indicatorilor de atins prin PIDU.

MEDIU DE CONTROL

UM-PIDU funcŃioneaza pe baza fişelor de post pentru fiecare membru al UM. Resursele interne deŃin unnivel de educaŃie şi experienŃa relevanŃa corespunzatoare (a se vedea tabelul 1.3.3.2 mai jos). Sistemul derepartizare a sarcinilor de lucru şi de coordonare a activităŃii sunt clar stabilite în procedurile interne.

Respectând Regulamentul CE 1828/2006 art. 15 şi 1083/2006 art. 60(f), activitatea de monitorizare a PIDUse va realiza pe baza unor piste de audit cu rol în supravegherea continuă a modului de realizare aactivităŃilor.

PERFORMANłA/MANAGEMENTUL RISCULUI

UM-PIDU acŃionează pe baza obiectivelor clar stabilite la nivel atat individual cât şi de echipă, în cadrulsistemei de planificare prezentate în pistele de audit. PerformanŃele sunt monitorizate prin sedinteregulate, raportări şi planuri de remediere în cazul devierilor faŃă de planurile aprobate.

Riscurile sunt analizate sistematic şi fiecare proiect este clasificat după grad de risc scazut, mediurespectiv ridicat. Gradul de risc este stabilit având în vedere urmatoarele criterii: întârzierile faŃă decronograma aprobată prin contractul de finanŃare; apariŃia cheltuielilor care nu pot să fie acoperite dinPOR şi impactul financiar al acestora.

Tabelul 31: Proiecte cu finanŃare externă gestionate de către Primăria Municipiului Satu Mare

Nr. şi data deînreg. contract

Titlul proiectului

Linia de finanŃare

Valoare FinanŃatori Beneficiar Firmă deconsultanŃă

Duratăcontract

EUR 2005-22.02.10.19/

131819

„Centru deInformareEuropa.Valori

Româneşti –ValoriEuropene”

Phare2004 -FondulEuropa

49.531 €(39.531 € -

UE,10.000 € -

Buget local)

UniuneaEuropeană,AutoritateContractantă

– MinisterulDezvoltăriiLucrărilorPublice şiLocuinŃelor

PrimăriaMun.

Satu Marewww.satu-

mare.ro/centrulEuropa/

--- 11 luni

RO 2004/016-940.01.01.01.16

„CentruTehnologic,de Inovareşi deAfaceri înMunicipiulSatu Mare”

Phare CBC2004 RO-

HU

80.530 €(72.130 € -

UE,8.400 € -

Buget local)

UniuneaEuropeană,AutoritateContractantă– MinisterulDezvoltăriiLucrărilorPublice şiLocuinŃelor

PrimăriaMun.

Satu Mare

--- 12 luni

RO 2004/016-942.01.01.02 „CooperareTrans-Frontalieră

în Domeniul

Phare CBC2004 RO-UA

77.015 €(69.015 € -UE,

8.000 € -

UniuneaEuropeană,AutoritateContractantă

PrimăriaMun.Satu Mare

--- 14 luni



151

TurismuluipentruElaborareaStudiului deFezabilitate

în ZonaTuristică

Noroieni”

Buget local) – MinisterulDezvoltăriiLucrărilorPublice şiLocuinŃelor

RO0007.02.03.02

ParcIndustrialSud înmunicipiulSatu Mare”

Phare2000 -

Coeziuneeconomicăşi socială

5.762.706,11€

(3.951.487,58€ - UE,

1.317.354.,62€ - Bugetul de

stat,493.863,91 €

- Bugetullocal)

UniuneaEuropeană,AutoritateContractantă– MinisterulDezvoltăriiLucrărilorPublice şiLocuinŃelor

S.C.Louis

BergerS.A.

16.06.2003 17.06.2005

O 2004/016-

942.01.02.05

„Studiu Privind

OportunităŃile deCooperareTransfrontalieră

între MunicipiulSatu Mare şiRegiuneaZakarpatia”

Phare

CBC2004RO-UA

43.480 €

(37.630 € -UE,5.850 € -

Buget local)

Uniunea

Europeană,AutoritateContractantă –MinisterulDezvoltăriiLucrărilorPublice şiLocuinŃelor

Primăria Mun.

Satu Mare

--- 12 luni

RO2002/000-628-01

„Trecere pestecalea ferată înmunicipiul SatuMare pe ruta DN19spre Petea (RO) –Csengersima (HU)

/ Pasaj superiorrutier Satu Mare”

PhareCBC2002

RO-HU

6.990.000 €(2.500.000 € -

UE,4.490.000 € -Bugetul local)

UniuneaEuropeană,AutoritateContractantă –MinisterulDezvoltării

LucrărilorPublice şiLocuinŃelor

Primăria Mun.Satu Mare

S.C.Iberinsa

S.A.

24 luni

RO 16 P PE 019 „ÎmbunătăŃireasistemelor dealimentare cu apăpotabilă,colectare a apeloruzate şi a staŃieide epurare înmunicipiul SatuMare”

ISPA –2002

37.355.000 €(26.522.050 €

- UE,10.832.950 €

- Bugetullocal)

UniuneaEuropeană,AutoritateContractantă –MinisterulDezvoltăriiLucrărilorPublice şiLocuinŃelor

S.C.ApaServ

Satu MareS.A.

www.ispa-satumare.ro

ConsortiulFichtnerGmbH &CO.KG

ConsortiulHalcrow

Group Ltd.

72 luni

INFORMARE SI COMUNICARE

Procedurile interne pentru procesul de gestionare PIDU prevăd ca sub-procesul de informare şi comunicaresă fie gestionat într-un mod sistematic, prin:

COMUNICARE INTERNĂ

Şedinte săptămânale coordonate de către UM-PIDU la care vor participa în mod obligatoriureprezentanŃii celor şase servicii/birouri relevante pentru PIDU, împreună cu reprezentanŃii celor

două institutii subordonate beneficiare de proiecte 1, 7, 8; plus alte persoane desemnate pentruimplementare PIDU în cadrul serviciilor generale (de ex. juridic, audit intern), special invitate.



152

• Şedinte ale Comitetului de Monitorizare care vor avea periodicitate lunară.

Minutele fiecărei şedinte vor fi elaborate de către Asistentul de Proiect şi publicate în sistemul intranetprin grija compartimentului de specialitate.

COMUNICARE EXTERNĂ

Comunicarea externă va fi adresată atât către cetăŃeni cât şi către OI si AMPOR şi/sau alte autorităŃirelevante.

Pentru comunicarea externă către cetăŃeni, UM-PIDU va colabora cu serviciul de relaŃii cu publicul, cusprijinul consultanŃilor externi contractaŃi în acest scop în cadrul fiecărui contract de finanŃare pentruproiectele individuale.

Primăria va infiinŃa un punct de informare în vederea consolidării dialogului cu cetăŃenii din zona deacŃiune PIDU.

Comunicarea cu OI şi AMPOR va fi realizată de către Coordonatorul UM-PIDU.

Toate materialele de comunicare externă realizate, precum şi procesele verbale privind întâlnirilepublice, vor fi publicate după caz în situl web al Primariei – secŃiunea dedicată PIDU, sau /şi în intranet.

CONTROL/AUDIT

UM-PIDU va dezvolta proceduri interne pentru toate procesele care încă nu sunt procedurate în cadrulPrimăriei. Procedurile sus menŃionate vor cuprinde baza legală, activităŃile şi responsabilităŃile aferente,documentele de procesat (atât ca intrări cât şi ca ieşiri), modelele eventuale de utilizat, listele deverificare, metodele de arhivare şi localizare a arhivelor.

Strategia de implementare PIDU prevede evaluarea formală frecvenŃa (min. în fiecare lună) a stadiuluiproiectelor atât fizic cât şi financiar; evaluarea va fi prezentată de către UM-PIDU în cadrul şedinŃelor cuComitetul de Monitorizare PIDU.

RESURSELE FINANCIARE CARE ASIGURĂ FUNCłIONAREA UM-PIDU

UM-PIDU este încadrată în organigrama Primariei Satu Mare şi este alcatuită din funcŃionari publici. InconsecinŃă, Primaria Satu Mare asigură toate resursele necesare funcŃionării sale.

SCHEMA RELAłIILOR INTRA SI INTER-INSTITUłIONALE ALE STRUCTURII

UM-PIDU va conlucra cu ADR Nord Vest şi AMPOR precum şi cu toate AutorităŃiile cu competenŃă privind

implementarea fondurilor europene (Autoritatea de Certificare şi Plată, Autoritatea NaŃională de Audit,DLAF, Comisia Europeană).



153

Tabelul 32: RelaŃiile intra-instituŃionale UM-PIDU

Activitatea UM-PIDU Compartimente deSpecialitate relevantepentru implementareaPIDU10

Alte departamenterelevante ale Primăriei:

Serviciufinanciar/contabilitate,Juridic, AchiziŃii, RelaŃii

cu Public, Audit Intern

Monitorizarea actelornormative relevante şidiseminarea lor în sistemulintranet

X

Elaborarea şi actualizareaprocedurilor interne şi apistelor de audit, şi publicareaacestora pe internet

X

Elaborarea planului financiarpentru implementarea PIDU

X X

Elaborarea strategiei demanagement al riscurilor.

X X X

Negocierea acordului definanŃare cu AMPOR şi aeventualelor acte adiŃionale

X

Negocierea cu AMPOR acontractelor pentru proiecteleindividuale

X X X

Contractarea lucrărilor şi aserviciilor de dirigenŃie deşantier

Avizează documentaŃia deatribuire înainte delansarea sa în SEAP.

Avizează plăŃile cătreprestatori.

Pregatesc caietele desarcini, criteriile decalificare şi selecŃie şi deatribuire.

Gestionează clarificările.

Evaluază ofertele primite.Gestionează contractelesemnate cu prestatoriipentru lucrări şi servicii.

Pregătesc şi demareazăprocedurile de atribuire.

Pregătesc contractul cu

ofertantul declaratcâştigător sincronizândgraficul de plaŃi pentrucontractele individuale cuplanul financiar al PIDU.

Efectuează plăŃile cătreprestatori.

Contractarea serviciilor depublicitate

Avizează documentaŃia deatribuire înainte delansarea sa în SEAP.

Avizează plaŃile cătreprestatori.

Pregatesc caiete desarcini, criteriile decalificare şi selecŃie şi deatribuire.


Evaluază ofertele primite.Gestionează contractelesemnate cu prestatorii deservicii.


Pregătesc contractul cuofertantul declaratcâştigator sincronizând

graficul de plaŃi pentrucontractele individuale cuplanul financiar al PIDU.


Contractarea serviciilor deconsultanŃă

Actionează ca şicompartiment despecialitate, pregatind

caietele de sarcini,criteriile de calificare şiselecŃie şi de atribuire.


Evaluază ofertele primite.


Pregătesc contractul cuofertantul declaratcâştigător sincronizândgraficul de plaŃi pentrucontractele individuale cuplanul financiar al PIDU.

Efectuează plăŃile către

10 DirecŃia Tehnică InvestiŃii, DirecŃia Economică, Serviciu Public AsistenŃă Socială, PoliŃia Comunitară.



154

Gestionează raportul cuprestatorii de servicii.


prestatori.

Contractarea serviciilor deaudit extern

Actionează ca şicompartiment despecialitate, pregătind

caietele de sarcini,criteriile de calificare şiselecŃie şi de atribuire.


Evaluază ofertele primite.Gestionează raportul cuprestatorii de servicii.



Pregătesc contractul cuofertantul declaratcâştigător sincronizândgraficul de plăŃi pentrucontractele individuale cuplanul financiar al PIDU.


Elaborarea cererii de pre-finanŃare

Elaborează cererile deprefinanŃare.

Transmite cererile deprefinanŃare către ADRNV.

--- X

Elaborarea cererilor derambursare

Colectează informaŃiilenecesare pentru cererilede rambursare.

Elaborează cererile derambursare.

Transmite cererile derambursare către ADR NV.

--- Asigurarea conformităŃiicontabile a cheltuielilor.

Elaborarea rapoartelor tehniceşi financiare

Colectează informaŃiilenecesare pentrurapoartele tehnico-financiare.

Elaborează rapoarteletehnice şi financiareprivind implementareaPIDU (de transmis cătreAMPOR).

Elaborează rapoarteleprivind implementareaproiectelor individuale.

---

Desfăşurarea şedinŃelorsăptămânale

Planifică şi coordoneazăşedinŃele săptămânale cucompartimentele de

specialitate şi altedepartamente relevante(daca este cazul).

Participă la sedinŃelesăptămânale.

Participă la şedintelesăptămânale, (la invitaŃiaUM PIDU).

Asigurarea funcŃiei deSecretariat tehnic pentruComitetul de Monitorizare.

Pregăteşte şi transmitedocumentele pentruinformarea Comitetuluide Monitorizare.

Organizează şedinŃeleComitetului şi furnizeazăasistenŃă la desfaşurarealor.

Pregăteşte minutele întâlnirilor şi, ulterior, lepublică în intranet.

Furnizează informaŃiişi/sau prezintă stadiul deimplementare alproiectelor individuale.

---

Asigurarea comunicării cu OI siAMPOR

MenŃine relaŃiile cu OI şiAMPOR.

--- ---



155

Asigurarea comunicării cucomunitatea locală

Planifică acŃiunile deinformare/comunicarepentru comunitatealocală.

Dezvoltă şiimplementează acŃiunilede informare/comunicarepentru comunitatealocală.

Organizează întâlnirile

publice cu cetăŃenii.Pregăteşte materialele decomunicare.

Gestionează funcŃionareapunctului de informare

---

Asigurarea relaŃiei cu media şimanagementul transparenŃeidecizionale

Planifică acŃiunile pentruasigurarea transparenŃeidecizionale.

Elaborează comunicate depresa/note informativeprivind stadiul de

implementare al PIDU.Organizarea de conferinŃede presă privindimplementarea PIDU.

---

Realizarea şi menŃinerea bazeiinformaŃionale a PIDU

Identificareadocumentelor şiinformaŃiilor relevante.

Culegerea documentelorşi informaŃiilor relevanteprecum şi totodatăpublicarea acestora peIntranet.

---

Monitorizarea şi evaluareaperiodică a progreselor atinse

în implementarea proiectelor

individuale

Monitorizează şievaluează respectareacalendarului de lucru

preconizat pentru fiecareproiect individual.

Monitorizează încadrareaşi menŃinerea proiectelor

în condiŃiile deeligibilitate a sursei definanŃare.

Furnizează datelenecesare pentrumonitorizarea şi

evaluarea progreselor înimplementareaproiectelor (de ex. privindaspectele tehnice).

Furnizează datelenecesare pentrumonitorizarea şi

evaluarea progreselor înimplementareaproiectelor (de ex. privindaspectele financiare).

Verificarea calitativă aprocesului PIDU

Monitorizează respectareaprocedurilor deimplementare.

Furnizează date necesarepentru monitorizareaaspectelor procedurale.

Furnizează date necesarepentru monitorizareaaspectelor procedurale.

Suportarea activităŃilor deaudit intern şi extern.

Colectarea informaŃiilornecesare pentru

activităŃile de auditintern şi extern.

--- ---



3.3.3 Strategie

Consiliul Municipal Satu Mare va utiliza PIDU în vederea dezvoltării unei abordări holistice a dezvoltaăiiintegrate urbane. Elaborarea strategiei începe din ziua întâi pentru asigurarea ca planurile de continuare aprocesului începute prin PIDU sunt implementate. Impactul planului va fi măsurat în ceea ce priveşteefectivitatea sa de a adresa problemele zonei şi de a dezvolta structuri pentru angajarea comunităŃii

locale.Pentru asigurarea că programul va avea un impact durabil, strategia va fi consolidată prin o consultarecontinuă cu comunitatea locală asupra priorităŃilor viitoare şi cu beneficiarii proiectelor implicaŃi înevaluarea succesului proiectelor. Strategia MunicipalităŃii Satu Mare este construită pe trei elementedistincte:

PE DURATA PIDU

PIDU Satu Mare va conlucra cu oricare alte proiecte de investiŃii publice şi private în zonă.

LA FINALIZAREA PROGRAMULUI

Anumite proiecte au o viaŃă determinată. Insă, acolo unde prestarea serviciilor a demonstrat metodeinovative şi prin care au fost rezolvate cu succes problemele, acestea vor fi absorbite pentru că proiectelevor avea abilitatea de a atrage resursele suplimentare necesare.

Consiliul Municipal se va asigura că proiectele vor fi implementate pe durata de implementare a planului şică totodată vor exista fonduri de susŃinere a noilor activităŃi economice comunitare.

DUPĂ FINALIZAREA PROGRAMULUI

Programul are ca scop creşterea sustenabilităŃii economice în zona selectată.

Va sprijini intreprinderi pentru a putea profita de noile oportunităŃi ale pieŃei din zona şi prin alteprograme Astfel se va crea un mediu urban favorabil pentru dezvoltarea vieŃii comunitare şi economice

PIDU Satu Mare

Documents

Transcript of PIDU Satu Mare