Raport Practica de Productie - SA Artima

Introducere

Am facut practica la întreprinderea S.A. „Artima”, fabrica de articole de marochinărie din

Chişinău care a fost fondată in octombrie anul 1945. Este o fabrică care a lucrat şi în condiţiile

de economie planificată şi a continuat să lucreze în condiţiile economiei de piaţă. Primele

articole produse au fost portmoneuri, apoi genţi pentru dame şi gheozdane pentru elevi.

Mulţi ani la rînd S.A.”Artima” a fost unicul producător de articole de marochinărie din

Moldova. S.A. „Artima” era printre cele mai bune fabrici din Uniunea Sovietică.

Odată cu schimbările intervenite în viaţa politică, s-a schimbat şi viaţa economică din

Republica Moldova. S-au întrerupt brusc relaţiile creative cu celelalte întreprinderi, s-au

destrămat pieţele tradiţionale, în Modova au început să apară mici întreprinderi cu orientare în

producerea articolelor de marochinărie, şi a crescut simţitor importul articolelor de această

natură. S.A. „Artima” nu a fost în stare să se adapteze noilor condiţii ale pieţii din cauza

greutăţilor financiare şi a părăsit piaţa internă, orientîndu-se spre clientela străină folosind

materia prima a acesteia.

În anul 1990 fabrica a fost reorganizată în întreprindere de arendă. Iar în iunie 1995

întreprinderea a fost privatizată ca sociatate pe acţiuni.

Spre sfîrşitul anului 1996 în comun cu agenţia „ARIA” a fost elaborat planul de restructurare

a întreprinderii.

În aprilie 1997 S.A. „Artima” a încheiat Acordul - Memorandum cu Consiliul Creditorilor.

În perioada acţiunii Acordului – Memorandum, conform planului de restructurare a întreprinderii

S.A. „Artima” a reuşit relansarea producţie şi au obţinut rezultate pozitive.

În anul 1999 la întreprindere a început implementarea sistemului 20 chei.

S.A. „Artima” exportă 100% din volumul total al producţiei. Venitul din vînzări în 2009 a

atins 24 268 554 lei.

Astfel, în baza acestei practici am întocmit Raportul privind stagiul practicii de producţie.

Secţiunile lui corespund programului de practică propus. În fiecare din ele am încercat să

abordez aspectele legate de particularităţile ţinerii evidenţei pentru fiecare sector al contabilităţii

din cele propuse pentru studierea practică. Unele segmente sunt reflectate mai larg, altele – mai

îngust, în dependenţă de volumul operaţiunilor care au avut loc pe parcursul anului de gestiune

2009.

Ca anexe pentru lucrarea prezentată vor servi documentele contabile pentru întreg anul

2009, deoarece uneori considerentele securităţii informaţiei nu permit prezentarea informaţiilor

mai ample şi pe o perioadă mai îndelungată. Totuşi, datele propuse permit să tragem anumite

concluzii despre activitatea întreprinderii şi să creăm o imagine destul de clară despre starea

contabilităţii la unitatea aceasta.

3

Organizarea contabilităţii în cadrul entităţii

Conform policii de contabilitate a întreprinderii , contabilitatea în S.A. „Artima” se ţine

de serviciul contabil, cu utilizarea tehnicii computerizate şi programul „Universal-Accounting” ,

ceea ce simplifică cu mult lucrul contabililor şi reduce numărul de documente

primare utilizate în contabilitate. Se aplică planul de conturi de lucru,

elaborat în baza Planului de conturi aprobat prin ordinal Ministerului

Finanţelor al RM, ce conţine anumite modificări specifice activiţii

desfăşurate.

Deoarece societatea „Artima” este o întreprindere mare, ea dispune de un compartiment

complex al contabilităţii. Astfel în cadrul Serviciului „Contabilitate şi probleme economic-

financiar” sunt incluse două departamente:

Normarea şi salarizarea muncii

Programe

În cadrul primului departament activează 4 contabili, fiecare fiind responsabil de un anumit

sector al contabilităţii.

Contabilul - şef asigură controlul şi reflectarea în conturile evidenţei contabile a tuturor

operaţiunilor economice efectuate, prezentarea informaţiei operative şi întocmirea rapoartelor

financiare în termenele stabilite, este responsabil pentru respectarea principiilor

metodologice de organizare a contabilităţii.

Contabilul- şef în acord cu conducătorul Societăţii sau adjuncţii acestora şi în conformitate

cu fişa specimentelor de semnături adoptate, semnează documentele, ce servesc drept bază

pentru primirea şi eliberarea valorilor materiale, mijloacelor băneşti, precum şi documentele

decontărilor, obligaţiilor creditare şi financiare.

Contabilul şef-adjunct generalizează informaţia privind TVA încasat şi plătit, perfectarea

declaraţiilor aferente acestor impozite (impozitul funciar, pe imobil, pe drumuri, locale,

teritoriale).La fel contribuie la:

evidenţa creditelor, împrumuturilor;

perfectarea balanţei de verificare, cărţii mari, raportului finaciar;

verificarea corectitudinii utilizării mijloacelor băneşti după destinaţie

Un compartiment aparte este destinat evidenţei decontărilor cu personalul. În componenţa

acestuia se numără un singur contabil care se ocupă cu:

salariului, suplimentelor, primelor;

concediilor, concediilor medicale;

reţinerilor din salariu( fondul de pensii, asigurări sociale şi medicale);

impozitului pe venit , de la sursa de plată;

4

comandarea cardurilor bancare de salariu, transferarea salariului pe card.

Iar de restul operaţiunilor este responsabil cel de al patrulea contabil din acest

departament.

În cadrul sectorului „Programe” activează o echipă de programişti care conlucrează

împreună cu celălalt departament din cadrul Serviciului Contabilitate pentru a armoniza şi

eficientiza întreg sistem contabil al întreprinderii.

Contabilitatea Activelor Nemateriale

Conform S.N.C. 13 „Active nemateriale”, activele nemateriale sunt active nepecuniare

care nu îmbracă formă materială, controlate de întreprindere şi utilizate mai mult de un an în

activitatea de producţie, comercială şi alte activităţi, precum şi în scopuri administrative sau

destinate predării în folosinţa (chiriei) persoanelor juridice şi fizice.

Activele nemateriale se reflectă în contabilitatea financiară la valoarea de intrare, care

cuprinde :

a) valoarea de procurare a activelor nemateriale;

b) impozitele şi taxele în conformitate cu legislaţia în vigoare;

c) cheltuieli de transportare şi darea în exploatare a activului nematerial pentru utilizarea

probabila rămasă a acestuia.

Componenţa activelor nemateriale la S.A. „Artima” nu este deloc voluminoasă , astfel include

programe informatice :„Sistemul Universal -Accounting SL”, precum si programul dispoziţiilor

de plata

Activele nemateriale se reflectă în contabilitatea financiară la valoarea de intrare, care

cuprinde :

d) valoarea de procurare a activelor nemateriale;

e) impozitele şi taxele în conformitate cu legislaţia în vigoare;

f) cheltuieli de transportare şi darea în exploatare a activului nematerial pentru utilizarea

probabila rămasă a acestuia.

Amortizarea activelor nemateriale cu termenii stabiliţi de activare se calculează după metoda

liniară pe toată această perioadă.

Constatarea activului nematerial este bazată pe respectarea următoarelor criterii de

evaluare:

certitudine fermă că în urma utilizării elementului respectiv va obţine avantaje

economice;

valoarea activului poate fi determinată.

Nu se consideră active nemateriale:

5

a) licenţele, procurate pe o perioadă de pînă la un an, şi programele informatice, elaborate de

întreprindere în decursul unei perioade, copiate pentru vânzare în decursul a mai multe perioade

şi contabilizate în componenţa produselor în conformitate cu cerinţele S.N.C. 2 „Stocurile de

mărfuri şi materiale”;

b) Brevetele, emblemele comerciale şi alte active nemateriale incluse în componenţa

proprietăţii investiţionale în conformitate cu S.N.C. 25 „Contabilitatea investiţiilor”.

Intrarea activelor nemateriale poate avea loc prin una din următoarele căi: procurarea de la

persoane juridice sau fizice, crearea cu forţe proprii, primirea cu titlu gratuit, depunerea ca cotă

în capital statutar, primirea contra schimb, primirea în arenda finanţată. În practica cel mai des se

întîlneşte procurarea de la persoane juridice. Ca document justificativ în acest caz serveşte

factura de expediţie sau factura fiscală. Astfel intrarea acestor active o putem înregistra astfel:

Debit contul 111”Active nemateriale”, subcontul 1116 „Programe informatice”

Credit contul 521”Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, subcontul

5211”Facturi de achitat în ţară”

Credit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 5342 „Datorii

privind taxa pe valoare adăugată”

Amortizarea activelor nematetriale se calculează lunar după metoda liniară. Pentru

generalizarea informaţiei privind amortizarea activelor nemateriale înregistrate în bilanţul

întreprinderii este destinat contul de pasiv (rectificativ) 113 „Amortizarea activelor

nemateriale” În creditul acestui cont se reflectă sumele de amortizare a activelor nemateriale

calculate în cursul duratei de funcţionare utilă a acestora, precum şi suma majorării amortizării

activelor nemateriale ieşite, iar în debitul acestui cont vom reflecta sumele decontate a le

amortizării acumulate a activelor nemateriale ieşite şi sumele micşorării amortizării activelor

nemateriale ieşite. Astfel, la S.A. „Artima „ se înregistrează lunar următoarea formulă contabilă .

Debit contul 713 „Cheltuieli generale şi administrative”, subcontul 7130 „Cheltuieli de

uzare a activelor fixe administrative” – 8 454,39 lei

Credit contul 113 „Amortizarea activelor nemateriale”, subcontul 1136 „Amortizarea

programelor informatice” – 8 454,39 lei.

Contul 713 este destinat cheltuielilor generale şi administrative. Deoarece toate active

nemateriale utilizate de întreprinderea au această destinaţie, pentru calculul amortizării se

foloseşte numai acest cont.

În ceea ce priveşte ieşirea activelor nemateriale, aceste cazuri la întreprinderea prezentată

nu au avut loc din cauza unei vîrste tinere. La ieşirea se vor întocmi formule:

1) Ieşirea din cauza expirării duratei de exploatare utilă

6

Debit contul 113 „Amortizarea activelor nemateriale”, subcontul 1136 „Amortizarea

programelor informatice”

Credit contul 111 „Active nemateriale”, subcontul 1116 „Programe informatice”

2) Ieşirea activului înainte de termen

a.Decontarea amortzării acumulate

Debit contul 113 „Amortizarea activelor nemateriale”, subcontul 1136 „Amortizarea

programelor informatice”


b. Decontarea valorii de bilanţ al activului ieşit

Debit contul 721 „Cheltuieli ale activităţii investiţionale”


Contabilitatea Activelor Materiale pe Termen Lung

Activele materiale pe termen lung reprezintă activele care îmbracă o formă fizică naturală,

pot fi utlizate o perioadă mai mare de un an în activitatea economico-financiară a întreprinderii

în scopuri productive, neproductive, administrative sau pot fi predate în chirie pentru a obţine un

avantaj economic, precum şi elemente ce se află în procesul de creare o perioadă mai mare decît

cea de gestiune şi nu sunt destinate vînzării.

După componenţa şi omogenitate, activele materiale pe termen lung sun divizate în: active

materiale în curs de execuţie, terenuri, mijloace fixe şi resurse naturale. La S.A. „Artima”,

activele materiale pe termen lung sunt reprezentate doar de mijloace fixe. Întreprinderea nu

crează active materiale pe termen lung, nu are terenuri în proprietate şi nu posedă resurse

naturale.

Constatarea activelor materiale se face în baza următoarelor criterii:

activul este delimitat de alte elemente;

are o formă materială şi poate funcţiona mai mult de un an;

se află în posesia întreprinderii pentru a fi utilizat în activitatea sau se află la etapa

de creare;

nu este destinat vînzării;

reprezintă o resursă economică ca efect al evenimentelor trecute

Mijloace fixe la întreprindere se constată la valoarea iniţială care include valoarea de

cumpărare, inclusiv taxe vamale, taxele de import, impozitele prevăzute de legislaţie pentru

obiectele cumpărate, precum şi cheltuielile de aducere a acestora în stare de lucru. Evaluarea

7

ulterioară se face conform SNC 16, prin diminuarea valorii de intrare cu suma uzurii calculate.

Uzura se calculează prin metoda liniară, ţinînd cont de valoarea probabilă rămasă.

Din grupa mijloacelor fixe care se află la această întreprindere fac parte următoarele

subgrupe .

123.1 „Clădiri”.

123.2 „Construcţii speciale”.

123.3 „Maşini, utilaje şi instaşaţii de transmisie”.

123.4 „Mijloace de transport”

123.7 „Alte mijoace fixe”.

Evidenţa analitică se face pe fiecare tip de mijloc fix şi în acelaşi timp fiecare mijloc fix are un

cod nomenclator care este pus în toate documentele primare prin intermediul fişei de

inventariere.

Mijloacele fixe la intrare se reflectă la valoarea de intrare care cuprinde:

a. valoarea de cumpărare a mijloacelor fixe.

b. cheltuieli de transport-aprovizionare.

c. cheltuieli indirecte de producţie.

Documentele primare privind intrările de mijloace fixe sunt:

1. Procesul verbal de primire-predare a mijloacelor fixe.

Acest document se întocmeşte de către o comisie numită de conducătorul întreprinderii, în

momentul predării în folosinţă a mijlocului fix.

Procesul verbal de primire-predare a mijloacelor fixe este semnat de membrii comisiei şi apoi

se predă în contabilitate unde se ţine evidenţa analitică şi sintetică a mijloacelor fixe.

2. Evidenţa analitică se organizează în fişa de evidenţă a mijloacelor fixe sau fişa de

inventar a mijloacelor fixe, dar deoarece întreprinderea are un sistem automatizat de

contabilizarea a informaţiei, această fişă este întocmită în formă electronică şi are denumirea de

cartela activului fix ,care se deschide pentru fiecare obiect sau grupe de obiecte omogene, numai

în cazurile cînd mijloacele fixe au intrat în aceeaşi zi, au aceeaşi valoare şi destinaţie.

În fişa de inventar se înregistrează datele din procesul de primire-predare, precum şi termenul

de utilizare, rata uzurii, locul utilizării mijlocului fix.

3. Factura TVA şi factura de expediţie – ele însoţesc orice livrare ce are loc între doi agenţi

economici. Factura de expediţie atestă trecerea dreptului de proprietate de la furnizor la

cumpărător, iar factura TVA serveşte drept bază pentru a trece în cont la cumpărător a TVA şi

înscrierea acestor procurări în registrul de evidenţă a procurărilor.

Intrările la întreprindere se fac prin următoarele căi:

8

A) Procurarea de la întreprinderi cu achitarea prealabilă sau posterioară, documentele

ce precizează această procurare este factura fiscală sau cea de expediţie, care este eliberată de

furnizor unde este indicat preţul, cantitatea, contul de decontare unde trebuie transferate

mijloacele băneşti pentru procurarea mijloacelor fixe.

B) Mijloacele fixe primite de la fondatori sub formă de aport în capitalul statutar al

întreprinderii se determină la valoarea coordonată de conducerea întraprinderii.

C)Obiectele primite cu titlu gratuit ce nu necesită cheltuieli de montaj şi instalare se iau la

evidenţă nemijlocit în contul mijloacelor fixe.

Astfel în anul 2009 au avut loc intrări doar prin procurare , achiziţionînd un computer Pent.-MB

SAM2 ASUS întocmindu-se urmatoarea formulă contabilă

Debit contul 123 “Active materiale pe termen lung”, subcontul 1234 “Maşini, utilaje şi

instalaţii de transmisie”- 7 505,00 lei

Credit contul 534” Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 5342”Datorii

privind TVA” – 1 501,00 lei

Credit 521” Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, subcontul 5211

“facturi de achitat în ţară” - 9006,00 lei

Ca bază pentru întocmirea acestei formule serveşte factura fiscală (Anexa4f)de la

„SZ0522221” S.A. La primirea mijlocului fix se întocmeşte proces verbal de primire-predare

(mişcare) a mijloacelor fixe , care confirmă primirea în exploatare a mijlocului fix. Se

completează fişa de evidenţă a mijloacelor fixe (MF-6), în care se indică, în particular, norma

uzurii mijlocului fix. În cazul nostru mijlocul corespunde grupei V cu norma de 30% anual.

În procesul exploatării mijloacelor fixe treptat se uzează. Uzura se calculează în dependenţă de:

- mărimea valorii uzurabile

- durata de utilizare.

Valoarea uzurabilă reprezintă diferenţa dintre valoarea de intrare şi valoarea probabilă

rămasă a mijloacelor fixe. Valoarea probabilă rămasă se stabileşte pe fiecare pe fiecare

întreprindere pentru fiecare obiect şi reprezintă valoarea materială sau alte bunuri care urmează

să fie obţinute după exploatarea termenului de utilizare a mijlocului fix .

Pentru generalizarea informaţiei privind uzura obiectelor de mijloace fixe înregistrate în

bilanţul întreprinderii este destinat contul de pasiv (rectificativ) 124 „Uzura mijloacelor fixe”

(Anexa4i).În creditul acestui cont se reflectă sumele calculate ale uzurii acumulate a obiectelor

mijloacelor fixe, sumele majorării uzurii obiectelor de mijloace fixe reevaluate, precum şi sumele

majorării uzurii obiectelor de mijloace fixe intrate în anii precedenţi, iar în debitul acestui cont se

reflectă sumele decontate ale uzurii acumulate a mijloacelor fixe, sumele diminuării uzurii

obiectelor de mijloace fixe intrate în anii precedenţi şi sumele micşorării uzurii obiectelor de

9

mijloace fixe reevaluate.Soldul contului 124 este creditor, reprezintă suma uzurii calculate a

obiectelor de mijloace fixe şi se reflectă cu cifre negative. La întreprinderea dată uzura se

calculează în computator introducînd datele necesare calculului uzurii.Astfel conform politicii de

contabilitate , uzura mijloacelor fixe se calculează prin metoda casării liniare, întocmidu-se

următoarea formulă contabilă :

Debit contul 713 „Cheltuieli generale şi administrative”, subcontul 7130 „Cheltuieli de

uzură a activelor fixe administrative” – 178,89 lei

Credit contul 124 „Uzura mijloacelor fixe”, subcontul 1243 „Uzura maşinilor, utilajelor şi

instalaţiilor de transmisie” – 178,89 lei

O situaţie generalizatoare a uzurii totale acumulate pe grupuri şi tipuri de mijloace fixe este

reprezentată în:

Ieşirea mijloacelor fixe poate avea loc în rezultatul:

1. Lichidarea în urma uzurii depline.

2. Vînzării altor persoane juridice.

3. Transferării gratuite.

Documentele ce atestă ieşirea şi dau dreptul de a efectua modificări în fişa de inventar

(Anexa 4d) la rubrica “ieşiri” şi dau dreptul la efectuarea operaţiilor de creditare a contului 123,

sunt următoarele:

a. Proces verbal de casare a mijoacelor fixe care se mai numeşte şi act de casare a

mijloacelor fixe, în care se arată casării valorii bunurilor, valoarea de intrare, suma uzurii

acumulate, valoarea normativă, valoarea bunurilor materiale obţinute din lichidare.

b. Proces verbal de lichidare a mijloacelor fixe, aici sunt reflectate aceleaşi date ca şi în

celelalte documente, însă se foloseşte la vinderea mijlocului fix.

Astfel la ieşirea activelor materiale pe termen lung se întocmesc următorele formule contabile:

1. Decontarea uzurii calculate a utilajului ieşit:

Debit contul 124 “Uzura mijloacelor fixe”

Credit contul 123 “Mijloace fixe”

2.Casarea uzurii şi valorii de bilanţ

Debit contul 721 “Cheltuieli ale activităţii de investiţii”

Debit contul 124 „Uzura mijloacelor fixe”


3.Înregistrarea materialelor la intrări

Debit contul 211 “Materiale“

10


Credit contul 621 “Venituri din activitatea de investiţii”

La sfîrşitul anului inventarierea şi rezultatele inventarierii sunt expuse într-un act verbal.

Balanţa de verificare este efectuată după inventarierea unde datele trebuie să corespundă,

cele din evidenţa sintetică cu cele din evidenţa analitică.

Contabilitatea Investiţiilor

Investiţiile reprezintă activele întreprinderii alocate în capitalul statutar ale altor

întreprinderi în titluiri de valoare, în obiecte imobile şi de preţ care nu se folosesc pentru

destinaţie, directă, sub forma de împrumuturi altor persoane fizice sau juridice.

S.A.”Artima” deţine investiţii pe termen lung în părţi nelegate (131) în sumă de 32 102,06

lei .Întreprinderea deţine acţiuni în cadrul Băncii Sociale, entităţii Metancor , precum şi în cadrul

Societăţii pe Acţiuni „Virens”, după numărul de acţiuni pe care îl deţine observam ca acestea nu

sunt foarte multe adică investitorul nu are influenţă rotabilă. Acţiunea reprezintă drept de

proprietate a investitorului în compania investită.

Investiţiile pe termen lung trecute în categoria celor pe termen scurt se evaluează la cea

mai mică valoare dintre valoarea de intrare şi cea de piaţă.

Pentru evidenţa sintetică este destinat contul de activ 131 “Investiţii financiare pe termen lung în

părţi nelegate”.

La intrarea investiţiilor în părţi nelegate se întocmesc înregistrările contabile:

Debit contul 131 „Investiţii pe termen lung”

Credit contul 241, 242, 243 „Conturi de mijloace băneşti” – la investiţiile procurate din contul mijloacelor băneşti

Credit contul 539 „Alte datorii pe termen scurt” – la achitarea ulterioară a investiţiilor procurate

Credit contul 229 „Alte creanţe pe termen scurt” – la procurarea investiţiilor prin schimbul cu alte active

Credit contul 622 „Venituri din activitatea financiară” – la procurarea gratuită a investiţiilor de la alte persoane fizice sau juridice.

Credit 534 „Datoriile privind decontările cu buget” – la suma TVA şi impozitele legate de procurarea investiţiilor.

Ieşirea investiţiilor pe termen lung se contabilizează în felul următor:

Debit contul 714 „Alte cheltuieli operaţionale” – la valoarea investiţiilor pe termen lung ieşite

Dt 241, 242, 243 „Conturi de mijloace băneşti” – la încasarea sumelor acordate anterior

sub formă de împrumuturi altor întreprinderi

11

Debit contul 714 „Alte cheltuieli operaţionale” – la valoarea investiţiei care nu poate fi

restituită sau achitată

Credit contul 131 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate” – la valoarea totală a investiţiilor

ieşite achitate.

Contabilitatea Arendei

Arenda reprezintă un acord, potrivit căruia arendatorul cedează arendaşului contra unei

plăţi dreptul la utilizare a activului în decursul unei perioade de timp convenite.

Arenda se admite în toate ramurile economiei naţionale şi poate fi aplicată faţă de

bunurile din toate tipurile şi formele de proprietate.

Deoarece la momentul actual întreprinderea trece printr-o perioadă critică, conducerea

acesteia a hotarît sa acorde în aredă mai multe încăperi si astfel contabilizarea acestora se face

prin utilizarea contului 228 „Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate”, subcontul

2281 „Creanţe pe termen scurt privind arenda” .În Registrul soldurilor şi rotaţiilor aferent acestui

cont putem vedea toţi arendaşii întreprinderii printre care şi Centru pentru Productivitate şi

Competitivitate din Republica Moldova( în continuare ARIA). Astfel la 1.01.2009 a fost întocmit

şi semnat un contract de locaţiune nr.07 „Artima” şi SA „ARIA”, conform caruia prima parte se

obligă să transmită cu titlu oneros, în posesiunea şi folosinţa temporară anumite încăperi din

cadrul întreprinderii cu o suprafaţă de 378,0m2.În acest contract este stipulată chiria lunară care

constituie 4400,00 lei şi care nu include plata pentru serviciile comunale, energie electrică, şi

termică, precum şi serviciile de telecomunicaţii care se achită de locatar separat. Plata pentru

aceste servicii se achită lunar în conformitate cu notele de plată şi calculele organizaţiilor

respective în baza facturii prezentate locatarului de către locator. Confirmarea acestor plăţi este

confirmată de către ordinul de plată

Aceste operaţiuni vor fi reflectate prin intermediul următoarelor formule contabile:

Reflectarea predării în arendă operaţională

la suma valorii de intrare a oficiului transmis în arendă .

Debit contul 123 „Mijloace fixe”, subcontul „Mijloace fixe transmise în arendă operaţională”

Credit contul 123.1 „Clădiri”

Calcularea uzurii oficiului transmis în arendă

Debit contul 713 „Cheltuieli generale şi administrative”-la suma uzurii calculate;

Credit contul124 “Uzura mijloacelor fixe”, subcontul 124.1 „Uzura cladirilor”-la suma uzurii

calculate.

12

Calcularea plăţii de arendă lunar conform Registrului Soldurilor şi Rotaţiilor al contului

228 “Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate”

Debit contul 228 „Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate”, subcontul 2281

„Creanţe pe termen scurt privind arenda” – 1 890,00 lei

Credit contul 612 “Alte venituri operaţionale”, subcontul 612.2 „Venituri din arenda curentă”

– 1 890,00 lei

Reflectarea sumei TVA aferentă plăţii de arendă:

Debit contul 228 „Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate”, subcontul 2281

„Creanţe pe termen scurt privind arenda” – 1060,79 lei

Credit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 5342 “Datorii privind

Taxa pe Valoare Adăugată” – 1 060,79 lei

Încasarea plăţii de arendă cu scăderea impozitului pe venit de 5 % reţinut la sursa de

plată:

Debit contul 242 „Cont de decontare”

Credit contul 228 „Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate”, subcontul 2281

„Creanţe pe termen scurt privind arenda”

Reflectarea impozitului pe venit de 5 % reţinut la sursa de plată în cursul anului de

gestiune.

Debit contul 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”

Credit contul 228 „Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate”, subcontul 2281

„Creanţe pe termen scurt privind arenda”

Trecerea în cont la finele anului de gestiune a impozitului pe venit de 5 % reţinut la sursa

de plată.

Debit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”

Credit contul 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”

Contabilitatea Stocurilor

Materialele şi materia primă au însemnătate mare în totalul stocurilor de mărfuri şi materiale

deoarece ele fac parte din activ şi pot fi puse în circulaţie foarte rapid.

Conform SNC nr. 2 „Stocuri de mărfuri şi materiale” materialele se împart în 2 subgrupe:

1. Materii prime – sunt bunurile care participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc

în produsul finit integral sau parţial, fie în starea lor iniţială, fie în starea lor transformaţională.

2.Materiale consumabile – sunt acele categorii de bunuri de natura activelor curente

(materiale auxiliare, combustibil, ambalaje, piese de schimb, materiale de construcţii care

13

participă direct la procesul de producţie ce se poate regăsi, de regulă, în conţinutul material al

noilor produse.

Stocurile de mărfuri şi materiale, cu excepţia obiectelor de mica valoare şi scurtă durată,

sunt reflectate în rapoartele financiare la valoarea cea mai mică dintre cost şi valoarea realizabilă

netă. În contabilitatea curentă, conform politicii de contabilitate, evaluarea acestora se efectuează

după metoda costului mediu ponderat.

Materiile prime cuprind următorul nomenclator cu evidenţa lor în următoarele subconturi ale

contului 211 „Materiale”, unde în debit se înscriu intrările de materiale fabricate sau procurate la

valoarea lor de intrare, iar în credit – ieşirea lor.

Din grupa materialelor consumabile fac parte următoarele subgrupe

2110- „Cheltuieli de transport si aprovizionare”

2112- „Semifabricate procurate şi articole de completare”

2113- „ Combustibil”

2115- „Piese de schimb”

2116- „Alte materiale”

2119- „Materiale cu destinaţie agricolă”

Atunci cînd colaboratorii sînt delegaţi după materiale şi se eliberează un document numit

„delegaţie” ,care este de strictă evidenţă şi în el se introduc datele personale din buletinul de

identitate a delegatului, este pusă ştampila şi semnat de contabilul responsabil de delegaţii,

conducătorul secţiei aprovizionare şi însuşi delegatul.

După 3 zile de la eliberarea delegaţiei, delegatul trebuie să dea darea de seamă pe fiecare

delegaţie eliberată lui şi drept documente justificative pentru aceste dări de seamă sunt facturile

TVA şi de expediţie eliberate de către furnizor.

La intrare în patrimoniu stocurile de materiale şi de obiecte de mică valoare şi scurtă

durată cumpărate se evaluează la valoarea de intrare, ce este formată din:

valoarea de cumpărare a stocurilor;

cheltuieli de transport-aprovizionare;

taxele vamale şi alte plăţi legate de procurare.

Costul cuprinde cheltuieli de achiziţionare, pentru prelucrare şi alte cheltuieli necesare pentru

aducerea stocurilor în stare de utilitate.

Valoarea realizabilă netă reprezintă preţul probabil de vînzare a stocurilor în procesul

activităţii economice ordinare diminuată cu cheltuielile accesorii pentru comercializarea lor.

Documentele primare privind intrările de materiale care permit să se înscrie la intrări în fişa

de magazie sunt următoarele :

14

1. Factura TVA şi factura de expediţie – sunt documente de strictă evidenţă care le

eliberează numai editura statistică. Aceste documente însoţesc orice livrare dintre doi agenţi

economici. Prin factura de expediţie se atestă dreptul de proprietate de la furnizor la cumpărător.

Factura TVA serveşte drept bază pentru a trece în cont la cumpărărtor a sumei TVA şi înscrierea

acestei procurări în Registrul de evidenţă a procurărilor, care au număr şi serie.

2. Declaraţia vamală şi invoice – acest document este întocmit de declarantul mărfii, adică

de cel ce efectuiază procedura de devamare. El serveşte drept bază pentru intrare în posesia lui

cît şi temei pentru plata TVA, taxelor vamale şi procedurilor vamale. El este întocmit de către

importator în 4 exemplare pentru secţia statistică, economică şi de control al vamei, este valabil

numai cînd stă ştampilă vamei şi ştampila personală a lucrătorului vamei. Deoarece această

întreprindere exporta o vasta gamă de produse se întocmeşte declaraţia vamală în detaliu.

Declaraţia vamală în detaliu, semnată de importator, de exportator sau de reprezentantul acestuia,

are valoarea unei declaraţii pe propria raspundere a acestuia în ceea ce priveste:

a)exactitatea datelor înscrise în declaraţia vamală;

b) autenticitatea documentelor anexate la declaraţia vamală;

c) plasarea mărfurilor sub regimul vamal solicitat;

Declaraţiile Vamale în detaliu cuprinde declaraţia primară şi declaraţia complementară.

Acceptarea Declaraţiei Vamale se produce prin aplicarea ştampilei de înregistrare a acesteea şi

cuprinde numărul de înregistrare şi data înregistrării declaraţiei vamale.

Declaraţia vamală primară reprezintă exemplarele declaraţiei vamale în detaliu utilizate pentru

declararea în detaliu a bunurilor clasificate la un singur cod tarifar;

Declaraţia vamală complementară - exemplarele declaraţiei vamale în detaliu utilizate împreună

cu exemplarele declaraţiei vamale primare, pentru declararea bunurilor care se clasifică la coduri

tarifare diferite sau care, deşi se clasifică la acelaşi cod tarifar, prezintă caracteristici diferite, în

special în ceea ce priveşte originea şi care determină regimuri tarifare preferenţiale diferite.

Invoice (Factură Fiscală) – Document făcut de către firma exportatoare, ce indică trecerea

proprietăţii asupra produsului de la firma exportatoare la cea importatoare, conţine preţul lista

produselor, precum şi preţul lor total.

Taxa pentru proceduri vamale (TPV) se calculează în lei moldoveneşti, la cursul oficial al MDL

faţă de euro stabilit de BNM la ziua înregistrării declaraţiei vamale.Aceste taxe se percep de

către birourile vamale în baza formularului nr. PV-1 „Calculul procedurilor vamale” Formularul

PV-1 „Calculul procedurilor vamale” se perfectează în 2 exemplare pe foi autocopiante executate

în mod tipografic. Rubricile şi rîndurile formularului PV-1 se completează totalmente în mod

15

obligatoriu şi se anexează la declaraţia vamală. În caz de neprestare a tuturor tipurilor de

proceduri vamale, în formularul PV-1 se înscrie semnul „Z”.

2. Orice intrare în depozit sau la întreprindere este însoţită de „Dispoziţie de înregistrare la

intrări” care este un document ce atestă intrarea în depozit a materialelor procurate sau mărfurilor

produse la întreprindere. El totodată este şi document de bază ce dă dreptul la înscrierea de

intrări în fişa de magazie unde semnează delegatul şi magazinierul care a primit materialul.

Pentru a prezenta reflectarea operatiunilor contabile aferente intrărilor vom apela la un

exemplu concret care a avut loc la 14 mai 2009 în cadrul entităţii. Astfel în această zi s-a

procurat de la întreprinderea SRL „Atai” sodă caustică în valare de 237,50 lei , inclusiv TVA.

La procurarea acestui produs a fost primita o factură fiscala în care este reflectată cantitatea

procurată – 0,025 tone, preţul pe achiziţionare , precum si suma totală cu şi fără TVA.În

contabilitate au fost înregistrate urmatoarele formule contabile:

Debit contul 211 „Materiale”, subcontul 2116 „Alte materiale”- 197,92 lei

Credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, subcontul 5211

„Facturi de achitat în ţară”- 237,50 lei

Credit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 5342 „Datorii

privind taxa pe valoare adăugată”- 39,58 lei.

Odată procurată, soda caustică este înmagazinată la depozit întocmindu-se bonul de intrare la

depozit nr. 139738 şi ulterior se transmite la ospătărie elaborîndu-se un alt bon de intrare

nr.139739.

Şi în final se va achita datoria faţa de furnizor prin contul de decontare întocmindu-se formula:

Debit 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, subcontul 5211

„Facturi de achitat în ţară”- 237,50 lei

Credit 242 „Cont de decontare”, subcontul 2421 „Mijloace băneşti nelegate”-237,50 lei

Documentele ce atestă ieşiri şi dau dreptul de a efectua modificări în fişa de

magazie la rubrica ieşiri şi de asemenea ce dau dreptul la efectuarea operaţiilor de

creditare a contului 211 sunt următoarele:

Fişa limită de consum care este un document prin care se face eliberarea

materiei prime şi materialelor din depozitul central spre secţiile de producţie şi pe

baza lor sunt calculate consumurile directe de materiale. Ea este îndeplinită de

către maistrul sau tehnologul şef şi în ea trebuie să fie semnăturile şefului

depozitului, şeful secţiei şi normator, în ea este pusă luna care nu trebuie depăşită,

de regulă, se îndeplineşte o fişă pe lună dar însemnările se fac zilnic, dacă în secţia

16

de producţie la sfîrşitul lunii sunt materiale care nu au fost utilizate ele sunt trecute

la sold în luna viitoare.

Act de casare a bunurilor materiale este un document prin care se confirma

casarea anumitor materiale ce şi-au pierdut din valoare (deteriorate, consumate) şi

nu mai pot fi utilizate. La realizarea acestui document se formează o comisie din 3

persoane care atestă această anulare.În acest document se înregistrează contul

obiectelor ce urmeaza a fi casate, codul, denumirea de material, unitatea de

măsură, cantitatea, preţul şi suma, precum şi argumentele ce au dus la luarea

acestor decizii.

Obiecte de mică valoare şi scurtă durată (OMVSD) sunt bunurile cu o valoare nu mai mare

decît limita stabilită pentru a fi considerate mijloace fixe (3000 lei), indiferent de durata lor de

serviciu sau o durată de utilizare mai mică de un an, indiferent de valoarea acestora.

Întreprinderea „Artima” foloseşte diferite OMVSD. Majoritatea lor sunt folosite în scopuri

generale şi administrative. Conform prevederilor SNC 2, OMVSD se împart în două categorii –

cu valoare mai mică de 1/2 din limita stabilită (adică 1500 lei) şi cu valoare mai mare de 1500

lei. Diferenţa dintre aceste grupe constă în modul de calculare şi contabilizare a uzurii.

Pentru evidenţă sunt destinate următoarele conturi sintetice şi următoarele subconturi:

213.1 “OMVSD în stoc”

213.2 “OMVSD în exploatare”.

Aceste conturi sunt conturi de activ, în debit se reflectă intrările, în credit – ieşirile de

OMVSD .

La 1 octombrie 2009 conform facturii fiscale este reflectată procurareaa 60 de căpăcele,

capacele CKO 82/50, ulterior această intrare este inclusă în registrul soldurilor şi rotaţiilor. După

ce aceste căpăcele au fost utilizate s-a întocmit un act de casare a acestora.

Alt cont utilizat pentru evidenţa obiectelor este contul 214 “Uzura obiectelor de mică

valoare şi scurtă durată” – pentru obiectele care nu sunt consumate la prima utilizare. Creditul

acestui cont reflectă valoarea uzurabilă inclusă în cheltuieli sau consumuri în momentul dării lor

în folosinţă, iar în debit – casarea uzurii calculate aferente acestui obiect. Ieşirile de OMVSD se

execută prin bonul de comandă de la depozit spre locul utilizării lor.

Ieşirea acelor tipuri de OMVSD a căror valoare este mai mică de ½ din limita

stabilită ele sunt direct trecute la cheltuieli sau consumuri.

La sfîrşitul anului numaidecît se face inventarierea care este un procedeu

contabil prin care se verifică situaţia de facto la locul depozitării cu datele din

17

contabilitate. Acest procedeu este un procedeu al controlului intern prin care

întreprinderea doreşte să ştie starea de facto la fiecare depozit, fiecare magazin.

Inventarierea este făcută prin ordinul directorului fabricii şi pe baza acestui ordin este

numită comisia de inventariere.

Inventarierea se face în prezenţa gestionarului, în timpul inventarierii nu are loc nici o

mişcare din depozitul dat, uşile depozitului se închid şi se pune o ştampilă a contabilităţii şi una a

magazinerului, în timpul inventarierii se întocmeşte actul de inventariere

În timpul inventarierii se pot depista OMVSD ce trebuiesc decontate. Acest lucru se face în baza

Actului de decontare a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată . Se emite un ordin unde se

stabileşte o comisie care examinează aceste obiecte şi confirmă uzura lor.

Evidenţa produselor fabricate este dusă în contul de activ 216 „Produse” ce la întreprindere are mai

multe subconturi.

În debitul acestor conturi se duce evidenţa produselor fabricate, iar în credit realizarea sau

utilizarea lor în cadrul întreprinderii.Balanţa producţiei gata este prezentată în anexa.

Intrările în acest cont se fac de la producţia de bază prin formula contabilă, în luna mai

Debit contul 216 „Produse finite”, subcont 2161 „Produse finite Moldova” – 3 863,74 lei

Credit contul 711 „Costul produselor finite”, subcont 7111 „Costul produselor finite vîndute

în Republica Moldova” – 3863,74 lei

Contabilitatea creanţelorCreanţele constituie o parte activelor care trebuie achitate întreprinderii de către alte

persoane fizice şi juridice la scadenţă stabilită prin condiţiile contractului, cambiei sau altor acte

normative.

Creanţele se clasifică în creanţe comerciale, creanţe privind decontările cu bugetul de stat,

creanţe ale personalului, creanţe privind veniturile calculate şi alte creanţe.

În cadru întreprinderii SA „ Artima” se utilizează următoarele conturi aferente creanţelor:

221 „Creante pe termen scurt aferente facturilor comerciale”, 224 „Avansuri pe termen scurt

acordate”, 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”, 227 „creanţe pe tremen

scurt ale personalului”, 228 „Creanţe pe tremen scurt privind veniturile calculate” şi 229 „Alte

creanţe pe termen scurt”.

Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa, formarea şi achitarea creanţelor cu o

durată nu mai mare de un an, aferente decontărilor cu cumpărătorii şi clienţii pentru produsele

(mărfurile) expediate şi serviciile prestate, este destinat contul de activ 221 „Creanţe pe termen

scurt privind facturile comerciale”.În debitul lui se reflectă formarea creanţelor pe termen scurt

18

aferente facturilor comerciale, iar în credit - achitarea lor. Soldul este debitor şi reprezintă

sumele datorate de cumpărători şi clienţi la finele perioadei de gestiune. La contul dat pot fi

deschise următoarele subconturi:

2211 „Facturi de primit din ţară”

2212 „Facturi de primit din străinătate”

2213 „Vînzări din cantină”

2214 „Facturi de primit (materiale)”

Evidenţa analitică a creanţelor pe termen scurt aferente facturilor comerciale se ţine pe

fiecare debitor aparte.

Creanţele comerciale pot fi divizate în creanţe ale debitorilor din ţară şi creanţe ale

debitorilor din străinătate.

În cazul livrărilor producţiei în strainătate furnizarea se efectuează în baza facturii de

expediţie , atunci cînd sunt o gamă mai largă de produse şi mai variate se întocmeşte şi o anexă

la factura de expediţie care să reflecte mai detaliat anumite informaţii referitor la

marfă,concomitent se mai întocmeşte şi invoice- ul . După care are loc stingerea acestor creanţe

de către cumpărator prin transfer de bani în contul curent.Această operaţiune o putem vedea prin

intermediului extrasului de cont din data de 19.11.2009.Astfel în contabilitate se întocmeşte

urmatoarea formule contabile:

1. La livrarea mărfurilor pentru export, fără TVA (în baza facturii de expediţie şi a invoice-

ului) :

Debit 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”, subcontul 2212

„Facturi de primit din străinătate” – 205 827.83 lei

Credit 611 „Venituri din vînzări”, subcontul 6112 „Venituri din vînzare produselor în

străinătate”- 205 827.83 lei

2. La achitarea creanţelor (în baza dispoziţiei de plată )

Debit 243 „Conturi curente în valută străină”, subcontul 2431 „ Conturi valutare în ţară”-

205 827.83 lei

Credit 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”, subcontul 2212

„Facturi de primit din străinătate”- 205 827.83 lei

3. La diferenţa de curs valutar aferentă creanţelor achitate:

Debit 243„Conturi curente în valută străină”, subcontul 2431„Conturi valutare în ţară”-

9 838,16 lei

Credit 622 „Venituri din activitatea financiară”, subcontul 6223”Venituri din diferenţe de

curs valutar”- 9 838,16 lei

19

Livrările efectuate agenţilor economici din republică se impozitează cu TVA în mărime de

20% din valoarea mărfii . Pentru exemplificare vom apela la unul din clienţii entităţii şi anume la

SA „Romaniţa”.

La data de 2 aprilie SA „Romaniţa” a înaintat 2 cereri cu rugamintea de a elibera anumite

materiale necesare. La cererea acestora întreprinderea emite o factura fiscală în baza delegaţiei

primite şi oferă materialele respective delegatului. Ulterior conform ordinului de plata prin are

loc achitarea cu furnizorul, adica în contul SA „Artima”. Acest transfer de bani poate fi

verificat cu ajutorul extrasului de cont primit de la bancă în care este înregistrată această

operaţiune.

Aferent acestui exemplu vom întocmi următoarele formule contabile :

1.La livrarea produselor:

Debit 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”, subcontul 2211

„Facturi de primit din ţară” -20 015,74 lei

Credit 611 „Venituri din vînzări”, subcontul 6112 „Venituri din vînzare produselor în

străinătate”- 16 679,78 lei

Credit 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 5342 „Datorii privind

TVA” -3 335,96 lei

2. La achitarea de către cumpărător a produselor livrate:

Debit 242 „Cont curent în valută naţională”, subcont 2421 „Mijloace băneşti

nelegate” – 20 015,74 lei

Credit 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”, subcontul 2211

„Facturi de primit din ţară” - 20 015,74 lei

La procurarea materialelor, mărfurilor, furnizorul poate cere achitarea acestora pînă la

livrarea lor, sub forma avansurilor. Pentru evidenţa avansurilor pe termen scurt acordate

furnizorilor, altor creditori în contul mărfurilor, materialelor şi altor active sau serviciilor

prestate, precum şi privind achitarea produselor, lucrărilor primite de la clienţi pe măsura

finisării lor parţiale, pe termen nu mai mare de un an, este destinat contul de activ 224 “Avansuri

pe termen scurt acordate” . În debit se reflectă sumele avansurilor acordate pe termen scurt, iar în

credit – sumele avansurilor înregistrate pentru stingerea datoriilor faţă de furnizori, anulate sau

restituite. La contul dat pot fi deschise următoarele subconturi:

2241 „Avansuri pe scurt acord în ţară”

2242 „Avansuri pe scurt acordat în străinătate”

Evidenţa analitică a avansuril pe termen scurt se ţine pe fiecare debitor.

Acordarea avansurilor în contul livrării mărfurilor, materialelor, prestării serviciilor se

execută prin Ordin de plată şi Dispoziţie de plată .

20

Pentru a facilita lucrul contabil, întreprinderea SA „Artima” acorda Combinatului de

Panificaţie „Franzeluţa” SA un anumit avans, care se stinge treptat prin livrarea zilnică de

produse de panificaţie la secţia Ospătărie.

Contabilitatea creanţelor pe termen scurt ale personalului, inclusiv ale titularilor de avans.

Creanţele personalului faţă de întreprindere pot apărea în urma operaţiilor ce se referă la:

- retribuirea muncii;

- acordarea avansurilor spre decontare;

- mărfurile vîndute în credit;

- recuperarea daunei materiale;

- alte operaţii, cum ar fi plata pensiilor alimentare şi altor titluri executorii.

Creanţele pe termen scurt ale personalului se reflectă în contul de activ 227 „Creanţe pe

termen scurt ale personalului”. În debitul acestui cont se reflectă înregistrarea creanţelor pe

termen scurt ale personalului faţă de întreprindere, iar în credit - achitarea creanţelor pe termen

scurt ale personalului. Soldul este debitor şi reprezintă datoriile personalului faţă de întreprindere

la finele perioadei de gestiune.

Pentru executarea unor sarcini de serviciu persoanelor, numite titulari de avans, li se

eliberează avansuri spre decontare. Aceste avansuri sunt destinate, în special, acoperirii

cheltuielilor de deplasare care includ procurări a a numitor materiale, mărfuri, semifabricate şi

altele. Spre exemplu la 20.11.2009 s-a împuternicit doamnei Braghina Eufrosinia să procure grîu

încolţit, prin intermediul unui decont de avans .După care s-a eliberat din casierie suma necesară

s-a întocmit şi o dispoziţie de plată .Deoarece grîul a fost procurat de la o persoană fizică a fost

întocmit un act de achiziţie a mărfurilor, care să certifice această procurare.

În cazul în care este delegată o persoană sa procure anumite produse de la o persoană fizică,

această operaţiune se va reflecta în baza facturii fiscale şi ulterior se vor întocmi următoarele

formule contabile:

1. La eliberarea avansului spre decontare:

Debit contul 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului”, subcontul 2272 „Creanţe pe

termen scurt ale titularilor de avans” – 107,88 lei

Credit contul 241 „Casa”, subcontul 2411 „ Casa în valută naţională” – 107,88 lei

2. Reflectarea procurării pietrişului prin intermediul titularului de avans:

Debit contul 211 „Materiale”, subcontul 2116 „Alte materiale” – 107,88 lei

Credit contul 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului”, subcontul 2272 „Creanţe

pe termen scurt ale titularilor de avans” – 107,88 lei

21

La categoria “Alte creanţe” se referă şi datoriile debitoare privind reclamaţiile. Reflectarea sumei

reclamaţiei în debitul contului 229 “Alte creanţe pe termen scurt”, se efectuează numai dacă

pretenţiile au fost înaintate şi recunoscute de reclamant sau au fost adjudecate de organele

judiciare

La sfîrşitul anului de gestiune se face pe baza datelor operativă o listă de inventariere a

creanţelor şi datoriilor cu creanţe pe tipuri în care debitorii confirmă creanţele.

Contabilitatea Capitalului Propriu

Capitalul propriu reprezintă mărimea rămasă în activele întreprinderii după scăderea datoriilor, în

componenţa lui sunt incluse:

1. Capitalu statutar.

2. Capitalul suplimentar.

3. Rezervele.

4. Profitul nerepartizat.

5. Capitalul secundar.

La determinarea capitalului propriu din mărimea lui se scad:

- capitalul nevărsat.

- capitalul retras.

- pierderea neacoperită.

- dividendele plătite în avans.

Capitalul propriu cuprinde capitalul statutar şi suplimentar, rezervele, profitul (pierderea)

nerepartizat al pierderilor de gestiune şi al celor precedente şi capitalul secundar. Modificările

pot fi efectuate numai în baza Hotărîrilor Adunării Generale a Acţionarilor a societăţii cu

înregistrarea în organele respective.

Capitalul statutar constituit la înfiinţarea societăţii este o condiţie a existenţei şi funcţionării

acesteea şi determină valoarea minimă a activelor sale nete care asigură interesele patrimoniale ale

crditorilor şi acţionarilor.

Deci, capitalul statutar reprezintă valoarea aporturilor fondatorilor societăţii pe acţiuni la

patromoniul acetsora depuse în contul achitării acţiunilor.

Pe parcursul activităţii întreprinderii în componenţa capitalului statutar nu a survenit

nici o modificare. Conform planului de conturi contabile pentru generalizarea informaţiei privind

situaţia şi mişcarea capitalului statutar este destinat contul de pasiv 311. În credit se reflectă

mărimea capitalului anunţat în documentele de constituire, iar în debit – micşorarea lui. Soldul este

creditor şi reflectă mărimea apitalului statutar la finele perioadei de gestiune

22

Pentru respectarea cerinţelor legislaţiei e necesar de deschis la contul 311 următoarele

subconturi:

1. „Fond statutar”

2. „Acţiuni simple”

3. „Acţiuni privilegiate ”

4. „Aporturi”

5. „Cote de participaţie”

Evidenţa analitică a capitalului statutar se ţine pe fondatori.

Contabilitatea sintetică a rezervei se ţine cu ajutorul conturilor clasei 32 „Rezerve”. Sunt

conturi de pasiv, în credit – formarea rezervelor, în debit – utilizarea lor.

Rezervele se grupează în 3 categorii pentru fiecare fiind destinate conturile:

321 „Rezerve prevăzute de legislaţie”.

322 „Rezerve prevăzute de statut”.

323 „Alte rezerve ”.

Formarea rezervei se reflectă conform statutului:

Dt 332„Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi”

Ct 322„Rezerve prevăzute de statut”.

Profitul nerepartizat reprezintă o parte din capitalul propriu care nu a fost utilizată sau

repartizată între proprietarii întreprinderii sub formă de dividende sau venituri din participaţii.

Utilizarea profitului nerepartizat se efectuează şi se reflectă în contabilitate numai în baza

adunării generale a acţionarilor întreprinderii.

Cu ajutorul contului 332 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi” la

sfîrşitul anului se închide contul 333 „Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune” prin

următoarea înregistrare contabilă:

Dt333 „Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune”

Ct 332 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi”

Pentru generalizarea informaţiei privind diferenţelor din reevaluarea activelor pe termen lung

este destinat contul de pasiv 341„Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung”. În creditul

acestui cont se reflectă ecartul de revaluare a activelor pe termen lung, iar în debit – suma

reducerilor. Soldul acestui cont poate fi creditor – în cazul în care suma ecartului de reevaluare

depăşeşte reducerile de reevaluare a activelor pe termen lung şi se reflectă în bilanţ cu semnul plus

sau debitor – cînd suma reducerilor depăşeşte ecartul de reevaluare şi se reflectă cu semnul minus.

Avem următoarea înregistrare contabilă care reprezintă o corectare a datoriei amînate privind

impozitul pe venit care a fost supramărită din cauza măririi uzurii în scopuri fiscale:

Dt 341„Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung”

23

Ct 425 „Datorii amînate privind impozitul pe venit”

Modul de completare a registrelor privind contabilitatea capitalului propriu se

efectuează în mod automatizat şi ca bază pentru înregistrările contabile servesc deciziile adunării generale şi

Statutul precum şi deciziile luate de pe urma analizei raporturilor auditorilor.

Contabilitatea Datoriilor

Datoriile reprezintă angajamente de plată ale întreprinderii faţă de furnizori pentru bunurile

procurate şi serviciile prestate, faţă de personalul angajat privind retribuirea muncii, faţă de stat

privind plata impozitelor şi taxelor, faţă de persoanele fizice şi juridice Datoriile se clasifică în

datoriile financiare (includ datoriile legate de utilizarea capitalului atras – credite bancare,

împrumuturi primite de la persoane fizice şi juridice pentru o anumită plată şi pe un termen

stabilit), datoriile comerciale (rezultate din necoinciderea momentului primirii de către

întreprinderea a drepturilor de proprietate asupra activelor procurate, avansurilor primite şi

serviciilor de care ea a beneficiat cu momentul achitării acestora) şi datoriile calculate (constau

din datorii faţă de personalul întreprinderii, bugetul de stat, organele asigurării sociale s.a.).

Datoriile comerciale reprezintă angajamentele de plată a întreprinderii faţă de furnizori,

antreprenori, alţi creditori privind:

- facturile comerciale

- facturi de expediţie

- pentru avansurile primite.

La SA “Artima” evidenţa sintetică a datoriilor comerciale se ţine pe contul de pasiv 521

„Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”. În credit se înregistrează creşterea,

apariţia datoriilor comerciale, în debit - achitarea, stingerea datoriilor. Soldul este creditor şi

reprezintă datoriile comerciale ale întreprinderii la o dată anumită.

Datoriile se înregistrează în baza documentelor de livrare emise de furnizori, respectiv

facturile. Acceptarea spre plată a facturilor de la furnizori.

De exemplu au fost livraţii bani petru stingerea datorii petru materialile livrate pe baza

dispoziţii de plată se fac următoarile formule contabile.

Debit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”

Creditcontul 242 „Cont de decontare ”

Contabilitatea datoriilor calculate. Datoriile calculate cuprind angajamentele de plată ale

întreprinderii faţă de personal, organele asigurări sociale, buget, fondatori, ş. a. participanţi, faţă

de alţi creditori.

La angajarea salariatului în cadrul întreprinderii salariatul depune cerere către şeful secţiei

cadre şi directorul întreprinderii împreună cu ancheta-tip.În cazul în care salariatul este

24

concediat sau preferă să-şi dea demisia din propria iniţiativă deasemenea depune o cerere prin

care îşi anunţă decizia. După angajarea lui este deschis un fişier personal sub numărul din tabel,

sub care angajatul va apărea în toate documentele de evidenţă primară a volumului şi timpului de

muncă.

La întreprindere există 2 forme de salarizare:

- în regie (pe unitate de timp)

- în acord

Salarizarea pe unitate de timp se calculă în funcţie de timpul lucrat (oră, zile), fără ca să

se precizeze cantitatea de muncă care trebuie să fie efectuată de către angajat pe unitate de timp

dată. Acest salariu se calculă prin formula: Sb = Nh * Tarif, unde:

Nh – numărul de unităţi de timp lucrate la întreprindere, care este ora.

Tarif – compensarea monetară pentru unitatea de timp lucrată

Ca document primar pentru evidenţa timpului lucrat serveşte „Tabelul de evidenţă a

timpului de lucru” , (MR-13), în care sînt incluse datele în fiecare zi, atît absenţele cît şi cauzele

lor, se completează zilnic la sfîrşitul zilei de către şful secţiei, la sfîrşitul lunii este prezentat la

secţia „Resurse Umane” şi în contabilitate. La secţia „Resurse Umane” pe baza lui se calculează

datele pentru Raportul Statistic 1-M. În contabilitate pe baza acestui document se calculă

numărul de ore lucrate efectiv, deasemenea pe baza lui se calculă salariul.

Forma de salarizare în acord presupune retribuirea personalului în raport cu cantitatea de

produse fabricate, astfel se întocmeşte Lista Personala de Operaţii ce cuprinde informaţii

referitor la modelul fabricat,bigada de producere, cantitatea pretul fiecărei operaţiuni care

însumate vor forma salariul în acord.

Pentru evidenţa contabilă a salariilor este destinat contul de pasiv 531 „Datorii faţă de personal

privind retribuirea muncii”. În credit se calculează salariile, iar în debit – plata lor sau reţinerile

din salariu.

La calcularea salariului se stabilesc următoarele formule contabile :

1.Calculul salariului muncitorilor încadraţi direct în procesul de producţie:

Debit conul 815 „Consumuri de producţie”, subcontul 8151 „Salariu direct” – 124 096,35 lei

Credit 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”, subcontul 5311 „Datorii

privind retribuirea muncii” –124 985,35 lei

2.Pentru angajaţii din administraţie:

Debit contul 713 „Cheltuieli generale şi administrative” , subcontul 7133 „Cheltuieli de

întreţinere a personalului administrativ” – 143 467,20 lei


privind retribuirea muncii” – 143 467,20 lei

25

3. Pentru angajaţii ce răspund de reparaţia şi întreţinerea mijloacelor fixe

Debit conul 813 „Consumuri indirecte de producţie”, subcontul 8133 „Reparaţia şi

întreţinerea mijloacelor fixe” – 60 096,55 lei


privind retribuirea muncii” –60 096,55 lei.

Conform Codului Muncii, tuturor angajaţilor li se acordă concedii anunale, menţinîndu-se

locul de muncă şi salariul mediu.Concediul anual plătit se acordă pe o durată de cel puţin 24 de

zile lucrătoare.Concediul de odihnă pe primul an de lucru se acordă muncitorilor după expirarea

a 11 luni de muncă neîntreruptă la întreprindere , ulterior el poate să-l folosească cît doreşte,

numai cu acordul conducerii şi nu dauna activităţii întreprinderii. Înainte de expirarea a 11 luni

de muncă concediul poate fi acordat la cererea angajatului în cazurile prevăzute de legislaţie.

Concediile de odihnă sunt plătite din rezervă pentru concediu care se formează în contul 538

„Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminare”, subcontul 5380 „Rezerve de concediu”

În calculul salariului mediu nu se includ:

1. Plăţile pentru lucrul ce nu intră în sfera obligaţiilor muncitorului.

2. Plăţile în natură.

3. Dividendele primite.

Deci, salariul se calculă ca:

Salariul pe timpul concediului = salariul mediu zilnic * nr. de zile de odihnă.

Salariul mediu zilnic = salariile plus primle (3 luni) / zile lucrate efectiv (3 luni).

Documentele primare privind calculul concediilor de odihnă este dipoziţia de acordare a

concediilor pe baza ei se întocmesc următoarele formule contabile:

Dt 538 „Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminare”, subcontul 5380 „Rezerve de concediu”

Ct 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”, subcontul 5311 „Datorii privind

retribuirea muncii”

La salariu se mai adaugă concediile pentru boală, concediile de odihnă şi

indemnizaţiile pentru incapacitatea temporară de muncă. Evidenţa indemnizaţiilor

pentru incapacitatea temporară de muncă se face pe baza documentului foaie de

boală sau buletin de boală, care este eliberat de medicul de sector. În urma

salariului luat ca bază de calcul pentru determinarea indemnizaţiilor nu se includ

următoarele tipuri de remunerări:

1. Salariul plătit pentru abaterile de la condiţiile normale de lucru (ore suplimentare în timpul

sărbătorilor, zilelor de odihnă şi noaptea).

2. Salariul plătit în timpul staţionării întreprinderii;

26

3. Salariul aferent concediilor de odihnă, boală.

4. Toate tipurile de premii.

Modul de calcul al indemnizaţiilor este următorul:

Suma indemnizaţiilor = salariul mediu zilniic * nr. de zile de boală * % vechimii în muncă

Salariul mediu zilnic = (salariul pe ultimele 2 luni – sume neluate în consideraţie) / zile

lucrate efectiv (ultimele 2 luni)

Datoriile privind asigurările

În scopul păstrării calităţii şi cantităţii în timp şi spaţiu a factorilor de producţie, garantării

unei continuităţi a activităţii economice, întreprinderile asigură bunurile, personalul şi

răspunderea civilă contra unor riscuri şi situaţii de incertitudine excepţionale.

Toţi agenţii economici, indiferent de formele de proprietate şi gospodărire, inclusiv persoanele

fizice, persoanele cu contract individual , depun contribuţii la asigurările sociale şi medicale de

stat. Mijloacele băneşti acumuşlate în bugetul asigurărilor sociale şi medicale de stat se folosesc,

conform legislaţiei: plata pensiilor pentru limita de vîrstă, de invaliditate, în cazul pierderii

întreţinutului, pentru vechime în muncă, plata ajutoarelor şi compensaţiilor acordate familiilor cu

copii socialmente vulnerabile, precum şi achitarea anumitor servicii medicale curente care

includ: Asistenţă medicală urgentă prespitalicească, asistenţă medicală specializată de

ambulatoriu, asistenţă medicală spitalicească, servicii medicale de înaltă performanţă, asistenţă

medicală primară, îngrijiri medicale la domiciliu şi alte servicii medicale.

Contribuţiile la asigurări sociale de stat obligatorii pentru anul 2009, sunt în mărime de 23%

pentru angajator şi 6% pentru angajat, iar primele de asigurări medicale în mărime de 7% (3,5%

pentru angajator şi 3,5% pentru salariat).

Astfel contribuabilul trebuie să prezinte Raportul privind calcularea, utilizarea şi

achitarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat „ forma 4 – BASS” precum şi Raportul

privind calcularea primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală „formular MED 08”.

Pentru evidenţa sintetică este destinat contul de pasiv 533 „Datorii privind asigurările”. În

credit se reflectă calcularea, creşterea datoriilor privind asigurările, în debit - achitarea, utilizarea

mijloacelor asigurării sociale. Soldul este creditor şi reprezintă datoriile întreprinderii privind

primele de asigurare la finele perioadei de gestiune.

În cadrul entităţii noastre acest cont include următoarele subconturi

5331 – Datorii faţă de Fondul Social

5332 – Datorii faţă de organele sindicale privind CAS

5333 – Datorii privind asigurarea medicală spre plată

5335 – Asigurarea medicală

Astfel în contabilitate se întocmesc urmatoarele formule contabile:

27

1.Reflectarea sumei primelor de asigurări medicale, precum şi contribuţii la asigurările

sociale

Debit conul 815 „Consumuri de producţie”, subcontul 8151 „Salariu direct” sau,

Debit contul 713 „Cheltuieli generale şi administrative” , subcontul 7133 „Cheltuieli de

întreţinere a personalului administrativ” sau,

Debit conul 813 „Consumuri indirecte de producţie”, subcontul 8133 „Reparaţia şi

întreţinerea mijloacelor fixe”

Creditt 533 „Datorii privind asigurările “, subcontul 5331 „ Datorii faţă de Fondul Social”

Credit 533 „Datorii privind asigurările “, subcontul 5335 „ Asigurare medicală”

Si ulterior se întocmeşte formula

Debit 533 „Datorii privind asigurările “, subcontul 5335 „ Asigurare medicală”

Creditt 533 „Datorii privind asigurările “, subcontul 5333 „Datorii privind asigurarea

medicală spre plată”

şi transferul propriu-

Debitt 533 „Datorii privind asigurările “, subcontul 5333 „Datorii privind asigurarea medicală

spre plată”

Credit 242 „Cont curent în valută naţională”, subcont 2421 „Mijloace băneşti nelegate”

Datoriile privind decontările cu bugetul includ angajamentele întreprinderii privind

impozitele şi taxele. Modul şi cotele de impozitare, precum şi lista impozitelor şi taxelor se

stabilesc de către actele legislative în vigoare.

Întreprinderea are relaţii cu bugetul de stat privind ipozitele şi taxele republicane. Pentru

generalizarea informaţiei privind decontările cu bugetul se ţine pe contul de pasiv Contul sintetic

534 „Datorii privind decontarile cu bugetul” în dezvoltarea caruia se deschide contul 5342

„Datorii privind taxa pe valoarea adaugata” se foloseste pentru generalizarea informatiilor

aferente decontarilor cu bugetul.

Dupa virarea soldului în debitul contului 225 „Creante pe termen scurt privind decontarile

cu bugetul” (Anexa 14d), contul 534 „Datorii privind decontarile cu bugetul” se soldeaza.

La începutul lunii pentru suma nominalizată se întocmeste formula contabilă reversibilă

debitul contului 534 „Datorii privind decontarile cu bugetul” şi creditul contului 225 „Creante

pe teren scurt privind decontarile cu bugetul”.

Evidenţa analitică a taxei pe valoarea adaugată se ţine cu ajutoru1 registrelor de evidenţă a

livrărilor şi procurărilor.

La contul 534 se pot deschide subconturi în dependenţă de tipul impozitelor şi taxelor. Faţă

de buget combinatul SA“Artima” are următoarele obligaţii:

28

1. Impozitul pe bunuri imobiliare, calculul acestui impozit se reflectă în Declaraţia Forma

BIJ-1

2. Taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica

moldova , forma TFD-07

3. Impozitul funciar, calculul acestuia este prezentat în forma FUNJ-2

4. Taxa pentru amenajarea teritoriului, forma TAT-07

5. Taxa pentru unităţile comerciale, forma TAUCS 06,

6. Darea de seama privind suma venitului achitat şi impozitul pe venit reţinut din acesta,

formele IRV 08 si IRV 09

7. Impozitul pe venit al salariaţilor

Pentru reflectarea în contabilitate a acestor operaţiuni se întocmesc următoarea formulă contabila

Debit 713 “Cheltuili generale şi administrative”, subcontul 7134 “Impozite, taxe şi plăţi, cu

excepţia impozitului pe venit”


impozitul funciar”,sau


impozitul pe bunurile imobiliare”

Contul 539 “Alte datorii pe termen scurt” este un cont de pasiv. În creditul acestui cont se

reflectă sumele datoriilor pe termen scurt calculate, iar în debit – achitarea acestora. Soldul

acestui cont este creditor şi reprezintă datoriile întreprinderii privind alte plăţi la finele perioadei

de gestiune. Evidenţa analitică se ţine pe creditori şi pe feluri de datorii .

Transferare ca plata petru servicile prestate :

Debit 5393 „Datorii pe termen scurt faţă de alţi creditori”

Credit 2421 “Cont de decontare lei”

29

Contabilitatea Consumurilor şi Cheltuielilor

Cheltuielile reprezintă cheltuielile şi pierderile (daunele) care apar în rezultatul activităţii

economico-financiare şi nu sunt legate nemijlocit de procesul de producţie. Spre deosebire de

consumuri, cheltuielile nu se includ în costul produselor (serviciilor), se reflectă în raportul de

profit şi pierdere şi se scad din venituri la determinarea profitului (pierderii) al perioadei de

gestiune. Cheltuielile sunt reflectate în contabilitate în baza metodei specializării exerciţiului ,

anume acelei perioade în care a apărut, indiferent de timpul achitării efective a acestora, şi

cuprind cheltuielile activităţii operaţionale, de investiţii, financiare şi pierderile excepţionale.

Cheltuielile de la activitatea operaţională includ: costul vînzărilor (cheltuieli materiale

directe, cheltuieli directe la salariu, cheltuieli indirecte de producere) şi cheltuielile perioadei

(cheltuieli comerciale, cheltuieli generale şi administrative, alte cheltuieli operaţionale), de la

vînzarea produselor ş prestarea serviciilor.

Cheltuielile activităţii operaţionale cuprind cheltuielile ocazionate de efectuarea activităţii de

bază a SA „Artima”. Aceste cuprind:

a) costul vînzărilor

b) cheltuieli comerciale

c) cheltuieli generale şi administrative

d) alte cheltuieli operaţionale

Evidenţa cheltuielilor precum şi a consumurilor se ţine în Raport statistic nr. 5-c

„Consumurile şi cheltuielile întreprinderii”.

Pentru contabilizarea cheltuielilor sunt destinate conturile sintetice din clasa 7 „Cheltuieli”.

Aceste sunt conturi de activ. În debit pe parcursul perioadei de gestiune se reflectă cheltuielile

(cu total cumulativ de la începutul anului) constatate conform S.N.C. 3. În credit se arată trecerea

cheltuielilor acumulate la sfârşitul perioadei de gestiune la rezultatul financiar. La sfârşitul

fiecărui trimestru rulajele debitoare ale contului de cheltuieli se trec în Raportul de profit şi

pierdere şi se scad din venituri la determinarea profitului (pierderii) perioadei de gestiune.

Contul 711 „Costul vânzărilor” este destinat generalizării informaţiei privind costul efectiv

(valoarea de bilanţ) a produselor, mărfurilor realizate şi serviciilor prestate.

În cadrul întreprinderii contul 711 „Costul vînzărilor” include următoarele subconturi:

Contul 7111 – „Costul produselor finite vîndute în Republica Moldova”

Contul 7112 – „Costul produselor vîndute peste hotare”

Contul 7113 – „Costul produselor Ospătărie”

Contul 7114 – „Costul mărfurilor vîndute din depozitul PG”

Reflectarea valorii de bilanţ a produselor vîndute pe parcursul semestrului

30

a) Debit contul 711 “Costul vînzărilor”, subcontul 7111 – „Costul produselor finite

vîndute în Republica Moldova” – 90 535,37 lei

Credit contul 216 “Produse” , suncontul 2161 „Produse finite” (Moldova) - 90535,37 lei

Reflectarea valorii de bilanţ a mărfurilor vîndute de la cantină pe parcursul semestrului(Anexa

16b) :

b) Debit contul 711 “Costul vînzărilor” , subcontul 7113 – „Costul produselor Ospătărie”

– 538 866,22 lei

Credit contul 217“Mărfuri” , subcontul 2171 „Mărfuri pentru cantină” – 538 866,22 lei

Contul 712 „Cheltuieli comerciale” se foloseşte pentru evidenţa cheltuielilor aferente

vânzării produselor, mărfii şi prestării serviciilor, reclamă, precum şi a altor cheltuieli

operaţionale. În decursul perioadei de gestiune în debitul acestui cont se acumulează cu total

cumulativ de la începutul anului cheltuielile comerciale ale întreprinderii. Contabilizarea

cheltuielilor legate de anumite proceduri vamale are loc astfel :

Debit contul 712 „Cheltuieli comerciale”, subcontul 7128 „Alte cheltuieli comerciale” –

410,42 lei

Credit contul 539 „Alte datorii pe termen scurt”, subcontul 5391 „Datorii pe termen scurt

privind arenda curentă” – 410,42 lei

Trecerea rulajului debitor de la sfârşitul trimestrului la rezultatul financiar total:

Debit contul 351 „Rezultat financiar total”

Credit contul 712 „Cheltuieli comerciale”

Contul 713 „Cheltuieli generale şi administrative” se foloseşte pentru evidenţa cheltuielilor

legate de conducerea, organizarea şi deservirea întreprinderii în ansamblu. Cheltuilile se

acumulează pe conturi analitice pe obiecte de cheltuieală. Spre exemplu calcularea salariului

personalului :

Debit contul 713 „ Cheltuieli generale şi administrative”, sucontul 7133 „Cheltuieli de

întreţinere a personalului administrativ” – 143 467,20 lei

Credit contul 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”, subcontul 5311

„Datorii privind retribuirea muncii”- 143 467,20 lei

Credit contul 533 „Datorii privind asigurările”, subcontul 5331 „Datorii faţă de Fondul

Social”-32 997,45 lei

Credit contul 533 „Datorii privind asigurările”, subcontul 5335 „Asigurare medicală” –

5021,37 lei



31

Credit contul 713 „Cheltuieli generale şi administrative”

Contul 714 „Alte cheltuieli operaţionale” este destinat pentru evidenţa cheltuielilor privind

arenda curentă, privind realizarea altor active curente, amenzi, penalităţi, despăgubiri etc.

În cursul perioadei de gestiune alte cheltuieli operaţionale se acumulează în debitul contului

714 cu total cumulativ de la începutul anului şi se reflectă prin următoarele formule contabile:

Reflectarea cheltuielilor privind arenda curentă

Debit contul 714 „Alte cheltuieli operaţionale” – 21 166,32 lei

Credit contul 124 „Uzura mijloacelor fixe”, subcontul 1241 „Uzura clădirilor” – 21 166,32

lei



Credit contul 714 „Alte cheltuieli operaţionale” Din compartimentul cheltuieli neoperaţionale fac parte :

- Cheltuieli ale activităţii investiţionale

- Cheltuieli ale activităţii financiare

Cheltuieli ale activităţii investiţionale sunt cheltuielilor aferente ieşirii activelor pe termen

lung, reevaluării acestora, participaţiilor în alte întrprinderi şi cheltuili privind operaţile cu titlul

de valoare pe termin lung pentru evidenţa lor este distinat contul 721 „Cheltuieli ale activităţii

investiţională” pe baza următorilor formule contabile :

Debit contul 721 „Cheltuieli ale activităţii investiţionale”, subcontul 7212 „cheltuieli

privind ieşirea activelor materiale pe termen lung” – 233,02 lei

Credit contul 123 „Mijloace fixe”, subcontul 1234 „Mijloace de transport” – 233,02 lei

Trecerea cheltuieli ale activităţii investiţională la rezultatul financiar total:

Debit contul 351 „Rezultatul financiar total”

Credit contul 721 „Cheltuieli ale activităţii investiţionale”

Cheltuieli ale activităţii financiare sunt cheltuielile aferente plăţii redevenţilor,arende

finanţate, diferenţilor negative ale cursului valutar.În cursul perioade de gestiune se acumulează

pe în debitului contului 722 „Cheltuieli ale activităţii financiare”. Reflectarea diferenţelor de curs

valutar negative aferente soldului mijloacelor valutare în contul valutar :

Debit contul 7223 „Cheltuieli privind diferenţele de curs valutar” –- 3 966 578,77 lei

Credit contul 243 „Cont valutar”, subcontul 2431 „Conturi valutare în ţară” –-

3 966 578,77 lei

Trecerea cheltuieli ale activităţii financiare la rezultatul financiar total:

Debit contul 351 „Rezultatul financiar total”

Credit contul 721 „Cheltuieli ale activităţii financiare”

32

Cheltuielile privind impozitul pe venit cuprind plăţile impozitului pe venit efectuate în

decursul anului sub formă de avansuri şi la sfârşitul anului de gestiune. Pentru evidenţa acestor

cheltuieli este destinat contul 731 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”. Astfel la

sfîrşitul anului se face următoare formula contabilă cu care acesta este închis cu următoare

formula contabilă :

Debit contul 351 „Rezultatul financiar”

Credit contul 731 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”.

La finele fiecărei perioade de gestiune rulajul debitor al contului 731 se reflectă în Raportul

privind rezultatele financiare în rândul 140 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit” şi

se scade din rezultatul financiar la determinarea profitului net (pierderii) al întreprinderii.

Consumurile reprezintă resurse materiale şi financiare consumate,

precum şi munca prestată pentru fabricarea produselor, prestarea serviciilor,

determinate de procesul tehnologic şi de management, deservirea şi

organizarea acestui proces în cadrul subdiviziunilor respective, în scopul

obţinerii unui venit.

Evidenţa analitică a consumurilor se ţine pe tipuri de produse, articole de

calculaţie, servicii, etc. Pentru evidenţa sintetică sunt destinate conturile din

clasa 8 „Consumuri de producţie”. Contul 811 „Consumurile producţiei de bază” este

un cont de calculaţie.În cursul perioadei de gestiune, în debitul acestui cont se reflectă

consumurile materiale, consumurile privind retribuirea muncii, consumurile indirecte de

producţie, precum şi valoarea de bilanţ a produselor rebutate pentru remediere în secţiile

producţiei de bază, în acest caz se întocmeşte formula contabilă:

Debit contul 811 „Consumurile producţiei de bază” , subcontul 8111 „Producerea pentru

piaţa internă”

Credit contul 211 „Materiale”, subcontul 2112 „Semifabricate cumpărate şi articole de

completare”

Credit 215 „Produse în curs de execuţie”, subcontul 2152 „Produse în curs de execuţie

CROI”

Credit 813 „Consumuri indirecte de producţie”, subcontul 8133 „Întreţinerea

personalului administrativ şi de desfacere al subdiviziunilor”

Credit 815 „Consumuri de producţie”, subcontul 8151 „Salariu direct”.

În creditul contului 811 „Consumurile producţiei de bază” se reflectă costul efectiv al produselor

fabricate :

Debit contul 216 „Produse”, subcontul 2161 „Produse finite (Moldova)”

33

Debit contul 711 „Costul vînzărilor”, subcontul 7111 „Costul produselor finite vîndute

in Moldova”

Credit contul 811 „Consumurile producţiei de bază”, subcontul 8111 „Producerea

pentru piaţa internă”

La finele perioadei de gestiune contul 811 „Consumurile producţiei de bază” se

închide.În acest caz soldul producţiei în curs de execuţie se trece în contul 215 „Producţia în curs

de execuţie” prin formula contabilă:

Debit contul 215 „Producţia în curs de execuţie”

Credit contul 811 „Consumurile producţiei de bază”

Pentru generalizarea informaţiei privind consumurile indirecte de producţie este destinat

contul de colectare--repartizare 813 “Consumuri indirecte de producţie”.

În debitul contului 813 “Consumuri indirecte de producţie” se reflectă pe parcursul

perioadei de gestiune (lunii, trimestrului) consumurile pentru articolele stabilite de întreprindere,

iar în credit - decontarea (repartizarea) consumurilor indirecte acumulate pentru includerea în

costul produselor (lucrărilor, serviciilor) activităţii de bază şi/sau activităţilor auxiliare, pentru

atribuirea la cheltuielile perioadei sau la majorarea valorii activelor.

La finele fiecărei perioade de gestiune (lunii, trimestrului) contul 813 “Consumuri

indirecte de producţie” se închide cu alte conturi ale contabilităţii de gestiune şi financiare şi nu

are sold.

Evidenţa analitică a consumurilor indirecte de producţie se ţine pe secţii, şi alte subdiviziuni ale

întreprinderii.

În cursul lunii septembrie, calcularea retribuirii muncii, contribuţiilor la

asigurările sociale şi primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală

pentru întreg personalul administrativ de conducere şi de deservire al

subdiviziunilor de producţie, se vor reflecta prin formula :

Debit contul 813 “Consumuri indirecte de producţie”,

subcontul 8133 “Întreţinerea personalului administrative şi de

deservire al subdiviziunilor de producţie” – 62 382.10 lei;

34

Credit contul 531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea

muncii” subcontul 5311 “Datorii privind retribuirea muncii” –

49313.91 lei;

Credit contul 535 “Datorii preliminate” subcontul 5351 “Datorii

preliminate privind primele de asigurare obligatorie de asistenţă

medicală” – 1725.98 lei;

Credit contul 533 “Datorii privind asigurările” subcontul 5331

“Datorii faţă de Fondul Social” – 11342.20 lei ;

Deoarece lucrările efectuate în cadrul secţiilor de producere sunt considerate ca “muncă

prestată în condiţii nefavorabile”, conform art.139 al Codului muncii, angajaţii primesc ca

compensare pentru nocivitate lapte :

Debit contul 813 “Consumuri indirecte de producţie”, subcontul 8138 ”Alte consumuri

indirecte de producţie”- 1 635,60 lei;

Credit contul 211 “Materiale”, subcontul 2119 “Alte materiale” – 1 635,60 lei.

Dupa cum observăm întreprinderea utilizează subcontul 8138, Pentru acumularea tuturor

consumurilor de producţie, însă ar fi binevenit si utilizarea contului 8134 “Protecţia muncii şi

tehnica securităţii”, care este inclus în Planul de conturi a întreprinderii, aceasta ar perminte o

sistematizare mai corectă a consumurilor indirecte.

Conform politicii de contabilitate, uzura fondurilor fixe utilizate în producţie este calculată

prin metoda liniară şi se trece la consumuri indirecte de prin intermediul formulei :

Debit contul 813 “Consumuri indirecte de producţie”, subcontul 8130 “Uzura activelor fixe” –

29 546,40 lei;

Credit contul 124 “Uzura mijloacelor fixe”, subcontul 1241 “Uzura clădirilor”-1 575,98 lei;

Credit contul 124 “Uzura mijloacelor fixe”, subcontul 1243 “Uzura maşinilor, utilajelor şi

instalaţiilor de transmisie” –27 915,72 lei;

35

Credit contul 124 “Uzura mijloacelor fixe”,subcontul 1246 “Uzura altor mijloace fixe”–54,70

lei.

Întreprinderea “Artima” include consumurile efective de reparaţie în

consumurile perioadei în care au fost efectuate lucrările de reparaţie.

Serviciile de canalizare şi energia electrică utilizată pentru fucţionarea utilajelor, pentru

iluminarea secţiei, sunt contabilizate în baza facturilor fiscale şi reflectate prin formula:

Serviciile de apa rece şi canalizare utilizată pentru fucţionarea utilajelor, sînt contabilizate

în baza facturilor fiscale şi reflectate prin formula :

Debit contul 813 “Consumuri indirecte de producţie”, subcontul 8138 “Alte consumuri

indirecte de producţie”- 1 309,10 lei;

Credit contul 814 “Alte datorii pe termen scurt”, subcontul 8141 “Consumuri curente

în baza facturilor”, cont analitic 5488 “Apa rece”- 724,10 lei


în baza facturilor”, cont analitic 5489 “Canalizarea”- 585,00 lei,

Serviciile de energie electrică şi energie termică ,la fel utilizate pentru fucţionarea

utilajelor, pentru iluminarea secţiei precum şi încălzirea acestora,sunt contabilizate ca şi

precedentele, astfel:

Debit contul 813 “Consumuri indirecte de producţie”, subcontul 8138 “Alte consumuri

indirecte de producţie”- 40 659,17 lei


în baza facturilor”, cont analitic 5469 “Energie electrică”- 29 583,18 lei


în baza facturilor”, cont analitic 7803 “Energie termică” – 11 075,99 lei.

36

Contabilitatea Veniturilor

Venitul reprezintă sumele încasate sau de încasat de la alte persoane fizice sau juridice, care

duc la creşterea capitalului propriu a întreprinderii.

Veniturile se constată în baza principiului specializării exerciţiilor în perioada de gestiune

în care a fost cîştigat, indiferent de momentul încasării mijloacelor băneşti sau alte forme de

compensare.

Veniturile obţinute în perioada de gestiune dar cu referinţă la perioadele viitoare se

atribuie ca avansuri şi se contabilizează în perioada respectivă, pe măsura livrării bunurilor

materiale sau îndeplinirea lucrărilor (serviciilor) conform actelor de îndeplinire.

La SA „Artima” constatarea şi evidenţa veniturilor are loc conform prevederilor S.N.C. 18

„Venitul”. În componenţa venitului la SA „Artima”se include:

I. Venitul din activitatea operaţională care cuprinde sume rezultate din activitatea de bază a

întreprinderii:

- venituri din vânzări

- alte venituri operaţionale (sumele primite din ieşirea altor active, amenzi, penalităţi,

recuperările daunelor materiale, etc.).

II. Venituri din activitatea neoperaţională, care include

- venituri din activitatea financiară

- venituri din activitatea de investiţii

Pentru evidenţa venitului sunt destinate conturile clasei a 6 „Venituri”. Veniturile se reflectă

în contabilitate şi rapoartele financiare pe tipuri de activităţi ale întreprinderii.

Contul 611 „Venituri din vânzări” este destinat pentru generalizarea informaţiei despre

veniturile obţinute din realizarea mărfurilor, produselor, prestarea serviciilor ,apoi se

înregistrează în Cartea mare etc. La constatarea veniturilor se întocmesc următoarele formule

contabile:

Venituri din vânzări :

Debit contul 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”, subcontul

2211 „Facturi de primit din ţară” – 278 248,72 lei


2216 „Datoria DT pe termen scurt” – 9008,18 lei

37

Credit contul 611 „Venituri din vânzări”, subcontul 6111 „Venituri din vînzarea

produselor în Moldova” – 287 256,90 lei

Reflectarea valorii produselor aferente facturilor achitate :

Debit contul 242 “Casa”

Credit 611 “Venit din vînzări”

Credit 534 „Datorii faţă de buget”

Raportarea veniturilor acumulate la sfârşitul perioadei de gestiune la rezultatul financiar

total:

Debit contul 611 „Venituri din vânzări”

Credit contul 351 „Rezultat financiar total”

Prin intermediul contului 612 „Alte venituri operaţionale” este destinat pentru evidenţa din

vînzarea altor active curente cu excepţia produselor şi mărfurilor,din arenda curentă, alte

venituri operaţionale. La veniturile obţinute din arenda curentă se face următoarea formulă

contabilă:

Debit contul 228 „Creanţe pe termen scurt”, subcontul 2281 „Creanţe pe termen scurt

privind arenda” – 537 291,31 lei

Credit contul 612 „Alte venituri operaţionale”, subcontul 6122 „Venituri din arenda

curentă” – 537 291,31 lei

Raportarea altor veniturilor operaţionale acumulate la sfârşitul perioadei de gestiune la

rezultatul financiar total:

Debit contul 612 „Alte venituri operaţionale”


Pentru evidenţa veniturilor aferente ieşiri a activilor nemateriale şi activelor materiale pe

termin lung,venituri din dividente este destinat contul 621 „Venituri din activitate investiţională”.

Înregistrarea materialelor de la ieşire mijlocului fix:


2215 „Facturi de primit (active fixe)” – 20 150,00 lei

Credit contul 621 „Venituri din activitate investiţională” , subcontul 6212 „venituri din

ieşirea activelor materiale pe termen lung” – 20 150,00 lei

Închiderea conturilui venturilor din activitatea de investiţii

Debit contul 621 „Venituri din activitatea investiţii”


Contul 622 „Venituri din activitatea financiară” este destinat pentru generalizarea informaţiei

privind diferenţele favorabile de curs valutar.

Reflectarea diferenţelor de curs valutar favorabile aferente soldurilor mijloacelor valutare :

38

Debit 243 „Cont valutar”, subcontul 2431 „Conturi valutare în ţară” – 3 356 996,77 lei

Credit 622 „Venituri din activitatea financiară” , subcontul 6223 „Venituri din diferenţe de

curs valutar” – 3 356 996,77 lei

Trecerea la sfîrşitul anului de gestiune a veniturilor din activitatea financiară acumulate la

rezultatul financiar:

Debit contul 622 „Venit din activitatea financiară”


La finele fiecărui trimestru rulajele creditoare ale conturilor de venituri se înregistrează în

Raportul privind rezultatele financiare pe rândurile respective.

La finele anului de gestiune conturile de venituri şi cheltuieli se închid prin trecerea

veniturilor acumulate în creditul contului 351 „Rezultat financiar total”, iar cheltuielilor - în

debitul contului 351.

În contul 351 „Rezultat financiar total” se determină profitul (pierderea) net al anului de

gestiune. În acest scop, se compară rulajele din debitul (cheltuieli acumulate) şi creditul (venituri

acumulate) acestui cont. Dacă suma totală a veniturilor depăşeşte suma cheltuielilor,

întreprinderea obţine profit, care se reflectă prin înregistrarea:

Debit contul 351 “Rezultat financiar total”

Credit contul 333 „Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune”

Din datele Raportului privind rezultatele financiare, se observă că la SA „Artima”rezultatul

din activitatea operaţională este pozitiv.După înregistrarea profitului net (pierderii) al perioadei

de gestiune, contul 351 „Rezultat financiar total”se închide şi nu se oglindeşte în rapoartele

financiare. Suma profitului net (pierderii) al perioadei de gestiune se înregistrează în rândul 150

în aceiaşi denumire al Raportului privind rezultatele financiare şi se raportează în Bilanţul

contabil în rândul 590 „Profitul net (pierderea) al anului de gestiune”.

39

Rapoartele Financiare

Întocmirea rapoartelor financiare constituie principala etapă de finalizare a procesului contabil.

Rapoartele financiare constituie un sistem de indicatori interdependenţi, care caracterizează

activitatea economică a întreprinderilor desfăşurată în cursul perioadei de gestiune. Rapoartele

financiare se întocmesc conform formularilor-tip aprobate de Ministerul Finanţelor, se prezintă

în termenele prevăzute de legislaţia Republicii Moldova şi cuprind:

• Bilanţul contabil

• Raportul privind rezultatele financiare

• Raportul privind fluxul capitalului propriu

• Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti

• Nota explicativă şi anexele respective.

Rapoartele financiare, cu excepţia „Raportului privind fluxul mijloacelor băneşti”, se

întocmeşte după metoda specializării exerciţiilor, potrivit căreia în contabilitate se determină

activele, datoriile şi capitalul propriu. Veniturile şi cheltuielile se constată în acea perioadă de

gestiune, în care s-au înregistrat.

Pentru întocmirea unor rapoarte financiare veridice din punct de vedere economic, la

întreprindere se desfăşoară o activitate amplă de pregătire, care constă în reflectarea oportună,

integrală şi obiectivă a datelor incluse în rapoartele financiare. In aceste scopuri se determină

succesiunea îndeplinirii procedurii contabile finale, care cuprinde următoarele etape:

I. Analiza operaţiunilor economice şi reflectarea acestora în registrele contabile.

II. Completarea Cărţii Mari şi întocmirea balanţei de verificare.

III. Inventarierea totală a patrimoniului şi datoriilor.

IV. Închiderea conturilor la finele perioadei de gestiune.

V. Întocmirea rapoartelor financiare.

În etapa 1 se verifică corectitudinea reflectării în bilanţul contabil a tuturor operaţiunilor

economice şi corespondenţa conturilor conform datelor din documentele primare. În continuare

sumele din conturile corespondente se reflectă în registrele corespunzătoare ale contabilităţii

analitice şi sintetice. Totodată, se verifică identitatea datelor din contabilitatea analitică cu

rulajele şi soldurile conturilor sintetice.

40

Balanţa de verificare în primul rând are ca rol să verifice corelaţia existentă între elementele

conturilor sintetice şi analitice, în conformitate cu principiul dublei înregistrări, în al doilea rând,

realizează legătura dintre acestea şi rapoartele financiare.

Bilanţul contabil reprezintă un raport financiar în care se reflectă patrimoniul şi situaţia

economico-financiară a întreprinderii la un moment dat.

Bilanţul se întocmeşte la anumite termene, care, de regulă, coincid cu sfârşitul perioadei de

gestiune.

Bilanţul contabil se întocmeşte potrivit unui formular unic aprobat de Ministerul Finanţelor

al Republicii Moldova. În bilanţ se compară rezultatele exerciţiilor N-1 şi N (anul de gestiune

precedent (N-1) şi curent (N)). Posturile balanţiere sunt grupate după destinaţie. Nu se admit

compensări reciproce între posturile de activ şi pasiv. Posturile înscrise în bilanţ trebuie să

corespundă datelor înregistrate în contabilitate, puse de acord cu situaţia reală de la inventar.

Evaluarea în bilanţ a elementelor patrimoniale se efectuează în conformitate cu prevederile

standardelor naţionale de contabilitate.

Lucrările de completare a bilanţului reprezintă prin conţinutul lor, în cea mai mare parte,

operaţii de prelucrare şi transmitere a datelor din bilanţul precedent şi din balanţa conturilor. Prin

structura lor, operaţiile de prelucrare a datelor privind exerciţiul curent constau din selectarea,

gruparea şi însumarea soldurilor din balanţa conturilor.

Raportul privind rezultatele financiare se consideră ca una dintre cele mai importante şi

esenţiale părţi a rapoartelor financiare, care prezintă un interes primordial atît pentru conducerea

întreprinderii, cît şi pentru alţi utilizatori de informaţii.

Raportul privind rezultatele financiare generalizează operaţiunile economice efectuate într-un

interval de timp concret, numit perioadă de gestiune. In conformitate cu S.N.C. 5 „Prezentarea

rapoartelor financiare”, Raportul de profit şi pierdere cuprinde 15 indicatori care reflectă

veniturile, cheltuielile şi profiturile (pierderile) realizate în cursul anului de gestiune şi perioadei

corespunzătoare anului precedent. Primii opt indicatori componenţi ai raportului nominalizat

caracterizează rezultatele din activitatea operaţională a întreprinderii, determinată de statutul

acesteia, care reprezintă în fond o activitate curentă, ce se reînnoieşte continuu.

Apoi în raport sunt prezentate rezultatele financiare aferente activităţii întreprinderii, care nu

constituie pentru ea o activitate de bază. În special, se reflectă rezultatul din operaţiunile

efectuate în domeniile suplimentare ale activităţii de afaceri a întreprinderi, cum sunt activitatea

de investiţii şi cea financiară. În afară de aceasta, separat se înregistrează rezultatul apărut ca

urmare a evenimentelor şi operaţiunilor excepţionale.

Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti este unul dintre formularele principale ale

rapoartelor financiare, în care se reflectă toate modificările intervenite în resursele financiare ale

41

întreprinderii, din punctul de vedere al încasării şi plăţii mijloacelor băneşti, în cursul perioadei

de gestiune respective. Informaţia conţinută în acest raport permite a aprecia capacitatea

întreprinderii, de a atrage şi a utiliza mijloace băneşti în cursul unei perioade determinate.

Raportul privind fluxul capitalului propriu constituie o parte componentă a rapoartelor

financiare obligatorii. Evidenţierea indicatorilor privind fluxul capitalului propriu într-un

formular separat este legat de importanţa acestei informaţii pentru diferiţi utilizatori, în special,

pentru proprietarii întreprinderii.

În conformitate cu prevederile S.N.C.5 „Prezentarea rapoartelor financiare”, raportul privind

fluxul capitalului propriu constă din 4 capitole, care cuprind date privind modificările părţilor

componente ale capitalului propriu sub aspectul grupării prevăzute de capitolul III al bilanţului

contabil:

a) capital statutar şi suplimentar;

b) rezerve;

c) profit nerepartizat (pierdere neacoperită);

d) capital secundar.

Deasemenea la întreprinderea SA „Artima” se întocmesc Rapoarte statistice şi anume:

Raportul Statistic 5- C.

Raport Statisctic nr. 1 – Servicii

Raportul Statistic nr. 2 – INV

Raportul Statistic 1 -M

Raport Statistic 1-P

Încheiere

Întreprinderea S.A. „Artima” este o întreprindere mare cu capacitaţi mari. Întreprinderea

a fost în situaţie de criză şi s-a confruntat cu multe deficultăţi, cu datorii lăsate de către

conducătorii anteriori de peste 2 mln. lei. Aceasta a însemnat conturi blocate, lipsă de comenzi,

de materie primă. De aceea prima preocupare a întreprinderii a fost găsirea unei pieţe de

desfacere, a nişei pe piaţă. S-au reprofilat complet, au început cu accesorii metalice pentru a ţine

forţa de muncă pe loc pînă a identifica piaţele de desfacere pentru produsele lor tradiţionale. A

fost greu fiindcă profilul de marochinărie al întreprinderii nu ţine de necesităţile vitale ca

îmbrăcăminte sau produse alimentare. Dar totuşi, sunt incă multe probleme de caracter intern şi

extern.

Ce ţine de domeniul contabilităţii putem constata că modalitatea de ţinere a evidenţei contabile

este în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare. Evidenţa sintetică şi analitică se ţine cu

42

respectarea normelor legale ce favorizează reflectarea informaţiei obiective şi veridice în

rapoartele financiare şi fiscale.

În urma examinării actelor normative privind regelmentarea contabilităţii putem afirma că

entitatea în cauză respectă prevederile stipulate şi îşi desfăşoară activitatea în limita strictă a

legislaţiei. Personalul responsabil se asigură în permanenţă cu modificările noi apărute şi actele

intrate în vigoare. Cu referire la perfectarea documentară, contabilitatea sintetică şi analitică în

cadrul entităţii SA „Artima” se poate afirma că toate tranzacţiile sunt confirmate prin documente

justificative, întocmite corect şi deplin, cu amprenta ştampilelor şi semnăturile persoanelor

responsabile, cu respectarea datei şi formei de prezentare recomandate de legislaţia în vigoare.

Modul de dezvăluire a informaţiilor în rapoartele financiare este corectă şi reflectă autenticitatea

datelor contabile a activităţii întreprinderii în ansamblu.

43

Raport Practica de Productie - SA Artima

Documents

Transcript of Raport Practica de Productie - SA Artima