Raport la Studiul de Impact - ANPMarpmgl.anpm.ro/files/ARPM Galati/ACORDURI/EIA si EA/24.02... ·...

Raport la Studiul de Impact

memoriut 01

1

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI (realizat conform Anexei nr. 2, Partea a II-a, din Ordinul nr. 863/26.09.2002 al MAPM de

aprobare a “Ghidurilor metodologice aplicabile proc edurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului”)

1. Informatii generale 1.1 Titularul proiectului �numele titularului SC SOLID ROCK SRL Focsani

�adresa titularului Municipiul Focsani, str. Cimpului, bl. 8, Ap. 3 Jud. Vrancea

�persoana de contact D-l Dragomir Vergil

Investitia “Lucrari de decolmatare, reprofilare a albiei minore a Riului Siret si regularizare a scurgerii, prin exploatare de agregate minerale”, titular SC SC SOLID ROCK SRL Focsani, va fi amplasata in extravilanul Comunei Movileni, Jud. GalaŃi. Scopul realizarii investitiei este acela exprimat in titlu, executarea de lucrari de decolmatare, reprofilare a albiei minore a Riului Siret si regularizare a scurgerii, prin exploatare de agregate minerale. Perimetrul de exploatare al agregatelor minerale de riu propus, este situat in albia minora a riului Siret, in plaja formata inspre malul sting, aval de barajul dat in folosinta in luna august 2006, pe riul Siret, in sectiunea Movileni (la cca. 4,0km). Proiectul propus se va amplasa intr-o zona in care se mai desfasoara astfel de activitati, Perimetrul Movileni Aval I invecinindu-se cu urmatoarele perimetre: -malul sting SC CCCF Movileni SRL Focsani SC ROMAGREMIN SA Focsani SC CASICO SRL Galati SC CONSTRUCTII SA Tecuci SC CORAMIDO CONSTRUCT SRL Galati SC WEST STAR SRL Iasi -mal drept SC VEGA 93 SRL Galati SC PALEXTRACT SRL Suraia SC DRUMURI SI PODURI SA Focsani


memoriut 01

2

1.2 Autorul Studiului de evaluare a impactului Prezentul Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului (realizat conform Anexei nr. 2, Partea a II-a, din Ordinul nr. 863/26.09.2002 al MAPM de aprobare a “Ghidurilor metodologice aplicabile procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului”) va stabili, prin metode specifice, impactul potential asupra factorilor de mediu din zona de amplasament al obiectivului de investitie “Lucrari de decolmatare, reprofilare a albiei minore a Riului Siret si regularizare a scurgerii, prin exploatare de agregate minerale ”, acest tip de investitie fiind cuprins in Anexa I.2 din Ord. 860/2002 al MMGA. -numele autorului SC CEPROHART SA Braila -adresa autorului Braila, B-dul Al. I. Cuza, nr. 3 -persoana de contact Ing. P. Ciobanu -telefon 0723/302810 1.3 Denumirea proiectului: Lucrari de decolmatare, reprofilare a albiei minore a

Riului Siret si regularizare a scurgerii, prin expl oatare de agregate minerale

1.4 Capacitatea de productie: 139.020 mc/an (brut) 1.5 Amplasamentul proiectului: extravilanul Comunei Movileni, Jud. Gala Ńi 1.6 Proiectantul general SC COMISANT PROIECT SRL Buzau al investitiei: 1.7 Descrierea proiectului Descrierea caracteristicilor fizice ale proiectului Prezentul Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului (realizat conform Anexei nr. 2, Partea a II-a, din Ordinul nr. 863/26.09.2002 al MAPM de aprobare a “Ghidurilor metodologice aplicabile procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului”) va stabili, prin metode specifice, impactul potential asupra factorilor de mediu din zona de amplasament al obiectivului de investitie “Lucrari de decolmatare, reprofilare a albiei minore a Riului Siret si regularizare a scurgerii, prin exploatare de agregate minerale”, titular SC SOLID ROCK SRL Focsani. SC SOLID ROCK SRL Focsani a obtinut pe raza comunei Movileni un perimetru de exploatare a produselor de balastiera, care este amplasat pe malul stâng al râului Siret, aval de barajul nou pe riul Siret, in sectiunea Movileni, la peste 4000ml de acesta (conform cu Fişei de localizare a perimetrului de exploatare, anexata), perimetru care urmeaza a fi supus unor lucrari de decolmatare, reprofilare a albiei minore a Riului Siret si regularizare a scurgerii, prin exploatare de agregate minerale. Pentru realizarea investitiei “Lucrari de decolmatare, reprofilare a albiei minore a Riului Siret si regularizare a scurgerii, prin exploatare de agregate minerale” titularul a obtinut Certificatul de urbanism de la CJ Galati, prin care se solicita Acordul de mediu. SuprafaŃa totală afectată de execuŃia lucrărilor propuse: 59.341 mp (numai în perioada de execuŃie a lucrarilor de decolmatare, reprofilare a albiei minore a Riului Siret si regularizare a scurgerii, prin exploatare de agregate minerale perimetrul Movileni Aval).


memoriut 01

3

Terenul perimetrului este in administrarea AN APELE ROMANE, Directia Apelor Prut Iasi. Pentru acest perimetru, S.C. SOLID ROCK SRL FOCSANI detine Avizul de gospoddarire a apelor, pentru realizarea lucrarilor de exploatare a agregatelor minerale din riul Siret, perimetrul Movileni, jud. Galati, anexat. Accesul la perimetrul de exploatare Movilenii al S.C. SOLID ROCK SRL FOCSANI se face pe cale rutieră, din D.N.25 GalaŃi – Tecuci, DJ care leaga Cosmesti si Barcea, iar de aici pe un drum de exploatare din balast, cu lungimea de cca. 1000ml, pentru care exista acceptul CL Movileni. Conform prevederilor STAS 4273/1983, perimetrul de exploatare al S.C. SOLID ROCK SRL FOCSANI, din albia minoră a râului Siret, poate fi asimilat unei construcŃii hidrotehnice ce se încadrează în clasa a V-a de importanŃă, din punct de vedere al apărării împotriva inundaŃiilor, ceea ce impune dimensionarea conform STAS 4068/2/1987 pentru un debit de depasire cu probabilitatea de 10%. Amplasamentul analizat se afla in Lunca Siretului, aflat pe Lista ariilor de protecŃie specială avifaunistică şi Formularului Standard Natura 2000 (conform Anexei 4 la HG 1284/2007. Conform HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecŃie specială avifaunistică, ca parte integrantă a reŃelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu denumirea ROSPA0071 - Lunca Siretului Inferior. Aspecte generale Sub aspect juridic, terenul ocupat temporar cu perimetrul de exploatare, face parte din domeniul public al statului şi este administrat de către A.N. Apele Române prin DirecŃia Apelor Prut-Iaşi. Din punct de vedere al condiŃiilor naturale şi al complexităŃii de depunere, zăcământele se încadrează în grupa a II-a de complexitate geologică, având o morfologie relativ simplă, iar depozitele sunt relativ constante pe ansamblul perimetrului de exploatare. Prin dimensiunile şi natura obiectivului, realizarea lucrărilor de extracŃie a agregatelor minerale din albia râului Siret, nu prezintă pericol pentru celelalte obiective sau lucrări din zona de amplasament (conform Studiului tehnic zonal, privind influenta exploatarii agregatelor minerale din albia minora a riului Siret). Activitatea desfasurata consta doar in extragerea agregatelor de rîu. Extragerea balastului brut din albia majoră a râului Siret trebuie să corespundă granulometric şi din punct de vedere al conŃinutului în părŃi levigabile cu prevederile STAS pentru construcŃii de drumuri. O parte din agregate este supusă unui proces de sortare-spalare, pentru a-l face apt a fi folosit în retetele de fabricat betoane si mortare. Materia primă extrasă din albia râului este reprezentată de agregatele minerale de râu care sunt un amestec de nisip, pietriş şi bolovăniş.


memoriut 01

4

Petrografic, agregatele minerale sunt alcătuite din roci grezoase, calcaroase şi marno-calcare, provenite din dezagregarea unor roci preexistente. Mineralele mai dure sau cele mai insolubile au rezistat sub forma unor fragmente de mărimi şi forme diferite. Acest material a fost transportat din locul de origine, de către apele curgătoare la mari distanŃe, după care au fost sedimentate, constituind componenta principală a rezervelor exploatabile. Nisipul, pietrişul şi bolovănişul sunt roci sedimentare detritice neconsolidate, formate pe seama rocilor eruptive, metamorfice şi sedimentare preexistente care sub acŃiunea distructivă a factorilor externi – apă, vânt, îngheŃ, dezgheŃ, au fost dezagregate. Balastul se exploatează din albia râului Siret cu ajutorul unui excavator, echipat draglină tip Zeman, cu cupa de 1,20mc. Materialul extras este depus într-un depozit provizoriu timp de 2 – 3 ore pentru scurgerea apei. Din acest depozit provizoriu, materialul relativ zvântat, este încărcat cu ajutorul unui încărcător frontal tip WOLLA de 2,80 mc capacitate, în mijloacele de transport rutiere proprii şi ale terŃilor. ExtracŃia agregatelor minerale se va face în câmp continuu, în fâşii succesive orientate paralel cu malul stâng, în sensul de curgere a râului, cu avansare din aval spre amonte şi de la firul apei spre interior (malul stâng). Lungimea fâşiilor va fi de 120 m iar lăŃimea acestora de 5-7 m. Între fâşii, se vor lăsa praguri de colmatare pentru stimularea regenerării rezervelor şi combaterii erozinii regresive. Adâncimea medie de extracŃie va fi de 2,50 m iar cea maximă de 2,80 m, nu va coborâ sub cota talvegului râului. Avind in vedere sensul de curgere a apei, perimetrul se va imparti in patru sectoare, in functie de cantitatile extrase in fiecare trimestru, incepind din aval catre amonte. Etapa urmatoare consta in impartirea fiecaruio sector in fisii longitudinale, paralele cu sensul de curgere a apei, care vor fi marcate cu tarusi sau fanioane. Directia de exploatare a sectorelor si fisiilor va fi dinspre aval spre amonte si dinspre talveg spre mal, in acest fel realizindu-se un nou curs al apei, cu caracteristicile hidraulice corelate cu panta si debitul riului, in aval si amonte de perimetru. Excavatorul va inainta prin retragere succesiva, dinspre aval spre amonte, deplasindu-se pe mijlocul fisiilor longitudinale. Prin retragerea succesiva in fisii paralele cu riul, se favorizeaza depunerea de material solid si regenerarea resursei in cazul producerii unor viituri. Intre fisii este recomandabila a se lasa praguri de colmatare, pentru diminuarea procesului de eroziune regresiva si a se stimula procesul de depunere. Pentru nivelare şi astuparea golurilor rezultate din excavare va fi utilizat un buldozer.


memoriut 01

5

Măsuri de prevenire a poluării -În albia râului, nu se vor face depozite intermediare de agregate minerale; -Utilajul de excavare se va retrage din albie, la sfârşitul fiecărei zile de lucru, în vederea evitării unor situaŃii neprevăzute în cazul creşterii bruşte a debitului râului şi în consecinŃă pentru prevenirea poluării apelor cu produse petroliere, posibil de a se produce în astfel de situaŃii; - Schimbul de ulei şi alimentarea cu motorină a utilajelor nu se va efectua în albia râului Siret, ci numai în locuri special stabilite şi doar de către personal instruit, în vederea prevenirii împrăştierii produselor petroliere pe sol şi/sau în apă.

Pentru protectia malului sting se va lasa un pilier de siguranta de 25 m. Gradul de recuperare este 95%. Prin exploatarea nisipului si pietrisului din acest perimetru se urmareste regularizarea cursului riului Siret si reducerea eroziunii malului drept. Materialul brut extras, se transportă la cu mijloacele auto (autobasculante) proprii sau ale beneficiarilor. Bilantul de materiale

- materialul intrat in procesul tehnologic este balastul de riu, extras cu draglina din albia minora a riului Siret: 139.020 mc material brut, pierderile din exploatare fiind de 5%, astfel incit productia finita (95%) va fi de 132.070mc

Materii şi materiale utilizate

- piese de schimb pentru utilajele şi mijloacele de exploatare; - anvelope, baterii; - carburant (motorină) şi uleiuri de ungere; - lemne de foc pentru încălzire.

Utilajele de exploatare folosite în balastieră sunt alimentate cu motorină achiziŃionată de la cea mai apropiată staŃie de distribuŃie carburanŃi. Aprovizionarea cu carburant se face în canistre metalice. Consumul anual de motorină pentru utilajele terasiere pentru exploatare (estimare) : - motorină : cca. 2.000 l/an; - uleiuri minerale: cca. 250 l/an; Etapa constructiei obiectivului Lucrarile de exploatare controlata a agregarelor minerale din perimetrul propus nu influenteaza regimul scurgerii, in conditiile in care beneficiarul respecta adincimea de exploatare si pilierii de siguranta impusi fata de obiectivele hidrotehnice existente, lucrarile contribuind la calibrarea cursului riului Siret, prin creearea pe malul sting a unui senal in zona centrala a albiei, prin care sa fie tranzitate debitele minime si medii ale riului. Asadar obiectivul urmarit prin lucrarile propuse sunt realizate, riul Siret urmind a fi regularizat in zona perimetrului de exploatare, dar si obiectivul urmarit de beneficiar, exploatarea agregatelor de riu, cod CAEN 0812.


memoriut 01

6

Etapa functionarii obiectivului Componenta deosebita a intregii activitati, dar si conditie limitativa, foarte stricta, cu implementarea Normelor existente in Uniunea Europeana, protectia mediului este tratata precis din faza de proiectare si asigurata in totalitate cu dotari si constructii specifice pe fiecare domeniu si aspect al protectiei mediului, specifice aie a agregatelor de riu. Etapa de demontare/dezafectare Nu este cazul, dupa epuizarea zacamintului, titularul urmind a reda perimetrul functiunilor actuale, conform Legislatiei si Normelor din domeniul minier. 1.7 Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite in scopul producerii energiei necesare asigurarii productiei Scopul realizarii investitiei analizate este acela de regularizare a riului Siret in zona perimetrului de exploatare, dar si obiectivul urmarit de beneficiar, exploatarea agregatelor de riu, cod CAEN 0812 Capacitatile de productie propuse a se realiza in cadrul noii investitii:

- materialul intrat in procesul tehnologic este balastul de riu, extras cu draglina din albia minora a riului Siret: 139.020 mc material brut, pierderile din exploatare fiind de 5%, astfel incit productia finita (95%) va fi de 132.070mc

Pentru desfasurarea activitatii, noua investitie va avea nevoie de urmatoarele utilitati energetice: -energie termica - nu este cazul

-energie electrica - nu este cazul

Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice Productia Resurse folosite in scopul asigurarii pro ductiei

Denumire Cantitate Denumire Cantitate anuala

Furnizor

132.070mc Motorina 2.000 l/an comert Agregate de riu

1.7 Informatii despre mteriile prime, substantele s au preparatele chimice

Denumirea materiei prime,

substantei

Cantitatea anuala

Clasificarea si etichetarea substantelor

categorie periculozitate Fraze de risc Agregate brute 139.020 mc/an Materie prima - - 1.8 Informatii privind poluantii fizici si biologic i De la activitatea noii investitii nu vor rezulta urmatorii poluanti fizici si biologici. 2. Procese tehnologice care pot genera poluanti pen tru mediu Tehnologia de exploatare, care contribuie si la regularizarea riului Siret, are urmatoarele faze:

-trasarea fisiilor de exploatare, conform planului de situatie si materializarea lor in teren -deplasarea prin autopropulsie si fixarea excavatorului in prima fisie de exploatare


memoriut 01

7

-excavarea in cadrul fisiilor cu ajutorul excavatorului, din aval care amonte si disnpre talveg spre malul sting si depozitarea temporara a materialului lateral, pentru un timp de 2-3 ore -inarcarea materialului depozitat in autobasculante de 16-40to, cu incarcatorul frontal WOLLA

-nivelarea in anumite situatii, cind se impune aceasta operatiune -transportul nisipui si balastului direct la benefciari Valorile limita atinse prin tehnicile propuse de ti tular si prin cele mai bune tehnici disponibile

Parametru Valori limita Tehnici alternative

propuse de titular Prin cele mai bune tehnici disponibile

Conform celor mai bune practici de

mediu Motorina 2.000 Motoare DIESEL noi Motoare DIESEL noi Poluanti in aer pulberi 50mg/Nmc 50mg/Nmc _ Poluanti pentru apa - -l - _ Deseuri generate deseuri

tehnologice 6.951mc/an - _

Din punct de vedere al condiŃiilor naturale şi al complexităŃii de depunere, zăcământul se încadrează în grupa a II-a de complexitate geologică, având o morfologie relativ simplă iar depozitele sunt relativ constante pe ansamblul perimetrului de exploatare. Rezervele de bilanŃ din cuprinsul perimetrului anual de exploatare au fost calculate prin metoda profilelor verticale transversale rezultând un volum al rezervelor (brut) evaluat la circa 139.020 mc. Produsul final al activităŃii balastierei nu prezintă pericol pentru sănătatea populaŃiei din zonă sau pentru mediul înconjurător.

Obiectivul analizat este deservit de un efectiv de 2 persoane. Prin dimensiunile şi natura obiectivului, realizarea lucrărilor de extracŃie a agregatelor minerale din albia râului Siret, nu prezintă pericol pentru celelalte obiective sau lucrări din zona de amplasament. 2. Procese tehnologice Extragerea balastului brut din albia majoră a râului Siret, care să corespundă granulometric şi din punct de vedere al conŃinutului în părŃi levigabile cu prevederile STAS pentru construcŃii de drumuri. O parte din agregate este supusă unui proces de sortare-spalare, pentru a-l face apt a fi folosit în retetele de fabricat betoane si mortare. Materia primă extrasă din albia râului este reprezentată de agregatele minerale de râu care sunt un amestec de nisip, pietriş şi bolovăniş. Petrografic, agregatele minerale sunt alcătuite din roci grezoase, calcaroase şi marno-calcare, provenite din dezagregarea unor roci preexistente.


memoriut 01

8

Mineralele mai dure sau cele mai insolubile au rezistat sub forma unor fragmente de mărimi şi forme diferite. Acest material a fost transportat din locul de origine, de către apele curgătoare la mari distanŃe, după care au fost sedimentate, constituind componenta principală a rezervelor exploatabile. Nisipul, pietrişul şi bolovănişul sunt roci sedimentare detritice neconsolidate, formate pe seama rocilor eruptive, metamorfice şi sedimentare preexistente care sub acŃiunea distructivă a factorilor externi – apă, vânt, îngheŃ, dezgheŃ, au fost dezagregate. Balastul se exploatează din albia râului Siret cu ajutorul unui excavator echipat draglină. Materialul extras este depus într-un depozit provizoriu timp de 2 – 3 ore pentru scurgerea apei. Din acest depozit provizoriu, materialul relativ zvântat, este încărcat cu ajutorul unui încărcător frontal tip Wolla de 2,4 mc capacitate, în mijloacele de transport rutiere proprii şi ale terŃilor. ExtracŃia agregatelor minerale se va face în câmp continuu, în fâşii succesive orientate paralel cu malul stâng, în sensul de curgere a râului, cu avansare din aval spre amonte şi de la firul apei spre interior (malul stâng). Lungimea fâşiilor va fi de 120 m iar lăŃimea acestora de 5-7 m. Între fâşii, se vor lăsa praguri de colmatare pentru stimularea regenerării rezervelor şi combaterii erozinii regresive. Adâncimea medie de extracŃie va fi de 2,5 m iar cea maximă de 2,8 m, nu va coborâ sub cota talvegului râului. Pentru nivelare şi astuparea golurilor rezultate din excavare va fi utilizat un buldozer. Măsuri de prevenire a poluării

-În albia râului, nu se vor face depozite intermediare de agregate minerale; -Utilajul de excavare se va retrage din albie, la sfârşitul fiecărei zile de lucru, în vederea evitării unor situaŃii neprevăzute în cazul creşterii bruşte a debitului râului şi în consecinŃă pentru prevenirea poluării apelor cu produse petroliere, posibil de a se produce în astfel de situaŃii; - Schimbul de ulei şi alimentarea cu motorină a utilajelor nu se va efectua în albia râului Siret, ci numai în locuri special stabilite şi doar de către personal instruit, în vederea prevenirii împrăştierii produselor petroliere pe sol şi/sau în apă.

Pentru protectia malului sting se va lasa un pilier de siguranta de 25 m. Gradul de recuperare este 95%. Prin exploatarea nisipului si pietrisului din acest perimetru se urmareste regularizarea cursului riului Siret si reducerea eroziunii malului drept. Materialul brut extras, se transportă la punctele de utilizare sau la o Statie de sortare, cu mijloacele auto (autobasculante) proprii şi ale beneficiarilor. Lucr ări de combatere a eroziunii solului în zon ă Pentru combaterea eroziunii solului în perimetrul balastierei, s-au avut în vedere: -fixarea unui pilier de siguranŃă de 25 m, faŃă de malul stâng al râului; -astuparea golurilor şi nivelarea suprafeŃei excavate, cu buldozerul, după terminarea

fâşiei de extracŃie la finele fiecărei zi de lucru .


memoriut 01

9

Condi Ńii de exploatare dependente de regimul hidrologic a l râului Exploatarea în perioada de debite medii ale râului În perioada când râul Siret prezintă debite medii, operaŃiile de excavare se vor desfăşura în mod normal fără să fie periclitată activitatea. Exploatarea în perioada de ape mari În perioada când apele sunt mari, dacă albia este inundată în totalitate, nu se poate executa excavarea agregatelor minerale. Exploatarea în perioadele de îngheŃ În perioadele de îngheŃ când exploatarea agregatelor nu poate avea loc, se trece la revizia utilajelor. Exploatarea în perioada de ape mici În perioada de ape mici, activitatea la balastieră se poate desfăşura normal; debitul redus de apă al râului nu influenŃează activitatea balastierei. Măsuri legate de viituri În cazul că frontul de excavare a agregatelor a fost afectat în urma viiturilor, se va schimba zona de exploatare din cadrul perimetrului avizat, în funcŃie de modificările apărute în timpul viiturii. Organizarea de şantier Organizarea de şantier este formată dintr-o cladire administrativa, pentru birou şi vestiar.

Activit ăŃi auxiliare

a. Controlul zilnic al lucrărilor de exploatare a agregatelor minerale, care va urmări respectarea tuturor măsurilor indicate de administratorul albiei – M.M.G.A. prin D.A. Prut-Iaşi, pentru menŃinerea regimului de curgere, protejarea lucrărilor la terŃi şi planul de apărare împotriva inundaŃiilor, respectiv:

-păstrarea pilierului de siguranŃă de 25 m faŃă de malul drept al râului; -exploatarea ordonată din aval spre amonte; -nu se fac depozitări temporare sau permanente în albia minoră şi nu se excavează în zonele cu concavităŃi ale malurilor; -nu se va depăşi adâncimea maximă de excavare de 2,0 m faŃă de cota absolută a terenului şi nu se va exploata sub cota locală a talvegului râului.

b. Periodic, cel puŃin odată pe an şi în cel mult 15 zile după viiturile importante care modifică evident morfologia albiei minore, se vor efectua măsurători în albia râului (profile transversale) în zona de extracŃie şi de influenŃă ale acestora, având ca bază reperele fixe din zonă (puncte geodezice sau borne C.S.A.). c. Retragerea utilajelor din albia râului Siret, în situaŃiile în care la acestea apar defecŃiuni sau se înregistrează viituri pe râu, precum şi iarna, când încetează activitatea de extracŃie a balastului.


memoriut 01

10

2.2 Activitati de dezafectare Dupa inceperea activităŃii, titularul urmeaza sa intocmeasca Planul de inchidere a zonei si de refacere a amplasamentului, conform prevederilor Ordinului MAPAM nr. 36/2003, pentru aprobarea Ghidului Tehnic General pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizatiei de mediu, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 43, din 19 ianuarie 2004 – capitolul 18, paginile 35, 36, 37, subcapitolele 18.1, 18.2, 18.3. De asemenea, conform Legii Minelor, titularul este obligat sa intocmeasca un proiect tehnic pentru stabilirea lucrarilor necesare la sfirsitul activitatii si pentru stabilirea fondurilor necesare. 3. Deseuri 3.1 Surse de deseuri, tipuri si cantitati 1. Ulei uzat Uleiul uzat rezultă în urma schimburilor de ulei din motoarele şi sistemele de transmisie a utilajelor şi mijloacelor de transport rutiere. Baremurile de ulei de ungere sunt de cca. 6% raportate la consumul de carburanŃi pentru mijloacele de transport rutiere, iar uleiul uzat rezultat reprezintă cca. 70% din cel utilizat. Astfel, pentru consumul normal de 114 litri ulei mineral /an utilizat (1900 litri/an motorină x 0,06), rezultă cca. 80 litri/an ulei uzat. Colectarea uleiului uzat se va face într-un butoi metalic închis. Uleiul uzat recuperat cu ocazia schimbului de ulei, se va preda periodic către alte societati specializate. 2. Deşeuri feroase Acest tip de deşeu este reprezentat de piesele de schimb uzate şi cele rezultate din casările de utilaje. Cantitatea rezultată: cca. 0,5 t/an. Fierul vechi se va recicla prin unităŃi specializate şi atestate pentru reciclarea deşeurilor (REMAT). 3. Anvelope uzate Cantitate rezultată: cca. 150 kg/an; se vor recicla prin unităŃi REMAT. 4. Acumulatori de plumb Cantitate rezultată: cca. 150 kg/an; se va recicla prin unităŃi REMAT. 5. Electrolit epuizat Cantitate rezultată: cca. 30 kg/an; se va recicla împreună cu acumulatorii prin unităŃi REMAT. 6. Deşeuri menajere Cantitate rezultată: cca. 6,0 kg/zi sau 1,5 t/an. Deşeurile menajere se vor colecta într-o pubelă metalică amplasată pe o platformă amenajată din vecinătatea perimetrului de exploatare şi se vor evacua, prin grija beneficiarului, la rampa de gunoi a localităŃii Iveşti. 7. Ambalaje În activitatea analizată nu se utilizează şi nu rezultă ambalaje.


memoriut 01

11

8. SubstanŃe toxice şi periculoase Nu este cazul. 4. Impactul potential, inclusiv cel transfrontalier a, asupra componentelor de mediu si masuri de reducere Pe timpul realizarii, proiectul propus nu va avea un impact semnificativ asupra mediului, avind in vedere ca investitia este una de regularizare a cursului riului Siret, prin exploatarea agregatelor de riu. 4.1 Impactul asupra apei Starea apei subterane Apa subterana sunt in stransa legatura cu depozitele litologice in care sunt cantonate, cu sursele de alimentare si cu conditiile climatice ale teritoriului; pinza freatica este cantonata la o adincime medie, forajele executate in apropierea amplasamentului stabilind prezenta apei freatice la cca. 5,00m, nivelul fiind oscilant, in functie de cantitatea de precipitatii si nivelul apelor riului Siret in zona. Din punct de vedere hidrochimic apele freatice se incadreaza in tipul bicarbonat calcic si sodic, in mai mica masura si in sulfatate si clorurate calcice si sodice, cu mineralizari de cca. 2,0g/l; aceste caracteristici ne arata ca apele freatice din zona pot constitui o sursa de alimentare cu apa potabila a populatiei. Apele de adincime se gasesc cantonate in depozitele nisipoase cu granulatie mijlocie si fina de virsta cuaternara, in 2-3 orizonturi, pina la adincimea de cca. 200-250 m; d.p.d.v hidrochimic, apele de adincime sunt in general potabile, cu mineralitati intre 1 si 3 g/l. Informatii de baza despre cursurile de apa de supra fata Pe teritoriul judetului Galati, Dunarea primeste doi dintre cei mai mari afluenti carpatici din sistemul pontic, Siretul si Prutul, primul cu un debit de 190 mc/s si al doilea cu 80 mc/s la varsare. Descrierea surselor de alimentare cu apa Alimentarea cu ap ă potabil ă si tehnologica Nu este cazul, apa potabila fiind imbuteliata, iar activitatea de extragere a agregatelor nu consuma apa tehnologica. Norme de apă pentru principalele produse de fabricaŃie: Nu este cazul.

Informatii privind calitatea si cantitatea apei folosite Nu este cazul. Managementul apelor uzate Surse de poluanti pentru ape (generarea apelor uzate) De la activitatea de extragere a agregatelor nu rezulta ape uzate tehnologice. Refolosirea apelor uzate Nu este cazul.


memoriut 01

12

Alte masuri pentru micsorarea cantitatii de ape uzate si poluanti Nu este cazul. Sistemul de colectare a apelor uzate Nu este cazul. Locul de descarcare a apelor uzate Nu este cazul. Conditii tehnice de descarcare a apelor Nu este cazul. Indicatori ai apelor uzate Nu este cazul. Receptorul natural al apelor uzate Nu este cazul. Prognozarea impactului a. Impactul produs de prelevarea apei asupra conditiilor hidrologice si hidrogeologice ale amplasamentului Nu este cazul. b. Impactul secundar asupra componentelor mediului Nu este cazul. c. Calitatea apei receptorului dupa descarcarea apelor uzate Nu este cazul. d. Impactul previzibil asupra ecosistemelor corpurilor de apa, provocat de evacuarea apelor uzate generate si evacuate Nu este cazul. e. Folosinte de apa in zona de impact potential, provocat de evacuarea apelor uzate In cazul fabricii de betoane nu vor rezulta poluanti care sa aibe un impact semnificativ asupra apelor. f. Impactul transfrontalier Nu este cazul. Masuri de diminuare a impactului Analiza prevederilor autorizaŃiei de gospodărire a apelor privind extractia agregatelor Reglementările de gospodărire a apelor prevăd periodicitatea efectuării controlului lucrărilor şi instalaŃiilor aferente balastierei şi analiza modului de funcŃionare a acestora. Controlul lucrărilor şi instalaŃiilor aferente balastierei se face zilnic.


memoriut 01

13

Prin controlul lucrărilor se urmăreşte, respectarea modului de excavare a agregatelor minerale de râu, din perimetrul aprobat, protejarea eventualelor lucrări ale terŃilor, respectarea măsurilor din planul de apărare împotriva inundaŃiilor şi încadrarea în prevederile preliminarului de exploatare (volume de agregate brute). Reglementările de gospodărire a apelor mai prevăd şi următoarele:

- nu se vor face gropi şi şanŃuri în cuprinsul perimetrului de exploatare; - se va exploata ordonat , pe fâşii, din aval către amonte; - utilajele care lucrează la balastieră, în perimetrul de exploatare, se verifică zilnic.

ReparaŃiile sunt planificate, la toate utilajele, în perioada de iarnă ; în acest scop, utilajele vor fi retrase la un atelier (garaj) de profil. În cazul în care apar anumite defecŃiuni minore la utilajele de excavare, se iau măsuri ca acestea să fie scoase din zona frontului de exploatare, după care se trece la remedierea defecŃiunilor; utilajele astfel retrase şi implicit lucrările de remediere, nu vor afecta calitatea apelor râului Siret şi nu vor produce modificări ale regimului de curgere al acestuia. În perioada în care se înregistrează viituri sau iarna, se retrag toate utilajele din perimetrul de exploatare, în zona cea mai înaltă din vecinătatea balastierei şi nu se lucrează în frontul de lucru pentru excavaŃii. În perioadele cu ape mici nu este afectată operaŃiunea de extracŃie a agregatelor minerale din albia Siretului şi nici nu sunt afectate alte lucrări din zonă. Incidente de poluare a apei râului Siret, cu relevanŃă Nu este cazul. Surprinderea utilajelor în perimetrul de exploatare, în eventualitatea unor viituri, are o probabilitate redusă de realizare, având în vedere sistemul de monitorizare a fenomenelor meteo şi hidrologice existent la nivelul bazinului hidrografic şi posibilitatea comunicării la timp a situaŃiilor deosebite. 4.2 Aerul Conditii de clima si meteorologice pe amplasament Date climatologice JudeŃul GalaŃi se încadrează în climatul continental temperat al Ńării, dar prezintă o serie de caracteristici datorită factorilor locali cum sunt: poziŃia la confluenŃa luncii Dunării şi Prutului şi aproape de litoralul Mării Negre. Clima se caracterizează prin veri foarte calde, cu precipitaŃii nu prea abundente, ce cad mai ales sub formă de averse şi prin ierni relativ reci, marcate uneori de viscoale puternice. Văile Prutului şi Siretului funcŃionează ca adevărate culoare ce determină frecvent pătrunderea până în sudul Moldovei a influenŃelor maselor de aer nordice, iar zona joasă şi întinsă a Deltei Dunării nu este o piedică pentru pătrunderea influenŃelor Mării Negre, care sunt, însă, mult atenuate. Temperaturile medii anuale sunt mai mari în această parte sudică a judeŃului GalaŃi, 10.5°C, şi mai mici în restul teritoriului judeŃului, la Tecuci, de exemplu, înregistrându-se 9.8°C.


memoriut 01

14

Cu toate acestea, caracterul continental al climei judeŃului este destul de accentuat, aşa cum reiese din amplitudinea temperaturilor medii lunare care însumează 25.7°C, fapt explicabil dacă ne gândim că întreg teritoriul se află sub influenŃa maselor de aer de nord-est. În comparaŃie cu teritoriul vecin de la sud, judeŃul Brăila, clima judeŃului GalaŃi este ceva mai aspră, chiar dacă luăm în consideraŃie numai temperaturile medii anuale înregistrate (11.1°C la Brăila, 10.5°C la Viziru, 10.3°C la Făurei, 10.4°C la Ion Sion). RadiaŃia solară variază între 127.5 kcal/cm în sud şi 122.5 kcal/cm în nord şi este strâns legată de durata de strălucire a soarelui, care însumează în medie circa 2100 ore/an în nord şi 2145 ore/an în sud. La GalaŃi, media anilor 1948-1955 a fost de 2197 ore. Peste 60% din aceste cantităŃi se înregistrează în intervalul mai-septembrie, adică tocmai în peioada de vegetaŃie, fapt deosebit de important pentru culturi. Nebulozitatea este destul de ridicată (5 - 5.5 zecimi), dar apropiată valorilor înregistrate, în general, în Moldova (în comparaŃie cu Câmpia de Vest şi Depresiunea Transilvaniei unde se înregistrează valori şi de 6 zecimi). Numărul mediu al zilelor cu cer senin (nebulozitate medie 0 -3.5 zecimi) atinge 127.4 la GalaŃi (maximile fiind în lunile august 18.5, septembrie17.2 şi iulie 16.6) şi 126.9 la Tecuci. Celelalte zile ale anului au cerul acoperit, nebulozitatea având valori diferite. Asprimea climei rezultă nu atât din verile fierbinŃi şi uscate, cât ami ales din iernile reci, cu viscole frecvente. Izotermele lunii ianuarie arată că cea mai mare parte a teriroriului are temperaturi medii cuprinse între -3.0 şi -4.0°C. Astfel, izoterma de 3.0° a lunii ianuarie trece pe la gura Prutului, sudul lacului Brateş, GalaŃi, Şendreni, după care intersectează Siretul. Aşadar numai o mică parte din teritoriu are, în ianuarie, temperaturii medii egale sau ceva mai ridicate decât -3.0°. La nord de această izotermă, majoritatea teritoriului are temperaturi între -3.0 şi -4.0°C. ExcepŃie face partea de vest-nord-vest -Colinele Tutovei, Câmpia Tecuciului, văile Bârladului şi Siretului până la confluenŃa lor - delimitată de izoterma de -4.0°C, în interiorul căreia se înregistrează valori mai scăzute, ca şi o mică parte din valea Prutului, la nord de Folteşti, care, de asemenea, este delimitată de izoterma de -4.0°. Verile sunt fierbinŃi, izoterma de 22°C a lunii celei mai calde, iulie, împarte teritoriul judeŃului aproape în două jumătăŃi, având, aproximativ, aceleaşi sinuozităŃi ca şi izoterma de -3.0°C a lunii ianuarie, numai că mai pe la nord de traseul acesteia. Izoterma de 22°C a lunii iulie trece pe la Movileni, sud Drăgăneşti, GriviŃa şi Pechea, cu direcŃia sud-est, apoi face o buclă largă spre nord-est, atingând Prutul la nord de Oancea, pe teritoriul comunei Suceveni. Valea Siretului cu traseele sale, a Bârladului inferior, o bună parte din Câmpia Tecuciului, văile Prutului şi Dunării cu traseele lor au temperaturi medii mai mari decât 22°C în luna iulie.

PrecipitaŃiile însumează pe teritoriul judeŃului GalaŃi, valori dintre cele mai reduse din Ńară. Acest fapt este nu numai rezultatul influenŃelor estice, continentale, dar şi o consecinŃă a foenizării maselor de aer ce circulă dinspre vest şi nord-vest.Câteva mici porŃiuni ale teritoriului său sunt delimitate de izohieta de 400 mm, de unde denotă că acestea primesc cantităŃi sub această valoare. Partea de sud-sud-est, văile Prutului şi Siretului în zona de la


memoriut 01

15

vărsare în Dunăre, se încadrează între acestea.Exceptie face, însă, promontoriul înalt, alcătuit din terase, pe care este situat oraşul GalaŃi, unde precipitaŃiile însumează, în medie, anual, 426 mm (55 de ani observaŃie), care ,în comparaŃie cu cantităŃile înregistrate în teritoriile de la sud - din judeŃele limitrofe Brăila şi Tulcea - este mult mai mică (440 mm la Brăila şi 445 mm la Măcin). O mică porŃiune din Câmpia Covurluilui are, la rândul ei, cantităŃi minime de precipitaŃii, şi anume pe valea Suhurluiului, aria localităŃii Pechea, unde, anual, cad doar 380.8 mm (42 de ani observaŃie). În sfârşit, a treia arie cu precipitaŃii reduse este aceea a localităŃii Barcea, situată în plină zonă de dune, unde anual cad 398.8 mm precipitaŃii (40 de ani de observaŃii). În celelalte părŃi ale teritoriului, cantităŃile medii anuale sunt egale sau mai mari de 400 mm, ca de exemplu Tudor Vladimirescu 400 mm şi Piscu 419.6 mm, pe valea Siretului 433.0 mm la Oancea pe valea Prutului, 467.0 mm la Tecuci în Câmpia Tecuciului şi 425.0 mm la Cărăpceşti (comuna Corod), în sud-vestul Colinelor Covurluiului, pe valea pârâului Corozel. Cele mai mari valori lunare se înregistrează în iunie, aproape pe tot teritoriul, cantităŃile fiind cuprinse între 52.5 şi 72.2 mm, cu excepŃia Colinelor Covurluiului, unde luna cu cele mai abundente precipitaŃii este mai, cu 56.1 mm, în această zonă existând unele dintre cele mai mari frecvenŃe ale culturii porumbului din judeŃ. Pe tot cuprinsul judeŃului, cele mai mici valori lunare sunt în luna februarie, când cad între 16.9 şi 26.2 mm precipitaŃii. Cu toate că valorile medii anuale sunt printre cele mai scăzute din Ńară, acest fapt este compensat de repartiŃia precipitaŃiilor în decursul anului. Se constată, din analiza datelor existente pentru 51 de staŃii pluviometrice, că majoritatea precipitaŃiilor cad în semestrul cald (1 aprilie - 30 septembrie), în proporŃie de peste 60% din cantităŃile anuale, pe tot teritoriul judeŃului, iar în interiorul acestuia cele mai însemnate cantităŃi cad în cursul verii (lunile iunie, iulie, august), reprezentând, în mod obişnuit, mai mult de jumătate, aceasta fiind cauzele obŃinerii unor bune recolte medii la hectar - peste mediile Ńării - ca de exemplu la porumb, mazăre, soia, ceapă, tomate, lucernă, trifoi etc. PrecipitaŃiile lunare, pe anotimpuri şi anuale înregistrează fluctuaŃii uneori impresionante, constituind, şi acestea, dovezi ale continentalismului climei. Aşa de exemplu, cea mai mare medie lunară s-a înregistrat la Tecuci, în anul 1940, când au căzut 209.7 mm în luna mai şi tot aici, în anul 1926, în timpul verii, 409.5 mm, aproape cât media anilor obişnuiŃi (467.0), iar în anul 1930, toată vara au căzut numai 41.5 mm. La Barcea, în anul 1901, au căzut, vara, 369.0 mm ploi, de asemenea, aproape de media unui an obişnuit (398.8), faŃă de numai 17.5 mm în toată vara anului 1951. Mediile anuale cele mai mari s-au înregistrat în anii 1901, 1933, 1937 şi 1941 (maxima anuală absolută 830.5 mm la Tecuci în 1941), în general fiind ani umezi, iar cele mai mici în anii 1903, 1934, 1935 şi 1951 (minima anuală absolută 64.4 mm la Pechea în 1903), în general ani secetoşi. FluctuaŃiile sunt, totuşi, regionale. Aşa de exemplu, anul 1901 a fost deosebit de umed, iar anul 1951 deosebit de uscat, îndeosebi în partea de sud a judeŃului, şi anume, pe valea Siretului. Cantitatea maximă căzută în 24 de ore a fost de 152.0 mm la Târgu Bujor (6.VII.1936), după care urmează 147.3 mm la Condrea, comuna Umbrăreşti (14.XII.1930), 140.0 mm la Slobozia Conachi (6.VII.1936), 125.7 mm la Drăguşeni (27.VIII.1904), 122.0 mm la IndependenŃa (26.VI.1935) etc. Numărul mediu al zilelor cu cantităŃi ≥ 1.0 mm este mai mic în partea de sud, 50 la Pechea şi 60 la GalaŃi, şi mai mare în nord, 65 la Tecuci. Pe lângă acestea, se produc şi ploi cu cantităŃi


memoriut 01

16

abundente, ≥ 30 mm circa 40 de zile, ≥ 60 mm 5 zile în nord şi 3 zile în sud şi ≥ 90 mm 2 zile în nord. Ploi torenŃiale excepŃionale au fost înregistrate numai în sud, la staŃia GalaŃi : 54.2 mm în 20 minute la 5.VIII.1941 şi 12.8 mm în 8 minute la 1.VII.1941. Numărul zilelor cu ninsoare este, în medie, de 25 de zile pe an, în sud fiind ceva mai mic, doar 17 zile la GalaŃi. Prima ninsoare are ca dată medie de apariŃie 5 decembrie, iar ultima ninsoare 17 martie, intervalul cu ninsoare putând însuma chiar peste 100 de zile. Stratul de zăpadă poate persista de la 40 de zile în sud, la 44 zile în nord, frecvenŃele cele mai mari fiind în lunile ianuarie şi februarie, când se înregistrează şi grosimile maxime ale stratului de zăpadă (65 cm la Tecuci, în ianuarie, 110 cm la GalaŃi, în februarie). Vântul. Datele cu privire la dinamica atmosferei arată, la rândul lor, aceleaşi diferenŃieri teritoriale, mişcarea maselor de aer fiind mai activă în partea de sud, unde calmul are o frecvenŃă anuală (în %) de numai 14.1, în timp ce în nord acesta este de peste două ori mai mare, 35.6 . Calmul variază, însă, anotimpual, cele mai mari frecvenŃe avându-le iarna (42.1) şi toamna (42.0) în nord şi toamna (16.3) şi vara (15.7) în sud. Scăderea altitudinilor de la nord la sud şi orientarea culmilor şi văilor pe aceeaşi direcŃie generală determină, în partea de nord, canalizarea maselor de aer şi predominarea vânturilor din sectoarele nord (25.1%), sud (11.6%) şi nord-vest (8.3%), iar în aceea de sud vânturile din sectoarele nord-est (19.8%), nord (16,1%), sud-vest (14.7 %) şi sud (10.0%). FrecvenŃele anotimpuale urmează acelaşi curs al celor anuale, cu foarte mici modificări. Astfel, în zona GalaŃilor, iarna, cea mai mare frecvenŃă o au vânturile de sud-vest (22.7%), după care urmează cele din sectoarele nord-estic (19.1%) şi nordic (15.5%). Primăvara, vara şi toamna predomină, însă, cele din nord-est (19.9, 18.6, 21.6%), urmate de cele din nord (16.1, 17.2, 15.6%). În nord, predominante sunt, în toate anotimpurile, vânturile din sector nordic (iarna 29.4%, primăvara 26.0%, vara 25.9% şi toamna 22.4%)., după care urmează cele din sud. Teritoriul judeŃului cunoaşte şi vânturi puternice, cele ≥11 m/s variind între 48 zile în sud (media anilor 1941-1955) şi 18 zile în nord (media anilor 1946-1955), iar cele ≥16 m/s între 7 zile în sud şi maximum 2 zile în nord. Cât priveşte variaŃia anuală a vitezelor medii lunare ale vântului, acesta este mai mare în sud, unde se menŃine, în lunile de iarnă - primăvară şi spre sfârşitul toamnei, la 4,5 şi chiar peste 6 m/s, în timp ce în nord acesta oscilează între 3 şi 4 m/s şi numai excepŃional, în luna aprilie, depăşeşte 5 m/s. Cel mai cunoscut vânt în această parte a Ńării este CrivăŃul, rece şi uscat. Calitatea aerului din zona de amplasament este influenŃată numai de ciculaŃia auto in localitate, foarte putin intensa. Surse de poluare a aerului La identificarea emisiilor atmosferice de pe amplasament s-au avut în vedere sursele de emisii cuantificabile după cum urmează: a. Surse de emisie cuantificabile a.1. Surse fixe de emisie sursa: poluanŃii: - sobă clasică pentru încălzire; - SO2, CO, pulberi; a.2. Surse mobile de emisie sursa: poluanŃii:


memoriut 01

17

- mijloace de transport rutier şi utilaje. - CO, NOX, CO2. b. Surse accidentale de poluare atmosferică Produse de ardere a diferitelor materiale combustibile solide şi/sau lichide, ca rezultat al unui incendiu declanşat accidental. a.1 Sursa de poluare a atmosferei datorată sistemului de încălzire clasic, cu combustibil solid, lemne de foc. Emisiile de gaze de ardere rezultate în urma arderii combustibilului solid în sistemul de încălzire clasic, sobă cu lemne, au următoarele concentraŃii ale poluanŃilor de interes:

Poluant de interes Concentra Ńia (mg/Nm 3) CO 49,36 SO2 73,92 NO2 246,79

Pulberi 89,5 CocentraŃiile au fost estimate prin similitudine cu date conŃinute de lucrări de specialitate referitoare la astfel de surse. Volumul de gaze rezultate din arderea a cca. 50 kg/zi lemne de foc, Vga: Vga = 29,5 mc/kg x 50 kg/zi = 1475 mc/zi Debitul masic de emisie de la sistemul clasic de încălzire

Poluant de interes Debit masic (g/zi)

CO 1475 x 49,36 x 10-3 = 72,8 SO2 1475 x 73,92 x 10-3 = 109,06 NO2 1475 x 246,79 x 10-3 = 346,03

Pulberi 1475 x 89,5 x 10-3 = 132,02 În ceea ce priveşte emisiile, Ordinul 462/1993 al MAPPM, nu specifică limitele maxime admisibile pentru un astfel de tip de combustibil, de aceea am asimilat sistemul clasic de încălzire cu focare alimentate cu combustibil solid; limitele sunt prezentate tabelar, alături de valorile concentraŃiilor poluanŃilor de interes. Emisiile de poluanŃi atmosferici

Poluant de interes Concentra Ńia (mg/Nm 3) CMA (mg/Nm 3) CO 49,36 250 SO2 73,92 2000 NO2 246,79 500

Pulberi 89,5 100 Indicatorii atmosferici estimaŃi, se încadrează în limitele de emisie impuse de normativele în vigoare.


memoriut 01

18

a.2. Surse mobile de emisie Emisii de poluanŃi din combustia carburanŃilor CarburanŃii, motorina şi benzina, sunt utilizaŃi de către utilajele de exploatare şi de mijloacele de transport rutiere (surse mobile de poluare), care deservesc activităŃile de extracŃie şi de transport pentru materia primă – agregate minerale brute. Consum motorină

Utilaj Nr. buc. Consum specific l/h

Consum anual l/an

Autotractor 3 47 Autoîncărcător 1 20

Excavator –draglină 1 25

TOTAL 2000 La arderea carburanŃilor în motoare cu aprindere prin comprimare – m.a.c. se emit în atmosferă gaze de ardere compuse în marea lor majoritate din CO, NO şi CO2. Rata de emisie a acestor componente din gazele de ardere, conform N 20/79 sunt redate în tabelul următor, împreună cu debitul masic de emisie. Debit masic de emisie, datorat surselor mobile de emisie

Rata de emisie (g/l)

Debit masic de emisie (kg/an)

Consum combustibil

(l/an)

Sursa de

emisie CO NOx CO2 CO NOx CO2

50.000 m.a.c. 11 25 310 550 1250 15.500 Concluzii de ordin cantitativ Din calculele de bilanŃ (emisiile rezultate din procese de combustie şi emisii datorate surselor mobile de poluare) şi de dispersie (imisii pentru aceleaşi surse) efectuate pentru aerul atmosferic din zona de protecŃie apropiată, aferentă intravilanului localităŃii Iveşti, rezultă că nu au loc depăşiri ale concentraŃiilor maxim admise ale poluanŃilor gazoşi (CO, NOX, SO2, CO2) şi solizi (pulberi) stabilite prin STAS – 12574 / 87. Un rol însemnat în procesul de dispersie a poluanŃilor îl are circulaŃia aerului în zonă, preponderent pe direcŃia N - S, ceea ce determină o difuzie optimă a gazelor şi pulberilor. Pentru reducerea impactului asupra aerului atmosferic se fac urmatoarele recomandari: -folosirea motorinei cu continut scazul de sulf -stropirea cu apa a cailor de acces

-efectuarea inspectiilor tehnice periodice ale utilajelor si mijloacelor de transport, cu remedierea defectiunilor la sistemele motoare


memoriut 01

19

4.3 Solul Structura geologica Valea Dunarii, pe teritoriul judetului Galati, reprezinta doar un sector scurt, de la confluenta cu Siretul pina la confluenta cu Prutul. Lunca are latimi diferite in functie de promotoriile horstului dobrogean. De la confluenta cu Siretul pina in dreptul Galatilor, Dunarea isi continua drumul spre nord, unde se schimba brusc directia spre est; se pare ca aceasta "chemare a marii" este influentata de existenta depresiunii tectonice predobrogene. La est de Galati, cursul Dunarii schimba inca de doua ori directia, prima oara pentru a ocoli promontoriul Bugeacului si a doua oara promontoriul nord-dobrogean, al carui martor este popina Crapina. Sub raport genetic, teritoriul de amplasament, poarta amprenta evolutiei zonei. Campia Romana reprezinta o zona larga depresionara cu caracter subsident, situata la contactul dintre geosinclinalul carpatic, platforma moesica, podisul Moldovei si horstul dobrogean, denumita in literatura geologica si Depresiunea Valaha. Sectorul oriental al Depresiunii Valahe, delimitat de raurile Arges, Dunare si Siret, prezinta numeroase complicatii tectonice date de intilnirea celor patru unitati structurale amintite. Analizand coloana stratigrafica a fundamentului pe o linie de profil din cimpia Covurluiului (componenta a cimpiei Romine) spre Baragan, constatam ca formatiunile precambriene, reprezentate prin sisturile verzi, si cele paleozoice se afunda din ce in ce mai mult spre nord. Daca pe malul dobrogean al Dunarii acestea se gasesc la suprafata, la Tecuci ajung la cca. 1500-1600m, iar sub albia Siretului la 3500m Peste aceste formatiuni urmeaza sucesiunea depozitelor neogene: tortonian (marne calcaroase, nisipuri grezoase si calcare organogene), sarmatian, la cca. 3000m adincime (marne, nisipuri, gresii), meotian la 2400m (nisipuri), dacian la 1500m (nisipuri, marne, argile), levantin de la 1500 la 500m (argile, marne, nisipuri) si cuaternar pe aproximativ 400m grosime (argile, nisipuri, pietrisuri si depozitele loessoide). Potentialul seismic al zonei Zona de amplasament este situata in zona de interferenta a cutremurelor moldovice, pontice si prebalcanice, ce constituie o linie de sensibilitate seismica, cu intensitate si frecventa mare (linia de fractura tectonica majora Focsani-Namoloasa-Galati). Conform “Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte social-culturale, agrozootehnice si industriale”, P-100-92, teritoriul municipiului Galati se incadreaza in zona seismica “C”, cu perioada de colt de 1,50sec. Surse de poluare pentru sol si subsol Lucr ări de combatere a eroziunii solului în zon ă Pentru combaterea eroziunii solului în Perimetrul de exploatare, s-au avut în vedere: -fixarea unor pilieri de siguranŃă de 25 m, faŃă de malul drept al râului; -astuparea golurilor şi nivelarea suprafeŃei excavate, cu buldozerul, după terminarea

fâşiei de extracŃie la finele fiecărei zi de lucru . Prognozarea impactului Nu este cazul.


memoriut 01

20

Impactul prognozat cauzat de poluare Functionarea in conditii normale a noii investitii nu va avea un efect negativ deosebit asupra solului si subsolului. Propuneri de refolosire a stratului de sol decopert at Nu este cazul Masuri de diminuarea a poluarii si impactului Prin masurile luate inca din faza de proiect, activitatea propusa spre avizare va avea un impact minim asupra solului si subsolului din zona de amplasament. Masuri de diminuarea a impactului fizic asupra solu lui Nu este cazul 4.4 Geologia subsolului Sub raport genetic, teritoriul de amplasament, poarta amprenta evolutiei zonei. Campia Romana reprezinta o zona larga depresionara cu caracter subsident, situata la contactul dintre geosinclinalul carpatic, platforma moesica, podisul Moldovei si horstul dobrogean, denumita in literatura geologica si Depresiunea Valaha. Sectorul oriental al Depresiunii Valahe, delimitat de raurile Arges, Dunare si Siret , prezinta numeroase complicatii tectonice date de intilnirea celor patru unitati structurale amintite. Valea Dunarii, pe teritoriul judetului Galati, reprezinta doar un sector scurt, de la confluenta cu Siretul pina la confluenta cu Prutul (Podisul Covurluiului) Lunca are latimi diferite in functie de promotoriile horstului dobrogean. De la confluenta cu Siretul pina in dreptul Galatilor, Dunarea isi continua drumul spre nord, unde se schimba brusc directia spre est; se pare ca aceasta "chemare a marii" este influentata de existenta depresiunii tectonice predobrogene. La est de Galati, cursul Dunarii schimba inca de doua ori directia, prima oara pentru a ocoli promontoriul Bugeacului si a doua oara promontoriul nord-dobrogean, al carui martor este popina Crapina. Analizand coloana stratigrafica a fundamentului pe o linie de profil din cimpia Covurluiului (componenta a cimpiei Romine) spre Baragan, constatam ca formatiunile precambriene, reprezentate prin sisturile verzi, si cele paleozoice se afunda din ce in ce mai mult spre nord. Daca pe malul dobrogean al Dunarii acestea se gasesc la suprafata, la Tecuci ajung la cca. 1500-1600m, iar sub albia Siretului la 3500m Peste aceste formatiuni urmeaza sucesiunea depozitelor neogene: tortonian (marne calcaroase, nisipuri grezoase si calcare organogene), sarmatian, la cca. 3000m adincime (marne, nisipuri, gresii), meotian la 2400m (nisipuri), dacian la 1500m (nisipuri, marne, argile), levantin de la 1500 la 500m (argile, marne, nisipuri) si cuaternar pe aproximativ 400m grosime (argile, nisipuri, pietrisuri si depozitele loessoide). Depozitele loessoide din zona, au grosimi mari, de peste 20m si se deosebesc din punct de vedere granulometric si al compozitiei chimice de cele din zonele limitrofe-Baraganul de sud, Campia Rimnicului, Podisul Moldovei etc. Astfel, in campia Siretului Inferior acestea se incadreaza in depozite loessoide fin nisipoase, cu fractiunile de 0,20-0,02 intre 25 si 50% si cele de 0,20 intre 10 si 20%; d.p.d.v. chimic, SiO2 reprezinta cca. 80%, iar CaCo3 doar cca. 5%.


memoriut 01

21

Masuri de diminuare a impactului asupra subsolului Prin controlul lucrărilor se urmăreşte, respectarea modului de excavare a agregatelor minerale de râu, din perimetrul aprobat, protejarea eventualelor lucrări ale terŃilor, respectarea măsurilor din planul de apărare împotriva inundaŃiilor şi încadrarea în prevederile preliminarului de exploatare (volume de agregate brute). Reglementările de gospodărire a apelor mai prevăd şi următoarele:

- nu se vor face gropi şi şanŃuri în cuprinsul perimetrului de exploatare; - se va exploata ordonat , pe fâşii, din aval către amonte;

- utilajele care lucrează la balastieră, în perimetrul de exploatare, se verifică zilnic. ReparaŃiile sunt planificate, la toate utilajele, în perioada de iarnă ; în acest scop, utilajele vor fi retrase la un atelier (garaj) de profil. În cazul în care apar anumite defecŃiuni minore la utilajele de excavare, se iau măsuri ca acestea să fie scoase din zona frontului de exploatare, după care se trece la remedierea defecŃiunilor; utilajele astfel retrase şi implicit lucrările de remediere, nu vor afecta calitatea apelor râului Siret şi nu vor produce modificări ale regimului de curgere al acestuia. În perioada în care se înregistrează viituri sau iarna, se retrag toate utilajele din perimetrul de exploatare, în zona cea mai înaltă din vecinătatea balastierei şi nu se lucrează în frontul de lucru pentru excavaŃii. În perioadele cu ape mici nu este afectată operaŃiunea de extracŃie a agregatelor minerale din albia Siretului şi nici nu sunt afectate alte lucrări din zonă. Incidente de poluare a apei râului Siret, cu relevanŃă Nu este cazul. Surprinderea utilajelor în perimetrul de exploatare, în eventualitatea unor viituri, are o probabilitate redusă de realizare, având în vedere sistemul de monitorizare a fenomenelor meteo şi hidrologice existent la nivelul bazinului hidrografic şi posibilitatea comunicării la timp a situaŃiilor deosebite. 4.5 Biodiversitatea Prezenta capitol al documentaŃie stabileste impactul Balastierei Movileni a SC SOLID ROCK SRL Focsani asupra ariei de protecŃie specială (SPA), Lunca Siretului Inferior, ROSPA0071 din care rezultă necesitatea evidenŃierii tuturor speciilor de păsări de interes comunitar din sit, dar si asupra altor elemente de biodiversitate, precum si propuneri de măsuri de reducere a impactului activitatii existente asupra acestora, măsuri de conservare şi/sau măsuri compensatorii, după caz. Acesta analiza, precum si masurile propuse sunt justificate de faptul că, Balastiera Movileni a SC SOLID ROCK SRL Focsani, este amplasata în zona unui sit din ReŃeaua Ecologic ă Natura 2000 , respectiv “Lunca Siretului Inferior ”, considerată arie de protec Ńie special ă avifaunistic ă – SPA, în conformitate cu prevederile HG nr. 1284/24.10.2007 (M.O. nr. 739/31.10.2007), privind declararea ariilor de protecŃie specială avifaunistică ca parte integrantă a reŃelei ecologice europene Natura 2000 în România.


memoriut 01

22

Anexa nr. 1 la HG 1284/24.10.2007 prezintă Lista ariilor de protecŃie specială avifaunistică, iar la poziŃia 71, este inclus situl: ROSPA0071 - Lunca Siretului Inferior, care se întinde pe o suprafaŃă totală de 38.496ha, distribuite între judeŃele Brăila, GalaŃi şi Vrancea, astfel: NUTS % Jude Ńul RO021 4,5 Brăila RO024 66,4 GalaŃi RO026 29,1 Vrancea SuprafaŃa comunei Movileni cuprinsă în acest sit este de 30 % din suprafaŃa totală a teritoriului comunei. În Anexa 2 la HG 1284/2007 , se prezintă hărŃile la scara 1 : 100.000, cu delimitarea ariilor de protecŃie specială avifaunistică declarate prin această reglementare. Prezentăm anexat, harta sitului ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior, extrasă din Anexa 2 la HG 1284/2007. Conform art. 1, alin. (5) la HG 1284/2007, limitele ariilor de protecŃie specială, în format digital, ca vectori cu referinŃă geografică, au fost puse la dispoziŃia instituŃiilor şi persoanelor interesate, de către autoritatea publică centrală pentru protecŃia mediului (MMDD), care se anexeaza, cu delimitarea teritoriului exploatarii in cadrul zonei de protectie. Acest capitol din documentatie este structuraat astfel : 1. Armonizarea legislaŃiei naŃionale cu Directivele şi Regulamentele Europene privind protecŃia naturii; 2. ReŃeaua ecologică europeană NATURA 2000; 3. Prezentarea Sitului Lunca Siretului Inferior; 4. Prezentarea speciilor de păsări de interes comunitar specifice sitului Lunca Siretului Inferior, care necesită măsuri de conservare conform Anexei 3 la OUG nr. 57/2007; 5. Prezentarea măsurilor de diminuare a impactului:

� Măsuri de conservare a ariei de protecŃie specială avifaunistică; � Măsuri de reducere a impactului proiectului asupra păsărilor de interes comunitar

specifice sitului; � Măsuri compensatorii.

Delimitarea / h ărŃile ariilor naturale protejate pot fi accesate prin intermediul paginilor de internet http://maps.biodiversity.ro/sci., respectiv http://maps.biodiversity.ro/spa, unde se vor pune la dispoziŃia instituŃiilor şi persoanelor interesate şi limitele în format digital, în termen de 60 de zile de la declarare, urmând ca în termen de 12 luni Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile să le delimiteze la precizia necesară corelării cu sistemul informaŃional folosit de autoritatea publică centrală pentru agricultură şi silvicultură pentru realizarea plăŃilor compensatorii Natura 2000.


memoriut 01

23

Administrarea siturilor protejate se va realiza de către structuri de administrare special constituite, cu personalitate juridică, sau vor fi preluate în custodie de către persoane fizice sau juridice. Managementul siturilor Natura 2000 urmăreşte evitarea acŃiunilor care ar putea distruge speciile şi habitatele pentru care situl a fost desemnat. Stabilirea măsurilor de conservare necesare implică elaborarea de către administratori a unor planuri de management adecvate, specifice siturilor sau integrate în alte planuri de management ale ariilor naturale din reŃeaua naŃională de arii protejate cu respectarea celei mai restrictive funcŃii de protecŃie. Măsurile prevăzute în planurile de management ale ariilor naturale protejate se elaborează astfel încât să Ńină cont de exigenŃele economice, sociale şi culturale, precum şi de particularităŃile regionale şi locale ale zonei, prioritate având însă obiectivele care au dus la constituirea ariei naturale protejate. Respectarea planurilor de management şi a regulamentelor este obligatorie pentru administratorii ariilor naturale protejate, precum şi pentru persoanele fizice şi juridice care deŃin sau care administrează terenuri şi alte bunuri şi/sau care desfăşoară activităŃi în perimetrul şi în vecinătatea ariei naturale protejate. Managementul fiecarei sit trebuie să fie specific, în funcŃie de varietatea speciilor pentru care a fost desemnat. Includerea anumitor categorii de terenuri (paduri, pasuni, zone agricole etc) trebuie să fie dictată de necesităŃile biologice ale speciilor Ńintă. Pentru elaborarea planurilor de management este absolut necesară cunoaşterea biologiei speciilor de păsări de interes comunitar sau naŃional.. În viitoarele situri sunt permise acele activităŃi antropice care nu afectează speciile pentru care respectivul sit a fost desemnat. În principiu se pot desfăşura în continuare activităŃile care au avut loc pâna acum şi, în plus, alte activităŃi care nu afectează populaŃiile speciilor sau a habitatelor Ńintă, pentru care situl a fost creat . Potrivit scopului pentru care au fost desemnate, rezervatiile naturale pot avea caracter predominant : botanic, ecologic, forestier, geologic, paleontologic, peisagistic, speologic, de zona umeda, marina, de resurse genetice si altele. Aceste rezervatii corespund, categoriei IV IUCN si anume arie de gestionare a habitatelor/speciilor, arie protejata administrata în special pentru conservare prin interventii de gospodarire. Pentru toate planurile, programele şi proiectele care urmează să se desfăşoare în siturile Natura 2000, precum şi în vecinătatea acestora se aplică prevederile legale în vigoare. Astfel, se vor supune evaluării de mediu toate planurile şi programele care afectează aceste situri de importanŃă comunitară precum şi toate proiectele amplasate în reŃeaua ecologică Natura 2000. Pentru terenurile din arii naturale protejate, deŃinute în regim de proprietate privată sau concesionate, proprietarii ori concesionarii vor primi compensaŃii prin AgenŃia de PlăŃi şi IntervenŃie pentru Agricultură (din cadrul Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale) pentru respectarea prevederilor restrictive din planul de management al ariei naturale protejate, iar proprietarii de terenuri extravilane situate în arii naturale protejate supuse unor restricŃii de utilizare sunt scutiŃi de plata impozitului pe teren.


memoriut 01

24

Declararea siturilor Natura 2000 reprezintă o oportunitate pentru atragerea finanŃărilor de la Uniunea Europeană, precum şi o dovadă că zona respectivă are o valoare naturală deosebită, putând genera venituri din ecoturism şi alte venituri asociate. Prezentarea sitului Lunca Siretului Inferior Conform HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecŃie specială avifaunistică ca parte integrantă a reŃelei ecologice europene Natura 2000 în România, Anexa 1 - Lista ariilor de protec Ńie special ă avifaunistic ă şi Formularului Standard Natura 2000 (conform Anexei 4 la HG 1284/2007) se prezintă următoarele caracteristici principale ale sitului desemnat: - Denumirea sitului: ROSPA0071 - Lunca Siretului Inferior - UnităŃile administrativ teritoriale în care este localizat situl şi suprafaŃa unităŃii administrativ teritoriale cuprinsă în sit (în procente):

♦ Jude Ńul Br ăila : Măxineni (4%), Silistea (4%), Vădeni (5%), ♦ Judetul Vrancea : Adjud (31%), Biliesti (35%), Garoafa (18%), Homocea (18%),

Mărăsesti (16%), Nănesti (10%),Ploscuteni (30%), Pufesti (17%), Ruginesti (4%), Suraia (21%), Vânători (12%), Vulturu (6%),

♦ Judetul Galati : Branistea (58%), Cosmesti (28%), Fundeni (79%), Independenta (46%), Ivesti (4%), Liesti (5%),Movileni (30%), Nămoloasa (40%), Nicoresti (15%), Piscu (33%), Poiana (39%), Schela (2%), Slobozia Conachi (<1%), Sendreni (3%), Tudor Vladimirescu (59%), Umbrăresti (15%).


memoriut 01

25

Delimitarea ariei de protec Ńie special ă aferente sitului – Lunca Siretului Inferior se prezintă în harta la scara 1 :100.000 anexată, conform Anexei 2 la HG 1284/2007.

Balastiera Movileni a SC SOLID ROCK SRL Focsani

Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului

Impactab01

- Latitudine : N 450 52’ 42’’

- Longitudine : E 27º 16' 58'' Suprafa Ńa sitului (ha): 38 496.0 Altitudine (m): Min.: 0;

Max.: 303; Med.: 33

Regiunea biogeografic ă: Continentală şi stepică Caracteristici generale ale sitului Cod % CLC Clase de habitate N04 2 331 Plaje de nisip N06 3 511, 512 Râuri, lacuri N06 12 511, 512 Râuri, lacuri N07 5 411, 412 Mlaştini, turbării N09 4 321 Pajişti naturale, stepe N12 37 211 - 213 Culturi (teren arabil) N14 8 231 Păşuni N16 21 311 Păduri de foioase N26 8 324 Habitate de păduri (păduri în tranziŃie) In cele ce urmeaza prezentam speciile de păsări enumerate si relatia acestora cu aria protejata ROSPA0071 - Lunca Siretului Inferior.

Pescăraş albastru - Alcedo atthis . În Romania este o specie migrator partial. Larg raspandit in lungul raurilor bogate in peste in intrega tara. Efectiv: 2.000 - 4.000 perechi. Cuibareste in perechi solitare, de regula, in maluri abrupte, unde isi sapa un tunel. În situl Lunca Siretului Inferior - Alcedo atthis este o specie clocitoare. Impact estimat. Specia nu este prezentă pe amplasamentul investitiei. Habitatul speciei fiind cel acvatic şi nu terestru. Nu anticip ăm nici un declin,

cauzat de realizarea obiectivului de investitie “Lu crari de decolmatare, reprofilare a albiei minore a Riului Siret si regularizare a sc urgerii, prin exploatare de agregate minerale”, amplasat in extravilanul Comune i Movileni, Jud. Gala Ńi, în popula Ńia speciei.

Stârc ro şu - Ardea purpurea . Specia este prezentă cu o populaŃie de 42.000 perechi în Europa. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte rar în Transilvania, fiind mai numeros doar în Delta Dunării. Efectivul în România: 800 -1.200 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior - Ardea purpurea este o specie clocitoare. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului specia nu este prezentă. La fel ca şi în cazul speciei anterioare populează habitate acvatice. Nu anticip ăm nici un declin cauzat de dezvoltarea investitiei in populatia spec iei.


Impactab01

Stârc galben - Ardeola ralloides . Alcătuieşte o populaŃie de 27.000 perechi în Europa. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte în colonii mixte, în care deseori există sute de cuiburi (deltă). Rar şi sporadic în interiorul Ńării. Efectivul în România: 3.000-4.000 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior - Ardeola ralloides este o specie clocitoare. Impact estimat. Este întâlnită în zonele acvatice cu vegetaŃie densă. Nu este prezent pe perimetrul amplasamentului. Nu anticip ăm nici un declin, cauzat de realizarea obiectivului de investitie “Lucrari de decolmatare, reprofilare a albiei minore a Riului S iret si

regularizare a scurgerii, prin exploatare de agreg ate minerale”, amplasat in extravilanul Comunei Movileni, Jud. Gala Ńi, în popula Ńia speciei.

RaŃa roşie - Aythya nyroca . PopulaŃia globală estimată la 163.000-257.000 indivizi (Wetlands International 2002). Delta Dunării, Insula Mică a Brăilei şi lacurile/eleşteele mari ale Ńării. Mai frecventă în estul României. Efectiv: câteva mii de perechi. În situl Lunca Siretului Inferior raŃă roşie - Aythya nyroca este întâlnită rar în pasaj şi la cuibărit. Impact estimat. Specia preferă zonele umede cu lacuri şi bălŃi întinse. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Nu anticip ăm nici un

declin cauzat de realizarea obiectivului investitie i in populatia speciei.

Chirighi Ńă cu obraz alb - Chlidonias hybridus . În Romania este o specie oaspete de vara. Numeroasa si larg sapandita mai ales in Campia Romana si Delta Dunarii. In expansiune teritoriala si numerica. Efectiv: 6.000 – 10.000 perechi. Cuibareste in colonii, construindu-si cuibul pe suprafata apelor putin adanci, fixandu-l de vegetatia plutitoare. În situl Lunca Siretului Inferior chrighiŃă cu obraz alb - Chlidonias hybridus este o specie

clocitoare. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Identificată în habitatele acvatice. Nu anticip ăm nici un declin, cauzat de realizarea obiectivului de investitie “Lu crari de decolmatare, reprofilare a albiei minore a Riului Siret si regularizare a sc urgerii, prin exploatare de agregate minerale”, amplasat in extravilanul Comune i Movileni, Jud. Gala Ńi, în popula Ńia speciei.

Barza alb ă - Ciconia ciconia . PopulaŃia berzei albe pe glob înregistrează cca 166.000 perechi. În România are statut de oaspete de vară. Larg răspândită în România, în sate şi la periferia unor oraşe. Efectivul în România: 4.000-6.000 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior Ciconia ciconia este o specie de pasaj. Impact estimat. Specie întâlnită la cuibărire în localităŃi. Nu este prezentă pe amplasamentului obiectivului de investitie. Nu anticip ăm nici un declin cauzat de dezvoltarea planului în popula Ńia speciei.


Impactab01

Erete de stuf - Circus aeruginosus . În Romania este o specie oaspete de vara, intalnita rar iarna. Raspandit mai ales in regiunea de campie, in stufarisuri intinse. Aundenta maxima in Delta Dunarii. Efectiv: 700 – 1.500 perechi. Cuibareste in stufarisuri intinse. În situl Lunca Siretului Inferior Circus aeruginosus este o specie clocitoare. Impact estimat. Pasăre răpitoare ce populează habitatele acvatice. În perimetrul obiectivului de investitie specia nu este prezentă. Nu se preconizeaza reduceri de efective a speciei.

Lebădă de iarn ă - Cygnus cygnus . Specie ce cuibăreşte în extremitatea nordică a Europei, în tundră pe lacuri şi mlaştini. Iarna întâlnită, de obicei, de-a lungul coastelor şi pe lacurile şi cursurile de apă mai mari. În situl Lunca Siretului Inferior - Cygnus cygnus este o specie oaspete de iarnă. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Specia preferă zonele umede cu lacuri şi bălŃi întinse. Nu se anticipeaz ă un declin al popula Ńiei speciei cauzat realizarea

investitiei. Egreta mare - Egretta alba . Specia este prezentă cu o populaŃie de 24.000 perechi în Europa. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte în principal doar în Delta Dunării, rar în interiorul Ńării. PuŃine exemplare iernează în Ńară. Efectivul în România: 300-400 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior Egretta alba este o specie rar clocitoare. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Identificată în habitatele acvatice. Nu anticip ăm reduceri a efectivelor popula Ńiei speciei cauzat de realizarea obiectivului de

investitie “Lucrari de decolmatare, reprofilare a a lbiei minore a Riului Siret si regularizare a scurgerii, prin exploatare de agreg ate minerale”, amplasat in extravilanul Comunei Movileni, Jud. Gala Ńi.

Egrata mic ă - Egretta garzetta . Specia este prezentă cu o populaŃie de 94.000 perechi în Europa. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte în colonii mixte cu alte specii de stârci. PuŃin numeroasă în unele puncte din interiorul Ńării. Efectivul în România: 2.500-3.000 perechi. În sitului Lunca Siretului Inferior Egretta garzetta este o specie clocitoare. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului nu este prezentă. La fel ca şi în cazul speciei anterioare este

întâlnită în habitate acvatice. Nu anticip ăm nici un declin cauzat de dezvoltarea planului de investitie în popula Ńia speciei.


Impactab01

Pescări Ńă râzătoare - Gelochelidon nilotica . PopulaŃia globală a speciei este estimată la 79.000-310.000 indivizi (Wetlands International 2002). PopulaŃia europeană este de cca 22.000 perechi. În România este o specie oaspete de vară. Localizată în complexul lagunar Razelm-Sinoe. În prezent nu se cunosc locuri din Dobrogea de cuibărit ale acestei specii. Efectiv: 10-40 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior pescăriŃă râzătoare – Sterna nilotica este o specie rar întâlnită în pasaj.

Impact estimat. Specia nu este prezentă pe amplasament. Habitatul speciei fiind cel acvatic si nu terestru. Nu anticip ăm nici un declin, cauzat de realizarea obiectivului de investitie “Lucrari de decolmatare, reprofilare a albiei minore a Riului Siret si regularizare a scurgerii, prin exploatare de agreg ate minerale”, amplasat in extravilanul Comunei Movileni, Jud. Gala Ńi, în popula Ńia speciei.

Ciovlic ă ruginie - Glareola pratincola . PopulaŃia globală a speciei este estimată la 170.000–600.000 indivizi (Wetlands International 2002). PopulaŃia europeană este de cca 18.000 perechi. În România este o specie oaspete de vară. Răspândită în estul Dobrogei, complexul lagunar Razelm-Sinoe, nord-estul Munteniei, lunca Dunării (Călăraşi). Efectiv: 250-350 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior ciovlica ruginie - Glareola pratincola este o specie rar întâlnită în pasaj.

Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Specia este identificată în zone umede. Nu anticip ăm nici un declin cauzat de dezvoltarea planului în popula Ńia speciei.

Stârc pitic - Ixobrychus minutus . În Romania este o specie oaspete de vara. Frecvent si larg raspandit, oriunde exista stufarisuri dese. Efectiv: 10.000 – 20.000 perechi. Cuibareste in perechi izolate. Cuibul este realizat din trestie si diferite alte plante. De regula, cuibul este izolat construit pe trestie veche cazuta la pamant, pe sol cu vegetatie bogata. În situl Lunca Siretului Inferior starcul pitic este o specie cuibaritoare intalnita in majoritatea habitatelor prielnice speciei – lacuri si balti cu stufarisuri intinse si dese.

Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Identificată în habitatele acvatice. Nu anticip ăm reduceri a efectivelor popula Ńiei speciei cauzat realizarea planului de investiti e.

Sfrâncioc ro şiatic - Lanius collurio . În Romania este o specie oaspete de vara. Larg raspandit. Abundenta maxima se inregistreaza la deal si campie. Efectiv: 400.000 – 800.000 perechi. Sfranciocul rosiatic apartine tipului de fauna european. Este o specie migratoare ce populeaza margini de paduri, hatusuri, poieni cu mult subarboret etc. În situl Lunca Siretului Inferior sfranciocul rosiatic (Lanius collurio) este o specie comuna la cuibarit.


Impactab01

Impact estimat. Specia nu este prezentă pe amplasamentul obiectivului de investitie. Nu anticip ăm nici un declin, cauzat de realizarea obiectivului de investitie “Lucrari de decolmatare, reprofilare a albiei minor e a Riului Siret si regularizare a scurgerii, prin exploatare de agregate minerale”, amplasat in extravilanul Comunei Movileni, Jud. Gala Ńi, în popula Ńia speciei.

Sfrâncioc cu frunte neagr ă - Lanius minor . În Romania este o specie oaspete de vara. Specie larg raspanduta si relativ numeroasa in zona de campie a tarii. Efectiv: 60.000 – 100.000 perechi. Observat in locuri deschise, cu copaci izolati si tufisuri. În situl Lunca Siretului Inferior sfranciocul cu fruntea neagră - Lanius minor este o specie comuna la cuibarit. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului specia nu este prezentă. Nu se preconizeaza reduceri de efective a speciei. Pescăruş mic – Larus minutus. Cuibăreşte relativ rar în sud-estul Deltei Dunării şi pe lacurile din lungul litoralului. Apare mai frecvent din nordul arealului în perioadele de pasaj şi iarna. În situl Lunca Siretului Inferior - Larus minutus este o specie identificată în timpul migraŃiei. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Identificată în habitatele acvatice. Nu anticip ăm reduceri a efectivelor

popula Ńiei speciei cauzat de realizarea obiectivului de in vestitie.

Stârc de noapte - Nycticorax nycticorax . Întilnit in sudul si centrul Europei, in regiuni cu mlastini si balti de apa dulce sau sarata. Frecvent in baltile din Lunca si Delta Dunarii, dar si in alte zone inundabile din interiorul tarii. Cuibareste in colonii mixte cu alte specii de starci si egrete. Cuiburile si le instaleaza in salcii, dar si pe stufaris. În situl Lunca Siretului Inferior starcul de noapte - Nycticorax nycticorax este o pasare clocitoare. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului specia nu

este prezentă. La fel ca şi în cazul speciei anterioare populează habitate acvatice. Nu anticip ăm nici un declin in populatia speciei cauzat de dez voltarea investitiei.

Pelican comun - Pelecanus onocrotalus . Specia este prezentă cu o populaŃie de 6.700 – 11.000 în regiunea Palearctică. În România are statut de oaspete de vară. Tipic pentru Delta Dunării unde se află cea mai amre colonie din Europa, datorită protecŃiei de care beneficiază această specie. Efectivul în România: 3.000-3.500 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior pelicanul comun - Pelecanus onocrotalus este întâlnit în pasaj şi în timpul migraŃiilor de hrănire a păsărilor. Impact estimat. Specia nu este prezentă pe

amplasament. Habitatul speciei fiind cel acvatic si nu terestru. Nu anticip ăm nici un declin, cauzat de implementarea planului “Lucrari de decolmatare, reprofilare a


Impactab01

albiei minore a Riului Siret si regularizare a scur gerii, prin exploatare de agregate minerale”, amplasat in extravilanul Comunei Movilen i, Jud. Gala Ńi, în popula Ńia speciei.

Lop ătar - Platalea leucorodia . Specia este prezentă cu o populaŃie de 8 900 - 15 000 în Europa. Cuibăreşte pe o suprafaŃă de peste 250 000 km2. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreste în mici colonii impreună cu alte specii de stârci şi egrete. Relativ mai numeros doar în Delta Dunării. Efectivul în România: 1.100-1.500 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior Platalea leucorodia este o specie cuibăritoare. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu

este prezent în zona amplasamentului. Specia preferă zonele umede cu lacuri şi bălŃi întinse. Nu se anticipeaz ă un declin al popula Ńiei speciei cauzat de realizarea obiectivului de investitie.

Ciocîntors - Recurvirostra avosetta . PopulaŃia globală a speciei este estimată la 210.000–460.000 indivizi (Wetlands International 2002). PopulaŃia europeană este de cca 57.000 perechi. În România este o specie oaspete de vară. Răspândit în Dobrogea, Delta Dunării, complexul lagunar Razelm-Sinoe, Câmpia Română (Ianca, Balta Albă, Amara), estul Munteniei, lunca Dunării (Călăraşi). Efectiv: 200-350 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior ciocîntorsul - Recurvirostra avosetta este o specie rar întâlnită la cuibărit şi în pasaj.

Impact estimat. În perimetrul amplasamentului specia nu este prezentă. La fel ca şi în cazul speciei anterioare populează habitate acvatice. Nu anticip ăm nici un declin cauzat de implementarea planului in populatia spec iei.

Chir ă de balt ă - Sterna hirundo . În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte în mici colonii. Larg răspândită în regiunea câmpiei, mai ales ăn deltă, unde este o sepecie comună. Efectiv: 4.00-8.000 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior - Sterna hirundo este o specie rar întâlnită la cuibărit şi în pasaj. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului specia nu este prezentă. La fel ca şi în cazul speciei anterioare este

întâlnită în habitate acvatice. Nu anticip ăm nici un declin cauzat de realizarea planului în popula Ńia speciei. Alte specii importante de flor ă şi faun ă Cat.: I Specia: Vertigo angustior PopulaŃie: C Motiv: C Cat.: I Specia: Vertigo moulinsiana PopulaŃie: C Motiv: C


Impactab01

Specii de p ăsări de interes comunitar care necesit ă o protec Ńie strict ă (conf. Anexei nr. 4 A la OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice): Nu este cazul. Specii de p ăsări de interes na Ńional, care necesit ă o protec Ńie strict ă (conf. Anexei nr. 4 B la OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice): Nu este cazul. Specii de p ăsări de interes comunitar a c ăror vân ătoare este permis ă (conf. Anexei nr. 5 C la OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice): Nu este cazul. Specii de p ăsări de interes comunitar a c ăror comercializare este permis ă (conf. Anexei nr. 5 D la OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice): Nu este cazul. Având în vedere specificul activităŃii care urmeaza a se desfasura, exploatare a produselor de balastiera de la Movileni, judetul Galati şi capacitatea redusă a obiectivului, se poate afirma că impactul activităŃii desfăşurate pe amplasament asupra habitatului şi speciilor de păsări de interes comunitar din situl ROSPA0071 - Lunca Siretului Inferior va fi minim. În conformitate cu OUG 57/2007, art. 33, pentru toate speciile de păsări protejate sunt interzise:

- uciderea sau capturarea intenŃionată indiferent de metoda utilizată; - deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenŃionată a cuiburilor sau ouălor

din natură; - culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora chiar dacă sunt goale; - perturbarea intenŃionată, în special în perioada de reproducere, de creştere şi

migraŃiune; - deŃinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi

capturarea; - comercializarea, deŃinerea şi/sau transportul în scopul comercializării în stare

vie ori moartă sau a oricăror părŃi provenite de la speciile protejate. Considera Ńii generale asupra speciilor de pasari care foloses c culoarul de migratie est-carpatic Migratia animalelor face parte din comportamentul acestora. Ele migreaza sau calatoresc de la un habitat la altul, pentru a beneficia de resurse diferite sau superioare, cum ar fi hrana mai multa sau locuri mai ostile si mai sigure pentru reproducere. Cele mai multe migratii au loc o data pe an intr-un anumit anotimp, dar altele apar mai mult sau mai putin frecvent. Romania se afla pe un culoar mare de migratie.


Impactab01

Principalele cai de migratie ce strabat tara noastra primavara si toamna sunt (Rudescu,1958 ): - Est-elbic, adica ramura nordica a acestui drum, ce s-a desprins la nord de Satu-Mare si la sud de Munkacs, a inconjurat Carpatii prin valea Tisei, peste muntii Maramuresului si s-a indreptat inspre sud-est, pe langa Carpatii Orientali, deasupra vaii Siretului si Prutului, pana in Delta. Acest drum este frecventat de berze, gaste, garlite, rate, pasari rapitoare, prepelite si turturele si de cocori; - Pontic, vechiul drum al lui Menzbier (1895), constatat si de Almasy (1898), apoi de Floricke (1918), in Delta, vine din nord, nord-est, aducand pasarile din Europa central-

nordica si Rusia vestica. Acest drum este frecventat de gaste, garlite, rate, cocori, berze, grauri, porumbei, prepelite, dropii;

Fig. 1. Căile de migraŃie de toamnă din România - Sarmatic vine din Rusia de sud-vest, pana peste Bosfor, in Asia-Mica. Acest drum se poate identifica cu vechiul drum Bosfor-Suez al lui Lucanus. El este frecventat de laride, limicole, gaste, rate, cocori, pelicani, dropii si

spurcaci; - Carpatic, venind din regiunea Carpatilor peste valea Ialomitei, muntii Dobrogei, pana la Luncavita-Ciamurlia, Jurilovca, este frecventat mai ales de pasari cantatoare si pasari rapitoare, apoi de porumbei, potarnichi etc.; - Tarmul Marii Negre, o ramificatie a drumului sarmatic, frecventat mai ales de laride, limicole (becatine,limoze) si pelicani; - Calea sitarilor, venind din N-E spre S-V, in front larg, se raspandeste de la Luncavita pana spre padurea Letea din Delta Dunarii. Un aspect important cu privire la avifauna unei zone este cel legat de migraŃia păsărilor. Din punct de vedere ştiinŃific păsările migratoare se pot încadra în următoarele grupe: oaspeŃi de vară, oaspeŃi de iarnă, specii migratoare în pasaj. Fiecare grupă poate prezenta, de asemenea, câteva diviziuni. Astfel, pentru zona de amplasament a balastierei Movileni au fost stabilite anumite grupe fenologice: specii sedentare, specii parŃial migratoare, specii oaspeŃi de vară, specii oaspeŃi de vară în pasaj, specii oaspeŃi de iarnă în pasaj. Dintre aceste tipuri fenologice, doar speciile oaspeŃi de vară, oaspeŃi de vară în pasaj şi oaspeŃi de iarnă în pasaj intră în categoria păsărilor migratoare. Speciile parŃial migratoare sunt specii sedentare care din anumite cauze efectuează deplasări pe distanŃe scurte, în vederea satisfacerii unor cerinŃe biologice (hrană, adăpost, reproducere). Din acest motiv ele nu pot fi încadrate în grupa păsărilor migratoare.


Impactab01

Studiile efectuate au arătat că speciile oaspeŃi de vară sosesc în zona amplasamentului balastierei în cursul lunii aprilie – mai. In intervalul septembrie – octombrie părăsesc zona şi se îndreaptă spre cartierele de iernat. Speciile oaspeŃi de vară în pasaj sunt păsări migratoare care doar au tranzitat zona luată în studiu, ele necuibărind în acest areal, teritoriul de cuibărit fiind localizat în alte regiuni din Ńară. Speciile oaspeŃi de iarnă în pasaj sunt acele păsări migratoare care sosesc în Ńara noastră toamna (octombrie – noiembrie) şi care în căutarea unor locuri de iernat (adăpost şi hrană) au trecut şi prin zona luată în studiu. Atât oaspeŃii de vară în pasaj, cât şi oaspeŃii de iarnă în pasaj au putut fi semnalate o anumită perioadă, dar după care prezenŃa lor nu a mai fost observată. Observa Ńiile avifaunistice realizate in zona de amplasament a balastierei Movileni nu au indicat prezen Ńa unui culoar constant de migra Ńie. Considerăm că speciile migratoare semnalate în zona de studiu se găsesc în forma de dispersie, ele desprinzându-se din trunchiul comun de migraŃie (vezi traseele de migratie, Fig. 1), înainte de a ajunge în zonă. Specificam, ca acumulările de apă realizate ca urmare a intervenŃiei antropice în bazinul râului Siret au sporit importanŃa culoarului est-capatic pentru migraŃia păsărilor. Speciile de păsări care migrează preferă lacurile de acumulare (atât luciul apei, zona litorală cât şi coada lacurilor unde există mult stuf). În zona litorală a acestor acumulări păsările găsesc nevertebrate limnicole şi vertebrate de talie mică care reprezintă o sursă de hrană bogată. Speciile de păsări care iernează la noi preferă zonele în care nivelul apei variază zilnic,astfel încât gheaŃa se sparge şi au posibilitatea să găsească hrană în apă. Conform surselor bibliografice pe raul Siret sunt cunoscute circa 168 specii de păsări (28 sedentare, 54 oaspeŃi de vară, 4 oaspeŃi de iarnă şi 82 specii de pasaj), in special pe lacurile de acumulare din aval. Observatiile realizate pe Sietul inferior in zona de amplasament a balastierei Movileni, judetul Galati au identificat prezenta a 26 de specii de pasari, in majoritate specii comune, care nu necesita masuri speciale de conservare.


Impactab01

Specii de p ăsări din zona amplasamentului balastierei Movileni, j udetul Galati Tab. 1

Nr. crt.

Denumire ştiin Ńific ă

Denumire popular ă Familia Ordinul Observa Ńii

1. Phalacrocorax carbo

cormoran mare Phalacrocoracidae Pelecaniformes în zbor

2. Egretta garzetta egreta mică Ardeidae Ciconiiformes în zbor 3. Ardea cinerea starc cenusiu Ardeidae Ciconiiformes în zbor 4. Nycticorax

nycticorax starc de noapte Ardeidae Ciconiiformes în zbor

5. Anas platyrhynchos

rata mare Anatidae Anseriformes în zbor

6. Falco tinnunculus vânturel roşu Falconidae Falconiformes în zbor 7. Larus ridibundus pescăruş râzător Laridae Charadriiformes în zbor 8. Larus cachinnans pescarus argintiu Laridae Charadriiformes în zbor 9. Sterna hirundo chira de balta Sternidae Charadriiformes în zbor 10. Cuculus canorus cuc Cuculidae Cuculiformes în zbor 11. Merops apiaster prigorie Meropidae Coraciiformes în zbor 12. Coracias garrulus dumbraveanca Coraciidae Coraciiformes în zbor 13. Riparia riparia lastun de mal Hirundinidae Passeriformes în zbor 14. Hirundo rustica rândunică Hirundinidae Passeriformes în zbor 15. Motacilla alba codobatură alba Motacillidae Passeriformes în zbor/pe

sol 16. Sylvia curruca silvie mică Sylviidae Passeriformes tufarisuri 17. Parus coeruleus piŃigoi albastru Paridae Passeriformes în zbor 18. Parus major piŃigoi mare Paridae Passeriformes în zbor 19. Pica pica coŃofană Corvidae Passeriformes în zbor 20. Corvus frugilegus cioara de semănătură Corvidae Passeriformes în zbor 21. Corvus corone

cornix cioara grivă Corvidae Passeriformes în zbor/pe

sol 22. Luscinia

megarhynchos priveghetoare roscata Turdidae Passeriformes in tufarisuri

23. Sturnus vulgaris

graur Sturnidae Passeriformes în zbor/pe sol

24. Passer montanus

vrabia de câmp Passeridae Passeriformes în zbor/ tufarisuri

25. Fringilla coelebs cinteză Fringillidae Passeriformes în zbor 26. Carduelis

carduelis sticlete Fringillidae Passeriformes în

zbor/arbori In corespunderere cu legislatia in vigoare, HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecŃie specială avifaunistică ca parte integrantă a reŃelei ecologice europene Natura 2000 în România s-au evidentiat si analizat aspectele legate de distantele si efectele acestora asupra: a) coloniilor speciilor de p ăsări de dimensiuni mari; Nu au fost semnalate colonii de păsări de dimensiuni mari (specii acvatice: pelicani, stârci, cormorani) în apropierea amplasamentului blastierei Movileni, judetul Galati. Speciile respective cuibaresc pe suprafete intinse de balti si lacuri cu stufaris si vegetatie arboricola, in special de-a lungul cursului Dunarii si in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. b) zonelor de cuib ărire (situate în afara localit ăŃilor) ale speciilor de p ăsări de dimensiuni mari, necoloniale; Zonele de cuibărit ale unor specii răpitoare (şorecari, ulii, şoimi), precum şi alte specii necoloniale de dimensiuni mari (barza albă) nu se regăsesc în arealul amplasamentului blastierei Movileni. Pentru speciile răpitoare din zonă, locurile de cuibărit se află în


Impactab01

padurile/plantatiile forestiere, la o distanŃă mai mare de 2-3 km. Cuiburi de barză albă se întâlnesc în localitatile invecinate obiectivului de investitie. c) coloniilor speciilor de p ăsări de dimensiuni mici; Pentru speciile de dimensiuni mici (prigoria, graurii, vrabia de câmp) nu au fost semnalate colonii în zonă. d) locurilor de hr ănire cunoscute ale p ăsărilor coloniale apar Ńinând speciilor de dimensiuni mari; Amplasamentul blastierei Movileni nu reprezintă loc de hrănire pentru păsările coloniale aparŃinând speciilor de dimensiuni mari (pelicani, stârci). Dintre speciile de dimensiuni mari necoloniale (vânturelul roşu) au fost observate hrănindu-se în zonă. e) traseelor locale cunoscute pe care p ăsările coloniale apar Ńinând speciilor de dimensiuni mari se deplaseaz ă obişnuit între zona coloniilor de cub ărit şi zona de hrănire; Nu sunt cunoscute trasee de deplasare ale păsărilor coloniale de dimensiuni mari, între zona coloniilor de cuibărit şi locul de hrănire, ce ar viza arealul blastierei Movileni şi în împrejurimi. f) traseelor locale cunoscute pe care p ăsările cuib ăriloare necoloniale se deplaseaz ă obişnuit între zona de cuib ărit şi zona de hr ănire; Pentru speciile necoloniale arealul blastierei Movileni şi împrejurimile pot constitui trasee de deplasare între locurile de cuibărire şi cele de hrănire. Dintre speciile semnalate în zonă cele mai comune sunt speciile de paseriforme (păsărele: vrabiile, graurii, sticleŃii, etc.). g) zonelor în care p ăsările se aglomereaz ă în perioada de iernat pentru a înnopta sau pentru a se hr ăni; Pe perioada sezonului rece nu s-au semnalat aglomerari de pasari in perimetrul blastierei Movileni. Speciile de paseriforme (pasarele) s-au identificat, in special in zonele de ecoton, intre suprafetele din preajma malului raului Siret, localitatea Movileni si amplasament. h) traseelor locale cunoscute pe care p ăsările care ierneaz ă se deplaseaz ă obi şnuit între zona de odihn ă (înnoptare) şi zona de hr ănire. Deplasările păsărilor ce iernează în zonă în căutarea de noi locuri de hrănire sau odihnă nu se suprapun peste suprafaŃa blastierei Movileni, judetul Galati.


Impactab01

Prezentam in continuare caracteristicile unor speci i de pasari observate in zona de amplasament a balastierei Movileni (Tab.1): Cormoran mare - Phalacrocorax carbo

Relevan Ńa sitului pentru specie: Cormoranul mic a fost semnalat in zbor traversand perimetrul balastierei Movileni. Este inclusă în Directiva Păsări, Anexa I. Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Prefera lacurile si raurile cu stufarisuri intinse. Impactul estimat: Nu anticip ăm nici un declin cauzat de dezvoltarea investitiei exploatare a produselor de balastiera în popula Ńia speciei.

Egreta mica - Egretta garzetta

Relevan Ńa sitului pentru specie: Egreta mica a fost identificata in perimetrul balastierei Movileni prin exemplare singulare. Specie inclusă în Directiva Păsări, Anexa I. Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Intalnita in locuri mlastinoase, lacuri, balti. Impactul estimat: Nu anticip ăm nici un declin cauzat de dezvoltarea investitiei exploatare a prod uselor de balastiera în popula Ńia speciei.

Starc de noapte - Nycticorax nycticorax

Relevan Ńa sitului pentru specie: Specia a fost observata in zbor in zona amplasamentului balastierei Movileni. Specie inclusă în Directiva Păsări, Anexa I. Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului balastierei. Prefera regiunile cu mlastini si balti intinse. Impactul estimat: Nu anticip ăm nici un declin cauzat de dezvoltarea investitiei exploatare a produselor de balastiera în popula Ńia speciei .

Chira de balta - Sterna hirundo

Relevan Ńa sitului pentru specie: Specia a fost identificata in in zbor in perimetrul balastierei Movileni. Specie inclusă în Directiva Păsări, Anexa I. Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Prefera regiunile de coasta si tarmurile lacurilor continentale. Impactul estimat: Nu anticip ăm nici un declin cauzat de dezvoltarea investitiei exploatare a produselor de balastiera în popula Ńia speciei.

Larus ridibundus (pescăruş râzător), Fam. Laridae, Ord. Charadriiformes

Specie parŃial migratoare, comună zonelor umede. Toamna şi primăvara se adună în stoluri mari şi pe terenurile agricole, colindând arăturile. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III din ConvenŃia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). Specie mobilă, necuibăritoare, aflată trecător pe amplasament, nu se impun m ăsuri speciale de protec Ńie şi conservare.

Falco tinnunculus (vânturel roşu), Fam. Falconidae, Ord. Falconiformes


Impactab01

Specie parŃial migratoare, prezentă pe tot cuprinsul Ńării. Preferă zonele împădurite, parcurile sau arbori solitari pentru construirea cuibului. Nu este inclusă în Directiva Păsări, dar este prezentă în Anexa II din ConvenŃia de la Bonn şi Anexa II ConvenŃia de la Berna. Pe plan european este o specie în declin numeric fiind inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil). Pe amplasament observata doar in tranzit/zbor. Pentru cuibarit prefera vegetatia arboricola din zona. Nu necesit ă măsuri speciale de

conservare. Specia va fi afectata nesemnificativ de realizarea investitiei – exploatare a produselor de balastiera. Hirundo rustica (rândunică), Fam. Hirundinidae, Ord. Passeriformes

Specie oaspete de vară, comună în întreaga Ńară, cu precădere în zonele rurale. Este inclusă doar în Anexa II ConvenŃia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie a căror efective sunt constant reduse, fiind inclusă în categoria SPEC 3. Exemplarele observate in perimetrul schitului de calugari au fost în căutare de hrană, efectuând zboruri la joasă înălŃime. Cuibareste in localitati. Specie activ ă, foarte mobil ă, nu se

impun m ăsuri speciale de protec Ńie şi conservare. Nu va fi afectata nesemnificativ de realizarea investitiei – exploatare a produselor de balastiera. Motacilla alba (codobatură albă), Fam. Motacillidae, Ord. Passeriformes

Specie oaspete de vară, comună în zonele cu câmp deschis, adesea lângă lacuri, râuri, aşezări umane. Este inclusă în Anexa II ConvenŃia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria Non SPEC. Nu cuibareste pe amplasamentul balastierei Movileni. Observata in numar mai mare in timpul migratiilor. Specie cu o mobilitate sporita, nu se impun m ăsuri speciale de protec Ńie şi conservare.

Sylvia curruca (silvie mică), Fam. Sylviidae, Ord. Passeriformes

Specie oaspete de vară, comună în întreaga Ńară, de la malul mării până în zonele montane. Preferă habitatele cu vegetaŃie înaltă, tufişuri, parcuri şi grădini. Este inclusă în Anexa II ConvenŃia de la Berna şi Anexa II ConvenŃia de la Bonn. Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC. Nu cuibareste pe amplasament. Prefera vegetatia arbustiva din preajma malurilor. Nu se impun m ăsuri

speciale de protec Ńie şi conservare. Specia va fi afectata nesemnificativ de realizarea investitiei – exploatare a produselor de balastiera.


Impactab01

Parus coeruleus (piŃigoi albastru), Fam. Paridae, Ord. Passeriformes Specie sedentară, comună în toate regiunile Ńării. Preferă locurile cu vegetaŃie înaltă, tufişurile, pădurile, parcurile şi grădinile. Este inclusă în Anexa II ConvenŃia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). Cuibareste in vegetatia arboricola din afara amplasamentului balastierei Movileni. Nu se impun măsuri speciale de protec Ńie şi conservare. Specia va fi

afectata nesemnificativ de realizarea investitiei – exploatare a produselor de balastiera. Parus major (piŃigoi mare), Fam. Paridae, Ord. Passeriformes

Specie sedentară, comună în toate regiunile Ńării. Preferă locurile cu vegetaŃie înaltă, tufişurile, pădurile, parcurile şi grădinile. Este inclusă în Anexa II ConvenŃia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC. Cuibareste in vegetatia arboricola din afara amplasamentului balastierei. Nu se impun m ăsuri speciale de protec Ńie şi conservare. Specia va fi afectata nesemnificativ de realizarea investitiei – exploata re a

produselor de balastiera. Pica pica (coŃofană), Fam. Corvidae, Ord. Passeriformes

Specie sedentară, comună în întreaga Ńară. Pentru cuibărit preferă locurile împădurite, iar pentru hrană locurile deschise, terenurile agricole, livezile, păşunile etc. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III ConvenŃia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Nu cuibareste pe amplasament. Prefera vegetatia arboricola din zona. Specie activ ă, mobil ă, nu se impun m ăsuri speciale de protec Ńie şi conservare. Specia

va fi afectata nesemnificativ de realizarea investi tiei – exploatare a produselor de balastiera. Corvus frugilegus (cioară de semănătură), Fam. Corvidae, Ord. Passeriformes

Specie sedentară, comună în întreaga Ńară, în toate zonele de câmpie şi colinare. Pentru cuibărit preferă locurile împădurite, iar pentru hrană locurile deschise, terenurile agricole, livezile, păşunile etc. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III ConvenŃia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Nu cuibareste pe amplasament. Intalnita in stoluri mari in peprioada rece a anului. Nu se impun m ăsuri

speciale de protec Ńie şi conservare. Specia va fi afectata nesemnificativ de realizarea investitiei – exploatare a produselor de balastiera.


Impactab01

Corvus corone cornix (cioară grivă), Fam. Corvidae, Ord. Passeriformes Specie sedentară, comună în întreaga Ńară, de la malul mării până în zonele montane. Pentru cuibărit preferă locurile împădurite, iar pentru hrană locurile deschise, terenurile agricole, livezile, păşunile etc. Este inclusă în Anexa III ConvenŃia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Nu cuibareste pe amplasament. Prefera vegetatia arboricola din zona. Nu se impun m ăsuri speciale de protec Ńie şi

conservare. Specia va fi afectata nesemnificativ de realizarea investitiei – exploatare a produselor de balastiera. Sturnus vulgaris (graur), Fam. Sturnidae, Ord. Passeriformes

Specie parŃial migratoare, comună în toate regiunile Ńării. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III ConvenŃia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie în declin fiind inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil). Nu cuibareste in perimetrul balastierei Movileni. Stoluri mari observate spre sfarsitul verii-toamna. Specie cu mobilitate

sporita, nu se impun m ăsuri speciale de protec Ńie şi conservare. Specia va fi afectata nesemnificativ de realizarea investitiei – exploatare a produselor de balastiera. Passer montanus (vrabie de câmp), Fam. Passeridae, Ord. Passeriformes

Specie sedentară, comună în toate regiunile Ńării. Nu este pretenŃioasă la condiŃiile de mediu, adaptându-se la cele mai felurite habitate. Este inclusă în Anexa III ConvenŃia dela Berna. Pe plan european se consideră a fi o specie în declin numeric, fiind inclusă în categoria SPEC 3. Nu cuibareste pe amplasament. Prefera vegetatia arboricola din zona. Nu se impun m ăsuri speciale de protec Ńie şi conservare. Specia

va fi afectata nesemnificativ de realizarea investi tiei – exploatare a produselor de balastiera. Fringilla coelebs (cinteză), Fam. Fringillidae, Ord. Passeriformes Specie parŃial migratoare, comună în toate regiunile Ńării. Preferă zonele împădurite,

parcurile, livezile. Pe perioada sezonului rece se adună în stoluri mai mari şi colindă în căutarea hranei. Este inclusă în Anexa III ConvenŃia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). Nu cuibareste pe amplasament. Prefera vegetatia arboricola din zona. Observata in stoluri mai mari in timpul migratiei. Specie cu mobilitate sporita, nu se impun m ăsuri speciale de protec Ńie şi conservare. Specia va fi afectata nesemnificativ de realizarea investitiei –

exploatare a produselor de balastiera.


Impactab01

Carduelis carduelis (sticlete), Fam. Fringillidae, Ord. Passeriformes Specie sedentară, comună în toate regiunile Ńării. Preferă zonele împădurite, parcurile, livezile. Pe perioada sezonului rece se adună în stoluri mai mari şi colindă în căutarea hranei. Este inclusă în Anexa II ConvenŃia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Nu cuibareste pe amplasament. Prefera vegetatia arboricola din zona. Nu se impun m ăsuri speciale de protec Ńie şi

conservare. Specia va fi afectata nesemnificativ de realizarea investitiei – exploatare a produselor de balastiera. Astfel, realizarea activitatilor de exploatare a pr oduselor de balastiera nu determin ă modific ări ale rutelor de migra Ńie a păsărilor, deoarece habitatele învecinate nu ofer ă condi Ńii favorabile pentru odihn ă şi hran ă. De asemenea specificam ca speciile migratoare, observate in zon a, nu sunt afectate semnificativ, cu atât mai mult cu cât prezen Ńa lor pe amplasament este tranzitorie (de pasaj), nici una dintre ele nefiind cuib ăritoare. Informatii despre flora locala; varsta si tipul pad urii, compozitia pe specii Conform lucrarii ”Habitatele din România” (DoniŃă et al.,2005), ce prezintă principalele tipuri de habitate întâlnite în România, corelate cu sistemele de clasificare utilizate la nivel european, în special cel utilizat pentru NATURA 2000, au fost identificate tipurile de habitate din zona amplasamentului balastierei Movileni, judetul Galati. Astfel, vegetaŃia zonei a fost încadrată în grupa Terenurilor Agricole si Peisaje Artificiale , Comunitati ruderale la următorul tip de habitat: Habitat R8704 Comunitãti antropice cu Polygonum aviculare, Lolium perenne, Sclerochloa du ra si Plantago major.

Corespondente: NATURA 2000: – EMERALD: – CORINE: – PAL.HAB: 87.2 Ruderal communities EUNIS: – Asociatii vegetale: Lolio – Plantaginetum najoris (Linkola 1921) Berger 1950, Sclerochloo – Polygonetum avicularis (Gams 1927) Soó 1940. Rãspândire: Terenuri virane, margini de drum, cãrãri, curti, în toatã tara. Suprafete: 500–600 ha. Statiuni: Altitudine de la nivelul mãrii pânã la 500–600 m, în zona colinarã; Clima: T = 11–8,50C; P = 500–800 mm; Relief: terenuri plane, pante usor înclinate cu expozitie sudicã, esticã si vesticã. Soluri: nisipoase si luto-nisipoase bogate în substante organice în descompunere, deficitare în umiditate în timpul verii. Structura: Majoritatea plantelor component sunt de talie micã, dar se pot separa douã straturi: cel superior este realizat de speciile: Lolium perenne, Lepidium ruderale, Matricaria perforata, Chamomilla recutita, Hordeum murinum, Malva pusilla, Centaurea calcitrapa, Eragrostis minor.


Impactab01

Etajul inferior este alcãtuit din specii repente sau cu tulpina foarte redusã cum sunt: Amaranthus crispus, Euclidium syriacum, Poa annua, Polygonum aviculare,Sagina procumbens. În cadrul acestor fitocenoze pot fi semnalate si specii de briofite ruderale ca: Bryum argenteum si Syntrichia ruralis. Valoare conservativã: redusã. Compozitie floristicã: Specii edificatoare: Poa annua, Polygonum aviculare, Plantago major, Sclerochloa dura, Lolium perenne. Specii caracteristice: Plantago major, Polygonum aviculare, Euclidium syriacum, Sclerochloa dura. Alte specii importante: Trifolium repens, Taraxacum officinale,Hordeum murinum, Matricaria perforata, Chamomilla recutita, Malva pusilla,Eragrostis minor. In concluzie, valoarea conservativ ă a acestor specii este redus ă, nici una dintre ele nefiind incluse în listele de protec Ńie la nivel european şi na Ńional. Vegeta Ńia nu este afectat ă de lucr ările de construc Ńie a planului “Lucrari de decolmatare, reprofilare a albiei minore a Riului Siret si regul arizare a scurgerii, prin exploatare de agregate minerale, perimetrul Movileni Aval I”, comuna Movileni, jude Ńul GalaŃi şi nu se impun m ăsuri speciale de conservare. Informatii despre fauna locala; habitate ale specii lor de animale incluse in Cartea Rosie; specii de pasari, mamifere, pesti, amfibii, reptile, nevertebrate; vanat, specii rare de pesti Pe perimetrul zonei de amplasament a balastierei Movileni s-a identificat o diversitate specifica relative redusa a faunei (fauna de nevertebrate şi vertebrate). Dintre nevertebrate cele mai multe specii sunt din grupa insectelor, iar dintre vertebrate grupa păsărilor a fost cea mai bine reprezentată. Prezentam caracteristicile unor grupe şi specii de animale identificate in zona de amplasament a balastierei Movileni, judetul Galati. Amfibienii si reptile. Sunt reprezentate de Rana esculenta, Natrix natrix, care

populează atât luciul apei cât şi malul râului.

Rana esculenta (broasca mică de lac), Ord. Anura, Fam. Ranidae

hraneste cu moluste, insecte, viermi, larve si icre fiind daunatoare faunei piscicole. Poate fi gasita in aproape orice tip de habitat, predominant acvatic. Nu este inclus ă in anexele Directivei Habitate şi nu necesit ă măsuri speciale de conservare. Specia va fi afectata nesemnificativ de lucrarile de exploatare a produselor de balastiera.


Impactab01

Natrix natrix (şarpele de casă), Fam. Colubridae, Ord. Squamata Specie comună ce populeaza locurile din preajma baltilor, lacurilor, a apelor curgatoare, paduri, campii sau zonele lipsite de vegetatie, ducand o viata atat acvatica, cat si terestra. Sarpele de casă este o specie adaptată diverselor condiŃii de mediu. Specificam ca terenul balastierei Movileni nu reprezintă habitatul tipic al speciei, ea gasindu-şi condiŃii favorabile de viaŃă în alte biotopuri invecinate. Nu este inclus ă in anexele Directivei

Habitate şi nu necesit ă măsuri speciale de conservare. Specia va fi afectata nesemnificativ de exploatarea produselor de balasti era. Pesti. Peştii alcătuiesc o populaŃie însemnată localizată în masa apei, dintre speciile prezente în zonă enumerăm: Alburnus alburnus (oblete), Carassius auratus (caras), Cyprinus carpio (crap), Esox lucius (stiuca), Perca fluviatilis (biban), Leuciscus cephalus (clean), Scardinius erythrophthalmus (rosioara), Abramis brama (platica) s.a. Alburnus alburnus (oblete)

Specie raspandita in Dunare si baltile sale, in limanurile litorale cu apa dulce, in cursul inferior al raurilor si baltile lor, in unele lacuri interioare ca lacul Snagov. Platica prefera apa linistita cu fund mâlos. Nu este inclus ă in anexele Directivei Habitate şi nu necesit ă măsuri speciale de conservare. Specia va fi afectata nesemnificativ de exploatarea produselor d e balastiera.

Carassius auratus (caras)

Prezinta un corp alungit, cap scurt, solzi mari si grosi, bine fixati. Specie ce prefera locurile cu vegetatie si fund malos, traind in aceleasi biotipuri cu caracuda. Se hraneste cu organisme vegetale si animale, larve de insecte, viermi, icre de peste, etc. Nu este inclus ă in anexele Directivei Habitate şi nu necesit ă măsuri speciale de conservare. Specia va fi afectata nesemnificativ de exploatarea produselor d e balastiera.

Cyprinus carpio (crap).

Trăieşte în toate apele dulci de la şes şi deal în special în Dunăre şi bălŃle ei, dar şi in ape salmastre (în lagune şi în faŃa gurilor Dunării). Este răspândit, începând cu gurile Dunării şi lacurile litorale, în Dunăre, Prut şi toate bălŃile lor de inundaŃie. e hrăneşte cu plante acvatice (tulpini tinere de papură), animale mici (diferiŃi răcuşori, larve de insecte), cu ouă de broască şi chiar cu icrele altor peşti. Se reproduce primăvara (aprilie-mai). Nu este inclus ă in anexele Directivei Habitate

şi nu necesit ă măsuri speciale de conservare. Specia va fi afectata nesemnificativ de exploatarea produselor de balastiera.


Impactab01

Esox lucius (stiuca) Stiuca este un peşte răpitor care trăieşte în apă dulce. Se hraneste cu pesti mari si mici, pasari si mamifere acvatice, broaste, insecte, locul preferat in care vaneaza fiind aproape de mal, printre tufisuri. Reproducerea se are loc in mediul acvatic, cand apa are o temperatura in jur de 8-1 grade grade C, avand loc in lunile februarie-martie. Nu este inclus ă in anexele Directivei Habitate şi nu necesit ă măsuri speciale de conservare. Specia va fi afectata nesemnificativ de

exploatarea produselor de balastiera.

Perca fluviatilis (biban) Este prezent atat in apele dulci, cat si in cele salmastre, unde ramane fidel locului, fara a intreprinde migratii. Prefera apele limpezi, cu fundul tare, activand in special in timpul zilei, noaptea nefiind activ. Reproducerea are loc in martie-aprilie. Nu este inclus ă in anexele Directivei Habitate şi nu necesit ă măsuri speciale de conservare. Specia va fi

afectata nesemnificativ de exploatarea produselor d e balastiera. Leuciscus cephalus (clean).

Peste comun, cleanul este raspandit in aproape toate bazinele acvatice din Europa, cu exceptia apelor de altitudine. Prefera zona mai inalta a colinelor cu ape limpezi, nu prea calde, cu fundul vetrei pietros, nisipos sau nisipo-argilos. Se reproduce in apilie-mai. Nu este inclus ă in anexele Directivei Habitate şi nu necesit ă măsuri speciale de conservare. Specia va fi afectata nesemnificativ de

exploatarea produselor de balastiera. Scardinius erythrophthalmus (rosioara).

La noi in tara este intalnita in Dunare, baltile luncii inundabile, in Delta, lacurile litorale, iazuri, helesteie si aproape in toate apele curgatoare. Se reproduce in exclusivitate in ape stagnante, din aprilie pana in iunie. Hrana consta din alge, vegetatie submersa, viermi, larve etc. Nu este inclus ă in anexele Directivei Habitate şi nu necesit ă măsuri speciale de conservare. Specia va fi afectata nesemnificativ de

exploatarea produselor de balastiera. Abramis brama (platica)

In rauri platica traieste in locurile mai adanci si argiloase. In balti si iazuri se intalneste mai ales langa tufe de stuf si papura, preferand lacurile cu fund mai nisipos. Se hraneste cu rame, larve, scoici etc. Nu este inclus ă in anexele Directivei Habitate şi nu necesit ă măsuri speciale de conservare. Specia va fi afectata nesemnificativ de exploatarea produselor de balastiera.


Impactab01

Mamifere. Arvicola terrestris (sobolan de apă), Ord. Rodentia Fam. Cricetidae. Specie raspandita in Europa. În toată Ńara, pînă la l 200 m altitudine. Sobolanul de apă este activ ziua şi noaptea. Sapă galerii complicate în solul afinat şi umed de la marginea lacurilor şi rîurilor de şes cu multă vegetaŃie, ori în lunci, fîneŃe, păşuni, livezi etc. Identificat in afara amplasamentului balastierei. Nu este inclus ă in anexele Directivei Habitate şi nu necesit ă măsuri speciale de conservare. Specia va fi afectata

nesemnificativ de lucrarile de exploatarea a produs elor de balastiera. Nevastuica (Mustela nivalis), Ord. Carnivora, Fam. Mustelidae

Specie raspândita în toata Europa, în vestul Asiei si nordul Africii. La noi, destul de comuna, vara prin pajisti, poieni, iar iarna pe lânga asezari omenesti, prin grajduri, hambare, mori; semnalata mai mult în Transilvania. Semnala in zona limotrofa balastierei. Nu este inclus ă in anexele Directivei Habitate şi nu necesit ă măsuri speciale de conservare. Specia va fi afectata nesemnificativ de lucrarile lucrarile de e xploatarea

a produselor de balastiera. Vulpes vulpes (vulpe), Ord. Carnivora, Fam. Canidae

Intalnita in Baragan, Dobrogea, cat si in padurile de mare altitudine, pana la limita vegetatiei forestiere. Se hraneste cu soareci de camp, iepuri, pasari, insecte, melci, fructe si diferite seminte. Pe perimetrul amplasamentului balastierei s-au identificat exemplare izolate aflate in transit (trecere). Specia nu va fi afectat ă de lucrarile de exploatarea a produselor de balastiera.

Fauna de nevertebrate a zonelor este caracterizată de o abundenŃă redusă dar o diversitate taxonomică ridicată: viermi, moluşte, iar dintre artropode: arahnide, crustacee, miriapode şi insecte. Astfel, fauna sectoarelor deschise fără arbuşti şi vegetaŃie redusă are un efectiv numeric şi specific al organismelor de sol mai redus, aici fiind prezente cu precădere specii de insecte. Terenurile agricole invecinate sunt populate de specii de lumbricide şi raci izopozi. În regiunile cultivate sunt prezente specii dăunătoare în sol dintre elateride şi melolonthidae, precum si omizi de pământ. Elementele de fauna a plajelor de nisip şi prundiş, unde va avea loc exploatarea propriu-zisă, au o structură foarte redusă a componenŃilor biotici edafici. In concluzie, urmare a studiilor realizate in zona de amplasament a balastierei Movileni, judetul Galati, in majoritate, s-au ident ificat specii comune de fauna, doar unele dintre acestea avand statut de protectie . Astfe, nu se impun m ăsuri speciale de conservare a acestora. Specificam ca fauna de nevertebrate si vertebrate v a fi afectata nesemnificativ de lucr ările de exploatare a produselor de balastiera.


Impactab01

Impactul prognozat asupra biodiversitatii Impactul produs de exploatarea a produselor de balastiera Movileni, judetul Galati asupra biodiversităŃii este minim, nesemnificativ, unul direct, respectiv local, asupra suprafeŃei destinate acestui obiectiv, şi unul indirect asupra zonelor învecinate. Impactul produs asupra biodiversităŃii de pe amplasamentul balastierei se poate urmări atât în faza de construcŃie, cât şi în faza de exploatare. În faza de construc Ńie/execu Ńie În această fază putem vorbi de un impact negativ permanent şi un impact negativ tranzitoriu. Impactul negativ permanent . Acest impact se va regăsi în punctele de excavatie şi în formarea unor noi căi de acces. În funcŃie de parametrii tehnici (locuri de excavatie, drumuri de acces etc.) o anumită suprafaŃă din amplasament va fi afectata. Cu toate acestea considerăm că pierderea de habitat va fi minim ă şi nu va influen Ńa negativ existen Ńa biodiversitatii de pe amplasament . Dacă vegetaŃia din punctele de lucru va fi partial afectata, în cazul faunei se poate spune c ă din cauza mobilit ăŃii majorit ăŃii speciilor efectul negativ va fi cu mult mai mic şi aproape nesemnificativ. Toate speciile de animale active se vor retrage în zonele care nu sunt supuse operaŃiunilor de construcŃie. Impactul negativ tranzitoriu . Acest impact se referă la modul cum biodiversitatea din zonele învecinate va fi influenŃată pe întreaga perioadă de construcŃie si exploatare a balastierei. Acest impact este tenzitoriu (temporar) deoarece o dată cu încetarea activităŃilor de şantier biodiversitatea de pe amplasament va reintra în parametrii normali de existenŃă. Cele mai afectate sunt vecinătăŃile punctelor de lucru/excavatie, drumuri de acces, deoarece pe ele se va circula şi efectua majoritatea operaŃiunilor de construcŃie. Toate speciile de animale mobile (insecte, toate vertebratele) se vor retrage în zonele învecinate obiectivului, cel puŃin pe perioada de zi a lucrărilor de şantier, existând posibilitatea ca unele dintre ele să revină temporar în arealul de construcŃie în perioadele de pauză. Având în vedere structura vegeta Ńiei, precum şi componen Ńa faunistic ă de pe amplasamentul balastierei Movileni, judetul Galati, suntem în m ăsur ă să spunem că impactul asupra biodiversit ăŃii va fi unul minim, nesemnificativ şi de scurt ă durat ă (pe durata fazei de execu Ńie). În faza de exploatare În această fază nu se pune problema unui impact major asupra biodiversităŃii de pe amplasamentul balastierei. După încheierea fazei de execuŃie vegetaŃia şi fauna locală va reintra în ritmul normal de vieŃuire. Un factor de stres poate fi reprezentat de circulaŃia personalului angajat al balastierei, a utilajelor si a autovehiculelor în anumite puncte de pe amplasament, legate de lucrarile de exploatarea produselor de balastiera etc. Acest lucru este posibil să fie redus mult datorită instalaŃiilor tehnice tot mai performante, în acest fel necesitând o supraveghere şi o întreŃinere minimă.


Impactab01

Datele concrete asupra altor balastiere din tara si din zona – raul Siret, aflate în faza de exploatare, indica existenta unui impact nesemnificativ asupra biodiversitatii, implicit a pasarilor, obiectivul de invstitie situandu-se in situl de protective speciala avifaunistica ROSPA0071 - Lunca Siretului Inferior. In rezultatul studiilor realizate pe amplasamentul balastierei Movileni s-a constatat ca obiectivul de investitie nu se afl ă pe traseul unui culoar de migra Ńie, iar num ărul speciilor migratoare este redus în zon ă. Consideram, c ă impactul produs de exploatarea produselor de balas tiera asupra speciilor de pasari din zona este minim, nesemnific ativ. Modificari ale suprafetelor de paduri, mlastini, zo ne umede, corpuri de apa (lacuri, rauri etc.), plaje produse de proiectul propus. Imp actul potential asupra mediului natural Nu sunt preconizate modificari ale suprafetelor de paduri, mlastini, zone umede, corpuri de apa ş.a. legate de lucrările de realizare a investiŃiei “Lucrari de decolmatare, reprofilare a albiei minore a Riului Siret si regularizare a scurgerii, prin exploatare de agregate minerale”, comuna Movileni, judetul Galati. Modificarea suprafetei zonelor impadurite (%, ha) produsa din cauza proiectului propus; schimbari asupra varstei, compozitiei pe specii si a tipurilor de padure, impactul acestor schimbari asupra mediului. Proiectul exploatarea produselor de balastiera nu-şi propune realizarea unor activităŃi ce ar genera modificari ale suprafetelor impadurite, schimbări asupra vârstei, compoziŃiei şi tipologiei tipurilor de pădure. Distrugerea sau alterarea habitatelor speciilor de plante incluse in Cartea Rosie Dupa cum s-a mentionat pe amplasamentul balastierei Movileni se va extrage materia primă din albia râului Siret, reprezentată de agregatele minerale de râu care sunt un amestec de nisip, pietriş şi bolovăniş. Specificam ca pe perimetrul respectiv nu au fost identificate specii de plante incluse in listele rosii.

Modificarea/distrugerea populatiei de plante Prin realizarea obiectivului “Lucrari de decolmatare, reprofilare a albiei minore a Riului Siret si regularizare a scurgerii, prin exploatare de agregate minerale”, comuna Movileni, judetul Galati populatiile de plante nu vor suferi modificari esenŃiale. Cat priveste deteriorarea vegetatiei existente pe amplasament (în principal specii ruderale) în timpul lucrărilor de execuŃie, aceasta va fi minora si nu va duce la modificarea sau distrugerea populatiilor de plante existente.

Modificarea compozitiei pe specii: specii locale sa u aclimatizate, raspandirea speciilor invadatoare Nu sunt preconizate modificari a compozitiei pe specii vegetale.

Modificari ale resurselor speciilor de plante cu im portanta economica Nu se preconizeaza modificari ale resurselor speciilor de plante cu importanta economica.


Impactab01

Degradarea florei din cauza factorilor fizici (lips a luminii, compactarea solului, modificarea conditiilor hidrologice etc.), impactul potential asupra mediului Impactul potential asupra mediului urmare a lucrărilor de exploatarea produselor de balastiera va fi unul minor, datorită faptului că vegetaŃia existentă pe amplasament este alcătuită din specii comune, ruderale. Nu s-au identificat specii de plante de pe listele rosii din Romania.

Distrugerea sau modificarea habitatelor speciilor d e animale incluse in Cartea Rosie Deoarece pe pe amplasamentul balastierei Movileni nu au fost semnalate habitate ale speciilor de animale incluse in listele rosii, nu sunt preconizate distrugeri sau modificari ale acestora. Alterarea speciilor si populatiilor de pasari, mami fere, pesti, amfibii, reptile, nevertebrate Nu se preconizeaza alterarea speciilor si a populatiilor de animale vertebrate si nevertebrate.

Dinamica resurselor de specii de vanat si a speciil or rare de pesti; dinamica resurselor animale Proiectul “Lucrari de decolmatare, reprofilare a albiei minore a Riului Siret si regularizare a scurgerii, prin exploatare de agregate minerale”, comuna Movileni, judetul Galati nu-si propune activitati legate de exploatarea resurselor animale, inclusiv a celor de vanat, a speciilor rare etc.

Modificarea/distrugerea rutelor de migrare Urmare a realizarii activitatilor de exploatare a agregatelor minerale , nu sunt preconizate modificari sau distrugeri ale rutelor de migratie, acestea nefiind afectate de investitie.

Modificarea/reducerea spatiilor pentru adaposturi, de odihna, hrana, crestere, contra frigului Nu vor avea loc modificari sau reduceri ale spatiilor pentru adaposturi, a locurilor de odihna, hranire a speciilor de fauna.

Alterarea sau modificarea speciilor de fungi/ciuper ci; modificarea resurselor celor mai valoroase specii de ciuperci Nu este cazul

Pericolul distrugerii mediului natural in caz de ac cident Nu este cazul

Impactul transfrontiera Nu este cazul

Masuri de diminuare a impactului In cazul biodiversitatii semnalate pe amplasamentul balastierei Movileni, nu se pune problema unor specii deosebite, cu importanŃă conservativă şi care să necesite măsuri speciale de protecŃie. Astfel, speciile de floră şi faună identificate in perimetrul studiat sunt comune şi pentru care nu se impun măsuri de protecŃie si conservare.


Impactab01

Impactul asupra biodiversitatii generat de realizarea activitatilor de exploatare a produselor de balastiera este nesemnificativ, în general tranzitoriu, fiind generat în special de lucrările de şatier (ocuparea anumitor suprafeŃe, zgomot etc.). Dintre speciile de fauna, semnalate in zona de amplasament a balastierei Movileni, o mare atenŃie trebuie acordată celor care sunt incluse în listele europene de protecŃie şi conservare (Directiva Habitate1 şi Directiva Păsări, în special Anexa I2). Aceste specii sunt următoarele:

- Egretta garzetta (egreta mica): Anexa I, Directiva Pasari - Nycticorax nycticorax (starc de noapte): Anexa I, Directiva Pasari - Ardea cinerea (starc cenusiu): Anexa I, Directiva Pasari - Sterna hirundo (chira de balta): Anexa I, Directiva Pasari - Coracias garrulus (dumbraveanca), Anexa I, Directiva Pasari

De asemenea, menŃionăm şi speciile de păsări care sunt incluse în Directiva Păsări, dar la Anexa II3:

- Larus ridibundus Linnaeus (pescăruş râzător): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Pica pica Linnaeus (coŃofană): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Corvus frugilegus Linnaeus (cioară de semănătură): Anexa II-2 din Directiva

Păsări - Sturnus vulgaris Linnaeus (graur): Anexa II-2 din Directiva Păsări

Evident că cele mai importante specii sunt cele incluse în Directiva Habitate şi Directiva Păsări Anexa I. Dacă pentru speciile Egretta garzetta (ereta mica), Nycticorax nycticorax (starc de noapte), Ardea cinerea (starc cenusiu), Sterna hirundo (chira de balta), Coracias garrulus (dumbraveanca), semnalate doar în zbor şi accidental nu putem preciza anumite măsuri de protecŃie, atunci pentru cele din Anexa II din Directiva Păsări, recomandăm următoarele:

- Cu toate ca efectivele inregistrate pe amplasament sunt reduse, şi, în acelaşi timp, putem invoca şi mobilitatea speciilor respective, trebuie totusi sa respectam masurile de protecŃie inaintate;

- In perioada reproductiva se impune cercetarea cu atenŃie a teritoriului pentru a se vedea dacă nu există exemplare sau cuiburi de păsări;

- În cazul identificarii de cuiburi de pasari cu oua, se recomandă recoltarea cu griijă a acestora şi mutarea lor în zonele învecinate şi care nu sunt afectate de organizarea de santier;

- Pentru a evita orice situaŃie de risc, sugerăm efectuarea acestei opraŃiuni de către o institutie specializata/specialist ornitolog. În acest sens pot fi contactate: Societatea Ornitologica Româna, Agentia de Protectie a Mediului Galati.

MenŃiunile, cu character biologic şi ecologic, făcute la fiecare specie în parte în cadrul compartimentului de biodiversitate, ne permit sa considerăm aceste situaŃii putin probabile.Totusi acestea au fost menŃionate pentru a se interveni in situatiile de urgenta.

1 Anexa 4 Directiva Habitate cuprinde specii de animale şi plante de interes comunitar care necesită o protecŃie strictă. 2 Anexa I Directiva Păsări cuprinde speciile de păsări pentru care se impun măsuri de conservare speciale privind habitatul, în scopul asigurării supravieŃuirii şi a reproducerii lor în aria lor de distribuŃie. 3 Anexa II cuprinde speciile de păsări care fac obiectul vânătorii şi pentru care se impun măsuri de supraveghere pentru ca efectivele lor să nu scadă.


Impactab01

Pentru evitarea, în general a impactului asupra biodiversităŃii (în special a celui tranzitoriu), recomandăm următoarele măsuri:

- respectarea cu stricteŃe a ordinii de şantier; - respectarea căilor de acces stabilite (existente sau nou create); - a nu se depozita surplusul de pământ rezultat din excavări pe terenurile

învecinate; - a nu se face reparaŃia utilajelor pe suprafaŃa amplasamentului; - respectarea graficului lucrarilor de executie/exploatare a produselor de

balastiera etc.; - inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea anumitor

exemplare din fauna locală. Masuri pentru diminuarea impactului provocat de sch imbari ale suprafetelor impadurite, mlastinilor, zonelor umede - deltei, co rpurilor de apa (lacuri, rauri etc.) si plajelor Nu este cazul. Protectia si reconstructia resurselor biologice Nu este cazul

Protectia si reconstructia speciilor incluse in Car tea Rosie Nu este cazul

Masuri de protectie si restaurare a rutelor de migr are Nu este cazul

Masuri de protectie sau reducere a degradarii flore i Nu este cazul

Masuri de protectie sau reconstructie a adaposturil or pentru animale Nu este cazul

Replantarea arborilor sau a ierbii Nu este cazul

Masuri de protejare a faunei acvatice in timpul pre levarii apei Nu este cazul

Alte masuri pentru reducerea impactului asupra biod iversitatii In etapa de executie a obiectivului “Lucrari de decolmatare, reprofilare a albiei minore a Riului Siret si regularizare a scurgerii, prin exploatare de agregate minerale”, comuna Movileni, judetul Galati”, pentru a nu fi produse dezechilibre ecologice, sunt necesare măsuri de reducere a impactului asupra biodiversitatii. Dintre acestea amintim de urmatoarele:

-prevenirea deteriorarii suprafetelor invecinate, pentru a evita pierderea si/sau afectarea habitatelor si a speciilor de flora si fauna; -evitarea depozitarii necontrolate a materialelor rezultate din activitatile de excavatie/dragare (agregate minerale); -eliminarea periodica a deseurilor, rezultate din lucrările de execuŃie a obiectivului, in scopul evitarii atragerii speciilor de faună, imbolnavirii sau accidentarii acestora;


Impactab01

-reconstrucŃia terenurilor a caror suprafata a fost afectata (invelisul vegetal) la finalizarea lucrarilor de executie si redarea terenurilor folosintelor initiale; -utilizarea de utilaje si mijloace de transport silentioase, pentru a diminua zgomotul datorat activitatii de exploatare produse de balastiera, ce ar putea deranja speciile de fauna, precum si echiparea cu sisteme performante de minimizare si retinere a plouantilor in atmosfera; -excluderea reparaŃiilor la utilaje şi mijloacele de transport în afara incintelor specializate legale; -prevenirea si inlaturarea urmarilor unor accidente rutiere care ar putea polua puternic zona prin scurgeri sau arderi; -controlul deversarii de carburanti sau substante volatile pe suprafaŃa amplasamentului ; -orice deversare accidentala de substante poluante (carburanti, uleiuri, etc.) va fi imediat neutralizata si va fi adusa la cunostinta Autoritatii de Mediu; -pentru fiecare punct de lucru va fi nominalizat un delegat din partea constructorului sau a beneficiarului care va monitoriza respectarea regulilor de protectie a mediului, datele de contact a acestor persoane fiind aduse la cunostinta Autoritatii de Mediu odata cu inceperea lucrarilor.

Avand in vedere masurile de diminuare a impactului asupra biodiversitatii in zona, care reduc stresul si afectarea semnificativa a componentelor de mediu, la minim posibil, consideram ca masurile mentionate mai sus sunt cele mai potrivite in situatia data.

Concluzii ale capitolului Pe baza tuturor elementelor prezentate, putem concluziona următoarele:

1. Biodiversitatea din zona balastierei Movileni, judetul Galati este alcatuita, in principal, din specii comune şi pentru care nu se impun măsuri speciale de protecŃie;

2. Speciile semnalate pe amplasament nu sunt incluse în nici o listă de protecŃie la nivel european sau naŃional;

3. Flora identificata pe perimetrul balastierei a fost încadrata în grupa Terenurilor Agricole si Peisaje Artificiale , Comunitati ruderale, tipul de habitat: R8704 Comunitãti antropice cu Polygonum aviculare, Lolium perenne, Sclerochloa dura si Plantago major , format din specii ruderale;

4. Impactul asupra florei si a faunei de pe amplasament, urmare a realizarii

investitiei “Lucrari de decolmatare, reprofilare a albiei minore a Raului Siret si regularizare a scurgerii, prin exploatare de agregate minerale”, este nesemnificativ.

4.6 Peisajul Realizarea noii investitii nu va avea un efect semnificativ asupra peisajului din zona, acesta raminind aceeasi ca in prezent.


Impactab01

Utilizarea terenului pe amplasamentul ales

Utilizarea terenului Suprafata (ha) Inainte de punerea

in aplicare a proiectului

Dupa punerea in aplicarea a proiectului

Recultivata

Zone construite 5,3864ha 5,3864ha - 4.7 Mediul social si economic Zonele adiacente noii investitii au un caracter forestier si de exploatare a agregatelor de riu, astfel incit realizarea noii investitii se va incadra in profilul economic al zonei. 4.8 Conditii culturale si etnice Nu este cazul 5. Analiza alternativelor Alternative avute in vedere Alternativa fara implementarea proiectului (alternativa 0) are dezavantajul ca albia riului in zona de exploatare va ramine una neregularizata, care poate conduce la inundarea unor terenuri agricole. 6. Monitorizarea Pentru automonitorizarea activitatilor ce se vor desfasura in noua investitie, se propune urmatorul plan, pentru principalii factori de mediu: Factorul de mediu apa: nu este cazul Factorul de mediu aerul -periodicitate anual -parametri urmariti SOx, Nox, pulberi -locul monitorizarii la limita incintei, conform STAS 12574/1997 Factorul de mediu solul -periodicitate: anual

-parametrii urmariti: -pH -substante organice

-substanŃe extractibile -locul monitorizarii se va preleva proba dintr-un punct din incinta

perimetrului Evidenta gestionarii deseurilor se va face de catre beneficiar, conform HGR 856/2002, Anexele nr. 1 (cap. 1 generarea deseurilor, cap. 2 stocarea provizorie, tratarea si transportul deseurilor, cap. 3 valorificarea deseurilor, cap. 4 eliminarea deseurilor), titularul avind obligatia tinerii acestor evidente, precum si raportarea acestora la organele abilitate (APM Galati). 7. Situatii de risc Activitatea analizata nu va afecta sanatatea populatiei din zona prin masurile luate din faza de proiectare si distanta fata de locuinte.


Impactab01

Un risc l-ar putea constitui incendiul la unul din utilajele din dotare. Calculul simplificat al riscului pleaca de la urmatoarele date:

Clasificarea probabilitatii Clasificarea gravitatii 3 = mare 3 = majora 2 = medie 2 = medie 1 = mica 1 = usoara

Date de intrare: probabilitate gravitate 2 = medie 1 = usoara Valoarea riscului: Riscul = probabilitate x gravitate = 2 x 1 = 2 Scara valorica privind riscul: 1-3: risc mic 4-6: risc acceptabil 7-9: risc mare 8. Descrierea dificultatilor In procesul efectuarii evaluarii impactului asupra mediului nu s-au pus probleme deosebite de culegere de informatii, consultare documente si documentatii, vizite pe teren, etc., managementul SC SOLID ROCK SRL asigurind conditiile necesare realizarii lucrarii. 9. Rezumat fara caracter tehnic a. Descrierea activitatii Investitia “Lucrari de decolmatare, reprofilare a albiei minore a Riului Siret si regularizare a scurgerii, prin exploatare de agregate minerale”, titular SC SC SOLID ROCK SRL Focsani, va fi amplasata in extravilanul Comunei Movileni, Jud. GalaŃi. Scopul realizarii investitiei este acela exprimat in titlu, executarea de lucrari de decolmatare, reprofilare a albiei minore a Riului Siret si regularizare a scurgerii, prin exploatare de agregate minerale. Perimetrul de exploatare al agregatelor minerale de riu propus, este situat in albia minora a riului Siret, in plaja formata inspre malul sting, aval de barajul dat in folosinta in luna august 2006, pe riul Siret, in serctiunea Movileni (la cca. 3,0km). b. Metodologii utilizate in evaluarea impactului asupra mediului La elaborarea Raportului de evaluare a impactului asupra mediului s-au folosit urmatoarele:

�Documentatii tehnice privind proiectul inevestitiei analizate �Dosare speciale ale societatii privind protectia mediului, gospodarirea apelor si autorizari diverse (P.S.I., sanitar-veterinare si sanitare, etc.), contracte, conventii, adrese, etc.; �Examinarea unor informatii de arhiva SC SOLID ROCK SRL Focsani; �Documentare în teren; �Consultarea unor angajati ai societatii (din conducerea societatii, responsabili cu probleme specifice, sefi de sectoare);


Impactab01

�Consultarea unor membri ai comunitatii locale; �Relevarea situatiei existente pe amplasamentul activitatii

�Enciclopedia geografica a Romaniei- Ed. Academiei, Bucuresti, 1983 �Lucrarea “Judetele patriei, Galati”, Ed. Institutul de geografie, Buc. 1973. �Anuarul Statistic al Romaniei, anul 2009, editat de CNS �Curs de intocmire a Studiilor de impact si Bilanturi de mediu, organizate de ICIM Bucuresti, 1997, absolvite de elaboratorul Bilantului de mediu �Alte lucrari de mediu elaborate de autor �Negulescu M. “Protectia mediului”, Ed. tehnica, Buc, 1995 �Vadineanu A., “Ecologie”, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983 �Stoianovici C., “Poluarea aerului in industria petrochimica”, Ed. Tehnica, Buc.

�actele de reglementare si control ale APM si SGA Galati c. Impactul prognozat asupra mediului Tehnologia adoptata pentru exploatarea agregatelor de riu va conduce la un impact redus asupra factorilor de mediu, cu accent mai ales pe protejarea calitatii solului si aerului. d. Identificare zonei pe care se resimte impactul Avind in vedere amplasamentul noii investitii, consideram ca impactul noilor activitati, combinat cu cel al activitatilor existente, se va manifesta doar in zona de amplasament, pe o raza de maximum 2000m. e. Masuri de diminuare a impactului pe componente de mediu -Apa-nu este cazul, de la noua investitie nu rezulta ape uzate

-Sol- suprafetele de circulatie ale mijloacelor auto, platformele de exploatare vor fi realizate din pietris, astfel incit se diminueaza cantitatile potentiale de poluanti care ar ajunge in sol. -Aerul- in general activitatea de exploatarea agregatelor de riu nu afecteaza aerul atmosferic, decit prin gazele de esapament ale utilajelor; este necesar ca acestea sa obtina inspectia RAR, astfel incit noxele evacuate in atmosfera sa se incadreze in LMA admise de normele RAR

f. Concluzii majore rezultate Determinarea indicelui de poluare globala In cele ce urmeaza se prezinta o metoda de aprecieree a starii de sanatate sau de poluare a mediului si de exprimare cantitativa a acestei stari pe baza unui indicator rezultat dintr-un raport intre valoarea ideala si valoarea la un moment dat a unor indicatori de calitate considerati specifici pentru factorii de mediu analizati. Metoda presupune parcurgerea unor etape de aprecieri sintetice bazate pe indicatori de calitate posibili sa reflecte o stare generala a factorilor de mediu analizati si corelarea acestora printr-o metoda grafica. In anexa se prezinta calculul “Indicelui de poluare globala -Ipg”, considerindu-se influenta asupra a trei factori de mediu : -apa -aerul (inclusiv sanatatea oamenilor) -solul Pentru fiecare din acesti trei facori s-a intocmit o scara de bonificatie, de la 0 la 10, valoarea 10 reprezentind starea ideala pentru fiecare. Suprafata triunghiului echilateral,


Impactab01

care uneste virfurile celor trei scari de bonitate (Si), in mmp, reprezinta starea ideala a mediului din zona de amplasament a activitatii. Suprafata triunghiului rezultat prin unirea punctelor de bonitate efectiva a fiecarui din cei trei factori de mediu (Sr), in mmp, va reprezenta starea reala a mediului afectat numai de activitatea propusa analizei. Indicele de poluare globala -Ipg este raportul dintre suprafetele Si si Sr. Cind nu exista modificari ale calitatii factorilor de mediu, deci cind nu exista poluare, acest indice este egal cu 1. Grafic, figura geometrica (triunghiul) ilustrind starea reala a mediului se suprapune pe triunghiul care reprezinta starea ideala. Cind exista modificari in calitatea factorilor de mediu, indicele Ipg va capata valori supraunitare, din ce in ce mai mari pe masura reducerii suprafetei trunghiului care reprezinta starea reala, ca urmare a activitatii obiectivului analizat. S-a obtinut o scara cu valori de la 1 la 6, pentru indicele poluarii globale, dupa cum urmeaza : i = 1 -mediu neafectat de activitatea umana; 1< i < 2 -mediu supus efectului activitatii umane in limitele admisibile; 2 < i < 3 -mediu supus activitatii umane, provocind stare de disconfort formelor de viata;

3 < i < 4 -mediu afectat de activitatea umana, producind tulburari formelor de viata;

4 < i < 6 -mediu grav afectat de activitatea umana, periculos formelor de viata; i > 6 -mediu degradat impropriu formelor de viata. Avantajele metodei constau in faptul ca:

-ofera o imagine globala a starii de sanatate a mediului, a calitatii acestuia la un moment dat ;

-permite compararea unor zone diferite, cu conditia ca acestea sa fie analizate pe baza acelorasi indicatori;

-permite compararea starii unei zone in diferite momente de timp, oferind posibilitatea rmaririi evolutiei atit a calitatii diferitilor factori de mediu cit si a calitatii globale a mediului in zona respectiva.

Notele acordate pentru aprecierea calitatii celor trei factori de mediu luati in consideratie pentru activitatea analizata sunt : -pentru apa: 9,00 -pentru aer: 8,50 -pentru sol: 8,50 Valoarea obtinuta pentru Ipg este de 1,33, care confirma aprecierile anterioare privind efectul redus de poluare a mediului de catre activitatea propusa spre avizare (mediu supus efectului activitatii umane in limitele admisibile). b. Concluzia Stuiului de Impact asupra Mediului

Proiectul supus analizei poate primi acordul de mediu pentru realizarea obiectivului, conform legislatiei de mediu.

g. Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra conditiilor sociale in comunitatile afectate de impact


Impactab01

Noul obiectiv nu afecteaza in mod negativ conditiile de viata ale locuitorilor, dimpotriva, prin noile locuri de munca, aceste conditii se vor imbunatati. Din punct de vedere social, prin noua investitie se asigura cca. 2 noi locuri de munca, situatie care va contribui la cresterea standardului de viata al populatiei. Intocmit, Ing. Petrisor Ciobanu

Raport la Studiul de Impact - ANPMarpmgl.anpm.ro/files/ARPM Galati/ACORDURI/EIA si EA/24.02... ·...

Documents

Transcript of Raport la Studiul de Impact - ANPMarpmgl.anpm.ro/files/ARPM Galati/ACORDURI/EIA si EA/24.02... ·...