RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC GENERAL …apmgl.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/files/ARPM...

RAPORT DE MEDIU – Actualizare PUG comuna Barcea, Judeţul Galaţi

Consiliul Local Comuna Barcea, Judeţul Galaţi 1

RAPORT DE MEDIU

PLAN URBANISTIC GENERAL

COMUNA BARCEA, JUDETUL

GALATI

Beneficiar: Consiliul Local al Comunei Barcea, Judeţul Galaţi

Autor SC DANIAS SRL – Elaborator studii pentru protectia

mediului: Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilant de Mediu (BM), pozitia 224 in

Registrul National al Elaboratorilor Atestat emis la 10.06.2010 valabil pana la 10.06.2015

ianuarie 2011



CUPRINS

Introducere …………………………………………………………………... 4

1. Expunerea continutului si a obiectivelor principale ale planului sau programului, precum si a relatiei cu alte planuri si programe relevante ………………………………………………………………………

6

1.1. Aspecte generale …………………………………………………………… 6 1.2. Obiectivele Planului Urbanistic General ………………………………. 7

1.3. Relatia PUG cu alte planuri si programe relevante …………………. 8 2. Aspectele relevante ale starii actuale a mediului si ale evolutiei

sale probabile in situatia neimplementarii planului urbanistic

general propus ………………………………………………………………

9 2.1. Aspecte relevante ale starii actuale a mediului ……………………… 10

2.1.1. Apa …………………………………………………………………………….. 10 2.1.2. Aer …………………………………………………………………………….. 10 2.1.3. Sol si subsol ………………………………………………………………… 11

2.1.4. Biodiversitate: flora s i fauna …………………………………………….. 12 2.1.5. Relief ………………………………………………………………………….. 12

2.1.6. Populatia si sanatatea umana …………………………………………… 14 2.1.7. Patrimoniul cultural, arheologic sau arhitectonic …………………... 18 2.1.8. Cai de comunicatie si transport ………………………………………… 18

2.1.9. Managementul deseurilor ………………………………………………… 18 2.2. Evolutia probabila a mediului in cazul neimplementarii PUG …….. 19

3. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectata semnificativ …………………………………………………………………..

23

3.1. Apa …………………………………………………………………………….. 23

3.2. Aer …………………………………………………………………………….. 24 3.3. Sol ……………………………………………………………………………... 25

3.4. Biodiversitate: flora si fauna …………………………………………….. 25 3.5. Mediul social si economic ………………………………………………... 25 3.6. Zgomot si vibratii …………………………………………………………... 25

3.7. Peisajul ……………………………………………………………………….. 26 4. Orice problema de mediu existenta relevanta pentru PUG ……….. 27

5. Obiective de protectie a mediului stabilite la nivel national relevante pentru PUG ………………………………………………………

27

5.1. Obiective de protectia mediului stabilite la nivel national,

comunitar sau international ………………………………………………

27 5.2. Modul de indeplinire a obiectivelor de protectie a mediului ……… 29

6. Potentialele efecte semnificative asupra mediului …………………. 33 6.1. Metodologia de evaluare utilizata in PUG …………………………….. 33 6.2. Efecte asupra mediului generate de implementarea PUG …………. 34



6.3. Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale implementarii PUG asupra obiectivelor de mediu relevante ……………………………….

39

7. Posibilele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sanatatii, in context transfrontiera ……………………………………..

42

8. Masuri propuse pentru a preveni, reduce si compensa cat de

complet posibil orice efect advers asupra mediului al implementarii PUG ………………………………………………………….

42

8.1 Masuri pentru protejarea factorului de mediu apa ………………….. 43 8.2 Masuri pentru protejarea factorului de mediu aer ………………….. . 46 8.3. Masuri pentru protejarea factorului de mediu sol …………………... 46

8.4. Masuri pentru protejarea factorului de mediu biodiversitate …….. 47 8.5. Masuri de prevenire si reducere a impactului asupra mediului

social si economic ………………………………………………………….

47 8.6. Masuri de prevenire si reducere a impactu lui asupra

patrimoniului cultural, arheologic si arhitectonic …………………... 48

9. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantei optime …………………………………………………………………………

49

10. Descrierea masurilor avute in vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementarii planului ………………….

52

11. Rezumat fara caracter tehnic ……………………………………………. 55

12. Glosar de termeni ………………………………………………………..... 57 13. Bibliografie …………………………………………………………………... 58

Anexe



INTRODUCERE

Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe poate fi definită ca un proces oficial,

sistematic şi cuprinzător de evaluare a efectelor unei strategii , ale unui plan sau program şi/sau ale alternativelor acestora, incluzând raportul scris privind rezultatele acestei evaluări şi uti lizarea acestor rezultate în luarea decizii lor.

Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe reprezintă un proces de evaluare –

aplicat la un stadiu raţional de timpuriu al elaborării strategii lor, planuri lor sau programelor – a cali tăţii mediului şi a consecinţelor implementării acestora, astfel încât să se asigure că orice consecinţă este evaluată în timpul elaborării şi înainte de

aprobarea oficială a strategii lor, planuri lor sau programelor. Procesul de evaluare de mediu pentru p lanuri şi programe oferă publicului şi altor factori interesaţi oportunitatea

de a participa şi de a fi informaţi cu privire la decizii le care pot avea un impact asupra mediului şi a modului în care au fost luate.

Directiva Uniunii Europene privind Evaluarea Strategică de Mediu (SEA) nr. 2001/42/CE a fost adoptată în legislaţia naţională prin HG nr. 1076/2004 privind stabi lirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. Lista

planuri lor şi programelor care intră sub incidenţa HG nr. 1076/2004 a fost aprobată prin Ordinul MMGA nr. 995/2006. Prin OM nr. 995/2006 se prevede că planuri le urbanistice

generale încadrate la pct. 12 - Amenajarea teri toriului şi urbanism sau uti lizarea terenuri lor, li t. i), intră sub incidenţa HG nr. 1076/2004.

Raportul de mediu a fost elaborat în conformitate cu cerinţele HG nr. 1076/2004 privind stabi lirea procedurii de realizare a a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi cu

recomandări le cuprinse în Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe elaborat de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, împreună cu Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului.

Pentru evidenţierea zonelor cri tice din punct de vedere al protecţiei mediului şi

transpunerea în termeni concreţi ai disfuncţionali tăţi lor rurale şi vulnerabili tăţii elementelor de risc din teri toriul administrativ al comunei Barcea şi locali tăţi lor aparţinătoare s-au uti lizat, în principal:



metode descriptive cu scopul de a sintetiza serii le de date în indicatori şi indici statistici ;

metode cali tative pentru evidenţierea unor parametri calitativi ai mediului , dar şi a percepţiei populaţiei faţă de diferi te aspecte care caracterizează habitatul;

mijloace şi tehnici de analiză a datelor care au oferi t posibili tatea clasificării datelor şi interpretării rezultatelor obţinute în urma prelucrării .

Demersul s-a bazat pe inventarierea şi analiza valori lor distribuţiei în spaţiu şi timp a indici lor de presiune umană, urmărind, pe de o parte, evidenţierea factori lor de stres în

funcţie de mărimea, importanţa şi dimensiunea impactului asupra componentelor naturale ale ecosistemului, iar pe de altă parte, percepţia comunităţii locale asupra

principalelor categorii de disfuncţionali tăţi ale mediului rural care induc o stare de disconfort în rânduri le acesteia.

In conformitate cu art. 9, alin. (1) din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completări le ulterioare, solici tarea şi obţinerea avizului de mediu pentru

planuri şi programe sunt obligatorii pentru adoptarea planuri lor şi programelor care pot avea efecte semnificative asupra mediului.

1. Titularul planului

Consiliul Local al Comunei Barcea, Judeţul Galaţi , telefon/fax: 0236/335701

Persoana de contact: Primar Barcea – Relu Popescu

2. Autorul atestat al raportului de mediu

Autorul atestat de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile pentru realizarea Raportului de mediu este SC DANIAS SRL , cu sediul social în Galaţi , Strada Saturn nr.

2, Bloc B1, Ap.61, Judeţul Galaţi , CUI RO3814348, J17/438/1993, telefon:0236 412 126, fax: 0236 435180 - Elaborator studii pentru protectia mediului: Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilant de Mediu (BM), pozitia 224

in Registrul National al Elaboratori lor.

3. Denumirea planului

Actualizare Plan Urbanistic General - Comuna Barcea, Judeţul Galaţi 4. Aşezare geografică şi administrativă

Comuna Barcea este situata in partea central – vestica a judetului Galati , iar coordonatele geografice ale comunei Barcea sunt:

450 44' lati tudine nordică şi

270 27' longitudine estică.

Teritoriul administrativ al comunei Barcea are urmatoarele vecinatati :



la nord si est - teri toriul administrativ al comunei Draganesti ;

la sud - teri torii le administrative al comunelor Umbraresti ;

la vest - teri toriul administrativ al comunei Movileni .

Comuna Barcea este formata din 2 sate si anume:

- Barcea-resedinta de comuna, si

- Podileni .

Fig. 1: Incadrarea Comunei Barcea în teritoriul Judeţului Galaţi

Suprafaţa administrativă a comunei este de 6.139,00 ha: din care 4.880,91ha reprezintă teren agricol şi 1.258,09 ha teren neagricol.

Conform Anuarului statistic – ediţia 2008 , comuna Barcea are o populaţie de 6.225 locuitori .

Suprafaţa agricolă care revine pe un locuitor este de 0,79 ha, iar cea arabi lă de 0,70 ha, valori le fiind mai mari, faţă de medii le pe judeţ (de 0,6 ha şi respectiv 0,5 ha).

Vecini :

Comuna Barcea

1 – Comuna Draganesti 2 – Comuna Movileni

3 – Comuna Umbraresti

1

2

3



1. Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale Planului Urbanistic General, precum si a relatiei cu alte planuri si programe relevante

1.1. Aspecte generale

Planul Urbanistic General stabi leşte obiectivele, acţiuni le şi măsuri le de dezvoltare pentru Comuna Barcea, pe baza analizei pluricriteriale a situaţiei existente.

Se propune conturarea unor direcţii de dezvoltare în poli tica de construire şi de amenajare a teri toriului comunei, pe o perioada de 5 – 10 ani, axată pe delimitarea

intravilanului, organizarea zonelor funcţionale, potenţialul uman şi resursele de muncă, populaţia şi aspectele sociale, fondul construit, organizarea circulaţiei, echiparea

edilitară şi conservarea mediului. PUG a fost elaborat in scopul:

1. Stabili rii directii lor, priori tati lor si reglementari lor de amenajare a teri toriului si dezvoltare urbanistica a locali tati lor si anume :

a stabi li rii modului de uti lizare a terenuri lor şi a condiţii lor de conformare şi realizare a construcţiilor;

stabi lirii şi delimitarii zonelor construibile, a zonelor cu interdicţie

temporară şi definitivă de construire, precum şi a zonelor funcţionale;

stabi lirii şi delimitarii teri toriului intravi lan;

evidenţierii deţinători lor terenuri lor şi a modului de circulaţie juridică a terenuri lor;

delimitarii suprafeţelor pe care se preconizează realizarea obiectivelor de uti li tate publică;

2. Stabili ri zonelor cu riscuri naturale (alunecari de teren, inundatii, neomogenitati geologice, reducerea vulnerabili tatii fondului construit existent);

3. Modernizarii şi dezvoltarii echipării edi li tare;

4. Stabili rii şi delimitarii zonelor protejate; 5. Optimizarii relaţii lor localităţi lor cu teri toriul lor administrativ şi cu cel judeţean; 6. Fundamentarii realizarii unor investitii de uti litate publica;

7. Asigurarii suportului reglementar (operational) pentru eliberarea certi ficatelor de urbanism si autorizatii lor de construire

1.2. Obiectivele Planului Urbanistic General

Prin „propuneri le de organizare urbanistică” prezentate în PUG – ul comunei Barcea se trasează linii le directoare de dezvoltare vii toare ale comunei, pe planul organizării teri toriale, reţelele edi li tare, managementul deşeuri lor, relansarea economică, zone

protejate etc.

In PUG se propun pentru următorii ani numeroase obiective care vizează organizarea urbanistică, dezvoltarea activi tăţi lor, alimentarea cu energie electrică, infrastructura :

extinderea intravi lanului Comunei Barcea cu 76.48ha;

extinderea sistemului de alimentare cu apă potabi lă;



realizarea retelei de canalizare in sistem centralizat pentru asigurarea evacuarii apelor uzate menajere si a celor pluviale

reconfigurarea zonei de insti tutii publice si servicii prin inserarea de obiective de interes public (sediu nou de primarie, gradinite, scoala generala, terenuri

de sport, biserica, etc.)

rezolvarea sistemului de depozitare şi colectare a deşeuri lor menajere în sistem centralizat şi pe principii ecologice;

Mdernizarea reţelei stradale si asfaltari ale drumuri lor comunale

Extinderea si modernizarea reţelei de energie electrică si telefonie ;

Modernizarea infrastructurii agricole: drumuri le de acces si drumuri le agricole de exploatatie, si tuate in fondul funciar agricol.

Realizarea retelei de alimentare cu gaze naturale

Reperarea in teren a sitului arheologic “gradina de zarzavat” si insti tuirea

zonei de protectie pentru acesta

Amenajarea de spatii verzi, sport si agreement (locuri de joaca pentru copii , plantatii de aliniament, zone verzi de protectie)

amenajarea unui scuar de 0,70ha in zona de extindere la est S1 = 24.06 (T 43)

BILANT TERITORIAL - Total comuna Barcea

ZONE FUNCŢIONALE

EXISTENT PROPUS

Suprafata (ha)

Procent % din total

intravilan

Suprafata (ha)

Procent % din total intravilan

Zona locuinte P, P+1 si functiuni complementare

350 52,64 374,45 50,51

Zona insti tutii publice si servicii,

alte zone cu functiuni de interes public

10,60 1,59 26,10 3,52

Zona unitati industriale si depozitare

3,40 0,51 3,40 0,46

Zona unitati agricole 0,40 0,21 1,40 0,19

Zona spatii verzi , sport si agrement 3,93 0,59 29,06 3,92

Zona destinatie speciala 30,06 4,52 30,06 4,05

Zona gospodarie comunala,

cimitire 3,38 0,51 2,38 0,38

Zona echipare edi litara si constructii aferente

1,20 0,18 7,70 1,24

Zona cai de comunicatie feroviara 19,79 2,98 19,79 2,67

Zona cai de comunicatie rutiera 21,90 3,29 29,50 3,98

Terenuri nefunctionale 5,10 0,77 2,00 0,27

Telecomunicatii 0,015 0,00 0,015 0,00

Alte zone: teren agricol intravi lan,

rape, ape, etc. 214,125 32,21 217,225 29,30



TOTAL INTRAVILAN 664,90 100 741,38 100

Ca atare, pentru satisfacerea cereri lor populaţiei, intravi lanul propus se ridică la 741,38 ha pe total comună, rezultând o suprafaţă de 76,48 ha ce se adaugă la cele 664,90 ha

existente în intravi lan. Suprafaţa introdusă în intravi lan, de 76,48 ha, va fi repartizată în cea mai mare parte

zonei pentru locuinţe, spaţii verzi amenajate, sport si agrement, precum si zonei de

echipare edi li tara si constructii aferente. Teritoriul intravi lan propus a fost împărţi t într-un numar de 20 unităţi teri toriale de

referinţă (U.T.R.).

1.3. Relaţia Planului Urbanistic General cu alte planuri şi programe relevante

Planul Urbanistic General îşi propune ca prin prevederi le sale să devină instrumentul tehnic în activi tatea Consiliului Local în probleme legate de gestiunea şi dezvoltarea

durabilă a comunei. Planul Urbanistic General, odată aprobat, capătă valoare juridică, consti tuindu-se în act

de autori tate a administraţiei locale şi de clari ficare şi soluţionare a conflictelor ce pot să apară între persoane fizice sau între administraţia locală şi persoane fizice. La elaborarea planuri lor de urbanism şi de amenajarea teri toriului trebuie respectate

prevederi le OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, modificată şi completată prin OUG nr. 114/2007, în

sensul luării măsuri lor de ameliorare a fondului peisagistic natural şi antropic al fiecarei zone şi locali tăţi , condiţii de refacere peisagistică şi ecologică a zonelor deteriorate şi măsuri de dezvoltare a spaţii lor verzi, de protecţie sanitară a captări lor de apă potabi lă

şi lucrări de apărare împotriva inundaţii lor.

Pentru continuitatea şi aprofundarea propuneri lor generale reglementate prin PUG este necesar a se elabora în continuare următoarele documentaţii :

cadastru imobiliar al localităţii (aducere la zi)

planuri urbanistice de detaliu pentru terenuri le proprietatea primăriei destinate concesionării

România ca Stat Membru al Uniunii Europene trebuie să atingă un nivel de dezvoltare

egal cu cel al Statelor Membre şi să realizeze obiectivele europene de coeziune economică şi socială. Plecând de la această premisă, priori tăti le şi măsuri le incluse în Planul National de Dezvoltare pentru Coeziune Economică şi Socială (C.E.S.) au rolul

de a spri jini dezvoltarea economică şi socială a României. De asemeni, acestea sunt argumentate şi justi ficate în poli tici le de dezvoltare sectoriale şi regionale, dar şi în

strategii le elaborate de ministerele de resort, precum si in Planuri le Regionale de Dezvoltare (P.R.D.), elaborate sub coordonarea Agentii lor de Dezvoltare Regionala (A.D.R.).

Din Planul de Urbanism General şi regulamentul local aferent acestuia întocmit de SC CONSPROIECT SA Galati , a rezultat că pentru întocmirea documentatiei de urbanism

a fost analizat Planul de Amenajare a Teritoriului National, Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal: Galati -Brăila-Tulcea, Planul de Amenajare a Teritoriului Judetului Galati şi Planul de Urbanism General al comunei Barcea elaborate în anul 1998 de SC

Urban Proiect SA Bucureşti .



In P.U.G comuna Barcea sunt prevăzute obiective care se regăsesc în Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului, Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor, Planul

Naţional de Gestionare a Deşeurilor, Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor pentru Regiunea 2 S-E şi Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor al Judeţului Galaţi.

2. Aspectele relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în situa ţia neimplementării Planului Urbanistic General propus

Conform prevederi lor HG nr. 1076/2004 privind stabi lirea procedurii de rea lizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE

privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului, factorii / aspectele de mediu care trebuie avuţi în vedere sunt: apa, aerul, solul şi subsolul, biodiversitatea, flora şi fauna , populaţia şi sănătatea umană, patrimonul cultural,

arheologic şi arhitectonic , căi de comunicaţie şi transport, managementul deşeuri lor, factorii climatici , valori le materiale, peisajul, turismul.

Problemele de mediu actuale relevante pentru plan au fost identi ficate pentru fiecare factor/ aspect de mediu prezentat mai sus. A fost ales acest mod de abordare pentru a asigura tratarea tuturor elementelor pe care le presupune evaluarea de mediu.

2.1. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului

2.1.1 Apa

Principalul emisar al apelor de precipitatii din zona comunei Barcea i l consti tuie raul Barlad care trece prin ijlocul comunei si desparte cele doua sate Barcea si Podoleni.

Reţeaua hidrografică a comunei Barcea este formată si din paraul Corozel, afluent al Barladului .

Din analiza statistica realizata de SGA Galati – Directia Apelor Prut Iasi in perioada 2003 – 2009 s-a constatat ca râul Bârlad este cel mai poluat râu care străbate judeţul

Galaţi , în special în luni le de varǎ datori tǎ debitelor reduse, vitezei de curgere relativ mici, oxigenării defici tare care micşorează capacitatea de autoepurare a apelor. In urma monitorizarii realizate in mai multe sectiuni de control s -au constatat urmatoarele:

S-au semnalat depăşiri ale limitelor admisibi le atât la regimul oxigenului, cât şi la ionii generali de salinitate şi nutrienţi.

Gradul de poluare este mai pronunţat în luni le de varǎ când substanţele organice reduc concentraţia de oxigen dizolvat în apǎ ca urmare a proceselor bi ochimice.

Desi in anii 2006 si 2007 evolutia cali tativa a apei a cunoscut o imbunatatire, in anii 2008 - 2009 s-a constatat o stare mai puţin bună a calităţii apei râului, datorita vii turi lor care s-au inregistrat in perioada apri lie -septembrie 2008, care

au contribuit la incarcarea cursului de apa cu materii in suspensie antrenate de pe versanti si din sedimentele depuse.

Tot din analiza statistica realizata de specialistii de la Apele Romane s -a constatat ca paraul Corozel este un pârâu cu debit redus de apǎ, ceea ce a condus la depăşiri ale regimului nutrienţi lor. Acest fapt se datorează şi caracteristici lor solului, care

influenţează calitatea apei



2.1.2 Aer

Din punct de vedere meteoclimatic, zona comunei Barcea aparţine sectorului de climă temperat continentală, mai aspra comparativ cu jumatatea sudica a judetului .

Precipitatii le medii anuale sunt 400-550mm/an, iar reparti ţia lor este foarte neregulată, cu alternanţe ploioase şi secetoase şi cu o mare frecvenţă a ploi lor torenţiale, ceea ce

se reflectă în ri tmul şi intensitatea proceselor de versant Cea mai mare frecvenţă o au vânturi le dinspre nord – vest si nord purtătoare de umiditate. Acestea, alături de structură şi declivi tate, explică intensitatea degradări lor

de teren pe frunţi le de creastă şi versanţi orientaţi în aceeaşi direcţie. In comuna Barcea mediul inconjurator nu este afectat de fenomene de poluare sau

degradari care sa duca la modificari esentiale ale cali tatii factori lor de mediu. Pe teri toriul comunei , in fostul CAP Barcea, sunt amplasate doua ferme zootehnice de vaci si doua ferme de ovine. In fostul CAP Podoleni figureaza deaseamenea 1 ferma de

vaci (54 de capete) si o ferma de ovine (307 capete).

2.1.3 Solul şi subsolul

In perimetrul comunei Barcea cele mai extinse si caracteristice soluri sunt

cernoziomuri le levigate. Cernoziomuri le cu subtipuri le lor de evolutie(slab, moderat si puternic levigate), ocupa in mare masura culmile largi interfluviale si versantii slab

inclinati . Pe versantii inclinati, erodati, aceste soluri se asociaza cu cernoziomurile in evolutie (semicarbonatice si carbonatice) local chiar cu mici zone de soluri intrazonale halomorfe si

hidromorfe

Barcea



Harta geologică a Judeţului Galati

2.1.4. Biodiversitate, floră şi faună

În mod natural, teri toriul administrativ al comunei Barcea aparţine în principal etajului de vegetaţie stepică si intr-o mai mica masura etajului de vegetatie si lvostepica .

Pe teri toriul administrativ al comunei Barcea, nu se regăseşte nicio zona protejata declarată prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului

naţional - Secţiunea III – zone protejate Suprafaţa ocupată de păduri este de 892,00 ha, iar suprafaţa ocupată de vii este de 93

ha.

2.1.5. Relieful

Teritoriul administrativ al comunei Barcea este amplasat în partea central – vestica a

judetului Galati . Suprafata aferenta comunei Barcea se incadreaza geografic in Campia Tecuciului.

Unitatea geografică majoră care se regăseşte pe întreg teri toriul administrativ al comunei Barcea este Câmpia Română reprezentată prin extremitatea nord -estică a

acesteia - Câmpia (de terase) tabulară a Tecuciului.

Câmpia Tecuciului are aspect de golf, pătrunzând adânc în partea de sud-vest a

Podişului Moldovei, între Colinele Tutovei la nord şi nord -vest şi Podişul Covurlui la est. Alti tudinile maxime pe care le atinge relieful în arealul comunei coboară sub 45,00 m,

iar trăsătura esenţială a zonei o consti tuie predominarea câmpuri lor largi şi puţin înclinate spre vest în zona satului Barcea, respectiv spre est în extremitatea nord -

vestică a satului Podoleni - în zona propusă pentru extinderea acestuia. Relieful actual al teritoriului comunei Barcea reprezintă încă porţiuni ale câmpie i lacustre pliocen-cuaternare originare. Dintre factorii modelatori ai reliefului, un rol

important şi activ l-au avut reţeaua hidrografică şi procesele de versant. Terasele din lungul reţelei hidrografice dovedesc că apele şi -au păstrat direcţia de curgere din

pliocen şi datori tă mişcări lor tectonice pozitive din cuaternar, care au afectat şi teri toriul comunei Barcea. Concomitent s-au desfăşurat şi procesele de versant, ampli ficate sau atenuate de

condiţii le climatice: calde în neogen, cu alternanţe perig laciare şi interperiglaciare în pleistocen, temperat-continentale cu nuanţe excesive în prezent.

Lunca Bârladului este şesul care însoţeşte valea Bârladului şi reprezintă cel mai tânăr

relief fluviati l - holocen, fiind constituit prin eroziunea, transportul şi depunerea

materialelor din amonte, acestea formând o microgeomorfologie caracteristică. De asemenea este şi cea mai joasă treaptă de relief, relativ plană, cu mici pante

longitudinale. Defrisari le si extinderea culturilor agricole au accentuat erozi unea suprafetelor inclinate

mai inalte, au crescut debitele solide ale apelor si au fost accentuate procesele aluviale si coluvio –proluviale ale zonelor mai joase.



Harta unităţilor de relief

Din punct de vedere geotehnic:

- Satul Barcea se dezvoltă în cea mai mare parte pe zona de câmpie şi

subordonat în zona de luncă şi se desfăşoară între alti tudini de cca. 30 ÷ 40m. - Satul Podoleni se dezvoltă în cea mai mare parte pe zona de luncă a Bârladului

şi subordonat în zona de trecere de la luncă la câmpie, cu o foarte mică reprezentare pe arealul locali tăţii (în nord -vestul acesteia) şi se desfăşoară între alti tudini de cca. 26 ÷ 45m (aceasta din urmă în zona extinderii intravi lanului).

În ceea ce priveşte deplasări le de teren - factorul declanşator pentru acestea este apa, precipitaţii le căzute pe versant, care provoacă apariţia alunecări lor sau reactivarea

unora mai vechi, concomitent cu inundaţii le. Alunecări le de teren sunt categoria cea mai importantă a deplasări lor de teren.

Relieful cu pante pronuntate ale campiei inalte si prezenta pamantului loessoid fac ca acesta sa se erodeze, iar particulele de pamant sa fie antrenate usor de apele d in precipitatii

Seismic, teri toriul administrativ al comunei se încadrează în zona de hazard seismic

descris de valoarea de vârf a acceleraţiei orizontale a terenului ag = 0,28g (acceleraţia terenului pentru proiectare), determinată pentru intervalul mediu de recurenţă de referinţă (IMR) corespunzător stării limită ultime. Valoarea perioadei de control (colţ) a

spectrului de răspuns este Tc = 1,0 s.

Barcea



Acesta este afectat de mişcări le - cutremurele moldavice, ale căror două focare sunt tributare zonei Vrancea:

- în interiorul depresiunii subcarpatice a Vrancei, cu hipocentri la adâncimi cuprinse între 100 şi 200 km;

- la exterior, în zona Focşani – Mărăşeşti - Tecuci, cu hipocentri mai puţin

adânci, 60 km.

2.1.6. Populaţia si sanatatea umana

Conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică in anul 200 9, populaţia totală stabi li tă a comunei Barcea număra 6.222 locuitori , din care 3.171 bărbaţi (50,96 %) şi 3.051 femei (49,04 %).

În privinţa densităţii populaţiei (număr locuitori raportaţi la suprafaţa teritoriului administrativ al comunei), comuna Barcea dispune de 101,55 loc/km2, iar suprafata

agricola care revine la un locuitor este de 0,79ha. In perioada 1992 – 2009, comuna Barcea s-a situat in categoria unitati lor administrativ teri toriale care au avut cresteri de populatie.

Gruparea unităţilor teritoriale în judeţul Galaţi după densitatea populaţiei



Distribuţia populaţiei pe sate (conform datelor de la Directia de Statistica Galati) este prezentată în tabelul de mai jos:

Comuna Barcea Numar locuitori - 2009

Barcea 4.822

Podoleni 1.400

Total comuna 6.222

Activitatea economică în comună este slab dezvoltată . Conform Anuarului statistic ediţia 2008, populaţia comunei Barcea număra 6.222 persoane, din care 2.567 persoane populaţia activă (2.436 persoane populaţia activă ocupată şi 131 şomeri).

Resursele de muncă şi populaţia ocupată

Emigrări le masive de populaţie tânără din comună au condus inevitabi l la diminuarea contingentului ferti l şi în consecinţă la reducerea fertili tăţii şi a natali tăţii, concomitent cu creşterea indicatori lor mortalităţii .

In ceea ce priveşte locuri le de muncă în localitatea Barcea, acestea sunt cu preponderenţă în agricultură şi în sfera servicii lor.

Starea de sănătate a populaţiei

Starea de sănătate a populaţiei comunei Barcea este monitorizată în cadrul celor doua dispensare umane, iar ca personal de speciali tate – 2 medici de familie. Activităţi economice

Comuna Barcea face parte din rândul comunelor cu activi tăţi preponderent agricole si legumicole. Funcţia agricolă a comunei Barcea se materializează în producţia vegetală,

producţia animalieră, elemente de activi tăţi adiacente precum prelucrarea primară a produselor vegetale şi animaliere (produse de lapte de vacă şi oaie), preponderente mai ales în sectorul privat. De asemenea, tot în spri jinul activi tăţii agricole acţionează şi

resortul economic de valori ficare pe piaţa liberă a produselor agroalimentare obţinute.

a) Agricultura

Conform bilanţului teri torial, terenul agricol reprezintă 79,51% din suprafaţa totală a

comunei. Din acesta 70,14 % este arabi l, propice culturi lor de cereale (porumb, grâu şi secară), a plantelor tehnice (floarea soarelui, cartoful şi sfecla de zahăr) şi a legumelor.

O analiză a producţii lor medii la principalele culturi agricole ale comunei Barcea faţă de întregul judeţ, în anul 2009, este prezentată în tabelul de mai jos:

Culturi agricole principale

Comuna Barcea Judeţul Galaţi % faţă de judeţ

Grâu şi secară, kg/ha 4.237 2.641 160,43

Porumb, kg/ha 4.106 1.828 224,62

Floarea soarelui, kg/ha 450 821 54,81

Legume, kg/ha 35.735 14.709 242,95

Se observă că producţii le agricole (dominante pe teri toriul agricol) sunt mult mai mari (cu excepţia celei de legume) fata de cele ale judeţului, ceea ce confirmă valoarea

agricolă a soluri lor comunei ca fiind foarte bună.



Activităţi le specifice agriculturii - servicii mecanizate – se desfăşoară în cadrul unor asociaţii agricole (societăţi agricole cu personali tate juridică şi asociaţii familiale).

Mori le de pe teri toriul comunei, preluc rează resursele locale de grâu, porumb, seminţe de floarea soarelui.

Producţia animalieră

Efectivele de animale prezente în comună pentru anul 2009 se regăsesc în mare parte în gospodării le populaţiei şi sunt evidenţiate în tabelul de mai jos.

Efective de animale (nr.) 2009

bovine 987

porcine 1885

păsări 18.300

ovine şi caprine 2.768

Folosind un indicator ce reprezintă numărul de animale/gospodărie în scopul aflării necesarului pentru autoconsum (1 porc şi 10 păsări minim/gospodărie) şi ţinând seama

că în comuna Barcea (în anul 2009) existau 1.834 de gospodării, indicatorul menţionat este de 1,02 la porci, iar la păsări este de 9,98 ceea ce reprezintă un existent relativ

bun, necesar pentru autoconsum.

b) Industria

Comuna Barcea nu este un centru cu activităţi industriale.

Conform datelor furnizate de Direcţia de statistică, numărul mediu al salariaţi lor în anul 2009, din totalul comunei a fost următorul:

Comuna Barcea 2009

Industrie 12

Constructii 13

Comerţ 30

Transport 37

Administraţie publică 12

Învăţământ 58

Activitati financiar bancare si de asigurari 2

Sănătate şi asistenţă socială 19

TOTAL 183

Dotările existente în cadrul comunei Barcea sunt următoarele:

INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII

- Primarie si Consiliu Local; - 3 Scoli generale; - 4 Gradinite;

- 4 Biserice si 6 troite; - Camin cultural si monumentul eroi lor;

- Dispensar uman; - 2 cabinete medicale - Farmacie;



SPATII PLANTATE, SPORT SI AGREMENT - Teren sport

GOSPODARIE COMUNALA

3 Cimitire;

DESTINATIE SPECIALA

Poli tie;

2.1.7. Patrimoniul cultural, arheologic sau arhitectonic

Conform Listei Naţionale a Monumetelor Istorice aprobată în 2004 pe teri toriul comunei Barcea figurează urmatoarele monumente istorice.

La pozitia 17 GL-I-s-B-02976 Situl arheologic de la Barcea, comuna Barcea, sos.

Tecuci – Galati “Gradina de Zarzavat”, la 500 m vest de soseaua Tecuci-Galati

La pozitia 18 GL-I-m-B-02976.01 Asezare sat Barcea, comuna Barcea, sos.

Tecuci – Galati “Gradina de Zarzavat”, sec. IV p Chr. la 500 m vest de soseaua Tecuci-Galati de Epoca Migratii lor, cultura Santana de Mures – Cerneahov

La pozitia 19 GL-I-m-B-02976.02 Necropola sat Barcea, comuna Barcea, sos.


Dotări le cu caracter religios (biserici) nu necesită zone extinse de protecţie. 2.1.8. Căi de comunicaţie şi transport

Principalele căi de comunicaţie de pe teritoriul administrativ al comunei Barcea sunt: Rutiere:

Drumul national DN25 Tecuci (DN234) – Hanu Conachi – Sendreni (DN2B); Drumul judetean DJ252 Barcea (DN25) – Podoleni - Movileni - Furcenii Noi-

Furcenii Vechi -Bălţăreţi-Dobrineşti -Limita Jud. Vaslui (Buciumeni)

Drumuri comunale : DC 58 Vasile Roaită (DN 25)-Umbrăreşti -Condrea-Siliştea-Podoleni

(DJ 252); DC 112 cu traseul DN 25 – Barcea având lungimea de 0.200 km;

Feroviare:

calea ferată Tecuci - Galaţi (linie dublă electrificată), gara fiind situată la km 246+153 –Barcea

calea ferată Tecuci – Făurei (linie simplă neelectri ficată)

Pe raza comunei drumuri le se prezintă astfel:

DN25 este prevazut cu îmbrăcăminte asfaltică uşoară cu pod la:

- km 10+490 peste paraul Corozel (lungimea de 23m)

DJ252 este prevazut cu îmbrăcăminte asfaltică uşoară cu: - pod la km 1+680 cu lungimea de 86m - pasaj de trecere la nivel CF Tecuci – Faurei la km 4+556 cu lungimea

25m



2.1.9. Managementul deseurilor

Conform prevederi lor HG nr. 349/ 2005, spatii le de depozitare din mediul rural aveau termen de reabilitare pana la 16 iulie 2009 prin salubrizarea zonei si reintroducerea acesteia in circuitul natural sau prin inchidere conform „Indrumarului de inchidere a

depozitelor existente neconforme de deseuri nepericuloase” prevazut in anexa 2 a Ordinului 1274/ 2005 privind emiterea avizului de mediu la incetarea activi tati lor de

eliminare a deseuri lor, respectiv depozitare si incinerare, completat cu Ord. Nr. 120/ 2008. Pana la 16.07.2009 locuitorii comunei transportau deseuri le din gospodarii la cele doua

platforme de gunoi neconforme din comunai. Platforma neconforma de gunoi (Coasta Podoleni) din satul Podoleni avea o suprafata

estimata de 0, 5 ha, iar platforma neconforma de gunoi (CAP) din satul Barcea avea o suprafata estimata de 0, 5 ha. La sfarsitul lunii iunie, Consiliul local a reusit reabili tatarea celor doua platforme

conform prevederi lor legale, urmand o procedura simpli ficata: compactare, acoperire si uniformizare a stratului de pamant.

2.2. Evoluţia probabilă a mediului în cazul neimplementării Planului Urbanistic

General

Aceasta parte a raportului prezinta principalele subiecte abo rdate si identi fica problemele legate de mediu si sanatate publica. Analiza situatiei actuale privind cali tatea si starea mediului natural, precum si a situatiei

economice si sociale a relevat o serie de aspecte semnificative privind evolutia probabila a acestor componente. In aprecierea evolutiei diferitelor componente ale

mediului trebuie luat in considerare faptul ca un plan urbanistic general creeaza un cadru pentru dezvoltarea si modernizarea zonei prin mijloace specifice. Acest tip de plan poate, pe de o parte, genera presiuni asupra unor componente ale mediului, iar pe

de alta parte, poate solutiona anumite probleme de mediu existente . De asemenea, trebuie luat in considerare că un plan urbanistic general, prin specificul său, nu se poate

adresa tuturor problemelor de mediu existente, ci doar celor care pot fi solutionate prin mijloace urbanistice. Pe de alta parte, propunerile privind planificarea si regulamentul local de urbanism aferent

iau in considerare criteriile de protectie atat a sănătătii umane, cat si a mediului natural si construit.

In continuare este prezentata sub forma tabelara evolutia factori lor de mediu ca: apa, aer, sol, biodiversitate, sanatatea populatiei, patrimoniul arhitectonic, arheologic si cultural, peisajul, mediul social si economic, in situatia neimplementarii PUG al

comunei Barcea.



Evoluţia factorilor de mediu in situaţia neimplementării masurilor din Planul Urbanistic General

Factori de

mediu

Aspect identificat Propuneri PUG Efecte in cazul neimplementarii

propunerilor

Apa Neacoperirea cu servicii de uti li tate publica (alimentare cu apa) pentru întreaga comuna

Lipsa sistem de canalizare si staţie de epurare

Lipsa partiala a rigolelor si santuri lor de scurgere sau intretinerea celor existente

Extinderea sistemului de alimentare cu apa asigurându-se in acest fel necesarul de apa pentru întreaga comuna

Realizarea unui sistem de colectare ape uzate pentru întreaga comuna

Realizarea unui sistem de colectare a deseurilor si directionarea lor la un depozit de deseuri autorizat

Amenajarea de santuri si rigole pe marginea drumuri lor pentru colectarea

apelor pluviale din zonele de locuit

Neimplementarea PUG va conduce in continuare la degradarea cali tăţii apelor de suprafaţa si adâncime, in

proces continuu de degradare datori ta exploatării intensive a resurselor de

apa freatica si a lipsei unui sistem centralizat de alimentare si evacuare/ tratare ape uzate.

Aer Infrastructura rutiera necorespunzătoare cali tativ

Utilizarea combustibilului solid in instalatii cu randament scăzut pentru incălzirea locuintelor si

necesităti gospodăresti Lipsa spatii verzi amenajate

Poluarea generata de depozitarea necontrolata a deşeuri lor menajere

Consolidarea si refacerea infrastructurii rutiere ce traversează teri toriul

administrativ al comunei Amenajarea zonelor verzi, a unor spatii verzi de protectie intre unitati le

economice si vecinatati . Inserarea unor spatii verzi amenajate (de tip parc)

pentru imbunatatirea microclimatului Realizarea unui sistem de colectare a deseurilor si directionarea lor la un

depozit de deseuri autorizat

Gradul de degradare a drumuri lor va creste;

Relaţii le de comunicare dintre localitati vor fi din ce in ce mai restrânse Consumul de combustibi l va creste si

implicit emisii le de gaze cu efect de sera

Nemulţumirea populaţiei si creşterea fenomenului migrator.

Sol Lipsa sistem de canalizare si tratare apa uzata

Poluarea generata de depozitarea necontrolata a deseuri lor menajere

Realizarea unui sistem de colectare ape uzate pentru intreaga comuna

Realizarea unui sistem de colectare a deseurilor si directionarea lor la un depozit de deseuri autorizat

Neimplementarea PUG va conduce in continuare la degradarea cali tăţii

solului, având in vedere ca in prezent se confrunta cu probleme privind depozitarea necontrolata a deşeuri lor,

poluarea solului datorata lipsei unui



sistem centralizat de colectare a

apelor menajere, alunecări lor de teren Sănătatea populaţiei

Lipsa sistem alimentare cu apa, sistem de canalizare si

tratare apa uzata Poluarea generata de depozitarea necontrolata a

deşeuri lor menajere Lipsa spatii verzi amenajate

Extinderea sistemului de alimentare cu apa asigurandu-se in acest fel necesarul

de apa pentru intreaga comuna. Realizarea unui sistem de colectare ape uzate pentru intreaga comuna

Realizarea unui sistem de colectare a deseurilor si directionarea lor la un

depozit de deseuri autorizat Amenajarea zonelor verzi, a unor spatii verzi de protectie intre unitati le

economice si vecinatati . Inserarea unor spatii verzi amenajate (de tip parc)

pentru imbunatatirea microclimatului

Neimplementarea PUG va avea o influenta negativa asupra stării de

sănătate si confort a populaţiei, apariţia unor boli specifice, având in vedere lipsa dotări lor de uti li tate

publica (alimentare cu apa, reţea de canalizare si staţie de epurare,

management defectuos al deşeuri lor menajere, spatii verzi si agrement)

Riscuri naturale

Alunecari de teren Executia de lucrari pentru stabi lirea zonelor cu alunecari de teren

Delimitarea zonei cu riscuri naturale Se insti tuie “interdictie de construire “ in zonele cu risc

Neimplementarea PUG va conduce la mărirea suprafeţelor afectate de

fenomenele de alunecare de teren.

Peisajul Lipsa spatiilor verzi, a zonelor

de joacă si recreere.

Amenajarea zonelor verzi, a unor spatii

verzi de protectie intre unitati le economice si vecinatati . Inserarea unor

spatii verzi amenajate (de tip parc) pentru imbunatatirea microclimatului.

Neimplementarea PUG va avea efecte

negative asupra peisajului deoarece in continuare se vor depozita haotic

deşeuri le, spatii le verzi vor fi in continuare neamenajate sau inexistente, se va contrui fara a se

respecta regulamentul de urbanism local



Zonare

teritoriala Extinderea zonei de locuit prin

completarea zonelor existente sau reparcelare in cadrul

zonelor de locuit. Intravilanul existent este mai mic decat necesarul de dezvoltare al

localitătii.

Introducerea in intravilan a unei suprafete

de 24,45 ha cu destinatie de locuinte si functiuni complementare

Se va construi fără a respecta

regulamentul de urbanism local

Mediul social si economic

Infrastructura rutiera necorespunzătoare cali tativ

Sistem de management defectuos al deşeuri lor Neacoperirea cu servicii de

uti li tate publica Introducerea in intravi lan a

unei suprafete de 76,48 ha

Consolidarea si refacerea infrastructurii rutiere ce traversează teri toriul

administrativ al comunei Realizarea unui sistem de colectare a deseurilor si directionarea lor la un

depozit de deseuri autorizat Extinderea sistemului de alimentare cu

apa asigurându-se in acest fel necesarul de apa pentru întreaga comuna Realizarea unui sistem de colectare ape

uzate pentru intreaga comuna

Neimplementarea PUG va conduce la diminuarea in continuare a

standardului de viata al cetăţeni lor din comuna, datorita lipsei locuri lor de munca, a infrastructurii, a utilitătilor

publice



Ca si o concluzie, se poate remarca ca implementarea acestui plan va avea un impact pozitiv, mai ales asupra economiei comunei, prin creşterea nivelului de trai al populaţiei

din zonă (crearea de noi locuri de muncă), dezvoltarea infrastructurii , a reţelelor de uti li tăţi .

3. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ

Avand in vedere suprafata teritoriului administrativ al comunei pe care se va interveni

pentru realizarea obiectivelor prevazute in PUG se apreciaza ca impactul asupra mediului rezultat în urma implementării proiectelor de dezvol tare se va resimti numai la nivel local şi în imediata vecinătate a acestuia . Acest lucru se datoreaza atat lucrări lor

de construcţii ce se vor efectua si care implică organizări de şantier, excavări de material şi lucrări de execuţie , cat si amplasarii noi lor cladiri fata de cele existente.

Din analiza facuta in teren se pot desprinde o serie de alti factori care prin problemele ce le ridica, pot influenta la nivel punctual sau zonal starea cali tatii factori lor de mediu,

si anume:

Degradarea severa a unor terenuri datorită eroziunii , excesului de umiditate,

sărături, etc.

Folosirea îngrăşămintelor chimice şi a pesticidelor, fără îndrumarea şi controlul

specialişti lor;

Lipsa perdelelor de protecţie, a plantaţii lor de aliniament de -a lungul căi lor de comunicaţie cu trafic intens (DJ, DC );

Inexistenţa sistemelor de canalizare stradală pentru apele uzate menajere, depozitări le

la întâmplare a deşeuri lor menajere şi a gunoiului de grajd, folosirea ferti lizanţi lor în agricultură, a surselor de apă (fântâni) incorect construite şi amplasate, fără asigurarea zonelor de protecţie sanitară, determină prin spălări si infi ltratii de ape meteorice,

impurificarea apelor de suprafaţă şi mai ales, si mai ale a celor subterane cu substanţe chimice şi bacteriologice peste limite admise.

3.1. Apa

a) Alimentare cu apă potabilă

În prezent în comuna Barcea, in satul Barcea există sistem centralizat de alimentare cu apă. Aici, alimentarea cu apă se face printr-o conducta de distributie din sistemul de

alimentare centralizata cu apa a zonei Draganesti-Barcea-Umbraresti –Ivesti , sistemul acoperind in proportie de 60% aria comunei Barcea. Puturi le de apa, gospodaria de

apa si statia de clorinare se afla pe teri toriul comunei Umbraresti . Satul Podoleni nu beneficiaza de sistem de alimentare centralizat. Sursele de apa

potabi la le constituie fântâni le de tip rural, care sunt supuse poluării . Fântâni le ţărăneşti din curţi sau de pe drumuri le săteşti nu au asigurată o zonă de protecţie sanitară şi apa

nu este verificată din punct de vedere al potabi li tăţii .



b) Evacuarea apelor uzate menajere / canalizarea

Cele dou sate nu dispun de sisteme centralizate de canalizare, apele uzate menajere provenite din locuinţele individuale fiind colectate în bazine proprii, cea mai mare parte în regim absorbant.

3.2. Aer

Principalele surse poluare a aerului in zona care face obiectul prezentei evaluari sunt reprezentate de:

numărul mare de autovehicule ce tranzitează zona;

procese de ardere a combustibi li lor (gazoşi, lichizi, solizi) pentru încălzirea

locuinţelor

emisii le caracteristice rezultate din procesele de fermentaţie a gunoiului de grajd.

Poluanţii sunt: pulberi în suspensie, oxizii de azot (NO2), oxizii de sulf (SO2), oxizi de carbon (CO, CO2). Aceştia sunt caracteristici atat arealelor cu densitate mare a

locuintelor, cat si celor din lungul principalelor artere de circulaţie (DJ 251B). Poluanţii principali asociaţi acestor surse se încadrează în limitele impuse de Ordinul nr

592/ 2002 pentru aprobarea Normativului privind stabi li rea valori lor limita, a valori lor de prag si a criterii lor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizi lor de azot, pulberi lor in suspensie (PM10 si PM 2,5), plumbului, benzenului,

monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator. , STAS 12574/1998 – Aer din zonele protejate şi Ordinul nr. 462/1993 pentru aprobarea Condiţii lor tehnice privind

protecţia atmosferică şi Normelor metodologice privind determinarea emisii lor de poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare. Distribuţia spaţială a concentraţii lor de poluanţi este variabi lă fii nd în strânsă corelare

cu tipul surselor, amplasarea acestora, nivelul emisii lor şi condiţii le topoclimatice. În zonă nu sunt surse majore de poluare a aerului.

Prin Ordinul nr. 1269/2008 privind încadrarea localităţi lor în cadrul Regiunii 2, potrivi t prevederi lor Ordinului ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 745/2002 privind

stabi lirea aglomerări lor urbane şi clasificarea aglomerări lor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România, locali tatea Barcea, din judeţul Galaţi a fost încadrată

astfale: 1. în lista 2 – unde niveluri le concentraţii lor unuia sau mai multor poluanţi sunt intre

valoarea limita si valoarea limita plus marja de toleranta

sublista 2.2. – pentru pulberi în suspensie (PM10); 2. lista 3 – unde niveluri le concentraţii lor unuia sau mai multor poluanţi sunt mai

mici decât valoarea limită stabi li tă conform Ordinului 592/2002:

sublista 3.2. – zonă pentru care niveluri le concentraţiei unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mici decât valoarea limită, dar se situează între

pragul superior de evaluare si pragul inferior de evaluare pentru dioxide de sulf (SO2);

sublista 3.3. – zonă pentru care niveluri le concentraţiei unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mici decât valoarea limită dar nu depăsesc pragul

inferior de evaluare pentru dioxid de azot si oxizi de azot (NO2/ NOx), plumb (Pb), monoxid de carbon (CO) şi benzen (C6H6).



3.3. Sol

Poluarea solului în zonă este determinată de activi tăţi le agricole şi zootehnice, ca urmarea a uti lizării unor tehnologii de ferti lizare inadecvate tipului de sol din zonă, respectiv uti lizarea unor doze mai mari de ferti lizanţi fără să fie realizate studii

pedologice şi agrochimice, depozitarea gunoiului de grajd pe platforme neamenajate (platforme neimpermeabilizate fără sistem de colectare a levigatului ).

Depozitarea deşeuri lor menajere în depozite neconforme din punct de vedere al legislaţiei de mediu au contribuit la poluarea solului în zonele aferente

amplasamentelor acestora. Totusi, managementul corect al deseurilor menajere la nivelul comunei, precum si inchiderea celor doua platforme de deseuri neconforme din punct de

vedere al legislatiei de mediu, au contribuit la reducerea poluării solului in zonele aferente amplasamentelor acestora.

Lipsa unui sistem de canalizare centralizat şi uti lizarea unor sisteme tip bazin absorbant (latrină) neimpermeabilizate contribuie la contaminarea solului, subsolului şi

a apei freatice. Pentru protecţia solului, in special a zonelor cu risc natural, sunt necesare lucrări de amenajare şi consolidare a terenuri lor în pantă, precum şi împădurirea acestora.

Conform prevederilor Ordinului 1552/743 din 2008 emis de MMDD si MADR pentru

aprobarea listei localitătilor pe judete unde există surse de nitrati din activităti agricole, comuna Barcea este nominalizată.

3.4. Biodiversitate

Pe teritoriul comunei Barcea nu sunt intalnite zone de protectie a biodiversitătii - arii de protectie specială avifaunistică (SPA) si situri de importantă comunitară (SCI).

3.5. Mediul social şi economic

Din analiza situaţiei existente la nivelul teritoriului administrativ al comunei Barcea, au rezultat o serie de disfuncţionali tăţi ale zonelor funcţionale, impunându-se rezolvarea acestora. Principalele disfuncţionali tăţi sunt reprezentate de :

- fenomene de eroziune, alunecări de teren şi inundabili tatea terenuri lor; - circulaţia pe drumurile publice locale;

- redimensionarea reţelelor de alimentare cu energie electrică; - managementul defectuos al deşeuri lor; - zonele de protecţie sanitară.

3.6. Zgomot şi vibraţii

Principala sursă de zgomot şi de vibraţii din zonă este reprezentată de traficul rutier existent pe drumuri le judetene si comunale. Niveluri le de zgomot generate de traficul rutier, indică valori care se încadrează în valori le limită pentru protecţia populaţiei.

Vibraţii le induse de trafic sunt imperceptibi le.



3.7. Peisajul

Conform OUG 114/2007 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului autori tati le publice locale au obligatia de a asigura din terenul intravi lan o suprafata de spatiu verde de minimum 20

m2/locuitor, pana la data de 31 decembrie 2010, si de minimum 26 m2/locuitor, pana la data de 31 decembrie 2013.

Până la sfârşitul anului 2013, la o populaţie de 6225 locuitori , suprafaţa de spaţiu verde a comunei Barcea trebuie să ajungă la 161.850 m2 (16,18 ha).

In prezent, suprafaţa ocupată de spaţii le verzi, sport şi agrement în intravi lanul

comunei Barcea este de 3,93 ha, adica 0,59 % din teri toriu. Spaţii le verzi existente sunt alcătuite din aliniamentele plantate în lungul străzi lor.

In scopul măririi suprafeţei spaţiului verde, Consiliul Local Barcea îşi propune realizarea de aliniamente stradale plantate, de-a lungul tuturor străzi lor care intră în

componenţa comunei Barcea, amenajarea unor spatii verzi pentru agrement, locuri de joaca pentru copii , etc.

Prin PUG propus se vor realiza urmatoarele:

Sat Barcea:

NR. CRT.

TIP DE ZONĂ VERDE SUPRAFAŢA (ha)

1. Spatii verzi alocate zonei centrale 1,80

2. Baza de agrement pentru

ambarcatiuni nautice 3,65

3. Scuar „Emil Punga” 0,28

4. Scuar in T 43/S1 = 24,06 ha 0,70

5. Spatiu verde aferent zonei de

locuinte in zonele de extindere intravilan

16,88

6. Fasie plantata in lungul cai lor de circulatie majore

2,30

7. Spatiu verde public de folosinta

specializata (la scoli si gradinite) 0,70

8. Loc de joaca pentru copii 0,30

9. Spatiu verde de protectie intre dotari

si locuinte 1,15

Total suprafeţe sat Barcea 27,76



Sat Podoleni:

NR. CRT.

TIP DE ZONĂ VERDE SUPRAFAŢA (ha)

1. Spatiu verde public de folosinta specializata (la scoli si gradinite)

0,30

2. Spatiu verde aferent zonei de locuinte in zonele de extindere intravilan

0,60

3. Fasie plantata in lungul cai lor de circulatie majore

0,40

Total suprafeţe Podoleni 1,30

Avand in vedere ca prin PUG se vor amenaja 29,06ha si tinand cont de faptul ca exista o populatie de 6.225 locuitori, rezulta ca fiecarui locuitor ii va reveni o suprafata de spatiu verde de cca. 46,68mp.

4. Orice problema de mediu existenta relevanta pentru PUG Calitatea globală a mediului inconjurător din teritoriul administrativ territorial al comunei Barcea este apreciată ca bună (pe teritoriul comunei nu exista surse majore de poluare a factorilor de mediu), calificativ rezultat din insumarea valorilor calitătii apei, aerului, solului,

fondului forestier. Pentru viitor se propune conservarea si imbunătătirea calitătii mediului, tinandu-se seama de obiectivele specifice precizate in plan.

Pe teri toriul comunei Barcea nu sunt întâlnite arii de protectie specială avifaunistică (SPA) şi nici situri de importantă comunitară (SCI).

5. Obiectivele de protecţie a mediului, stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional, care sunt relevante pentru Planul Urbanistic General

5.1. Obiective de protecţia mediului, stabilite la nivel naţional, comunitar sau

internaţional

Aderarea Romaniei la UE a impus transpunerea in legislatia romaneasca a aquis–ului comunitar, implementarea si controlul implementării legislatiei specifice Obiective la nivel local si national

Planul National pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeană

In conformitate cu Planul National pentru Aderarea Romaniei la Uniunea Europeană si a

prevederilor Legii nr. 151/1998 privind Dezvoltarea Regională, in luna octombrie 1999 a fost



elaborat Planul National de Dezvoltare al Romaniei, care ulterior a fost revizuit la jumătatea anului 2000.

Acest document corelează si integrează următoarele documente: - Planul Regional de Dezvoltare; - Planul National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurală;

- Planul National pentru Transport; - Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului;

- Strategia Natională pentru Dezvoltarea Resurselor Umane. Din acest punct de vedere, dezvoltarea regionala a Romaniei va tine seama de

considerentele privind protectia si conservarea mediului. Strategia propusă s-a axat pe următoarele domenii importante: imbunătătirea calitătii apei, reducerea emisiilor in aer (in

special a celor de dioxizi de sulf si azot), reciclarea deseurilor si depozitarea deseurilor municipale in conditii ecologice Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului (PNAPM)

Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului (PNAPM) a fost elaborat in 1995 (ultima dată fiind revizuit in 1999) si a fost actualizat in concordanta cu Planul National pentru Adoptarea Acquis-ului Comunitar, in scopul furnizării unui instrument cheie pentru

stabilirea măsurilor in cadrul procesului de integrare europeană, plan ce necesită integrarea politicilor de mediu in cadrul celorlalte sectoare (industrie, agricultură, transporturi,

amenajarea teritoriului si sănătate). Selectarea, analiza si implementarea proiectelor din cadrul PNAPM s-a făcut in concordantă cu următoarele criterii:

- domenii majore de activitate;

- abordarea pe anumite nivele (local, regional, na tional); - perioada de implementare: termen scurt si mediu;

- problemele generale abordate: protectia calitătii apelor, protectia calitătii aerului si a atmosferei, protectia calitătii solului, conservarea biodiversitătii, silvicultura, managementul deseurilor, planificare urbană si transporturi;

- legislatie si reglementări, dezvoltare institutională. Strategia Natională de Gestionare a Deseurilor

In anul 2004, in conformitate cu Directiva Cadru privind deseurile nr. 75/442/EEC Ministerul

Mediului si Gospodăririi Apelor a elaborat si aprobat prin hotărare a Guvernului, Strategia Natională de Gestionare a Deseurilor cu scopul de a crea cadrul necesar pentru dezvoltarea

si implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor, eficient din punct de vedere ecologic si economic. Conform acestei strategii, responsabilitatea pentru activitătile de gestionare a deseurilor revine generatorilor acestora in conformitate cu principiul

“poluatorul plăteste” sau, după caz, producătorilor in conformitate cu principiul “responsabilitatea producătorului”.

Planul National de Gestionare a Deseurilor

Acest plan national de etapă, a fost adoptat prin HG 123/2003 fiind elaborate pentru perioadă 2003-2013 in baza prevederilor legislatiei europene si nationale in domeniu si are ca scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat

de gestionare a deseurilor municipale, eficient din punct de vedere ecologic si economic. Planul cuprinde obiective strategice pe care trebuie să le indeplinească Romania, tinte si



măsuri pe termen scurt si mediu in domeniul gestionării deseurilor, precum si unele actiuni cu termen pentru anul 2020.

Planul Regional de Gestionare a Deseurilor pentru Regiunea 2 S-E. Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor pentru Judetul Galati

Aceste planuri sunt elaborate pentru perioada de 10 ani (2004 – 2013, cu posibilitatea de

revizuire după 5 ani) in baza prevederilor Strategiei Nationale de Gestionare a Deseurilor, a Planului National de Gestionare a Deseurilor, a legislatiei europene si nationale in domeniu si au ca obiectiv crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem

integrat de gestionare a deseurilor municipale solide, eficient din punct de vedere ecologic si economic. De asemenea, planul cuprinde obiective, tinte si măsuri pe termen scurt si mediu,

precum si unele actiuni pentru perioada 2004 - 2013. Relevanta Planului pentru integrarea obiectivelor de mediu si implementarea

legislatiei de mediu

In Planul de Urbanism General al comunei Barcea sunt prevăzute măsuri si lucrări referitoare la:

extinderea teritoriului intravilan al comunei Barcea cu 76,48 ha;

extinderea sistemului centralizat de alimentare cu apă potabilă;

realizarea unui sistem centralizat de canalizare

continuarea modernizării retelei stradale si asfaltării drumurilor comunale

extinderea retelei de energie electrică si telefonie;

imbunătătirea sistemelor de incălzire a locuintelor;

amenajarea de zone de agrement si recreere;

cresterea suprafetelor spatiilor verzi din localităti si alinierea acestora la standardele europene, prin dezvoltarea si modernizarea spatiilor verzi din localităti si infiintarea

de noi parcuri, scuaruri si aliniamente plantate ori reabilitarea celor existente Prin realizarea acestor lucrări se asigură implementarea obiectivelor de mediu stabilite la

nivel national si local, a prevederilor directivelor U.E. precum si a obligatiilor asumate de Romania in capitolul 22 Mediu a tratatului de aderare la U.E

5.2. Modul de îndeplinire a obiectivelor de protecţie a mediului

Obiectivele sunt focalizate pe factorii/aspectele de mediu asupra cărora Reactualizare Plan Urbanistic General – comuna Barcea, ce face obiectul prezentei evaluări poate avea un

impact semnificativ asupra mediului



Tabelul : Obiective, tinte si indicatori

Factor/ aspect de

mediu

Obiective strategice de mediu

Obiective specifice de mediu

Tinte Indicatori

Apa

Limitarea poluării la

nivele care să nu producă un impact

semnificativ asupra calităţii apelor (apa de suprafaţă, apa

potabilă, apa subterană)

Respectarea valorilor limită

legale pentru concentratiile de poluanti in apele reziduale

-Realizarea reţele lor de canalizare in cele doua sate; - Realizarea de rigole şi şanţuri

pentru dirijarea şi preluarea apelor pluviale de către receptorul natura;

- Realizarea perimetrelor de protecţie la reţelele de alimentare cu apă şi canalizare;

- Indicatorii de calitate ai apelor uzate menajere vor trebui să

respecte limitele stabilite în NTPA 001/2002 ;

- Indicatori de calitate ai apei uzate menajere care să permită evaluarea calităţii acestora în

raport cu prevederile legale (pH, CBO5, CCOCr, materii în

suspensie, detergenţi sintetici, substanţe extractibile cu solvenţi organici, etc.).

Aer

Limitarea emisii lor

în aer la niveluri care să nu genereze un impact semnificativ

asupra cali tăţii aerului în zonele cu

receptori sensibi li ;

Respectarea valori lor

limită legale pentru concentraţii le de poluanţi la emisie (surse

staţionare diri jate, surse mobile)

Respectarea măsuri lor de

management pentru toate obiectivele prevazute in plan cu

respectarea legislatiei specifice (Ord. nr. 592/ 2002 si STAS 12594/ 1987)

Emisii poluanţi : - NOx, - SOx,

- Pulberi - CO;

Sol/

Utilizarea terenului

Limitarea impactului

negativ asupra solului

Reducerea degradării solului ca urmare a

activitătilor desfăsurate in etapele de implementare ale planului

Respectarea măsurilor privind poluarea si degradare solului si subsolului cu respectarea

prevederilor: Ordin 756/1997 ; Ordin 344/2004, HG 1403/2007

Indicatori de observatie ai calitătii solului: pH, hidrocarburi,

metale grele, grad de eroziune etc.

Managementul deseuri lor

Respectarea legislatiei privind colectarea,

Colectare si depozitarea deseuri lor in conformitate cu prevederi le legale

Implementarea obiectivelor privind managementul corespunzător al deşeuri lor;

Cantităţi de deşeuri pe tipuri conform HG nr. 856/2002



depozitarea si

eliminarea/ valori ficarea

deseuri lor

Respectarea măsuri lor privind

poluarea şi degradare solului şi subsolului cu respectarea

prevederilor legislaţiei în vigoare: Ordin nr. 756/1997, Ordin nr. 344/2004, HG nr. 1403/2007;

Zgomot şi

vibraţii

Limitarea, la surse, a poluării fonice în zonele cu receptori

sensibi li la zgomot; Limitarea niveluri lor

de vibraţii ;

Respectarea valori lor

limită legale pentru protejarea receptori lor

sensibi li la poluarea fonică; Protejarea receptori lor

sensibi li la vibraţii ;

Respectarea limitelor maxime admisibi le pentru zgomot şi

vibraţii: HG nr. 321/2005, HG nr. 674/2007, STAS 10009 – 88

Nivel zgomot :

Limita incintei <65 dB Zone de locuit < 50 dB

Populaţia

Îmbunătăţirea condiţii lor sociale şi

de viaţă ale populaţiei

Creşterea numărului de

locuri de muncă pentru populaţia din zonă;

Crearea condiţii lor pentru dezvoltarea economică a

zonei;

Asigurarea cali tativă şi canti tativă

a apei potabi le în toate zonele locuite; Asigurarea colectării apelor uzate

menajere din toate satele comunei;

Asigurarea managementului instituit pentru colectarea deşeuri lor;

Menţinerea cali tăţii factori lor de mediu în limita prevederi lor legale

pentru protecţia sănătăţii populaţiei;

Număr /procent de locuinţe racordate la sistemul centralizat

de alimentare cu apă din totalul locuinţelor comunei;

Număr /procent de locuinţe racordate la sistemul centralizat de canalizate, din total locuinţe

în comună; Număr/procent de gospodării

dotate cu facilităţi de colectare a deşeurilor menajere şi procent contracte individuale încheiate

cu societăţi autorizate specializate;

Peisaj Minimizarea impactului asupra peisajului

Menţinerea, în măsura

posibi lului, a trăsături lor de continuitate a formei terenului şi evi tarea

schimbări lor topografice;

Implementarea prevederi lor

Planului de reabili tare a mediului; Acţiuni specifice pentru reducerea impactului asupra

peisajului în etapele de

Modul de respectare a

prevederi lor PUG cu privire la asigurarea esteticii peisajului în cadrul vii toarelor planuri

urbanistice zonale;



construcţie şi de funcţionare;

Biodiversita

te si partrimoniu

Legislatia natională (OUG nr. 195/2005)

contine prevederi referitoare la

mentinerea si ameliorarea fondului peisagistic natural si

antropic, de refacere peisagistică a zonelor

de interes turistic sau de agrement, de protejare, refacere si

conservare a Monumentelor istorice

Asigurarea protectiei

peisajului natural si a monumentelor istorice

Protejarea monumentelor istorice

conform legislatiei specifice (Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice si O.U.G. nr.

43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic si

declararea unor situri arheologice ca zone de interes

Instituirea zonelor de protectie

specială a obiectivelor



6. Potenţiale efecte semnificative asupra mediului

Efectele semnificative asupra mediului ce ar putea rezulta din aplicarea planului propus vor fi tratate atât în funcţie de factorul de mediu posibi l a fi afectat, cât şi ca aspecte globale ale stării mediului. Se vor trata distinct potenţialele efecte asupra mediului,

pentru fiecare factor de mediu în parte, pentru perioada realizării planului propus şi pentru perioada în care vor începe să funcţioneze obiectivele proiectate.

PUG –ul are ca scop stabi li rea directii lor de dezvoltare a comunei Barcea, in corelare cu prevederi le de amenajare a teri toriului national si judetean si in conditii le respectarii dreptului de proprietate si a interesului public, si nu in ultimul rand tinand cont de

reglementari le de protectie a mediului inconjurator.

6.1. Metodologia de evaluare utilizată în Planului Urbanistic General

Cerinţele HG nr. 1076/2004 prevăd evidenţierea efectelor semnificative asupra mediului

determinate de implementarea planului supus evaluării de mediu. Scopul este identi ficarea şi evaluarea formelor de impact generate de implementarea planului. Propuneri le PUG pot genera forme de impact asupra factori lor de mediu, forme de

impact care pot avea diferi te magnitudini, durate şi intensităţi . Pentru a evalua impactul asupra factori lor de mediu s-au stabi li t cri terii specifice care să permită evidenţierea

impactului semnificativ. Impactul semnificativ este definit ca impactul care prin natura, magnitudinea, durata şi intensitatea să altereze un factor sensibi l de mediu.

Conform cerinţelor HG nr. 1076/2004 efectele potenţiale semnificative asupra factori lor de mediu trebuie să includă efecte secundare, cumulative, sinergice, pe termen mediu şi scurt şi lung, permanente şi temporare, pozitive sau negative. Categorii le de impact şi

cri terii le de evaluare au fost stabili te pe baza evaluării propunerilor planului în raport cu obiectivele de mediu prezentate.

Evaluarea consta in acordarea unor note de bonitate pentru fiecare forma de impact (pozitiv sau negativ) identi ficata, uti lizand urmatorul tabel:

Categoria de impact Descriere Simbol

Impact pozitiv semnificativ

Efecte de lungă durată sau permanente ale propuneri lor planului asupra factori lor de mediu

+2

Impact pozitiv

nesemnificativ

Efecte pozitive ale propuneri lor planului asupra

factori lor de mediu +1

Impact neutru Efecte pozitive şi negative care nu au nici un efect. 0

Impact negativ nesemnificativ

Efecte negative minore asupra factori lor de mediu -1

Impact negativ

semnificativ

Efecte negative de lungă durată sau ireversibile

asupra factori lor de mediu. - 2

Formele de impact identi ficate ca fiind relevante pentru PUG propus, grupate pe categorii de factori /aspecte de mediu sunt prezentate în continuare. În urma evaluării au fost considerate acele efecte negative pentru care media a fost

cuprinsă în intervalul (-2; 0).



6.2. Efecte asupra mediului generate de implementarea Planului Urbanistic General

Principalele obiective din planul Reactualizare PUG comuna Barcea asupra carora s-a efectuat in Raportul de Mediu o analiza detaliata sunt:

extinderea sistemului de alimentare cu apă potabi lă ;

realizarea retelei de canalizare in sistem centralizat pentru asigurarea evacuarii

apelor uzate menajere si a celor pluviale

rezolvarea sistemului de depozitare şi de colectare a deşeuri lor menajere în

sistem centralizat şi pe principii ecologice;

Modernizarea reţelei stradale si asfaltari ale drumuri lor comunale

extinderea şi modernizarea reţelei de energie electrică şi telefonie;

extinderea intravi lanului cu 76,48 ha din teri toriul administrativ al comunei Barcea

Obiectivul nr. 1 - extinderea sistemului de alimentare cu apă potabilă a comunei

Factor de

mediu Obiective de mediu

relevante Nivel de impact

Semnificaţia impactului

Aer Imbunatatirea calitatii aerului 0 Impact neutru

Apă Imbunatatirea cali tatii apelor de suprafaţă şi subterane;

+2


asupra populaţiei şi a sănătăţii umane prin asigurarea uti lităţilor

(cali tatea apei potabile).

Sol Imbunatatirea calitatii solului 0 Impact neutru

Sănătatea Populaţiei

Imbunatatirea cali tatii vietii ,

cresterea confortului populatiei.

+2

Impact pozitiv semnificativ asupra populaţiei şi a

sănătăţii umane prin asigurarea uti lităţilor

(cali tatea apei potabile).

Riscuri Naturale

Diminuarea / eliminarea efectelor alunecări lor de teren/inundaţii.

0 Impact neutru

Biodiversitate, patrimoniu

cultural

Protejarea si imbunatatirea

conditii lor ecosistemelor terestre si acvatice impotriva

degradarii antropice, fragmentarii habitatelor si defrisarii

0 Impact neutru

Mediul social şi economic

Dezvoltarea sistemului de

infrastructura rutiera si uti li tati ; Conservarea resurselor;

+1

Impact pozitiv datorat

posibi li tati lor de dezvoltare ale comunei .

Total 5



Obiectivul nr. 2 - realizarea retelei de canalizare in sistem centralizat pentru

asigurarea evacuarii apelor uzate menajere si a celor pluviale

Factor de mediu

Obiective de mediu relevante Nivel de impact


Aer Imbunatatirea calitatii aerului 0 Impact neutru

Apă Imbunatatirea cali tatii apelor de suprafaţă şi subterane;

+2

Impact pozitiv semnificativ asupra populaţiei şi a

sănătăţii umane prin : - eliminarea deversării

necontrolate a apelor uzate, desfiinţarea bazinelor tip absorbant;

- încadrarea indicatori lor de calitate a apelor epurate

evacuate din staţia de epurare conform legislatiei în vigoare;

Sol Imbunatatirea calitatii solului +2


asupra populaţiei şi a sănătăţii umane prin:

- eliminarea deversării necontrolate a apelor uzate

- desfiinţarea bazinelor tip absorbant.


Imbunatatirea calitatii vietii , cresterea confortului

populatiei.

+2


asupra populaţiei şi a sănătăţii umane prin

imbunatatirea confortului si a igienei.

Riscuri

naturale

Diminuarea/eliminarea

efectelor alunecări lor de teren/inundaţii.

+1

Impact pozitiv prin colectarea în sistem divizor

a apelor uzate (se elimină excesul de umiditate în sol).


cultural


conditii lor ecosistemelor terestre si acvatice impotriva degradarii antropice,

fragmentarii habitatelor si defrisarii

0 Impact neutru

Mediul social

şi economic

Dezvoltarea sistemului de

infrastructura rutiera si uti li tati ; Conservarea resurselor;

+1

Impact pozitiv datorat

posibi li tati lor de dezvoltare ale comunei.

Total 8



Obiectivul nr. 3 - rezolvarea sistemului de depozitare şi colectare a deşeuri lor menajere

în sistem centralizat şi pe principii ecologice;

Factor de mediu

Obiective de mediu relevante Nivel de impact


Aer Imbunatatirea calitatii aerului +1

Impact pozitiv prin reducerea emisii lor de poluanti specifici depozitarii

deşeuri lor, odata cu inchiderea depozitului

neconform de deseuri si implementarea sistemului de colectare selectiva a

acestora.

Apă Imbunatatirea calitatii apelor de suprafaţă şi subterane;

+ 2 Impact pozitiv semnificativ asupra populaţiei şi a

sănătăţii umane prin: - închiderea depozitului de

deşeuri neconforme;

- implementarea unui sistem integrat de

gestionare a deşeuri lor.

Sol Imbunatatirea calitatii solului +2

Sănătatea

Populaţiei


populatiei.

+2

Impact pozitiv semnificativ asupra populaţiei şi a sănătăţii umane prin

reducerea poluanţi lor în sol şi apă.

Riscuri naturale



0 Impact neutru


cultural



degradarii antropice,

fragmentarii habitatelor si defrisarii

0 Impact neutru


Dezvoltarea sistemului de infrastructura rutiera si uti li tati ;

Conservarea resurselor;

+1

Impact pozitiv prin

implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeuri lor menajere, care

va avea la baza conservarea resurselor

Total 8



Obiectivul nr. 4 - modernizarea reţelei stradale şi asfaltarea drumuri lor comunale

Factor de

mediu Obiective de mediu relevante

Nivel de

impact

Semnificaţia

impactului

Aer Imbunatatirea calitatii aerului +2

Impact pozitiv semnificativ datorat: - lucrări lor de modernizare

şi asfaltare a drumuri lor, care vor diminua mult

emisii le datorate traficului;

- amenajarea spaţii lor verzi

şi a aliniamentelor plantate.

Apă Imbunatatirea calitatii apelor

de suprafaţă şi subterane; 0 Impact neutru.

Sol Imbunatatirea calitatii solului +1 Impact pozitiv prin realizarea sistemelor de

colectare a apelor pluviale.

Sănătatea

Populaţiei

Imbunatatirea calitatii vietii ,


+1

Impact pozitiv asupra populaţiei şi a sănătăţii umane prin asigurarea

condiţii lor de trafic, creşterea siguranţei

circulaţiei.

Riscuri naturale

Diminuarea/eliminarea efectelor alunecări lor de

teren/inundaţii.

0 Impact neutru.

Biodiversitate,

patrimoniu cultural

Protejarea si imbunatatirea conditii lor ecosistemelor

terestre si acvatice impotriva

degradarii antropice, fragmentarii habitatelor si

defrisarii

+1

Impact pozitiv prin modernizarea infrastructurii

de acces spre zona protejata




+2

Impact pozitiv semnificativ prin asigurarea accesului rutier în condiţii de

siguranţă. Total 7

Obiectivul nr. 5 - extinderea şi modernizarea reţelei de energie electrică şi telefonie

Factor de

mediu Obiective de mediu relevante

Nivel de impact


Aer Imbunatatirea calitatii aerului 0 Impact neutru.



Sol Imbunatatirea calitatii solului +1 Impact pozitiv prin înlocuirea

transformatoarelor cu ulei



cu transformatoare tip

uscat.



populatiei.

0 Impact neutru.

Riscuri naturale

Diminuarea/eliminarea efectelor alunecări lor de

teren/inundaţii.

0 Impact neutru.

Biodiversitate,

patrimoniu cultural

Protejarea si imbunatatirea conditii lor ecosistemelor

terestre si acvatice impotriva


defrisarii

0 Impact neutru.




+2

Impact pozitiv semnificativ prin asigurarea consumatori lor cu energie

electrică şi comunicaţii . Total 3

Obiectivul nr. 6 - extinderea intravi lanului cu 76,48 ha din teri toriul administrativ al

comunei Barcea

Factor de

mediu a Obiective de mediu relevante

Nivel de

impact

Semnificaţia

impactului

Aer Imbunatatirea calitatii aerului 0 Impact neutru.



Sol Imbunatatirea calitatii solului -1

Impact negativ datorat: - schimbarii categoriei de

folosinţă a terenului; - dezvoltarii economice a

comunei in viitor;


Imbunatatirea calitatii vietii ,


0 Impact neutru.

Riscuri naturale



+1

Impact pozitiv prin

combaterea fenomenelor geomorfologice (alunecari de teren, ravenari, etc.).


cultural




defrisarii

0 Impact neutru.



Conservarea resurselor; +2

Impact pozitiv semnificativ prin dezvoltarea economică vii toare.

Total 2



6.3. Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale implementării Planului Urbanistic General asupra obiectivelor de mediu relevante

Evaluarea efectului cumulativ al implementării PUG, s-a realizat pe baza însumării punctajului acordat pentru fiecare obiectiv relevant asupra obiectivelor de mediu.

Obiective relevante

Obiectiv relevant

1

Obiectiv relevant

2

Obiectiv relevant

3

Obiectiv relevant

4

Obiectiv relevant

5

Obiectiv relevant

6

Obiectiv relevant

7

Total

Obiectiv nr. 1 - extinderea sistemului de alimentare cu apă potabilă

0 +2 0 +2 0 0 +1 5

Obiectivul nr. 2 -realizarea reţelei de canalizare

0 +2 +2 +2 +1 0 +1 8

Obiectivul nr. 3 - rezolvarea sistemului de depozitare şi colectare a deşeurilor menajere

+1 +2 +2 +2 0 0 +1 8

Obiectivul nr. 4 -extinderea şi modernizarea reţelei stradale şi asfaltarea drumurilor comunale

+2 0 +1 +1 0 +1 +2 7

Obiectivul nr. 5 extinderea şi modernizarea reţelei de energie electrică şi telefonie

0 0 +1 0 0 0 +2 3

Obiectivul nr. 6 -extinderea terenului intravilan prin introducerea suprafeţei de

76,48 ha

0 0 -1 0 +1 0 +2 2

Total 3 6 5 7 2 1 9

Din evaluarea cumulativă a implementării obiectivelor PUG Barcea rezultă un efect

pozitiv semnificativ asupra obiectivelor de mediu. Impactul generat de implementarea obiectivelor din PUG pe termen mediu şi lung se va concretiza în respectarea ţintelor propuse în poli tica de mediu adoptată pe fiecare factori de mediu.



Imaginea de ansamblu a impactului generat de acest plan este prezentat in figura de

mai jos:

Impactul generat de implementarea PUG

-1.5

-1

-0.5

0

0.5

1

1.5

2

2.5

Imbunatatirea

calitatii aerului

Imbunatatirea

calitatii apelor de

suprafaţă şi

subterane

Imbunatatirea

calitatii so lului

Imbunatatirea

calitatii vietii,

cresterea

confortului

populatiei.

Protectia populatiei Protejarea si

imbunatatirea

conditiilo r

ecosistemelor

terestre si acvatice

Dezvoltarea

infrastructurii rutiere

si a utilitatilorimp

ac

tul a

su

pra

me

diu

lui

Obiectiv nr. 1 Obiectiv nr. 2 Obiectiv nr. 3 Obiectiv nr. 4 Obiectiv nr. 5 Obiectiv nr. 6



impact total generat de implementarea PUG

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Imbunatatirea calitatii aerului

Imbunatatirea calitatii apelor de

suprafaţă şi subterane

Imbunatatirea calitatii so lului

Imbunatatirea calitatii vietii, cresterea

confortului populatiei.

Protectia populatiei

Protejarea si imbunatatirea conditiilor

ecosistemelor terestre si acvatice

Dezvoltarea infrastructurii rutiere si a

utilitatilor

impact pozitiv

Analiza rezultatelor evaluarii pune in evidenta faptul ca implementarea PUG – ului genereaza un impact preponderent pozitiv. Singurul obiectiv de mediu relevant care a înregistrat şi un impact negativ a fost îmbunătăţirea cali tăţii solului.

Analiza globală a impactului generat de implementarea PUG permite clasificarea obiectivelor relevante de mediu în funcţie de punctajul obţinut. Astfel se poate

concluziona ca implementarea PUG va contribui la : - limitarea poluării apelor de suprafaţă şi subterane;

- la îmbunătăţirea cali tăţii solului; - protejarea şi îmbunătăţirea condiţiilor şi funcţii lor ecosistemelor terestre şi

acvatice împotriva degradării antropice, fragmentării habitatelor şi defrişării şi

protecţia populaţiei prin diminuarea/eliminarea efectelor alunecări lor de teren/inundaţii lor.

Clasificarea contributiei PUG Barcea la atingerea obiectivelor relevante de mediu



0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Protejarea si imbunatatirea conditiilor

ecosistemelor terestre si acvatice

Protectia populatiei

Imbunatatirea calitatii aerului

Imbunatatirea calitatii solului

Imbunatatirea calitatii apelor de

suprafaţă şi subterane

Imbunatatirea calitatii vietii, cresterea

confortului populatiei.

Dezvoltarea infrastructurii rutiere si

a utilitatilor

Din figura de mai sus se observa ca obiectivele relevate de mediu care contribuie cel mai puţin la plan sunt:

- protejarea si imbunatatirea ecosistemelor terestre si acvatice,

- protectia populatiei - îmbunăţăţirea calităţii aerului.

7. Posibile efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătăţii, în context transfrontieră

Prin promovarea si reactualizarea Planului de Urbanism General se urmareste o imbunatatire a conditii lor de viata ale populatiei din zona administrativ teri toriala a

comunei Barcea. De asemenea, promovarea obiectivelor cuprinse i n Planul de Urbanism general al comunei nu poate genera efecte semnificative asupra mediului în context transfrontier

datori ta: - amplasării teritoriului comunei in afara zonelor de granită ;

- lipsei unor activi tati care ar putea genera un impact semnificativ asupra mediului.

8. Măsuri propuse pentru a preveni, reduce şi compensa, orice efect advers asupra mediului al implementării planului

Propuneri le P.U.G. sunt axate pe realizarea unei imbunatatiri a vietii socio - economice

a comunei cu scopul ridicarii nivelului de viata al locuitorilor si cresterii economice a comunei Barcea.



Desi din analiza evaluarii obiectivelor Planului Urbanistic General rezulta ca obiectivele de mediu vor fi atinse, este necesar sa se stabi leasca masuri preventive pentru

compensarea oricarui efect negativ si pentru intarirea efectelor pozitive. In cazul concret, al implementarii prevederi lor din PUG pentru comuna Barcea se recomanda urmatoarele masuri de compensare a efectelor aplicarii obiectivelor propuse. 8.1. Masuri pentru protejarea factorului de mediu apa

Planul Urbanistic General al comunei Barcea prevede urmatoarele măsuri de asigurare a protectiei surselor de apa:

- Realizarea unui sistem centralizat de colectare ape uzate; - Evitarea deversarii in rauri si paraie a apelor uzate menajere, fara a fi epurate in

prealabi l, mentinandu-se astfel o cali tate corespunzatoare a cursuri lor de apa; - Renuntarea la exploatarea panzei de apa freatica si a izvoarelor in scopuri

potabi le, in favoarea utilizarii apei din straturi le subterane de ma re adancime.

- Executarea de lucrari de regularizare a paraielor torentiale care se scurg dinspre versanti si lucrari de combatere a eroziunii solului.

Masuri prevazute prin PUG cu privire la alimentarea cu apa

Prin prezentul PUG se propun urmatoarele: - Extinderea retelei de distributie a apei potabi le pentru comuna Barcea

Alimentarea cu apa potabi la a comunei Barcea se face printr -o conducta de distributie care face parte dintr-un amplu proiect de alimentare cu apa a locali tati lor Draganesti ,

Barcea, Umbraresti , Liesti , Ivesti . Puturi le de apa, gospodarii le de apa si statii le de clorinare aflandu-se pe teri toriul comunei Umbraresti .

Dezvoltarea retelei de distributie se va realiza in concordanta cu prevederi le din plan, astfel va fi racordata la reteaua de distributie apa potabi la intreaga comuna, inclusiv

noi le lotizari .

Pentru o sigurantă si eficacitate cat mai mare a gospodăriilor de apă se impun următoarele măsuri:

se vor respecta zonele de protectie aferent fiecărui put forat;

se va asigura un debit optim continuu, avand in vedere variatiile zi lnice si sezoniere ale necesarului de apă;

imprejmuirea zonelor de protectie sanitară se vor intretine pentru a limita accesul persoanelor neautorizate si al animalelor;

se vor intretine instalatiile de tratare si filtrare a apei potabile;

se vor intretine si igieniza bazinele de depozitare a apei potabile extrase din puturile forate, ori de cate ori este nevoie;

procentul de probe necorespunzătoare microbiologic, in reteaua de distributie nu trebuie să depăsească 5% din totalul probelor recoltate intr-un an calendaristic;

Masuri prevazute prin PUG cu privire la canalizarea si epurarea apelor uzate

Pentru comuna Barcea apele menajere vor preluate prin intermediul unei retele de canalizare si vor fi evacuate la statia de epurare care va fi amplasata comform Master

Plan pe teri toriul uneia dintre comunele Umbraresti sau Liesti . Reţeaua de canalizare



propusă va fi realizata în sistem separativ şi cuprinde si va cuprinde colectoarele principale, colectoarele secundare, statii de pompare ape uzate şi căminele de vizitare.

Lungimea retelei principale de colectare ape menajere – va fi de 5,40 km, realizata din POLISTIF, conducta avand diametrele DN 300 ÷ DN 600, iar lungimea retelelor

secundare de colectare – ape menajere va fi de 8,70 Km cu diametrele de DN 110 ÷ DN 250.

Colectoarele principale vor prelua apele uzate şi le vor deversa în statia de epurare, iar colectoarele secundare preiau apele uzate de la racorduri le individuale de canalizare şi le distribuie în colectoarele principale. Pe reţeaua de canalizare se vor amplasa

tehnologic cămine de vizitare, iar acolo unde configuraţia terenului o impune, se vor amplasa cămine de spălare, pentru a asigura viteza de autocurăţire.

Executia retelelor de canalizare necesare pentru protectia cali tatii apelor de suprafata si subterane impun urmatoarele masuri:

- instituirea zonelor de protecţie sanitară a apelor de suprafaţă, interzicerea deversări lor necontrolate de ape uzate, reziduuri şi depuneri de deşeuri în

cursuri le de apă şi pe maluri le acestora; - realizarea, funcţionarea şi exploatarea la capacitate maximă proiectată a staţii lor

de epurare a apelor uzate;

- implementarea unui sistem de verificare periodică a integrităţii sistemelor de canalizare.

- deşeuri le rezultate în timpul lucrări lor de construcţii vor fi gestionate cu respectarea legislaţiei în vigoare ;

- în timpul executării lucrări lor de construcţii , se va interzice depozitarea

materialelor pe maluri le cursuri lor de apă sau în albii le acestora;

8.2. Masuri pentru protejarea factorului de mediu aer

In PUG sunt prevazute masuri ale caror efect ar putea afecta cali tatea acestuia. Dezvoltarea urbanistica a locali tatii impune executia de lucrari pentru: refacerea si

modernizarea infrastructurii rutiere, depozitarea controlata a d eseuri lor, dezvoltarea activi tati lor economice. Ca masuri de compensare se prevad urmatoarele:

- In perioada realizării construcţiilor prevăzute în PUG obiectivele trebuie protejate

cu plase de protecţie care să reţină particulele de praf şi să diminueze zgo motul produs de uti lajele folosite

- se recomandă mărirea suprafeţelor din intravi lan destinate spaţiilor verzi datori ta faptului ca volum de transport rutier va creste;

- depozitarea deşeuri lor se va face în recipiente închise, conform prevederi lor

legislative. Operatorul de transport va trebui să respecte programul de ridicare şi transport al deşeuri lor, atat pe timp de iarna, cat si pe timp de vara, pentru a se

evita descompunerea deşeuri lor, generarea de noxe sau mirosuri; - adoptarea unor sisteme de incalzire care sa produca un minim de gaze arse,

eventual uti lizarea panouri lor solare, energia eoliana;

- in cadrul procesului de avizare a amplasarii unor activitati economice este necesara impunerea măsuri lor de protecţie a aerului împotriva emisii lor de

poluanţi atmosferici

Maximele de concentraţie ale poluanţi lor vor trebui să se situeze sub CMA prevăzută de STAS 12574/1987 şi Ordinul nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind

stabi lirea valori lor limită, a valori lor de prag şi a cri terii lor şi metodelo r de evaluare a



dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizi lor de azot, pulberi lor în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător. 8.3. Masuri pentru protejarea factorului de mediu sol

Măsuri le prevăzute în PUG pentru diminuarea impactului asupra solului şi subsolului sunt:

- demararea lucrari lor de amenajare şi de stabi lizare a maluri lor (împăduriri), pentru a reduce fenomenul de eroziune

- reabilitarea şi extinderea lucrări lor de îmbunătăţiri funciare, uti lizarea

îngrăşămintelor naturale, împădurirea terenuri lor cu eroziuni pronunţate a solului - realizarea sistemelor de colectare/tratare a apelor uzate pentru diminuarea

impactului generat de evacuarea apelor uzate neepurate direct pe sol - implementarea unui sistem de colectare selectiva a deseuri lor, prin infiintarea in

fiecare sat a unor puncte de colectare; Punctele de colectare selectiva vor fi dotate

cu containere specifice fiecarui tip de deseu in vederea valorificarii (plastic, hartie, metal, etc.). Serviciul de colectare si transport se va realiza printr -un operator de

salubritate autorizat, iar deşeuri le menajere se vor transporta la depozitul ecologic de la Tecuci.

Cele doua platforme de deşeuri menajere neconforme din satele Barcea si Podoleni s-au închis conform prevederi lor legale, urmându-se o procedură simpli ficată . Reabili tarea

acestora s-a realizat prin compactare, acoperire si uniformizare a stratului de pamant , iar zonele respective s-au reintrodus în circuitul agricol, fără a se rea liza o monitorizare postînchidere a acestora, in conformitate cu prevederi le Ordinului nr. 120/2008 pentru

completarea Ordinului MMGA nr. 1.274/2005 privind emiterea avizului de mediu la încetarea activi tăţi lor de eliminare a deşeuri lor respectiv depozitare şi incinerare.

Gestionarea nămoluri lor care vor rezulta din exploatarea sistemelor de canalizare şi epurare ape uzate va fi făcută cu respectarea prevederi lor Ordinului nr. 344//2004 privind aprobarea Normelor tehnice privind protecţia mediului si în spe cial a soluri lor,

atunci când se uti lizează nămoluri le de epurare în agricultură, sau se va valori fica/ elimina prin firme autorizate.

Gunoiul de grajd şi resturile vegetale – In fiecare gospodărie se va amenaja o platformă pentru colectarea gunoiului de grajd. Aceste deşeuri urmează a fi utilizate ca îngrăşământ natural pentru terenurile agricole, cu obligaţia respectării prevederilor Directivei 91/676/CEE

privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole si a Codului bunelor practici agricole, aprobat prin Ord. Nr. 1182/ 2005.

Deseurile de animale moarte vor fi depozitate intr-o ladă frigorifică si eliminate de o firmă specializată/autorizată.

8.4. Masuri pentru protejarea factorului de mediu biodiversitate

Implementarea noului PUG nu va afecta biodiversitatea. Planul nu presupune modificarea suprafetei zonelor impadurite, schimbari asupra

varstei, compozitiei specii lor si a tipului de padure. Obiectivele prevazute in plan nu presupun modificarea/ distrugerea populatiei de plante, modificarea compozitiei

specii lor: specii locale sau aclimatizate, modificari ale resurselor specii lor de plante cu importanta economica.

Măsuri de conservare în ecosisteme forestiere



Pentru reducerea presiuni lor antropice exercitate asupra păduri lor se impun măsuri de conservare în ecosistemele forestiere, având în vedere rolul benefic al pădurii în

protecţia mediului : - interzicerea tăierii i legale de arbori; - interzicerea păşunatului;

- continuarea executării lucrări lor de amenajare a păduri lor pe grupe de păduri, cu respectarea severă a amenajamentelor;

- extinderea suprafeţelor împădurite, bazate pe studii amănunţite legate de categoria (zona) în care se impun aceste lucrări ;

- supravegherea turismului necontrolat şi adoptarea turismului ecologic;

- eradicarea uti lizării ferti lizanţi lor chimici şi combaterii chimice a dăunători lor forestieri ;

- asigurarea pazei permanente a fondului forestier.

8.5. Măsuri de prevenire şi reducere a impactului asupra mediului social şi economic

Masuri le prevazute in PUG menite sa imbunatateasca standardul de viata al locuitori lor comunei Barcea sunt:

- reabilitarea /asfaltarea drumuri lor comunale, judeţene acolo unde se impune; - refacerea parapeti lor, a marcajelor si indicatoarelor in zonele in care lipsesc

- dalarea rigolelor de scurgere a apelor pluviale limitrofe căi lor de circulaţie , realizarea de trotuare acolo unde este posibi l pentru circulaţia pietoni lor;

- se vor efectua lucrari de consolidare a terenuri lor expuse la fenomene de eroziune

prin impadurirea zonelor expuse - pentru prevenirea riscuri lor naturale se vor respecta conditii le de fundare din

studii le geotehnice si se va acorda o atentie deosebita sistematizarii verticale - sistematizarea verticala a terenului se va realiza astfel încât scurgerea apelor

meteorice de pe acoperisuri si de pe terenul amenajat sa se faca catre un sistem

centralizat de canalizare - santuri de scurgere a apelor pluviale de-a lungul drumuri lor - fara sa se afecteze proprietati le învecinate

- extinderea reţelelor de medie şi joasă tensiune: înlocuirea conductoarelor izolatoare şi a stâlpi lor de susţinere, înlocuirea posturi lor de transformare 20/0,4 kv care prezintă un grad de uzură avansat, introducerea transformatori lor uscaţi ,

în cazul noi lor racorduri pentru realizarea siguranţei în exploatare - se vor respecta distanţele minime de protecţie sanitară impuse prin legislaţia în

vigoare; - mentinerea si protectia paduri lor si plantatii lor forestiere din extravilan si intravi lan,

având în vedere rolul lor de protectie.

Realizarea obiectivelor prevăzute în P.U.G. vor avea un impact pozitiv asupra mediului social şi economic al comunei. Pentru realizarea acestor obiective se intentioneaza sa

fie uti lizata forţa de muncă disponibi lă la nivel local. Prin modernizarea infrastructurii rutiere se vor îmbunătăţi condiţii le de transport şi va

creşte gradul de siguranţă al circulaţiei. Consiliul Local va spri jini ini ţiativele private la nivel local, în sensul valori ficării produselor agricole, dar şi pentru realizarea unor activi tăţi economice în comună ; astfel

se vor crea noi locuri de muncă pentru populaţie, se vor colecta taxe la bugetul local şi se va îmbunătăţi nivelul de trai.



În relansarea dezvoltării locali tăţi lor comunei Barcea pot contribui următorii factori : - Agricultura va continua să asigure un număr important de locuri de muncă.

- Prelucrarea produselor agricole, vegetale şi animale, poate fi o activi tate creatoare de locuri de muncă. Crearea unei structuri de industrie mică va putea valori fica produsele locale, asigurând şi servicii cu caracter industrial pentru populaţie.

- Existenţa pe teri toriul comunei a unor unităţi economice (teren+clădiri) poate avea drept rezultat reuti lizarea/ rentabi lizarea spaţii lor respective, atât de către

întreprinzători particulari , cât şi cu spri jinul colectivi tăţii locale. Se recomandă înfiinţarea atelierelor de tâmplărie, reparaţii prestări de servicii (croitorie, cizmărie, etc.).

8.6. Măsuri de prevenire şi reducere a impactului asupra patrimoniul cultural, arheologic şi arhitectonic

Conform Listei Naţionale a Monumetelor Istorice aprobată în 2004, pe teri toriul comunei

Barcea figurează urmatoarele monumente de arhitectura:

La pozitia 17 GL-I-s-B-02976 Situl arheologic de la Barcea, comuna Barcea, sos.

Tecuci – Galati “Gradina de Zarzavat”, la 500 m vest de soseaua Tecuci-Galati

La pozitia 18 GL-I-m-B-02976.01 Asezare sat Barcea, comuna Barcea, sos. Tecuci – Galati “Gradina de Zarzavat”, sec. IV p Chr. la 500 m vest de soseaua

Tecuci-Galati de Epoca Migratii lor, cultura Santana de Mures – Cerneahov

La pozitia 19 GL-I-m-B-02976.02 Necropola sat Barcea, comuna Barcea, sos.


Măsuri pentru valorificarea patrimoniului cultural local se pot concretiza in:

interventiile pentru repararea monumentelor se vor face numai după aprobarea

Directiei Judetene pentru Cultură, Culte si Patrimoniu si consultarea specialistilor pentru a nu se compromite valoarea istorică si arhitecturală;

elaborarea unor cerinte minime pentru aspectul arhitectural al constructiilor individuale, cel putin in zonele adiacente monumentelor pentru a pune in evidentă valoarea acestora;

constientizarea in randul populatiei a valorii obiectivelor de patrimoniu, necesitatea păstrării nealterate a stării fizice a monumentelor.

9. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese şi descrierea modului în care s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificultăţi întâmpinate în prelucrarea informaţiilor cerute

Raportul de evaluare de mediu s-a întocmit cu respectarea prevederi lor HG nr. 1076/2004 privind stabi li rea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi

programe. Structura raportului respectă ghidul metodologic prezentat în manualul "Aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe" editat de M.M.G.A., A. N. P. M.

Scopul prezentului raport de mediu, conform H.G. 1076/2004 este de a identi fica,

descrie şi evalua efectele posibi le semnificative asupra mediului ale aplicării planului



propus, alternativele sale raţionale, luând în considerare obiectivele şi aria geografică aferentă.

In tabelul de mai jos se prezintă analiza alternativelor şi criterii le care au determi nat alegerea alternativei nr. 1.



Tabelul – Analiza alternativelor şi criteriile care au deteminat alegerea variantei nr. 1

Factor/ aspect de mediu

Alternativa 0 Alternativa 1 (propusă) Criterii care au determinat alegerea alternativei 1

Apa

Nu au fost stabilite sisteme de captare/ epurare ape uzate menajere

Realizare sistem canalizare si evacuarea apelor menajere uzate in statia de epurare ce va fi stabilita (in comuna Umbraresti sau comuna Liesti) odata cu aprobarea masterplanului operatorului regional de apa si canalizare.

Criteriile de alegere a alternativei au fost:

- realizarea sistemului de captare/epurare ape uzate menajere va genera un impact pozitiv asupra calitătii factorilor de mediu

- realizarea de bransamente individuale la reteaua de canalizare este o solutie economică suportabilă de populatie;

Depozitarea deşeurilor

Nu au fost stabilite puncte de colectare selectiva a deseurilor

Prevede infiintarea unor puncte de colectare selectiva a deseurilor pentru fiecare sat. Deşeurile colectate se vor transporta la depozitul municipal de la Tecuci

Alternativa propusă este în conformitate cu Strategia naţională privind reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate, care face parte integrantă din Strategia naţională de gestionare a deşeurilor. Daca ar fi ramas alternativa „0”, in scurt timp ar fi dus probabil la reinfiintarea altor depozite neconforme de deseuri, datorita faptului ca locuitorii nu ar fi avut unde sa-si depoziteze deseurile menajere

Infrastructura rutieră

Utilizarea infrastructurii rutiere in starea actuală Nu există alternativă.

Modernizarea drumurilor comunale, judeţene existente.

Dezvoltarea accesibilităţii, continuarea extinderii şi modernizării sistemului rutier, crearea unui s istem multimodal de transporturi, sunt obiective specifice de dezvoltare regională, care decurg din obiectivul general al Strategiei de dezvoltare regională al Regiunii 2 Sud – Est pentru perioada 2007 – 2013.

Zonificarea funcţională

Menţinerea actuală a suprafeţei intravilanului.

Creşterea suprafeţei intravilanului existent cu 76,48 ha.

Prin zonare se permite dezvoltarea durabilă a localitătii prin stabilirea functiunilor, separarea zonelor de locuit de celelalte activităti.

Lipsa zonelor de protectie a obiectivelor de interes local si national

Nu există alternativă

Instituirea zonelor de protectie. Măsuri si reguli privind constructia in zonele de protecte.

Alternativa aleasă corespunde cu prevederile legislatiei in domeniu privind protejarea patrimoniului cultural, istoric, natural si conservarea sa.



10. Descrierea măsurilor avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării Planului Urbanistic General

Prin monitorizarea mediului, în sensul definiţiei din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului se înţelege supravegherea, prognozarea, avertizarea şi intervenţia în vederea

evaluării sistematice a dinamicii caracteristici lor cali tative ale elementelor de mediu, în scopul cunoaşterii stării de cali tate şi a semnificaţiei ecologice a acestora, a evoluţiei şi

implicaţii lor sociale ale schimbări lor produse, urmate de măsuri le care se impun. Frecventa si modul de realizare a monitorizării efectelor semnificative ale implementării PUG

vor fi stabilite prin acte de reglementare emise de autoritatea competenta de protectia mediului A.R.P.M. Galati, A.P.M Galati, S.G.A. Galati si altor autorităti in fazele de avizare ale

proiectelor tehnice pentru autorizarea lucrărilor de construc tie ce se vor executa ulterior. La nivelul comunei se propune urmatorul program de monitorizare, defalcat pe

domenii le specifice efectelor semnificative



Nr. Crt.

Obiectivul relevant pentru mediu

Indicator Frecventa

monitorizarii Autoritatea

responsabilă Prevederi legislative

1. Protectia calitatii aerului

Poluanti atmosferic i specifici: pulberi, noxe, miros

Anual În cazul unor

reclamaţii

Primaria Barcea APM Galati

Operatori economici

Ord. 592/2005 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot ş i oxiz ilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2, 5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător Ord 462/1993 pentru aprobarea conditiilor tehnice privind protectia atmosferei si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare

2. Asigurarea calitatii apelor de suprafata si subterane

Parametri de calitate a apelor uzate evacuate

Se va respecta frecventa

impusa prin autorizatiile de gospodarire a apelor (daca este cazul)

Primaria Barcea (daca este cazul)

SGA Galati DSP Galati

HG nr. 188/2002, modificata si completata prin HG nr. 325/2005, respectiv NTPA 001/2005 Legea nr. 311/2004 privind calitatea apei potabile, cu modificarile si completarile ulterioare HG 974/ 2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspectie sanitara si monitorizare a calitatii apei potabile

3. Protectia solului Parametri de calitate a solului

anual Primaria Barcea

APM Galati Ordinul MAPM nr. 756/1997

4. Gestionarea deseurilor

Cantitati de deseuri colectate si predate

lunar Primaria Barcea

Operatorul de salubritate

H.G. nr. 856/16.08.2002 (M.O. nr. 659/05.09.2002) privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu modificările şi completările ulterioare



5.

Protectia populatiei pentru diminuarea / eliminarea efectelor alunecarilor de teren

Suprafata de teren stabilizat anual Primaria Barcea -

6. Zonare teritoriala Numar de certificate de urbanism si autorizatii de construire eliberate

anual Primaria Barcea Conform prevederilor legislative specifice

7. Spaţii verzi Suprafata efectiva de spatii verzi

anual Primaria Barcea Conform prevederilor Legii nr. 24/2007 republicata - Registrul naţional al spaţiilor verzi



11. Rezumat fără caracter tehnic Raportul de mediu pentru P.U.G. comuna Barcea a fost realizat conform prevederi lor HG nr. 1076/2004 care transpune Directiva S.E.A. 2001/42/CE privind procedura de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe.

Comuna Barcea este situată în partea de nord-vest a Judeţului Galaţi si se compune din doua sate si anume: Barcea si Podoleni .

Suprafaţa administrativa a comunei este de 6.139 ha. Faţă de situaţia existentă înaintea promovării PUG – ului, se propune extinderea intravi lanului cu o suprafaţă de 76,48 ha, de la un total existent pe comună de 664,90 ha la un total propus de 741,38 ha.

Activitatatea de bază este agricultura şi cuprinde marea majori tatea a populaţiei ocupate, alături de creşterea animalelor în gospodării individuale.

Planul Urbanistic General stabi leşte obiectivele, acţiuni le şi măsuri le de dezvoltare pentru Comuna Barcea pe o perioada de 5 – 10 ani, axată pe delimitarea intravi lanului, organizarea zonelor funcţionale, potenţialul uman şi resursele de muncă, populaţia şi

aspectele sociale, fondul construit, organizarea circulaţiei, echiparea edi litară şi conservarea mediului.

Prin Planul Urbanistic General al comunei Barcea se propun pentru următorii ani urmatoarele obiective care vizează organizarea urbanistică, dezvoltarea activi tăţi lor,

alimentarea cu energie electrică, infrastructura :

extinderea intravi lanului Comunei Barcea cu 76.48ha;

extinderea sistemului de alimentare cu apă potabi lă;

realizarea retelei de canalizare in sistem centralizat pentru asigurarea

evacuarii apelor uzate menajere si a celor pluviale

reconfigurarea zonei de insti tutii publice si servicii prin inserarea de obiective

de interes public (sediu nou de primarie, gradinite, scoala generala, terenuri de sport, biserica, etc.)

rezolvarea sistemului de depozitare şi colectare a deşeuri lor menajere în

sistem centralizat şi pe principii ecologice;

Mdernizarea reţelei stradale si asfaltari ale drumuri lor comunale

Extinderea si modernizarea reţelei de energie electrică si telefonie;

Modernizarea infrastructurii agricole: drumuri le de acces si drumuri le agricole

de exploatatie, si tuate in fondul funciar agricol.

Realizarea retelei de alimentare cu gaze naturale

Reperarea in teren a sitului arheologic “gradina de zarzavat” s i insti tuirea zonei de protectie pentru acesta

Amenajarea de spatii verzi, sport si agreement (locuri de joaca pentru copii ,

plantatii de aliniament, zone verzi de protectie)

amenajarea unui scuar de 0,70ha in zona de extindere la est S1 = 24.06 (T

43).

Zonele propuse pentru introducerea în intravi lan sunt proprietatea Consiliului Local Barcea si au ca destinaţie zone pentru locuinte, spatii verzi amenajate, sport si agrement.

Raportul de mediu, prin evaluarea făcută, ajută la limitarea dintr-o fază incipientă a unor

greseli in ceea ce priveste realizarea unor proiecte evitandu-se astfel cheltuielile suplimentare necesare remedierilor.



Obiectivele prevăzute in PUG au fost evaluate din punct de vedere al obiectivelor de mediu. S-au stabilit măsuri de contracarare/minimizare a oricărui efect negativ generat de

implementarea obiectivelor planului. Evidentierea riscurilor generate de neimplementarea măsuri lor poate constitui baza pentru administratia publică locala in alegerea prioritătilor in dezvoltarea urbanistică a comunei.

Evaluarea a presupus mai multe etape in care s-a parcurs:

- analiza stării actuale a mediului in urma căruia s-au stabilit obiectivele de mediu relevante;

- evaluarea a presupus analizarea modului in care PUG contribuie la atingerea

obiectivelor; - s-au analizat variantele posibile, inclusiv varianta ”0” si s-a concluzionat că varianta

definitivă va avea un efect general pozitiv, mai bună atat pentru mediu cat si din punct de vedere economic.

Programul de monitorizare se bazează pe monitorizarea obiectivelor de mediu si pe performantă – se asigură controlul al implementării si eficacitătii măsurilor prevăzute in PUG

care isi propun să producă efecte pozitive asupra mediului. Monitorizarea implementării PUG va indica dacă sunt necesare măsuri suplimentare.

In urma evaluarii de mediu a PUG Barcea s-a costatat ca efectele pozitive asupra mediului si a sanatatii umane sunt numeroase si nu au fost identi ficate aspecte negative

In ce priveste aspectele pozitive rezultate in urma implementarii PUG, acestea sunt numeroase si vor avea efecte exclusiv pozitive asupra populatiei si in special asupra starii de sanatate a populatiei prin:

- Realizarea si extinderea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare va imbunatati starea de igiena a locuitori lo r;

- Realizarea si extinderea spatii lor verzi si a perdelelor de protectie precum si crearea de noi spatii de agrement vor spori confortul locuitori lor;

- Imbunatatirea sistemului de management al deseuri lor prin masuri le propuse in

PUG vor duce la cresterea gradului de salubritate a comunei; - Extinderea intravi lanului si constructia de noi locui nte vor duce la marirea spatiului

de locuit pe cap de locuitor. - Cresterea suprafetei spatii lor verzi, pe langa efectul benefic asupra populatiei va

oferi noi spatii de viata pentru specii de plante si animale.

- In situatia implementarii PUG cali tatea solului se va imbunatati, vor scadea riscuri le de alunecari de tren prin inierbari si impadurire, eroziunea datorata

vantului prin plantarea perdelelor de protectie, eroziunea provocata de inundatii prin indiguiri , si alte masuri stipulate in PUG si prezentul raport.

- Recuperarea terenuri lor degradate prin alunecari si eroziuni torentiale prin

consolidari, plantatii , inierbare si alte lucrari de combatere a eroziunii .

CONCLUZII

In concluzie, apreciem că implementarea planului de dezvoltare pentru comuna Barcea va avea un efect pozitiv asupra mediului si va duce la dezvoltarea durabilă a localită tilor pe

termen mediu si lung. Obiectivele PUG-ului au rolul de a îmbunătăţi si tuaţia factori lor de mediu şi starea de sănătate a populaţiei. Măsuri le propuse în raportul de mediu au ca

scop reducerea la minim a efectelor realizării/implementării PUG asupra factori lor de mediu.



Totodata mentionam ca, implementarea noului PUG nu va afecta biodiversitatea.

12. GLOSAR DE TERMENI Raport de mediu - parte a documentatiei planurilor sau programelor care identifica, descrie

si evaluează efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicării acestora si alternativele lor rationale, luând în considerare obiectivele si aria geografica aferentă. Planuri si programe - planurile si programele, inclusiv cele cofinantate de Comunitatea

Europeana, ca si orice modificări ale acestora, care: - se elaborează si/sau se adoptă de către o autoritate la nivel national, regional sau local ori care sunt pregătite de o autoritate

pentru adoptarea, printr-o procedura legislativa, de către Parlament sau Guvern; - sunt cerute prin prevederi legislative, de reglementare sau administrative; Titularul planului sau programului - orice autoritate publica, precum si orice persoana

fizica sau juridica care promovează un plan sau un program. Autoritate competenta - autoritate de mediu, de ape, sănătate sau altă autoritate

împuternicita potrivit competentelor legale sa execute controlul reglementarilor în vigoare privind protectia aerului, apelor, solului si ecosistemelor acvatice sau terestre. Public - una sau mai multe persoane fizice ori juridice si, în concordanta cu legislatia sau cu

practica natională, asociatiile, organizatiile ori grupurile acestora; Evaluare de mediu - elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului si a autoritarilor

publice interesate de efectele implementării planurilor si programelor, luarea în considerare a raportului de mediu si a rezultatelor acestor consultări în procesul decizional si asigurarea informării asupra deciziei luate; Aviz de mediu pentru planuri si programe - act tehnico-juridic scris, emis de către

autoritatea competenta pentru protectia mediului, care confirmă integrarea aspectelor privind

protectia mediului în planul sau în programul supus adoptării; Impact de mediu - modificarea negativa considerabila a caracteristicilor fizice, chimice si

structurale ale elementelor si factorilor de mediu naturali; diminuarea d iversităŃii biologice;

modificarea negativa considerabila a productivitătii ecosistemelor naturale si antropizate; deteriorarea echilibrului ecologic, reducerea considerabila a calitătii vietii sau deteriorarea

structurilor antropizate, cauzata, în principal, de poluarea apelor, a aerului si a solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea sau planificarea teritoriala necorespunzătoare a acestora; un astfel de impact poate fi identificat în prezent sau poate

avea o probabilitate de manifestare în viitor, considerate inacceptabila de către autoritătile competente. Evacuare de ape uzate - evacuare/descărcare directă sau indirectă în receptori acvatici a

apelor uzate continând poluanti sau reziduuri care alterează caracteristicile fizice, chimice si bacteriologice initiale ale apei utilizate, precum si a apelor de ploaie ce se scurg de pe

terenuri contaminate: Folosinta sensibilă si mai putin sensibilă - tipuri de folosinte ale terenurilor, care implica o

anumita calitate a solurilor, caracterizata printr-un nivel maxim acceptat al poluantilor. Zona protejată - suprafata delimitată în jurul unor bunuri de patrimoniu, construite sau

naturale, a unor resurse ale subsolului, în jurul sau în lungul unor oglinzi de apa etc. si în

care, prin documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism, se impun măsuri restrictive de protectie a acestora prin distanta, functionalitate, înăltime si volumetrie.



13. Bibliografie

1. Starea mediului judeţul Galaţi ; 2. CIA Arh. Roxana Maria Gheorghiu – PUG – Actualizare PUG Comuna Barcea,

2010;

3. Institutul National de Statistica 4. Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectia Mediului, Plan National de Gestionare a

Deseurilor 5. Dimitrie Oancea, cazimir Swizenwski – judetul galati , Editura Bacademiei RSR,

Bucuresti , 1979.

6. Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a IV-a - Reteaua de localităti, cu modificările si completările ulterioare

7. Vl. Rojanschi, Fl. Bran, Gh. Diaconu – Protecţia şi ingineria mediului, Editura Economică, Bucureşti , 1997 ;

8. Vl. Rojanschi, Fl. Bran – Politici şi strategii de mediu, Editura Economică,

Bucureşti , 2002; 9. M. Negulescu şi colectivul – Protecţia mediului înconjurător, Manual general,

Editura Tehnică, Bucureşti , 1995 ; 10. S. Mănescu, M. Cucu, M. L. Diaconescu – Chimia sanitară a mediului , Editura

Medicală, Bucureşti , 1978;

11. I. Bica - Elemente de impact asupra, Editura MATRIXROM, Bucureşti 2000. 12. Grigore P. şi colaboratorii – Enciclopedia Geografică a României, Editura Ştiinţi fică

şi Enciclopedică, Bucureşti , 1982); 13. Ministerul Educaţiei şi Cercetării , Universitatea de Stiinţe Agronomice şi Medicină

Veterinară, Bucureşti , Facultatea de Imbunătăţiri Funciare şi Ingineria Mediului -

Influenţa poluanţi lor din gospodării le individuale asupra cali tăţii apei de alimentare din zonele rurale;

14. Ministerul Sănătăţii, Institutul de Sănătate Publică Bucureşti, Secţia Medicina Mediului - Studiu de impact asupra sănătăţii populaţiei pentru staţii de epurare ape uzate de tip RESETILOVS, Letonia, Bucureşti 2004.

15. V. Rojanschi, Mediul înconjurător – Abordări sistematice, Institutul de Cercetări şi Ingineria mediului, Bucureşti 1991.

ANEXE

Anexa 1 – Avizul Consiliul Judeţului Galaţi ; Anexa 2 – Avizul SC FDEEE Electrica – SD Galaţi ;

Anexa 3 – Avizul MIRA – ISU Galaţi ; Anexa 4 – Avizul MIRA DGMLA ;

Anexa 5 – Avizul S.C. Romtelecom S.A. ; Anexa 6 – Avizul Ministerul Sănătăţii - AJSP Galaţi ; Anexa 7 – Avizul Ministerul Apărării – Statul Major General;

Anexa 8 – Avizul SRI – UM 0362 Bucureşti ;

RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC GENERAL …apmgl.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/files/ARPM...

Documents

Transcript of RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC GENERAL …apmgl.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/files/ARPM...