IT Radar a 2016 - efinance.ro · şi cercetarea, care împreună primesc 4,38% din PIB! Nu mai...

IT Radarperspective pentru it-ul românesc www.piatafinanciara.ro

ediŢia i 2016

it-ul este un trende mare viteză al cărui număr de vagoane creȘtemereu8

campusurile universitarecu specific tehnologic ar putea fi o soluţiepentru it-ul românesc 16

Șansa mare aromâniei este totcapitalul uman,este educația digitală12

www.piatafinanciara.ro

PIAtA FINANCIARÅ

supliment

Specialiştii industriei IT&Cpun degetul pe ranăşi sugerează soluţii

1iulie-august 2016 · Supliment PIA}A FINANCIAR|

EDITORIAL

La finalul lunii iunie a.c., "Finmedia” şilunarul „Piaţa Financiară” au organizat, înpremieră, evenimentul „Agenda pentru Româniadigitală”, un maraton de o zi (10 ore!), marcat dedezbateri, expozeuri, polemici şi idei curajoasepe tema şanselor de afirmare plenară ale IT-uluiromânesc pe termen scurt şi mediu.

Nu mai puţin de 120 de persoane au dat cursinvitaţiei noastre pentru a ne sta alături în acestdemers pe cât de necesar, pe atât de folositor. Afost o reuşită incontestabilă, pe care încercăm săo „depănăm” de-a fir a păr în paginile acestuisupliment al revistei.

Au fost comentate atuurile esenţiale aleindustriei de profil, cât şi performanţele regăsiteîn statistici. Veniturile în valoare de peste 3miliarde de euro realizate de industria de profilîn 2015, creşterea anuală de la an la an, de 21%,unică în economia locală, dar şi ponderea de5,7% în PIB-ul naţional sunt semne indubitabilede sănătate şi vigoare ale branşei. Există domeniipublice cu rezonanţă ce consumă laolată mai

puţin decât aduce IT-ul într-un an – ex. educaţiaşi cercetarea, care împreună primesc 4,38% dinPIB!

Nu mai puţin de 90.000 de români sunt azidirect angrenaţi în această industrie care faceexport din plin, dar susţine şi consumul detehnologie din România. 90.000 de specialişticare mănâncă - unii o pâine albă, alţii cozonac,dar care toţi rotunjesc bugetele publice, umăr laumăr cu angajatorii, prin impozite şi taxesubstanţiale.

IT-ul e un trăpaş, un cal câştigător – a spuscineva în conferinţă. Un armăsar care trebuieţesălat, îngrijit, hrănit şi antrenat tot mai bine.Unul care poate să strălucească aici, acasă, dar şiîn regiune. Avem „grăjdari” cu vocaţie pentruasta?

Alte voci s-au opus: nu, IT-ul e încă un cal depovară ce trage după el incoerenţa, incompetenţaşi indolenţa unui sistem corupt şi măcinat deinerţie. Consumul intern de software şi servicii

IT este încă anemic, investiţiile au încălţatciubote roşii, învăţământul de specialitate îşitrage sufletul cu greu în lipsa dascălilor dedicaţişi satisfăcuţi material, competenţele digitale aleromânilor lasă de dorit, start-up-urile de successe vând ca pâinea caldă, iar marea majoritate aspecialiştilor muncesc zi de zi pentru profitulstrăinilor, nicidecum pentru afirmarea unormărci autohtone.

E mai mult decât interesant de văzut, în celece urmează, felul în care cei implicaţi înadministraţia centrală, în industrie, în educaţie,cercetare-dezvoltare şi consultanţă, văd căiposibile, concrete, de susţinere a IT-ului dinRomânia. Toţi cei care mână mai blând sau maismucit calul IT, cei care strunesc hăţurile saurecurg la bici, caută răspunsuri valabile laîntrebările momentului.

Între timp, calul IT fornăie şi nechează, egata să uite de statutul de animal de povară şi, cuvoia noastră, se pregăteşte să treacă la nivelulurmător, la trap sau în galop.

cristian Paveleditor coordonator

Cal de Curse sau Cal de povară?

Supliment al revistei Pia}a FiNaNciaR|

P.O. Box 63-166, 71200, Bucure[ti

Str. Nicolae G. Caramfil nr. 77, sector 1

Tel.: 021.315.79.26

021.315.79.13

e-mail: [email protected]


www.finmedia.ro

ISSN 1224-4368

Editor supliment:

Cristian Pavel [email protected]

Redactor:

Roxana Chivu [email protected]

Foto:

Septimiu {licaru [email protected]

Redactor-[ef Pia]a Financiar\:

Norel Moise [email protected]

Graphic Designer:

Marius Filipoiu [email protected]

Departament comercial:021.310.09.83Abonamente ([email protected]): 021.317.08.66

Difuzare: Publicitate: 021.317.08.66 021.310.09.83

021.315.79.26

Nota redac]ieiNiciuna dintre analizele revistei nu constituie o sugestie de investi]ie. Conform legii, inves ti ]iile efectuate ̀ n urmalectur\rii revistei implic\ responsa bilitatea exclusiv\ a investitorilor. Este interzis\, conform legii, repro ducereaintegral\ sau par]ial\, pe orice cale [i prin orice mijloace, a con]inutului revistei f\r\ acordul scris al conduceriiredac]iei [i al autorilor, care de]in dreptul de copiere. Apar]ine, ̀ n exclusivitate, colaborato rilor responsa bilitateaprivind datele [i considera]iile din textele pe care le semneaz\. Opi niile colaboratorilor nu reprezint\ institu]iile[i/sau firmele cu care ace[tia au rela]ii con tractuale de orice fel.

Director general: Mihai S\ndoiu

{ef departament editur\: Georgeta Clinca

Director evenimente: Alexandru Adrian

IT Radar

Supliment PIA}A FINANCIAR| · iulie-august 20162

IT RADAR Perspective pentru IT-ul românesc

4STUDiU aNiS DESPRE STaREa NaţiEi iT

În 2016 facem exporturi prinoutsourcing de 2,5 miliarde euro

6cOMPaNia BRaiNSPOTTiNG „caRTOGRaFiaZă” PROFESiONiST

Harta talentelor din IT-ul românesc -privită cu jind de angajatori

12căTRE O SchiMBaRE DE PaRaDiGMă îN iNDUSTRia iT

Tehnologia românească - motorul transformării digitale a următoarelor decenii

20iDEi caRE STaU îN PiciOaRE

Specialiştii industriei IT&Cpun degetul pe rană şi sugerează soluţii

8Piaţa DE PROFil, PRiViTă DiN UNGhiUl OPERaTORilOR DiNTElEcOMUNicaţii

IT-ul este un tren de mare viteză alcărui număr de vagoane crește mereuinterviu cu Răzvan ionescu, Director Marketing, segmentbusiness, Telekom Romania

10aTMOSFERa DE NEîNcREDERE îN SiSTEMUl POliTic DiNROMâNia caUZEaZă iT-UlUi

Nu văd o revenire spectaculoasă aspecialiştilor IT stabiliţi în alte ţări,nici o diminuare a exodului de experţiinterviu cu Eugen Schwab chesaru, vicepreşedintele pentruEuropa centrală şi de Est al companiei de consultanţă Pierreaudoin consultants, parte a cXP

14O cONDiţiE NEcESaRă, DaR NU SUFiciENTă:

IT&C-ul românesc este de referinţă, cel puţin în Europa!interviu cu cătălin Niculescu, Managing Director, Rohde &Schwarz România

16MODiFicaREa lEGilOR EDUcaţiEi aR PUTEa PERMiTE accESUliNVESTiTORilOR

Campusurile universitare cu specifictehnologic ar putea fi o soluţiepentru IT-ul românescinterviu cu lucian Butnaru, General Manager, cegeka RomâniaPreşedinte Zebrapay

18O PERSPEcTiVă lUciDă

Ajutorul de stat pentru “crearea delocuri de muncă” este cel mai marerău făcut industriei locale de ITinterviu cu cosmin Mălureanu, cEO, ascendia

28Șansa mare a României este tot capitalul uman, este educația digitalăinterviu cu prof. dr. Vasile Baltac

30E vremea IT-ului. Să mizăm pe calul care câștigă!interviu cu Delia Golcea, antreprenor, membru în comitetulDirector al Universității Politehnice Timişoara



Industria de software depășeste astfelpreviziunile de creștere anunțate în edițiaanterioară a Studiului ANIS, estimate laaproximativ 14%. Prognoza de creştere pentru2016 este de peste 17%, ceea ce va ridica cifrade afaceri a industriei la 3,6 miliarde de euro.

Prognoza de creștere medie anuală pentruurmătorii 5 ani este de 15%, de asemenea încreștere față de estimarea de 11% comunicatăîn 2015.

Exportul de software și servicii IT a ajunsîn 2015 la 2,09 miliarde de euro, cu peste 31%mai mult faţă de 2014, reprezentând 67% dincifra de afaceri a sectorului. Estimările arată căîn 2016 valoarea exporturilor va ajunge la 2,5miliarde de euro, ceea ce reprezintă mai multdecât dublul valorii înregistrate în urmă cu 4ani.

În ceea ce priveşte piaţa internă, carereprezintă aproximativ 33% din venituriletotale ale sectorului, aceasta a înregistrat ocreştere timidă faţă de anul precedent, de doaraproximativ 4%, atingând 991 milioane deeuro. Analiza evoluției pieței interne arată căestimarea de creştere este de aproximativ 4,6%pentru anul în curs, ceea ce reprezintămanifestarea unui consum încă scăzut detehnologie, mai ales în comparație cupotențialul și nevoile estimate, atât în domeniulpublic, cât și în cel privat.

STUDiU aNiS DESPRE STaREa NaţiEi iT

În 2016 facem exporturi prin outsourcingde 2,5 miliarde euroConform studiului PAC, “Software and IT Services in Romania”, lansat de ANIS - Asociația Patronală a Industrieide Software și Servicii, cifra de afaceri a sectorului de software și servicii IT a crescut cu 21% în 2015 comparativcu 2014, atingând 3,08 miliarde de euro. Studiul afirmă că această creştere de 21% de anul trecut reprezintăo rată maximă de creştere în întreaga perioadă, anticipând creşteri anuale viitoare de doar 14-17%.

iulie-august 2016 · Supliment PIA}A FINANCIAR| 5

Interesantă e şi previziunea potrivit căreiaîn proximii 3 ani, industria de software şiservicii va avea un aport de peste 3% din PIB-ul României, o performanţă salutară.

O altă concluzie, nu foarte fastă, este acceacă România va exporta software şi servicii într-un ritm tot mai susţinut în comparaţie cucreşterea pieţei interne, ceea ce va adâncidiferenţele dintre România şi UE la capitolulconsum intern de tehnologie.

Dacă în 2015 raportul venituri dinexport/venituri din piața locală a fost de 2,11,valoarea sa e în continuă creştere: 2,5 în 2016,2,65 în 2017 şi 2,7 în 2019!

Studiul „Software and IT Services inRomania 2016” este un proiect ANIS realizatde PAC – Pierre Audoin Consultants și se aflăla a treia ediție.

ANIS are deja 18 ani de activitate înRomania. Înființată în anul 1998, ANISreprezintă interesele companiilor IT româneștiși sprijină dezvoltarea industriei locale desoftware și servicii, creșterea atât a com -paniilor implicate în proiecte de externalizare,cât și a celor care generează proprietateintelectuală, prin crearea de produse.

În cadrul ANIS sunt reunite 120 decompanii, atât cu capital românesc sau străin,mici sau multinaționale, cu sedii în toate marilecentre IT din țară, ceea ce asigură asociațieireprezentativitate la nivel național. Veniturileanuale cumulate ale membrilor, în valoare depeste 1,2 miliarde de euro, plasează ANIS înzona actorilor cheie în ceea ce priveșteamprenta economică în plan local.

Fondată în 1976, compania Pierre AudoinConsultants (PAC) este parte a CXP Group,cea mai importantă firmă europeană decercetare și consultanță pentru industria desoftware, servicii IT și transformare digitală.

CXP Group oferă clienților săi servicii desuport complete pentru evaluarea, selecția șioptimizarea soluțiilor lor software și pentruevaluarea și selecția furnizorilor de servicii ITși îi asistă în optimizarea strategiilor deexternalizare și investiții.

cristian Pavel



Angajările sunt făcute pentru centre decercetare-dezvoltare, centre tehnologice saucentre operaţionale proprii.

ce produce sectorul educaţie

Există aproape 100.000 de specialişti IT lanivel naţional. Educaţia tehnică se face în 5universităţi politehnice, 59 de universităţi cuprofil conex şi 174 de colegii private.

Este relevant de dat un simplu exemplu cevizează performanţele tinerilor români în IT: în2014, într-o competiţie între 11 ţări, românii aucâştigat la Olimpiada Internaţională deInformatică o medalie de aur şi 3 de argint.

Nu e puţin lucru faptul că peste 90% dintrespecialiştii IT din România vorbesc limbaengleză la un nivel rezonabil. Cei mai mulţidintre aceştia au certificări recunoscute la nivelinternaţional (Linux, Cisco, Microsoft, Oracle,Oracle SUN, ISTQB, PMP, CBAP).

ce oferă provincia

Pe lângă Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timşoara,despre care există informaţii despre cererea şioferta de specialişti IT pe harta alăturată, se potaminti şi alte câteva oportunităţi privindrecrutarea de personal în alte oraşe:

Braşov – mic hub de vorbitori de limbăgermană, mai pot fi găsite persoane specia -

cOMPaNia BRaiNSPOTTiNG „caRTOGRaFiaZă” PROFESiONiST

Harta talentelor din IT-ul românesc -privită cu jind de angajatoriIndustria IT&C din România este, probabil, unica industrie cu şomaj zero. Explicaţia? Numărul relativ mare deabsolvenţi specializaţi, expansiunea companiilor existente, „naşterea” unui număr semnificativ de start-up-uri. Nu e de mirare faptul că peste 3.000 de oferte de angajare sunt active în fiecare moment şi că peste 50 decompanii globale au birouri şi centre în România, iar planurile acestora de dezvoltare reprezintă înpermanenţă o prioritate.


lizate pe C embedded şi dezvoltatori C++, ca şiingineri helpdesk

Sibiu – hub semnificativ pentru vorbi -tori de limbă germană, potenţial redus pentruexperţi în virtualizare şi Cloud

Craiova – potenţial redus de candidaţipen tru automotive, gaming şi ingineri softwareQA

Piteşti – potenţial interesant de candidaţispecializaţi în Java, Php şi .Net. Şanse redusede angajat dezvoltatori de aplicaţii mobile

Galaţi – mic hub pentru dezvoltatoriC++ şi Java, lipsă de candidaţi vorbitori delimba engleză

Tg. Mureş – potenţial considerabil pen -tru dezvoltatori de Front-End şi CMS, dar şiingineri pentru gaming

cum se fac recrutările

Recrutările de personal din industrie vi -zează două grupuri distincte: studenţi şi spe -cialişti. Studenţii sunt atraşi, de regulă, prinofertele de angajare şi anunţurile de pe web -site-urile companiilor. În cazul specialiştilor,cel mai bine funcţionează conexiunile dincompanii şi recomandările altora.

Interesant, la acest moment, 72% dintrespecialiştii activi sunt angajaţi full-time. Unprocent de 65% dintre aceştia nu caută un altloc de muncă, dar ar fi deschişi pentru o dis cu -ţie pe această temă.

cristian Pavel

Brainspotting în briefs

Compania Brainspotting este activă pe

piaţa din România din 2001, fiind unul

dintre liderii dedicaţi recrutării şi

selectării de specialişti IT pentru poziţii

permananante sau temporare. Este

partenerul local al Kenexa, parte a IBM,

cea mai mare companie de consultanţă

de HR din lume şi a rezolvat până acum

solicitările a peste 400 de clienţi locali şi

globali implicaţi în activitatea de

tehnologii.



industria de software şi servicii iT dinRomânia îşi bazează creşterea susţinută dinultimii ani pe outsourcing/nearshoring şimai puţin pe consumul şi cererea internă.ce s-ar putea face, pe termen scurt şi mediu,pentru a echilibra această balanţă?

O direcție în acest sens este educareapieței astfel încât antreprenorul sau managerulromân să conștientizeze mai mult cum poatecrește productivitatea business-ului în careeste implicat dacă folosește aplicații debusiness cum ar fi, de exemplu, Office365,CRM, ERP, process management, projectmanagement, stock/asset management, digitalarchiving.

Totodată, prin servicii IT, cum ar fiouttasking-ul și outsourcing-ul, companiilepot realiza optimizări de costuri, pot primiservicii mai bune de la experți tehnici sau potrăspunde cu succes unei cereri sezoniere multridicate față de normal.

care credeţi că este cauza fundamentală asubfinanţării industriei iT locale: lipsacapitalului românesc, a unui managementşi marketing profesionist, inexistenţa unuisprijin centralizat coerent, concurenţa durăgenerată de firmele străine?

Noi privim acest segment dintr-o perspec -tivă mai optimistă. Investițiile în IT sunt încreștere, numărul jucătorilor locali și al corpo -rațiilor cu prezență pe piața locală crește, ma cro - indicatorii indică o industrie în expansiuneaccelerată.

cum vedeţi viitorul învăţământuluisuperior de profil şi specializările de nişă aletinerilor din România în contextul unor

curricule depăşite, a unor salarii simbolicepentru cadrele universitare şi a altortentaţii irezistibile pe piaţa muncii interne şiglobale?

Între universități și companiile din IT&Cexistă o serie de colaborări și programe ce auca scop ancorarea studenților în mediul debusiness real și, totodată, crearea unei forțe demuncă bine pregătite. Telekom este foarteactiv în ecosistemul antreprenorilor foartetineri, mulți încă studenți, pe care îi susțineprin direcționarea către entitățile din cadrulgrupului Deutsche Telekom care îi pot ajuta sătreacă de la stadiul de idee la un businessviabil. Este vorba de incubatorul hub:raum dinCracovia, de programe de accelerare derulateîn cadrul acestuia sau local, de către alte hub-uri de tehnologie cu care avem parteneriate.

De asemenea, suntem cu ochii pe viitoriiprogramatori sau dezvoltatori de soluții M2M,prin susținerea programului CoderDojo Bucu rești,dedicat copiilor care vor să învețe programareși care se derulează prin implicarea pe bază devoluntariat a tinerilor IT-ști și nu numai.

Dacă ar trebui construită o schemă logicăasumată public pentru sprijinireadezvoltării iT-ului din România, de unde artrebui pornit, cu ce priorităţi?

Una din cele mai bune măsuri luate deautorități pentru a încuraja dezvoltarea IT-uluiîn România a fost susținerea angajării deexperți IT printr-o impozitare avantajoasăpentru angajator. Aceasta a dus la deciziamultor multinaționale de a-și deschideoperațiuni în România, astfel creându-se unpol puternic de IT în zona Europei de Est înBucurești sau Cluj, acesta din urmă purtândtitulatura de „Silicon Valley-ul Europei”.

În plus, autoritățile trebuie să ia frecventpulsul pieței, să țină pasul cu ea și să poarte undialog deschis cu jucătorii. Doar așa se vorgăsi soluții benefice pentru creșterea pieței.

Poate fi iT-ul românesc o locomotivă pentrueconomia ţării sau e doar un vagon de clasăsuperioară într-o garnitură de tren?

Cu o creștere anuală preconizată de peste6% pe an în intervalul 2015-2020, piața deservicii IT reprezintă un motor puternic decreștere a economiei.

De altfel, industria de IT a devenit al doi leacontributor (după comerț) la creșterea Pro du -sul Intern Brut al României, cu o contri bu țiede 0,8% la creșterea acestuia între ianuarie șiseptembrie 2015, reprezentând 6,7% din total,conform Institutului Național de Statistică.

Toate acestea sunt argumente ce ne ducspre o concluzie sigură: IT-ul este un tren demare viteză al cărui număr de vagoane creștemereu, acestea fiind trase de motoare tot maiperformante.

cristian Pavel

Piaţa DE PROFil, PRiViTă DiN UNGhiUl OPERaTORilOR DiN TElEcOMUNicaţii

IT-ul este un tren de mare viteză al cărui număr de vagoane crește mereuinterviu cu Răzvan ionescu, Director Marketing, segment business, Telekom Romania


Protejarea informaţiei şi a comunicațiilordevine din ce în ce mai importantă în epocaglobalizării rețelelor de comunicaţii de date.Potențialul de ameninţări la adresa compa nii -lor, autorităților guvernamentale și a infra -s truc turilor critice manifestă o creștere extremde rapidă.

Rohde & Schwarz a răspuns acestorprovocări prin creșterea implicării sale peaceastă piață în expansiune. Grupul nostru decompanii din domeniul electronicii, cu sediulcentral ȋn München, va folosi brandul Rohde& Schwarz Cybersecurity pentru a-şi conso -lida poziția de furnizor european de prim rangpentru soluții de înaltă tehnologie realizate înGermania. Expertiza existentă în domeniulsecurităţii cibernetice va fi lărgită cu ajutorulunor impulsuri din exterior.

Rohde & Schwarz activează în domeniulsecurității informaţiei de peste 20 de ani. Înanii 2014 și 2015, grupul şi-a extins aria decompetenţă prin achiziționarea companiilorAdyton GmbH, Gateprotect GmbH și Sirrix

AG. Subsidiarele Ipoque GmbH si Rohde &Schwarz SIT GmbH vor continua să contribuiela portofoliul de produse cu expertiza șisoluțiile lor. In procesul de integrare, Rohde &Schwarz SIT va fi reorganizată. Filiala dinStuttgart se va concentra pe activitatea sa debază, şi anume aceea de a genera soluții decriptare ȋn domeniul radiocomunicațiilor.Filiala din Berlin se va ocupa ȋn continuare degrupele de produse de criptare end-to-end și desecuritate a rețelelor. Aceste organizaţii vor fiintegrate în cadrul Rohde & SchwarzCybersecurity GmbH, companie ce va avea unnumăr de aproximativ 400 de angajați `n șaselocaţii din Germania.

Rohde & Schwarz Cybersecurity oferă ogamă largă de soluții tehnologice de prim rangpentru domeniul securităţii informației șirețelelor. Soluțiile foarte sigure de criptare,firewall-uri de ultimă generație și software deanaliză de rețele și securitate la terminaleprotejează companiile și instituțiile publice dinîntreaga lume împotriva acţiunilor de spionaj

și ȋmpotriva atacurilor cibernetice.Soluțiile de securitate a informaţiei, multe

dintre ele premiate la manifestări din domeniulIT, sunt realizate în Germania şi cuprind ogamă largă de produse, de la echipamentecompacte de tip all-in-one, până la soluțiicomplexe, personalizate pentru infrastructuricritice. Dezvoltarea de soluţii IT de încrederese concentrează pe noul concept tehnologic“securitate prin proiectare” destinat preveniriiproactive a atacurilor din exterior, aceasta înopoziţie cu modul reactiv utilizat anterior.

Atacurile de tip “zero day exploints” careprofită de vulnerabilitățile reţelei și nu pot ficontracarate prin metode reactive, cum suntsoftware-urile anti-virus sau firewall-uritradiționale, sunt în creștere. Rohde & SchwarzCybersecurity poate oferi soluții de securitatecare iau ȋn calcul provocările prezente șiviitoare ale aplicațiilor informatice avansate.

Mai multe informaţii: cybersecurity.rohde-schwarz.com.

Rohde & Schwarz `şi consolidează expertiza`n domeniul securităţii ciberneticeRohde & Schwarz ȋsi integreză filialele ce au competenţe ȋn domeniul securităţii informaţiei și rețelelor înnoua companie Rohde & Schwarz Cybersecurity GmbH.Rohde & Schwarz Cybersecurity va implementa un nou concept tehnologic, “securitate prin proiectare”, menitsă ofere măsuri pro-active de protecție împotriva atacurilor din exterior.


asistăm de câţiva ani buni la o creştereaccentuată, de doi digiţi, a pieţei româneştide software şi servicii iT, generată înprincipal de exporturi/outsourcing. Suntvoci care cred că viitorul dezvoltatorilor desoftware este pecet luit, că în 10-15 aniaceastă forţă de muncă va fi excedentară şică alte softuri vor scrie softuri. Esteameninţată, aşadar, chiar şi soarta iT-iştilorcare astăzi sunt la ma re căutare?

Personal, plecând de la toate semnalele pecare le am din analizele PAC, din contactuldirect atât cu clienţi, cât şi cu prestatori IT, nucred să se ajungă în viitorul previzibil la unexcedent de specialişti IT, fie ei programatori,analişti, arhitecţi sau consultanţi. Însă credîntr-o evoluţie către creşterea valorii adăugate,către o mai mare productivitate, către ocalmare a creşterilor salariale în domeniu.

Deficitul de specialişti IT este, deocam -dată, mult prea mare pentru a putea fiprognozat un excedent de resurse în 5-10 ani.

Ponderea industriei software şi serviciiinformatice în PiB-ul României s-a apropiat

anul trecut de 6% şi ea încă va mai creşte.cum stau celelalte state europene la acestcapitol? care ar fi maximul posibil al acesteiponderi?

Nu se poate vorbi de un “maxim posibil”pentru o industrie ce se bazează într-o maremăsură pe o piaţă globală imensă şi raportat laun PIB încă mic pentru o ţară cu 18-19 mili -oane de locuitori. Totuşi, rezonabil văzând lu -cru rile, cred că trebuie vizată, deocamdată, opondere de 5% (pentru software şi servicii in -for matice pure!), în condiţiile une creşteri aPIB de 3-5% pe an.

În lipsa unor reforme semnificative lanivelul sistemului de educaţie în domeniu, îmivine greu să cred un forecast de 7% din PIBpentru software şi servicii IT în următorii 5-10ani. Nu aş vrea să compar cu alte ţări pentru cănu sunt condiţii similare (piaţa locală vs.export, maturitate, tradiţie în utilizare/imple -men tare de sisteme IT, etc.).

Piaţa internă de software şi servicii iT a ajunsla aproape un miliard de euro în 26 de ani.

De ce atât de puţin? ce cere, de fapt, piaţalocală?

Piaţa locală pentru software şi servicii ITa cunoscut o creştere accelerată (de la valorifoarte mici) în 2005-2008, după care a intratîntr-o zonă extrem de dificilă. Să mă explic:proiectele IT masive post-privatizare în com -panii majore ce au trecut sub controlul unorgrupuri internaţionale nu mai au echivalentastăzi.

În acelaşi timp, centralizarea funcţiilor ITcătre headquarter (HQ) a creat o frână impor -tantă în dezvoltarea pieţei locale. Sectorulpublic şi companiile controlate de stat auavut o politică imprevizibilă şi, în ciuda unorvo lu me semnificative de fonduri alocate, aucreat mai degrabă turbulenţe pe piaţă, neîn -credere, lipsă de apetit pentru majo ritateaactorilor.

Companiile medii şi mici s-au manifestatactiv în ceea ce priveşte investiţiile şicheltuielile în software şi servicii IT, însăputerea financiară scăzută, slaba absorbţie afondurilor europene, dificultatea accesului la

aTMOSFERa DE NEîNcREDERE îN SiSTEMUl POliTic DiN ROMâNia caUZEaZă iT-UlUi

Nu văd o revenire spectaculoasă aspecialiştilor IT stabiliţi în alte ţări, nici o diminuare a exodului de experţiinterviu cu Eugen Schwab chesaru, vicepreşedintele pentru Europa centrală şi de Est al companiei de consultanţă Pierre audoin consultants, parte a cXP

Eugen Schwab Chesaru este, de la momentul absolvirii facultăţii, în 1999, legat indisolubil de evoluţiacompaniei de consultanţă Pierre Audoin Consultants, astăzi parte a grupului francez CXP. În peste 17 ani deactivitate în cadrul PAC, a urcat continuu pe scară ierarhică, de la consultant, la director executiv, managingdirector, vicepreşedinte pe cercetare şi vicepreşedinte al operaţiunilor pe Europa Centrală şi de Est. A devenitun analist şi un observator sine-qua-non al pieţei locale şi regionale IT. Părerile domniei sale despre contextulactual şi perspectivele domeniului sunt pe cât de lucide, pe atât de argumentate.


finanţare, precum şi lipsa educaţiei şi a maturităţii în domeniu au făcutca rolul lor să fie mult atenuat.

Din neputinţă financiară, neştiinţă în marketing global şi teamă demai rău, afacerile locale sănătoase din iT-ul românesc se vândinvariabil. De ce avem atât de puţine exemple de succes, de ce nucontăm în exterior cu produsele şi mărcile noastre?

Sincer, nu văd atât de multe M&A în România în IT… Da, sunt şivor fi în continuare, însă nu masiv… De ce nu avem mai multe exemplede mare succes? În primul rând, pentru că avem o piaţă locală slabă,care nu poate reprezenta o trambulină suficient de consistentă pentru oexpansiune internaţională.

În al doilea rând, pentru că nu avem finanţarea necesară la început(şi nu numai) pentru dezvoltarea şi susţinerea unor produse ITindependente şi propulsarea lor pe pieţele globale foarte competitive.

În al treilea rând, pentru că marea majoritatea a antreprenorilorromâni nu sunt născuţi să gândească la scară mare, nu au educaţia ma -nagerială pentru a duce companiile pe paliere superioare de dezvoltare.

cum se formează un vânzător de succes în domeniul iT?

Un vânzător de succes în IT nu e foarte diferit de unul din altedomenii. Totuşi, mai ales în domeniul serviciilor IT, abilitatea de

înţelegere a nevoilor clientului (nevoie exprimate/conştientizate sau nu)şi capacitatea de a oferi un mix de produse software existente şi serviciiadiacente sunt ingrediente nu foarte răspândite în România.

Dacă printre indicatorii-cheie de performanţă am urmări competiti -vi tatea şi productivitatea în exportul de produse şi servicii iT, dar şicostul general de operare, ce ar trebui să reţinem, ca pe concluzii?

Cu cât valoarea serviciilor prestate va creşte (nu doar în valutarespectivă, ci mai ales în utilitate şi calitate), cu atât profitabilitateaacestora pentru compania care le prestează va creşte. Productivitatea cavaloare a ceea ce se produce/prestează, e pe un trend clar crescător şicred că resursele din România, bine gestionate şi educate, vor rămânecompetitive pentru pieţele mature vest-europene şi americane pentruurmătorii 5-10 ani.

Aşa cum am mai amintit, riscurile majore sunt legate de calitatea şicantitatea de resurse specializate pe care sistemul de învăţământ dinRomânia va fi capabil să le ofere.

cum s-ar putea implica în vreun fel administraţia centrală pentru asusţine industria iT&c din România? Mai are această puterea de ainfluenţa în bine viitorul ei? cât de mult ar putea contribui sectorulpublic la dezvoltarea industriei iT locale?

În primul rând, trebuie susţinut şi dezvoltat accelerat sistemul deeducaţie în domeniul IT, atât cel mediu, cât şi cel superior.

În al doilea rând, Guvernul trebuie să asigure un sistem transparentîn achiziţiile publice de proiecte IT şi să genereze valoare, concurenţăloială, eficientă şi responsabilizare.

În al treilea rând, prin atragerea accelerată a fondurilor europenepentru proiecte IT, se poate oferi finanţarea multaşteptată şi dorităpentru IMM-uri, care aşteaptă şi o debirocratizare a mecanismelor dealocare a acestor fonduri, precum şi o accelerare a procesului.

În al patrulea rând, Guvernul poate stimula (nu doar finan -ciar/fiscal!) grupuri de tehnologie internaţionale, precum şi companiişi întreprinzători locali, să investească în valoare adăugată, în tehnologiiavansate, în competenţe de înalt nivel, pe termen mediu şi lung.

Rămân să lucreze şi vârfurile specialiştilor iT locali în România? Seîntorc şi cei plecaţi? cum se autoechilibrează şi corectează forţa demuncă din acest sector?

Din cauza atmosferei de neîncredere în sistemul politic din Româ -nia, deocamdată nu văd nici o revenire spectaculoasă a specialiştilor ITstabiliţi în alte ţări, nici o diminuare semnificativă a dorinţei de a sestabili peste graniţe din partea experţilor IT din diverse domenii.

Ar fi interesant de analizat şi aplicat un plan de atragere de resursedin regiune, România putând oferi condiţii competitive pentruspecialişti din mai multe ţări din regiune sau chiar din Asia.

cristian Pavel

Eugen Schwab Chesaru poate fi contactat la adresa

[email protected],

https://www.pac-online.com şi telefon 0722.630.248



Produsele românești la care ne putem gândisunt mai întotdeauna importuri de idei, iaracesta e unul dintre principalele motive pentrucare sunt puține acele produse 100% româneștiși care să fie adoptate la nivel internațional.

Una din excepțiile remarcabile este cel maimare proiect stiințific din România, „laserul dela Măgurele”. Cu aproximativ 100 de cercetătoriromâni şi străini angajaţi în această inițiativă,avem nu doar un bun exemplu că inovațiarealizată în România este posibilă, dar și omodalitate prin care țara noastră își consoli -dează poziția pe harta globală a cercetării.

Dezvoltarea de produse proprii este o etapăfirească pentru creșterea industriei IT. Estesingurul mod în care aceasta poate face „pasulurmător” de la o industrie bazată foarte mult peoutsourcing – activități generoase, dar limitanteprin însăși natura lor, când vine vorba deobiectivele de business ale prestatorului – la oindustrie care pune la dispoziție produse compe -titive în piețele unde pot produce o evoluțiesemnificativă.

hub iT regional

Alături de partenerii naționali și interna -ționali precum Microsoft, CISCO, NEC sau IN2Group, Teamnet contribuie la dezvoltarea unuihub IT la nivel regional.

De un deceniu și jumătate, Teamnet senumără printre pionierii care împing granițeletehnologiei, dezvoltând și implementând infra -s tructură tehnologică și proiecte de magnitudinepentru organizații publice și private, la nivelregional.

“Pornind de la nevoia sporită de siguranțăpublică, dictată de contexte internaționale, aflateîn permanentă schimbare, Teamnet lucrează de

acum 7 ani la o suită integrată pentru manage -mentul situațiilor de urgență, cu produse caresunt la un nivel tehnologic foarte ridicat și careau fost implementate în mai multe ţări”, a decla -rat Bogdan Padiu, CEO Teamnet Group (foto).

Suita, ce include ca produse principaleEmerGIS, EmerCONF și EmerSIM, asigură uncontrol amănunţit asupra situaţiilor de urgenţă,prin integrarea produsului pentru situații deurgență cu aplicaţii geospațiale, mesageriepentru preluarea incidentelor şi alertarearesponsabililor, localizarea în teritoriu, droneEnterprise precum Hirrus pentru supraveghereşi recunoaştere, import şi export de date. Astfel,procesul de decizie al autorităților în cazul uneisituații de urgență este mult mai rapid.

Hirrus este, de altfel, un exemplu supli -mentar de produs 100% românesc realizat deTeamnet, cu aplicabilități multiple. „Avionulfără pilot produs în România, și-a demonstrataplicabilitatea în agricultură, cadastru, situații deurgență etc, fiind compatibil cu orice tip decameră video din lume. Autorități externe im -por tante, precum Ministerul Afacerilor Internedin Serbia, folosesc deja acest sistem”, a spusBogdan Padiu. „Dacă am ridica astăzi câtevazeci de drone Enterprise în aer, am putea obțineo hartă de înaltă rezoluție a tuturor fermelor, iar,până în 2020, subiectul cadastrului în agri -cultură din România ar fi rezolvat”, a adăugatCEO-ul Teamnet.

căTRE O SchiMBaRE DE PaRaDiGMă îN iNDUSTRia iT

Tehnologia românească - motorultransformării digitale a următoarelor deceniiE momentul pentru o schimbare de paradigmă în industria IT, astfel încât România să fie recunoscută pentruexportul de inovație tehnologică: produse, soluții, tehnologii și mai puțin pentru outsourcing-ul de capitaluman. Țara noastră are o tradiție puternică în creativitate și inovație – numeroasele medalii și premii câștigatela saloanele de inventică de mai bine de un secol dovedesc asta. Cu toate acestea, produsele românești care ar fi trebuit generate de acest filon nu sunt la nivelul de prezențănecesar în peisajul economic al ultimilor decenii. Undeva, pe drumul dezvoltării personale, cât și a noastră casocietate, se întâmplă ca scânteia reprezentată de ambiția antreprenoriatului să se stingă.


hirrus UaV

Teamnet se implică activ și în proiecteinternaționale de cercetare şi dezvoltare, alăturide companii europene prestigioase. Tot îndirecția managementului situațiilor de urgență,împreună cu Orange România, compania faceparte dintr-un proiect European de Reseach &Development, ce va dura până în 2018, pentrucercetarea și dezvoltarea unor tehnologii avan -sate pentru servicii de urgență de ultimă gene -rație la nivelul Uniunii Europene.

„Într-un alt proiect european, alături de alteșapte organizații din Spania, Luxemburg șiElveția, am creat primul prototip de robot indus -trial care înlocuiește folosirea mai multor roboțidintr-o linie obișnuită de producție. Companiileau posibilitatea să inoveze procesul de lucru,eficientizând, astfel, operațiunile și investițiilenecesare. De curând, am fost invitați să fimparte din a doua fază a proiectului, prin prismarezul tatelor obținute anul trecut”, a declaratPadiu.

Este un fapt bine cunoscut acela că gene -rația Milennialls este mereu în căutarea unorprovocări, de aceea, Teamnet își motiveazăangajații și prin implicarea lor în noi proiecteinovatoare.În opinia executivului Grupului, maitrebuie îndeplinită o condiție foarte importantăpentru atingerea dezideratului României ca„Silicon Country”: „Provocarea este să nemotivăm tinerii să rămână în țară și, în acelașitimp, să educăm generațiile viitoare în așa felîncât să aibă încredere în a adopta și promovainovațiile românești.”

Nu mai este suficient doar să motivăm re sur -sa umană talentată și bine pregătită să ră mână înțară, oferindu-le condiții de muncă și salariale„ca în afară”. Acest concept este din ce în ce maiperimat pe măsură ce pentru generația Mille -nnials motivația pe care o au la locul de muncăe la fel de importantă, precum munca în sine. „Întehnologie, cred că cei pasionați de domeniu șitalentați pot fi motivați prin impli carea înproiecte ample de cercetare, în par te neriat cuinstitute internaționale de cercetare, pre cum șiîn crearea de produse”, este de părere Padiu.

Este necesară, însă, și o schimbare dementalitate în societatea românească, pentru areabilita imaginea produselor românești, mân -dria de a contribui la dezvoltarea lor, la imple -mentarea lor și, nu în ultimul rând, la folosirealor.

„Este esențial să îi învățăm pe copiii noștrică a crea ceva în țara ta și a adopta propriilepro duse sunt aspecte care aduc cele mai marireali zări unei țări”, a completat CEO-ulTeamnet.

În concluzie, deși acest statut de „SiliconCountry” pare a fi un deziderat plasat undeva înviitorul îndepărtat, România are premisepozitive și dispune de toate instrumentele decare are nevoie pentru a transforma acestobiectiv în realitate. Un pas important va fi făcutîn curând, prin crearea de către guvern a uneidirecţii a tehnologiei informaţiei pentru dez -voltarea zonei IT în administraţia românească,care să consolideze cadrul de funcționare șistrategia țării pentru acest domeniu.

Roxana chivu



Pentru nespecialişti, Rohde & Schwarz esteo marcă mai degrabă discretă pe piaţalocală. Deşi sunteţi prezenţi în România de15 ani, puţini ştiu că sunteţi o companiegermană cu prezenţă internaţională, avândca obiect de activitate producerea deechipamente pentru radiocomunicaţii,sisteme de interceptare şi localizare radio,precum şi sisteme de testare şi măsurărielectronice. care a fost algoritmul deorganizare a businessului pe plan local,momentele cele mai importante?

Rohde Schwarz a apărut pe piaţaromânească `ncă din anii ‘80, prin livrarea deechipamente de măsură către institute decercetare-dezvoltare de profil. După 1990, afost `nfiinţată o reprezentanţă de vânzări şi ocompanie de servicii. Din 2008, toateactivităţile, vânzări şi service, au fost reunite`ntr-o singură companie, Rohde SchwarzRomania SRL, deţinută ̀ n totalitate de GrupulRohde Schwarz din Germania.

înfiinţată în anul 1933, grupul estereprezentat azi în peste 70 de ţări,actualmente având un număr de circa 9.900de angajaţi. la finalul anului financiar2014/2015, încheiat în iunie 2015, grupulatinsese o cifră de afaceri de 1,83 miliardeeuro şi o rată de export mai mare de 80%.care sunt entităţile grupului şi ponderileacestora în rezultatele financiare anuale?

Rohde Schwarz are capacităţile majore deproducţie `n Germania, iar veniturile dinvânzări vin 80% din afara Germaniei.

Din 2010, moment în care Rohde & Schwarza achiziţionat compania românească Topex,există pe plan local două organizaţii R & S.aveţi roluri distincte? care este relaţia lordirectă de colaborare, sinergiile cu celelaltefirme ale grupului?

Rohde Schwarz Topex, ce are ca acţionarmajoritar Grupul Rohde Schwarz din Ger ma ni a,este o facilitate de producţie. Rohde SchwarzRomania este practic revânzătorul produselorşi soluţiilor Grupului Rohde Schwarz. Relaţianoastră este una de colabo rare în abordareaoportunităţilor din piaţa românească.

cum reuşeşte Rohde & Schwarz România să fie profitabilă, să realizeze într-o formulăde doar 9 angajaţi cifre anuale de afaceri de 4-5 milioane de euro pe o piaţă complicatăşi imprevizibilă?

Livrăm produse şi soluţii către firmestrăine ce investesc `n România către opera -tori, universităţi şi cercetare. Am livrat soluţii

dezvoltate de noi pe baza produselor fabricatede Rohde Schwarz cu ajutorul subcon -tractorilor locali.

aveţi o vastă şi îndelungată experienţă îndomeniul iT&c: aţi fost, printre altele,director comercial al Nokia Networks,director general adjunct al ZTE România,director regional de vânzări al cisco,membru al consiliului de administraţie alRomtelecom. cum priviţi evoluţia industrieiiT&c din România în ultimii 15 ani?

Eu cred că IT&C-ul românesc este dereferinţă, cel puţin `n Europa. De la viteza deinternet fix şi mobil la dezvoltarea de softwareşi aplicaţii, arătam că `n primul rând avemresurse umane ce susţin această dezvoltare.Faptul ca avem câteva companii de prim rang`n industria noastră ce şi-au dezvoltat `nRomania facilităţi de suport sau cercetaredezvoltare. Chiar şi achiziţia Topex de cătreRohde Schwarz arată ̀ ncrederea ̀ n specialiştiidin România.

O cONDiţiE NEcESaRă, DaR NU SUFiciENTă:

IT&C-ul românesc este de referinţă, cel puţin în Europa!interviu cu cătălin Niculescu, Managing Director, Rohde & Schwarz România

„Eu cred că IT&C românesc este de referinţă, celpuţin `n Europa. De la viteza de internet fix şi mobilla dezvoltarea de SW şi aplicaţii arătam că `n primulrând avem resurse umane ce susţin aceastădezvoltare şi prin faptul că avem câteva companii deprim rang ȋn industria noastră ce şi-au dezvoltat `nRomânia facilităţi de suport sau cercetare dezvoltare.Chiar şi achiziţia Topex de către Rohde Schwarzarată `ncrederea `n specialiştii din România.“


CARTE dE vIzITăRohde & Schwarz GmbH & Co KG a fostfondată de Lothar Rohde şi HermannSchwarz în 1933, la Munchen, în Germania.Astăzi, compania are o prezenţăinternaţională, fiind specializată domeniileechipamentelor electronice de testare,radiomonitorizare şi radiolocare,comunicaţii radio, cybersecurity, mediaetc. Firma furnizează produse pentrucomunicaţii wireless, industria electronică,de securitate, industria aerospaţială şi deapărare, infrastructuri critice.

În afara sediului central din Germania, maideţine centre regionale în Statele Unite(Columbia, Maryland) şi în Asia (Singapore).Circa 5.500 de persoane lucrează înGermania, incluzând aici şi pe cei 2.000 deangajaţi din sediul central din Munchen. Întotal, compania numără 9.900 de oameni,localizaţi în 70 de ţări. Este o afacere defamilie care autofinanţează. Exporturilereprezintă aproximativ 90% din venituri.Un alt procent, de 16%, din veniturileanuale agregate sunt direcţionate sprecercetare-dezvoltare.

Centrul de bază R&D este localizat înMünchen, iar majoritatea produselor serealizează în fabricile din Memmingen,Teisnach şi Vimperk (Republica Cehă). Înafara Germaniei, Rohde & Schwarz mai arecentre de dezvoltare în SUA, Singapore,Coreea de Sud, China, Danemarca, Franţa şiMarea Britanie. Compania mai deţinefacilităţi de producţie în Singapore şiMalaezia.

ce lipseşte mai mult şi mai mult pentrucreştere sau relansare: un învăţământ maiperformant, un management şi marketingprofesional, investiţiile, încrederea?

Cred că ce a spus ministrul Marius Bostanla conferinţa Finmedia, „Agenda pentruRomânia Digitală”, legat de facilităţile fiscalece trebuie menţinute şi mărită aria deaplicabilitate este o măsură importantă.

Şi mai mult curaj antreprenorial. Vădtineri ce îşi caută un loc de muncă cadezvoltator de software `n loc să `ncerce sădezvolte o mică afacere. {tiu că e greu…

cât de optimişti am putea/ar trebui să fimcu privire la şansele de afirmare şi creştere aacestei industrii în următorii 15 ani?

Greu de spus… Acum 15 ani vorbeam deaplicaţii şi de comunităţi de dezvoltatori iaracum aceste concepte ne ajută in viaţa de zi cu

zi. Vorbim de 5G, IoT dar şi de Cyber Threatsşi Cybersecurity….

Techcrunch, o reţea-mamut online de media,cu o reţea de website-uri care adună 12 mili -oane de vizitatori unici pe lună, comenta înprimăvară: „România are în faţă câtevaobstacole de trecut până să ajungă un ade -varat hub al tehnologiei informaţiei. accesulla capital e slăbuţ. asumarea riscurilor e unlucru mult prea nou. Birocraţia e mare şi sta -tul nu oferă sprijinul necesar start-up-urilor.însă o schimbare trebuie să înceapă de unde va,iar noi credem că Romania poate face multelucruri grozave!" Zic sau nu bine americanii?

În general, când vine vorba de business,americanii ştiu ce spun. Aşa cum spuneam maisus, spiritul atreprenorial şi sprijin pentrustart-up uri sunt doar două din condiţiilenecesare...

cristian Pavel




Este vorba despre un dezechilibru dictatatât de cerere, cât şi de ofertă. Există un interesmajor din partea companiilor străine de a exter -naliza servicii în România, piaţa ajungând săfie foarte tentantă pentru a servi clienţi străini.

Din păcate, nu cred că există remedii petermen scurt şi mediu. Cererea din pieţeleexterne rămâne susţinută în ciuda costurilorridicate ale resurselor IT în România... Chiarşi o creştere accelerată a nevoilor din piaţainternă nu va putea echilibra această balanţă înviitorul apropiat.


Lipsa unui management profesionist ducela o neînţelegere a beneficiilor aduse deutilizarea anumitor soluţii şi servicii software.Productivitatea crescută a companiilor dinEuropa de Vest se realizează însă numai prinautomatizări şi soluţii IT eficiente pentrumanagementul proceselor.

cum vedeţi viitorul învăţământului supe ri orde profil şi specializările de nişă ale tinerilordin România în contextul unor curriculedepăşite, a unor salarii simbolice pentrucadrele universitare şi a altor tentaţii ire -zistibile pe piaţa muncii interne şi globale?

Legea curentă pune foarte multe barierepentru înfiinţarea de unităţi de învăţământsuperior având la bază o curricula actualizată

după marile şcoli din Statele Unite: MIT,Stanford... Modificarea acestori legi ar puteapermite investitorilor creare de campusuriuniversitare cu specific tehnologic, care vorcorespunde cerinţelor pieţei actuale. Astfel,se va rezolva şi problema salariilor cadreloruni versitare competente de a rămâne însistem.

Mai mult, lipsa unor universităţi de calita -te în România sunt o adevărată frână în dez -vol tarea economică din România. Nici o uni -versitate din România nu figurează în lista pri -melor 500 de instituţii de învăţământ superiordin lume!

Învăţământul trebuie să se adapteze noilortendinţe globale. Dacă ne uităm la specialiştiiIT, aceştia reuşesc să acopere sincopele dinînvăţământ prin surse alternative de învăţare,accesând variate platforme online pentru a fiîn contact cu noile tehnologii şi trenduri dindomeniu.


1: Restructurarea sistemului educaţionalîn România

2: Susţinerea dezvoltării de platforme/poliregionali de IT după modelul indian (10 ani –fără taxe/impozite, teren alocat de primăriipentru construcţii).

3: Facilitaţi acordate instituţiilor privatede învăţământ

în ce măsură ar putea ajuta sectorul public –prin licitaţii corecte, proiecte transparenteşi consum recurent notabil – industrialocală de software şi servicii iT?

Proiectele din sectorul public ar putea fiun suport solid pentru industria de IT&C, prinmagnitudinea lor şi impactul asupra comu -nităţii locale. Aceste proiecte, prin compo -nentele lor – software development, infras -tructură, activităţi de project management – artrebui promovate şi comunicate într-un modcât mai transparent comunităţii locale deIT&C, astfel încât să existe mai multe opţiunipentru selecţia furnizorilor.

Transparen]a şi corectitudinea licitiaţiilorpublice va conduce cu siguranţă la o dezvol -tare accelerată a unor companii mici şi medii,cu competenţe sau soluţii adecvate pentrusectorul public.

Poate fi iT-ul românesc o locomotivă pentrueconomia ţării sau e doar un vagon de clasăsuperioară într-o garnitură de tren?

IT-ul este o industrie în continuă dezvol -tare care, din anumite puncte de vedere,impactează multe alte industrii la nivel global.Atragerea investitorilor străini şi dezvoltareaunor centre puternice în România ale com -paniilor locale şi multinaţionale trebuiesusţinute atât la nivel legislativ şi adminis -trativ, dar mai ales pe plan educaţional.

cristian Pavel

MODiFicaREa lEGilOR EDUcaţiEi aR PUTEa PERMiTE accESUl iNVESTiTORilOR

Campusurile universitare cu specific tehnologicar putea fi o soluţie pentru IT-ul românescinterviu cu lucian Butnaru, General Manager, cegeka România, Preşedinte Zebrapay




România satisface nevoi mari prinoutsourcing. Suntem foarte buni, recunoscuţila nivel internaţional pentru calitatea munciiprestate atunci când trebuie să executămprodusele altora, produsele gândite de alţii. Cucâteva mici excepţii, nu există însă produsesoftware româneşti recunoscute la nivelinternaţional. Acest paradox este o capcanăpentru România. În acest moment suntem într-o zonă de “materie primă”, atractivi datorităcosturilor un pic mai reduse şi a forţei demuncă calificate. Imediat ce salariilegalopante din IT vor fi reevaluate de clienţiiexterni, vom avea o problema reală. Singurasoluţie pe care o văd pentru a putea ieşi dinaceastă situaţie este dezvoltarea de cătrecompaniile românesti a produselor proprii.


Industria de IT cu ADN românesc esteoaia neagră a industriei IT de la noi. De ce?Fiindcă fiecare companie românească pleacăde la nivelul solului, de la nivelul de start-up.Principala cauză pentru care firmele româneştisunt acum mai slab poziţionate faţă de multi -na ]ionalele care deschid centre de servicii aici

a fost sprijinirea multinaţionalelor din IT,subvenţionarea lor de către statul român.Acest “ajutor” dat de stat pentru “crearea delocuri de muncă” la care ma refer este cel maimare rău făcut industriei locale de IT. Statul,prin aceste ajutoare ce vizau până de curânddoar companiile foarte mari, care doreau săangajeze peste 200 de oameni, a ajutatcompaniile mari, stabile, în detrimentul celorcare au cu adevărat nevoie de ajutor - IMM-urile. Să fim înţeleşi, aceste programe definanţare targetate pe companiile mari nucrează locuri de muncă noi în IT, ci doar ajutămigrarea personalului din industrie cătremultinaţionale! Industria de IT este o industriecu prea puţini oameni faţă de nevoile şi opor -tunităţile existente în piaţă. Prin proiectele definanţare IT destinate compa niilor mari,

acestea tot ce au f\cut şi fac este să recrutezeoameni de la companiile mici, distrugândesenţa acestei industrii - IMM-urile, care cugreu le pot concura ca nivel salarial şi nunumai. Procesul, deosebit de simplu, esteurmătorul: multinaţionala X, cu mii de anga -jaţi în România, primeşte subvenţie de la statatunci când recrutează 200-600 oameni în

decurs de 3 ani (sub pretextul “creării de locuride muncă noi”). Cum piaţa în acest momentnu oferă de departe suficienţi absolvenţi ca săocupe aceste locuri, ei trebuie luaţi de undevaşi principala sursă se numeşte “startup-up”,care are 3-5 oameni-cheie. La nivel agregat, casă atragă cei, să zicem 400 de oameni, aceamultinaţională va distruge, pe cale de con se -cinţă, total sau parţial, câteva zeci de IMM-uri.

Industria are şi alte probleme, dar toatepleacă de la dezechilibrul accesului la finan ţareîntre companiile mari şi cele mici. Ar fi depreferat să fie ajutate exclusiv companiile micicare crează produse proprii, fie să fie lasatăpiaţa liberă, fără ajutoarele de pân\ acumfiindc\ aceste ajutoare ajung ̀ n mare parte tot lacompaniile mari, care au oamenii şi expe rienţanecesară accesării lor şi odată ce se întâmplă

acest lucru însăşi esenţa acestui demers esteanulată, fiind chiar contra produc tivă pe termenlung. Nu am ceva împotriva companiilor multi -na ţionale cu centre de IT, însă esenţa oricăreiindustrii sunt IMM-urile. Într-o piaţă în careexistă un mare deficit de personal specializat,programele de finanţare către IMM-uri trebuiesă se îndrepte c\tre acestea în mod exclusiv.

O PERSPEcTiVă lUciDă

Ajutorul de stat pentru “crearea de locuri de muncă” este cel maimare rău făcut industriei locale de ITinterviu cu cosmin Mălureanu, cEO, ascendia

„Consider că dacă se doreşte ca România să aibă oindustrie IT bine aşezată, focusul trebuie pus pecompaniile mici şi medii care asigură dezvoltarea deproduse software noi, înregistrate în România.Stimularea IMM-urilor creatoare de produse propriiar transforma România într-un centru IT sustenabil petermen lung şi cu perspective internaţionale, nu doarunul focalizat pe outsourcing. “


cum vedeţi viitorul învăţământului superior de profil şispecializările de nişă ale tinerilor din România în contextul unorcurricule depăşite, a unor salarii simbolice pentru cadreleuniversitare şi a altor tentaţii irezistibile pe piaţa muncii interne şiglobale?

Învăţământul are foarte mult de recuperat şi de adaptat la nevoileaccelerate ale industriilor în continuă transformare. Totuşi, aceastăproblemă nu este locală, ci se manifestă global. Tehnologia schimbăfoarte rapid lumea în care trăim şi sunt multe domenii, cum este şiînvăţământul, care datorită procedurilor stufoase de validare amaterialului, nu pot să ţină pasul. Menţionez iar că nu este numai o

problemă românească. Tinerii se vor adapta, aşa cum au făcut mereu şivor învăţa şi singuri sau vor învăţa prin programe de tip internship.

O altă direcţie clară ce va susţine procesul pedagogic esteeLearning-ul, care va oferi din ce în ce mai multe instrumente cătremediul academic. În ceea ce priveşte salariile, aş pune mai degrabăaccentul pe profesorii din mediul pre-universitar, unde, într-adev\r, suntprobleme mari şi unde instituţiile (şcoli, licee) nu sunt la fel de eligibileprecum universităţile în accesarea de varii fonduri care să suplimentezesalariile profesorilor sau stocul de materiale didactice.

În preuniversitar se formează caractere. Ne confruntăm cu oproblemă mult mai gravă, cu impact pe termen lung, şi anumebagatelizarea valorilor morale fundamentale. Pe termen mediu şi lungtrebuie să ştii în cine poţi avea încredere şi care sunt aspiraţiile aceluiom. Trebuie să punem cu toţii osul la muncă şi să încetăm să ne credeminferiori sau superiori. Ne trebuie, în adevăratul sens, nişte eroi. Oamenicătre care să privim cu admiraţie şi care să scoată populaţia din apatie.Din fericire, există astfel de modele, însă acestea trebuie şi prezentatede către pres\ publicului larg.

Dacă ar trebui construită o schemă logică asumată public pentrusprijinirea dezvoltării iT-ului din România, de unde ar trebui pornit,cu ce priorităţi?

Orice construcţie se începe de la temelie. Presupunând că şi mediulacademic ar fi mult mai bine organizat, fiind capabil să producă unnumăr de oameni calificaţi comparabil cu nevoile preconizate decreştere ale industriei IT, atunci prioritatea ar trebui sa devină IMM-urile care activează în această industrie.

Consider că dacă se doreşte ca România să aibă o industrie IT bineaşezată, focusul trebuie pus pe companiile mici şi medii care asigurădezvoltarea de produse software noi, înregistrate în România.Stimularea IMM-urilor creatoare de produse proprii ar transformaRomânia într-un centru IT sustenabil pe termen lung şi cu perspectiveinternaţionale, nu doar unul focalizat pe outsourcing.

în ce măsură ar putea ajuta sectorul public – prin licitaţii corecte,proiecte transparente şi consum recurent notabil – industria localăde software şi servicii iT?

Nu are rost să dramatizăm, ştim cu toţii lupta pe care o purtăm şi ştimcu toţii despre grupurile de interese. Ele există şi se manifestă în continuare.Cât despre licitaţii, primul cuvânt care îmi vine în minte este “mizerie”. Credcă şansa reală a fiecărei companii din IT va fi reuşita la nivel internaţional şiapoi localizarea produselor respective în România, nu invers.

Poate fi iT-ul românesc o locomotivă pentru economia ţării sau edoar un vagon de clasă superioară într-o garnitură de tren?

Îmi place să cred că industria IT este deja locomotiva care mişcăRomânia. IT-ul poate să fie coloana vertebrală a ţării şi există toatepremisele necesare. IT-ul este prin esenţă inovativ, iar cu inovaţie po]isă revoluţionezi orice alt domeniu şi să îl faci competitiv la nivel global.

cristian Pavel



„Există un apetit al societăţii româneşti şi alromânilor de a se îndrepta spre servicii cu

valoare adăugată. Nu mai vrem să fim doar niştecentre captive care dezvoltă cercetare şi dez voltăinovaţia pe care o folosesc şi o patentează alţii.Numărul de angajaţi din industrie creşte.Estimăm pentru 2016 că el va depăşi 90.000.Dacă am avea 140.000 de specialişti, cu toţii aravea de muncă astăzi!

Exportul creşte mult mai repede decât piaţainternă. Anul trecut, exportul a crescut cu peste31%, iar acest lucru reprezintă un factor pozitiv.Asta înseamnă că s-au realizat investiţii majoreşi că piaţa se îndreaptă spre servicii cu valoareadăugată. Pe de altă parte, piaţa internă creşte cu

mai puţin de 4%, iar stagnarea pieţei interneafectează punerea în practică a inovaţiei. Sediscută despre inovaţie şi anteprenoriat. Dar într-o piaţă de IT care este deja mondială nu trebuiesă gândeşti un produs doar pentru piaţa româ -nească şi să îi faci roll-out în Germania sauStatele Unite.

Există produse care sunt concepute de laînceput pentru piaţa globală. Mediul antrepre -norial are nevoie de un loc în care să testeze şi săîşi pună în practică inovaţia. Acest loc poate fipiaţa internă. Faptul că piaţa internă este con -gestionată acum are un impact major în eco -

iDEi caRE STaU îN PiciOaRE

Specialiştii industriei IT&C pun degetul pe rană şi sugerează soluţiiAflat la prima sa ediţie, evenimentul „Agenda pentru România Digitală”, desfăşurat în Bucureşti pe 28 iunie,a fost un succes notabil. Au fost alături de organizatori (Finmedia şi „Piaţa Financiară”) organizaţii precumANIS şi ANSSI, dar şi partneri de marcă: eMAG, IBM România, ICI Bucureşti, Lenovo, Rodhe & Schwarz,Teamnet, certSIGN, Netsafe Solutions, Noerr, TotalSoft, Veritas Technologies şi Nescafe Dolce Gusto.Voci de marcă din domeniu, dar şi oficialităţi guvernamentale, au vorbit despre ceea ce trebuie făcut ca IT-ul să devină un real driver pentru economie.

TEodoR BlIdăRuş,preşedinte ANIS


nomie şi în capacitatea noastră de a pune înpractică inovaţiile pe care le creăm. Toateprodusele de soft care se dezvoltă acum aucontent digital şi fac parte din transformareadigitală care se întâmplă.

Sistemul educaţional şi educaţia ca factori decreştere ai IT-ului reprezintă o prioritate pentruANIS. Avem mai multe iniţiative pentru a aducezona de informatică în curricula şcolară, inclusivîn activitatea gimnazială. Nu mă refer la operareacalculatoarelor, ci la părţile care ţin de infor -matică.

ANIS încearcă să coaguleze şi diverseiniţiative ale companiilor private şi ale firmelorde training pentru educarea specialiştilor, lepunem cap la cap cu iniţiativele de educarealternativă. Au apărut şi destul de multe şcoli deeducare alternativă. Şi, nu în ultimul rând, iniţia -tivele de reformare profesională.

România e un mare contingent de inginericare au abilităţi de a lucra în IT şi cu o pregătirede 6--12 luni, aceştia pot să se transforme dinnişte oameni care câştigă în nişte industrii carenu se investeşte în nişte persoane foarte bineremunerate.

Trebuie să creăm facilităţi penru ca maimulţi investitori să vină şi să investească în start-up-urile româneşti. Este nevoie şi de uşurareaaccesului la fondurile europene. O piaţă do mes -tică sănătoasă reprezintă un potenţator pentrusursele de inovaţie ale IT-ului românesc.

Există o tendinţă şi vrem să o susţinem cutoate forţele pentru a creşte valoarea adăugată pecare România o produce în domeniul de IT. Fieprin servicii care sunt în sfera consultanţei, pro -ject management şi analiză de business, fie prindezvoltarea de produse-proprietate intelectualăcare au un potenţial mult mai mare de a creaprofit. ”

„Trebuie să punem pariu pe inovare!Guvernele trebuie să ajute cetăţenii care au unanumit «handicap» în a-şi însuşi cunoaşterea.

În Computing şi Data Science, vor fi createmilioane de locuri de muncă. Milioane de job-uri se vor pierde şi foarte multe vor fi în admi -nistraţie. Cum ne pregătim pentru acest lucru?Roboţii ne vor lua toate rolurile admi nistrative.Este nevoie de o societate bazată pe cu -noaştere. Guvernul tebuie să investească îninovare, iar industriile să angajeze specialiştiîn cunoaştere.

Guvernul trebuie să fie catalizator, să treacăde la rolul activ la rolul proactiv. Noua eră estecea a cunoaşterii. Cetăţeanul anului 2020 va dorisă-şi ofere o singură dată datele şi statul să lefolosească proactiv acolo unde are nevoie de eleşi mai ales să ştie că guvernul este competent dinpunct de vedere digital. În Olanda, există o cartea celor zece norme pe care guvernul le respectăde anul trecut. Soluţia se găseşte în ceea ce neoferă mediul privat: Uber, Amazon sau Netflixsunt tehnologii care înlocuiesc serviciile clasice.Guvernele trebuie să preia din comportamentulmarilor jucători privaţi!”.

„Tehnologia tinde să devină un sector preaelitist. Acum, avem, în România, 100.000 deIT-işti. Prin comparaţie cu cei 5 milioane demun citori pe care îi avem în România, aceştiarepre zintă 1-2%. Avem şi trei milioane deoameni în afara României. Noi am demarat unstudiu pen tru a previzona ce-ar fi dacă am aveaîn Româ nia, până în 2025, 300.000 de IT-işti.Câteva sugestii pentru a atrage oamenii în acestdo me niu. Recomandarea numărul unu: să fimfoarte atenţi la elitismul din partea noastră! Sănu trans mitem că se intră foarte greu îndomeniul IT.

Al doilea: este nevoie de reclamă naţionalăpentru face tehnologia cool din nou, în special lanivel de liceu. Pierdem mult pentru că profesoriinoştri, la nivel de liceu, pregătesc foarte mulţiolimpici. Este o problemă de mentalitate.

Numărul trei: este foarte important ca, prinmass-media, să educăm populaţia României în

privinţa tehnologiilor, încercând să spunemsemenilor noştri ce însemană a treia revoluţieindustrială. Dacă nu o vom face noi, o vor facepartidele populiste.

A patra recomandare este un proiect devoluntariat din partea celor care lucrează în IT:să meargă ca nişte evanghelişti printre oameni,să popularizeze beneficiile induse de acestdoemniu”.

„Am promovat o lege care reduce costurileinstalării infrastructurii de bandă largă şi sperămca îşi va face efectul în umătorii ani astfel încâtsă mergem către o societate în care transferul degigabiţi să fie o realitate în cât mai multe locuridin ţară. În paralel, avem un priect deinfrastructură. Ducem internet în bandă largă înpeste 700 de sate din România, care erauneacoperite, ceea ce nu e puţin!

Există o taxă zero pentru programatori. Secaută un consens cu celelalte ministereimplicate de lărgire a aplicabilităţii, astfel încâtnivelul anual de profitabilitate, de 10.000 deeuro per programator, să fie eliminat astfel încâtde această facilitate să beneficieze şi start-up-urile. Noi considerăm - şi ne batem pentru asta!- pentru că această taxă nu trebuie să fie discri -mi natorie. În acest moment, există odiscriminare. În acest moment, doar cei care audiplomă universitară pot beneficia de aceastăfacilitate. După părerea mea şi a mai multorspecialişti, diploma universitară nu îţi oferăgaranţia că eşti programator. La fel cum faptulcă dacă nu o ai, nu înseamnă că nu poţi fiprogramator.

În afară de finanţările din fonduei euro -peane, mai există o posibilitate pentru com -paniile din Hi-Tech şi IT&C. Este vorba desprepiaţa de capital, în care listarea de companii chiarşi de mici dimensiuni este posibilă în România.Am iniţiat deja un parteneriat cu Bursa de ValoriBucureşti. Anul acesta, 60 de companii vorbeneficia granturi de suport pentru listare.”

dIANA voICu,coorodonator WGPiaţa unică digitală,Academia Română

SEBASTIAN văduvA,decan al Facultăţii deManagementGriffiths, fonbdatorulşcolii informale de IT,oradea

MARIuS BoSTAN, ex-ministrulComunicaţiilor



„La sfârşitul lunii aprilie, s-au aprobat câtevamăsuri legislative şi strategii ale ComisieiEuropene foarte importante pentru cloud-uleuropean (...) Credem că strategia Comisiei esteuna corectă, de a se baza pe un sector puternic.Acest cloud trebuie să fie un model. Astăzi, în2016, la atâţia ani de la aparţia modelului cloud,piaţa a început să se standardizeze şi să sesedimenteze. A apărut un cadru legislativ necesarpentru dezvoltarea serviciilor cloud. Atâta timpcât nu există un cadru legislativ clar şi concret,sectorul este puţin încetinit.

Studiile recente arată că 75% dintrefurnizorii de cloud nu sunt conştienţi de noileprevederi ale acestor regulamente care tocmai aufost aprobate. Asta înseamnă că asociaţiileprofesionale trebuie să facă mult mai mult pentrua expune la zi realităţile. În viitor, ne vor aşteptalucruri interesante în materie de standardizare asistemelor cloud. Ne îndreptăm spre otransparenţă în timp real a sistemelor. Acest lucruva face ca piaţa să ofere încredere în tehnologie”.

„ IT-ul din Administraţie poate fi îmbunătăţit(...). Avem câteva iniţiative. Gândim un hub deIT care să deschidă cumva administraţia cătreinovaţia din zona de tineret, de antreprenori.Aşteptăm, încă, până să facem un anunţ maiconcret.

Sistemele electronice chiar dacă încep săfuncţioneze, precum ar fi ghiseul.ro, încă nu sunt

coordonate, nu sunt la nivelul la care să spunemcă avem într-adevăr e-guvernare în România.Poate şi din cauza lipsei unei coordonări maicentralizate, poate şi din cauza lipsei unei vitezede decizie.

O altă iniţiativă comună este de a crea unastfel de mecansim care să permită, în colaboraredirectă cu MCSI, un cadru de decizie mai rapidşi mai centralizat. Având în vedere schimbareacurriculei şcolare pentru gimnaziu, avem oiniţiativă să adresăm partea de securitateacibernetică.

Trebuie să începem cu utilizatorii de rând şisă formăm noi generaţii de tineri şi de cetăţenicare să fie mai bine informaţi cu privire la ceeace înseamnă să te protejezi online. Aici lucrămcu ministrul Educaţiei pentru a avea un input pezona de siguranţă online în curricula şcolară.

Domnul ministru amintea de discriminareacelor cu diplomă universitară. Sunt perfect deacord! Există o discriminare şi între cei care suntangajaţi în cadrul administraţiei ca specialişti ITşi cei din piaţă. Una dintre liniile pe care negândim să acţionăm este să eliminăm aceastădiscordanţă tocmai pentru a întări capacitateaadministraţiei de a avea servicii electronice maiperfomante. Ne gândim la statutul IT-istuluitradiţional în administraţie, la felul în care cumputem să-l consolidăm”

„În materie de cercetare, dorim 2% din PIBinvestiţi în cecetare-dezvoltare în 2020. Acest2% este împărţit în 1% public şi 1% privat. Maigreu este cu fondurile din sectorul privat, care auarătat o scădere dramatică în ultimii ani şi undear fi nevoie de o creştere de 7 ori a acestorfonduri ca să atingem la acel 1%. Sperăm cafirmele din IT să contribuie cât mai mult laalocarea de fonduri pentru cercetare-dezvoltare.

În domeniul educaţiei, avem un pachet destrategii - cea mai importantă se referă laeducaţie şi formare profesională în perioada2016-2020 şi are ca prim obiectiv corelarea

dintre formarea profesională şi cerinţele pieţiimuncii. Aici, sunt două căi clare prin care seacţionează: actualizarea curriculelor şi actuali -zarea standardelor pentru ocupaţii profesionale.Sunt sub analiză între 2.000-3.000 de standardede ocupaţii profesionale. Numărul mare deuniversităţi şi de facultăţi specializate în zona ITne dau garanţia că această corelare va funcţiona.În privinţa stragiei de cercetare aprobată deGuvern în 2014, clar, între domeniile de specia -lizare inteligentă pe care România le-a identi -ficat, IT-ul este prezent. Documentele strategiceîn materie de educaţie şi cercetare susţin zonaIT.”

„O conectivitate bună pe partea de acces esteo condiţie a utilizării unor aplicaţii. Competiţiaîntre ţări şi competiţia între furnizori suntingredientele care duc la accelerarea inovaţiei, lao stabilizare şi la o dezvoltare a pieţei. Fărăconcurenţă, reţele nu se dezvoltă!”

„Noi investim foarte mult în tehnologie. Aminvestit, de exemplu, în modul în care preluămofertele de la furnizori. Cred că avem un milionde produse listate. Am investit foarte mult întehnologie pentru a da acces partenerilor să-şipună produsele pe site şi pentru a cumpăraproduse direct de la furnizorii noştri. La fel,investim foarte mult în zona de marketing.Practic, site-ul şi aplicaţia se remodelează dupătrecutul fiecărui client care a interacţionat cu noi

ElENA zvARICI,Executive BoardMemberCommuniation &Marketing EuroCloudEurope

CăTălIN MARINESCu,preşedinte ANCoM

TudoR MANEA,director general,eMAG Romania

RolANdA PREdESCu,consilier în cadrulAutorităţii NaţionalePentru Cercetareştiinţifică şi InovaredAN NECHITA,

consilier al prim-ministrului


ca să intrăm cu produsele relevante pe care şi ledoreşte şi să nu fie nevoit să caute foarte mult.Am investit foarte mult şi în zona de logistică”.

“Toate strategiile trebuie adaptate în funcţiede piaţă. Consumatorul dă direcţia. Avemîncredere în România şi nu spun asta pentru căvindem în România, ci pentru că am găsit aici ocompanie pe care am achiziţionat-o, o companiede succes, care dezvoltă aplicaţii pentru transpor -turi aeriene şi maritime.”

„Criza învăţământului este fenomen globalpentru că viteza cu care se schimbă lucrurile estecu mult mai mare decât este dispus să seschimbe învăţământul. Noi am încercat săurmăm această viteză de schimbare şi nu amprea reuşit.

În România, suntem cu învăţământul într-osituaţie dramatică. În Sibiu, Iaşi, Braşov,ocuparea posturilor în mediul universitar estechiar mai jos de 50%. Singura rezolvare pe careo avem noi, ca şi companie, este să reuşim să îiţinem pe cei mai buni în domeniul deînvăţământ. Ar trebui să reuşim să creăm unspaţiu legislativ pentru ca specialiştii să ţină ore.Şi nu doar în mediul universitar(...). Ar trebui săgăsim o listă de obiective! (...) Putem imagina că,în fiecare localitate unde avem liceu, o partedintre absolvenţi să îşi găsească un loc în IT.Putem spune 15%, de exemplu. Cei mai buni arputea să ajungă în universităţi. ”

„La noi, există şoferi cu studii superioare. Lanoi, s-a uitat total şi de liceele porfesionale, şi deînvăţământul mediu. Să încercăm să refacemacest lucru! Deşi am mărit salariile, se remarcă otendinţă inevitabilă: generaţia tânără nu vrea sărămână în învăţământ şi acest lucru generază omare problemă viitoarelor cadre. Problema defond este că ne lovim de birocraţie, de anomalii.Speciailşti atestaţi din domeniu nu pot ţinecursurile legale în universităţi pentru că nu audoctorat. Politehnicile încă susţin catedre care numai au studenţi şi le menţin pe calapodul cadreleexistente, Dar piaţa şi lumea cer altceva!”.

„Tot ce înseamnă rutină va fi preluat desistemele digitale. Cum definim şcoala pentrulumea asta? Primul lucru care trebuie eliminateste uniformitatea. Noi continuăm să pregătimoamenii pe loturi anuale şi continuăm să avem ocurriculă uniformă şi teste naţionale. Continuămpolitica de uniformitate a primei revoluţiiindustriale. Noi avem acum şcoala organizatădupă toate regulile unei frabrici. Or lucrurileastea nu trebuie să mai continue!

O soluţie ar putea fi acordarea unui voucherfiecărui elev, pe care şcoala să îl deconteze cuMinisterul Educaţiei. Nu cred într-o curriculăunitară pentru care cineva o propune ca săacopere normele. Dar nişte oameni acreditaţi arputea să propună curricule personalizate. Unasemenea sistem ar permite flexibilitatecurriculelor, iar riscul s-ar absorbi la nivelul

sociatăţii. Ar fi şi eşecuri, poate multe la început,dar, în timp, numărul lor ar scădea, cu siguranţă.Totul e să riscăm. Noi suntem o ţară care nuriscă!”

„Creativitatea este cheia. Trebuie sărealizăm valoarea adăugată pe care o are o idee.Acum, foarte puţini se gândesc să protejeze oinvenţie, să patenteze produsele(...). Evoluţia lanivel european arată că Uniunea Europeanăacordă atenţie tot mai mare pentru a susţinecreativitatea şi sper că, până la sfârşitul anului,va fi adoptat noul sistem european, care va aducecosturi mult mai reduse pentru patentarea unorproduse şi cu o protecţie mult mai mare. Avemnevoie de valoare adăugată!”.

„Accesul la finanţare este o problemă. Odatăce creşti, ai nevoie de alte sume de bani. Prestânddoar servicii pentru clienţi, nu poţi avea oevidenţă optimă a nivelului investiţiei, nici marjaşi nici capacitatea umană. Noi, Ascendia, dupăun an, am reuşit să găsim investiţiile. Dar pentrunivelul sutelor de mii de euro nu există nimic. Nuexistă crowfunding sau angel investors. Apetitulpentru risc nu există aici! Sunt foarte puţineproduse româneşti la externe. Trebuie săsusţinem softuri româneşti care să se vândă lanivel global. Industria trebuie să se reinventezeşi să meargă pe mărci proprii.

Sunt convins că există o masă critică deIMM-uri inovative, doar că nu se ajunge la ea”.

CăTălIN NICulESCu,Managing director,Rodhe & Schwarz

CRISTIAN GAvRIlESCu,Head of departmentAST&CES Romania,ContinentalAutomotive România

dAN BEdRoS,preşedinte al board-uluistrategic, Thales România

vARujANPAMBuCCIAN,deputat, membru al Comisiei IT&C,Parlamentul României

CRISTINA FERNBACH,senior associate,coordinator IP &Technology Practice,Noerr

CoSMIN MăluREANu,CEo, Ascendia



„Cu siguranţă că trebuie să îndrăznim maimult. Putem avea succes pe câteva nişe. Dinpăcate, la noi, nu sunt oameni care să investeascăîn start-up-uri. Lipseşte această educaţie. Peanumite nişe îndrăzneala trebuie să fie mult maimare. În State Unite dacă cineva simte că eşti deo anumită conduită, te susţine imediat. La noi,lipseşte educaţia de a investi în companii. Să nuuităm că există bani pe piaţă, de vreme ce unii aumaşini de câte 500.000 de euro!”

„Costul este o componentă, dar nu este ceamai importantă componentă. Ceea ce esteextrem de important este ca partea de creati -vitate pe care o avem şi valoarea adăugată, nunumai execuţia în România, să fie cât mai mare.

Nu cred că multinaţionalismul şi creativi -tatea sunt în exclusivitate apanajul firmelorromâneşti. Trebuie să ne hotărâm: mergem sprenaţionalizare sau facem şi noi un Rexit?Problema pentru care nu ieşim în afară nu esteindustria IT. Noi nu avem finanţare şi businessdevelopment. Nu avem dezvoltator de piaţă!Cine reuşeşte în afara României reuşeşte pentrucă alţii au preluat partea de finanţate şi debusiness development. Specialiştii în IT nu potface asta! Trebuie să ne gândim la modalităţi încare finanţarea să devină interesantă! Trebuiesă ne gândim, poate, la un fond de garantare,aşa cum este pentru IMM-uri. Mai mult, dacămă duc la un finanţator şi am o idee bună, daraplicabilă în beneficiul a 50.000 de oameni, va

spune că nu îl interesează. Or americanii ausucces pentru că abordarea lor este globală.Dacă gândim mic, rămânem mici!”.

„ Eu cred că nu e rău să fii şi puţin naţio -nalist. Nouă ne lipseşte asta. Noi încă nu reuşimsă ne încurajăm inteligenţa locală. Câte firmeromâneşti sunt promovate la noi? Sunt câtevabrand-uri promovate. Dar cum reuşim noi să nepromovăm inteligenţa locală? Trebuie să aiaceastă nebunie şi să fii un pic patriot! (...) Credcă, în foarte multe cazuri, industria de outsour -cing trebuie să se reinventeze. Nu este ceva ce vadăinui în următorii ani!”.

„Rata de profitabilitate în IT este de1.500% şi este uşor de intrat pe această piaţă. Şipoţi intra şi fără bani mulţi(…) Poţi să faci IT şifără să ai anumite cunoştinţe. Intri pe net şiafli!(...) Există şi servicii cu plată pentru a aflainformaţii. Totul există pe internet, acolo segăseşte un răspuns la tot! (…) Pentru soluţii detip sourcing trebuie să existe şi o legislaţie(...).În Anglia, s-a decis că orice instituţie care vreaun sistem nou să ia în calcul soluţia SaaS şi săjustifice de ce nu foloseşte alte resurse.”

“ Trebuie să privim şi spre prevenţie! Nevoiade securitate este obligatorie acum. Creşte piaţade IT şi prin nevoia de securitate. Companiileapelează la experţi străini, la alţi specialişti,pentru a rezolva problemele de securitate. Astase întâmpla în Europa acum 6-7 ani. Trebuie săne uităm şi la zona de back-up”.

„Specialiştii din IT vor avea mereu o pâinedacă sunt capabili să se reinventeze (...). Ceea ceavem noi este capacitatea de a fi diferiţi. Suntemîntr-o competiţie internă şi asta creează unavantaj. Ceea ce a contat pentru noi este că amvenit din România cu o valoare diferită.(...)Salariile sunt mai mici decât în Franţa sauGermania, dar nu mai mici decât în Polonia sauIndia. (...) Dacă zona de creativitate nu estesuficientă, trebuie să ne întrebăm – de ce?”.

„IBM este o companie de date. Totul seînvârte în jurul ideii de bază de date. Una dintre

lIvIu dRăGAN, CEo, TotalSoft

MARIAN v. PoPA, Head of deutscheBank GlobalTechnology CenterRomania

AdRIAN FloAREA, CEo, certSIGN

ToMA CÎMPEANu, CEo, ANSSI

AdRIAN dANCIu,Regional director SEE,Fortinet

CăTălINA dodu, CEo, contry managerAToS România

RoN KEREN, Country leader IBMRomania&Moldova


marile noastre transformări este management-ulacelei baze de date. Datele reprezintă nouaresursă naturală. Odată cu aceste sisteme, datelesunt scoase la suprafaţă. Prin asocierea omuluicu sistemele cognitive putem genera evoluţia.Watson răspunde la o întrebare în doar 3secunde. Watson dobândeşte cunoştinţele unuimedic oncolog în numai 2-3 ani. Watson poate fifolosit oriunde: în medicină, în educaţie, înoraşele inteligente, în energie, utilităţi, retail, înasigurări sau în securitate”.

„Watson este o soluţie care îşi propune săajute guvernele, agenţiile guvernamentale şi săîndeplinească funcţii esenţiale. Este important şipentru studenţi pentru că reduce timpul cuproblemele administrative. Poate ajuta inclusivla rezolvarea cazurilor de crimă. Poate fi folositşi în zona sentimentelor, a relaţiilor.”

„Trebuie să găsim finanţare pentru promo -varea ideilor româneşti pentru că avem o piaţă deIT foarte bine dezvoltată. Cu excepţia Bitde fen -der, nu cred că avem un alt brand puternicromânesc. Dar Bitdefender a demonstrat că sepoate! În ce măsură putem să coagulăm ener -giile din România aşa încât să creăm un cadru lanivel de administraţie publică care să favorizezepromovarea inovaţiei şi a cercetării, de ce nu, îndomeniul IT şi promovarea brandurilor propriidin domeniul IT? Pentru branduri de succes estenevoie de finanţare pentru ideile româneşti.”

„În IT, vor fi foarte multe verticale care vorfi reinventate.(...) România are potenţial capartea de „congnitive” să devină parte dinmediul public, din zona de security. Există şipotenţial care să fie folosit de firmele detehnologie pentru crearea de produse noi care săaibă un diferenţiator puternic şi faţă decompetiţia internaţională.”.

„Inovaţia deschide porţile spre succes!Ceea ce trebuie să facem este educaţie.Educaţie despre creativitate, educaţie despreinovaţie - începând de la grădiniţă şi până launiverităţi şi industrie. Dacă ne oprim din drumvor fi alţii care vor fi înainte! Trebuie săcontinuăm această cale legală care pentruRomânia ar putea însemna schimbareadestinului în IT&C.

Faptul că trebuie să aducem talente estevital. Nu trebuie să fim doar locali, ci să leaducem de pe unde putem de pe globul asta. Astase face în Vest de foarte mult timp. Trebuie săfim patrioţi şi să promovăm atuurile ca săatragem talente din afară, pentru că altfel nuputem să ne îndeplinim ambiţiile”.

„Indicii clasici de competitivitate suntconcuraţi de câteva lucruri care provin dininovaţie şi din business sofistifaction şi care arputea să ne plaseze sus, acolo unde merităm săfim. Am văzut un titlu care m-a entuziasmat:«educat în România». Da, sigur, nu vrem să maivedem, atunci când vedem, marca «made înRomania», ci vrem să citim „educat în Româ -nia”. Asta este foarte, foarte important! Educaţiaşi mediul în care este construit mediul de afacericontribuie la competivitatea României.”.

„Nu de companii ducem lipsă, ci de investi -tori. Încercăm să comunicăm pe toate canalelecă nu este greu să devii investitor la Bursă, nuîţi rebuie foarte mulţi bani pentru asta. Dinaugust, pregătim o serie de seminarii şi atelierela nivelul întregii ţări dedicate companiilor dinIT, pentru că aici este cel mai mare potenţial,dar şi cea mai mare putere de finanţare. Vomavea seminarii în Bucureşti, Braşov, Iaşi,Braşov şi Timişoara.

Sunt foarte multe IMM-uri şi companii maricare încep să se uite spre piaţa de capital. Vremsă devenim o o piaţă emergentă din punct devedere al creşterii capitalului. Ne mai trebuiecam maxim un an să mai bifăm două trei căsuţeîn ochii celor care fac aceste clasificări.”.

ANdREI NAGy,Enterprise AccountManager, IBMRomânia

BoGdAN MuGESCu,business developmentand MarketingSpecialist – Bursa devalori Bucureşti

PAulA APREuTESEI,consultant

dElIA GolCEA,antreprenor, membruîn Comitetul directoral universităţiiPolitehnica Timişoara

AuREl NEţIN, Country Manager,lenovo România,Bulgaria, şi RepublicaMoldova

BoGdAN IoRdACHE, co-founder TechHub



„ Există şase piloni care trebuie urmăriţi:partea de policy support, resursa umană, parteade finanţare, cultura, facilitatorii şi educaţia. (...).În Bucureşti, există toate aceste elemente şicultura este diferită. Oamenii din Bucureşti auînţeles că este ok să eşuezi. Este importantă cul -tu ra eşecului.(...) Ecosistemul de dezvoltare dinRo mânia poate suporta o dezvoltare activă, exis -tă toate elementele, dar nu există masa criti că deIMM-uri care să poată prelua ideile şi să le ducăpe piaţă şi nu există knowledge-ul de piaţă.”

„Pe partea de Smart City, am creat unecosistem pornind de la o nevoie reală în care,după 4 ani, am rămas cu numai una sau douăuniversităţi care nu au aibă ceva activ pe zona deinovare: ori au intrat pe antreprenoriat, ori susţin

startup-uri, ori au programe interne, ori incercăparteneriate cu universităţile de dezvoltare. Şivedem deja rezultate care vor avea un impactstatistic”.

„Societatea trebuie să inspire siguranţă.Frica de inovaţie are rădăcini în întreagasocietate. Când sistemul de valori e altul decâtcel din şcoală, atunci ţi-e frică să ai o altăabordare. Pasul unu ar fi, deci, să oferim premisade a fi ok să trăieşti în România şi să creezi cevaîn România. Să nu mai existe în capul tinerilor cătot ce ce este bun se întâmplă numai în altăparte!”.

„De ce este atât de solidă industria IT&Cîn Polonia? Polonezii nu vorbeau foarte bine

limba engleză şi au dezvoltat foarte multeproduse software pentru piaţa poloneză. Un altfenomen a ţinut de sistemul universitar, care afost mult mai flexibil în zona aceasta decreştere tehnică. Polonia va lansa 650 demilioane de euro bani publici investiţi în start-up -uri. România a anunţat că vor fi lansaţi 40de milioane prin instrumente de risc pentruoperatorii privaţi, dar din bani europeni. Baniidin Polonia vor ajunge la firme care vor trăi înPolonia. Banii se vor întoarce deci, îneconomia Poloniei. De ce nu urmăm un astfelde model?”.

„Ne preocupă foarte mult schimbarea.Pentru că ori ne schimbăm repede, ori dispărem.Lucrurile se mişcă repede şi trebuie o viteză mairapidă, pentru că suntem nevoiţi. Cred că vomgăsi nişte nişe, pentru că s-a terminat cu indi -catorii globali sau medii. Cred că trebuie să mer -gem pe aceste nişe pe care să le identificăm şi pecare să ne concentrăm pentru a avea soluţii şiapoi să facem ceva la nivel naţional sauregional.”.

a consemnat Roxana chivu

MARIuS MITRoI,consultant,Policy&InnovationFunds

IoNuţ ţAţA,preşedinte Clusterpentru Inovare şiTehnologie, AlTBraşov

MIRCEA luPEA,Business developerManager, Net Brinel

BoGdAN PăduRARu,director Adjunct,luxoft

IoAN dRăGAN,membru Consiliuldirector Cluj IT Cluster



atunci când vorbim despre agendaRomâniei Digitale, e firesc să ne întrebămcât de pregătită este societatea româneascăsă-şi asume, să adopte şi să utilizeze noiletehnologii. am depăşit sau nu etapa„alfabetizării digitale” a românilor?

Tehnologiile digitale s-au dezvoltat rapidpe parcursul unei singure generații umane -actuala generație. Factorii care au condus laaceastă evoluție revoluționară au fost minia -turizarea și scăderea costurilor echipamen -telor, creșterea vitezei și scăderea costurilor întelecomunicații și creșterea uriasă a volumelordatelor înmagazinate și transmise, cu scăderespre zero a costurilor afererente.

Un smartphone realizat cu tehnologiile cutuburi din anii 1960 ar avea un volum echi -valent cu Casa Poporului, transmiterea uneifotografii cu tehnologiile GSM din anii 1990ar dura peste 3 ore și, în fine, documen telerecent dezvăluite din Panama Papers ar ocupape hârtie peste 300 metri cubi!

Numărul oamenilor care foloseau calcula -toarele în anii 1950 era în întreaga lume decâteva mii, iar al celor care folosesc tehno -logiile digitale în prezent este de 3,6 miliardela o populație a planetei de 7,34 miliarde.

Folosirea tehnologiilor digitale necesităcompetențe digitale de diverse nivele. Aapărut necesară o nouă formă de alfabetizare,de data aceasta cea digitală!

Nu AM dEPăşIT ETAPA „AlFABETIzăRII dIGITAlE”

Decalajul între cei care știu și pot folositehnologiile digitale și între cei care nu știu saunu pot folosi aceste tehnologii a căpătat și unnume: prăpastia digitală (digital divide), tradusadesea eufemistic decalajul digital. Un pod pesteaceastă prăpastie se poate construi pe patrupiloni: existența tehnologiilor digi tale, accesibi -litatea lor, conținut digital și com petențe digitale.Dacă pentru consolidarea pri milor trei piloni s-au făcut în România pro grese importante, înprincipal prin contribuția sectorului privat aleconomiei, în domeniul competențelor digitaleavem încă o situație precară, fiind în coadaclasamentelor Uniunii Europene.

Nu putem afirma, din păcate, că în Ro mâ -nia am depășit etapa ”alfabetizării digitale”.

Potrivit internet World Stats (2015), peste 3miliarde de oameni se bucurau anul trecut,la nivel global, de acces la lumea digitală,peste 11 milioane dintre ei fiind dinRomânia. Dar potrivit raportului DigitalEconomy lab (DElab), un procent de 43%dintre români nu deține competențedigitale, mult peste media de 25% în țărileNMS13 (New Member States) și 14% în EU15.Vorbim despre un handicap surmontabil?

Accesul la lumea digitală în lumea actualăe important, lipsa lui este vădit un handicap.Progresele României din punct de vedere alaccesului digital sunt importante. Peste 90%din țară ca suprafață și tot cam atât ca popu -lație are acoperire internet și infrastructuradigitală a țării este remarcabilă.

Auzim des că avem viteze de acces inter netcare le depășesc pe cele din multe țăridezvoltate. Nu se spune însă că acest fapt sedatorează evoluției din ultimii 25 ani, care asuccedat catastrofalei rămâneri în urmă dedinainte de 1990. Să nu uităm că în 1989 aveamo penetrare națională a telefoniei de numai 11%și țările în care aceasta era de peste 80%-90%au evoluat mai lent către internet de vitezămare, deoarece investițiile trebuiesc amortizate.

Infrastructura digitală bună din Româniaeste însă un factor care ne dă speranță căhandicapul accesului la nivel de persoană și alcompetențelor digitale poate fi surmontat.Handicapul este real și demonstrat. StatisticileUniunii Europene ne plasează constant peultimul sau penultimul loc (noroc că există șivecina Bulgaria!) între țările Uniunii.

uN HANdICAP SuRMoNTABIl

Accesul digital nu este nici el un scop însine. Lumea digitală împinge societatea spre o

Șansa mare a României este tot capitaluluman, este educația digitalăinterviu cu prof. dr. Vasile Baltac

Vasile Baltac este unul din pionierii IT-ului din România. Este inginer, informatician, profesor universitar, darşi om de afaceri de succes. A fost şi demnitar, atât în perioada 1981-1985, cât şi după revoluţia din decembrie1989, în guvernele Petre Roman, Theodor Stolojan şi Nicolae Văcăroiu. A avut o intensă activitate profesionalăşi didactică, a avut numeroase contribuţii editoriale şi lucrări publicate, se bucură de diverse recunoaşterinaţionale şi internaţionale, premii şi distincţii. Recent, a lansat lucrarea „Lumea digitală”.


productivitate superioară, spre un nivel deviață mai bun, spre o guvernare care dăcetățeanului speranțe. Competențe digitaleadaptate activității fiecăruia sunt necesare și lanivel individual, și la nivel colectiv. Stareaglobală digitală este măsurabilă și estemăsurată. Un indicator important este DESI(Digital Economy and Society Index), calculatanual de Comisia Europeană. Acest indicatoral economiei și societății digitale determinăperformanța digitală a Europei și urmăreștecompetitivitatea digitală a țărilor din UniuneaEuropeană. În componența DESI intrăconectivitatea, capitalul uman, cercetarea șidezvoltarea de profil, folosirea internetului,

integrarea tehnologiilor digitale și stareaserviciilor publice digitale. Cu un DESI decca. 0,31 în anul 2015, România este peultimul loc în UE, după Bulgaria, la maredistanță de campioana Danemarca cu 0,68 șichiar față de media UE de 0,48!

Un astfel de handicap este surmontabil.Experiența unor țări care au plecat acum peste20 ani de la un nivel apropiat de al nostru cumeste Estonia arată că este posibil să se facă pașimari într-un termen relativ scurt. Pentruaceasta este însă nevoie de strategii concreteși implementate mai ales prin coordonare lanivelul cel mai înalt. Nu însă în modul în cares-a procedat la noi până acum. După 1990 au

fost anunțate câteva zeci de strategii de”informatizare”. Eu m-am oprit, prin 1998, cunumăratul, la 17! Niciuna nu a fost dusă pânăla capăt, deși cheltuieli relativ mari au existat,unele discutabile și chiar anchetate. Dupămine, se manifestă și s-a manifestat în zonapoliticului și guvernării o lipsă marcantă deînțelegere a fenomenului și, în consecință, olipsă de voință politică.

Statisticile „negre” nu se opresc aici: lanivelul competențelor digitale, Româniaeste pe ultimul loc în Uniunea Europeană șinumai 16% dintre români au cunoștințedigitale de bază, în comparație cu media de30% a EU15 și 26% în țările NMS13. Deunde acest decalaj major într-o ţară desprecare se spune că adoptă cu uşurinţă şientuziasm noile tehnologii?

Situația este exact așa cum o prezintăstatisticile internaționale. Tinerii primesc înșcoală doar un rudiment de competențedigitale, cei mai în vârstă nu sunt stimulați săle dobândească.

Viața însă merge înainte. Locurile demuncă din economiile dezvoltate necesită, încovârșitoare majoritate, cel puțin competențedigitale de bază. Personal, după mai multeanalize, am ajuns la concluzia că necesarul depersoane cu competențe digitale de utilizare sedublează în lume la fiecare doi ani și jumătate.România nu este ocolită de acest trend.

Crește și nevoia de profesioniști întehnologiile digitale, adică acele persoanecalificate să dezvolte, implementeze șiîntrețină sistemele și aplicațiile digitale.Europa este confruntată în prezent cu o crizăde astfel de profesioniști atât calitativ,privind anumite competențe, cât mai alescantitativ. La nivel anului 2020 se estimeazăcă Uniunea Europeană va vaea un deficit deun milion profesioniști IT! Acest deficit va fiacoperit în bună parte prin braindrain cuprofesioniști din estul Europei, inclusivRomânia, în dauna, desigur, a proiectelor dințările respective.

Tabloul viitorului apare cam sumbru petermen scurt. Lipsa de competențe digitale deutilizator nu va opri complet dezvoltareaeconomică a țării, dar o va frâna cu siguranță.Se poate prefigura un nou exod alprofesioniștilor noștri către vestul Europei șiAmerica de Nord similar cu cel din anii 1990



și cu impact negativ asupra economiei șisocietății noastre în ansamblu.

Și nu se vede, sau poate mă înșel și nu văddoar eu, vreo încercare de implementare demăsuri concrete și eficiente la nivel național.

INFoRMATIzAREA Nu REuȘEȘTE ÎNTR-o oRGANIzAțIE dACă CEo-ul Nu SE IMPlICă ȘI Nu CooRdoNEAză dIRECT ACțIuNEA

Vorbind despre organismul responsabil deresort, ar fi de amintit o regulă axiomaticădeja. Informatizarea nu reușește într-oorganizație dacă CEO-ul nu se implică șicoordonează direct acțiunea. Explicația rezidăîn dificultatea proceselor și opoziția față deprogres care se manifestă și la nivelele microși la macro, rezistența la schimbare desprecare amintea încă de acum 500 de ani NiccoloMachiavelli. CEO-ul unei țări este primulministru. Nu întâmplător în țările cu bunerezultate ca scor digital coordonareainformatizării este făcută de un organismdirect legat de primul ministru. Recent s-aanunțat și la noi o jumătate de măsură în acestsens, dar rămâne de văzut ce formă și mai alesce efect va avea.

care este diferenţa între competenţeledigitale la nivel de useri şi la nivel deprofesionişti?

Există în lume miliarde de oameni careutilizează tehnologiile digitale și doar câtevamilioane de profesioniști care produc șiîntrețin instrumentele necesare.

În urmă cu 40-50 ani accesul la calculatorse făcea numai prin intermediul profesio -niștilor care îl și programau și îl și operau.Treptat, dar rapid, s-a produs separareacompetențelor de utilizare de cele profesionalede programare sau dezvoltare de aplicații.

La nivel de utilizare există cinci nivele decompetențe digitale:

Analfabetism digital, ceea ce înseamnălipsă completă de competențe digitaleExpunere (inițiere) digitală, carepresupune înțelegerea utilizării personalea TI, abilitatea de a efectua operații debază web, a citi și scrie e-mailuri, etc.Alfabetizare digitală, care presupune

posedarea competențelor de bază defolosire a sistemelor digitale, internet,baze de date etc.Competență digitală, care presupune ungrad ridicat de cunoaștere a unui loc demuncă informatizat cu aplicații diverseExcelență digitală, care confirmă atin -gerea unui nivel foarte înalt de competențedigitale.Competențele digitale de utilizator sunt

diferite și funcție de necesitatea lor. Avemnevoie de ele în viața curentă, în familie, în

societate, avem nevoie de ele la locul demuncă. Le-aș numi pe primele competențedigitale de cultură generală și pe celelaltecompetențe digitale pentru locul de muncă.

Competențe digitale de cultură generalăsunt impuse de folosirea generalizată atehnologiilor digitale care a intrat în viațanoastră de zi cu zi. Indiferent de profesie,fiecare persoană cu un nivel chiar minim deinstruire, va fi necesar să aibă un minim decompetențe digitale, care corespund în marenivelului de expunere digitală descris mai sus.

MulțI MANAGERI ȘI FuNCțIoNARI PuBlICI dIN RoMâNIA Nu Au o INSTRuIRE SuFICIENTă

Competențele digitale pentru locul demuncă sunt mai ample. Cele mai multe dintrelocurile de muncă actuale pretind un nivel decompetențe digitale specific care poate fi de laalfabetizare digitală la excelență digitală.

Diverse sondaje arată că, în majoritate,angajații consideră că au aceste competențe,realitatea fiind exact pe dos. Această situațiese întâlnește și în țări europene avansate dinpunct de vedere al erei digitale. Un studiu dinAustria a arătat că în timp ce angajații au

declarat în proporție de 78% că sunt buni șifoarte buni în privința competențelor digitalepentru locul de muncă, în realitate testele auarătat că 75% erau slabi și foarte slabi. ÎnMarea Britanie angajatorii consideră că 81%dintre angajați trebuie să posede competențedigitale, dar numai 52% le și au.

Nu avem studii similare în România, darnici motive să credem că stăm mai bine. Mulțimanageri și funcționari publici din Românianu au încă o instruire suficientă în folosireanoilor tehnologii informatice. Aceiași situație

o întâlnim în unele organizații private. Cei maiîn vârstă fie nu au competențe digitale, fie auuneori cunoștințe depășite despre utilizareasistemelor digitale. În multe cazuri pretind caalții să acceseze informațiile în locul lor.Managerii și funcționarii tineri au cunoștințemai bune despre echipamentele și aplicațiileinformatice moderne și pot fi considerați“parțial alfabetizați digital” (procesare de text,utilizarea calculului tabelar, “expunere” laInternet) și își folosesc calculatoarele per so -nale. Dar nici ei nu au întotdeauna o instr u irecorespunzătoare în privința sistemelor infor -matice pentru management și nu dispun desuficientă putere de decizie.

aţi vorbit în cartea recent lansată, „lumeadigitală”, despre „nativii digitali” şi„imigranţii digitali”. ce reprezintă fiecare?

Decalajul digital între generații este mare.Tinerii, din primii ani de educație, au crescutcu acces la tehnologiile informației și laInternet și le consideră ca normale în mediulîn care trăiesc. Nu întâmplător acestora li semai spune nativi digitali. Persoanele de vârstadoua și a treia constată că trebuie să învețe săfolosească aceste tehnologii. Prin similitudinecu cei care își schimbă țara de reședință pe

„Tabloul viitorului apare cam sumbru pe termenscurt. Lipsa de competențe digitale de utilizator nuva opri complet dezvoltarea economică a țării, dar ova frâna cu siguranță. Se poate prefigura un nouexod al profesioniștilor noștri către vestul Europei șiAmerica de Nord similar cu cel din anii 1990 și cuimpact negativ asupra economiei și societății noastreîn ansamblu.“


parcursul vieții, cei care nu au crescut înșcoală cu tehnologiile digitale sunt desemnațica imigranți digitali.

73% dINTRE PERSoANElE Cu vâRSTă ÎNTRE 55 ȘI 74 ANI dIN RoMâNIA Nu Au ACCESAT NICIodATă INTERNETul

Nativii digitali sunt cei cu vârstă sub 25ani în lume şi aş zice cei sub 25 ani și în Ro -mânia. Cei peste această vârstă se confruntă cutehnologiile noi, greu digerabile pentru ei, iardenumirea de imigranţi digitali nu se vreadeloc peiorativă. Ea reflectă o similitudine.Imigrantul într-o altă ţară se confruntă cu onouă lume la care dacă nu se adaptează suferă,imigrantul digital se confruntă cu lumeadigitală cu tastaturi, cu ecrane tactile, dar maiales cu aplicaţii pe care trebuie să le înveţe şicu un vocabular plin de jargon tehnic şicuvinte în limba engleză.

Fenomenul imigranţilor digitali este tem -porar. Va dispărea în 30-40 ani când biologiaîşi va spune cuvântul şi toţi adulţii vor intra încategoria de nativi digitali.

Pe ansamblul țării situația este și la acestcapitol îngrijorătoare. Conform Eurostat, înanul 2014, 73% dintre persoanele cu vârstăîntre 55 și 74 ani din România nu au accesatniciodată internetul, față de 38% la nivelulîntregii populații. Media Uniunii Europeneeste de 40% față de 18%, iar în țara care stă celmai bine, Danemarca, numai 8% dintre cei cuvârste de 55-74 ani nu au accesat Internet fațăde 4% din totalul populației țării. Altfel spus,în România mai puțin de unul din patruvârstnici de peste 55 ani accesează internet șiei sunt părinții, bunicii multor nativi digitali,dar mai ales sunt manageri, oaameni de afaceriși posibil și educatori ai tinerei generații.

Datele oficiale ale comisiei Europene aratăcă, în viitorul apropiat, 90% dintre locurilede muncă vor necesita cunoștințe digitale.De asemenea, forul european estimează că,până în 2020, un număr de 825.000 slujbevor fi neacoperite din cauza acestui decalaj.Putem spera că învăţământul românesc detoate nivelurile va recepta acest mesaj şi vaadapta programele de instruire a actualelorgeneraţii?

Învățământul recepționează mesajul, dar,din păcate, diferit la diverse nivele. Învăță -mân tul pre-universitar beneficiază de dotări șiinstrumente digitale, de programe de adaptarela cerințele moderne, inclusiv manuale digi -tale. Dar rezultatul este mult sub necesitățilețării in această perioadă! Copiii sunt expușirețelelor sociale și li se pare că aici începe șise termină lumea digitală. Testele de compe -ten țe digitală de la bacalaureat sunt preasimple și absolvenți de liceu încă intră în viațăaproape analfabeți digital în raport cu cerințelelocurilor de muncă. Probabil ca prin corelarecu ansamblul rezultatelor de la bacalaureat nuar trebui să ne mirăm prea mult!

Învățământul universitar non-IT presu punecă studenții au deja competențe digitale deutilizare, deși nu le au, și fac prea puțin pentrucompletarea și verificarea acestora. Cei maimulți profesori sunt non-nativi digitali si adeseasunt complexați de studenții mai evoluați digital.Situația nu este mult diferită în alte țări europene.

Un studiu personal asupra stăpânirii unorconcepte de bază digitale a relevat rezultatesurprinzător de slabe. Studiul a fost efectuat peFacebook, deci cu persoane cu competențedigitale de cultură generală. Dintre aceștia,peste 80% au studii universitare. Cel mai peri -culos fenomen este absența unor cunoștințe desecuritate digitală. 40% nu au știut ce estephishingul, capcana cel mai des folosită de

infractorii digitali, 60% nu cunosc rolul crip -tării, 40% nu știu ce sunt autoritățile decertificare digitală, etc. Absența competen țelorde securitate digitală este o plagă mondială.Creșterea infracționalității digitale se producenu numai din considerente tehnice reale, creș -terea rapidă a internetului și lipsa de mijloacede protecție care fac pe oricine vulnerabil.

În ceea ce privește învățământul superiorde specialitate, situația este mai bună. A cres -cut la circa 9.000 numărul anual al absol ven -ților și calitatea lor este foarte bună. Cerereamare pe piața internă și internațională face caacest număr să fie insuficient. Universitățile

nu pot fi blamate pentru lipsa de suficiențiabsolvenți. Costurile sunt mari, profesorii dince în ce mai puțini, salariile din sectorul privatși din alte țări fiind mult mai mari.

Formarea de profesioniști IT este oprovocare pe care o strategie coerentă o poatevalorifica în interesul României. În vestulEuropei tinerii evită studiile IT din como -ditate și preferă facultăți cu efort de studiu mairedus. La nivelul UE au fost lansate campaniieSkills pentru a-i convinge să aleagă profesiiIT. Rezultatele sunt modeste. În România amputea dubla numărul de absolvenți IT și piațaîncă i-ar absorbi. Investițiile străine ar com -pensa efortul, dar universitățile singure nu vorrezolva problema fără o strategie națională.

Spre ce să concentrăm cu prioritateoptimismul de care încă mai dispunempentru a schimba în bine viitorul digital alRomâniei?

La începutul anilor 1990, pentru mine eraclar că industria de tehnică de calcul era într-ostare dificilă datorită decalajului tehnologicprodus de deceniul nenorocit de izolare șiausteritate al anilor 1980. Dar aveam calcu -latoare și mai ales peste 100.000 de oamenicare cunoșteau domeniul. A urmat o exploziede firme și de idei, au venit apoi multina -ționalele din domeniu.

Șansa mare a României este tot capitaluluman, este educația digitală. O reformă aînvățământului pre-universitar cu măsuri caresă conducă la absolvenți competenți digital aiacestor școli ar fi de mare impact pentru viitor.Până atunci, măcar absolvenții de facultate artrebui să aibă acest nivel.

Pe ansamblu, visez să apuc să văd o agen -dă digitală coerentă a României, cu jaloane pecare să le urmărească cineva și care să aducă oviață mai bună nu numai unei elite, ci maseimari de cetățeni ai țării, nativi și non-natividigitali.

cristian Pavel

„Pe ansamblu, visez să apuc să văd o agendă digitalăcoerentă a României, cu jaloane pe care să leurmărească cineva și care să aducă o viață mai bunănu numai unei elite, ci masei mari de cetățeni ai țării,nativi și non-nativi digitali.“



Pentru creştere, trebuie capital. Echili -brarea menţionată înseamnă aducerea decapital masiv românesc (sau activ în Româniaîn alte domenii) spre IT, spre a fundamenta şidin această direcţie creşterea acestui domeniu.

Putem face asta prin programe coerente,susţinute atât de asociaţiile de profil, cât şi lanivel guvernamental, de promovare intensă pepiaţa locală a produselor şi serviciilor IToferite de firmele româneşti. Un program degenul "51% produse şi servicii IT din Româ -nia" declinat la nivelul ţării ar avea garanţiacalităţii acestora, dată fiind recunoaştereainternaţională pe care o avem în domeniu.

Putem face asta şi prin reevaluarea acelorprograme de informatizare a instituţiilorstatului care fie au rămas pe hârtie, fie s-audovedit inadecvate.


Cred că, în primul rând, şi în acest caz, co rup ţia"ucide": ucide şansele pe care le-am putea acor da"din interior" dezvoltării IT-ului româ nesc. Evorba, deci, nu de lipsa capita lului româ nesc, cide orientarea lui, în mare parte datorită corupţiei,dar şi incompetenţei ori lipsei de vi zi u ne, sprealte zone decât cele care ar putea să dea un sprintsănătos şi semnificativ industriei IT.

În management şi marketing avem încămult de dezvoltat: suntem superprofesioniştiIT, la asta trebuie să adăugăm şi cele douădimensiuni de mai sus, la nivelul la care elesunt de exemplu în Europa de Vest.

Sprijinul centralizat e o noţiune de care,venind din epoca ceauşistă, mi-e sincer camteamă, în măsura în care riscă să dea îndirijism şi să ucidă concurenţa sănătoasă. Credcă e util mai degrabă un cadru de acţiune, denişte guideline-uri stabilite central şiinteligent, care să permită apoi firmelor să-şivalorizeze potenţialul şi să prospere.

"Concurenţa dură" a firmelor străine emotivantă şi bine-venită, cât timp e sănătoasă,nepoluată de influenţe, altele decât cele strictde performanţă.

Şi mai este o cauză majoră: lipsa de cola -borare, de spirit de echipă, între firmele din IT,între acestea şi alte ramuri ale economiei, întreacestea şi instituţiile statului. Parcă alergămfiecare "pe culoare separate". Aici e vorba deun sport de echipă, nu de ambiţii şi obiectiveindividuale.

cum vedeţi viitorul învăţământului superiorde profil şi specializările de nişă ale tinerilordin România?

Am exprimat şi cu alte ocazii îngrijorareamea faţă de acest subiect: învăţământulsuperior de calitate în IT a fost un asset major,care ne-a permis să ajungem unde suntem.Dacă nu reuşim să găsim mijloacele de a-i

menţine calitatea şi, mai mult decât atât, de a-l dezvolta la nivelul cererii, pentru că acumeste total subdimensionat, IT-ul românesc vafi un "uriaş cu picioarele de lut".

Egalizarea diferitelor direcţii de învăţă -mânt este păguboasă şi cu iz comunist. Laacest moment istoric, e vremea IT-ului. Înviitor vor fi poate altele, şi va trebui să lesprijinim pe acelea. Acum trebuie să mizăm pecalul care câştigă, şi să-i dăm toate condiţiileca să câştige şi cursele următoare.


1. Susţinerea dezvoltării învăţământuluisuperior de specialitate

2. Susţinerea start-up-urilor, cu prioritatea celor inovative

3. Atragerea, în continuare, a firmelor cucapital străin spre IT-ul românesc

4. Strategii naţionale coerente de infor -matizare

5. Coerenţa organizaţională şi team-up lanivelul asociaţiilor de profil din ţară

6. Strategia de poziţionare a României capol IT regional

Poate fi iT-ul românesc o locomotivă pentrueconomia ţării sau e doar un vagon de clasăsuperioară într-o garnitură de tren care semişcă?

La diferite momente istorice, domeniidiferite au fost locomotive ale dezvoltării ţării.

În epoca recentă, IT-ul şi-a cucerit unveritabil titlu de marcă identitară a Românieişi poate fi o reală locomotivă pentru econo -mie, dacă avem în vedere că IT-ul e transversalşi susţine dezvoltarea tuturor celorlalte do -menii. Având un astfel de atu în interior, dacăînţelegem jocul şi ştim să ne jucăm cărţile,putem câştiga partida!

cristian Pavel

E vremea IT-ului. Să mizăm pe calul care câștigă!interviu cu Delia Golcea, antreprenor, membru în comitetul Director al Universității Politehnice Timişoara

IT Radarperspective pentru it-ul românesc www.piatafinanciara.ro

ediŢia i 2016

it-ul este un trende mare viteză al cărui număr de vagoane creȘtemereu8

campusurile universitarecu specific tehnologic ar putea fi o soluţiepentru it-ul românesc 16

Șansa mare aromâniei este totcapitalul uman,este educația digitală12


PIAtA FINANCIARÅ

supliment

Specialiştii industriei IT&Cpun degetul pe ranăşi sugerează soluţii

IT Radar a 2016 - efinance.ro · şi cercetarea, care împreună primesc 4,38% din PIB! Nu mai...

Documents

Transcript of IT Radar a 2016 - efinance.ro · şi cercetarea, care împreună primesc 4,38% din PIB! Nu mai...