RAPORT LA BILANb DE MEDIU NIVEL II CU ELEMENTE DE...

OMV PETROM SAICPT CÂMPINA

RAPORT LA BILANŢ DE MEDIU NIVEL II CU ELEMENTE

DE BILANȚ DE MEDIU NIVEL I

PARC 4 BUCIUMENI

Nr. 24/2013

CCOOMMAANNDDAA:: ddiinn 1122..0022..22001133 ((NNRR.. PPLLAANN 227722/2013)

INSTITUTUL DE CERCETARI SI PROIECTARI TEHNOLOGICECAMPINA- Str. Bulevardul Culturii nr. 29, tel 0244549937, fax 0244549682

Pag. 2/38 FG-21-08 Ed 1

OMV PETROM SAICPT CÂMPINA

APROBAT DIRECTOR,

ING. IONUŢ DRĂGOI

RAPORT LA

BILANŢ DE MEDIU NIVEL II CU ELEMENTE DE BILANȚ DE MEDIU NIVEL I

PENTRU PARC 4 BUCIUMENI

Nr. 24/2013

CCOOMMAANNDDAA:: 9922000011666622 ddiinn 1155..0055..22001133 ((NNRR.. PPLLAANN 664400/2013)

EXPERT ȘEF,

CHIM. VLADIMIR CIOVARNACHE

ȘEF LABORATOR,

ING. ELENA DUMITRESCU

RREESSPPOONNSSAABBIILL LLUUCCRRAARREE,,

ING. OPRESCU OANA

INSTITUTUL DE CERCETARI SI PROIECTARI TEHNOLOGICECAMPINA- Str. Bulevardul Culturii nr. 29, tel 0244549937, fax 0244549682

Pag. 3/38 FG-21-08 Ed 1

Au participat la elaborarea lucrării:

Responsabil lucrare:

Ing. Oprescu Oana

Laborator Apă de zăcământ si Evaluare Mediu

Ing. Măraru Victor

Ing. Dumitrescu Elena

Ing. Daniela Mureșan

Ing. Crăcică Ana

Tehn. Suciu Dănuța

Tehn. Mîndoianu Gabriela

Tehn. Știr Mihai

Zona de producţie IX Moldova Sud:

Ing. Gavrilă Liliana

Lista exemplarelor:

- ZP IX Moldova Sud - 2 exemplare tipărite şi copie electronică (PDF);

- ARHIVA - un exemplar tipărit;

- SECTIE FLUIDE - 1 copie electronica (PDF).

Pag. 4/38 FG-21-08 Ed 1

CUPRINS1. INTRODUCERE ............................................................................................................................................5

2. IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI ŞI LOCALIZAREA ............................................................5

2. 1. LOCALIZARE ȘI TOPOGRAFIE ....................................................................................................................5

2.2. GEOLOGIE ȘI HIDROGEOLOGIE .................................................................................................................6

3. ISTORICUL AMPLASAMENTULUI ȘI DEZVOLTĂRI VIITOARE .............................................................8

3.2. DEZVOLTĂRI VIITOARE...............................................................................................................................10

4. ACTIVITĂȚI DESFĂȘURATE ÎN CADRUL OBIECTIVULUI .....................................................................10

4.1. GENERALITĂȚI, PROCESE TEHNOLOGICE............................................................................................10

4.3. STOCAREA MATERIALELOR – DEPOZITE DE MATERII PRIME, .....................................................13

REZERVOARE SUBTERANE ................................................................................................................................13

4.4 EMISII ÎN ATMOSFERĂ – EMISII DIN PROCESE TEHNOLOGICE, .....................................................14

ALTE EMISII ÎN ATMOSFERĂ ............................................................................................................................14

4.6 PRODUCEREA ȘI ELIMINAREA DEȘEURILOR ........................................................................................15

4.7. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ..............................................................................................15

4.8. PROTECŢIA ŞI IGIENA MUNCII..................................................................................................................16

4.9. PREVENIREA ȘI STINGEREA INCENDIILOR...........................................................................................16

4.10. ZGOMOTUL ȘI VIBRAȚIILE.......................................................................................................................17

5. CALITATEA SOLULUI.......................................................................................................................................17

6. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI .....................................................................................................................20

RAPORT LA BILANŢUL DE MEDIU NIVEL II .................................................................................................22

1. INTRODUCERE ..........................................................................................................................................22

2. PROBE DE SOL....................................................................................................................................................22

3. PROBE DIN APELE DE SUPRAFAŢĂ ȘI SUBTERANE................................................................................33

4. POLUAREA ATMOSFERICĂ ............................................................................................................................33

5. MĂSURAREA NIVELULUI DE ZGOMOT ......................................................................................................34

Pag. 5/38 FG-21-08 Ed 1

RAPORT LA BILANȚ DE MEDIU NIVEL I

1. INTRODUCEREPrezenta documentaţie s-a întocmit conform Anexei A.2 la Ordinul nr. 184/1997 al M.A.P.P.M. privind

procedura de realizare a bilanţurilor de mediu, în vederea obţinerii autorizaţiei de mediu pentru Parcul 4

Buciumeni, Zona de producție IX Moldova Sud.

Studiul de mediu constă în:

culegerea de date şi documentare, care a inclus toate elementele analizei tehnice a aspectelor de mediu

pentru luarea unei decizii privind dimensionarea impactului de mediu potenţial sau efectiv pe amplasament;

stabilirea zonelor pentru care se va evalua (prin prelevare de probe pentru factorii de mediu) impactul

asupra mediului;

prelevare de probe pentru factorii de mediu (pentru bilanţul de mediu nivel II);

analiza impurificatorilor specifici şi globali pentru probele prelevate;

interpretarea, procesarea rezultatelor şi evaluarea neconformităţilor (acolo unde este cazul) faţă de

reglementările de mediu.

Denumirea unităţii: S.C. OMV. Petrom S.A. - Zona de producţie IX Moldova Sud, Buzău, Str.

Transilvaniei nr. 1, tel: 0728292553, fax: 0372484527.

Denumirea subunităţii organizatorice care face obiectul bilanţului de mediu: Parc 4 Buciumeni și

sondele aferente (111, 316, 320, 326, 331, 335, 340, 328, 430, 465), comuna Țepu, jud. Galați.

Profilul activităţii: Extracţia gazelor naturale - cod CAEN 0620,

Activităţi de servicii anexe extracţiei petrolului brut şi gazelor naturale - cod CAEN 0910

Distribuție combustibili gazoși prin conducte - cod CAEN 3522

Executantul bilanţului de mediu nivel IIcu elemente de bilanț de mediu nivel I: I.C.P.T. Câmpina, B-dul

Culturii nr. 29, Jud. Prahova, Tel: 0244/549937, Fax: 0244/549682 (conform Certificatului de înregistrare din

Anexa I).

2. IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI ŞI LOCALIZAREA

2. 1. Localizare și topografie

Parcul 4 Buciumeni, cu sondele afetente se încadrează în teritoriul administrativ al județului Galati.

Accesul în zonă este asigurat de drumuri judeţene şi comunale, iar accesul către obiectivele industriei extractive,

de drumuri de exploatare pietruite sau dalate. Cea mai apropiată localitate este Țepu (situată în partea de N – V a

județilui Galați şi este constituită, conform actualei legi de organizare administrativ – teritoriale, din două sate,

Ţepu, reşedinţă de comună şi Ţepu de Sus, sat component), distanța față de așezările umane este de 0,7 km.

Suprafeţele ocupate de obiectivele Parcului 4 Buciumeni sunt:

- sonda 111 Buciumeni – 1360,39 mp (act de proprietate nr. 3438/2004),

- sonda 316 Buciumeni – 7960 mp (act de proprietate nr. 3438/2004),



Pag. 6/38 FG-21-08 Ed 1







- parcul 4 Buciumeni – 2949 mp.

Teritorial, dotările de suprafață ale parcului și sondelor investigate, se încadrează în unitatea

geomorfologică a Podișului Moldovei – subunitatea Podișul Bârladului.

Relieful actual, derivat din vechile câmpii sarmato-pliocene, ridicate epirogenetic la sfâeșitul Pliocenului

și în Cuaternar, poartă amprenta structurii monoclinale, a litologiei și a factorilor modelatori externi, reprezentați

prin rețeaua hidrografică și a proceselor de versant.

Podişul Bârladului este constituit din formaţiuni sedimentare monoclinale pe un fundament diferit în nord

(Platforma Moldovenească) faţă de sud (Depresiunea Bârladului). Limita dintre cele două unităţi structurale este

falia Fălciu – Plopana. În nord (Podişul Central Moldovenesc), formaţiunile pe care este modelat relieful aparţin

basarabianului şi kersonianului (sarmaţian superior): argile, marne, nisipuri şi orizonturi de gresii şi calcare, în

special calcare oolitice. La sud de linia Bacău – Costuleni (SE județului Iaşi) urmează formaţiunile meoţiene:

argile, nisipuri cu intercalaţii de cinerite andezitice. În extremitatea sudică, peste acestea urmează depozite

ponţiene şi daciene.

În nord, unde predomină plăcile dure grezo–calcaroase, relieful se prezintă sub formă de dealuri şi

platouri întinse, larg bombate, cu un pronunţat caracter structural, acoperite în mare parte cu păduri de fag şi de

stejar. La sud masivitatea reliefului se reduce, caracteristice devenind colinele prelungi, separate de văi aproape

paralele.

Caracteristice pentru Podişul Bârladului sunt platourile structurale şi cuestele, condiţionate de orizonturile

de gresii şi calcare sarmaţiene. Ele sunt specifice mai ales părţii nordice a acestui podiş, cunoscută sub denumirea

de Podişul Central Moldovenesc. Platouri structurale întinse se întâlnesc la nord de localităţile Suhuleţ, Ipatele,

Şcheia şi Schitu Duca, la nord–est de Ţibana (Cheia Domniţei), la sud de Iaşi (Repedea – Păun), la sud de

Slobozia şi Dobrovăţ etc. Aceste platouri sunt flancate de numeroase cueste care, în unele cazuri ajung la lungimi

de zeci de km (Coasta Iaşilor, cuestele din lungul Bârladului Superior, Racovei, Vasluiului, Lohanului).

Mai spre sud, în jumătatea inferioară a bazinului Bârladului, cu o întindere a faciesului mai nisipos al

pliocenului, structura monoclinală este pusă în evidenţă doar de orientarea general – consecventă a culmilor şi

văilor, aici predominând colinele structurale (formate prin eroziune).

Relieful de acumulare (lunci, glacisuri, conuri de dejecţie) ocupă circa 20% din suprafaţa podişului şi are

răspândirea cea mai mare în lungul văilor Prutului şi Bârladului.

2.2. Geologie și hidrogeologie

Geologie

Structura petroliferă Buciumeni aparţine, din punct de vedere geologic, de Podișul Moldovei.

Formaţiunile geologice traversate de sondele săpate pe această structură sunt reprezentate printr-un

fundament cristalin şi o cuvertură sedimentară de vârstă neogenă.

Fundamentul cristalin este constituit din şisturi cristaline, reprezentate prin micaşisturi cuarţitice micafere

Pag. 7/38 FG-21-08 Ed 1

şi gnaise cu biotit şi epidot. Acest fundament este reprezentat prin mai multe culminaţii morfostructurale aliniate

pe direcţia NNV-SSE, proeminenţe ale paleoreliefului cristalin.

Cuvertura sedimentară este reprezentată de formațiuni de vârstă Neozoică și Cuaternară. Formațiunile

Neozoice încep cu sedimente Kersonieine (reprezebntate de marne nisipoase și nisipuri cu intercalații de gresii

fine) dispuse transgresiv peste fundamentul cristalin. Peste formațiunile de vârstă Kersoniană apare Meoțianul

reprezentat de patru nivele de conglomerate cu elemente de calcare și gresii calcaroase. Pleistocenul este

reprezentat printr-o succesiune de depozite cu caracter loessoid (alcătuite din prafuri nispoase, nisipuri argiloase).

Interes pentru hidrocarburi prezintă pliocenul inferior, între adîncimile 850-450 m, care a fost împărțit în

17 strate în funcție de ciclul de sedimentare. Litologic, stratele pliocene sunt constituite dintr-o alternanță de

nisipuri fine neconsolidate sau slab consolidate, de culoare gălbui-brun sau cenușiu, marne slab nisipoase, marne,

argile și gresii calcaroase.

Solurile

Solurile din cuprinsul teritoriului s-au format în condiții diferite de relief, rocă și vegetație, clima fiind în

general aceeași. În arealul considerat, predominante sunt luvisolurile (reprezentate de preluvosolul) cambisolurile

(reprezentate de solurile eutricambosol) și salsodisoluri (reprezentate de solonceacuri).

Proluvosolul face parte din clasa luvisoluri şi sunt răspândite în regiunile de dealuri subcarpatice şi de

podiş. Materialul parental este alcătuit din gresii, luturi, nisipuri sau alte depozite permeabile şi relativ sărace în

elemente calcice şi ferimagneziene. Sunt soluri de productivitate mijlocie şi pot fi valorificate pentru livezi, pajişti

naturale sau ca terenuri pentru culturi agricole. În acest ultim caz, ele necesită îngrăşăminte organice în amestec cu

cele fosfatice şi potasice.

Eutricambosolul face parte din clasa cambisoluri şi sunt răspândite în regiunile de dealuri subcarpatice şi

de podiş. Materialul parental este alcătuit din roci sedimentare consolidate sau neconsolidate. Sunt soluri de

textură mijlocie, slab diferențiate textural pe profil cu productivitate ridicată pentru păduri de șleau, gorunete și

făgete.

Solonceacurile se caracterizează prin conținut ridicat de săruri solubile acumulate în profilul de sol; se

definesc prin orizont salic situat în primii 20 cm ai profilului. Solonceacurile sunt raspandite în areale restrânse,

întalnindu-se mai ales în zona de stepă și silvostepă, terenurile joase, cu panza freatică la mică adâncime,

mineralizată. În formarea lor o importanță deosebită o prezintă condițiile prin care are loc acumularea sărurilor

solubile.

Sursa cea mai importantă, în formarea majorității solonceacurilor o constituie panzele de apa freatică

mineralizate situate la mică adâncime, în condiții de climă cu un deficit de umiditate și un regim hidric exudativ.

Hidrogeologie

Reţeaua hidrografică aparţine de bazinul hidrografic al râului Siret. De asemenea, arealul cercetat este

străbătut de văi torențiale care nu au debit permanent, având ape numai în urma ploilor și topirii zăpezilor.

În Podişul Bârladului fenomenul scurgerii este foarte redus, fapt ilustrat şi de raportul dintre suprafaţa

mare a bazinului Bârladului (6644 km2) şi debitul său foarte mic (6 m3/s). În această unitate predomină tipul de

alimentare pluvială moderată, care imprimă reţelei hidrografice un regim de scurgere de tip torenţial. Scurgerea

cea mai accentuată se înregistrează primăvara (peste 50%) iar vara se produc viituri frecvente şi inundaţii, care

alternează cu perioade de secare.

Debitul solid al râurilor este foarte ridicat (7,6 kg/s în medie) şi turbiditatea mare (1960 g/m3 în medie).

Pag. 8/38 FG-21-08 Ed 1

Resursele de apă sunt relativ mici. Apele freatice şi cele captive ascendente au debite reduse dar sunt

satisfăcătoare din punct de vedere calitativ. Cele mai bogate surse de apă şi de bună calitate se găsesc în terasele şi

lunca Prutului, în cuprinsul platourilor structurale din nord, protejate de orizonturile de gresii şi calcare sarmaţiene

şi, în cantităţi mai reduse în luncile secundare şi în depozitele deluviale de pe versanţi.

Apele subterane din formațiunile Levantine sunt cantonate în nisipuri medii și fine având o mare

capacitate de cedare și un grad ridicat de mineralizare. Apele subterane din formațiunile Cuaternare sunt cantonate

în depozite alternante de pietrișuri, nisipuri și argile rezultând în acest fel mai multe orizonturi acvifere cu caracter

ascensional diferit.

Apele freatice sunt cantonate în primul interval poros permeabil fiind alimentate din precipitații sau din

revărsarea râurilor din zonă.

3. ISTORICUL AMPLASAMENTULUI ȘI DEZVOLTĂRI VIITOARE

3.1. Istoricul amplasamentului

În cadrul zăcământului Buciumeni-Burcioaia, procesul de extracţie a hidrocarburilor a început în anul

1981 prin punerea în evidență a zăcământului Buciumeni prin forarea sondei 315 bis Buciumeni. Parcul 4

Buciumeni a fost pus în funcțiune în anul 1989, terenul fiind anterior utilizat ca teren agricol.

În tabelul următor sunt prezentate anii de punere în folosință și de oprire (unde este cazul) al sondelor ce

aparțin de Parcul 4 Buciumeni.

Pag. 9/38 FG-21-08 Ed 1

Istoricul sondelor – Parc 4 Buciumeni Tabelul 1

Nr. crt. Sonda Abandonate din probe/foraj Data punerii în funcțiune Data opririi1 109 - 1984 20032 110 - 1985 19943 111 - 1984 -4 114 x - -5 310 x - -6 311 x - -7 312 x - -8 314 - 1987 19999 315 x - -10 316 - 1986 -11 318 - 1982 199612 319 x 1982 199313 320 - 1982 -14 321 - 1982 199315 322 - 1982 200516 323 x - -17 324 - 1988 199418 325 - 1985 200119 326 - 1987 -20 328 - 198721 330 - 1984 200522 331 - 1989 -23 332 - 1989 199824 335 - 1984 -25 340 - 1985 -26 370 - 1982 200427 375 - 1984 200528 380 - 1983 200229 385 - 1982 -30 390 x - -31 395 x - -32 400 x - -33 420 x - -34 425 - 1987 200335 430 - 1987 -36 445 - 1986 199837 460 x - -38 465 - 1987 -39 470 x - -40 480 x - -41 485 x - -42 600 - 1989 -43 605 - 1989 200344 610 x - -45 315 bis - 1981 1994

Conform datelor și informațiilor puse la dispoziție de beneficiar, nu au fost înregistrate evenimente cu

urmări semnificative asupra mediului.

Pag. 10/38 FG-21-08 Ed 1

3.2. Dezvoltări viitoare

În urma analizei tehnico-economice (conform datelor furnizate de beneficiar), se recomandă continuarea

exploatării cu fondul de sonde existent.

4. ACTIVITĂȚI DESFĂȘURATE ÎN CADRUL OBIECTIVULUI

4.1. Generalități, procese tehnologice

Profilul de activitate este explorarea şi exploatarea zăcămintelor de hidrocarburi, respectiv: ansamblul de

lucrări executate la şi de la suprafaţă pentru extragerea gazelor, captarea, colectarea, separarea, depozitarea

intermediară, tratarea (uscarea) şi transportul până la locul de livrare către alte unităţi. Activitatea de exploatare a

rezervelor de hidrocarburi constă în procese şi fluxuri tehnologice ce se desfăşoară în instalaţii de suprafaţă şi de

adâncime.

În cadrul Parcului 4 Buciumeni se desfăşoară activităţi direct productive, grupate într-un flux tehnologic

ce cuprinde:

extracţia gazelor (amestec trifazic - ţiţei, gaze asociate, apă de zăcământ) prin intermediul a 10 sonde în

erupție,

colectarea producției sondelor în parcul de separatoare prin claviatura de intrare care are 8 prize astfel:

producția sondelor 111 și 320 se colectează într-o priză, productia sondelor 430 și 331 se colectează într-o

priză iar producția sondelor: 326, 328, 465, 340, 335, 316 se colectează fiecare în câte o priză;

încălzirea gazelor pentru a compensa scăderea temperaturii din cauza destinderii gazelor

separarea fazei lichide de faza gazoasă în separatoarele bifazice verticale din parcul 4 Buciumeni,

gazele produse sunt transportate prin conducta magistrală la Stația de Uscare Munteni de unde sunt

livrate catre beneficiar (TRANS-GAZ MEDIAȘ),

apa de zăcământ se stochează temporar în rezervoarele parcului si este transportată cu autovidanja la

Parcul 2 Matca Nord și introdusă în fluxul de apă de zăcământ pentru injectare în stratele productive.

Descrierea dotărilor din cadrul Parcului 4 Buciumeni

Parcul 4 Buciumeni ocupă o suprafață de 5986 mp și are are în dotare:

- 1 rezervor metalic suprateran pentru depozitare apă zăcământ cu capacitatea de 200mc;

- 1 rezervor metalic pentru stocarea apei PSI cu capacitatea 200mc;

- 3 separatoare gaze supraterane 70 atm cu capacitate 0,8 mc;

- 2 separatoare gaze supraterane 16 atm cu capacitate 1,2mc;

- 2 rezervoare metalice suprateran pentru depozitare apa sarata și cu capacitatea de 20mc;

- 1 decantor subteran betonat pentru depozitare apa sarată și condens cu capacitatea de 25mc;

- 1 haba matalică pentru depozitare apa alimentare cazan abur cu capacitatea 10mc;

- 1 pompă 5X10;

- 2 pompe centrifuge (una pentru alimentare cu apa la cazanul de abur și una PSI);

- 1 cazan abur;

- 1 baterie de cazane tip Poiana de 44mc dotată cu cos de H=10m și diametru φ=0,35m;

- claviatură parc;

- post trafo;

- 4 barăci metalice;

Pag. 11/38 FG-21-08 Ed 1

- 3 barăci personal;

- alei betonate;

- platforme încărcare cisterne;

Sondele de gaze aferente punctului de lucru Parc 4 Buciumeni au urmatoarele dotări:

Dotările de suprafață:

- careuri de pământ prevăzute cu diguri perimetrale de cca 0,5 m;

- beci betonat pentru colectarea eventualelor scurgeri accidentale;

- instalații de captare la suprafață a fluidelor extrase (capete de erupție)

- instalații de acționare a echipamentelor de adâncime;

- drumuri de acces;

- încălzitor –conducte de amestec;

Dotări subterane:

- coloana de ancoraj;

- coloane intermediare;

- coloana de exploatare;

- conducte de transport;

- tubing.

Descrierea constructivă și funcțională a instalațiilor de încălzire a gazelor la sonde (calorifere)

- Încălzitorul de gaze este destinat procesului tehnologic de încălzire a gazului metan,

- Caloriferele sunt amplasate in apropierea sondelor :111,320,335,340,331,326 fiind dotate cu:

- cuva încalzitorului (care se umple cu apă)

- serpentina tehnologică (prin care trece gazul tehnologic) amplasată într-o cuvă cu apă care

primește căldura de la un grup de trei arzătoare,

- trei arzatoare (care se alimenteaza cu gaze din conducta de amestec)

- cos de gaze (inaltimea h=3m ,diametru =15 cm

- habă apă - alimentarea cu apa a incalzitoarelor este asigurată prin transport cu cisterna de la

Parc 4 Buciumeni și este depozitată în habe de capacitate V=10mc, amplasate in apropierea

încălzitoarelor; Consumul de apa este de ~2 mc/luna./calorifer

- Încălzitorul este fixat pe un suport metalic destinat să-i asigure transportul și asezarea pe locatie pentru

funcționare.

Conform datelor preluate din "Fișa de prezentare și declarație" pusă la dispoziție de beneficiar, din

sondele aferente Parcului 4 Buciumeni se extrăgeau următoarele cantităţi de produse și subproduse:

- gaze libere: 36 mii Nmc/zi;

- țiței condensat: 0,3 t/zi

- apă de zăcământ: 78 mc/zi.

Principalele activităţi auxiliare de suprafaţă în exploatarea zăcământului sunt următoarele:

supravegherea şi întreţinerea curentă a instalaţiilor de exploatare a sondelor, a instalaţiilor

tehnologice din incintele parcurilor, a conductelor şi a instalaţiilor electrice;

intervenţii şi reparaţii se execută pe bază de programe - cadru şi se înregistrează ca documente în

rapoartele de activitate.

transportul auto pentru personal şi materiale.

Pag. 12/38 FG-21-08 Ed 1

În cadrul sectorului sunt echipe de MTT (mica mentenanță) formate din electician, mecanic, sondor

care verifică periodic funcționarea optimă a instalațiilor și sondelor și care anunță orice defecțiune

majoră ce necesită intervenție.

În cazul în care apar probleme disfuncționale la sondele de producție pentru repunerea în productie a

acestora se intervine cu echipamente și dispozitive specifice utilizate de formațiile de intervenții și

reparații sonde. În cadrul acestor formații există personal calificat dotat cu echipamente și instalatii

IC5, alte utilaje petroliere ajutatoare cum ar fi agregatele de cimentare, autocontainer de transport

nisip, autocamion cu instalatie de ridicat tip HIAB, instalație de frezare, care sunt folosite funcție de

programele stabilite la intervenții. Toate serviciile de intervenții la sonde, RK sau asigurari sonde

sunt realizate de catre Departamentul Reparatii sonde interventii (WO) din cadrul OMV Petrom în

baza comenzilor de lucru emise de șeful de secție. Aceste formații de intervenții și reparații capitale

sonde sunt mobile și se regăsesc pe tot arealul de producție, acolo unde este cazul.

Reparațiile curente și capitale (mentenanață generală) de la facilitățile de suprafață din cadrul

punctului de lucru sunt efectuate de către SC CONFIND SRL & SC Compania Energopetrol SA

Campina în baza contractului din 15.09.2011.

Operațiile de transport fluide (vidanjari beciuri, vidanjari habe, decantoare, spalari separatoare etc.)

se realizează în baza contractului de prestări servicii dintre OMV Petrom și SC ROHRER SRL, în

baza comenzilor solicitate de șeful de sector. Orice lucrare de investiții sau modernizare se realizează

în baza unui licitații și contract încheiat la nivel de Societate cu firme specializate.

Pag. 13/38 FG-21-08 Ed 1

4.2. Materiale de construcții

Instalaţiile petroliere de suprafaţă şi de adâncime sunt construite din oţeluri speciale pentru industria de

petrol rezistente la coroziune, abraziune, presiuni de lucru şi sunt redate în cele ce urmează:

coloanele de burlane ale sondelor sunt construite din oţeluri de tip J 55, P 110, N 80 şi sunt cimentate la

exterior pentru a asigura izolarea stratelor străbătute;

tubingul sondelor este construit din oţeluri speciale de tip J 55, C 75, N 80 şi sunt rezistente la coroziune,

abraziune şi presiune;

conductele care asigură transportul gazelor de la sonde până la Parcul 4 Buciumeni, sunt metalice, din oţeluri

rezistente la coroziune,

drumurile de acces în zonă sunt în general drumuri de exploatare pietruite,

beciul sondei (cu dimensiunile 1,22 x 1,25 x 1,25 m – capacitatea de cca 2 m3) care are rolul de colectare a

scurgerilor şi asigură accesul la capul de sondă este betonat.

4.3. Stocarea materialelor – depozite de materii prime,

rezervoare subterane

În cadrul Parcului 4 Buciumeni se desfăşoară activităţi direct productive, grupate într-un flux tehnologic

ce cuprinde:

extracţia gazelor (amestec trifazic - ţiţei, gaze asociate, apă de zăcământ) prin intermediul a 10 sonde în

erupție,

colectarea producției sondelor în parcul de separatoare prin claviatura de intrare care are 8 prize astfel:

producția sondelor 111 și 320 se colectează într-o priză, productia sondelor 430 și 331 se colectează într-o

priză iar producția sondelor: 326, 328, 465, 340, 335, 316 se colectează fiecare în câte o priză;

încălzirea gazelor pentru a compensa scăderea temperaturii din cauza destinderii gazelor

separarea fazei lichide de faza gazoasă în separatoarele bifazice verticale din parcul 4 Buciumeni,

gazele produse sunt transportate prin conducta magistrală la Stația de Uscare Munteni de unde sunt

livrate catre beneficiar (TRANS-GAZ MEDIAȘ),

apa de zăcământ se stochează temporar în rezervoarele parcului si este transportată cu autovidanja la

Parcul 2 Matca Nord și introdusă în fluxul de apă de zăcământ pentru injectare în stratele productive.

Stocarea materialelor aferente parcului 4 Buciumeni se face prin:

- 1 rezervor metalic suprateran pentru depozitare apă zăcământ cu capacitatea de 200mc;

- 1 rezervor metalic pentru stocarea apei PSI cu capacitatea 200mc;

- 2 rezervoare metalice supraterane pentru depozitare apa sarata cu capacitatea de 20mc;

- 1 decantor subteran betonat pentru depozitare apa sarată și condens cu capacitatea de 25mc;

- 1 haba matalică pentru depozitare apa alimentare cazan abur cu capacitatea 10mc.

Toate substanțele folosite la procesul de extracție/transport al gazelor se depozitează ambalate,

manevrarea acestora fiind necesar a se realiza de către personalul specializat, dotat cu echipament de protecție

corespunzător.

Ambalajele rezultate, butoaie sau bidoane din metal sau material plastic se predau la schimb în momentul

aprovizionării.

Pag. 14/38 FG-21-08 Ed 1

În incinta Parcului 4 Buciumeni nu există rezervoare subterane de stocare a materiilor prime sau

materialelor.

4.4 Emisii în atmosferă – emisii din procese tehnologice,

alte emisii în atmosferă

Aerul atmosferic este unul dintre factorii de mediu greu de controlat, deoarece poluanţii odată ajunşi în

atmosferă se disipează rapid şi nu mai pot fi practic captaţi în vederea epurării. Dintre factorii care favorizează

poluarea, cei mai importanţi sunt factorii meteorologici. Elementele meteorologice au un rol important în realizarea

dispersiei poluării şi autopurificării aerului prin temperatură şi umiditate relativă, precipitaţiile lichide şi solide şi

prin procesul de dispersie realizat în condiţii de turbulenţă.

Emisiile de compuşi organici volatili (VOC)

Sursele emisiilor de compuși organici volatili de la sonde sunt cauzate de spargeri ale colectoarelor de

gaze, etanșări necorespunzătoare ale echipamentelor sondelor, evaporări de la scurgerile acumulate în beciul

sondelor.

Emisiile fugitive de hidrocarburi – sunt rezultatul uzurii, etanşării defectuoase, coroziunii echipamentelor de

suprafaţă din şantierele de petrol şi provin de la ventile, flanşe, armături.

Emisiile pentru sursele mobile

Impactul cu factorii de mediu are loc pe trasee şi constă în emisii în atmosferă de gaze arse, zgomot, tasări

şi posibile scurgeri de produse petroliere pe sol. Arderile se produc în puncte diferite pe traseele de deplasare

vehiculelor astfel că gazele de ardere se disipează uşor în atmosferă neaducând prejudicii aerului.

Având în vedere legislaţia în vigoare din acest domeniu, pentru încadrarea în limitele admise şi

reducerea noxelor datorate autovehiculelor se recomandă efectuarea controalelor tehnice la zi, în funcţie de

recomandările legale.

4.5. Alimentarea cu apă, efluenți tehnologici și menajeri,

sistemul de canalizare al apelor pluviale

Alimentarea cu apă

Apa industrială este utilizată în istalațiile de încălzire a gazelor (calorifere) ca agent de transfer de

caldură. Pentru asigurarea necesarului, datorită pierderilor prin evaporare, apa se depozitează la sonde în habe

metalice cu un volum de 10mc amplasate în vecinatatea caloriferelor.

Alimentarea cu apă, la Parc 4 Buciumeni este asigurata prin contract cu Primaria Com.Tepu jud.Galati

(contract Nr.5098/29-09-2009). Consumul de apa Q med = 300 mc/lună

Apa potabilă se asigură prin contractul nr.8460008690/2009 cu firma “La Fantana “ îmbuteliată în doze

de 20l.

Sistemele de evacuare a apelor de pe amplasament

În urma activităţilor ce se desfăşoară în incinta careurilor sondelor rezultă următoarele categorii de ape

uzate: ape uzate tehnologic și ape pluviale impurificate.

Apele uzate tehnologic şi pluviale au compoziţie variabilă formată din scurgeri colectate în beciul

sondelor – provenite de la neetanşeităţi ale capului de pompare şi ape pluviale.

Pag. 15/38 FG-21-08 Ed 1

În jurul parcului sunt amenajate șanțuri de colectare pentru preluarea apelor pluviale.

Modul de colectare şi evacuare a apelor reziduale

În cadrul parcurilor de separatoare sau anexelor lor, există numai instalaţii de dirijare, colectare sau

preepurare gravitaţională în vederea evacuării. Acestea sunt reprezentate de beciurile sondelor – bazine cimentate

de cca 2 m3, cu dimensiunile 1,25 x 1,25 x 1,25 m, existente la fiecare sondă.

Apele scurse în beciurile sondelor se vidanjează periodic și sunt transportate în bazinul colector al

Parcului 4 Buciumeni, iar de aici sunt evacuate cu ajutorul pompelor parcului sau prin vidanjare. În cazurile

accidentale, în urma ploilor abundente, când capacitatea de retentive a becilulu sondelor este depășită, se

accționează conform Planului de Prevenire și Combate a Poluărilor accidentale.

În jurul claviaturii este ridicat un dig de protective în caz de poluări accidentale cu eliminare către

decantorul subteran betonat din incinta parcului.

Construcţia sondelor prevede încă din faza de foraj o coloană de ancoraj de diametru mare, cu adâncime

de minim 10 m, care se cimentează pe tot intervalul, realizându-se astfel protecţia nivelelor freatice.

Apa de zăcământ, extrasă odată cu hidrocarburile, este pompată împreună cu gazele prin concucta de

transport la Parcul 4 Buciumeni unde are loc separarea după care intră în circuitul apei de injecție (transportul apei

de zăcământ se face prin firma SC Roher Servicii Industriale SRL București contract nr. 733/21.12.2010).

4.6 Producerea și eliminarea deșeurilor

Deşeurile rezultate din procesul de extractie a gazelor libere de pe structura Buciumeni sunt reprezentate

de deseuri metalice, deseuri municipale și sol contaminat.

Deşeurile metalice rezultă din dezmembrări de conducte sau echipamente și au o frecvență redusă. Sunt

formate din piese de oţel, fontă sau alte aliaje. Codul deşeurilor conform HG 856/2002 este 170405 – Deşeuri din

fier, fontă şi oţel rezultate din demolări. Materialul feros se colectează în habe metalice amplasate pe dale de beton

și se valorifică prin intermediul firmei Metal Group Cominpex (Contract nr. 95/ 14.01.2011).

Deșeurile menajere (cod 20 03 01) se colectează selectiv în recipienți metalici și pubele și sunt preluate în

vederea eliminării de firma SC Romprest Energy SRL (contract nr. AE00BRC/04.01.2012).

Solul contaminat (cod 17 05 03*) rezultat în urma poluărilor accidentale se colectează în habe metalice pe

o perioadă determinate după care este transportat (SC Demeco SRL Bacău contract nr. 8460015120/2012) la

Platforma de depozitare temporară a sedimentelor Oprișenești unde, ulterior, va fi supus bioremedierii la Stația de

bioremediere Oprișenești.

4.7. Alimentarea cu energie electrică

Energia electrică necesară proceselor desfășurate la parcul 4 Buciumeni este asigurată prin rețele proprii

de joasă tensiune și post de transformare amplasat în incinta parcului, întreținut de către Departamentul

Mentenanță și Logistică din cadrul Zonei de Producție.

Consumatorii electrici dispersaţi (sonde) sunt alimentaţi prin intermediul posturilor de transformare

aeriene amplasate în centrele de consum electric. Distribuţia energiei electrice de la posturile de transformare

aeriene la consumatorii dispersaţi se realizează prin linii electrice aeriene din rețeaua energetică națională.

Conform datelor preluate de la beneficiar, în cadrul activităților Grupului de Zăcăminte IX Moldova Sud

nu se utilizează echipamente cu conținut de PCB și nu există echipamente cu conținut de PCB scoase din uz.

Pag. 16/38 FG-21-08 Ed 1

4.8. Protecţia şi igiena muncii

Sistemul de Management în Sănătate, Siguranţă Ocupaţională, Securitate şi Protecţia Mediului (SM

HSSE) al Grupului OMV oferă cadrul pentru modul în care se gestionează toate aspectele activităţilor pentru a

oferi siguranţa şi protecţia angajaților.

Domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă are ca scop însuşirea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor de

securitate şi sănătate în muncă, se efectuează în timpul programului de lucru şi este considerată timp de muncă.

Instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă cuprinde 3 faze:

- instruirea introductiv-generală,

- instruirea la locul de muncă,

- instruirea periodică.

Rezultatul instruirii lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă se consemnează în mod

obligatoriu în fişa de instruire individuală, cu indicarea materialului predat, a duratei şi datei instruirii. După

efectuarea instruirii, fişa de instruire individuală se semnează de către lucrătorul instruit şi de către persoanele care

au efectuat şi au verificat instruirea.

Fişa de instruire individuală va fi păstrată de către conducătorul locului de muncă şi va fi însoţită de o copie a fişei

de aptitudine, completată de către medicul de medicina muncii în urma examenului medical la angajare sau

periodic.

În funcție de specificul locului de muncă, în scopul prevenirii accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor

profesionale, se acordă gratuit echipament individual de protecție conform Normativului Intern de acordare a

echipamentului individual de protectie întocmit în conformitate cu prevederile art. 12 aIm. (1) lit. ,,b” din Legea

nr. 319 / 2006 și respectiv art. 15 aIm. (1) pct. 20 din anexa HG nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor

metodologice de aplicare a prevederilor Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006.

Materialele igienico – sanitare se asigură, gratuit, conform Contractului colectiv de muncă, lunar și

semestrial.

Personalul beneficiază de servicii medicale proprii, asigurate de cadre medicale de specialitate.

Examenele medicale generale periodice sunt efectuate de cadrul medical cu competență de medic de întreprindere.

Conform datelor preluate din Bilanțul de mediu nivel I realizat de Auditeco SRL, în perioada noiembrie-

decembrie 2007 au fost effectuate monitorizări ale nivelului de noxe profesionale la locurile de muncă în cadrul

parcului (hidrocarburi C1-C6. CO, NO2, H2S, zgomot) fără a fi înregistrate depășiri ale limitelor impuse de

legislația în vigoare.

În present, activităților desfășurate în cadrul Parcului 4 Buciumeni, angajaților nu le sunt asociate boli

profesionale.

4.9. Prevenirea și stingerea incendiilor

Paza împotriva incendiilor este asigurată de către Serviciul de Pompieri ai Zonei de Producție IX

Moldova Sud.

Personalul este instruit, periodic, în domeniul PSI și sunt cuprinse atât informații generale cât și informații

specifice domeniului de activitate, în conformitate cu legislația în vigoare.

Prin aceste instruiri se reglementează:

- lucrările cu foc deschis;

- fumatul;

Pag. 17/38 FG-21-08 Ed 1

- asigurarea căilor de acces, de evacuare şi de intervenţie.

Dotările și mijloacele de intervenție în caz de incendiu sunt în cadrul Parcului 4 Buciumeni, care deține

Panuri de intervenție în caz de incendiu.

La nivelul întregului grup de zăcăminte nu au fost semnalate incendii cu urmări semnificative sau incendii

în fază incipientă.

4.10. Zgomotul și vibrațiile

Poluarea sonoră este definită ca fiind prezenţa zgomotului în mediu ambiant având repercusiuni asupra

stării de sănătate şi confort a colectivităţii umane. Vibraţiile care însoţesc uneori zgomotul, constituie un alt factor

cu efect negativ asupra sănătăţii şi randamentului în muncă.

În cadrul activităţilor productive sursele de zgomot semnificative sunt considerate a fi sondele în

producţie şi traficul rutier tehnologic.

Având în vedere amplasarea sondelor la distanță de siguranță față de zonele locuite și traficul relativ

redus, nu sunt determinate creşteri ale nivelului sonor peste limite.

4.11. Securitatea zonei

Activitatea în cadrul obiectivelor se desfăşoară continuu 24 ore din 24. Paza obiectivelor este asigurată în

foc continuu fiind reduse pericolele de efracţii sau alte acte de vandalism care ar putea determina poluări

accidentale. Dar având în vedere amplasarea unor obiectivelor în zone izolate şi dispersarea pe suprafeţe mari de

teren, considerăm că există un grad de vulnerabilitate pe timp de noapte, vis – á – vis de posibilitatea unor acte de

vandalism sau efracţii.

Secţiile productive sunt dotate cu sistem de pază şi protecţie astfel:

incintele parcurilor sunt amplasate extravilan şi sunt împrejmuite cu garduri pentru protecţie;

sondele sunt amplasate extravilan, pe teritorii învecinate parcurilor, existând drumuri de acces până la

acestea.

iluminatul se realizează corespunzător pe timp de noapte, atât pentru incintele parcurilor cât şi pentru

sondele în producţie existente aferente fiecărui parc;

paza obiectivelor se realizează 24 de ore din 24 de către personalul operativ care funcţionează

permanent în incinta parcurilor asigurând funcţionarea instalaţiilor, personalul special care controlează

conductele şi sondele în funcţiune.

Coordonarea activităților privind asigurarea securității amplasamentelor revine unui responsabil din cadrul

serviciului Security.

4.12 Administrație

Activitățile administrative sunt desfășurate în sediul Zonei de Producție IX Moldova Sud din cadrul OMV

PETROM SA (divizia Explorare și Producție), cu punct de lucru la parcul 4 Buciumeni.

5. CALITATEA SOLULUI

5.1. Efecte potențiale ale activității de pe amplasamentul analizat

Poluarea solului poate fi directă (datorită depunerilor de reziduuri solide sau semisolide, provenite din

Pag. 18/38 FG-21-08 Ed 1

desfăşurarea proceselor tehnologice) şi indirectă (din cauza agenţilor de poluare emişi în atmosferă, purtate de

vânt, care se depun pe sol şi sunt spălate de precipitaţii, infiltrându-se în subteran). Sursele potenţiale de poluare

directă a solului şi subsolului sunt:

1. Sonde

Acestea au ca efect poluarea terenurilor învecinate sondelor prin deversarea de fluide de sondă (titei sau

apa de zăcământ). Posibile surse de poluare a solului cu probabilitate mare sunt sondele care prezintă beciuri

necimentate.

Pe parcursul activităţii de foraj - extracţie pot interveni factori care să producă neajunsuri prin pierderile

de petrol şi ajungerea acestuia pe terenurile înconjurătoare. Pentru reţinerea eventualelor pierderi în cantităţi mai

mici, în jurul sondelor se realizează careurile de sondă, un fel de bazine de pământ în care se reţin scăpările de

petrol. Aceste careuri tip de pământ amenajate cu dig de pământ la exterior au suprafeţe cuprinse între 700 m2 şi

1400 m2.

Măsuri/dotări şi amenajări pentru protecţia solului şi subsolului la sonde

delimitarea careurilor cu diguri de protecţie de pământ pe suprafeţe de aproximativ 900 m2.

drumurile de acces la sonde sunt amenajate cu dale de beton sau pietruite, pentru a facilita accesul la sondă

fără afectarea terenurilor din jur.

Conform datelor și informațiilor puse la dispoziție de beneficiar, rezultă că suprafețele de sol potențial

poluate identificate sunt în zonele perimetrului de activitate al sondelor 335 și 465, pe o suprafață de 1000 mp

fiecare.

Aspecte de mediu constatate în etapa de investigare în teren

Sonda 465:

− beciul sondei este plin cu produs petrolier și apă pluvială în proporţie de 90%;

− contaminare cu apă de zăcământ în partea dreaptă a sondei – aproximativ 30 m2;

− contaminare cu produs petrolier în partea stângă a sondei – aproximativ 20 m2;

− digul de protecţie parțial deteriorat;

Sonda 430:

− beciul sondei este plin cu produs petrolier și apă pluvială în proporţie de 100%;


Sonda 335:

− asigurată cu un gard de protecție,

− beciul sondei este plin cu produs petrolier și apă pluvială în proporție de 90 %

− digul de protecţie în stare bună;

Sonda 316:


− beciul sondei este plin cu produs petrolier și apă pluvială în proporție de 90 %

− careul sondei acoperit integral cu vegetație.

2. Conducte

Conductele reprezintă surse de poluare ale solului cu probabilitatea cea mai mare de apariţie, fapt

demonstrat de frecvenţa mare a accidentelor şi densitatea suprafeţelor poluate, datorită nu numai vechimii şi

Pag. 19/38 FG-21-08 Ed 1

agresivităţii fluidelor transportate ci și a tentativelor de furt. Caracteristicele conductelor de transport, aferente

sondelor ce aparțin de Parcul 4 Buciumeni, sunt urmatoarele:

- Conducta transport cu diametrul 2 7/8" și lungimea 3000 m - de la sonda 111 la parcul 4 Buciumeni,

- Conducta transport cu diametrul 4" și lungimea 2700 m - de la sonda 316 la parcul 4 Buciumeni,

- Conducta transport cu diametrul 2 7/8" și lungimea 3200 m - de la sonda 320 la parcul 4 Buciumeni,








Măsuri/dotări existente pentru prevenirea poluării:

conductele de transport sunt în majoritate îngropate la nivelul solului, fiind proiectate să reziste la factorii

agresivi (presiune, umiditate sol, coroziune);

reparaţii şi cuponări, înlocuiri de conducte, în funcţie de gradul de uzură sunt prevăzute în programul de

reparaţii capitale;

protejarea împotriva coroziunii prin folosirea inhibitorilor de coroziune în compoziţia fluidelor transportate;

în cazul apariţiei unui accident în urma căruia rezultă pierderi masive de fluid şi poluarea terenului, în limita

posibilităţilor, se iau măsuri pentru înlăturarea efectelor immediate.

3. Parcul

Fluidele produse de sonde sunt dirijate prin conducte de transport către parcurile de colectare. Reţeaua de

colectare de la sonde se grupează în claviatura parcului prin gurile interioare. Sistemul de construcţie al

claviaturilor din parcuri permit dirijarea, separarea şi cuplarea fiecărei sonde către separatoarele din parc şi

rezervoare.

Sursele de poluare sunt instalaţiile din incinta parcului (claviatură, rezervoare, pompe, decantoare). În

cazul desfăşurării normale a activităţii, pierderile de fluide sunt pierderi tehnologice şi sunt reţinute de sistemul de

colectare al parcului.

Aspecte de mediu constatate în etapa de investigare în teren

- Incinta parcului este împrejmuită cu gard din plăci de beton, pe stâlpi de beton și dispune de cale de

acces asigurată,

- Rezervoarele sunt în condiții bune, amplasate pe pat din balast și nisip, nu prezintă fisuri, digul de

protecție în stare bună;

- Separatoarele sunt în condiții bune,

- Claviatura este împrejmuită de un dig de protecție în stare bună pentru evitarea eventualelor

deversări de poluanți în interiorul parcului,

- Decantorul subteran, betonat este în condiție bună,

- În jurul parcului este amenajat un șanț de colectare a apelor pluviale.

4. Drumuri de acces

Pag. 20/38 FG-21-08 Ed 1

Accesul la sonde este asigurat de drumuri interne amenajate şi întreţinute pentru asigurarea intervenţiilor la

sonde conform programului de lucru şi cazurilor ivite.

Există riscul unor poluări accidentale a terenurilor din vecinătate, datorate scurgerilor de la utilajele

autotransportabile care tranzitează zona, sau tasare în cazul unor intervenţii.

5.2. Efecte potențiale ale activităților învecinate

Parcul 4 Burcioaia, cu sondele aferente nu se află în apropierea unor obiective care ar putea afecta în

vreun fel activitățile desfășurate pe acest amplasament.

6. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

6.1. Rezumatul aspectelor de neconformare și cuantificarea acestora în propuneri

pentru programele de conformarePrezenta lucrare a urmărit toate aspectele legate de activitatea desfăşurată pe amplasamentele studiate

datorită cărora s-ar putea produce poluări potenţial semnificative ale factorilor de mediu.

Pe baza elementelor obţinute în urma documentării şi în urma investigării efectuate în zonă, s-au

constatat următoarele:

- Amplasamentele sondelor sunt situate în extravilanul localității Țepu, la mare distanță de locuințele

individuale, impactul asupra sănătății populației datorită prezenței sondelor este nesemnificativ, atat din

punct de vedere al aerului atmosferic, cat și al nivelului de zgomot;

- Identificarea unor zone potențial poluate cu apă de zăcământ în careul sondelor;

- Careul sondelor au digul de protecţie parțial deteriorat,

- Zona parcului prezintă riscul de poluare cel mai ridicat (claviatura, zona rezervoarelor, zona

separatoarelor).

- Realizarea măsurilor din programul de conformare astfel:

1. Contorizare consum apă de la Parcul 4 Buciumeni prin montare de apometre - Termen 31.08.2009 a fost

realizată și notificată către APM și GNM Galați cu adr.2166 din 24.07.2009

2. Montarea unei linii de purjare de la cazanul de abur în decantor - Termen 31.05.2009 a fost realizată și

notificată la APM și GNM Galați cu adr.2166 din 24.07.2009

3. Refacerea digurilor de retenție avariate la sondele aflate în producție - Termen 31.12.2009 a fost realizată și

notificată la APM și GNM Galați cu adr.176 din 11.01.2010

4. Implementarea managementului deșeurilor și achiziționarea de containere în vederea colectării selective a

deșeurilor - Termen 30.12.2008 a fost realizată.

5. Asigurare mentenanță la parcul 4 Buciumeni în vederea eliminării pierderilor de fluide; înlocuire ventile,

înlocuire duze, înlocuire pompă încărcare - termen 31.12.2010 a fost realizată și notificată la APM și GNM Galați.

6. Curățare sol contaminat în zona de amplasament a decantorului din incinta parcului 4 Buciumeni cca 500mp,

termen 30.12.2012 a fost realizată și notificată la APM și GNM Galați cu adr.4025 din 03.10.2012.

7. Amenajare de rigole de colectare ape pluviale de pe amplasament și dirijarea acestora la decantorul de colectare

- Termen 31.12.2011 a fost finalizată și notificată cu adr. 5638 din data de 05.12.2011 către APM și GNM Galați.

8. Identificarea și investigarea pentru stabilirea contaminării și refacerea după caz, a suprafeței de teren din

exteriorul sondelor aflate in functiune (sd.320 Buciumeni,sd. 335 Buciumeni,sd.465 Buciumeni) - Investigare cu

Pag. 21/38 FG-21-08 Ed 1

resp.art.20 din HG nr.1406/2007 termen 31.12.2010 - masură realizată notificată la APM și GNM Galați cu adr.

7368 din 10.12.2010.

9. Funcție de rezultatale investigării suprafețelor contaminate, se va realiza Programul de refacere a mediului

geologic - Termen 31.12.2011 – masură realizată și nofificată la APM și GNM Galați cu adr. 5638 din

05.12.2011.

10. Identificarea și investigarea pentru stabilirea contaminării și refacerea dupa caz, a suprafeței de teren din

exteriorul parcului 4 Buciumeni - Investigare cu resp.art.20 din HG nr.1406/2007 termen 31.12.2010- masură

realizată notificată la APM și GNM Galați cu adr.7368 din 10.12.2010

11.Funcție de rezultatale investigării suprafetelor contaminate, se va realiza Programul de refacere a mediului

geologic - Termen 31.12.2011 – masură realizată și notificată la APM și GNM Galați cu adr. 5638 din

05.12.2011.

Evaluarea impactului asupra mediului pe baza bilantului de mediu avand în vedere riscul și efectele

producerii de evenimente poluante accidentale presupune stabilirea gradului de afectare și măsurile necesare de

refacere a calității acestuia la niște parametrii cat mai apropiați de cei naturali.

Pentru a pune în evidență daca pe amplasamentele studiate sunt zone poluate se propune efectuarea

Bilantului de mediu de nivel II cu analiza unor probe de sol, apă de suprafață, măsurători de compuși organici

volatili și măsurarea nivelului de zgomot și interpretarea analizelor și măsurătorilor obținute.

6.2. Rezumatul obligațiilor necuantificabile și/sau al obligațiilor condiționate de un

eveniment viitor și incert

Principalele obligațiuni necuantificabile și/sau cele condiționate de un eveniment viito incert se referă la

situațiile în care pot avea loc poluări accidentale sau în caz de dezastre.

Modalitățile de acțiune și responsabilități pentru astfel de situații sunt prezentate detaliat în "Planul de

prevenire și combatere a poluărilor accidentale".

Pag. 22/38 FG-21-08 Ed 1

RAPORT LA BILANŢUL DE MEDIU NIVEL II

1. INTRODUCERE

Prezenta documentaţie s-a întocmit conform Anexei A.3 a Ordinului 184/1997 al M.A.P.P.M. privind

procedura de realizare a bilanţurilor de mediu, în vederea obţinerii autorizaţiei de mediu pentru Parcul 4

Buciumeni și sondele aferente și pe baza concluziilor Bilantului de Mediu Nivel I, s-a incercat stabilirea surselor

potentiale de poluare atat a solului și a apelor de suprafață, cat și a atmosferei datorate desfășurării activității.

Toate obiectivele componente şi activităţile desfăşurate în cadrul lor, au fost prezentate ca surse potenţiale

de poluare pentru factorul de mediu sol în cadrul Bilanţului de mediu nivel I. În cadrul Bilanţului de mediu nivel II

vor fi prezentate investigaţiile intreprinse pentru realizarea evaluării cantitative a nivelurilor de poluare din zona

analizată.

Pentru realizarea bilanţului, s-au recoltat probe de sol din incinta parcului (zona rezervoarelor si

separatoarelor), din exteriorul parcului (laturile nordica, estica si vestica), de la limita careului sondelor 465, 430,

335, 316 și o probă de sol martor, s-au făcut măsurători de compuși organici volatili și măsurători ale nivelului de

zgomot produs de sonde.

Având în vedere că pentru industria extractivă principalii agenţi poluanţi pentru toţi factorii de mediu sunt

reprezentaţi de ţiţei şi apa de zăcământ, ţinând cont de caracteristicile şi compoziţia acestora, principalii indicatori

de calitate care sunt legaţi de poluarea cu fluide de zăcământ şi care au fost urmăriţi în cadrul prezentului bilanţ, au

fost: conţinutul de hidrocarburi din ţiţei, procentul de saturare, conductivitate electrică, conţinutul de ioni de clor și

sulfați. Pentru probele care prezintă depășiri ale indicatorilor de calitate cloruri si conductivitate electrică s-au

determinat și SAR, sodiu, calciu, magneziu.

Nu s-au recoltat următoarele tipuri de probe:

probe de gaze şi vapori din sol – transportul gazelor se realizează printr-un sistem etanş de conducte

amplasate la suprafaţă sau îngropate în sol. Nu au fost înregistrate accidente soldate cu acumulări

masive de gaze naturale în sol.

probe de materiale de construcţii – construcţiile existente în cadrul obiectivelor analizate sunt în

general din zidărie sau construcţii metalice care nu conţin azbest.

2. Probe de solAspecte generale

Poluarea solului înseamnă orice acţiune care produce dereglarea funcţionării normale a solului ca suport şi

mediu de viaţă în cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau create de om, manifestată prin dereglarea fizică,

chimică sau biologică a solului şi apariţia în sol a unor caracteristici care reflectă deprecierea fertilităţii sale. Prin

noţiunea de poluare a solului se înţelege nu numai pătrunderea unor elemente din afară, cum se întâmplă la aer şi

apă, ci şi modificarea caracteristicilor naturale ale unui component al solului care atrage după sine afectarea

fertilităţii solului, funcţionarea normală a acestuia. Astfel solul poate fi supus unor fenomene ce afectează toate

funcţiile sale fizice, chimice, biologice şi biochimice.

Pag. 23/38 FG-21-08 Ed 1

Tipuri de poluare a solului

Tipurile de poluare a solului în domeniul industriei extractive se încadrează în poluare fizică şi poluare

chimică.

Poluarea fizică este pusă în evidenţă prin :

tasarea solului şi excavaţii – produsă de către utilajele de amenajare a careurilor de sondă sau cele de

întreţinere;

diminuarea suprafeţei arabile – se produce prin ocuparea suprafeţelor de către reţelele de drumuri,

linii electrice, conducte supra şi subterane, precum şi de densitatea amplasamentelor de sonde.

Poluarea fizică poate fi înlăturată prin unele măsuri administrative, o mai bună gospodărire a materialului

de lucru, prin respectarea normelor de lucru în vigoare.

Poluarea chimică se clasifică astfel: poluare cu petrol, poluare cu apă sărată şi poluare mixtă. Pe parcursul

activităţii de extracţie, faţă de procesul tehnologic ideal, pot interveni factori care să producă neajunsuri prin

pierderile de fluide de sondă şi ajungerea acestora pe terenurile agricole sau în cursurile de apă. Pentru reţinerea

eventualelor pierderi, în jurul sondelor se realizează careurile de sondă, un fel de delimitări cu diguri de pământ

care reţin scurgerile accidentale.

Descrierea geologică a zonei

Structura petroliferă Buciumeni aparţine, din punct de vedere geologic, de Podișul Moldovei.

Interes pentru hidrocarburi prezintă pliocenul inferior, între adîncimile 850-450 m, care a fost împărțit în

17 strate în funcție de ciclul de sedimentare. Litologic, stratele pliocene sunt constituite dintr-o alternanță de

nisipuri fine neconsolidate sau slab consolidate, de culoare gălbui-brun sau cenușiu, marne slab nisipoase, marne,

argile și gresii calcaroase.

Solurile din cuprinsul teritoriului s-au format în condiții diferite de relief, rocă și vegetație, clima fiind în

general aceeași. În arealul considerat, predominante sunt luvisolurile (reprezentate de preluvosolul) cambisolurile

(reprezentate de solurile eutricambosol) și salsodisoluri (reprezentate de solonceacuri).

Probe de la suprafaţa şi de sub suprafaţa solului

Poluarea prin deversarea de apă sărată asupra unor soluri cu un grad ridicat de productivitate duce la

acumularea de săruri în sol ceea ce duce la deprecierea fertilităţii acestuia, la dispariţia plantelor cultivate, la

pierderi importante de recoltă. Acest tip de poluare variază în funcţie de cantitatea de apă deversată şi de timpul cât

a durat deversarea. Pentru determinarea existenţei poluării cu apă de zăcământ au fost determinaţi indicatorii de

calitate: conductivitatea electrică a solului, pH-ul, conţinutul de Na+, Ca2+, Mg2+, Cl-, SO42-. Conductivitatea

electrică este indicatorul cel mai sugestiv pentru a aprecia salinitatea solurilor, (conţinutul de saruri) care afectează

creşterea plantelor şi productivitatea recoltelor. Interpretarea salinizării solului, se realizează şi după indicele de

adsorbţie al sodiului în sol=SAR. Valori mari ale indicelui SAR indică o adsorbţie disproporţionată a ionului de

sodiu în sol, ducând la scăderea fertilităţii solului, inhibând infiltrarea apei de ploaie şi aeraţia solului.

Stabilirea gradului de poluare cu hidrocarburi se face prin determinarea concentraţiei de hidrocarburi

totale din sol. Probele de sol au recoltate de la două adâncimi (amplasate conform schițelor din Anexa III) astfel:

- parcul 4 Buciumeni: - probă de sol din zona rezervoarelor de la adâncimea 0-15 cm,

- probă de sol din zona rezervoarelor de la adâncimea 15-30 cm,

- probă de sol din zona separatoarelor (0-15 cm),

Pag. 24/38 FG-21-08 Ed 1

- probă de sol din zona separatoarelor (15-30 cm),

- probă de sol din exteriorul parcului latura vestică (0-15 cm),

- probă de sol din exteriorul parcului latura vestică (15-30 cm),

- probă de sol din exteriorul parcului latura nordică (0-15 cm),

- probă de sol din exteriorul parcului latura nordică (15-30 cm),

- probă de sol din exteriorul parcului latura estică (0-15 cm),

- probă de sol din exteriorul parcului latura estică (15-30 cm),

- sonda 465: - probă de sol de pe latura vestică de la adâncimea 0-15 cm,

- probă de sol de pe latura vestică de la adâncimea 15-30 cm,

- probă de sol de pe latura nordică de la adâncimea 0-15 cm,


- probă de sol de pe latura estică de la adâncimea 0-15 cm,


- sonda 430: : - probă de sol de pe latura vestică de la adâncimea 0-15 cm,

















- probă de sol de pe latura estică de la adâncimea 15-30 cm.

Pag. 25/38 FG-21-08 Ed 1

Modul de prelevare al probelor

Prelevarea probelor de sol (probe reprezentative momentane) s-a efectuat în conformitate cu următoarele

standarde:

SR EN ISO 10381 – 1:2002 Soil quality – Sampling – Part 1: Guidance on the design of samplingprogrammes;

SR EN ISO 10381 – 2:2002 Soil quality – Sampling – Part 2: Guidance on sampling techniques;

SR EN ISO 10381 – 5:2005 Soil quality – Sampling. Part 1: Guidance on the procedure for the investigationof urban and industrial sites with regard to soil contamination.

Tehnica recomandată de standard este cea de prelevare pe profil, de probe de soluri tip argile, lut, nămol,

nisip şi pământ contaminat, prin operare manuală utilizând un burghiu rotativ de oţel având 125 cm lungime (cu

posibilitate de extensie pentru adâncimi mai mari) şi diametrul forezei de100 mm.

S-au obţinut probe deranjate, singulare, corespunzând orizonturilor de adâncime 0 - 15 cm şi 15-30 cm

ale solului. Pentru eşantioanele de sol prelevat tipurile de containere sau recipiente standard pentru probe sunt:

- pungi de plastic (polipropilenă sau polietilenă) recomandate pentru identificarea în probă de

contaminaţi acizi, alcalini sau efectuarea altor determinări analitice de substanţe anorganice.

- Recipient sau borcan de sticlă pentru proba supusă analizării unor contaminanţi tip ţiţei. Pentru a

preveni pierderea de compuşilor organici volatili din probă aceste recipiente sunt închise utilizând

capace cu foiţă de staniol presată ermetic pe interior.

Amplasarea punctelor de prelevare s-a efectuat ţinând cont de amplasarea surselor de poluare în teren, de

zonele vechi poluate constatate de studiile anterioare.

Punctele de prelevare a probelor au fost stabilita iniţial şi marcate pe planurile de situaţie ale zonei, dar şi

în timpul recoltării probelor, pe măsura depistării unor zone de poluare recentă.

Metode de analiză

Determinările fizico-chimice au fost efectuate de Laboratorul Apă de zăcământ și Evaluare mediu din

cadrul I.C.P.T. Câmpina (acreditat ISO 17025:2005). Prelevarea probelor de sol s-a executat cu o foreză tip

burghiu rotativ, în vederea determinării în laborator a parametrilor de stare specifici efectelor induse de poluanţi

conţinuţi în fluidele de sondă.

Înainte de a fi analizate probele de sol sunt eşantionate-omogenizate şi pregătite în laborator, aplicând

procedee mecanice şi fizico-chimice conforme cu metoda de analiză pentru parametrul măsurat.

Astfel pentru determinarea pH-ului şi conductivităţii se obţine o pastă sau un extract de sol la saturaţie iar

pentru determinarea hidrocarburilor petroliere este necesară extracţia acestora cu S-316 şi trecerea printr-o coloană

de alumină ce reţine componenţii polari.

Metodele de analiză şi aparatura utilizată pentru determinarea indicatorilor de calitate sunt următoarele:

- pH-ul şi conductivitatea au fost determinate cu aparatură automată (HQ40d Hach),

- conţinutul de cloruri s-a determinat cu Titratorul Mettler Toledo T50,

- pentru determinarea hidrocarburilor totale aparatura folosită a fost IR – spectrometru în infraroşu cu

transformare Fourier Spectrum 2000 Perkin-Elmer.

Pag. 26/38 FG-21-08 Ed 1

- pentru determinarea sulfaților din sol s-a folosit metoda de determinare a anionilor prin ion

cromatografie conform standardului SR-EN ISO 10304-1:2007 folosind Sistemul Ion Cromatograf

Dionex ICS-3000

- procentul de saturare se obţine prin calcul, cântărind o subprobă din pasta saturata într-o fiolă de

cântărire, la balanţa analitică conform Soil Sampling and Methods of Analysis.

- AAS – spectrometrie de absorbţie atomică pentru determinarea ionilor metalici (Na+, K+, Ca2+, Mg2+).

Aparatura folosită – spectrometrul de absorbţie atomică AAS Perkin-Elmer 3110 – tehnică în flacără.

Interpretarea rezultatelor

Interpretarea rezultatelor analizelor probelor de sol s-a realizat în două sensuri urmărindu – se cele două

efecte posibile ale poluării solurilor cu fluide:

Poluarea cu hidrocarburi: pentru a stabili gradul de poluare au fost determinate concentraţiile de

hidrocarburi totale din probele de sol, exprimate în mg/kg de substanţă uscată şi au fost comparate cu valorile de

referinţă pentru urme de elemente chimice în sol, prezentate în anexă la Ordinul 756/1997, privind evaluarea

poluării mediului.

Poluarea cu apă de zăcământ: pentru determinarea existenţei poluării cu apă de zăcământ au fost

determinaţi indicatorii de calitate: conductivitatea electrică a solului măsurată în extractul apos la saturaţie, pH-ul,

conţinutul de Cl-, conţinutul de ioni metalici. Efectul poluării cu apă de zăcământ se găseşte cuantificat în gradul de

salinizare al solului. În tabelul 1 este redată aprecierea intensităţii salinizării după electroconductivitatea solului

(EC--μS/cm), măsurată în extractul de sol la saturaţie sau după conţinutul total de săruri solubile (TDS-mg/kg),

interpretare realizată după I.C.P.A.

Intensitatea salinizării Tabel 1Textură mijlocie Orice textură

Intensitateasalinizării

solului

Salinizarea SalinizareaClorurică* Sulfatică Clorurică SulfaticăConţinutul total de săruri(mg/100g) EC- (μS/cm)

<100 <150 <1700 <2700 Nesalinizat101-250 151-350 1800-5000 2800-7000 Slab salinizat251-600 351-900 6000-13000 8000-19000 Moderat salinizat

601-1000 901-1500 14000-23000 20000-32000 Puternic salinizat>1001 >1501 >24000 >33000 Foarte puternic

salinizat*tipul de salinizare clorurică sau sulfatică se apreciaza după raportul Cl-/ SO4

2-

Pag. 27/38 FG-21-08 Ed 1

Conţinutul de ioni de clor este important pentru caracterizarea poluării solului cu apă de zăcământ,

deoarece sărurile acestui ion sunt foarte solubile în apă şi este mobil în sol. Fiind repede adsorbit de rădăcinile

plantelor poate fi toxic în concentraţii mari. Ionul de clor este un parametru important de diagnoză, deoarece este

dominant în apele de zăcământ. În general, concentraţia acestuia într-un sol nepoluat este mică şi de aceea prezenţa

sa în concentraţii mari este un indiciu al poluării cu apă de zăcământ.

Interpretarea salinizării solului se realizează şi după concentraţiile relative de cationi în extractul de pastă

la saturaţie, exprimat ca SAR – indicele de adsorbţie al sodiului. Valori mari ale indicelui SAR > 10, indică o

adsorbţie disproporţională a ionului de sodiu în sol. Cu cât ionul de sodiu adsorbit în structura solului creşte,

agregatele minerale de sol tind să se disperseze în prezenţa apei. În perioadele secetoase se pot forma cruste la

suprafaţa solului şi poate suferi o degradare mecanică, care duce la distrugerea structurii solului. Aceste efecte duc

la o scădere a fertilităţii solului, inhibând germinarea seminţelor dezvoltarea rădăcinilor, infiltrarea apei de ploaie

şi aeraţia solului. De aceea sodicitatea – alcalinitatea solului este un parametru important care este legat de

impactul exploatărilor petroliere asupra solurilor (sodiu este un ion conţinut în concentraţii mari în apa de

zăcământ).

Rezultatele analizelor şi compararea cu valoarea pragurilor

Rezultatele analizelor efectuate pentru probele de sol sunt redate sub formă de tabel pentru compararea

cu valorile pragurilor din reglementările în vigoare. Rezultatele analizelor sunt redate în tabelul 2.

Rezultatele analizelor probelor de sol Tabelul 2

Punct deprelevare

Adâncimeaprelevării

Indicatorde calitate U.M. Rezultate Valoare

Admisă*

1 2 3 4 5 6

Parc 4 Buciumeni

Zona rezervoare 0-15 cm

pH - 7,49 -CE μS/cm 750 -

Cloruri mg/kg 18 -Sulfaţi mg/kg 12 2000TPH mg/kg 133 1000-2000

Procent saturare % 46 -

Parc 4 Buciumeni

Zona rezervoare 15-30 cm

pH - 7,58 -CE μS/cm 949 -



Parc 4 Buciumeni

Zona separatoare 0-15 cm

pH - 7,46 -CE μS/cm 693 -



1 2 3 4 5 6

Parc 4 Buciumeni

Zona separatoare 15-30 cm

pH - 8,23 -CE μS/cm 472 -

Cloruri mg/kg 14 -Sulfaţi mg/kg 9 2000

Pag. 28/38 FG-21-08 Ed 1

TPH mg/kg <85 1000-2000Procent saturare % 44 -

Parc 4 Buciumeni

exterior parc latura

vestica0-15 cm

pH - 7,5 -CE μS/cm 673 -



Parc 4 Buciumeni


vestica15-30 cm

pH - 8,25 -CE μS/cm 345 -



Parc 4 Buciumeni


nordică0-15 cm

pH - 7,4 -CE μS/cm 431 -



Parc 4 Buciumeni


nordică15-30 cm

pH - 7,61 -CE μS/cm 374 -



Parc 4 Buciumeni


estica0-15 cm

pH - 7,85 -CE μS/cm 795 -


Procent saturare % 49 -Parc 4 Buciumeni


estica15-30 cm

pH - 7,91 -CE μS/cm 2155 -


Sonda 465

latura vestica 0-15 cm

pH - 7,81 -CE μS/cm 11900 -



Sonda 465


pH - 8,09 -CE μS/cm 8120 -



Sonda 465

latura nordica 0-15 cm

pH - 7,69 -CE μS/cm 3590 -


Procent saturare % 63 -1 2 3 4 5 6

Sonda 465


pH - 7,75 -CE μS/cm 3200 -

Cloruri mg/kg 519 -Sulfaţi mg/kg 16 2000

Pag. 29/38 FG-21-08 Ed 1

TPH mg/kg 1825 1000-2000Procent saturare % 61 -

Sonda 465

latura estica 0-15 cm

pH - 7,67 -CE μS/cm 13620 -



Sonda 465


pH - 7,71 -CE μS/cm 9360 -



Sonda 430


pH - 7,72 -CE μS/cm 492 -



Sonda 430


pH - 7,80 -CE μS/cm 414 -



Sonda 430


pH - 7,76 -CE μS/cm 299 -



Sonda 430


pH - 7,72 -CE μS/cm 304 -



Sonda 430


pH - 7,62 -CE μS/cm 728 -



Sonda 430


pH - 7,95 -CE μS/cm 793 -



Sonda 335


pH - 8,18 -CE μS/cm 1610 -


Procent saturare % 54 -Sonda 335 15-30 cm pH - 8,16 -

CE μS/cm 927 -

Pag. 30/38 FG-21-08 Ed 1

latura vestica Cloruri mg/kg 8 -Sulfaţi mg/kg 34 2000TPH mg/kg 1732 1000-2000


Sonda 335


pH - 7,32 -CE μS/cm 4980 -



Sonda 335


pH - 8,14 -CE μS/cm 1555 -



Sonda 335


pH - 7,77 -CE μS/cm 399 -



Sonda 335


pH - 7,82 -CE μS/cm 542 -



Sonda 316


pH - 7,79 -CE μS/cm 253 -



Sonda 316


pH - 7,88 -CE μS/cm 240 -



Sonda 316


pH - 6,60 -CE μS/cm 374 -



Pag. 31/38 FG-21-08 Ed 1

Sonda 316


pH - 6,92 -CE μS/cm 313 -



Sonda 316


pH - 8,22 -CE μS/cm 1751 -



Sonda 316


pH - 8,25 -CE μS/cm 3570 -



*Ordin 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului

Criteriile de evaluare a salinizării şi reacţiei solului sunt preluate din ,,Metodologia elaborării studiilor

pedologice - ICPA Bucureşti, Academia de Ştiinţe Agricole 1987”.

Criteriile de evaluare a poluării cu hidrocarburi sunt stabilite pe baza pragurilor de alertă şi intervenţie

pentru folosinţe sensibile reglementate prin Ordinul MAPPM nr. 756/1997. pentru aprobarea Reglementarii

privind evaluarea poluării mediului. Conform actului normativ menţionat anterior, pragurile de alertă (PA)

respectiv intervenţie (PI) pentru conţinutul de total hidrocarburi sunt următoarele: terenuri de folosinţă sensibilă

(PA = 200 mg/Kg sol şi PI = 500 mg/Kg sol); terenuri de folosinţă mai puţin sensibilă (PA = 1000 mg/Kg sol şi PI

=2000 mg/Kg sol).

Astfel, pentru evaluarea poluării solului cu fluide de sondă, rezultatele încercărilor efectuate sunt

raportate la:

- Pragurile de alertă şi intervenţie vizând concentraţiile de hidrocarburi petroliere în sol ca fiind cele

pentru folosinţe mai puțin sensibile reglementate de Ordinul MAPPM nr. 756/1997, respectiv 1000

şi 2000 mg hidrocarburi/Kg sol preparat ca substanţă uscată pentru probele prelevate din careul

sondelor și din interiorul parcului.

- Pragurile de alertă şi intervenţie vizând concentraţiile de hidrocarburi petroliere în sol ca fiind cele

pentru folosinţe sensibile reglementate de Ordinul MAPPM nr. 756/1997, respectiv 200 şi 500 mg

hidrocarburi/Kg sol preparat ca substanţă uscată pentru probele prelevate din exteriorul parcului.

- Scala de apreciere elaborată de Institutului de Cercetări Pedologice şi Agrochimice (ICPA) –

Bucureşti ce precizează că în mod curent soluri saline sau salinizate sunt considerate solurile având

CE> 4000 S/cm.

Pag. 32/38 FG-21-08 Ed 1

În urma determinărilor de laborator (rapoartele de înceracre sunt prezentate în Anexa V), pentru probele

de sol prelevate din incinta Parcului 4 Buciumeni se constată următoarele:

- indicatorul pH are valori cuprinse între 7,46 – 8,23 corespunzând unui sol cu reacţie alcalină.

- indicatorul cloruri cu valori mai mici de 100 mg/kg substanţă uscată corespunde unui sol nesalinizat.

- indicatorul EPS (procent din sodiu absorbit), calculat din SAR (indice de absorbţie al sodiului)

depăşeşte valoarea admisă de 5% ceea ce denotă o afectare a terenului prin sodicizare.

- poluare nesemnificativă cu produs petrolier (concentraţile de poluanţi nu depăşesc pragul de alertă)

În urma determinărilor de laborator, pentru probele de sol prelevate din exteriorul Parcului 4 Buciumeni

se constată următoarele:

- indicatorul pH cu valori cuprinse între 7,4 – 8,25 corespunde unui sol cu reacţie de la slab alcalină la

alcalină.


- poluare nesemnificativă cu produs petrolier, concentraţiile de poluanţi sunt sub limita maxim admisă

impusă de Ordinul 756/1997.

În urma determinărilor de laborator, pentru probele de sol prelevate din careul sondei 465 se constată

următoarele:

- indicatorul pH are valori cuprinse între 7,67 – 8,09 corespunzând unui sol cu reacţie alcalină.

- indicatorul cloruri cu valori mai mari de 600 mg/kg substanţă uscată corespunde unui sol puternic

salinizat.

- poluare potenţial semnificativă cu produs petrolier (concentraţii de poluanţi ce depăşesc pragul de

alertă) pentru proba prelevată din latura estică (TPH – 1041 mg/kg și 1048 mg/kg) și nordică (TPH –

1716 mg/kg, 1825 mg/kg),


impusă de Ordinul 756/1997 pentru probele prelevate din latura vestică.


următoarele:

- indicatorul pH are valori cuprinse între 7,62 – 7,95 corespunzând unui sol cu reacţie slab alcalină.



impusă de Ordinul 756/1997.


următoarele:

- indicatorul pH are valori cuprinse între 7,32 – 8,16 corespunzând unui sol cu reacţie slab alcalină.


- poluare potenţial semnificativă cu produs petrolier (concentraţii de poluanţi ce depăşesc pragul de

alertă) pentru proba prelevată din latura vestică (TPH – 1732 mg/kg),



Pag. 33/38 FG-21-08 Ed 1


următoarele:

- indicatorul pH are valori cuprinse între 6,60 – 6,9 corespunzând unui sol cu reacţie slab acidă,

- indicatorul pH are valori cuprinse între 7,79 – 8,25 corespunzând unui sol cu reacţie alcalină,

- indicatorul cloruri cu valori mai mici de 100 mg/kg substanţă uscată corespunde unui sol nesalinizat,

- indicatorul cloruri cu valori între 250-600 mg/kg substanţă uscată corespunde unui sol moderat salinizat

(latura estică).



Pentru remedierea loturilor afectate s-au calculat cantităţile de amendamente prin programul CONPOL

(anexa VI).

3. Probe din apele de suprafaţă și subterane

Poluarea apelor de suprafaţă cu apă de zăcământ are ca efect creşterea salinităţii totale, prin creşterea

conţinutului total de săruri dizolvate şi implicit a parametrului conductivitatea electrică peste limitele admise. De

asemenea, ionul de clor este un indicator important al poluării cu apă de zăcământ, fiind anionul predominant în

compoziţia acesteia şi uşor de detectat în compoziţia apelor poluate. Poluarea apelor cu ţiţei se identifică prin

conţinutul de produse petroliere (hidrocarburi), indicator care reprezintă valoarea maxim admisă de 0,1 mg/l pentru

ape din toate categoriile de calitate.

Reţeaua hidrografică aparţine de bazinul hidrografic al râului Bârlad (cursurile de apă – sunt pârâuri cu un

regim temporar, debitul anual înregistrând oscilații mari în funcție de precipitațiile căzute, apele subterane având o

contribuție redusă în alimentarea cursurilor de apă). De asemenea, arealul cercetat este străbătut de văi torențiale

care nu au debit permanent, având ape numai în urma ploilor și topirii zăpezilor.

Cursul de apă nepermanent de lânga Parcul 4 Buciumeni (la o distanță de aproximativ 3 m fața de parc)

era secat în sesiunea de prelevare, nefiind posibilă prelevarea unor probe de apă de suprafață.

Nu au fost identificate fântâni sau puțuri în vecinătatea obiectivelor din care să se poată preleva probe de

apă subterană cu rezultate reprezentative pentru activitatea acestora.

4. Poluarea atmosfericăDeterminarea concentraţiilor de compuşi organici volatili pe amplasamenele studiate a fost efectuată cu

ajutorul Analizorului portabil pentru compuşi organici volatili, model Photovac MicroFID.

Pentru evaluarea conformării obiectivului monitorizat, în tabele se precizează limitele de expunere

profesională pe termen scurt (15 min) conform HG 1218/2006 privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi

sănătate în muncă pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor

chimici. Pentru valorile de compuşi organici volatili măsurate la sonde nu există reglementări de limitare.

Rezultatele măsurătorilor efectuate în data 20.06.2013, prezentate în tabelul următor sunt exprimate ca

valori medii orare ale concentraţiilor de compuşi organici volatili determinate ca emisii de la sonde.

Determinări de compuşi organici volatile - Concentraţii medii orare Tabelul 3

Nr. Punctul de Tehnica Rezultate Valoare limită de expunere profesională

Pag. 34/38 FG-21-08 Ed 1

măsurare COV utilizată pentru carburanţi

ppm mg/Nm3 Medie la 8 oremg/Nm3

Pe termen scurt 15 minmg/Nm3

1. Sonda 465 FID 1,6 5,08300 5002. Sonda 430 FID 2,8 8,90

3. Sonda 335 FID 1,4 4,454. Sonda 316 FID 0,6 1,90

FID – Photoionization detector

Valoarea limită de expunere profesională reprezintă (conform HG 1218/2006) limita mediei ponderate

în funcţie de timp a concentraţiei unui agent chimic în aerul zonei în care respiră un lucrător, pentru o perioadă de

referinţă specificată, pentru 8 ore sau pentru un termen scurt de maximum 15 minute.

Rezultatele măsurătorilor efectuate cu ajutorul analizorului portabil sunt prezentate în Anexa VII –

Măsurători de compuşi organici volatili.

Evaluare rezultate

1. Concentraţiile de COV determinate ca valori de expunere profesională pe termen scurt se

situează sub valoarea limită admisă

2. Concentraţiile de COV determinate ca valori de expunere profesională pentru 8 ore se situează

sub valoarea limită admisă.

Având în vedere rezultatele măsurătorilor de compuşi organici volatili pentru sonde se poate considera că

impactul asupra calităţii aerului este nesemnificativ-nepericulos.

5. Măsurarea nivelului de zgomot

Măsurătorile de nivel ale zgomotului au fost efectuate în data de 9.05.2012 de specialiştii din cadrul ICPT

Câmpina cu ajutorul analizorului de zgomot tip 2250 Bruel & Kjaer.

Au fost făcute trei seturi de măsurători: un set de măsurători lângă surse de zgomot puternice din

interiorul parcului (pompe cazane), un set de măsurători la limita parcului și un set de măsurători la sonde. Nivelul

acustic s-a măsurat la 1,5 m de nivelul solului timp de 30 de secunde.

Rezultatele măsurătorilor sunt prezentate în tabelul următor.

Rezultatele măsurătorilor nivelului de zgomot – Parc 4 Buciumeni Tabelul 4Nr.crt. Sursa de zgomot Valoare LAeq (dB) Valoare limită Valoare limită

1 Centrifugă alimentare cu apă 100,2

85*) 97**)

65***)

2 Pompe 97,93 Limita parc 47,54 Sonda 465 55,75 Sonda 430 51,76 Sonda 335 55,37 Sonda 316 58,7

*)HG nr. 493/12.04.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor lariscurile generate de zgomot**) Hotărâre de Guvern 1756/06.12.2006 pentru măsurarea nivelului de zgomot - utilaje în lucru***) Stas 10009 -88 Acustica urbana Limite admisibile pentru nivelul de zgomot (la limita incintelor industriale)

Reglementările actuale cuprinzând cadrul legal al valorilor privind limitările nivelului emisiilor de

zgomot în mediu produs de echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor sunt cuprinse în Hotărârea nr.

1756 din 06 decembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 48 din 22.01.2007.

Pag. 35/38 FG-21-08 Ed 1

Măsurătorile efectuate în teren în zona pompelor prezintă depăşiri conform HG 493/2006 privind

cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot şi

HG1756/2006 pentru măsurarea nivelului de zgomot – utilaje în lucru.

Măsurătorile efectuate la limita parcului 4 Buciumeni și la sonde nu prezintă depăşiri ale limitei admisă

pentru nivelul de zgomot la limita incintelor industriale conform STAS 10009-88.

Se propune utilizarea mijloacelor individuale de protecţie auditivă în zonele cu nivel de zgomot peste

limita admisă.

Pag. 36/38 FG-21-08 Ed 1

6. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

În urma investigărilor efectuate (fază de documentare şi fază de teren) au fost identificate diferite surse

potenţiale de afectare a factorilor de mediu (aer, apă, sol). Determinările de laborator au fost efectuate pentru

identificarea şi dozarea poluanţilor, din factorii de mediu, rezultaţi în urma activităţilor obiectivelor.

În urma investigării obiectivelor au fost identificate următoarele aspecte:

- Principalele surse potențiale de poluare sunt deversarea accidentală a reziduurilor petroliere existente

în beciul sondelor care duc la o posibilă contaminare a apelor de suprafață, freatice și solului,

- În urma determinărilor de laborator, pentru probele de sol prelevate s-au identificat următoarele

aspecte: indicatorul cloruri cu valori mai mici de 100 mg/kg substanţă uscată corespunde unui sol

nesalinizat, cu valori între 250-600 mg/kg substanţă uscată corespunde unui sol moderat salinizat (o

probă), cu valori mai mari de 600 mg/kg substanţă uscată corespunde unui sol puternic salinizat,

poluare potenţial semnificativă cu produs petrolier.

- Concentraţiile de COV determinate ca valori de expunere profesională pe termen scurt și pentru 8

ore se situează sub valoarea limită admisă.

- Măsurătorile efectuate în teren la limita sondelor nu prezintă depăşiri conform HG 493/2006 privind

cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de

zgomot; nu prezintă depăşiri ale limitei admise pentru nivelul de zgomot la limita incintelor

industriale conform STAS 10009-88 şi HG1756/2006 pentru măsurarea nivelului de zgomot – utilaje

în lucru.

6.1. Rezumatul aspectelor de neconformare și cuantificarea acestora în propuneri pentruprogramele de conformare

Opţiunile de remediere a aspectelor constatate, şi prezentate anterior sunt:

Eliminarea tuturor neetanşeităţilor, scurgerilor de ţiţei sau apă de zăcământ din beciul sondelor prin lucrări

de mentenanţă sau înlocuire, curățare periodică;

Curăţarea stratului de sol contaminat cu ţiţei pe diferite adâncimi şi transportarea acestuia la stația de

bioremediere;

Instruirea corespunzătoare a personalului operator pentru evitarea greşelilor de manevrare care pot conduce

la poluarea factorilor de mediu din zona investigată.

Includerea în programul de monitorizare anuală a zonelor unde solul este poluat pentru a limita

contaminarea acestuia în continuare sau a depista dacă sursa care a produs poluarea mai este activă.

Întreținerea în mod corespunzător a drumurilor de acces la amplasamentele sondelor.

Pag. 37/38 FG-21-08 Ed 1

LISTA ANEXELOR

ANEXA I Certificat de înregistrare – Ministerul Mediului

ANEXA II Harta amplasării punctelor de prelevare

ANEXA III Dovezi fotografice

ANEXA IV Rapoarte de încercare

ANEXA V Programul CONPOL

ANEXA VI Măsurători de compuși organici volatili

ANEXA VII Măsurători nivel de zgomot

RAPORT LA BILANb DE MEDIU NIVEL II CU ELEMENTE DE...

Documents

Transcript of RAPORT LA BILANb DE MEDIU NIVEL II CU ELEMENTE DE...