RAPORT DE SECURITATE - cetgalati.ro de Securitate.pdf · Prezentul Raport de Securitate a fost...

OCTOMBRIE 2012

ELABORAT PROF. DR. ING GEORGESCU LUCIAN

ELECTROCENTRALE

GALATI SA RAPORT DE

SECURITATE

2

RAPORT DE SECURITATE

CONF. HG 804/2007 - ANEXA 2

SC ELECTROCENTRALE GALATI SA

Elaborat

Prof. dr. ing. Georgescu Lucian

Echipa de elaborare:

Prof. dr. ing. Georgescu Lucian

Ing. Chim. Rodion Amzu

Drd. Chim. Catalin Trif

Drd. Chim. Dragan Silvia

Geograf Ene Adrian

Inginer geodez Ina Irina Humeniuc

3

I. Informatii asupra sistemului de management si asupra organizarii

amplasamentului cu privire la prevenirea accidentelor majore

Introducere

SC ELECTROCENTRALE GALATI SA este infiintata prin HG nr. 1580/2003, privind

reorganizarea Societatii Comerciale de Producere a Energiei Electrice si Termice

"Termoelectrica" - S.A. - Sucursala "Electrocentrale Galati" si infiintarea Societatii

Comerciale "Electrocentrale Galati" - S.A., filiala a Societatii Comerciale de Producere a

Energiei Electrice si Termice "Termoelectrica" - S.A. prin reorganizarea SC

TERMOELECTRICA SA –Sucursala ELECTROCENTRALE GALATI. Este societate

juridica romana, Inregistrata la Oficiul Registrului Comertului la nr. J 17/ 27/12.01.2004

(Anexa 1).

Societatea are ca obiect de activitate producerea si furnizarea energiei electrice,

producerea, dispecerizarea, transportul si furnizarea energiei termice.

In cadrul SC ELECTROCENTRALE GALATI SA, politica de prevenire a

accidentelor majore a fost abordata ca parte componenta a sistemului de management

de mediu. Politica in domeniul managementului mediului are la baza principiul dezvoltarii

durabile: ”Dreptul la dezvoltare trebuie realizat astfel incat necesitatile privind dezvoltarea

si mediu sa fie satisfacute in mod echitabil de generatiile prezente si viitoare”.

In vederea aplicarii acestui principiu, conducerea societatii a decis si s-a angajat pentru

implementarea, mentinerea si continua imbunatatire a unui Sistem de Management de Mediu

in conformitate cu cerintele standardului SR EN ISO 14001:2005 – “Sisteme de management

de mediu. Cerinte cu ghid de utilizare”, sistem ce include si componenta de prevenire a

accidentelor majore.

Politica in domeniul managementul mediului este documentata, implementata si

mentinuta, este adecvata naturii, dimensiunilor si impacturilor asupra mediului ale

activitatilor, produselor si serviciilor realizate de societate.

Conducerea societatii se angajeaza pentru:

- respectarea si continua conformare cu cerintele legale si cu alte cerinte aplicabile

la care societatea subscrie, referitor la aspectele sale de mediu;

- prevenirea poluarii prin crearea unei culturi organizationale de mediu si

constientizarea intregului personal referitor la efectele si influentele activitatilor

sale asupra mediului;

4

- asigurarea unei transparente totale si a accesului la politica, obiectivele si

realizarile in domeniul mediului pentru reprezentantii tuturor partilor interesate

(proprietari, clienti, furnizori, angajati, societate civila);

- controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore in care sunt

implicate substante periculoase, in scopul prevenirii acestor categorii de accidente

si al limitarii consecintelor lor asupra securitatii si sanatatii populatiei, precum si

asupra calitatii mediului.

Obiectivele generale ale societatii in domeniul managementului de mediu sunt:

1. Reducerea progresiva a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi pentru

fiecare instalatie mare de ardere din dotarea societatii.

2. Respectarea Planului National de Alocare a certificatelor de emisie de gaze cu efect

de sera

3. Imbunatatirea indicatorilor de calitate autorizati pentru toate categoriile de ape

evacuate in emisar natural astfel Incat impactul asupra receptorului sa nu influenteze

calitatea acestuia.

4. Diminuarea riscului de poluare accidentala prin gestiunea optima a substantelor

periculoase utilizate in societate.

5. Reducerea deseurilor, gestionarea si valorificarea optima a deseurilor rezultate din

activitatile proprii.

6. Mentinerea certificarii de conformitate pentru sistemul de management de mediu

aplicat in S.C. ELECTROCENTRALE GALATI S.A.

Politica in domeniul managementul mediului este cunoscuta de intregul personal si este

disponibila pentru partile interesate.

Politica in domeniul managementul mediului va fi analizata periodic in scopul adecvarii

continue la schimbarile ce pot surveni in societate.

Pentru indeplinirea obiectivelor stabilite, asteptarilor partilor interesate, cerintelor

legale si de reglementare in domeniul protectiei mediului, precum si pentru asigurarea

imbunatatirii continue a eficacitatii sistemului de management al mediului, conducerea la cel

mai inalt nivel asigura si pune la dispozitie toate resursele materiale, financiare si umane

necesare.

Prezentul Raport de Securitate a fost intocmit in conformitate cu cerintele Hotararii de

Guvern nr. 804/2007 privind controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore

5

in care sunt implicate substante periculoase si a ghidului de elaborare a raportului de

securitate.

Definitii, prescurtari

Ca prima etapa, in cadrul SC ELECTROCENTRALE SA Galati s-a adoptat un sistem

unitar de termeni si definitii, aliniat normativelor relevante in vigoare in Romania (HG

804/2007) si UE (Directiva “SEVESO 2” 96/82/EC) cu ajutorul carora sa se poata identifica

de indata, univoc, fiecare eveniment care poate avea loc.

Astfel, la nivel de SC ELECTROCENTRALE GALATI SA, se utilizeaza termenii cu

definitiile urmatoare:

Definitii si prescurtari folosite in text.

1. Accident major Producerea unei emisii importante de emisii importante de

substanta, a unui incendiu sau a unei explozii, care rezulta dintr-un

proces necontrolat in cursul exploatarii oricarui amplasament, care

intra sub incidenta prezentei hotarari si care conduce la aparitia

imediata sau intarziata a unor pericole grave asupra sanatatii

populatiei si/sau asupra mediului, in interiorul sau in exteriorul

amplasamentului, si in care sunt implicate una sau mai multe

substante periculoase

2. Amplasament Zona aflata sub controlul aceluiasi operator in care, in una sau mai

multe instalatii, inclusiv in activitatile si infrastructurile comune,

sunt prezente substante periculoase

3. Avarie/incident Eveniment care nu genereaza consecinte majore asupra sanatatii

populatiei si/sau asupra mediului, dar care are potential sa produca

un accident major.

4. Depozit Prezenta unei cantitati de substante periculoase in scop de

Inmagazinare, pastrare in conditii de siguranta sau de mentinere in

stoc

5. Efectul „Domino” Rezultatul unei serii de evenimente in care consecintele unui

accident ce are loc la o instalatie sau un amplasament de tip

SEVESO sunt amplificate de urmatorul accident la o/un alt

/amplasament/alta instalatie, ca urmare a distantelor si

6

proprietarilor substantelor prezente, si care conduce in final la un

accident major

6. Instalatie Unitate tehnica din cadrul unui amplasament, unde sunt produse,

utilizate, manipulate si/sau depozitate substante periculoase.

Instalatia cuprinde toate echipamentele, structurile, sistemul de

conducte, utilajele, dispozitivele, caile ferate interne, docurile,

cheiurile de descarcare care deservesc instalatia, debarcaderele,

depozitele sau structurile similare, plutitoare sau de alta natura,

necesare pentru exploatarea instalatiei

7. Operator Orice persoana fizica sau juridica care exploateaza ori detine cu

orice titlu un amplasament sau o instalatie

8. Hazard/Pericol Proprietatea intrinseca a unei substante periculoase sau a unei

situatii chimice, cu potential de a induce efecte negative asupra

sanatatii populatiei si/sau asupra mediului;

9. Risc Probabilitatea producerii unui anumit efect specific Intr-o perioada

sau in circumstante precizate; riscul rezidual se refera la riscul

ramas dupa Inlaturarea unora dintre factorii cauzatori de risc;

10. Substanta

periculoasa

O substanta chimica, un amestec sau un preparat, prevazute in

anexa nr. 1, partea 1, sau care Indeplinesc criteriile din anexa nr. 1,

partea a 2-a, si care sunt prezentate sub forma de materii prime,

produse, produse secundare, reziduale sau intermediare, inclusiv

acele substante despre se presupune ca pot fi generate in cazul

producerii unui accident;

Prescurtarile folosite in prezentul Raport de Securitate sunt urmatoarele:

1. CMA este concentratia maxima admisa a noxelor in zona de munca ce nu trebuie

depasita in nici un moment al zilei de lucru

2. SRI Suprafata raionului infectat in urma unui accident major. Se exprima in metri

patrati sau multiplii sai. in mod obisnuit, aceasta suprafata este egala cu

suprafata cuvei de retentie adiacenta utilajului.

3. SMM Sistemul de management al mediului

4. VOC Substante organice volatile (volatile organic components)

7

5. BLEVE Explozia vaporilor in expansiune de la un lichid in fierbere.

Nota: Aceste prescurtari sunt valabile doar in masura in care, in text, nu se specifica altfel, in

mod expres.

Politica de prevenire a accidentelor majore

Personalul responsabil cu implementarea politicii calitatii, securitatii muncii si de

mediu este reprezentat de managementul de varf, care prin formarea culturii organizationale a

firmei induc in constiinta colectiva a angajatilor sentimentul de responsabilitate operationala

in scopul prevenirii accidentelor de munca si a celor care pot produce efecte semnificative

asupra mediului.

Pentru a asigura atingerea obiectivului fundamental al SC. Electrocentrale Galati S.A.

“producerea continua de energie electrica si termica la parametrii calitativi conformi, avand

un impact din ce in ce mai redus asupra mediului si functionand in conditii care previn

sistematic ranirile si imbolnavirile profesionale”, conducerea societatii a decis, documentarea,

implementarea, mentinerea si imbunatatirea Sistemelor de Management al Calitatii, Mediului

si Securitatii si Sanatatii in Munca, integrate armonios in Sistemul de Management Integrat si

aliniate Standardelor SR EN ISO 9001:2008, SR EN ISO 14001:2005 si OHSAS

18001:2008.

Aceasta politica se bazeaza pe aplicarea in practica a principiilor dezvoltarii durabile si se

situeaza la acelasi nivel de prioritate cu celelalte politici ale S C. Electrocentrale Galati S.A.,

cu care se afla intr-o relatie de complementaritate.

Prin functionarea Sistemului de Management Integrat si continua imbunatatire a eficacitatii

acestuia, urmarim sa realizam urmatoarele obiective generale:

� Producerea de energie electrica si termica si furnizarea de energie electrica la

parametrii calitativi ce asigura continua crestere a nivelului de satisfactie al clientilor,

in conditii de eficienta economica;

� Imbunatatirea continua a performantei de mediu la realizarea proceselor de producere

energie electrica si termica si furnizare de energie electrica

� Imbunatatirea performantei de Securitate si Sanatate in Munca in principal prin

reducerea continua a nivelului de risc de ranire si imbolnavire profesionala pentru

personalul propriu, pentru vizitatori si pentru personalul

contractorilor/subcontractorilor nostri.

8

� Cresterea continua a nivelului de conformare cu cerintele legale si de reglementare la

realizarea proceselor Sistemului de Management Integrat.

Toate obiectivele specifice stabilite prin Programele de Management implementate in

S.C. Electrocentrale Galati S.A, asigura focalizarea eforturilor spre realizarea acestor

obiective generale si implicit atingerea obiectivului fundamental al societatii.

Pentru a transpune prevederile aceastei politici in fapte, Directorul General se

angajeaza:

− Sa asigure resursele necesare functionarii, dezvoltarii si imbunatatirii continue a

eficacitatii Sistemului de Management Integrat prin toate componentele sale calitate-

mediu, securitate si sanatate in munca;

− Sa actioneze pentru prevenirea poluarii, prin crearea unei culturi organizationale de

mediu si constientizarea intregului personal referitor la efectele si influentele

activitatilor sale asupra mediului;

− Sa asigure respectarea cerintelor legale si a altor cerinte aplicabile la care societatea

subscrie, referitoare la aspectele sale de mediu si la riscurile privind securitatea si

sanatatea in munca;

− Sa actioneze pentru prevenirea ranirilor si imbolnavirilor profesionale prin

constientizarea intregului personal referitor la pericolele, riscurile si masurile necesar

a fi intreprinse si prin promovarea unei politici proactive de eliminare sau diminuare a

acestora(acolo unde nu pot fi eliminate).

Politica, referitoare la calitate-mediu-securitate si sanatate in munca este adusa la cunostinta

tuturor angajatilor care lucreaza sub controlul S.C. Electrocentrale Galati S.A. si este

disponibila pentru partile interesate.

Politica in domeniul managementul integrat calitate-mediu-securitate si sanatate in munca

este analizata periodic in scopul adecvarii continue la schimbarile ce pot surveni in societate.

Pentru Indeplinirea obiectivelor stabilite, asteptarilor partilor interesate, cerintelor legale si de

reglementare in domeniile calitatii, protectiei mediului, securitatii si sanatatii in munca

precum si pentru asigurarea imbunatatirii continue a eficacitatii Sistemului de Management

Integrat, conducerea societatii va asigura si va pune la dispozitie toate resursele materiale,

financiare si umane necesare.

9

ORGANIZAREA PERSONALULUI

SC ELECTROCENTRALE GALATI SA are o structura organizatorica care sa asigure

exploatarea si functionarea in conditii optime a instalatiilor si a tuturor sectoarelor de

activitate conexe. Structura organizatorica este prezentata in Anexa 5 si cuprinde servicii si

responsabilitati privind prevenirea declansarii de accidente majore.

Serviciul reparatii

Organizeaza activitatea de control si urmarire a comportarii in exploatare a utilajelor,

echipamentelor si instalatiilor energetice (Mentenanta echipamentelor si instalatiilor

energetice, urmarirea comportarii constructiilor)

Activitatea de reparatii este externalizata si se executa de firme specializate.

Inspector protectie civila

- este numit prin decizie inspector protectie civila

- intocmeste toate documentele necesare realizarii activitatilor de protectie civila,

organizeaza, coordoneaza, indruma si controleaza indeplinirea activitatilor de

protectie civila in conformitate cu prevederile Legii de Protectie Civila nr. 481/2004.

- mentine legatura cu Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta.

Laboratorul de metrologie

- verifica sistemele de contorizare din instalatii, pe baza unui program anual, intocmeste

situatia anuala si trimite la etalonat, la laboratoare autorizate, aparatura care necesita

reetalonare.

Biroul „serviciu intern de prevenire si protectie”

Organizeaza si realizeaza actiunile de indrumare metodologica si control a intregii

activitati de protectia muncii, igiena muncii, prevenirea accidentelor de munca si a

imbolnavirilor profesionale, asigurarea conditiilor normale de munca, verifica modul in care

se respecta prevederile legale in vigoare de catre cei care, conform legii, au raspundere pentru

aplicarea acestora, sesizand conducerea asupra masurilor ce trebuie luate in vederea

eliminarii deficientelor constatate si propunand masuri de sanctionare a celor vinovati de

comiterea abaterilor.

10

Pentru acelasi scop al asigurarii functionarii in conditii optime a instalatiilor si a

tuturor sectoarelor de activitate conexe in scopul prevenirii declansarii de accidente majore,

paza obiectivelor din SC ELECTROCENTRALE GALATI SA este asigurata de firma RED

GUARD SRL Galaţi, abilitata, în baza contractului nr.2 din 29.01.2013 valabil până la data

de 01.02.2014. Paza societăţii este realizată in 4 puncte fixe amplasate la căile de acces

personal şi mijloace auto si 9 posturi mobile care efectuează supravegherea pe întregul

perimetru al societăţii. Pe timpul noptii, in tot perimetrul societatii este asigurat un sistem de

iluminare pentru:

� toate aleile principale de acces si toate drumurile de legatura intre instalatii care sunt

iluminate de lampi cu vapori de mercur;

� toate scarile de acces la utilajele principale, perimetrele obiectivelor si instalatiilor.

Pentru securitatea generala, perimetrul societatii este imprejmuit la est si sud cu gard din

placi prefabricate din beton supraanaltat cu sarma ghimpata, la vest cu gard din panouri

metalice cu plasa de sarma supraanaltat cu sarma ghimpata iar la nord pe jumatate gardul

este confectionat din panouri metalice cu plasa de sarma iar cealalta jumatate este

confectionat din placi prefabricate din beton supraanaltat cu sarma ghimpata.

Serviciul asistenta medicala

Asigura asistenta de specialitate pentru personalul SC ELECTROCENTRALE

GALATI SA, efectueaza control medical periodic, acorda asistenta medicala curativa si

profilactica in regim de permanenta. Este compus din cabinet medical si personal specializat

(asistenta).

Responsabil managementul mediului

Este numit prin decizie

- urmareste respectarea legislatiei in vigoare privind protectia factorilor de mediu

(apa, aer, sol, vegetatie etc), impactul activitatii desfasurate in SC ELECTROCENTRALE

GALATI SA asupra mediului si incadrarea in normele legale.

Efectueaza activitate de control in teren si colaboreaza cu Laboratorul analize chimice

pentru automonitoringul calitatii factorilor de mediu (emisii in atmosfera, calitatea apelor

uzate evacuate si a apei subterane din incinta societatii).

11

CONTROLUL OPERATIONAL

Monitorizarea se realizeaza prin control operational- adoptarea si punerea in aplicare a

unor proceduri si instructiuni pentru functionarea in conditii de siguranta, inclusiv intretinerea

instalatiilor, a proceselor tehnologice, a echipamentelor si intreruperile temporare din

functionare. in cadrul SC ELECTROCENTRALE GALATI SA sunt elaborate si aplicate

instructiuni de exploatare pentru toate instalatiile existente.

Functionarea normala a instalatiilor

Atributiile si responsabilitatile pentru perioada de functionare normala a instalatiilor

constituie, in general, sarcini de serviciu, prevazute in Fisele posturilor. Ele sunt elaborate

pentru tot personalul societatii, pe functii.

Situatia de pericol major

Atributiile si responsabilitatile pentru perioada de functionare normala a instalatiilor

constituie, in general, sarcini de serviciu, prevazute in Fisele posturilor. Ele sunt elaborate

pentru tot personalul societatii, pe functii.

Atributiile si responsabilitatile prevazute pentru perioada de avarie a instalatiilor

constituie, in general, situatie de urgenta. Este constituita celula de urgenta conform Deciziei

nr. 516/16.12.2011 compusa din:

director general

director tehnic

director economic

director comercial

dispecer de serviciu

sef birou Servicii de prevenire si protectie

coordonator compartiment situatii de urgenta

sef birou achizitii

sef serviciu Administrativ

inspector protectie civila

Inlocuitorii membrilor celulei de urgenta sunt loctiitorii de drept ai acestora, numiti

prin decizie interna.

In caz de accident major, celula de urgenta va utiliza, in functie de necesitati,

urmatoarele resurse:

a. echipele de salvare;

b. formatia civila de pompieri;

12

c. echipele de interventie tehnologica;

d. in general toate mijloacele pe care le considera necesare pentru a diminua efectele

dezastrului;

Se vor informa, dupa caz, conform procedurilor specifice, despre riscurile care pot exista

pentru populatie si mediul inconjurator:

a. dispecerul sef tura pe centrala;

b. operatorii economici vecini prin dispeceratul central al ArcelorMittal şi fabrica de

oxigen Linde gaz România SRL;

c. autoritatea publica teritoriala pentru protectia mediului (Agentia Regionala pentru

Protectia Mediului);

d. autoritatea teritoriala pentru protectie civila (Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta);

e. autoritatea publica locala responsabila cu planificarea teritoriala (Consiliul Local

Galati, Consiliul Judetean Galati);

In cuprinsul planului de urgenta interna este stabilita schema legaturilor prin fir cu

toate retelele de interventie (Anexa 9)

MANAGEMENTUL PENTRU MODERNIZARE

Serviciul Investitii are ca sarcina si promovarea de tehnici si tehnologii de varf in

domeniul sigurantei in functionare a utilajelor si instalatiilor, imbunatatirea tehnologiilor de

diagnoza, precum si pregatirea personalului care va utiliza aceste tehnologii.

Serviciul Investitii solicita proiectantilor de specialitate studii si solutii in domeniul

cresterii sigurantei in functionare pe care le poate aplica in cadrul instalatiilor din SC

ELECTROCENTRALE GALATI SA.

PLANURI PENTRU SITUATII DE URGENTA

In cadrul sistemului de management integrat calitate mediu a fost stabilita si

implementata procedura privind „Pregatirea pentru situatii de urgenta si capacitate de

raspuns” care permite identificarea punctelor critice unde pot apare situatii de urgenta.

Pentru a preveni declansarea unui accident major precum si pentru o interventie

operativa in caz de accident, pentru a diminua intinderea si efectele acestuia, la nivel SC

ELECTROCENTRALE SA GALATI s-au intocmit planuri pentru:

a. pregatirea formatiei de interventie, salvare si prim ajutor;

b. controale ale instalatiilor;

13

c. aplicatii ale formatiei PSI;

d. tematici pentru instruirea intregului personal din punct de vedere al masurilor PSI si

Protectia muncii;

e. planul de urgenta interna;

f. planul de evacuare in situatii de urgenta;

g. plan de protectie-interventie in cazul incendiilor si a exploziilor mari la instalatiile

energetice;

h. plan de interventie in caz de poluare accidentala, proceduri de interventie in caz de

calamitati naturale;

i. grafice de control permanent in instalatiile tehnologice;

j. liste de utilaje statice scadente in anul respectiv in toate instalatiile;

k. liste cu supapele de siguranta scadente;

l. lista cu traseele tehnologice scadente in anul respectiv;

m. grafice de masuratori pentru toate utilajele dinamice din instalatiile tehnologice;

n. grafice cu perioada de efectuare a reviziilor;

o. grafice cu efectuarea reparatiilor capitale la utilaje, conducte, cladiri etc;

p. program de monitorizare a calitatii factorilor de mediu;

Aceste planuri se afla la fiecare sector responsabil.

Conform ghidului elaborat de I.G.S.U., prezenta personalului la locurile cu risc de a se

produce un accident major in care sunt implicate substante periculoase este consemnata in

capitolul „Responsabilitati” din Planul de prevenire al poluarilor accidentale, astfel:

Sectia chimica

- Operator neutralizare

Efectueaza rondul la gospodaria de reactivi tehnici, o data pe ora.

Sectia cazane

- Operator statie pompe pacura

Efectueaza rondul gospodariei de pacura o data pe ora si o data pe schimb

viziteaza canalul tehnologic de la cota –9.

- Operator auxiliare cazane

Efectueaza o data la doua ore controlul conductelor de alimentare cu

pacura a cazanelor (supraterane si subterane).

Sectia electrica

14

- Operator sectia electrica

- Face rondul odata pe schimb la transformatori

Zona pompe sectia chimica, cazane, turbine, eléctrica

- Operatorul care deserveste zona

- Face rondul odata pe schimb la instalatiile de pompare.

MONITORIZAREA PERFORMANTEI

In cadrul Sistemului de management integrat au fost stabilite si implementate proceduri

pentru evaluarea continua a Indeplinirii obiectivelor stabilite prin politica organizatiei, intre

care si pentru activitatile de prevenire a accidentelor majore ( Pregatire pentru situatii de

urgenta si capacitate de raspuns, Evaluarea conformarii, Analiza efectuata de management).

Punerea in aplicare a planurilor pentru situatiile de urgenta

La nivel de SC ELECTROCENTRALE GALATI SA, periodic, au loc urmatoarele

actiuni:

− Lunar, cu fiecare tura din cadrul serviciului PSI se executa sedinte de pregatire si

aplicatii de interventie la instalatii;

− Periodic, personalul PSI efectueaza exercitii practice cu personalul din instalatiile

tehnologice privind manuirea mijloacelor de interventie PSI aflate in dotarea

instalatiilor;

− Personalul biroului „serviciu intern de prevenire si protectie” efectueaza periodic

conform reglementarilor, instruiri specifice cu personalul organizatiei;

− Periodic, se efectueaza exercitii de protectie civila, in cooperare cu structuri ale

Inspectoratului pentru situatii de urgenta;

− Periodic se efectueaza simulari ale aplicarii planurilor de urgenta elaborate;

Evaluarea si raportarea indeplinirii obiectivelor

15

Dupa efectuarea aplicatiilor enumerate in capitolul anterior, se intocmesc procese

verbale de analiza privind:

a. Modul in care a decurs operatiunea;

b. Eventuale aspecte negative semnalate;

c. Cauzele care au condus la neindeplinirea cu succes a unor actiuni;

d. Masurile necesare pentru imbunatatirea performantei;

e. Revizuirea planurilor de interventie;

f. Propuneri de imbunatatiri;

Inregistrarile ce vizeaza analiza simularii si aplicarii planurilor de urgenta se pastreaza

la responsabilii pentru situatii de urgenta (sef formatie PSI, responsabil managemntul

mediului, Inspector situatii de urgenta).

AUDIT SI REVIZUIRE

Pentru a fi performante, orice proceduri care urmeaza a fi aplicate in vederea

prevenirii unor accidente majore trebuiesc revizuite periodic, tinand seama de:

a. experienta proprie in domeniul managementului securitatii;

b. noi reglementari legislative aparute sau completarea celor existente;

c. experienta altor obiective in privinta sistemului de management al securitatii;

d. indicatii si/sau recomandari ale autoritatilor pentru protectia mediului;

e. indicatii si/sau recomandari ale autoritatilor pentru protectia civila;

f. indicatii si/sau recomandari ale autoritatilor locale responsabile cu planificarea

teritoriala.

In SC ELECROCENTRALE GALATI SA, aceasta problematica este abordata cu

foarte multa seriozitate, avand in vedere specificul activitatii, procese tehnologice in instalatii

in care sunt utilizate substante periculoase.

Din aceasta cauza, periodic, se revizuiesc toate planurile de interventie in caz de

accident major, in special in urma analizei unei simulari sau dupa producerea unui accident.

Instruirea personalului societatii este efectuata in conformitate cu HG nr.1425/2006- Norma

de aplicare a prevederilor Legii nr.319/2006 a securitatii si sanatatii in munca in baza unui

program anual de instruire aprobat de conducerea SC ELECROCENTRALE GALATI SA.

pe categorii de personal operativ si personal de executie.

16

De asemenea sunt verificate, completate si actualizate si Regulamentele de

functionare a instalatiilor, odata la cel putin 2-3 ani. Regulamentele de functionare revizuite

se supun spre analiza si avizare Consiliului Tehnico- Economic al SC ELECROCENTRALE

GALATI SA.

17

Organigrama SC ELECTROCENTRALE Galati SA

18

II. Prezentarea mediului in care este situat amplasamentul

A. Descrierea amplasamentului si a mediului acestuia, inclusiv localizarea

geografica, conditiile meteorologice, geologice, hidrografice si, daca este necesar, istoricul

acestora;

II.A.1. Caracterizarea generala

II.A.1.1- Pozitia geografica

SC ELECTROCENTRALE GALATI se afla situata in partea de vest a municipiului

Galati, la circa 2 km de zona locuita, in incinta platformei siderurgice Arcelor Mittal. (Anexa 2-

Plan de amplasare in zona) Obiectivul ocupa o suprafata de teren de cca. 233 000 mp, cea mai

mare parte fiind destinata instalatiilor de productie, retelelor de utilitati, cailor de acces.

Accesul in unitate se face pe cale rutiera – prin poarta principala de acces in Arcelor

Mittal si magistrala nord-sud, sau prin poarta est.

Unitatea este racordata la calea ferata uzinala.

II.A.1.2- Constructia bunurilor in zona

In incinta SC ELECTROCENTRALE GALATI principalele constructii ce adapostesc

instalatiile tehnologice sau activitatile conexe sunt: sala masinilor, corp degazor, sala cazanelor,

corpul administrativ, cladirile statiilor de tratare a apei, turnurile de racire, statia electroliza,

constructii aferente diferitelor tipuri de depozite (ulei, pacura, reactivi chimici, hidrogen, apa

bruta sau tratata, magazii diverse), statii de pompare, retele supraterane (amplasate pe estacade)

sau la nivelul solului (in canivouri) pentru transportul materiilor prime (combustibili: gaze

naturale, de furnal, pacura; apa bruta sau tratata) sau a agentului termic (abur si apa fierbinte).

II.A.1.3- Descrierea si distantele fata de bunurile din zona obiectivului, afectabile

prin accidente

In imediata vecinatatea a incintei societatii, conform planului de amplasare in zona

(Anexa 2) se afla numai sectii de productie ale combinatului siderurgic:

- la vest magistrala S-N, Otelaria nr. 1

- la est uzina cocsochimica nr.1(dezafectata)

- la sud UAF

19

- la nord statia de 110 KV si fabrica de oxigen Linde

Distantele de la limita incintei SC ELECTROCENTRALE GALATI SA la primele

obiectivele din vecinatate sunt mai mari de 100 m. Cea mai apropiata zona de interes ca loc

public de intalnire este zona portii principale de acces in Arcelor Mittal, unde se afla parcari,

statii pentru mijloacele de transport, biserica, club. Distanta pana la aceasta zona este mai mare

de 500 m.

La limita de nord a incintei SC ELECTROCENTRALE SA GALATI se afla Statia

electrica de 110 KV (LEA 110 KV) (SC1 si SC2 apartinand ARCELORMITTAL si SC3

apartinand SC Electrocentrale Galati SA), de unde energia electrica este livrata in SEN.

Tot in zona nordică a amplasamentului se află fabrica de oxigen care apartine Linde Gaz

România, unde sunt amplasate substante periculoase putandu-se produce prin efectul domino

cresterea accidentelor majore. Până la această dată niciunul din accidentele care au avut loc in

ArcelorMittal şi LINDE GAZ România, nu au afectat obiectivul analizat SC

ELECTROCENTRALE Galaţi SA.

Tot din această zonă a incintei porneste spre oras magistrala de termoficare (conducte

amplasate pe estacada).

In vecinatatea incintei obiectivului, pana la distante de peste 1 km nu se afla monumente

ce necesita protecţie.

II.A.1.4- Strazi principale si strazi importante pentru fortele de interventie in caz de

urgenta

Din oras, accesul pentru fortele de interventie in caz de urgenta se realizeaza prin

Bulevardul Siderurgistilor si viaductul peste valea Catusa.

II.A.1.5- Date climatice

Pentru caracterizarea climatologica a amplasamentului au fost utilizate date

meteorologice de la statia meteorologica Galati care se gaseste la o altitudine de 71 m. S-au

utilizat date multianuale, de peste 20 ani de observatii.

In municipiul Galati, durata insolatiei solare insumeaza anual 2195.1 ore.

20

In ceea ce priveste temperatura aerului, maxima absoluta este de 36,70C si s-a inregistrat

in luna iulie, iar minima absoluta de –23,40C s-a Inregistrat in luna ianuarie. Temperatura medie

anuala pentru statia Galati este de 10,50C.

Numarul de zile cu inghet la sol este de 96,5 zile pe an, lunile cu cele mai multe zile de

inghet fiind ianuarie, decembrie si februarie.

Regimul precipitatiilor insumeaza anual o cantitate de 489 l / m2, lunile in care cad cele

mai multe precipitatii fiind iunie cu 60 l / m2 si mai cu 58 l / m

2. Cele mai putine precipitatii cad

in lunile martie cu 27 l / m2 si octombrie cu 29 l / m2.

Regimul eolian exprimat in viteza vantului este caracterizat de o medie anuala de 16,6

m/s ( exprimat ca media valorilor maxime lunare), media valorilor maxime inregistrata in luna

ianuarie fiind de 20,2 m/s, in timp ce in lunile iunie si septembrie de 14,9 m/s.

Pentru vantul la sol cele mai frecvente directii de aparitie sunt: directiile N (15,60%)

si NNE (9,5%).

Directia si viteza vantului la obiectiv

Directia

Prevalenta

anuala, %

din timp

Viteza

medie,

m/s

0

5

10

15

20

N

N-NE

NE

E-NE

E

E-SE

SE

S-SE

S

S-SV

SV

V-SV

V

V-NV

NV

N-NV

N 15,6 5,21

N-NE 9,5 4,57

N-E 6,2 4,03

E-NE 2,2 4,09

E 4,0 3,64

E-SE 4,1 3,72

SE 6,0 3,47

SSE 2,4 3,95

S 5,8 4,32

S-SV 6,0 4,72

S-V 8,8 4,81

V-SV 2,4 4,37

V 3,2 3,52

V-NV 2,4 4,08

NV 5,8 4,83

NNV 5,8 5,46

Calm 9,8

Stratificarea termica a atmosferei este predominant neutra (54,82% din cazuri),

urmata de stratificarea usor instabila (18,98%) si stratificarea usor stabila (10,40%).

21

Tabel 4. Frecventa de aparitie a diverselor grade de stratificare termica a atmosferei

Grad de

stratificare

Foarte

instabil instabil

Usor

instabil Neutru

Usor

stabil Stabil

Foarte

stabil

Frecventa de

aparitie % 0,65 4,12 18,98 54,82 10,40 7,14 3,97

II.A.1.7-Date geologice si hidrografice

Din punct de vedere geologic zona este caracterizata de prezenta pamanturilor de varsta

cuaternara si de natura eoliana-aluvionara.

Pentru amplasamentul societatii este caracteristica existenta la suprafata a unui

pachet de loess galben, macroporos, neomogen, sensibil la inmuiere, precum si prezenta

unei alternante de staturi de argile prafoase si prafuri partial sensibile la inmuiere.

Nivelul apei freatice se situeaza la 7-10 m sub nivelul solului, dependent de pierderile de

apa din instalatiile existente pe platforma. Caracteristicile fizico chimice ale apei subterane – nu

prezinta caracter agresiv pentru fundatii si structuri.

Tectonic municipiul Galati este situat la circa 150-200 km fata de epicentrul zonei

seismice, pe linia de fractura Galati - Namoloasa cu originea in zona muntilor Vrancei. Seismic,

conform Normativului P100-92, municipiul Galati se Incadreaza in zona de calcul seismic ”C”,

un cutremur de gradul 6 putand provoca daune.

Din punct de vedere hidrologic, municipiul Galati se afla la nord de confluenta Siretului cu

Dunarea. Zona Combinatului siderurgic, in incinta caruia se gaseste si SC

ELECTROCENTRALE GALATI SA se afla pe terasa inalta intre doua cursuri de apa (afluenti

ai Siretului), valea Malina la vest si valea Catusa la est, intre platforma industriala si oras. Balta

Catusa constituie locul de evacuare a apelor uzate de pe platforma ARCELOR MITTAL.

II.A.1.8- Zone protejate

In zona amplasamentului SC ELECTROCENTRALE GALATI SA nu exista teritorii

ecologice special ocrotite.

22

II.A.1.9-Istoric

In 1965 prin ORD 15228/08.1965 terenul pe care s-a construit centrala s-a transferat

din administrarea Combinatului Siderurgic in administrarea Ministerului Minelor si Energiei

Electrice. Lucrarile de constructie s-au realizat etapizat, instalatiile existente pe amplasament

fiind:

Etapa I -160 MW construita in perioada 1969-1971

3 cazane de abur 420/350 t/h

1 turboagregat de 60MW


2 CAF de 100Gcal

statie tratare apa cu 4 linii demineralizare de 100mc/h fiecare

Etapa II 165 MW construita in perioada 1974-1975




statie tratare apa cu 5 linii demineralizare de 130mc/h fiecare si 2 filtre de dedurizare

de 100mc/h

Etapa III 210 construita in perioada MW 1981-1982


2 turboagregate de 105MW

statie tratare cu 8 baterii filtre anionice si 8 baterii filtre cationice de 150mc/h; 3 filtre

de dedurizare de 150 mc

In prezent cazanele 1, 2 si 3, precum si TA1 si TA2 (etapa I) sunt dezafectate.

II.A.1.10. – Descrierea populatiei zonei

Distributia populatiei in zona adiacenta SC ELECROCENTRALE susceptibila a fi afectata

de un potential accident major este urmatoarea:

Localitatea Populatie

Galati 225881

Smardan 4549

Sendreni 3400

23

Localitatea Populatie

Movileni 2464

Vadeni 3723

I.C. Bratianu 1157

Datele existente in monitoringul SC ELECROCENTRALE GALATI SA privind calitatea

factorilor de mediu (valorile emisiilor) releva faptul ca acestea se incadreaza in limitele admise

prin normativele in vigoare, si deci populatia, nici chiar populatia vulnerabila (intre 0 - 4 ani si

peste 70 ani), nu este afectata de activitatea desfasurata in conditii normale de SC

ELECROCENTRALE GALATI SA.

B. Identificarea instalatiilor si a altor activitati de pe amplasament care ar putea

prezenta un pericol de accident major;

In incinta Combinatului siderurgic se afla sectii de productie care pot provoca accidente:

otelariile si fabrica de oxigen. Pana la aceasta data nici unul din accidentele ce au avut loc in

combinat nu au afectat obiectivul analizat (SC ELECTROCENTRALE GALATI SA).

In cadrul SC ELECTROCENTRALE GALATI activitatea de baza se desfasoara in

urmatoarele sectii / compartimente:

- sectia cazane: - exploatare cazane

- exploatare pacura

- sectia turbine: - exploatare turbine

- exploatate termoficare

- sectia chimica: - exploatare sectie chimica

- analize chimice

- sectia electrica

- exploatare instalatii electrice

- laborator metrologic pentru sisteme de contorizare

Activitatile de baza sunt sustinute de serviciile: marketing, tehnic, reparatii, investitii, financiar-

contabilitate, achizitii.

24

In SC ELECROCENTRALE GALATI se identifica 2 sectii in cadrul carora exista

urmatoarele instalatii sau anexe care ar putea prezenta un pericol de accident major in care sunt

implicate substante periculoase:

- Sectia exploatare cazane - Gospodaria de pacura

- Sectia chimica – Instalatia de electroliza

Accidentele majore care pot avea loc in SC ELECROCENTRALE GALATI sunt

incendiul si poluarea chimica, care pot afecta aerul atmosferic, apele de suprafata si subterane,

solul precum si populatia din vecinatate.

C. Descrierea zonelor unde se poate produce un accident major.

In afara platformei combinatului, zonele locuite cele mai apropiate sunt (fig1):

a. La NV cu localitatea Smardan ( 9 km).

b. La E municipiul Galati (la 2 km) si portul iar mai departe localitatea Giurgiulesti (R.

Moldova) si raul Prut (circa 14 km de Galati;

c. La SE cu municipiul si portul Galati si, mai departe, cu fluviul Dunarea la 1,5 km si raul

Siret, iar dincolo de Dunare, in Dobrogea localitatea 23 August;

d. La S cu localitatile Movileni, Baldovinesti, Sendreni, Serbestii Vechi, Traian;

Toate aceste localitati reprezinta zone potentiale asupra carora se pot abate urmarile unui

accident major avand sursa la SC ELECTROCENTRALE SA Galati.

Distantele pana la aceste localitati se pot aprecia folosind harta din figura de mai jos, redata

la scara. Zona dintre localitati este in general agricola si reprezinta de asemenea potentiale locuri unde s-

ar putea materializa urmarile unor eventuale accidente majore.

25

III. Descrierea instalatiei

A. descrierea activitatilor si a produselor principale apartinand acelor parti ale

amplasamentului care au importanta din punctul de vedere al securitatii, surselor de

riscuri de accidente majore si a conditiilor in care un astfel de accident major se poate

produce, precum si descrierea masurilor preventive propuse;

Descrierea activitatii si a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament

Suprafata totala a amplasamentului este de 233.000 mp din care construita este de 94.394 mp.

SC Electrocentrale Galati sa este amplasata pe platforma SC Arcelor Mittal Galati SA si are

urmatoarele vecinatati:

• Nord – Linde Gaz;

• Est - Uzina Cocsochimica (dezafectată);

• Sud - Fabrica de var 1;

• Vest - OLD1 si OLD2;

Centrala electrica functioneaza in regim continuu (3 schimburi a cate 8 ore ), si se livreaza in

26

functie de contractele de enegie electrica incheiate, de necesarul de energie termica pe plan local

si de solicitarile Dispeceratului Energetic National pentru energie electrica. In cadrul

programului anual de reparatii sunt prevazute lucrari de revizie, intretinere si mentenanta care

necesita oprirea alternativa a instalatiilor de ardere pentru o perioada de aproximativ 30 de zile.

Numarul de personal prevazut pentru verificarea instalatiilor si a celor din activitati conexe

acestora, la nivelul anului 2012 era de 548 angajati.

Principalele utilaje din fluxurile de fabricatie sunt urmatoarele:

1. TURBINE

• TA3 de 105MW - TKM - echipata cu generator de 142 MVA racit cu hidrogen, tip TVF

- 100-2, 105MW putere activa, cuplat direct la turbina de abur.;

• TA4 de 60MW - tip LMZ - echipata cu generator de 72 MVA racit cu hidrogen, tip TVF

- 63-2, 63MW putere activa, cuplat direct la turbina de abur;

• TA5 si TA6 de 105MW - tip LMZ - echipata cu generator de 142 MVA racite cu

hidrogen, tip TVF -120-2, 120MW putere activa, cuplate direct la turbina de abur.

2. CAZANE- 5 cazane de tip TGM 89AS cu urmatoarele caracteristici:

• Puterea termica a fiecarui cazan = 293 MW t

• Debit abur viu la functionarea cu gaz natural sau pacura: 420t/h,

• Debit abur viu la functionarea cu 60% gaz furnal si 40% gaz natural: 350t/h;

• Debit abur viu la functionarea cu gaz furnal: 210t/h,

• Presiune nominala 140 kg f/cm2 ,

• Temperatura abur supraincalzit = 5400C

• Temperatura apa alimentare = 2300C.

Cazanele de abur sunt construite pentru functionarea in bara comuna pe parte de abur si apa

de alimentare folosind din 2007 urmatorii combustibili: gaz natural, gaz furnal si pacura.

Arzatoarele cazanelor sunt proiectate pentru arderea urmatoarelor cantitati de combustibili:

- gaz furnal - debit maxim 160.000 Nm3/h;

- gaz natural - debit maxim 32.000 Nm3/h;

- pacura - debit maxim 30.000 kg/h.

Aceste cantitati de combustibil nu pot fi arse simultan pe cazan, ci in anumite proportii si

combinatii. Debitul de abur maxim posibil a fi produs de cazan depinde de combinatia de

27

combustibili si proportia dintre acestia, dupa cum urmeaza:

Nr. crt. Regimuri de functionare in functie de combustibilul

utilizat Debitul de abur maxim produs (t/h)

1. Gaz natural sau/si pacura (1% sulf) 420

2. Gaz de furnal (Hi = 900 kcal/N mc) 210

3. Gaz de furnal (60%) si gaz natural (40%) 350

Cazanele energetice pentru producerea aburului formeaza urmatoarele instalatii mari de

ardere, in conformitate cu prevederile HG 541/ 2003, cu modificarile si completarile ulterioare:

− Instalatia mare de ardere nr. 2 (IMA2) cu puterea termica totala de 586 MW t, formata din

cazanele de abur nr. 4 si nr. 5 de 293 MW t fiecare.

− Instalatia mare de ardere nr. 3 (IMA3) cu puterea termica totala de 879 MW t, formata

din cazanele de abur nr. 6, nr. 7 si nr. 8 de 293 MW t fiecare

28

Diagrama proceselor tehnologice desfasurate pe amplasament

30

Descrierea fluxului tehnologic

SC Electrocentrale SA Galati produce energie electrica si termica in cogenerare. Instalatiile

energetice sunt proiectate sa functioneze cu parametrii ridicati ai aburului (140 at si 5400C) si au

circuit de preIncalzire regenerativ al apei de alimentare a cazanelor, fapt ce permite obtinerea unor

randamente ridicate ale ciclului termic (n = 0,39 - 0,42).

Sectia chimica

Obtinerea apei limpezite

Apa decarbonatata de la SC ArcelorMittal SA Galati este trecuta prin filtrele mecanice cu

cuart, pentru limpezire. Sunt retinute suspensiile de natura organica si de natura anorganica,

obtinandu-se apa limpezita.

Apa limpezita se trece prin preIncalzitori (daca temperatura este mai mica de 150), apoi direct

in instalatia de dedurizare sau in filtrele bariera (FB) si in rezervoarele de apa limpezita.

Reconditionarea cuartului se va face prin spalare cu HCl, o data pe an, pentru fiecare filtru mecanic.

Obtinerea apei dedurizate

Apa limpezita este trecuta prin 6 filtre incarcate cu masa cationica, unde se retin ionii de Ca2+

si de Mg2+, proces numit dedurizare, iar produsul finit obtinut este apa dedurizata.

Dupa epuizarea rasinii, regenerarea se face cu solutie de NaCl 8-10 %. Apele de la regenerare

sunt neutre, cu incarcare mare de ioni de Na+ si Cl-.

Apa dedurizata se stocheaza in 3 rezervoare de 100 mc fiecare de unde cu ajutorul a 6 pompe

este livrata consumatorilor din centrala sau din SC Arcelor Mittal GALATI SA si adaos in reteaua de

termoficare urbana.

Obtinerea apei demineralizate

Apa limpezita este trecuta prin filtre cationice echipate cu cationit puternic acid in forma H,

unde se realizeaza retinerea tuturor cationilor existenti in apa, proces numit decationizare. Apa

decationizata, cu un puternic caracter acid, este trecuta in treapta anionica a instalatiei, formata dintr-

un filtru cu anionit slab bazic si un filtru cu anionit puternic bazic, unde sunt retinuti anionii acizilor

tari si acizilor slabi.

Apa obtinuta este apa demineralizata nefinisata, care este apoi trecuta prin filtre cu pat mixt

(echipate cu cationit puternic acid si cu anionit puternic bazic, amestecate intim). Rezulta apa

demineralizata finisata, care este stocata in 4 rezervoare de 1000 mc fiecare. Apa demineralizata se

31

foloseste pentru consum CET si se livreaza la SC Arcelor Mittal SA GALATI.

Pentru regenerarea cationitilor se foloseste solutie de HCl 5 - 8%, iar pentru regenerarea

anionitilor se foloseste solutie de NaOH 3- 4%.

Apele de regenerare se dirijeaza in rezervoare de neutralizare unde se ajusteaza pH-ul, pentru

a se obtine valorile impuse la evacuare.

In scopul reducerii fenomenului de eroziune - coroziune din circuitul apa - abur, se impune

dozarea de amoniac pentru alcalinizarea apei si a hidrazinei pentru dezoxigenare chimica si

alcalinizare.

In cadrul sectiei chimice functioneaza laboratoare care au ca obiect de activitate controlul

chimic al circuitului apa-abur, al combustibililor utilizati, uleiuri (de turbina, electroizolant si de

motor), gaze de ardere, atmosfera de lucru si puritate hidrogen.

Laboratorul de analize chimice este dotat cu urmatoarele echipamente:

• Aparat de dezemulsionare 1 buc

• Colorimetru ASTMA 1 buc

• Vascozimetru Ubellohde 1 buc

• Baie termostatata 1 buc

• Vascozimetru Engler 2 buc

• Baie de nisip 1 buc

• Balanta pentru densitate Mohr-Westfall 1 buc

• Aparat de inflamabilitate 1 buc

• Calorimetru 1 buc

• Gaz - Cromatograf pentru metan 1 buc

• Umidometru pentru hidrogen 2 buc

• Explozimetru (pentru scapari de hidrogen) 2 buc

• Balanta tehnica 1 buc

• Spectrofotometru 5 buc

• Multiparametru (pH, oxigen) 1 buc

• Aparat pentru determinare gaze arse 1 buc

• Aparat pentru probe aer 3 buc

• Explozimetru pentru metan 1 buc

32

• Aparat pentru determinarea CO 1 buc

• Aparat Orsat cu 7 pipete 1 buc

• Aparat pentru oxigenul dizolvat 1 buc

• pH-metru / ionometru / conductometru 1 buc

• Ionometru 1 buc

• pH-metru portabil 1 buc

• Conductometru 2 buc

• Aparat Orsat cu 2 pipete 1 buc

• Conductometru/pH-metru 1 buc

• Balanta analitica 1 buc

• Umidometru 1 buc

Instalatia de producere a hidrogenului

Hidrogenul necesar pentru racirea generatoarelor electrice, este asigurat cu ajutorul unei

instalatii de electroliza. Aceasta este compusa din 2 linii de productie aflate in aceeasi cladire.

Electroliza se efectueaza in electrolizoare SEU 20, utilizandu-se apa demineralizata. Ca electrolit se

foloseste solutie de KOH de concentratie 250 - 400 g/l, la care se adauga o cantitate mica de

bicromat de potasiu (2 mg/l electrolit).

Apa demineralizata provine de la sectia chimica etapa 1 si este stocata in 2 vase de egalizare.

Dupa electroliza apei efectuata in electrolizor, gazele produse (oxigenul si hidrogenul) sunt colectate

separat. Fiecare intra intr-o coloana de spalare plina cu electrolit, apoi intr-o coloana de spalare si de

reglare a presiunii. Coloanele de spalare si de reglare a presiunii sunt legate in paralel cu vasele de

egalizare. Oxigenul produs se esapeaza printr-un zavor hidraulic. Hidrogenul intra intr-un racitor,

apoi intr-un uscator cu silicagel si de aici este trimis intr-unul din cele 6 rezervoare de hidrogen.

Rezervoarele sunt construite din otel si au o capacitate de 20 mc. Incarcarea rezervoarelor de stocare

se face pana la o presiune de 9 bar. Racirile sunt realizate cu apa dedurizata provenita de la sectia

chimica, care dupa utilizare este evacuata in reteaua de canalizare cu un debit de 1 - 1 , 3 mc/h. Pentru

regenerarea silicagelului se foloseste hidrogen fierbinte.

Sectia Cazane

Apa demineralizata produsa in statia proprie de tratare este introdusa in cazan, unde este

introdus si combustibilul prin arzatoarele de gaz natural, gaz furnal sau pacura. Prin arderea

33

combustibilului (in amestec cu aer) apa se transforma in abur supraincalzit cu presiunea de 140 at si

temperatura de 5400C. Aburul supraIncalzit iesit din cazan se destinde in turbina cu cedare de lucru

mecanic permitand rotirea turbinelor si implicit a generatoarele electrice (cuplate axial cu acestea)

obtinandu-se astfel energia electrica care este debitata in sistem. De asemeni, din priza de termoficare

a turbinei se extrage apa fierbinte care este folosita la incalzirea urbana in sistemul de termoficare.

Alimentarea cu pacura

Centrala este alimentata cu pacura cu ajutorul cisternelor CFR. Descarcarea se face la rampa de

descarcare care este prevazuta cu rigole pentru colectarea scurgerilor accidentale de pacura. Pacura

se pompeaza cu ajutorul pompelor de transvazare, in doua rezervoare subterane de 5.000 m3 si doua

rezervoare supraterane de 10.000 m3 fiecare. Rezervoarele subterane sunt construite din beton, iar

rezervoarele supraterane sunt metalice, au o izolatie termica din vata de sticla si sunt prevazute cu o

imprejmuire de beton pentru impiedicarea scurgerilor accidentale.

Pacura din rezervor, este filtrata, preIncalzita si pompata in cazanele pe pacura la arzatoarele

cazanelor, unde este amestecata cu aerul de combustie si cu celelalte tipuri de combustibili si este

arsa.

Alimentarea cu gaz natural

Gazul natural este adus printr-o conducta supraterana Dn=720mm din reteaua de transport

apartinand SNTGN Transgaz SA la statia de reglare a presiunii. Statia de reglare a presiunii are doua

trepte, dar datorita presiunii scazute a gazului natural se lucreaza numai in prima treapta.

Din statie gazul natural se transporta la fiecare cazan, care este prevazut cu vane cu actionare

electrica (de izolare), vana de inchidere rapida actionata pneumatic, armaturi de reglare a debitului si

de distributie la arzatoare. Cazanele 4,5,6,7 si 8 sunt prevazute cu 6 arzatoare de gaz metan amplasate

pe 2 niveluri.

Alimentarea cu gaz de furnal

Gazul de furnal este adus printr-o conducta cu diametrul ø=2800mm, de la SC Arcelor Mittal

Galati SA. Pe traseul gazului de furnal este amplasat un preincalzitor de gaz de furnal, preincalzirea

efectuandu-se cu gaze de ardere. Pe fiecare cazan exista 8 arzatoare de gaz de furnal, de tip turbionar

cu ardere mixta, asezate pe doua niveluri, dispuse lateral.

Aerul necesar arderii

Aerul este preluat de ventilatoarele de aer din exteriorul sau interiorul cladirii in care se afla

34

instalate cazanele de abur si introdus in arzatoarele cazanului odata cu combustibilul. Aerul necesar

combustiei in cazul cazanelor energetice este vehiculat cu ventilatoare de aer (VA). Aspiratia aerului

de catre fiecare VA se face pe cate un canal, existand doua posibilitati: aspiratie din sala cazane sau

din exterior. in timpul iernii, aspiratia aerului se realizeaza din exterior, pentru a se evita formarea de

curenti in sala cazanelor, iar vara aspiratia aerului se realizeaza din interiorul salii cazanelor.

Aerul refulat de ventilatoarele de aer trece prin preincalzitoarele de aer cu abur (calorifere).

Temperatura minima a aerului la iesirea din aceste calorifere trebuie sa fie 40°C, pentru evitarea

punctului de roua. Apoi aerul trece prin preIncalzitoarele de aer rotative, ajungand la iesirea acestora

la o temperatura de cca. 320°C. La iesirea din preIncalzitoarelor de aer, aerul este distribuit la

arzatoarele cazanelor.

In focar are loc procesul de reactie intre aerul de ardere si combustibil, cu formare de gaze de

ardere la temperatura ridicata, acestea formandu-se din elementele combustibile continute in

combustibil si din aerul necesar arderii.

Evacuarea gazelor arse in atmosfera se face prin instalatiile de evacuare a gazelor (canale de

gaze, ventilatoare de gaze, cosuri de evacuare).

Gazele arse rezultate din procesul tehnologic sunt evacuate la cosurile de fum cu ajutorul

ventilatoarelor de gaze (VG), cate 2 VG pentru fiecare cazan energetic.

In drumul lor spre cos, dupa ce mai intai au cedat caldura pentru vaporizarea si/sau incalzirea

apei, gazele arse trec prin preincalzitoarele de aer rotative (PAR) si apoi sunt evacuate la cos.

Cazanele 6 si 7 sunt dotate cu arzatoare cu NOx redus, care sunt proiectate sa minimizeze formarea

de NOx prin mentinerea unui nivel de temperatura scazut in flacara si o introducere gradata a

oxigenului in zona de ardere. De asemenea, utilizarea pulverizarii cu abur atrage dupa sine o finete

de pulverizare crescuta, un amestec combustibil - oxidant mai bun, o scurtare a lungimii flacarii si o

reducere a coeficientului de exces de aer in focar. Aburul de pulverizare actioneaza ca un inhibitor in

procesul de formare a emisiilor de oxizi de azot.

Arzatoarele cu care sunt dotate cazanele 6,7 si 8 sunt arzatoare mixte in sistem dual gaz natural

- pacura si gaz natural, cu emisie redusa de NOx, iar la cazanul nr. 5 sunt arzatoare mixte in sistem

dual gaz natural si gaz de furnal si gaz natural, cu emisie redusa de NOx ( se va finaliza la sfarsitul

anului 2012), cu introducerea aerului in trepte, cu grade diferite de turbionare si un sistem de

pulverizare cu abur a pacurii. Arzatoarele mixte duale pacura-gaze naturale cuprind:

35

• duza de pulverizare pacura cu abur, cu lance de pacura, racorduri pentru pacura si abur si

furtunuri elastice de racord;

• arzatorul cu lanci de gaz si torul de gaz;

• cutia de aer a arzatorului cu clapeta de reglare aer primar;

• servomotor pentru clapeta de reglare aer primar;

• servomotorul clapetei de reglare debit aer arzator;

• unitate de supraveghere presiune aer de ardere cu manometru pentru aerul de ardere si

presostat;

• echipamentul de aprindere cu transformatorul de aprindere si armaturii pentru gazul de

aprindere;

• presostat supraveghere gaz de aprindere;

• detector de flacara.

Orele de functionare ale cazanelor de abur viu sunt prezentate in tabelul urmator:

Nr.

Crt.

UM

IMA2 IMA3

C4 C5 C6 C7 C8

1. Anul PIF - 1975 1976 1984 1985 1988

2. Anul ultimei RK - 2008 2012 1996 2002 1997

3. Total ore functionare de la PIF pana la 31.12.2011

ore 188278 179265 122571 121328 73339

Sectia Turbine

Aburul energetic supraIncalzit produs in cazan (140 bar si 540°C) este admis in turbine prin

intermediul unor ventile de reglaj. Acesta se destinde pana la iesirea din ultimele trepte (de joasa

presiune) si intra in condensator. Aburul se condenseaza, iar condensul este evacuat cu pompele de

condens prin circuitul regenerator de joasa presiune (PJP) si trimis in degazor de 6 ata de apa

demineralizata. De aici, prin intermediul pompelor de alimentare apa este trimisa la preincalzitorii de

inalta presiune (PIP) si apoi in nodul de alimentare al cazanului.

Circuitul termic este Inchis, apa demineralizata produsa de sectia chimica fiind utilizata ca

apa de adaos. Aceasta intra in preIncalzitoarele de apa demineralizata, in degazor de 1.2 at, apoi in

degazor de 6 ata.

Condensul de baza este incalzit pana la 140°C in sistemul regenerativ cu abur de la prizele

fixe ale turbine. O parte din cantitatea de abur care intra in turbine este preluata cu ajutorul prizelor

36

reglabile si este utilizata pentru preincalzirea apei de retea de termoficare. Pierderile din retea sunt

acoperite de apa dedurizata (apa de adaos) produsa in sectia chimica. Aceasta intra in preincalzitorii

de apa dedurizata, in degazorul de dedurizata de 1.2 ata si apoi in returul circuitului de termoficare.

Condensarea aburului se face cu apa de racire vehiculata prin circuitul de racire cu pompele

de circulatie care aspira apa din TR si refuleaza tot in TR. Circuitul este unul inchis, iar pierderile se

compenseaza cu apa limpezita adusa de la SC Arcelor Mittal Galati SA.

Sectia turbine are in gestiune gospodaria de ulei de turbine care este utilizat in sistemul de

ungere si reglaj al turbinelor. Uleiul este stocat in rezervoare metalice de cate 30 t, amplasate pe o

platforma exterioara betonata, precum si in instalatie, in dreptul fiecarei EPA (electropompa de

alimentare), in rezervoare de cate 3000 mc.

Fluxul de apa de racire

Acest flux presupune utilizarea unor debite de apa de racire, necesara pentru condensarea

aburului destins in turbina. Aceasta se face in condensatoare de suprafata racite cu apa.

Racirea condensatoarelor, cat si a racitorilor auxiliari, este asigurata de apa de racire,

vehiculata prin circuitul de racire.

Circuitul apei de racire este de tip Inchis. Apa din circuitul de racire este racita cu aer in 5

turnuri de racire cu tiraj natural in contracurent. Caracteristicile constructive ale turnurilor de racire

sunt urmatoarele:

− turnurile 1,2,3 sunt in contracurent, cu suprafata irigata de 2.000 m2, debitul de apa de 14.000

m3/h, sistemul de racire fiind format din placi ondulate de azbociment cu dimensiunea de

21300 x 1130 x 6 mm;

− turnul 4 este in contracurent, cu suprafata irigata de 1.500 m2, debitul de apa de 34.000 m

3/h,

sistemul de racire fiind format din placi ondulate de azbociment cu dimensiunea de 21300 x

1130 x 6 mm

− turnul 5 este in curent transversal, cu suprafata irigata de 4.000 m2, debitul de apa de 14.000

m3/h, sistemul de racire fiind format din rulouri din polietilena cu diametrul ø = 160 mm, in 4

randuri, iar retinatorii de stropi sunt formati din rulouri de masa plastica pe doua randuri cu

diametrul ø = 100 mm;

Pentru mentinerea cantitatii si calitatii apei limpezite din circuitul de racire, acesta este

37

prevazut cu un sistem de purjare, care permite evacuarea unor cantitati limitate de apa de racire in

reteaua de canalizare.

Sistemul de racire permite si racirea unor echipamente din componenta instalatiilor

energetice, in mod direct sau prin fluide intermediare.

Sectia Electrica

Turbina antreneaza generatorul care produce energie electrica la frecventa de 50 Hz si

tensiunea de 10.5 KV la borne. Generatoarele sunt racite cu hidrogen.

Evacuarea puterii in sistemul energetic se face printr-un transformator ridicator de putere de

la 10.5 la 110 KV, in statia electrica de 110 KV. Legatura dintre transformator si statia de 110 KV se

face prin cablul electric de 110 KV, iar pe partea de 10.5 KV transferul se face prin bare colectoare

capsulate.

Pentru asigurarea serviciilor interne ale centralei, la transformatorul ridicator este conectat un

transformator coborator de tensiune de la 10.5 KV la 6 KV pentru distributia energiei electrice in

statiile de 6 KV ce alimenteaza consumatorii proprii ai centralei.

Transformatoarele (23 buc) sunt in ulei, cu circulatie fortata a uleiului si suflaj de aer pentru

racirea acestora, precum si cu rol de mediu electroizolant.

In dotarea sectiei electrice se afla si gospodaria de ulei depozitat in rezervoare metalice de

cate 40t (unul dintre rezervoare este destinat uleiului uzat).

Sectia PRAM - AMC, Electric

Cladirea, in care se afla atelierele PRAM - AMC, are o suprafata construita de 104 mp si

cuprinde magazie de materiale si piese specifice instalatiilor AMC, magazie pentru sculele

individuale ale salariatilor, camere cu banc de lucru pentru reparatii si verificari, vestiare si grupuri

sanitare.

Aici au loc reparatii, lucrari de mentenanata, deservire si reparatii planificate ale instalatiilor

si echipamentelor din dotare.

Atelierul de cauciucare

Atelierul propriu-zis are o suprafata de 192 mp si cuprinde: magazie pentru materiale,

38

atelierul cu banc de lucru, autoclava pentru vulcanizare. Aici se executa protectii anticorozive la

conducte metalice, inclusiv aplicarea de folii de plastic ECE pe conducte folosind adeziv NL1.

Principalele faze ale procesului tehnologic sunt:

• curatarea stratului de oxid de fier de pe suprafata conductelor, folosind perii de sarma;

• croirea foliilor ECE;

• aplicarea manuala a adezivului pe suprafata foliilor modelate si aplicarea acestora pe

suprafetele de protejat;

• introducerea in autoclava pentru vulcanizare

Atelier Mecanic

Acest sector are ca obiect de activitate intretinerea mecanica a instalatiilor si echipamentelor

aferente sectoarelor de productie si auxiliare. Atelierul mecanic are o suprafata de 935 mp. Atelierul

mecanic este compus din atelierul propriu-zis, dotat cu masini unelte de prelucrari mecanice,

magazia de materiale si piese specifice, magazia de produse finite, birou, vestiare si grupuri sanitare.

Atelierul este dotata cu un pod rulant de 1,6 t, care transporta piesele metalice la / de la masinile

unelte.

Principalele faze ale procesului tehnologic sunt:

• aprovizionarea cu materii prime

• realizarea pieselor dupa proiect (desen comanda)

• depozitarea pieselor in spatiile din atelier sau/si predarea catre beneficiar

Sector Transporturi

Acest sector are ca obiect de activitate asigurarea transportului intern al materialelor,

echipamentelor si al personalului in caz de interventie.

Mijloacele de transport in perioada de inactivitate sunt garate in spatiu acoperit (garaj auto) cu

suprafata de 706 mp.

Mijloace de transport:

• Autospeciala basc. RD8135 – 1 buc

• Microbuz – 2 buc

• Autoturisme - 11 buc.

39

• Motostivuitoare 1. buc;

• Electrocare –1 buc.

• Automacara Kraz 16tf – 1 buc.

• Automacara HT 125- 1 buc

• Tractor cu remorca – 1 buc

• Excavator hidraulic – 1 buc

Date despre infrastructura si utilitati

Obiectivul SC ELECTROCENTRALE GALATI SA este o unitate a sistemului energetic

national care produce energie electrica si termica, folosind instalatii termoenergetice.

Principalele elemente de infrastructura si utilitati aferente obiectivului sunt detaliate in continuare.

Energie electrica

Alimentarea cu energie electrica a instalatiilor se asigura din sistemul propriu de productie al

energiei electrice.

• Energia electrica este produsa in 1 turbogenerator tip PT 60, 3 turbogeneratoare tip VT 100

Din energia energie electrica produsa:

a. 10%, in medie, se utilizeaza pentru nevoi proprii

b. 90% se livreaza Sistemului Energetic National

Energia produsa este preluata in statia de 110 KV, situata in partea de nord a amplasamentului, in

afara incintei.

Alimentarea cu combustibil

SC ELECTROCENTRALE GALATI foloseste urmatoarele categorii de combustibili:

− gaz metan cu putere calorifica de 8050 Kcal/Nmc

− gaz de furnal cu putere calorifica de 800 Kcal/Nmc

− pacura cu - putere calorifica de 9720 Kcal/kg

− continut sulf ≤1% medie anuala

− continut de cenusa 0,05-0,09%

In functie de instalatia de ardere, proportia componentelor in multicombustibilul utilizat este:

40

IMA 2: gaz metan: gaz de furnal = 83.5: 16.5

IMA 3: gaz metan: pacura = 96: 4

Energie termica

Cele 5 cazane de abur tip TGM – de 420t/h produc abur energetic la 140 bar si 540 °C. Aburul

este utilizat astfel:

a. producere de energie electrica in cele 4 turboagregate

b. producere de energie termica pentru orasul Galati si pentru folosinta proprie

Apa tehnologica

− apa industriala (apa limpezita), pretratata cu sulfat feros si var, este preluata din reteaua

ArcelorMittal (sursa Dunare) prin trei fire de aductiune. Apa este stocata in trei rezervoare (2

x 100 mc; 1 x 200 mc)

− apa de adaos la circuitul de racire (apa limpezita) este preluata din reteaua ArcelorMittal prin

4 conducte de 500 mm si introdusa in bazinele turnurilor de racire

Tratarea apei pentru scop tehnologic (obtinere de apa demineralizata sau dedurizata) se

realizeaza in 2 statii de tratare chimica

• Statia 1-Etapa I-II include:

-filtrare pe filtre mecanice Incarcate cu cuart;

-a) dedurizare pe filtre cu masa cationica, stocare, pompare pentru distributie (centrala + Sidex)

-b) demineralizare pe 9 linii (etapa I 4 linii, etapa II 5 linii) filtre cationice + filtre anionice; stocare;

pompare in instalatia de finisare (5 filtre cu pat mixt), stocare, pompare pentru distributie (centrala +

Sidex); regenerare filtre (cu solutii de sare, soda sau acid clorhidric)

-tratare condens: 2 filtre H cationice si 2 cu pat mixt

-tratare apa retur termoficare (2 filtre Na cationice)

-regenerare filtre

• Statia 2 – Etapa III

-filtrare pe filtre mecanice Incarcate cu cuart preIncalzire pe timp de iarna

a) dedurizare 4 filtre cationice, stocare, pompare la consumatori, regenerare filtre

b) demineralizare cate 8 baterii de filtre cationice si anionice, filtrare pe filtre cu pat mixt (finisare)

stocare, pompare la consumatori; regenerare filtre

41

Emisii atmosferice

Din activitatea centralei rezulta emisii de gaze din arderea combustibilului in cele 6

cazane care pot contine: pulberi in suspensie, CO, SO2, NOx. in SC ELECTROCENTRALE

GALATI SA exista cosuri de dispersie (3 cosuri de fum H =100m; D baza 25 m; D varf 6 m - un

cos de fum este scos din functiune) si sistemele de degazare aferente fiecarui cuptor.

Ape uzate

Deversarea apelor uzate din incinta (ape menajere, ape pluviale, ape de la regenerare filtre,

purje de la turnurile de racire sau cazane, evacuari din separatoarele de pacura) se face in colectorul

C3 apartinand ArcelorMittal.

Evacuarea finala a apelor uzate de pe platforma ArcelorMittal se face in Balta Catusa.

Pentru tratarea apelor uzate sau a scurgerilor accidentale de produse petroliere sunt disponibile

instalatii de tratare:

• Instalatia de neutralizare pentru Statia 1 (etapele I-II)

Apele de la regenerarea filtrelor ionice din instalatia de demineralizare de la Statia 1, etapa I

trec prin cadere libera in 2 bazine subterane de beton, captusite cu caramida antiacida, cu o capacitate

de 450 mc fiecare. in aceste bazine, apele cu caracter agresiv sunt omogenizate prin recirculare cu

ajutorul aerului comprimat, apoi sunt trecute intr-un rezervor tampon de neutralizare suprateran de

500 mc, dupa care, prin cadere libera, apele sunt evacuate in reteaua de canalizare a SC

ArcelorMittal Galati SA cu un debit de 150 m3/h la o temperatura de maxim 40

0C

Apele de la regenerarea filtrelor ionice din instalatia de demineralizare de la Statia 1, etapa II

trec prin cadere libera in 2 cisterne tampon subterane din otel captusite cu cauciuc, cu o capacitate de

40 mc fiecare. De aici apa este pompata cu ajutorul a 3 pompe in 2 rezervoare de neutralizare

construite din otel captusite cu cauciuc, cu capacitatea de 500 mc fiecare. Omogenizarea se face prin

recirculare cu pompe si prin barbotare de aer comprimat. Dupa neutralizare, apele sunt pompate in

rezervorul tampon de neutralizare de 500 mc, dupa care, prin cadere libera, apele sunt evacuate in

reteaua de canalizare a SC ArcelorMittal Galati SA.

• Instalatia de neutralizare pentru Statia 2 (etapa III)

Apele de la regenerarea filtrelor ionice din instalatia de demineralizare si dedurizare etapa III,

sunt colectate in 4 rezervoare de neutralizare de 500 mc fiecare

42

Apele de la regenerarea filtrelor cu pat mixt de la statia 2, etapa III, intra in 4 cisterne tampon

subterane de apa reziduala de 16 mc fiecare si de aici cu 6 pompe se transvazeaza in cele 4

rezervoare de neutralizare. Neutralizarea se face prin recircularea cu pompe. Dupa neutralizare, apele

sunt pompate cu 12 pompe in reteaua de canalizare a SC ArcelorMittal Galati SA cu un debit de 125

m3/h.

Separatoare de produse petroliere

In scopul retinerii pacurii din apele reziduale (in caz de incident in cursul operatiunilor de

descarcare cisterne CFR) in zona gospodariei de pacura, exista doua separatoare de pacura

biocompartimentate, executate din beton armat.

Apele impurificate cu pacura provin de la:

• Scurgeri accidentale de pacura la rampa de descarcare;

• Drenaje rezervoare pacura;

• Drenaje pompe de transvazare si rezervoare de pacura;

• Drenaje preincalzitoare de pacura si pompe de transport

In aval, separatoarele de pacura sunt prevazute cu un camin de sifonare care preintampina

evacuarile accidentale a pacurii in reteaua de canalizare.

In separatoarele de pacura se realizeaza separarea gravitationala a pacurii. Apa separata trece

pe sub pragul de siguranta si este deversata peste pragul deversor in compartimentul de evacuare si

de aici, printr-un punct de deversare, este evacuata in reteaua de canalizare. Pacura este returnata prin

circuitul de pacura, in rezervoarele de pacura.

Pentru fiecare rezervor de pacura suprateran este prevazut un separator de pacura care

colecteaza eventuale scurgeri accidentale in caz de avarie. Pacura este returnata in circuitul de

pacura, iar apele purificate vor fi evacuate in reteaua de canalizare.

Deseuri

Din instalatiile SC ELECTROCENTRALE GALATI SA rezulta urmatoarele tipuri de deseuri:

� uleiuri uzate de la functionarea si intretinerea utilajelor; se depoziteaza in rezervorul de ulei

uzat din gospodaria de ulei

43

� deseuri solide (garnituri uzate de azbest, materiale textile impregnate cu ulei, materiale

izolante materiale refractare)-rezultate din activitatea de intretinere a instalatiilor

� deseuri metalice din activitati de reparatii, intretinere: (se depoziteaza pe platforma betonata

si se valorifica prin firme specializate)

� mase ionice epuizate, din instalatiile de tratare a apei

� baterii stationare pe baza de electrolit

� anvelope uzate

In cadrul sistemului de management de mediu este implementata o procedura privind gestiunea

deseurilor.

Situatia monitorizarii si masurarii indicatorilor de mediu

La nivelul societatii se monitorizeaza indicatorii de mediu:

� calitatea apelor uzate evacuate se analizeaza zilnic in 9 puncte de control (camine de evacuare

in colectorul C3 apartinand ArcelorMittal). Valorile limita la evacuare sunt stabilite prin

Autorizatia de gospodarire a apelor (lunar)

� calitatea apei freatice in cele 17 puturi de control – trimestrial

� calitatea emisiilor in atmosfera la cele trei cosuri de emisie – on-line

Analizele sunt realizate in laboratorul propriu si sunt Inscrise in registrele de analize.

Situatia emisiilor in atmosfera si in apa se transmite lunar la Agentia Regionala de Mediu.

Rezultatele monitorizarii au indicat incadrarea calitatii emisiilor in limitele admise de

reglementarile legale sau cele contractuale.

Servicii Functionale

Aceste servicii sunt amplasate in cladirea administrativa si asigura activitatea operationala SC

Electrocentrale sa GALATI.

B. Descrierea proceselor, in special a metodelor de operare;

Procesul tehnologic de producere a energiei electrice implica folosirea lantului de

transformari ale energiei mecanice sau termice prin masini rotative.

44

Procesul de productie al energiei termoelectrice cuprinde ca circuite principale si instalatii

aferente (conform planului de situatie - Anexa 3):

� circuitul combustibilului, ce asigura fluxul de materiale supus arderii in cazane: rampa de

descarcare pacura, gospodaria de pacura (rezervoare de stocare si statie de pompare), statia

reglare gaze, trasee de transport pentru combustibilul gazos sau lichid;

� circuitul de aer, necesar arderii combustibilului in cazane;

� circuitul gazelor arse, evacuate in atmosfera: cosurile de dispersie;

� circuitul fluidului de lucru apa-abur: sala cazane, sistemul de transport al aburului

supraincalzit, turboagregate, gospodaria de ulei;

� circuitul de racire: turnuri de racire cu bazinele de stocare a apei, trasee de transport apa;

� circuitul de transport a caldurii catre consumatorii externi (abur si/sau apa fierbinte): trasee

de transport abur, cazane de apa fierbinte, magistrala de termoficare;

� alimentarea cu apa de adaos in circuitul termic al centralei, pentru suplimentarea pierderilor

de abur tehnologic: statiile de tratare a apei, retele de transport;

� reteaua de transmitere a energiei electrice in sistemul electroenergetic;

� reteaua electrica pentru servicii interne;

In afara instalatiilor de baza, in societate se afla instalatia de electroliza pentru obtinerea de

hidrogen necesar in procesul de racire al turbinelor.

C. Descrierea substantelor periculoase:

Pentru materiile prime lichide sau solide, necesare in procesul de productie sunt amenajate

spatii de depozitare adecvate pe tipuri de produse.

45

Nr.

crt.

Denumirea

substantei

periculoase

Numar CAS Localizare

Cantitate

totala detinuta

(tone)

Capacitate

totala de

stocare

(tone)

Stare

fizica Fraze de risc

Mod de

stocare Conditii de stocare

1 Pacura 68476-33-5

Intre turnurile de

racire si rampa de

descarcare pacura

16622.231

din care 15500

rezerva de stat

27370 lichid

R45

R66

R52/53

- rezervoare

supraterane

metalice si

subterane din

beton

- a se feri de sursele de

aprindere

2 Hidrat de

hidrazina 24% 302-01-2

In magazia de

material, langa

platforma de

depozitare

temporara a

deseurilor metalice

2 4 lichid

R 20/21/22

R 23/24/25

R 34

R 43

R 50/53-

R 51/53

- butoaie de

plastic cu

capacitatea

de 200 L

- a se feri de socurile

termice si actiunea

directa a luminii solare

- Incaperile vor fi bine

ventilate;

- separate de acizi;

3

Acid

clorhidric min.

33%

7647-01-0 la sectia chimica 129,659 1000 lichid R34

R37

- cisterne

metalice,

cauciucate

- cisternele se

depoziteaza pe o

platforma betonata

4 Hidroxid de

sodiu 1310-73-2 la sectia chimica 193,942 1100 lichid R 35

- cisterne

metalice,

cauciucate

- depozitarea se va face

in spatii adecvate

pentru pastrarea si

utilizarea substantelor

neutralizante, necesare

in cazul pierderilor

accidentale

- cisternele se

depoziteaza pe o

platforma betonata

5

Amoniac

tehnic solutie

25%

1336-21-6 la sectia chimica 2,76 4 lichid R 34, R50 - butoaie de

plastic(200L)

- a se feri de surse de

aprindere sau de foc

deschis. Incaperile sunt

bine ventilate

6

Ulei de

turbine

Tb A 32E

Uleiuri lubrfiante C17-32 (petrol)

101316-70-5

In instalatie si la

gospodaria de ulei,

Intre turnurile de

racire si rampa de

descarcare pacura

733,4

(655 in

instalatie si

38,85 in

rezervoare)

855

(655 in

instalatie si

220 in

rezervoare)

lichid

- - rezervoare

metalice

- rezervoarele se

depoziteaza pe o

platforma betonata

- inflamabil si Impiedica

procesele de oxigenare

Uleiuri lubrifiante C20-35 (petrol

101316-71-6 -

46

Nr.

crt.

Denumirea

substantei

periculoase

Numar CAS Localizare

Cantitate

totala detinuta

(tone)

Capacitate

totala de

stocare

(tone)

Stare

fizica Fraze de risc

Mod de

stocare Conditii de stocare

Alchil fenol 68555-24-8

R36/37/38,

R51/53

prin acumulare la

suprafata apei.

- in caz de accident, tot

uleiul se colecteaza in

recipiente si in cuvele

de protectie a

transformatoarelor

Difenilamina stirenata

68442-68-2 R52/53

Tris(2.etilhexil).fosfat

78-42-2 R38

Di-alchilaminometil- toliltriazol

80584-90-3/

80594-74-0

R38,R43,

R51/53

Ulei de transformator

Distilate (petrol),

C11-C25, max.12 %

64742-46-7

In instalatie si la

gospodaria de ulei,

Intre turnurile de

racire si rampa de

descarcare pacura

29,5 lichid

R53

R65 R66

- rezervoare

metalice

- rezervoarele se

depoziteaza pe o

platforma betonata

- inflamabil si Impiedica

procesele de oxigenare

prin acumulare la

suprafata apei.

in caz de accident, tot

uleiul se colecteaza in

recipiente si in cuvele

de protectie a

transformatoarelor

Distilate (petrol),

C15-C30, max.35 %

64742-53-6

-

uleiuri lubrifiante (petrol),

C24-C50, max.45 %

101316-72-7

-

Distilate (petrol),

C15-C30, max.8 %

64742-52-5

-

7 Hidrogen 1333-74-0

la instalatia de

electroliza, langa

sectia chimica

0,084 0,084 Gaz R12 - rezervoare

din otel

- rezervoarele se Incarca

la o presiune de 9 bari;

- se va feri de surse de

caldura; R10 Inflamabil.; R12 Extrem de inflamabil; R 20/21/22- De asemenea nociv prin inhalare, in contact cu pielea si prin Inghitire; R 23/24/25- De asemenea toxic prin inhalare, in contact cu pielea si prin Inghitire; R 34 Provoaca arsuri; R 35 Provoaca arsuri grave; R 36/37/38 Iritant pentru ochi, sistemul respirator si pentru piele; R 37 Iritant pentru sistemul respirator; R 38 Iritant pentru piele; R 43 Poate provoca sensibilizare in contact cu pielea;

R45 Poate cauza cancer; R 50/53- Foarte toxic pentru organismele acvatice, poate provoca efecte adverse pe termen lung asupra mediului acvatic. R 51/53 Toxic pentru organismele acvatice, poate provoca efecte adverse pe termen lung asupra mediului acvatic; R 52/53 Nociv pentru organismele acvatice, poate provoca efecte adverse pe termen lung asupra mediului acvatic; R 53 Poate provoca efecte adverse pe termen lung asupra mediului acvatic. R 65 Nociv: poate provoca afectiuni pulmonare prin Inghitire. R 66 Expunere repetata poate provoca uscarea sau caderea pielii

47

Pacura

Caracteristicile fizice si chimice Pacura

Stare de agregare Lichid vascos

Culoare Negru

Miros Miros puternic, specific (de asfalt)

Punct de inflamabilitate 100°C

Caracteristici de explozivitate:

- Limita inferioara de explozie:

- Limita superioara de explozie:

1%

5%

Solubilitate in apa Insolubil in apa

Informatii toxicologice si indicarea pericolelor, atat imediate cat si pe termen lung, pentru

om si mediu

Efecte acute

Cai de patrundere in

organism Prin inhalare, ingerare

Efecte locale

Contactul prelungit sau repetat cu pielea poate provoca

iritatie si bloca glandele sebacee cu un gen de pete ca

acneea, localizate in mod obisnuit , pe brate, picioare,

contactul cu pacura fierbinte produce arsuri termice

Toxicitate acuta

In caz de inhalare poate produce iritari intense ale nasului,

gatului si plamanilor, dureri de cap, tulburari de vedere,

conjunctivite, confuzii mentale, perturbarea mersului,

tulburari de exprimare, pierderi de cunostinta, convulsii

Toxicitate cronica In cazul contactului prelungit sau repetat cu pielea poate

provoca toxicitate sistemica

Efecte specifice Nu este mentionat in Normele de Protectia Muncii ca noxa

cancerigena pentru om

Comportamentul fizic si chimic in conditii normale de utilizare sau/si in conditii

previzibile de accident

48

Stabilitate: produs stabil la temperatura ambianta in containere Inchise, in conditii

normale de depozitare si manipulare.

Reactii periculoase: Reactioneaza cu materiale oxidante, pacura fierbinte nu trebuie sa

intre in contact cu apa.

Se evita depozitarea in locuri fara o buna ventilatie, depozitarea in apropierea surselor de

caldura si de aprindere.

Trebuie evitate materialele oxidante.

Produse de descompunere periculoase:

Prin descompunerea termica oxidativa poate produce diverse hidrocarburi de greutate

moleculara joasa si derivati ai hidrocarburilor, oxid de carbon si oxizi de sulf.

Hidrat de hidrazina 24%

Caracteristicile fizice si chimice ale Hidratului de hidrazina

Stare de agregare Lichid

Culoare Incolor

Miros Tip amoniac

Punct de inflamabilitate recipient Inchis, in forma de cupa:

>100°C (>212°F)




Solubilitate in apa Miscibil in apa


om si mediu

Efecte acute


organism inhalare, ingerare, contact cu pielea, contact cu ochii

Efecte locale provoaca arsuri grave in contact cu pielea, poate provoca o

reactie alergica a pielii

Toxicitate acuta In caz de inhalare poate degaja gaze, praf sau vapori ce

49

pot fi extrem de iritanti sau corozivi pentru aparatul

respirator.

contactul cu ochii, provoaca leziuni oculare grave

Toxicitate cronica In caz de inghitire, poate cauza arsuri ale cavitatii bucale,

esofagului si stomacului.

Efecte specifice

Nu sunt disponibile date din teste referitoare la reactivitate, pentru acest produs sau

pentru ingredientele sale.

Stabilitate chimica: produsul este stabil.

Posibilitatea de reactii periculoase in conditii normale de depozitare si utilizare nu vor

aparea reactii periculoase.

Conditii de evitat: Sunt posibile reactii periculoase cu oxidanti puternici. A se tine la

distanta de substante oxidante acide precum si de compusi ai metalelor grele.

Materiale incompatibile: acizi

Acid clorhidric min 33%

Caracteristicile fizice si chimice ale acidului clorhidric min 33%

Stare de agregare lichid

Culoare incolor spre galben-verzui

Miros Intepator

Punct de inflamabilitate substanta anorganica neinflamabila




Nu este exploziv

Nu este oxidant

Solubilitate in apa 72.47 g/ 100 g apa


om si mediu

50

Efecte acute


organism Inhalare, contact cu pielea sau ochii, ingerare

Efecte locale

Contact cu pielea cauzeaza arsuri severe, produce Inrosiri,

eritem, edem, ulceratii de diferite grade.

Contact cu ochii, cauzeaza leziuni severe asupra ochilor.

Semnele iritatii sunt observate pe cornee, iris si/sau

conjunctiva.

Toxicitate acuta

Inhalare cauzeaza iritatii severe asupra ochilor, leziuni ale

tractului respirator, cauzeaza tuse, raguseala, senzatii de

asfixiere, congestionarea plamanilor.

Toxicitate cronica

Ingerare provoaca arsuri severe asupra cavitatii bucale,

esofag, stomac. Simptome: dureri epigastrice si

retrosternale, greata, congestie pulmonara

Efecte specifice

Produsul si vaporii sai nu sunt inflamabili sau explozivi.

Datorita actiunii corosive asupra metalelor (Insotita de

degajare de hidrogen) produsul poate fi o sursa de

incendiu si explozie (in prezenta unei surse de foc

deschis). Limitele de explozie a hidrogenului in amestec

cu aerul sunt cuprinse intre 4 -75% in volume.

Acest produs este stabil in conditii normale de manipulare si depozitare; activitatile care

presupun lucrul cu acest produs se vor desfasura in locuri special amenajate, bine ventilate, ferite

de caldura, lumina, separat de substante inflamabile, combustibile sau/si incompatibile, la

temperaturi de maxim 30°C.

Stabilitate chimica

Se recomanda evitarea depozitarii produsului timp indelungat la temperaturi mai mari de 30°C.

Posibilitatea de reactii periculoase

Reactioneaza cu oxidantii puternici (acid azotic, permanganat de potasiu) cu punere in

libertate de clor (reactii exoterme). Se creeaza conditii de explozie.

51

Reactioneaza cu majoritatea metalelor (exceptie fac: argintul, aurul, platina) formand

cloruri cu punere in libertate de hidrogen. Reactioneaza cu carbonati si unele sulfuri punand in

libertate bioxid de carbon, respectiv hidrogen sulfurat (gaz deosebit de toxic). Reactioneaza cu

saruri formand acizi corespunzatori; in reactie cu bazele tari concentrate degaja caldura. Produsul

se solubilizeaza foarte usor cu degajare de caldura.

Produsi de descompunere periculosi

Prin descompunere (electroliza) formeaza produse toxice si periculoase (hidrogen si clor).

Hidroxid de sodiu min. 40%

Caracteristicile fizice si chimice ale hidroxid de sodiu

Stare de agregare lichid limpede

Culoare incolor

Miros fara miros

Punct de inflamabilitate neinflamabil




Nu este exploziv

Nu este oxidant

Solubilitate in apa nelimitata


om si mediu

Efecte acute


organism inhalare, contact cu pielea sau ochii, ingerare

Efecte locale

Contact cu pielea

Cauzeaza arsuri severe.

Produce inrosiri, eritem, edem, ulceratii de diferite grade.

Toxicitate acuta

Contact cu ochii

Cauzeaza leziuni severe asupra ochilor. Semnele iritatii

sunt observate pe cornee, iris si/sau conjunctiva.

Ingerare

52

Toxicitate cronica

inhalare, cauzeaza iritatii severe asupra ochilor, leziuni ale

tractului respirator, cauzeaza tuse, raguseala, senzatii de

asfixiere.

ingerarea, provoaca arsuri severe asupra cavitatii bucale,

esofag, stomac.

Simptome: dureri epigastrice si retrosternale, greata,

salivare abundenta, diaree, pericol de sufocare, congestie

pulmonara

Efecte specifice

Produsul si vaporii sai nu sunt inflamabili sau explozivi.

Pentru incendiile mari (provocate de aprinderea

ambalajelor) se utilizeaza cantitati mari de apa pulverizata.

Reziduurile rezultate din stingerea incendiilor trebuie

tratate ca deseuri periculoase conform legislatiei in

vigoare.

Acest produs este stabil in conditii normale de manipulare si depozitare; activitatile care

presupun lucrul cu acest produs se vor desfasura in locuri special amenajate, bine ventilate,

separat de substante inflamabile, combustibile sau/si incompatibile.

Stabilitate chimica

Se recomanda evitarea depozitarii produsului in conditii inadecvate.

Posibilitatea de reactii periculoase

In prezenta aerului, produsul se carbonateaza (sub actiunea bioxidului de carbon din aer).

In solutie apoasa reactioneaza cu clorul formand hipoclorit de sodiu; daca solutia este

calda si concentrata in reactie cu clorul formeaza clorat de sodiu; asemanator reactioneaza cu

bromul si iodul.

Reactiile cu acizii puternici se desfasoara cu degajare mare de caldura. Nu este volatil dar

se ridica usor in aer sub forma de aerosoli. Reactioneaza cu tricloretilena cu formare de

dicloracetilena, produs exploziv.

53

Este un produs cu caracter coroziv. Actiunea coroziva creste in prezenta nitroderivatilor,

nitrozoderivatilor, diazoderivatilor.

Conditii de evitat

Evitati utilizarea ambalajelor cu urme de alte produse, cu accesorii defecte, cu sisteme de

inchidere neetanse sau cu termenele de revizie tehnica depasite.

Materiale incompatibile

Acizi (acid clorhidric, acid sulfuric), compusi halogenati organici (tricloretilena, acid

clorsulfonic), halogeni (clor, brom, iod), alimente.

Produsi de descompunere periculosi

Nu detinem date

Amoniac tehnic solutie 25%

Caracteristicile fizice si chimice ale amoniacului tehnic solutie 25%


Culoare incolor

Miros specific de amoniac

Punct de inflamabilitate Temperatura de autoaprindere 651 °C




Nu este exploziv

Solubilitate in apa da


om si mediu

Efecte acute


organism inhalare, contact cu pielea sau ochii, ingerare

Efecte locale

Toxicitate acuta In caz de inhalare oxizii de azot pot produce iritatii ale

nasului, gatului, aparatului respirator, tuse si comprimarea

54

bronhiilor. Expuneri repetate si Indelungate conduc la

edem pulmonar care poate fi fatal. Expuneri repetate si

prelungite la oxizi de azot pot conduce la slabirea

functionarii plamanilor, la decolorarea si eroziunea

dintilor;

In cazul contactului cu pielea apar dureri, arsuri

puternice si pete galbene sau maronii. Expunerea

prelungita si repetata la solutii diluate poate provoca

iritatii, roseata, uscarea si craparea pielii;

Toxicitate cronica

In cazul contactului cu ochii apare durere imediata, arsuri

puternice, deteriorarea corneei;

In cazul ingerarii, se produc arsuri chimice ale gurii,

gatului, esofagului si stomacului;

Efecte specifice

Substanta este stabila in conditii normale de temperatura si presiune. Se recomanda

atentie la manipularea recipientelor cu gaze sub presiune.

Posibilitatea aparitiei reactiilor periculoase

Nu exista riscul aparitiei reactiilor de polimerizare/de eliberare a unei excesive calduri

sau presiuni, in conditii normale. Amoniacul in stare gazoasa poate reactiona violent cu

halogenii, cu posibilitati de producere a unor explozii.

Conditii de evitat

Trebuie evitata caldura, precum si sursele de caldura, existand pericolul de a se forma

amestecuri de gaze cu caracter exploziv. Evitati deprecierea fizica a containerului.

Materiale incompatibile

Contactul cu acizii, halogenii si oxidantii puternici (acid azotic, apa oxigenata, fluor,

oxigen lichid, etc).

Produse de descompunere periculoase

La temperatura ridicata si in prezenta unui catalizator adecvat, apa amoniacala se

descompune in amoniac si ozixi de azot, ambele produse cu potential periculos.

55

Ulei de turbina

Caracteristicile fizice si chimice ale uleiului de turbina


Culoare

Miros

Punct de inflamabilitate 200°C




Neaplicabil

Neaplicabil

Solubilitate in apa insolubil


om si mediu

Efecte acute


organism Inhalare, contact cu pielea/ochii, ingerare

Efecte locale Contactul cu ochii poate provoca iritatie temporara.

Contactul cu pielea poate provoca iritatii si/sau dermatite

Toxicitate acuta Inhalare unor concentratii mari de vapori sau ceata de

produs pot irita sistemul respirator si pot provoca tuse.

Toxicitate cronica

Ingerarea provoaca: voma, greata, dureri de stomac.

In timpul vomei involuntare, produsul poate fi aspirat in

plamani si poate provoca afectiuni pulmonare grave.

Efecte specifice

Produsul este stabil in conditii normale de utilizare si depozitare.

Materiale care trebuie evitate: Acizi, oxigen, substante puternic oxidante, solventi.

Conditii de evitat: Temperaturi ridicate, surse de aprindere.

Produsi de descompunere periculosi: in cazul Incalzirii sau incendiului se pot forma:

monoxid de carbon, dioxid de carbon si hidrocarburi cu masa moleculara mica.

56

Ulei de transformator

Caracteristicile fizice si chimice ale uleiului de transformator


Culoare slab galben, clar

Miros caracteristic

Punct de inflamabilitate 140 °C




produsul nu este exploziv

Solubilitate in apa


om si mediu

Efecte acute


organism Inhalare, contactul cu pielea/ochii, Inghitire

Efecte locale

In cazul inhalarii scoateti persoana afectata la aer curat.

Daca nu Isi revine imediat, solicitati imediat asistenta

medicala.

In cazul contactului cu pielea: spalati pielea cu multa apa

si sapun.

In cazul cand iritatia persista solicitati asistenta medicala.

Toxicitate acuta

In cazul contactului cu ochii: clatiti ochii cu multa apa timp

de minimum 10-15 minute.

In cazul cand iritatia persista solicitati asistenta medicala

de specialitate.

Toxicitate cronica In cazul inghitirii in cazul Inghitirii, dati pacientului apa. Nu

induceti voma Solicitati asistenta medicala.

Efecte specifice -

Produsul nu se descompune in conditii normale de manipulare si depozitare.

Conditii care trebuie evitate: Caldura directa sau surse de aprindere.

57

Materiale care trebuie evitate: Agenti puternic oxidanti.

Produsi periculosi de descompunere: Prin ardere se poate degaja monoxid de carbon,

dioxid de carbon, diverse hidrocarburi si funingine.

In conditii normale nu se formeaza produsi de descompunere periculosi.

Hidrogen

Caracteristicile fizice si chimice ale hidrogenului

Stare de agregare comprimat

Culoare incolor

Miros inodor

Punct de topire:

Punct de fierbere:

Clasa de inflamabilitate:

Temperatura de autoaprindere:

Temperatura critica:

-259 °C

-253 °C

4%(Vol.) – 77%(Vol.)

560°C

-240 °C




Conform legislatiei EU: Neexploziv

Solubilitate in apa 1,6 mg/l


om si mediu

Efecte acute


organism inhalare

Efecte locale

In caz de inhalare evacuati victima intr-o zona

necontaminata, utilizand aparat de respirat autonom.

Victima trebuie dispusa intr-un loc cald si linistit

Toxicitate acuta

In concentratii mari poate cauza asfixierea. Simptomele

pot include pierderea mobilitatii / cunostintei. Victima nu

58

sesizeaza pericolul de asfixiere.

Toxicitate cronica

Efecte specifice

In cazul contactului cu pielea/ochii: nu sunt asteptate

efecte adverse pentru acest produs.

Acest produs este stabil in conditii normale.

Stabilitate chimica: Stabil in conditii normale.

Posibilitatea de reactii periculoase: Poate forma atmosfere potential explozive in aer.

Poate reactiona violent cu oxidantii.

Conditii de evitat: A se pastra departe de surse de caldura/scantei/flacara

deschisa/suprafete fierbinti – Nu fumati.

Materiale incompatibile: Agenti oxidanti. Aer, oxidanti.

INVENTARUL SUBSTANTELOR PERICULOASE (care pot genera accidente

majore)

Sunt prezentate in continuare substantele existente si utilizate in cadrul proceselor

tehnologice din SC ELECTROCENTRALE GALATI SA. Datele prezentate sunt preluate din

fisele tehnice de securitate anexate prezentului raport (Anexa 4)

Tabel - Inventarul substantelor chimice utilizate in procese tehnologice

Instalatia Substanta

periculoasa Fraza de risc

Capacitate

maxima de

depozitare

Cantitate

relevanta conf HG

804/2007

Coloana

2 Coloana 3

Gospodaria de

pacura

Pacura

(Nr. CAS 68476-33-5)

R45

R66

R52/53

27370 2500 25000

Instalatia de

electroliza

Hidrogen

(Nr. CAS 1333-74-0) R12 0,084 5 50

Sectia chimica Hidrazina

(Nr. CAS 302-01-2)

R45; R10;

R23/24/25

R20/21/22

R34; R43

R50/53

R51//53

4 0.5 2

59

Comportamentul fizic si chimic

Comportamentul fizico-chimic al substantelor prezente in societate se prezinta in tabelul

urmator:

Nr.

crt

Denumire

substanta

Comportamentul

substantei in conditii

normale

Comportamentul substantei in conditii de

accident

Temp.

auto

aprindere 0C

Temp.

inflamabili-

tate,0C

Limite

explozie

% vol.

min/max

0 1 2 3 4 5

1 Pacura

Prin ingestie produce intoxicatie, este un iritant

respirator si agent depresiv al

sistemului nervos central

- >66 0,6/6,5

2 Hidrat de

hidrazina

Potential cancerigena

inflamabil - >100 -

3 Hidrogen

Concentratii crescute duc la

pierderea cunostintei sau moarte

Extrem de inflamabil

560 4% (Vol.) –

77% (Vol.) -

IV. Identificarea si analiza riscurilor de accidente si metodele de prevenire

A. Descrierea detaliata a scenariilor posibile de accidente majore si probabilitatea

producerii acestora sau conditiile in care acestea se produc, inclusiv un rezumat al

evenimentelor care pot juca un rol in declansarea fiecaruia dintre aceste scenarii,

considerandu-se atat cauze interne, cat si externe pentru instalatie;

Scenariile posibile de accidente majore pot fi categorisite in diferite moduri, dupa locul

producerii, cauzele declansarii acestora, gravitatea, probabilitatea lor.

In general au fost identificate cateva categorii de accidente majore ce pot aparea la

gospodaria de pacura, instalatia de electroliza, sectia chimica. Ele sunt enumerate in continuare,

cu identificarea contributiei erorilor umane la producerea lor:

60


periculoasa

Capacitate

maxima de

stocare

(t)

Cantitate

relevanta conf.

HG 804/2007

(t)

Pericol Observatii

F T C

Gospodaria

de pacura pacura 27370 - da da nu

- cantitate mare intr-un singur rezervor

(10.000 mc);

- prin ardere degaja produse toxice;

- prin efecte Domino poate produce impact si

asupra altor instalatii;

- in cazul unui accident major necesita

interventii din exteriorul obiectivului;

Instalatia de

electroliza Hidrogen 0,084 5 da nu nu

- capacitate de stocare mult sub cantitatea

minima relevanta;

- control operational adecvat (sisteme de

detectie, masura si control);

Sectia

chimica

Hidrat de

hidrazina 4 2 da da nu

- stocare in butoaie de max. 200L;

- depozitare in magazii asigurate;

Nota F- inflamabil; T- toxic; C- corosiv.

Vasta experienta profesionala a personalului din societate, unele instalatii din SC

ELECROCENTRALE GALATI, functionand de peste 35 ani, a permis stabilirea unor proceduri

prin care sa se asigure prevenirea sau localizarea avariilor cu degajari nocive sau a exploziilor

(prin mijloace tehnico-organizatorice corespunzatoare) si evitarea pierderilor de vieti omenesti si

materiale, prin cunoasterea temeinica a modului de actiune in caz de alarmare si implicit, prin

dotarea si organizarea corespunzatoare.

Tipuri de accidente posibile

Cauzele posibile de accidente majore, ce nu tin de SC ELECTROCENTRALE Galati sunt

a. Prabusirea unei aeronave;

b. Cutremur;

c. Trasnet;

d. Conditii severe de mediu (Precipitatii anormale, ninsori in cantitati mari, temperaturi

foarte scazute sau foarte ridicate, furtuni, tornade, inundatii);

e. Alunecari de teren;

f. Rachete, proiectile lansate de forte ostile, teroristi;

Evenimentele (inclusiv prin efectele de Domino) ce tin de SC ELECTROCENTRALE

GALATI SA si sunt pasibile sa cauzeze accidente majore la obiectiv sunt

a. Ruperi de conducte ce transporta substante periculoase, soldate cu explozii sau incendii

care afecteaza si obiectivul;

61

b. Prabusirea retelei de inalta tensiune;

c. Ruperi de structuri (de ex. turbine, generatoare de curent, constructii metalice, cazane de

abur, conducte ce transporta materiale periculoase);

d. Jeturi de flacari proiectate pe suprafata unui echipament, pe peretele unui vas sau al unei

cladiri, provocand incalzire, topire, aprindere, explozie;

e. Explozia vaporilor (VCE- vapour cloud explosion, BLEVE) provoaca distrugeri mecanice

(fragmentare, deformare etc.);

f. Explozii externe obiectivului care genereaza fragmente (proiectile) care lovesc

echipamente, personal sau cladiri;

g. Fragmentele produse de explozii externe obiectivului, aflate la temperatura mare, aprind

materialele combustibile pe care le lovesc;

h. Elemente de tren (locomotive, vagoane, cisterne) lovesc echipamente sau cladiri;

i. Focul izbucnit la cisterne de cale ferata afecteaza echipamente sau cladiri;

j. Suprapresiuni in echipamente sau cladiri adiacente generate de explozii (de ex., de VCE);

k. Generare de electricitate statica;

Toate acestea sunt surse majore de risc. Ele provoaca aparitia radiatiei termice, a

temperaturilor foarte ridicate, initiaza explozii, genereaza nori de compusi toxici (vapori de

carburant, produse de ardere cum sunt CO, pulberi etc.). De remarcat ca explozia unui cazan de

abur sau a unei turbine constituie accident major doar prin efect de domino, fragmentele-proiectil

aparute ca urmare a acestor explozii putand perfora conducte sau rezervoare si incendia

continutul lor.

Consecintele imediate ale unui accident major sunt

a. Incendierea unor bazine sau incinte (de ex.,. incintele destinate sa retina scurgerile din

rezervoarele perforate sau sparte)

b. Nori de foc (fireballz) aparuti ca urmare a aprinderii acumularilor de vapori

combustibili, in contact cu o sursa de flacara.

c. Jet de flacari (ca urmare a spargerii unui recipient sau a unei conducte aflate la presiune

ridicata).si din care tasnesc cu viteze mari gaze sau lichide aprinse;

d. Deflagratii (flash fire) care consuma in timp foarte scurt (cateva secunde) materiile

combustibile acumulate intr-un spatiu.

62

e. Explozia vaporilor (VCE – vapour cloud explosion).

f. Explozii interne ale echipamentelor ( de ex., rezervoare de hidrocarburi golite, in care

patrunde aer sau materie oxidanta).

g. Explozia vaporilor in expansiune, generati de lichide in fierbere (BLEVE – boiling

liquid expanding vapour explosion) ca urmare a Incalzirii din exterior a unui recipient

Inchis ce contine lichid inflamabil. Cresterea de temperatura provoaca atingerea

punctului de fierbere, cresterea presiunii in recipient, ruperea acestuia si explozia

emisiei masive de vapori rezultati prin depresurizarea brusca a recipientului.

h. Fragmentele de echipamente generate de explozii actioneaza asemeni unor proiectile si

afecteaza echipamentele (inclusiv cele de control sau interventie), personalul, cladirile,

ceea ce provoaca raniri, decese, emisii de substante toxice din recipientele sparte, etc.

i. Cauzare de arsuri, raniri, asfixie, intoxicatii personalului.

j. Scapari de vapori sau aerosoli toxici care pot afecta atat personalul obiectivului cat si

locuitorii zonelor vecine..

k. Accidente rutiere, feroviare.

l. Efecte domino asupra rezervoarelor, datorate unor cauze straine de acestea.

La nivelul obiectivului, exista posibilitatea unor explozii sau incendii localizate sau cu

urmari la scara mica (cca 100 m in jurul sursei). Zonele potentiale de aparitie au fost

identificate si documentate ca Puncte vitale si vulnerabile din obiectiv.

Alegerea obiectivului relevant pentru securitate s-a facut pe baza analizei

instalatiilor in care se gasesc substante periculoase si a caracteristicilor acestor substante.

Datele sintetice se prezinta in tabelul urmator.

63


periculoasa

Cantitate

maxima/

(tone)

Cantitate

relevanta

conf. HG

804/2007

Pericol Observatii

Col 2 Col 3 F T C

Gospodaria

de pacura pacura 27370 2500 25000 da da nu

- cantitate mare intr-un singur rezervor

(10.000 mc);

- prin ardere degaja produse toxice;

- prin efecte Domino poate produce impact

si asupra altor instalatii;

- in cazul unui accident major necesita

interventii din exteriorul obiectivului;

Instalatia de

electroliza Hidrogen 0,084 5/ 50 da nu nu

- capacitate de stocare mult sub cantitatea

minima relevanta;

- control operational adecvat (sisteme de

detectie, masura si control);

Sectia

chimica

Hidrat de

hidrazina 4 0.5 2 da da nu

- stocare in butoaie de max 200L;

- depozitare in magazii asigurate;

Nota F- inflamabil; T- toxic; C- corosiv.

Au fost retinute si analizate in continuare in detaliu, ca amploare si consecinte, urmatoarele

consecinte provocate de una din cauzele mentionate anterior:

a. incendii de mari proportii (ale rezervoarelor de carburanti)

b. explozia gazelor sau vaporilor (de ex., in situatia unor rezervoare de carburanti golite,

acestea contin inca vapori de substante explozive / inflamabile care pot exploda in

contact cu aerul patruns in rezervor. Analog, explozia rezervoarelor de hidrogen)

c. explozia vaporilor in expansiunea unui lichid in fierbere (cazul unei cisterne CF inchise

ermetic, incalzite de o sursa exterioara de foc – de ex., de la un incendiu din apropiere –

pana se atinge temperatura de fierbere a lichidului din interior. Presiunea generata de

vapori rupe cisterna si vaporii in expansiune din lichidul in fierbere violenta ca urmare a

depresurizarii, explodeaza (BLEVE)

d. ruperea unor conducte magistrale de metan

Ca urmare a acestor analize, se constata ca accidentele majore ce pot aparea la

obiectiv sunt strict legate de zonele de depozitare a substantelor periculoase (parcuri de

rezervoare, retele de transport).

In tabelul urmator se prezinta sistematic echipamentele tehnologice existente in cadrul

parcurilor de rezervoare, impreuna cu posibilele accidente majore si consecintele lor imediate.

64

Tabel - Posibile scenarii de accidente majore cauzate de echipamentele din parcurile de rezervoare

Echipamentul Scenariu de accident major si consecinte imediate

Vas de

depozitare,

rezervor

Catastrofa la

temperatura

ambianta:

Incendierea incintei

(pool fire)

Deflagratie (flash

fire)

Nor de foc (fireball)

Explozia vaporilor

Nor toxic (vapori de

carburant, produse

de ardere)

Catastrofa la

temperatura

ridicata (vas de

presiune):

BLEVE

Nor de foc (fireball) Explozie

Cresterea

presiunii:

Explozie interna

Incendiul

rezervorului

Fierbere cu

deversare peste

marginile vasului

Perforarea

peretilor, AMC

defect, valva

defecta:

Incendierea incintei

Deflagratie

Nor toxic

Incendiul

rezervorului

Fierbere cu deversare

peste marginile

vasului

Spatiul superior

al vasului = sursa

de incendiu:

Explozie interna

Ruperea vasului cu

formare de

fragmente-proiectil

/ racheta

Deversare:

Incendiul incintei

Deflagratie

Nor toxic (gaze

de ardere)

Incendiu rezervor

Fierbere cu

deversare

Retele de

conducte de

transfer intern

Rupere: Nor de foc Foc in jet (orizontal,

vertical)

Deflagratie

Incendiul incintei

Explozia vaporilor

Nor toxic (substante

toxice, produse de

ardere)

Perforare: Foc in jet

Incendiul incintei

Foc in jet (vertical,

orizontal)

Explozia vaporilor

sau gazelor

Nor toxic

Fisuri de

dimensiuni mici):

Foc in jet

Deflagratie

Conducte de

intrare iesire

din incinta

obiectivului

Rupere: Nor de foc

Foc in jet (orizontal,

vertical) Deflagratie

Incendiul incintei

Explozia vaporilor,

Nor toxic

Fisuri de

dimensiuni mari: Nor de foc

Foc in jet (orizontal, vertical)

Deflagratie

Incendiul incintei

Explozia vaporilor

Fisuri de

dimensiuni mici Foc in jet

Deflagratie

65

Echipamentul Scenariu de accident major si consecinte imediate

Nor toxic

Sisteme de

masura,

control,

ventilatie

SupraIncarcare:

Deflagratie VCE

Nor toxic

Transport de

produse

incompatibile:

Reactie exoterma

Deversare lichid /

vapori prin sistemul

de ventilare

Defectiune la

sistemul de

mentinere a

presiunii:

Crestere a presiunii Vid

Spatiul superior

genereaza explozie

datorita absorbtiei

de aer

Pompe

Dezintegrare:

Nor de foc

Foc in jet

Deflagratie

VCE

Incendiul incintei

Nor toxic

Scurgere:

Foc in jet

Deflagratie

Incendiul pompei

Cadere sisteme

AMC:

SupraIncalzire (de

la mers in gol)

SupraIncalzire de la

blocarea refularii

66

Planurile si procedurile operationale de prevenire a accidentelor vor trebui sa aiba in

vedere aceste cauze si sa le preintampine prin mentenanta preventiva si adecvata, controale

operative, instruirea personalului.

Ipoteze de lucru

Pentru fiecare tip de astfel de accident au fost nominalizate instalatiile sau zonele in care ar

putea apare, s-au aplicat programe de calcul pentru a se stabili intinderea posibila a accidentului

major, s-a evaluat ce factori de mediu sau umani ar fi afectati, ce masuri ar trebui luate pentru

diminuarea efectelor accidentului, ce resurse umane si tehnice sunt necesare.

Programele de calcul aplicate au luat in considerare:

� Stabilirea caracteristicilor meteo-topografice ale zonei in care este amplasata SC

ELECROCENTRALE GALATI. Caracteristicile (directia si viteza dominanta ale

vantului, temperatura, configuratia terenului) au fost obtinute de la specialistii meteorologi

ai judetului si sunt stabilite astfel:

- Directia predominanta a vantului in zona este NV-SE

- Viteza predominanta a vantului este de 2-5 m/s

- Temperatura, in calcul, s-a considerat 20° C

� Pentru cazul incendiilor de mari proportii, s-a efectuat calculul de dispersie al fumului si

al produsilor toxici continuti de acesta:

- Monoxid de carbon;

- Dioxid de sulf;

- Oxizi de azot;

- Substante organice volatile;

- Pulberi;

� Pentru cazul exploziei vaporilor sau gazelor, s-a stabilit, prin calcul, distanta pana la

circumferinta corespunzatoare suprapresiunii de 1 psi (0.0628 bar) care, asa cum se

explica in continuare, corespunde efectelor distructive majore ale accidentului;

� Pentru cazul BLEVE, s-a stabilit raza cercului in interiorul caruia efectele radiatiei termice

produc arsuri de gr. II in mai putin de 40 de secunde, considerate necesare unui om pentru

a se pune la adapost.

Incendiile, exploziile sau deflagratiile aparute in accidentele majore au 3 tipuri de efecte

care sunt analizate in detaliu.

67

Substante periculoase

Aparitia si imprastierea de substante toxice (CO, NOx, SO2, VOC, pulberi) care modifica

compozitia atmosferei in zona afectata si dauneaza sanatatii oamenilor si animalelor, mediului

inconjurator. in afara acestor poluanti relevanti ce apar in cazul incendiilor sau exploziilor de

produse petroliere, literatura de specialitate mentioneaza emisiile de metale grele (As, Cd, Cr, Cu,

Hg, Ni, Pb, Se, Zn, si, cu deosebire in cazul combustiei pacurii si altor combustibili petrolieri

grei, vanadiul.

Emisiile de SOx sunt direct corelate cu continutul de S in combustibil si variaza, in cazul

pacurii in intervalul 0.3 – 3.0 % gr. Calculele efectuate in cazul prezentului Raport de securitate

au luat valori acoperitoare.

Oxizii de azot (NO, NO2 denumiti generic NOx) apar in produsii de combustie din 2 surse

mecanisme:

- prin conversia termochimica a compusilor de azot din pacura

- prin conversia termica a azotului atmosferic, la temperatura incendiului sau exploziei

Se considera ca majoritatea (80 - 95 %) NOx provine din combustibil. Pacura grea contine

cca 0.1-0.8% iar sorturile usoare, intre 0.005 - 0.07 % Azot (procente de masa). Generarea NO2

nu este inteleasa bine. Se pare ca acest compus apar din compusi intermediari ai combustiei

(HCN, NH3), care genereaza si NO, intr-o reactie consecutiva. in general, combustia la

temperatura joasa (sub 1000 °C, cazul etapelor initiale si finale ale incendiilor sau situatia in care

incinta incendiata este puternic racita, de ex., cu apa de stingere a incendiilor), produce cantitati

mai mari de NO2 decat arderea la temperaturi ridicate (pana la 1700 C) care descompune NO2 la

azot molecular.

Nivelele de emisie pentru diversii compusi mentionati aici au fost calculate pe baza

recomandarilor CORINAIR si documentatiei US EPA.

Calculele de dispersie produc profilul de concentratie al acestor substante si distanta pana la

care aceste concentratii sunt mai mari decat cele prevazute in normele in vigoare (Ordin

462/1993). Se stabileste astfel o zona de risc pentru personalul obiectivului si locuitorii zonei

adiacente. Nivelele de referinta pentru aceste substante, conform normativului mentionat sunt

redate in paragrafele de mai jos.

Pentru emisii

Ordinul nr. 462/1993 stabileste valorile limita pentru emisiile de poluanti, din instalatiile de

ardere, in functie de combustibilul utilizat si de puterea termica a instalatiei

68

Tabel - Valori limita de emisie – focare cu combustibil lichid

Indicator UM Putere termica (P) MWt≥ 500

pulberi mg/ Nmc 50

400

400

Oxizi de sulf (SOx) mg/ Nmc

Oxizi de azot (NOx) mg/ Nmc

Marimea de referinta: valorile limita se raporteaza la un continut de 3% volum O2 in

efluentul gazos.

Pentru emisii

Aprecierea calitatii aerului intr-o zona data se face functie de anumite valori ale

concentratiilor de poluanti standardizate (limitele impuse de STAS 12574/87 – Aer in zonele

protejate). Standardele de calitatea aerului cuprind valori ale concentratiilor maxime admisibile

care depind de timpul de mediere, aria de protectie (zone rezidentiale, industriale, de protectie

sociala) si de natura obiectivului protejat (sanatatea populatiei, integritatea faunei, florei,

constructiilor).

Standardul de calitate a aerului din Romania elaborat de Ministerul Sanatatii prin STAS

12574/87 stabileste pentru poluantii prezenti in atmosfera urmatoarele concentratii maxime

admisibile:

Tabel - Concentratii maxime admisibile (STAS 12574/87)

SO2

mg/m3

NO2

mg/m3

CO

mg/m3

Pulberi in suspensie

mg/m3

Media pe 30 minute 0,750 0,300 6 0,500

Media pe 24 ore 0,250 0,100 2 0,150

Prin Legea nr. 104/2011 sunt stabilite valorile limita si marjele de toleranta pentru nivelul

emisiilor. Acestea sunt prezentate in tabelul urmator

Tabel - Valori limita, marje de toleranta

Poluant Modul de limitare Perioada

de mediere

Valoarea

limita

Marja de

toleranta

NO2 si NOx

Valoare limita orara

pentru protectia sanatatii

umane

1 h 200 µg/mc NO2 100 µg/mc

SO2

Valoare limita orara


umane

1 h 350 µg/mc 150 µg/mc

Valoare limita zilnica 24 h 125 µg/mc Nu

69


umane

CO Valoare limita pentru

Protectia sanatatii umane

Valoarea

maxima a

mediilor pe

8 ore

10 mg/mc 6 mg/mc

Pulberi Valoare limita pentru

Protectia sanatatii umane 24 h 50 µg/mc 25 µg/mc

Monoxid de carbon : valoare maxima zilnica a mediilor pe 8 h – 10 mg/mc, cu o marja de

toleranta de 6 mg/mc.

Prag alerta pentru concentratii masurate consecutiv timp de 3 ore: NO2 – 400 µg / mc;

Pentru evaluarea urmarilor accidentelor majore, se face comparatia datelor de dispersie a

noxelor incendiilor de mari proportii cu nivelele prevazute de Ordinul 462/1993.

Radiatia termica provocata de surse de caldura (incendii, explozii, BLEVE) are ca urmare

efectele mentionate in tabelul urmator:

Tabel - Consecintele radiatiei termice conform F.P.Lees, “Loss Prevention in the Process

Industry. Hazard Identification, Assessment and Control”, Vol 2., Editia 2, 1996, US EPA

Nivelul de radiatie, kW/m2,

la receptor Urmari

37.5 Se distruge echipamentul si se pot afecta (deformare, topire) sau chiar

aprinde structurile sau cladirile din materiale combustibile

25 Energia minima la care lemnul se aprinde de la sine, daca expunerea

este suficient de lunga

12.5 Se aprind si ard plasticul, lemnul, etc

4.5

Daca expunerea depaseste 40 de secunde, apar arsuri de gr. II. Daca

expunerea nu depaseste 20 de secunde efectele sunt minime (dureri,

basici)

1.6 Provoaca disconfort la expuneri Indelungate

Efectele radiatiei termice se pot aprecia si prin unitatile de doze termice primite (t.d.u. –

thermal dose unit). Se considera ca maxim admisibil pentru organismul uman o doza termica

suficienta sa cauzeze arsuri de gr. II pe suprafetele expuse. La un nivel de radiatie de 5000 W/m2

si o durata de expunere de 40 de secunde, suficiente sa cauzeze asemenea urmari, doza termica

este de 3.420.000 (W/m2)4/3

secunde. O asemenea abordare, analoga radiatiei nucleare, permite

identificarea pragului suportabil si in alte conditii (nivele de radiatie mai mari si durate de

expunere mai reduse sau, alternativ, nivele de expunere mai mici, cumulate pe durate mai mari).

Suprapresiunile sau socurile mari de presiune sunt datorate exploziilor. in tabelul de mai

jos sunt redate pragurile de suprapresiuni si efectele lor:

70

Tabel - Consecintele socului de presiune produs de explozii

conform F.P.Lees, “Loss Prevention in the Process Industry. Hazard Identification,

Assessment and Control”, Vol 2., Editia 2, 1996, US EPA.

Nivelul

socului de

presiune, bar

Efecte

0.003 Zgomot de nivel ridicat (140 decibeli); izolat se sparg geamuri de mari dimensiuni

0.021

Este considerat nivelul de siguranta. Exista 95% probabilitate ca efectele sa fie

neglijabile si doar 5% ca efecte cum sunt spargerea geamurilor sau miscarea unor obiecte

sa poata aparea pe scara mare.

0.028 Daune limitate ale structurilor

0.048 Daune minore ale cladirilor si structurilor. Se produce deplasarea unor obiecte (masini,

echipamente)

0.069

Nivelul corespunde suprapresiunii de 1 psi (0.06895 bar) considerata critica de US

EPA. Cladirile pot deveni de nelocuit. Se produc deformari majore ale

echipamentelor. Calculele efectuate si detaliate in paragrafele urmatoare indica

distanta fata de locul exploziei unde este Inca atins acest nivel de suprapresiune.

Intreaga zona cu epicentrul in locul exploziei si avand raza egala cu aceasta distanta

este considerata grav sau foarte grav afectata de accidentul major.

0.138 Se prabusesc unele cladiri, acoperisuri, structuri

0.159 Nivelul inferior corespunzator daunelor majore

0.207 Structurile din otel sunt sfartecate, rupte din fundatii. Se rup conducte si rezervoare

0.345 – 0.483 Distrugere completa a cladirilor. Se frang stalpii de lemn

0.689 Echipamentele foarte grele sunt smulse din fundatii si deplasate.

B. Evaluarea amplitudinii si a gravitatii consecintelor accidentelor majore

identificate, incluzand harti, imagini sau, daca este cazul, descrieri echivalente, care sa

prezinte zonele posibil a fi afectate de acele accidente produse pe amplasament, subiect al

prevederilor art. 14 alin. (6), (7), (8) si ale art. 20;

Accidente majore posibile

In acest paragraf se face descrierea scenariilor posibile de accidente majore cu evaluarea

amplitudinii si a gravitatii consecintelor accidentelor majore identificate

Toate accidentele majore care ar putea avea loc in SC ELECROCENTRALE GALATI sa

se soldeaza cu:

a. emisii in atmosfera de produsi de ardere ale hidrocarburilor si compusilor organici (CO,

SO2, NOx, VOC, Pulberi)

b. Radiatie termica intensa

c. Soc datorat suprapresiunilor aparute in cursul deflagratiilor si exploziilor.

Situatiile critice, catastrofale analizate sunt detaliate in continuare.

71

Incendiul rezervoarelor de pacura

Se poate produce din cauze mecanice (deformarea peretilor, fisurarea lor), chimice

(corodarea metalului, a garniturilor, accesul aerului in rezervor si aprinderea vaporilor), fizice

(trasnete sau electricitate statica acumulata), erori umane (racordare necorespunzatoare a

conductelor, AMC neintretinute, proceduri operationale nerespectate, lucru cu foc sau sudura pe

peretii vasului, etc).

Pentru evaluarea urmarilor acest accident, s-a folosit un model de dispersie gaussian.

Acesta calculeaza concentratiile substantelor toxice (SO2, NOx, VOC, Pulberi, CO) in 3

dimensiuni (pe directia vantului, perpendicular pe aceasta directie, in plan orizontal si

perpendicular pe directia vantului, in plan vertical.

Programul de calcul preia modelul si parametrii folositi de US-EPA si necesita urmatoarele

date:

a. Directia si marimea vitezei vantului, precum si variatia acestuia pe inaltime, fata de

nivelul solului)

b. Debitul masic de emisie a substantei la sursa (kg/secunda, calculat conf. recomandarilor

CORINAIR si US-EPA)

c. Inaltimea efectiva a sursei deasupra solului (m)

d. Conditiile meteorologice, clasificate conform stabilitatii Pasquill, in 6 categorii, A

(foarte instabila), B (moderat instabila), C (usor instabila), D (neutra), E (moderat

stabila), F (stabila)

e. Temperatura aerului

Au fost calculate rezultatele dispersiei pentru 3 scenarii, toate presupunand rezervorul plin

cu combustibil:

Scenariul 1: capacul rezervorului se rupe si lichidul continut in recipient arde;

Scenariul 2: rezervorul se rupe si lichidul retinut in incinta Indiguita betonata arde;

Scenariul 3: cazanul si incinta betonata se rupe si lichidul se imprastie pe suprafata

mare, arzand.

Au fost calculate nivelele atinse, la diferite Inaltimi deasupra solului si la diferite distante de

sursa, pentru urmatoarele substante:

a. CO

b. SO2

c. NOx

d. Substante volatile

72

e. Pulberi

Calculele numeroase efectuate au permis constatarea ca vremea calma (conditia

meteorologica D cu vant de 2m/s) sau stabila (situatia F cu vant de 5m/s) produc efecte pe

distantele cele mai mari. Rezultatele acestor calcule sunt redate in continuare, pentru nivelul

solului.

Dispersia nu este afectata de vreunul din cele 3 scenarii de mai sus. Durata evenimentului

este Insa diferita:

Scenariul 1: arde doar sectiunea rezervorului: 5.67 ore

Scenariul 2: arde incinta betonata plina cu pacura: 3.19 ore

Scenariul 3: pacura arde imprastiata pe o suprafata de cca 2.6 ha: <10 minute

Pentru diferitele categorii de substante toxice (CO, NOx, SOx, VOC, PAH) sau dimensiuni

de particule (pulberi), masuratori intensive desfasurate in cursul marilor incendii petroliere din

Kuwait, Alaska, Golful Mexic, au permis evaluarea cu precizie a debitelor cu care aceste

substante se genereaza in cursul arderii. Se exemplifica numai cazul pulberilor pentru care

masuratorile au indicat urmatoarele valori ale debitului emis in cursul incendiului:

Dimensiunea maxima a

particulelor

Factor de emisie (debit

generat, g/kg pacura ars) Masa (cumulata (%)

Total 150 100

10 microni (categoria PM-10) 130 87


3.5 microni (categoria PM-3.5) 87 58

2.5 microni (categoria PM-2.5) 82 55


S-a stabilit de asemenea, folosind aceleasi evenimente, debitul de ardere in aer liber al

pacurii si al altor produse petroliere. Pentru diferite calitati de pacura datele indica debite de

ardere specifice de 0.5-0.7 kg/m2.s. Aceste date, sunt folosite in simularile de dispersie si

rezultatele sunt comparate cu nivelele admisibile precizate de Ordinul 462/1993.

Emisiile de CO

Pentru a ilustra natura rezultatelor, se prezinta grafic dispersia la nivelul solului a CO in

conditii de vreme stabila (F), la un vant de 5m/s. Incendiul are loc in tancul rezervor iar sursa de

fum este la 30 m de sol.

• Se constata ca maximul concentratiei este de 0.46g/Nm3 si este plasat la 1.5 km de sursa,

pe directia vantului.

73

Nivelul maxim admis de reglementarile in vigoare este, pentru CO de 170 mg/Nm3 (0.170

g/Nm3). Aceasta Inseamna ca nivelul maxim admis este depasit cu 170%.

Zona in care are loc depasirea limitei maxime admisibile stipulata de normativele in vigoare

se intinde de la 0.8 la 4.5 km fata de sursa. in aceasta zona critica, personalul inspira CO peste

limitele admise si pot aparea accidente.

Aceste date si altele, analoage, pentru alte situatii sunt rezumate tabelat.

In fiecare caz, pentru fiecare poluant, si conditii de stabilitate meteorologica sunt redate in

tabelele urmatoare informatii despre geometria sectorului afectat peste limitele admisibile

prevazute in Ordinul 462/1993, astfel

- R1: distanta de la sursa pana la limita minima a zonei afectate;

- R2: distanta de la sursa la limita maxima a zonei afectate;

- L: dimensiunea zonei afectat, transversal pe directia vantului, in dreptul

maximului atins la sol de substanta poluanta.

Asemenea informatii permit evaluarea dimensiunilor si localizarii zonei afectate, cum

afecteaza localitati adiacente sursei, decizia asupra masurilor de luat pentru prevenirea

intoxicatiei locuitorilor.

Tabel - Dispersia CO. Incendiul rezervorului. Durata emisiei, 5.67 ore.

Nr Conditii

meteo

Viteza

vantului,

m/s

Maximul,

mg/Nm3

CMA

conf. OG

462/1993

mg/Nm3

Distanta fata

de sursa unde

e plasat

maximul, km

Cantitatea receptata

de un adult care sta in

punctual de maxim pe

toata durata

incendiului, mg/kcorp

Dimensiunile zonei

critice, in care se

depaseste maximul

admis, R1 (km),

R2(km), L(m)

1 A 15 137 170 0.15 9.22

2 B 10 208 170 0.21 14.02 0.15 – 0.31 – 20

3 C 5 396 170 0.25 26.76 0 – 1 – 80

Sursa

R1

R2

L

Sector afectat

Directia vantului

74

Nr Conditii

meteo

Viteza

vantului,

m/s

Maximul,

mg/Nm3

CMA

conf. OG

462/1993

mg/Nm3

Distanta fata

de sursa unde

e plasat

maximul, km

Cantitatea receptata

de un adult care sta in

punctual de maxim pe

toata durata


Dimensiunile zonei

critice, in care se

depaseste maximul

admis, R1 (km),

R2(km), L(m)

4 D 2 918 170 0.6 62 0.25 – 2.9 – 160

5 E 5 317 170 0.9 21 0.5 – 2.2 – 40

6 F 5 258 170 1.7 17.5 0.7 – 3.5 – 120

Tabel - Dispersia CO. Incendiul rezervorului si incintei. Durata emisiei, 3.19 ore.

Nr Conditii

meteo

Viteza

vantului,

m/s

Maximul,

mg/Nm3

CMA

conf. OG

462/1993

mg/Nm3

Distanta fata

de sursa unde

e plasat

maximul, km

Doza receptata de un

adult care sta in punctul

de maxim, pe toata

durata incendiului,

mg/kcorp

Dimensiunile zonei

critice, in care se

depaseste maximul

admis, R1 (km),

R2(km), L(m)

1 A 15 243 170 0.15 9.2 0.1 – 0.4 – 20

2 B 10 369 170 0.21 14 0.12 – 0.5 – 100

3 C 5 705 170 0.25 27 0 – 1.5 – 100

4 D 2 918 170 0.6 62 0.25 – 2.9 – 200

5 E 5 563 170 0.9 22 0.4 – 3.8 – 150

6 F 5 460 170 1.5 18 0.7 – 6.5 – 160

Se constata ca au loc depasiri importante ale concentratiei maxime admisibile (CMA) dar

pe sectoare de dimensiuni limitate de teren (de la 0.6 ha in cazul vremii puternic instabile - randul

1 din tabelul de mai sus la cca 0 ha in cazul vremii stabile – randul 6 din tabelul de mai sus).

100

60

20

-20

-60

-100

0.00E+00

5.00E-02

1.00E-01

1.50E-01

2.00E-01

2.50E-01

3.00E-01

C(x,y,z), g/m3

x , km de la sursa

y, metri fata de ax

Dispersia CO (vreme stabila, F, vant 5m/s, la nivelul solului)

• Numai in cazul vremii calme sau stabile concentratiile ce depasesc CMA se intalnesc si

dincolo de incinta obiectivului.

75

In toate situatiile latimea dozei afectate este de max. 200 m, astfel incat prevenirea

intoxicatiilor acute cu CO se va face prin instruirea /sfatuirea locuitorilor zonelor afectate sa se

deplaseze perpendicular pe directia vantului, pana la iesirea din zona afectata. CO nefiind un

poluant persistent, stingerea incendiului conduce la incetarea cauzelor ce pot produce intoxicatii.

Incendiul rezervorului produce concentratii mai mici si pe durate mai mari de timp (5.67

ore fata de 3.19 ore). Aceasta tendinta a fost constatata in toate rularile programului de dispersie,

se considera ca din punctul de vedere al dispersiei produsilor periculosi produsi de combustie a

pacurii, situatia cea mai defavorabila este incendiul rezervorului, nu incendiul incintei, ca urmare

a spargerii rezervorului si deversarii pacurii arzand in incinta betonata menita sa limiteze tocmai

asemenea deversari.

Probabilitatea ca un asemenea accident sa afecteze zone dens populate (cartierele vestice

ale Galatiului) tine seama de urmatoarele date:

- probabilitatea vremii caracterizate de stabilitate de tip C, D, sau E (vreme usor

instabila, calma sau usor instabila). Aceasta este, conform datelor meteorologice deja

mentionate, de cca 85%;

- probabilitatea vanturilor din orice directie din sectorul NV – SE, adica 21.6% (conform

rozei vanturilor reprezentata grafic mai sus)

Extragand cele mai defavorabile date din tabelele anterioare, si coroborandu-le cu

probabilitatile de mai sus, se deduce ca exista 18.6% sanse ca un accident major (incendiu

de mari dimensiuni la un rezervor de pacura plin 100%) sa afecteze, pentru cel mult 5.67

ore (considerand ca toate eforturile de localizare si stingere a incendiului nu reusesc s-o faca

pana la consumarea totala a combustibilului din rezervor) zone din vestul Galatiului, aflate

la o distanta de cel mult 6.5 km de obiectiv, pe un culoar de cel mult 200 m.

In aceasta zona sunt incluse suprafete aparţinând comunelor Movileni si Sendreni.

Emisiile de SOx

Rezultatele se prezinta tabelat, ca si in situatia dispersiei monoxidului de carbon.

Tabel - Dispersia SOx. Incendiul rezervorului. Durata emisiei, 5.67 ore.

Nr Conditii

meteo

Viteza

vantului,

m/s

Maximul,

mg/Nm3

CMA

conf. OG

462/1993

mg/Nm3

Distanta fata

de sursa unde

e plasat

maximul, km



de maxim, pe toata

durata incendiului,

mg/kcorp

Dimensiunile zonei

critice, in care se

depaseste maximul

admis, R1 (km),

R2(km), L(m)

1 A 15 14 400 0.16 0.92

2 B 10 20 400 0.2 1.4 -

3 C 5 40 400 0.25 2.6 -

76

Nr Conditii

meteo

Viteza

vantului,

m/s

Maximul,

mg/Nm3

CMA

conf. OG

462/1993

mg/Nm3

Distanta fata

de sursa unde

e plasat

maximul, km



de maxim, pe toata

durata incendiului,

mg/kcorp

Dimensiunile zonei

critice, in care se

depaseste maximul

admis, R1 (km),

R2(km), L(m)

4 D 2 92 400 0.6 6.2 -

5 E 5 32 400 0.9 2.1 -

6 F 5 26 400 1.75 1.7 -

Tabel - Dispersia SOx. Incendiul incintei + rezervor. Durata emisiei, 3.19 ore.

Nr Conditii

meteo

Viteza

vantului,

m/s

Maximul,

mg/Nm3

CMA

conf. OG

462/1993

mg/Nm3

Distanta fata de

sursa unde e

plasat maximul,

km

Doza receptata de

un adult care sta in

punctul de maxim,

pe toata durata

incendiului,

mg/kcorp

Dimensiunile

zonei critice, in

care se depaseste

maximul admis,

R1 (km), R2(km),

L(m)

1 A 15 24 400 0.16 0.92 -

2 B 10 37 400 0.2 1.4 -

3 C 5 70 400 0.25 2.6 -

4 D 2 160 400 0.6 6.2 -

5 E 5 56 400 0.9 2.1 -

6 F 5 46 400 1.75 1.7 -

Nu se constata depasiri ale CMA.

Emisii de oxizi de azot

Tabel - Dispersia NOx. Incendiul rezervorului. Durata emisiei, 5.67 ore.

Nr Conditii

meteo

Viteza

vantului,

m/s

Maximul,

mg/Nm3

CMA conf.

OG

462/1993

mg/Nm3

Distanta fata de

sursa unde e

plasat maximul,

km


adult care sta in

punctul de maxim, pe

toata durata

incendiului,

mg/kcorp

Dimensiunile zonei

critice, in care se

depaseste maximul

admis, R1 (km),

R2(km), L(m)

1 A 15 34 450 0.16 2.3 -

2 B 10 52 450 0.2 3.5 -

3 C 5 99 450 0.25 6.7 -

4 D 2 229 450 0.6 15.5 -

5 E 5 52 450 0.9 5.3 -

6 F 5 65 450 1.75 4.3 -

Tabel - Dispersia NOx. Incendiul incintei + rezervor. Durata emisiei, 3.19 ore.

Nr Conditii

meteo

Viteza

vantului,

m/s

Maximul,

mg/Nm3

Maxim

conf. OG

462/1993

Mg/Nm3

Distanta fata

de sursa

unde e plasat

maximul, km


adult care sta in


toata durata


Dimensiunile zonei

critice, in care se

depaseste maximul

admis, R1 (km),

R2(km), L(m)

1 A 15 60 450 0.16 2.3 -

2 B 10 92 450 0.2 3.5 -

3 C 5 176 450 0.25 6.7 -

4 D 2 408 450 0.6 15.5 -

5 E 5 141 450 0.9 5.3 -

6 F 5 115 450 1.75 4.3 -

Emisii de substante organice volatile - VOC

77

Tabel - Dispersia compusilor organici volatili (VOC).

Incendiul rezervorului. Durata emisiei, 5.67 ore.

Nr Conditii

meteo

Viteza

vantului,

m/s

Maximul,

mg/Nm3

CMA

conf. OG

462/1993

mg/Nm3

Distanta fata

de sursa

unde e plasat

maximul, km

Doza receptata de

un adult care sta in

punctul de maxim,

pe toata durata

incendiului,

mg/kcorp

Dimensiunile zonei

critice, in care se

depaseste maximul

admis, R1 (km),

R2(km), L(m)

1 A 15 23 50 0.16 1.5 -

2 B 10 34 50 0.2 2.3 -

3 C 5 66 50 0.25 4.4 0 – 0.6 – 50

4 D 2 153 50 0.6 10/5 0 – 2 – 140

5 E 5 53 50 0.9 3.3 0.7 – 1.2 – 20

6 F 5 43 50 1.75 3 -

Desi, in situatiile meteorologice cele mai probabile a avea loc la obiectiv, se constata

depasiri ale CMA, acestea nu au loc dincolo de limitele incintei obiectivului si nu ajung in zonele

dens populate ale Galatiului.

Tabel - Dispersia VOC.

Incendiul incintei + rezervor. Durata emisiei, 3.19 ore.

Nr Conditii

meteo

Viteza

vantului,

m/s

Maximul,

mg/Nm3

CMA

conf. OG

462/1993

mg/Nm3

Distanta fata

de sursa unde

e plasat

maximul, km


adult care sta in


toata durata


Dimensiunile zonei

critice, in care se

depaseste maximul

admis, R1 (km),

R2(km), L(m)

1 A 15 40 50 0.16 1.5 -

2 B 10 62 50 0.2 2.3 0.15 – 0.32 – 40

3 C 5 98 50 0.25 4.4 0 – 1 – 80

4 D 2 272 50 0.6 10/5 0 – 2.9 – 160

5 E 5 93 50 0.9 3.3 0.5 – 2.2 – 100

6 F 5 76 50 1.75 3 1 – 3.5 – 100

Extragand cele mai defavorabile date din tabelele de dispersie a VOC si

coroborandu-le cu probabilitatile legate de stabilitatea vremii si directia vantului, se deduce

ca exista 18.6% sanse ca un accident major (incendiu de mari dimensiuni la un rezervor de

pacura plin 100%) sa afecteze, pentru cel mult 6 ore (considerand ca toate eforturile de

localizare si stingere a incendiului nu reusesc s-o faca pana la consumarea totala a

combustibilului din rezervor) zone din vestul Galatiului, aflate la o distanta de cel mult 3.5

km de obiectiv, pe un culoar de cel mult 160 m.

78

In aceasta zona sunt incluse suprafete aparţinând comunelor Movileni si Sendreni.

Emisii de pulberi (PM - Particulate matter)

Tabel - Dispersia pulberilor totale. Incendiul rezervorului. Durata emisiei, 6 ore.

Nr Conditii

meteo

Viteza

vantului,

m/s

Maximul,

mg/Nm3

Maxim

conf. OG

462/1993

Mg/Nm3

Distanta fata de

sursa unde e

plasat maximul,

km


adult care sta in


toata durata


Dimensiunile zonei

critice, in care se

depaseste maximul

admis, R1 (km),

R2(km), L(m)

1 A 15 683 100 0.16 46 0 – 0.6 – 200

2 B 10 1040 100 0.2 70 0.09 – 1.2 - 200

3 C 5 1980 100 0.25 134 0 – 3 – 500

4 D 2 4590 100 0.6 309 0.15– 2.7– 1200

5 E 5 1580 100 0.9 107 0.3 – 12 – 800

6 F 5 1290 100 1.75 87 0.5 – 27 – 1000

Tabel - Dispersia pulberilor totale. Incendiul incintei + rezervor. Durata emisiei, 3.19 ore.

Nr Conditii

meteo

Viteza vant

m/s

Maximul,

mg/Nm3

CMA conf.

OG

462/1993

mg/Nm3

Distanta

fata de

sursa unde

e plasat

maximul,

km

Doza receptata de

un adult care sta

in punctul de

maxim, pe toata

durata

incendiului,

mg/kcorp

Dimensiunile zonei

critice, in care se

depaseste maximul

admis, R1 (km),

R2(km), L(m)

1 A 15 1222 100 0.16 46 0 – 0.7 –400

2 B 10 1850 100 0.2 70 0 – 1.6 - 500

3 C 5 3540 100 0.25 134 0 – 4.25 – 600

4 D 2 8210 100 0.6 309 0.175– 20 – 1600

5 E 5 2830 100 0.9 107 0.25 – 20 – 1200

6 F 5 2810 100 1.75 87 0.5 – 45 - 1400

Se constata ca emisiile de pulberi constituie consecinta cea mai grava a unui incendiu

major la rezervoarele de pacura. Au loc depasiri importante ale CMA pe sectoare de

dimensiuni importante de teren mergand pana la 63 km2 - randul 6 din tabelul de mai sus.

Cantitatea totala de pulberi emisa in cursul unui incendiu este de cca 1450 tone.

Combaterea efectelor inhalarii particulelor (cu deosebire de catre copii, persoane in varsta,

bolnavi) se va face protejand caile respiratorii superioare du masti de gaze sau macar cu batiste

umezite. Locuitorii din sectoarele afectate vor fi Indrumati sa se deplaseze de Indata in afara

sectorului afectat.

Incendiul rezervorului produce concentratii mai mici si pe durate mai mari de timp (5.67

ore fata de 3.19 ore). Incendierea pacurii din rezervor, deversate in incinta de protectie betonata

produce concentratii mai mari de particule, dar pe durate mai scurte de timp.

79

Extragand cele mai defavorabile date din tabelele de dispersie a particulelor solide si

coroborandu-le cu probabilitatile deja folosite anterior pentru conditiile meteo si directia

vantului, se deduce ca exista 18.6% sanse ca un accident major (incendiu de mari

dimensiuni la un rezervor de pacura plin 100%) sa afecteze, pentru cel mult 5.67 ore

(considerand ca toate eforturile de localizare si stingere a incendiului nu reusesc s-o faca

pana la consumarea totala a combustibilului din rezervor) zone din estul obiectivului, aflate

la o distanta de cel mult 45 km de obiectiv, pe un culoar de cel mult 1600 m. Avand in

vedere ca frontiera de stat se gaseste la mai putin de 45 km Est de obiectiv, un incendiu de

mari proportii al unui rezervor plin cu pacura aflat la obiectiv constituie un caz tipic de

poluare acuta transfrontaliera si se vor cere Autoritatilor romane sa ia masurile prevazute

in acest caz.

In aceasta zona delimitata sunt incluse suprafete aparţinând jud. Galaţi (comunele Movileni

şi Sendreni) jud. Braila (com Salcia, Scortaru), jud. Vrancea (com Maicaneşti, Vulturu).

Radiatia termica a incendiului

Pentru cazul incendiilor rezervoarelor, in figura urmatoare se prezinta variatia cantitatii K

de radiatie primita de receptor, in functie de distanta la sursa. Se admite ca pragul maxim

suportabil pentru organismul uman este de 5 kW/m2, pe o durata de max 40 secunde, timp in care

persoana trebuie sa se adaposteasca, riscand altfel sa se expuna riscului unor arsuri de gr. II de

suprafata expusa a corpului.

Variatia radiatiei termice receptate, cu distanta fata de sursa.

80

Din figura anterioara se poate observa urmatoarele:

♦ daca persoana se gaseste la 128 m de sursa (incendiul rezervorului), radiatia receptata

este de minim 10kW/m2 potential letala pentru un timp de expunere de minim 60s;

♦ daca o persoana se afla la 176 m de sursa (incendiul rezervorului), radiatia receptata este

de minim 5kW/m2 nivelul putand provoca arsuri de gradul II pentru un timp de expunere

de minim 60s;

♦ daca o persoana se afla la 176-268 m de sursa (incendiul rezervorului), radiatia receptata

este de minim 2kW/m2 putand provoca leziuni usoare;

Graficul serveste planificarii corespunzatoare a actiunilor de prevenire si stingere a

incendiilor. Echipamentul personalului specializat trebuie sa asigure protectia la nivelul de

radiatie termica calculat si reprezentat in acest grafic.

De asemenea, se va avea in vedere ca personalul sa nu se poate apropia de focarul

incendiului mai mult decat permite nivelul de protectie al echipamentului purtat. Pentru actiuni la

distanta apropiata, se vor prefera tunurile automate cu apa sau spuma. De asemenea graficul va fi

utilizat in vederea evaluarii urmarilor unui incendiu de mari proportii asupra cladirilor si

echipamentelor tehnologice aflate in apropierea sursei de foc. Asa cum s-a mentionat anterior,

doza maxim permisa (pentru om) de radiatie termica este de 3240000 (W/m2)4/3

.sec.

0

10

20

30

40

0 100 200 300 400 500

d, metri de la sursa

tim

p,

sec p

t doz

a m

ax

.

Rezervor

Incinta

Variatia timpului necesar primirii dozei maxime, cu distanta la epicentrul incendiului.

In figura anterioara este redat timpul in care se primeste aceasta doza, de receptor (personal,

echipament, cladire, etc), in functie de distanta fata de sursa.

81

Daca persoana se afla la 100 metri de epicentrul incendiului, ea primeste doza maxim

admisa in 0.5 secunde.

La 500m, aceeasi doza se primeste in 37 secunde, daca incendiul este doar al rezervorului si

numai in 17 secunde daca pacura s-a revarsat si arde in incinta betonata.

Explozia vaporilor combustibili

Accidentul este cunoscut in literatura de specialitate sub acronimul VCE (vapour cloud

explosion)

In acest paragraf se examineaza urmarile urmatoarelor 2 situatii.

VCE Pacura.

Rezervorul de pacura, golit, ramane cu vapori combustibili.

Accesul aerului in interiorul rezervorului, lucrul cu foc (sudura) pe peretele acestuia sau alta

situatie generatoare de scanteie (electricitate statica, trasnet) ar putea genera explozia intregii

mase de vapori din rezervor. Situatia cea mai defavorabila, in acest caz, este cea corespunzatoare

rezervorului golit de lichid.

Unda de soc al unei asemenea explozii se propaga cu viteze supersonice, de cca 1500-

2000m/s, iar socul de presiune receptat de cladiri, personal, echipamente este de 20 bar, cu o

durata tipica de manifestare de cca 0.200 secunde dar care poate varia mult in functie de material

combustibila, volumul care explodeaza, etc. in acest caz s-a calculat distanta de la epicentrul

exploziei la circumferinta pana la unda letala la 159 m. Tot ce se afla in interiorul cercului cu

aceasta raza (personal, cladiri, echipamente, vehicule) va fi grav afectat de explozie. Se apreciaza

totusi ca urmarile acestui eveniment nu vor depasi limitele gardului de incinta al obiectivului

neputand deci sa afecteze direct, nemijlocit, imprejurimile. Daca un asemenea eveniment

declanseaza incendierea unui celui de-al doilea rezervor de pacura se vor folosi datele despre

incendiu si dispersia poluantilor, de mai sus.

VCE Hidrogen

O situatie analoga, desi este vorba de gaze (hidrogen) nu de vapori, poate aparea in cazul in

care rezervoarele de hidrogen ale Sectiei de Electroliza a obiectivului explodeaza.

In acest caz s-a calculat de asemenea distanta de la epicentrul exploziei la circumferinta pe

care unda de suprapresiune de 8 psi, gasindu-se valoarea de 111 metri. Tot ce se afla in interiorul

cercului cu aceasta raza (personal, cladiri, echipamente, vehicule) va fi grav afectat de explozie.

Se apreciaza totusi ca urmarile acestui eveniment nu vor depasi limitele gardului de incinta al

82

obiectivului si pot fi limitate si controlate cu mijloace interne ale obiectivului, nefiind nevoie sa

se alcatuiasca Planuri de Urgenta cu masuri de luat in imprejurimile obiectivului.

Explozia rezervoarelor de hidrogen poate avea efecte secundare (domino), prin aparitia

unor fragmente metalice sau de zidarie care, prin efect de proiectil, pot deteriora rezervoarele de

pacura care se pot aprinde. Aceasta eventualitate a fost deja analizata si s-au dedus consecintele

sale.

Explozia vaporilor produsi de lichide depresurizate (BLEVE)

In acest paragraf se analizeaza situatia in care un rezervor de combustibil inchis etans, fara

aerisire sau cu aerisirea avariata, este incalzit de o sursa exterioara de foc pana in punctual in care

lichidul continut incepe sa fiarba. Presiunea vaporilor asupra peretilor recipientului provoaca

ruperea acestora iar vaporii se aprind. Lichidul depresurizat se vaporizeaza foarte repede,

alimentand incendiul cu vapori de combustibil.

Accidentul poate afecta, de ex., cisterne CF cu gurile de aerisire defecte. Acest fenomen nu

poate avea loc la unul din rezervoarele de pacura ale obiectivului care, prin masa mare (10000

tone pacura+ masa metalica rezervorului + masa betonului incintei), nu poate fi adus la

temperatura de fierbere decat de un accident mult mai grav (lovitura nucleara) care iese din sfera

de preocupari a prezentului Raport. El poate declansa prin efecte secundare /domino, incendiul

unuia din marile rezervoare de pacura, situatie deja analizata, sub aspectul amploarei si

consecintelor, in paragrafele precedente.

83

1

10

100

1000

0 100 200 300 400 500 600 700 800 900 1000

distanta de la sursa, m

tim

p m

axim

, se

c

Variatia duratei receptarii dozei termice maxime, cu distanta la BLEVE.

In figura precedenta se prezinta variatia timpului in care personalul primeste doza maxima

termica admisibila de 3420000(W/m2)4/3

in functie de distanta fata de sursa BLEVE.

Se constata de exemplu, ca o persoana aflata la 300 metri de BLEVE are la dispozitie 30 de

secunde pentru a se adaposti, in caz contrar alegandu-se cu arsuri de gr. II pe suprafetele de corp

descoperite si chiar cu imbracamintea incendiata.

Deoarece dincolo de gardul de incinta al obiectivului (800 – 1000 metri de la locul potential

al BLEVE) timpul in care cei eventual afectati de BLEVE trebuie sa gaseasca adapost pentru a nu

se expune arsurilor si ranirilor creste exponential (cca 4 minute la 800 metri de BLEVE), se

considera ca, prin efectele sale, BLEVE nu poate avea consecinte grave pentru locuitorii

imprejurimilor obiectivului ci numai pentru angajatii obiectivului si cei prezenti ocazional in

incinta. Accidentul poate fi deci controlat cu mijloacele interne specifice.

Ruperea conductelor de gaze combustibile

Pe platforma obiectivului se lucreaza cu gaz metan, gaz de furnal si hidrogen.

Situatia exploziei intregului parc de rezervoare de hidrogen a fost deja examinata. Scaparile

de hidrogen pe conductele de legatura, desi pot genera incendii, acestea nu se compara cu

84

amploarea incendiului rezervoarelor de hidrogen si nu se pot constitui intr-una din situatiile cele

mai nefavorabile.

Conductele de gaz de furnal sau gaz metan strabat platforma obiectivului si pot genera

situatii de risc major prin:

- ruperea flanselor datorata coroziunii, socurilor mecanice (lovituri, socuri cu vehicule,

macarale, etc) de presiune si/sau termice

- sfasierea peretilor conductei, generate de una din aceleasi cauze

- deteriorarea AMC

- lucru cu foc pe conducta

- efect domino (incendiu in alt punct al obiectivului, BLEVE, explozie, proiectile generate

de socuri sau explozii, etc)

Au fost analizate situatiile in care oricare din aceste conducte explodeaza iar continutul lor

scapa cu presiune in atmosfera si se aprinde. Incendiul este alimentat de noi cantitati de gaz

combustibil care scapa din conducta.

S-a facut ipoteza ca gazul continut in 1 km de conducta se aprinde. Situatia ce mai

defavorabila este aceea in care incendiul are loc la o conducta de gaz metan. Gazul de cocserie si

cel de furnal au o putere calorifica mai mica si nu genereaza consecinte la fel de grave ca

metanul. Numai ruperea unei conducte de metan a fost analizata. Distanta de la locul exploziei

conductei pana la suprapresiunea de 1 psi este, in acest caz de 86 metri. Consecintele exploziei

unei conducte magistrale de metan raman, astfel, in limitele incintei obiectivului. Prin efect

secundar / domino, explozia conductei de metan poate provoca stricaciuni majore la structurile

metalice, betonate, la zidarie, pe o raza de 86 metri in jurul epicentrului exploziei si, in ultima

instanta, poate deteriora rezervoarele de pacura care se pot aprinde. Aceasta situatie limita a fost

deja analizata in detaliu.

Frecventa accidentelor

Accidentele majore sunt cauzate, in marea lor majoritate de defectiuni sau degradari ale

echipamentelor si de erori umane.

Frecventa cu care diverse echipamente cedeaza si, prin aceasta, produc scurgeri masive de

produsi inflamabili ce se soldeaza cu urmari grave si se constituie in scenarii de accidente majore,

este redata in figura urmatoare.

85

Conducte

60%Conducte de

diametru mic

11%

Flanse

15%

Etansari,

garnituri

14%

Frecventa scurgerilor la echipamente.

Instalare incorecta

11%

Degradare

materiale

26%

Vibratie, oboseala

11%

Coroziune,

eroziune

19%

Erori umane

33%

Cauzele imediate ale defectelor echipamentelor sunt ilustrate, cu frecventa asociata in

urmatoarea figura.

Cauzele defectiunilor echipamentelor

Accidentele majore pot avea sursa Inca din faza de proiectare a echipamentelor dar se pot

datora mentenantei necorespunzatoare sau inexperientei/inconstientei operatorilor. Frecventa

acestor cauze este redata in figura urmatoare.

86

Proiectare

defectuoasa

40%

Mentenanta

38%

Erori umane

22%

Cauze de accidente majore.

Frecventele sunt conform “Fire and Explosion guidance” – UK Offshore Operator

Association, 2002.

Datele din ultimele trei figuri nu includ efecte domino sau accidente cu cauze externe.

Ele depind nemijlocit de activitatea si pregatirea personalului ELECROCENTRALE –

GALATI.

ANALIZA EFECTELOR DOMINO

Conform Directivei SEVESO II, art. 8:

1. Statele Membre [ale UE] vor asigura ca autoritati competente, folosind informatiile

primite de la operatori, in conformitate cu Art 6 si Art 9, identifica zone sau grupuri de

zone in care exista posibilitatea aparitiei unor consecinte ale unui accident major din

cauza pozitiei zonei, apropierii sale de locul accidentului sau datorita inventarului lor de

substante periculoase.

2. Statele Membre trebuie sa se asigure ca, in cazul identificarii unor asemenea zone:

a. Are loc un schimb de informatii, intr-o maniera corespunzatoare, astfel Incat zonele

acestea sa ia act de natura si extensia intregului risc de accident major si sa le

includa in politicile lor de prevenire a accidentelor, in sistemele de management de

87

securitate, in rapoartele de securitate si in planurile lor interne pentru situatii de

urgenta;

b. Se vor lua masuri de cooperare in privinta informarii publicului si pentru furnizarea

informatiilor catre autoritatile competente, pentru pregatirea planurilor de urgenta

externe.

Conform acestor prevederi, studiul si identificarea efectelor de tip domino au doua

componente esentiale:

a. o componenta tehnica (identificarea zonelor in care este posibil sa se produca accidente,

ca urmare a altor accidente)

b. o componenta manageriala: pregatirea informatiilor de uz intern si pentru autoritatile

competente care sa permita pregatirea planurilor de urgenta, informarea publicului,

comunicarea cu alte obiective care pot fi potential afectate de accidente majore de tip

domino.

In situatia S.C. ELECTROCENTRALE GALATI, accidentele majore identificate in

cuprinsul Raportului de Securitate si care pot produce urmari, prin efecte domino, asupra

propriilor instalatii dar si asupra unitarilor economice sau asupra zonelor locuite adiacente sunt:

1. incendii ale rezervoarelor de pacura (cu emisii de noxe si pulberi)

2. explozia rezervoarelor de hidrogen

3. explozia conductelor de gaze

4. explozia vaporilor de combustibil

In cuprinsul raportului au fost identificate dimensiunile zonelor din jurul locului

accidentelor in care se pot produce accidente, deteriorari, degradari ale cladirilor, echipamentelor,

instalatiilor.

In Anexele:

Anexa 11 Incendii rezervoare păcură

Anexa 12 Incendii rezervoare păcură. Pulberi

Anexa 13 Explozia vaporilor propagati din rezervorul de hidrogen datorat fisurării acestuia

Anexa 14 Nivel radiaţie termică aprindere vapori hidrogen

Anexa 15 Explozia rezervorului de hidrogen fisurat cu arderea vaporilor – jet fire;

Anexa 16 Nivelul radiaţiei termice – explozia vaporilor acumulaţi in rezervorul de păcură cu

formare fireball

Anexa 17 Radiaţia termică in cazul incendiului la rezervorul de pacura 1 si 2;

88

Anexa 18 Evaluarea riscului prin metoda distantelor de siguranta;

Anexa 19 Explozia conductelor de gaze

sunt incluse urmatoarele informatii:

1. dimensiunile zonelor in care pot aparea efecte domino

2. efectele domino potentiale

3. vederi din satelit, la diferite scari, ale termocentralei, cu trasarea conturului zonelor

potential afectate de accidente si in care pot aparea efecte domino.

Sub aspect managerial sunt necesare urmatoarele:

1. pregatirea informarilor catre Arcelor Mittal, catre alte unitati economice, catre

autoritatile competente si catre administratiile comunitatilor vecine termocentralei in

care sa fie mentionate:

a. tipul de accident care poate genera efecte domino

b. efectele domino care pot afecta unitatile economice, comunitatile (explozii

secundare, incendii, degradarea cladirilor, instalatiilor, afectarea personalului

si proprietarilor)

c. extensia acestor efecte (dimensiunile zonelor afectate)

2. pregatirea planurilor proprii de actiune in caz de urgenta (in situatia in care se

materializeaza efectele domino identificate)

3. participarea la pregatirea planurilor de actiune ale unitarilor economice si

comunitatilor vecine (furnizarea tuturor datelor relevante solicitate de aceste entitati).

4. stabilirea cailor de comunicare / alertare si alocarea responsabilitatilor pentru

asemenea activitati

In tabelul urmator sunt sistematizate elementele manageriale legate de efectele domino

atat la nivelul unitatii cat si in cadrul participarii, alaturi de alti parteneri ce pot fi potential

afectati de efecte domino.

Etapa

Nivel managerial

La nivelul unitatii La nivelul ariei geografice locale (unitati

economice si comunitati adiacente)

Politici Includerea politicilor privind efectele

domino sin Raportul de Securitate

Participare la elaborarea politicilor locale

privind efectele domino

Nivel

organizatoric

Identificarea compartimentelor cu

atribuitii in managementul efectelor

domino

Atribuirea responsabilitatilor

Definirea cadrului de consultare cu

Identificarea partenerilor potential afectati de

efecte domino

Stabilirea cadrului de comunicare (modalitati

tehnice, frecventa intalnirilor)

Numirea unui responsabil cu aceasta activitate

89

toti partenerii potential afectati de

efecte domino, dinafara unitatii

Instruirea managerului de risc si a

personalului din subordinea sa

Stabilirea necesitatilor de raportare

Instruire personal

Planificare si

implementare

Evidentierea riscurilor din interiorul

unitatii si luarea masurilor

manageriale corespunzatoare

Identificarea sistemelor de

siguranta/prevenire necesare si

instalarea lor

Sisteme de control

Proceduri de operare

Planuri de actiune

Instruire personal

Monitorizare (feedback)

Elaborarea procedurilor de operare

Perfectionarea procedurilor de

operare conform experientei

acumulate in timp

Actiuni de testare a planurilor si

scenariilor (simulare accidente)

Evidentierea riscurilor de materializare a

efectelor de tip domino datorate unor accidente

petrecute in afara unitatii (de ex., la Arcelor

Mittal) si luarea masurilor manageriale

corespunzatoare

Participare la elaborarea planurilor de utilizare a

terenurilor si de amplasare a constructiilor, in

conf. cu riscurile de tip domino

Participare la elaborarea planurilor externe de

actiune

Coordonare cu activitatile partenerilor potential

afectati de efecte domino si cu autoritatile

competente

Elaborare rapoarte

Participare la actiuni de testare a planurilor si

scenariilor (simulare accidente)

Identificarea interactiunilor cu alti parteneri si

alinierea/coroborarea procedurilor si planurilor

de actiune

Participare la actiuni comune de instruire

Evaluarea

performantelor –

Audit

Analiza situatiilor de tip domino

efectiv materializate

Evaluarea actiunilor proprii in aceste

situatii

Auditul de securitate

Participare la activitatile de monitorizare alaturi

de ceilalti parteneri

Evaluarea in comun a situatiilor de tip domino

efectiv materializate

Audit de securitate

Revizie

Stabilirea termenelor de revizie a

procedurilor si a planurilor de

actiune, tinand seama de analizele

efectuate si de concluziile auditului

Completarea/aducerea la zi a

Raportului de Securitate

Stabilirea termenelor de revizie a procedurilor si

a planurilor de actiune, tinand seama de

analizele efectuate si de concluziile auditului

Efectul incendiilor la rezervoarele de pacura. Emisii de SOx, CO, NOx

Raportul de securitate a analizat diferite scenarii pentru incendii declansate la rezervoarele

de pacura ale termocentralei.

In functie de conditiile meteorologice, zonele afectate de concentratii ale CO, NOx. SOx ce

depasesc CMA difera ca dimensiuni si distante fata de sursa de poluant (rezervorul incendiat).

In tabelul din Anexa11 sunt indicate distantele cele mai mari pana la care se resimt depasiri

ale CMA. Astfel:

- distanta minima este de 0 km si corespunde conditiilor meteo C

90

- distanta maxima este de 6.5 km si corespunde conditiilor meteo F

- latimea maxima a zonei afectate este de 200 m si corespunde conditiilor meteo D.

Aceste cifre sunt subliniate si boldite in tabel care face parte din Anexa 11

In figura din Anexa 11 se indica:

- pozitia termocentralei

- conturul circular cu raza de 6.5 km care, reprezinta dimensiunea maxima a zonei potential

afectate de depasiri ale CMA la CO, NOx, SOx, poluanti generati de incendii la

rezervoarele de pacura.

- In interiorul acestui contur, numai un sector este afectat efectiv de depasiri ale CMA,

sector a carui pozitie depinde de directia vantului. Este ilustrata situatia in care vantul bate

din directia NV spre SE. Conform tabelului, latimea zonei afectate (latimea sectorului)

este de max. 200m.

Depasirea concentratiilor maxim admise de poluanti datorita incendiului poate avea ca efect

afectarea populatiei, a vegetatiei si faunei in zona sectorului identificat, dar nu conduce la

initierea altor accidente in lant ca efect domino.

Efectul incendiilor la rezervoarele de pacura. Emisii de pulberi

Raportul de securitate a analizat diferite scenarii pentru incendii declansate la rezervoarele

de pacura ale termocentralei.

In functie de conditiile meteorologice, zonele afectate de concentratii ale pulberilor ce

depasesc CMA difera ca dimensiuni si distante fata de sursa de pulberi (rezervorul incendiat).

In tabelul din Anexa 12 sunt indicate distantele cele mai mari pana la care se resimt

depasiri ale CMA. Astfel:

- distanta minima este de 0 km si corespunde conditiilor meteo A, B, C

- distanta maxima este de 45 km si corespunde conditiilor meteo F

- latimea maxima a zonei afectate este de 1600 m si corespunde conditiilor meteo D.

Aceste cifre sunt subliniate si boldite in tabel care face parte din Anexa 12.

In figura din Anexa 12 se indica:

- pozitia termocentralei

- conturul circular cu raza de 45 km. care, conform tabelului alaturat reprezinta

dimensiunea maxima a zonei potential afectate de depasiri ale CMA la pulberi generate de

incendii la rezervoarele de pacura.

91

- In interiorul acestui contur, numai un sector este afectat efectiv de depasiri ale CMA,

sector a carui pozitie depinde de directia vantului. Este ilustrata situatia in care vantul bate

din directia NV spre SE. Conform tabelului, latimea zonei afectate (latimea sectorului)

este de max. 1600m. Evident, dispersia norului de pulberi la diferite inaltimi in atmosfera,

de vant care isi poate schimba directia si intensitatea vor contribui la reducerea

concentratiilor de pulberi sub CMA. Astfel, se ilustreaza situatia cea mai defavorabila,

cand un sector ingust primeste intreaga cantitate de pulberi emisa de incendii.

Depasirea concentratiilor maxim admise de pulberi datorita incendiului poate avea ca efect

afectarea sanatatii populatiei, a vegetatiei si faunei in zona sectorului identificat (inclusiv impact

transfrontiera), dar nu conduce la initierea altor accidente in lant ca efect domino

Incendii ale rezervoarelor de pacura. Urmarile unui asemenea eveniment sunt redate in Anexa 17

Explozii ale rezervoarelor de hidrogen.

Efecte ale presiunii generate de explozie

Distanta calculata pana la suprapresiunea de 8 psi (0.552 bar) este de 111 metri. Conturul

zonei rosii este zona punctelor cu distanta cel mult egala cu 111 m, de incinta termocentralei.

Oriunde s-ar produce o explozie in interiorul conturului rosu, efectele maximale create de

presiunea exploziei nu pot depasi acest contur. Din punct de vedere al efectelor de tip domino

create de presiunea exploziei, pot fi afectate, asadar, numai obiectivele amplasate in interiorul

conturului rosu. Se observa ca acest contur nu se intinde pana la incinta Fabricii de Oxigen

apartinand Linde si nici pana la incinta Otelariei cu Convertizoare Nr 1.

Explozia rezervoarelor de hidrogen se poate repercuta asupra zonei cu contur portocaliu (118 m),

din figura din Anexa 13.

Efecte de tip domino:

1. Explozia rezervoarelor de hidrogen. Conturul circular reprezinta aria afectata de presiunea

generata de explozia buteliilor de hidrogen. Dincolo de acest contur pot aparea efecte

domino produse de fragmente metalice solide, produse de explozie, care pot sa

accidenteze persoane sau sa produca pagube materiale (deteriorari ale unor cladiri, masini,

echipamente).

92

Efecte ale proiectilelor generate de explozie

Exista posibilitatea ca fragmente solide produse de explozie (bucati de metal care devin

proiectile) sa depaseasca acest contur si sa afecteze instalatiile adiacente, prin efecte domino,

indicate prin sageti groase punctate in figura din Anexa 15:

1. perforarea si incendierea rezervoarelor de pacura. Efectele sunt prezentate in Anexa

17 si 16

2. Deteriorarea cladirilor si echipamentelor termocentralei, inclusiv a celor de mare

presiune (circuite de abur, turbine, etc.) cu efectul unor explozii secundare. Efectul

acestor explozii nu poate depasi, asa cum s-a arata, zona indicata prin contur

punctat, de 115 m dincolo de limita terenului ocupat de termocentrala.

3. Perforarea si incendierea conductelor de gaze combustibile venite de la otelarie.

Situatia este analizata in Anexa 19.

4. Accidentarea unor persoane

5. Afectarea/degradarea/distrugerea unor echipamente sau bunuri din interiorul incintei

(masini, camioane, cisterne, vagoane de tren, aparatura instalata pe teritoriul

termocentralei, etc.).

Explozia Vaporilor Combustibili (Vapor Cloud Explosion)

Situatia este intalnita atunci cand rezervoarele de pacura, in buna parte golite de lichid,

contin inca vapori de substante organice care pot lua foc din cauza nerespectarii normelor tehnice

sau, prin efect domino, din cauza materializarii altor riscuri, pe platforma.

Efecte domino posibile:

1. afectarea instalatiilor termocentralei, a circuitelor de abur de inalta presiune, cu consecinta

producerii unor explozii secundare. Efectele acestor explozii secundare nu pot depasi

conturul de 115 m de la marginea zonei ocupate de termocentrala

2. deteriorarea si aprinderea altui rezervor de pacura

3. deteriorarea si aprinderea buteliilor de hidrogen

4. Deteriorarea si aprinderea conductelor de gaze combustibile

In figura din Anexa 16 si 17 se indica:

1. pozitia rezervoarelor de pacura

93

2. zonele circulare cu raza de 159 m din jurul fiecarui rezervor, zone in interiorul carora au

loc accidente potential letale la o perioada de expunere de 60 de secunde, sau se produc

deteriorari grave ale echipamentelor si instalatiilor.

Explozia conductelor de gaze combustibile.

Conform Raportului de securitate, distanta de la locul exploziei pana unde se inregistreaza

suprapresiuni de 0.069 bar este de 86 m.

Efecte domino posibile:

1. aprinderea rezervoarelor de pacura (Anexa 11)

2. aprinderea buteliilor de hidrogen (Anexa 13)

3. explozii ale circuitelor de inalta presiune ale termocentralei. Efectele unor asemenea

explozii nu se pot intinde dincolo de zona de 115 m din jurul termocentralei (Anexa 2)

4. accidentarea personalului sau distrugerea unor bunuri sau instalatii in figura din Anexa 19

sunt indicate:

a) traseele estacadelor de conducte de gaze combustibile. Explozia acestor conducte

poate avea loc, in principiu, in orice punct de pe aceste trasee.

b) cu linie punctata sunt marcate marginile zonelor cu distante mai mici sau egale cu

86 m de la conducte, zone in care suprapresiunile depasesc 0.069 bar, suprapresiuni

ce provoaca degradari ale echipamentelor si instalatiilor, prin efect domino. Sunt

marcate cu sageti groase, punctate, cateva efecte domino potentiale.

94

Pentru identificarea accidentelor potential majore, specifice amplasamentului, s-a procedat

la o evaluare calitativa a riscului asociat scenariilor de accidente posibile prezentate anterior.

Analiza calitativa are ca obiectiv principal stabilirea listei de hazarduri posibile, face

posibila ierarhizarea evenimentelor in ordinea riscului si prezinta primul pas in

metodologia de realizare a analizei riscurilor. Evaluarea calitativa a riscului se realizeaza prin

calculul nivelului de risc ca produs intre nivelul de gravitate si cel de probabilitate ale

evenimentului analizat.

Masura calitativa a consecintelor este realizata prin incadrarea in cinci nivele de

gravitate, care au urmatoarea semnificatie:

1. Nesemnificativ

− Pentru oameni (populatie): vatamari nesemnificative

− Emisii: fara emisii;

− Ecosisteme: Unele efecte nefavorabile minore la putine specii sau parti ale ecosistemului,

pe termen scurt si reversibile

− Socio-politic: Efecte sociale nesemnificative fara motive de Ingrijorare.

2. Minor

− Pentru oameni (populatie): este necesar primul ajutor;

− Emisii: emisii in incinta obiectivului retinute imediat;

− Ecosisteme: daune neInsemnate, rapide si reversibile pentru putine specii sau parti ale

ecosistemului, animale obligate sa-si paraseasca habitatul obisnuit, plantele sunt inapte sa

se dezvolte dupa toate regulile naturale, calitatea aerului creeaza un disconfort local,

poluarea apei depaseste limita fondului pentru o scurta perioada;

− Socio-politic: Efecte sociale cu putine motive de ingrijorare pentru comunitate.

3. Moderat

− Pentru oameni (populatie): sunt necesare tratamente medicale;

− Economice: reducerea capacitatii de productie;

− Emisii: emisii in incinta obiectivului retinute cu ajutor extern;

− Ecosisteme: daune temporare si reversibile, daune asupra habitatelor si migratia populatiilor

de animale, plante incapabile sa supravietuiasca, calitatea aerului afectata de compusi cu

potential risc pentru sanatate pe termen lung, posibile daune pentru viata acvatica,

contaminari limitate ale solului si care pot fi remediate rapid;

− Socio-politic: Efecte sociale cu motive moderate de ingrijorare pentru comunitate.

95

4. Major

− Pentru oameni (populatie): vatamari deosebite;

− Economice: intreruperea activitatii de productie;

− Emisii: emisii in afara amplasamentului fara efecte daunatoare;

− Ecosisteme: moartea unor animale, vatamari la scara larga, daune asupra speciilor locale si

distrugerea de habitate extinse, calitatea aerului impune “refugiere in siguranta” sau decizia

de evacuare, remedierea solului este posibila doar prin programe pe termen lung;

− Socio-politic: Efecte sociale cu motive serioase de Ingrijorare pentru comunitate

5. Catastrofic

− Pentru oameni (populatie): moarte;

− Economice: oprirea activitatii de productie;

− Emisii: emisii toxice in afara amplasamentului cu efecte daunatoare;

− Ecosisteme: moartea animalelor in numar mare, distrugerea speciilor de flora, calitatea

aerului impune evacuarea, contaminare permanenta si pe arii extinse a solului;

− Socio-politic: Efecte sociale cu motive deosebit de mari de ingrijorare.

Masura probabilitatii de producere este realizata tot prin Incadrarea in cinci nivele,

care au urmatoarea semnificatie:

1. Rar (improbabil) - se poate produce doar in conditii exceptionale;

2. Putin probabil s-ar putea intampla candva;

3. Posibil - se poate intampla candva;

4. Probabil - se poate intampla in multe situatii;

5. Aproape sigur - se intampla in cele mai multe situatii.

Utilizand informatiile obtinute din analiza, riscul este plasat intr-o matrice de forma

urmatoare:

Tabelul - Matrice punctaj pentru Incadrarea scenariilor

Electrocentrale Galati

Consecinte

nesemnificative minore moderate majore catastrofice

1 2 3 4 5

Pro

bab

ilit

ate

Improbabil 1 1 2 3 4 5

Putin probabil 2 2 4 6 8 10

Posibil 3 3 6 9 12 15

Probabil 4 4 8 12 16 20

Aproape sigur 5 5 10 15 20 25

96

Nivele de

risc Definitie Actiuni ce trebuie intreprinse

1-4 Risc foarte scazut Conducerea actiunilor prin proceduri obisnuite, de rutina

5-9 Risc scazut

10-14 Risc moderat Se actioneaza prin proceduri standard specifice, cu

implicarea conducerii de la locurile de munca

15-19 Risc ridicat Actiuni prompte, luate cat de repede permite sistemul

normal de management, cu implicarea conducerii de varf

20-25 Risc extrem Fiind o situatie de urgenta, sunt necesare actiuni imediate

Pentru evaluarea riscurilor asociate activitatii desfasurate in cadrul amplasamentului, s-a

procedat la atribuirea unor valori numerice pentru fiecare nivel de gravitate a consecintelor si de

probabilitate a producerii eventualului accident imaginat, riscul asociat fiecarui scenariu fiind

reprezentat de produsul dintre cele doua valori atribuite. La stabilirea valorilor asociate nivelelor

de probabilitate si de gravitate se tine cont de impactul potential si de masurile de prevenire

prevazute.

Pentru o mai sugestiva prezentare a concluziilor rezultate din analiza riscurilor accidentale

specifice activitatii din cadrul S.C ELECTROCENTRALE GALATI S.A. se prezinta in

continuare matricea de cuantificare a riscurilor, intocmita pe baza scenariilor de posibile

accidente descrise anterior.

Tabelul - Matricea de cuantificare a riscurilor

Nr crt Scenariu Probabilitate Gravitate Risc

A. Incendiul rezervoarelor de pacura

A.1

Scenariul 1: capacul

rezervorului se rupe si lichidul

continut in recipient arde

3 3 5-9

A.2

Scenariul 2: rezervorul se

rupe si lichidul retinut in incinta

indiguita betonata arde

3 4 10-14

A.3

Scenariul 3: Rezervorulul

si incinta betonata se rup si

lichidul se imprastie pe suprafata

mare, arzand.

2 5 10-14

A.4 Emisii de SOx, CO, NOx, datorate

incendiilor la rezervoarele de pacura 2 4 5-9

A.5 Emisii de pulberi, datorate indiilor la

rezervoarele de pacura. 2 4 5-9

B. Explozia vaporilor combustibili

B.1 VCE Pacura. 3 5 15-19

97

Nr crt Scenariu Probabilitate Gravitate Risc

B.2 VCE Hidrogen 2 4 5-9

B.3 Explozia vaporilor produsi de lichide

depresurizate (BLEVE) 2 4 5-9

B.4 Ruperea conductelor de gaze

combustibile 2 5 10-14

C. Efect Domino

C.1 Explozii ale buteliilor de hidrogen 2 4 5-9

C.2 Explozia Vaporilor Combustibili

(Vapor Cloud Explosion) 2 4 5-9

C.3 Explozia conductelor de gaze

combustibile 2 4 5-9

In graficul urmator se prezinta centralizat rezultatele analizei calitative de risc. in zonele

delimitate de grila sunt mentionate indicele zonei de securitate si numarul corespunzator al

scenariului:

Tabelul - Incadrarea scenariilor dupa probabilitate si efecte

Electrocentrale

Galati

Efecte (Gravitatea)

nesemnificative minore moderate majore catastrofice

1 2 3 4 5

pro

bab

ilit

ate

a improbabil 1

putin

probabil 2 B2 A4/A5/B3/C1/C2/C3 A3/B4

posibil 3 A1 A2 B1

probabil 4

aproape

sigur 5

Rezultatele analizei calitative de risc arata ca scenariile de accident luate in

considerare prezinta un risc scazut sau foarte scazut, iar scenariile A2, A3, B1 si B4 au risc

moderat.

Riscul cel mai ridicat este cel de la scenariile B1, A2, A3, si B4

Modelarea şi evidenţierea zonelor cu consecinţe pentru diferite grade de risc pentru aceste

scenarii sunt prezentate în Anexele: 16, 17,19.

Ca urmare s-a considerat utila si necesara o analiza mai detailata, bazata pe evaluarea

cantitativa a riscurilor,pentru scenariile relevante la care consecintele pot fi majore, considerate

accidente potential majore.

Extinderea analizei de risc si intensitatea masurilor de prevenire si atenuare trebuie sa fie

98

proportionale cu riscul implicat. Modele simple de identificare a pericolului si analiza calitativa a

riscului nu sunt totdeauna suficiente si ca atare uneori este necesara utilizarea evaluarilor

detaliate. Exista mai multe metode pentru realizarea evaluarii cantitative a riscului. Alegerea unei

tehnici particulare este specifica scenariului de accident analizat. Conform prevederilor HG.

804/2007 privind controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore in care sunt

implicate substante periculoase, accident major este considerat, conform criteriilor de notificare,

orice incendiu sau explozie ori eliberare accidentala a unei substante periculoase implicand o

cantitate de cel putin 5 % din cantitatea relevanta stabilita in coloana 3 din anexa nr. 1, precum si

orice accident care are cel putin una din urmatoarele consecintele:

1. Vatamarea persoanelor sau daune asupra proprietatii

Un accident care implica direct o substanta periculoasa si care duce la unul dintre

evenimentele urmatoare:

a) un deces;

b) ranirea a 6 persoane din interiorul obiectivului si spitalizarea acestora pentru cel putin

24 de ore;

c) spitalizarea unei persoane din afara obiectivului pentru cel putin 24 de ore;

d) producerea de daune asupra unei/unor locuinte din afara obiectivului care sa o/le faca

inutilizabila(e) ca rezultat al accidentului;

e) evacuarea sau adapostirea unor persoane pentru mai mult de doua ore (persoane x ore):

valoarea calculata trebuie sa fie de cel putin 500;

f) intreruperea serviciilor de furnizare a apei potabile, electricitatii, gazului sau de

telecomunicatii pentru mai mult de doua ore (persoane x ore): valoarea calculata trebuie sa fie de

cel putin 1.000.

2. Efecte nocive imediate asupra mediului

2.1. daune permanente sau pe termen lung asupra habitatelor terestre:

a) 0,5 ha sau mai mult dintr-un habitat cu valoare ecologica sau de conservare, protejat

prin lege;

b) 10 ha sau mai multe hectare dintr-un habitat mai extins, incluzand teren agricol;

2.2. daune semnificative sau pe termen lung asupra habitatelor de apa curgatoare sau

marine:

a) 10 km sau mai mult dintr-un rau sau canal;

b) 1 ha sau mai mult dintr-un lac sau iaz;

c) 2 ha sau mai mult dintr-o delta;

99

d) 2 ha sau mai mult dintr-o zona de coasta sau interior de mare;

2.3. daune semnificative aduse unui acvifer sau apelor subterane:

a) 1 ha sau mai mult.

3. Daune asupra proprietatii

a) daune aduse proprietatii in cadrul amplasamentului de cel putin 2 milioane euro;

b) daune aduse proprietatii in afara amplasamentului in valoare de cel putin 0,5 milioane

euro.

4. Daune transfrontiera

Orice accident care implica in mod direct o substanta periculoasa care determina efecte in

afara teritoriului national.

Extinderea analizei de risc si intensitatea masurilor de prevenire si atenuare trebuie sa fie

proportionale cu riscul implicat. Modele simple de identificare a pericolului si analiza calitativa a

riscului nu sunt totdeauna suficiente si ca atare uneori este necesara utilizarea evaluarilor

detaliate. Pentru realizarea evaluarii cantitative a riscului exista mai multe metode. Alegerea unei

tehnici particulare este specifica scenariului de accident analizat.

C. Descrierea parametrilor tehnici si a echipamentului utilizat pentru securitatea

instalatiilor.

Toate instalatie existente in functiune pe amplasamentul SC ELECTROCENTRALE

GALATI SA sunt dotate cu echipamente care sa asigure siguranta in exploatare

Gospodaria de pacura

Rezervoarele supraterane de pacura sunt prevazute cu capac fix si sunt echipate cu:

− supape de siguranta si opritori de flacari,

− pompele care deservesc rezervoarele dispun de vane de recirculare,

− rezervoarele sunt construite intr-o cuva betonata (batardou) pentru retentia produsului in

cazul aparitiei unei fisuri la un rezervor

− rezervoarele subterane sunt conectate la separatoare de pacura care pot prelua eventuale

scurgeri de produs

− canalul tehnologic in care sunt pozate conductele ce fac legatura intre rezervoarele

supraterane si statia de pompe este prevazut cu vana aflata permanent in pozitia Inchis

pentru retinerea scurgerilor

100

Gospodariile de reactivi (hidrat de hidrazina)

Hidratul de hidrazina se gaseste depozitat in butoaie de plastic de 200 l, in magazii inchise

si bine ventilate, pe platforme betonate

Instalatia de electroliza

Instalatia este prevazuta cu:

- analizoare automate cu sonda si clasa de precizie corespunzatoare, manometre

- instalatii de semnalizare a scurgerilor de hidrogen ;

Conductele de evacuare a hidrogenului sunt prevazute cu opritoare de flacari si regulatoare

de presiune,

Sectia este protejata cu instalatii de paratrasnet.

Toate utilajele, aparatele, conductele, imbinarile si armaturile sunt dotate cu legaturi

echipotentiale corespunzatoare, pentru prevenirea acumularii de potential electrostatic.

Pardoselile metalice, platformele si treptele scarilor din Incaperi sunt acoperite cu materiale

ce previn scanteile.

Accesul in instalatie este strict controlat, prevenindu-se intrarea persoanelor neautorizate

La nivel SC ELECROCENTRALE GALATI exista Serviciul de pompieri civili si dotari

corespunzatoare pentru prevenirea si stingerea incendiilor.

Dotarile generale pentru interventie la nivelul societatii sunt:

− autospeciala de stins incendii APCAAT R12-215 deservita de 4 pompieri Incadrati pe o

tura de 8 ore si 2 pompieri voluntari

− inel de incendiu cu 25 hidranti exteriori.

− instalatii fixe de stins incendii cu apa, sau apa pulverizata in incinta sectiei turbine si zona

pod cable.

Alimentarea cu apa a masinii de interventie se face de la cei 4 hidranti exteriori amplasati

in fata blocului administrativ si prin 16 prize din bazinele turnurilor de racire. Rezerva de apa de

incendiu este de 10.000 +12.000 mc

Pentru protectia personalului de interventie exista echipamente de protectie (costume de

protectie, costume aluminizate), scule si accesorii specifice, echipamente pentru supravietuire in

spatii cu degajari de fum sau substante toxice (masti de gaze, aparate autonome de respirat)

Societatea este prevazuta cu instalatie de alarmare care se pune in functiune din camera de

comanda.

101

V. Masuri de protectie si de interventie pentru limitarea consecintelor unui accident

A. Descrierea echipamentului instalat pe amplasament pentru limitarea

consecintelor accidentelor majore;




aferente:

− circuitul combustibilului, ce asigura fluxul de materiale supus arderii in cazane: rampa de



− circuitul de aer, necesar arderii combustibilului in cazane;

− circuitul gazelor arse, evacuate in atmosfera: cosurile de dispersie;

− circuitul fluidului de lucru apa-abur: sala cazane, sistemul de transport al aburului

supraIncalzit, turboagregate, gospodaria de ulei ;

− circuitul de racire: turnuri de racire cu bazinele de stocare a apei, trasee de transport apa;

− circuitul de transport a caldurii catre consumatorii externi (abur si/sau apa fierbinte): trasee


− alimentarea cu apa de adaos in circuitul termic al centralei, pentru suplimentarea pierderilor


− reteaua de transmitere a energiei electrice in sistemul electroenergetic;

− reteaua electrica pentru servicii interne;



Surse potentiale de accident, date de identificare

Sursele potentiale de poluare accidentala sunt cisternele de stocaj acid clorhidric si hidroxid

de sodiu, precum si gospodaria de pacura.

Cisternele de stocaj acid clorhidric

Acestea sunt din otel cauciucat, situate pe o platforma protejata antiacid. La etapa I-II, sectia

chimica, sunt 9 cisterne * 60 m3 si 2 cisterne * 100 m

3, iar la etapa III-a sunt 7 cisterne * 100 m

3.

Cantitatea maxima ce poate fi depozitata este 1000 tone.

Cisternele de stocaj hidroxid de sodiu

Acestea sunt din otel cauciucat, situate pe o platforma protejata antiacid.

102

La etapa I-II, sectia chimica, sunt 6 cisterne * 60 m3, iar la etapa III-a sunt 4 cisterne * 100

m3. Cantitatea maxima ce poate fi depozitata este 520 tone.

Gospodaria de pacura

Aceasta cuprinde rezervoarele supraterane si subterane, statia de preincalzire pacura, statia de

pompe pacura, precum si conductele ce alimenteaza cazanele cu pacura.

Cauzele care pot produce evenimentul

Cauzele care pot produce poluare accidentala cu acid clorhidric

Acidul clorhidric poate deversa in mediu in urmatoarele conditii: calamitati naturale,

nesupravegherea sau supravegherea defectuoasa a operatiilor de descarcare, uzura fizica a

rezervoarelor, calitatea proasta a sudurilor, spargeri conducte.

Cauzele care pot produce poluare accidentala cu hidroxid de sodiu (soda)

Hidroxidul de sodiu poate deversa in mediu in urmatoarele conditii: calamitati naturale,


rezervoarelor, calitatea proasta a sudurilor, spargeri conducte, spargerea serpentinelor cu abur.

Cauzele care pot produce poluare accidentala cu pacura

Pacura poate deversa in mediu in urmatoarele conditii: deteriorari ale rezervoarelor

supraterane sau subterane in caz de calamitati naturale si de uzura fizica, spargeri de conducte,

spargerea preIncalzitorilor de pacura, ruperea furtunurilor ce fac legatura intre cisternele CFR si

rezervoare.

Factorul de mediu vizat

In cazul poluarii accidentale cu acid clorhidric, soda sau pacura, factorii de mediu vizati

sunt solul si apa subterana.

Masuri de interventie operativa in caz de poluare accidentala

Masuri de interventie in caz de poluare cu acid clorhidric la etapa I-II, sectia chimica

Acidul clorhidric deversat este preluat de platforma placata anticoroziv. De aici, este tras cu

pompa Intr-o cisterna disponibila. Ceea ce ramane pe platforma se neutralizeaza cu soda, iar

platforma se spala cu multa apa. La cisternele sparte se monteaza o palnie cu furtun si se

recupereaza acidul clorhidric la pompa Montejuis

Masuri de interventie in caz de poluare cu acid clorhidric la etapa III, sectia chimica

Acidul clorhidric se scurge in cuva cisternelor de acid si soda placata cu caramida antiacida.

De pe platforma acidul clorhidric este pompat in rezervoarele de neutralizare. Ce ramane pe

platforma se neutralizeaza cu soda, iar platforma se spala cu multa apa.

103

Masuri de interventie I caz de poluare cu hidroxid de sodiu la etapa I-II, sectia chimica

Soda deversata este preluata de platforma placata anticoroziv. De aici, este aspirat cu

pompa intr-o cisterna disponibila. Ceea ce ramane pe platforma se neutralizeaza cu acid, iar

platforma se spala cu multa apa. Daca se sparg serpentinele de opreste aburul si se trece pe

egalizare.

Masuri de interventie in caz de poluare cu hidroxid de sodiu la etapa III, sectia chimica

Soda se scurge in cuva cisternelor de acid si soda placate cu caramida antiacida. De pe

platforma soda este pompata in rezervoarele de neutralizare. Ce ramane pe platforma se

neutralizeaza cu acid clorhidric, iar platforma se spala cu multa apa.

Masuri de interventie in cazul afectarii rezervoarelor supraterane de pacura

Rezervoarele supraterane sunt prevazute cu o imprejmuire de beton (batardou), care

impiedica infiltrarea scurgerilor accidentale de pacura pe sol.. Batardoul poate prelua intreaga

capacitate de stocaj a rezervorului. Scurgerile de pacura sunt dirijate la doua separatoare de

pacura. Pacura stinsa in batardou se transvazeaza cu pompe intr-un rezervor subteran. Daca toate

rezervoarele sunt pline, se consuma dintr-un rezervor subteran (cel mai apropiat) si se

transvazeaza pacura din batardou in acesta. Daca au loc spargeri pe traseul de conducte ce se afla

in canalul tehnologic de la cota –2 (care face legatura intre rezervoarele supraterane si statia de

pompe), vana care asigura golirea canalului aflandu-se permanent pe pozitia Inchis, pacura se

aduna in canal. Pacura se scoate din canal cu ejectorul si se transvazeaza in separator.

Masuri de interventie in cazul afectarii rezervoarelor subterane

Conductele de alimentare cu abur si pacura a rezervoarelor subterane sunt situate in partea

lor inferioara si se pot controla in cursul vizitarii canalului tehnologic de la cota –9. Daca se

constata spargeri de conducte, acestea se izoleaza si se trece la repararea lor. Daca spargerea este

foarte mare, se scoate statia de pacura de sub tensiune si se asteapta golirea rezervoarelor

subterane in aceasta. Dupa inundarea statiei cu pacura, aceasta se transvazeaza cu pompe intr-un

rezervor disponibil. Daca nu este nici un rezervor disponibil, se consuma dintr-unul si apoi se

transvazeaza pacura in acesta.

Masuri de interventie in cazul spargerii conductelor de alimentare a cazanelor cu pacura

Daca se constata spargeri ale conductelor de alimentare a cazanelor, se opreste pompa de

alimentare cu pacura a cazanului si se controleaza circuitul, pentru a depista locul afectat. Daca se

produce o spartura a conductelor subterane de alimentare cu pacura a cazanelor de la etapa I-II,

aparatele de masura vor indica o scadere brusca a presiunii. Pacura se colecteaza in canalul

tehnologic si se recupereaza cu pompa mobila in rezervoarele subterane. Daca se sparg

104

conductele supraterane de alimentare cu pacura a cazanelor de la etapa III, pacura se strange in

butoaie si se preda firmelor ce au ca obiect de activitate utilizarea pacurii uzate.

Masuri de interventie in cazul spargerii preincalzitorilor de pacura

Daca se observa scurgeri de pacura la preIncalzitor, se izoleaza, iar pacura se transfera in

separator.

Masuri de interventie in caz de rupere a furtunurilor de legatura dintre cisternele CFR si

rezervoare

Daca in cursul operatiei de descarcare, datorita unui incident, se rup furtunurile, rigolele

preiau pacura deversata. Se inchide separatorul de pacura spre canalizare. Se Inchid vanele de

golire ale fiecarui vagon. Cu pompele, de la separator pacura din rigole este trasa in rezervoarele

subterane.

B. Organizarea alertei si a interventiei;

Semnale de urgenta si alarmare

Pentru fiecare etapa de alarmare au fost stabilite procedurile de alarmare si adresele de

alarma. Procesul de alarmare au fost organizat in asa fel incat sa nu se piarda timp pretios. In mod

deosebit, alarmarea fortelor de interventie (ex: pompierii obiectivului/fortele de

interventie/ambulanta) are o organizare simpla si automatizata. Procesul de alarmare a fost

prezentat intr-o schema (scheme, desfasurarea tine cont de ora la care se poate produce accidentul

si de numarul de oameni ce se gasesc in obiectiv).

Mesajul de Instiintare cuprinde informatii privind: locul, momentul producerii si amploarea

accidentului chimic, natura substantei toxice industriale, directia si viteza de deplasare a norului

toxic si alte date utile asigurarii protectiei. Instiintarea se realizeaza, de regula, in trepte de

siguranta si in functie de distanta si de directia norului chimic.

Semnalele de alarma sunt constituite din semnale acustice difuzate prin intermediul sirenelor

electrice fiind stabilite conform Ord. M.A.I. nr. 1259/2006 pentru aprobarea normelor privind

organizarea si asigurarea activitatii de instiintare, avertizare, prealarmare si alatmare in situatii de

protectie civila.

Functie de tipul de urgenta exista doua tipuri de semnale:

- trei sunete scurte (clasa B) cu durata a 5 secunde fiecare cu pauza de 5 secunde;

- 16 secunde sunet continuu, cu 5 secunde pauza, timp de 2 minute - alarma chimica (clasa

C);

105

- un sunet continuu timp de 2 minute - pentru Incetarea alarmei;

Pentru clasa A nu se introduce semnal acustic. Alarmele sunt introduse de catre operatorii

din camera de comanda la dispozitia dispecerului sef tura pe centrala.

Sunt avertizate persoanele prezente intr-o zona a obiectivului despre situatii de alarma si

prevenite asupra pericolelor, modul de avertizare a riveranilor, populatiei din imediata apropiere

si autoritatilor

Instructiuni in cazul alarmei generale

Un exemplu de astfel de instructiuni sunt prezentate mai jos. Cand o alarma generala este

introdusa prin anunturi, sunt luate urmatoarele masuri de siguranta:

- toti angajatii se vor deplasa la locurile lor de munca pentru a-si Indeplini rolul in

organizarea interventiei, lasand liniile de telefon libere pentru comunicarile pe timpul

urgentei

- toti muncitorii si angajatii vor inceta munca, vor opri aparatura si echipamentele si le vor

lasa in conditii de siguranta. Se vor Inchide apa si aburul. Dupa aceasta vor executa

evacuarea in conformitate cu instructiunile primite

- operatiile de Incarcare/descarcare vor fi oprite imediat si echipamentul lasat in conditii de

siguranta

- autocamioanele, autotrenurile si alte vehicule neimplicate in operatiile de interventie vor

parasi imediat amplasamentul, parcand in afara acestui si lasand drumurile de acces libere

pentru circulatie

- orice acces al persoanelor si mijloacelor fara autorizatie va fi strict interzis

Reguli de siguranta

Regulile de circulatie sunt instituite pe intregul amplasament, astfel:

- viteza de circulatie este limitata la 50 km/h;

- se va conduce prudent si se vor respecta toate indicatoarele rutiere;

- se urmeaza numai ruta care a fost indicata la intrarea pe amplasament;

- in eventualitatea unei urgente se scoate vehiculul pe marginea drumului si se opreste

motorul;

- nu se fumeaza, nu se utilizeaza flacara deschisa;

- nu se parcheaza pe drumuri;

- nu se executa nici o operatie care nu a fost autorizata;

- nu se utilizeaza drumuri care nu sunt trecute pe harta fara permisiune explicita scrisa;

106

- se interzice utilizarea camerelor video sau a aparatelor foto in interiorul amplasamentului;

- se interzice utilizarea telefoanele mobile in zonele de munca;

- se va utiliza de urgenta echipamentul de protectie inmanat la intrarea pe amplasament,

atunci cand se primesc instructiuni de la personalul de interventie in cazul situatiilor de

urgenta;

- se interzice cu desavarsire pe timpul alarmei: alergarea, evacuarea dezordonata, in panica

si pe alte directii decat cele stabilite;

- la semnalul sirenei se contacteaza un membru de conducere al zonei aferente si se

urmeaza indicatiile acestuia;

- In caz de evacuare, deplasarea se va face cu calm catre iesirile de urgenta, pastrand vantul

in spate;



introdusa prin anunturi, atentia trebuie sa fie luate urmatoarele masuri de siguranta:

- toti angajatii trebuie sa se deplaseze la locurile lor de munca pentru a-si Indeplini rolul in


urgentei;

- toti muncitorii si angajatii trebuie sa Inceteze munca, sa opreasca aparatura si

echipamentele si sa le lase in conditii de siguranta. Se vor Inchide apa si aburul. Dupa

aceasta vor executa evacuarea in conformitate cu instructiunile primite

- operatiile de Incarcare/descarcare trebuie oprite imediat si echipamentul lasat in conditii de

siguranta;

- autocamioanele, autotrenurile si alte vehicule neimplicate in operatiile de interventie trebuie

sa paraseasca imediat amplasamentul, sa parcheze in afara acestuia, dar sa lase drumurile

de acces libere pentru circulatie;

- orice acces al persoanelor si mijloacelor fara autorizatie va fi strict interzis.

Reguli de siguranta

- regulile de circulatie sunt instituite pe intregul amplasament; viteza limita este de 50 km/h;

- conduceti prudent si respectati toate indicatoarele rutiere;

- urmati numai ruta care v-a fost indicata la intrarea pe amplasament;

- In eventualitatea unei urgente scoateti vehiculul pe marginea drumului si opriti motorul;

- nu fumati, nu utilizati flacara deschisa;

- nu parcati pe drumuri;

107

- nu executati nici o operatie care nu a fost autorizata;

- nu utilizati drumuri care nu sunt trecute pe harta, fara permisiune explicita scrisa;

- nu aduceti camere video sau aparate foto in interiorul amplasamentului;

- nu pastrati telefoanele mobile deschise in zonele de munca;

- trebuie sa imbracati de urgenta echipamentul de protectie care vi s-a inmanat la intrarea pe

amplasament, atunci cand primiti instructiuni de la personalul de interventie in cazul

situatiilor de urgenta;

- se interzice cu desavarsire pe timpul alarmei alergarea, evacuarea dezordonata, in panica

si pe alte directii decat cele stabilite;

- cand auziti semnalul sirenei contactati un membru al conducerii din zona in care va aflati

si urmati indicatiile acestuia;

- In caz de evacuare, indreptati-va cu calm catre iesirile de urgenta, pastrand vantul in spate;

Informatii corespunzatoare asupra actiunilor pe care trebuie sa le intreprinda populatia

vizata si asupra comportamentului pe care trebuie sa-l adopte in cazul in care se produce un

accident major

Obiectivele generale ale politicii de prevenire a accidentelor majore in care sunt implicate

aceste substante periculoase sunt evitarea in totalitate si controlul evenimentelor datorate

declansarii unor astfel de riscuri, din cauze naturale sau provocate de om, generatoare de pierderi

umane, materiale sau modificari ale mediului. Posibilitatea aparitiei unor evenimente periculoase

este redusa si de cele mai multe este o consecinta a unei explozii si/sau incendiu. Din aceasta

cauza personalul care are atributii privind lucrul cu substantele periculoase poseda cunostintele si

abilitatile necesare, este implicat si angajat in realizarea sarcinilor si tuturor cerintelor pentru

mentinerea sub control a conditiilor sau evenimentelor responsabile de declansarea unui accident

major si pentru a limita consecintele acestora.

Actiunile pe care trebuie sa le intreprinda populatia vizata

− sa informeze autoritatile, prin orice mijloace, inclusiv telefonic, prin apelarea numarului

112, despre iminenta producerii sau producerea oricarei situatii neconventionale despre

care iau cunostinta;

− sa respecte si sa aplice normele si regulile stabilite de autoritatea administratiei publice

locale, precum si de conducatorul structurii care monitorizeaza sursa de risc ;

108

− sa duca la Indeplinire masurile dispuse de autoritatile competente sau de personalul

investit cu exercitiul autoritarii publice;

− sa accepte masurile dispuse si aduse la cunostinta de catre autoritatile abilitate;

− sa participe, Daca este cazul, la actiunile de limitare si Inlaturarea urmarilor situatiilor;

− sa permita, daca este cazul, accesul fortelor si mijloacelor de interventie in incinte si pe

terenuri proprietate privata;

− sa-si asigure mijloace individuale de protectie, trusa sanitara, rezerva de alimente si apa,

precum si alte materiale de necesitate pentru protectia familiilor lor.

Incetarea starii de urgenta

Incetarea starii de urgenta o declara persoana care a dispus declansarea acestei stari

(directorul general sau dispecerul sef tura pe centrala care asigura continuitatea conducerii

societatii). Dupa ce au fost luate masurile ce s-au impus pentru Inlaturarea efectelor accidentului

major in care au fost implicate substante periculoase se va proceda astfel:

- se reia activitatea la parametrii avuti la ora ivirii situatiei de urgenta.

- se anunta autoritatile teritoriale despre intrarea in normalitate a activitatii care a fost

Intrerupta ca urmare a accidentului major in care au fost implicate substante periculoase.

Comunicarea cu mass media si informarea publica

In cadrul SC Electrocentrale Galati SA s-a implementat Sistemul de Management

Integrat calitate-mediu. Procedura „Comunicare aspecte de mediu" stabileste modul de

realizare a comunicarii externe, legate de informarea corespunzatoare a partilor interesate

privind aspectele semnificative de mediu si impacturile asupra mediului asociate activitatilor

societatii, precum si alte probleme de mediu relevante.

Orice document care atesta desfasurarea unei relatii de comunicare externa dintre

societate si parti interesate este aprobat de Directorul General si avizat de Directorul tehnic.

Persoana desemnata de a realiza comunicarea cu mass-media si de a informa publicul

asupra unor evenimente de mediu, este Responsabilul cu managementul mediului.

Masuri de prevenire,protectie si interventie in caz de accidente majore in care sunt implicate

substante periculoase

Avand in vedere incadrarea ca Obiectiv cu Risc Major (ORM), societatea a elaborat un

program de masuri si sarcini organizatorice, tehnice, operative, de informare publica, planificate,

organizate si realizate in scopul prevenirii si reducerii riscurilor de producere a situatiilor

109

neconventionale, protejarii populatiei, bunurilor materiale si mediului impotriva efectelor

negative ale acestora.

a) Masuri organizatorice

In conformitate cu dispozitiile Ordinului 647/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice

privind elaborarea planurilor de urgenta in care sunt implicate substante periculoase:

− se întocmeşte Planul de urgenţă internă conform Anexei nr.1 la Normele metodologice;

− notifica activitatea si a modificarile ce apar prin transmiterea datelor prevazute la art. 7 din

HG.804/2007 la Secretariatul de Risc din cadrul Agentiei pentru Protectia Mediului;

− asigura informatiile necesare autoritatilor publice investite la nivel judetean (Secretariatul de

Risc din Agentia pentru Protectia Mediului - SRAPM, Comisariatul Judetean al Garzii

Nationale de Mediu -CJGNM, ISU) pentru identificarea amplasamentelor sau grupurilor de

amplasamente unde exista posibilitatea producerii unui accident major si a proximitatii unor

astfel de locatii, precum si a inventarului de substante periculoase de pe aceste

amplasamente;

− elaboreaza raportul de securitate privind controlul asupra pericolelor de accidente majore in

care sunt implicate substante periculoase;

− asigura pregatirea salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta conform prevederilor Ordinul

712/2005 pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind instruirea salariatilor in domeniul

situatiilor de urgenta, modificat si completat cu Ordinul 786/2005, precum si a procedurilor

si instructiunilor de lucru de uz intern.

b) Masuri de prevenire

1. Masuri tehnice pasive:

− efectuarea mecanizata si/sau automatizata a operatiunilor periculoase;

− protejarea contra focului si coroziunii a utilajelor si echipamentelor periculoase;

− utilajele, structurile si fundatiile sunt proiectate si realizate in asa fel incat sa reziste la cele

mai grele conditii in caz de calamitati naturale;

− utilizare de echipamente electrice anti-ex unde zona este de aceasta natura;

− organizarea intretinerii preventive a tuturor utilajelor si echipamentelor;

− scolarizarea si instruirea personalului pentru utilizarea procedurilor standard de operare si

intretinere, stipulate in instructiunile de exploatare;

110

− aplicarea masurilor de securitate impotriva actelor de vandalism, terorism, sabotaj,

incendiere deliberata;

− examinarea medicala sistematica a personalului;

− verificarea sigurantei tuturor modificarilor propuse a fi aduse instalatiilor in cazul unor

modernizari preconizate.

2 Masuri tehnice active:

− sisteme de detectie si alarmare chimica pentru scurgerile de substante periculoase,

abaterile parametrilor de lucru de la situatia normala de lucru (temperatura, presiune

etc.);

− sisteme automate/manuale de stingere a incendiilor;

− verificari permanente a echipamentelor de control impotriva incendiilor ca raspuns in

cazul producerii evenimentului;

− verificari si intretineri permanente a echipamentelor de interventie in focar;

− organizarea pazei incintei;

− oprirea automata a proceselor cheie in caz de alarmare;

− verificarea periodica (preventiva) a functionalitatii sistemelor si dispozitivelor

automatizate care detecteaza, masoara si actioneaza in caz de anormalitate.

Masuri de protectie a salariatilor si populatiei in cazul producerii accidentului major in

care sunt implicate substante periculoase

In cazul producerii unui accident major in care sunt implicate substante periculoase, pot fi

afectate atat salariatii cat si populatia din jurul amplasamentului.

Distantele si dimensiunile focarului chimic depind de mai multi factori: stocurile/cantitatile

de substante periculoase existente la momentul respectiv, proprietatile fizico-chimice, de risc ale

acestor substante si factorii meteorologici.

Obligatiile societatii privind asigurarea masurilor de protectie a salariatilor si populatiei, in

zona de planificare la urgenta, a cetatenilor aflati in zona temporar si a fortelor de interventie

specializate in cazul producerii accidentului major in care sunt implicate substante periculoase,

sunt de a asigura mijloacele de protectie individuala.

Pentru populatie, forte de asigurare a interventiei (politie, jandarmi, ISU, ambulanta, etc.),

persoanele din administratia locala cu responsabilitati in luarea deciziilor si cetatenii aflati

111

temporar in afara zonei de planificarea la urgenta, mijloacele de protectie individuala sunt

asigurate de catre cetateni si institutii prin grija proprie.

Masuri de interventie pentru limitarea si inlaturarea efectelor in cazul producerii unui

accident major in care sunt implicate substante periculoase

Masurile de interventie sunt prevazute astfel:

− pentru fortele proprii de interventie specializate (Serviciul Privat pentru Situatii de Urgenta)

in Planul de Urgenta Interna (accident produs pe amplasament);

− pentru fortele profesioniste ale I.S.U. si cele de asigurare a interventiei (politie,jandarmi,

ambulanta, etc.) - protectie in afara amplasamentului.

In cazul evenimentelor previzibile care ar putea avea o contributie semnificativa la

declansarea unui accident major, procedurile de actiune pot fi declansate de catre persoana

autorizata. Persoana responsabila pentru coordonarea actiunii locale de rezolvare a situatiei create

va urmari atat actiunile care trebuie intreprinse pentru a mentine sub control aceste conditii sau

evenimente si pentru a limita consecintele acestora,cat si modul de utilizare a echipamentului de

protectie si a resurselor disponibile.

In vederea limitarii riscurilor pentru persoanele aflate in obiectiv, se realizeaza informarea si

pregatirea preventiva cu privire la pericolele la care sunt expusi, masurile de autoprotectie,

mijloacele de protectie puse la dispozitie, obligatiile ce le revin si modul de avertizare si de

actiune pe care trebuie sa le intreprinda. Salariatii societatii au obligatia de a respecta normele,

regulile, masurile si sarcinile stabilite pentru aceste situatii periculoase dar si sa participe la

instruiri, exercitii, aplicatii si la alte forme de pregatire speciala. in cazul starilor potential

generatoare de situatii periculoase care prin evolutia lor necontrolata si iminenta amenintarii ar

putea aduce atingere populatiei si factorilor de mediu si pentru a minimiza efectele acestora,

persoana autorizata va asigura mentinerea permanenta a fluxului informational cu serviciile de

urgenta profesioniste si va solicita acordarea de ajutor din partea acestora si/sau serviciilor

private/voluntare. Informatiile corespunzatoare asupra actiunilor pe care trebuie sa le Intreprinda

populatia vizata si asupra comportamentului pe care trebuie sa-l adopte in cazul in care se

produce un accident major.

Confirmarea faptului ca titularul activitatii are obligatia de a lua masuri interne adecvate, in

special mentinerea legaturii cu serviciile de urgenta, pentru a actiona in caz de accidente majore si

pentru a minimiza efectele acestora. Prin Planul de Urgenta Interna s-au stabilit masuri concrete

de interventie in caz de accidente majore pentru minimizarea efectelor acestora. Deasemenea sunt

112

prevazute activitati specifice de alarmare a sectiilor, instalatiilor si serviciilor si alte actiuni ce

trebuiesc intreprinse pentru a mentine sub control evenimentele produse in cazul unor accidente

majore ale caror efecte depasesc limitele societatii si se impune protejarea populatiei din

vecinatate se va solicita interventia tuturor institutiilor statului cu atributii de ajutor si protejare a

populatiei, direct sau prin dispeceratul integrat de urgenta la telefon 112. In situatiile in care

fortele proprii nu sunt suficiente, pe langa institutiile enumerate mai jos, se mai pot primi ajutoare

ce constau in formatiuni de interventie de la operatorii economici vecini.

C. Descrierea resurselor ce pot fi mobilizate intern si extern;

Institutiile publice cu care SC Electrocentrale GALATI sa colaboreaza in vederea limitarii

si lichidarii urmarilor unor accidente majore sunt:

Nr.

crt.

Denumirea

unitatii Adresa Telefon/fax

Persoana de

contact

1 Garda nationala

de Mediu –

Str. Logofat

Tautu nr. 93 461650/413170

Inspectorul de

serviciu

2

Inspectoratul

pentru Situatii

de Urgenta al

judetului

GALATI

Galati

Str. Eroilor

nr.20/bis

112/311199

413219

Lt. Col. Radu

Cristinel

3

Agentia pentru

Protectia

Mediului

GALATI

Galati

Str. Regimentul

11 Siret nr. 2

466683 Ing. Daniela

Ciuta

4

Sectia II

pompieri

militari Arcelor

Mittal

Sos. Smardan nr.

3

88/1554 ;

432016 ; 430576

Lt. Avram

Marian

Logistica

Dotarile generale pentru interventie la nivelul SC Electrocentrale GALATI SA sunt:

− autospeciala de stins incendii APCAAT R12-215 deservita de 4 pompieri Incadrati pe

o tura de 8 ore si 2 pompieri voluntari;

− inel de incendiu cu 25 hidranti exteriori;

− instalatii fixe de stins incendii cu apa, sau apa pulverizata in incinta sectiei turbine si

zona pod cable.

113

Alimentarea cu apa a masinii de interventie se face de la cei 4 hidranti exteriori amplasati in

fata blocului administrativ si prin 16 prize din bazinele turnurilor de racire. Rezerva de apa de


Rezervoarele supraterane de pacura sunt prevazute cu capac fix si sunt echipate cu:

− supape de siguranta si opritori de flacari;

− pompele care deservesc rezervoarele dispun de vane de recirculare;

− rezervoarele sunt construite intr-o cuva betonata (batardou) pentru retentia produsului in

cazul aparitiei unei fisuri la un rezervor;

− rezervoarele subterane sunt conectate la separatoare de pacura care pot prelua eventuale

scurgeri de produs;

− canalul tehnologic in care sunt pozate conductele ce fac legatura intre rezervoarele

supraterane si statia de pompe este prevazut cu vana aflata permanent in pozitia Inchis

pentru retinerea scurgerilor



spatii cu degajari de fum sau substante toxice (masti de gaze, aparate autonome de respirat).

Dotari la nivelul instalatiilor ce contin substante periculoase. Gospodaria de pacura

- inel de racire pentru rezervoarele supraterane, cu alimentare prin statia de pompare din

bazinul turnului de racire;

- statie de ridicare a presiunii apei si racord de alimentare pentru cisterne (6 guri);

- 2 statii de spumare (cu utilizare de spumogen) cu tunuri de spuma;

- racorduri suplimentare la inelul de apa de incendiu si hidranti exteriori;

- sistem de conducte cu abur amplasate sub planseul rezervoarelor subterane;

- stingatoare carosabile cu spuma chimica, stingatoare portabile cu spuma chimica sau cu CO2

in zona statiei de pompe, preIncalzitoare;

- In cazul unui accident major in care au fost implicate substante periculoase respectiv pacura,

rezervoarele au fost prevazute din constructie cu Imprejmuirea din beton numita batal care

va putea impiedica deversarea pacurii pe sol;

- substante stingatoare necesare actiunilor de interventie;

- absorbant biodegradabil produse petroliere;

- mijloace de protectie speciale si aparate cu aer pentru protectia personalului;

- costume de protectie specifice obiectivului.

114

Dotari la nivelul instalatiilor ce contin substante periculoase. Depozitul de hidrat de

hidrazina

- se va solicita interventia masinii de pompieri care este dotata cu dispozitiv ejector, utilajul

solicitat la psi se va alimenta cu apa de la hidrantul din zona;

- se va dilua solutia de hidrat de hidrazina si se va evacua prin ejectorul masinii de pompieri

de pe platforma betonata existenta in mag. nr. 1;

- furtunul de evacuare de la ejector va deversa solutia diluata in cele 3-4 rezervoare goale

existente in magazie.

D. Rezumatul elementelor descrise la lit. A, B si C, necesare pentru elaborarea

planului de urgenta interna in conformitate cu art. 12.




aferente:

− circuitul combustibilului, ce asigura fluxul de materiale supus arderii in cazane: rampa de



− circuitul de aer, necesar arderii combustibilului in cazane;

− circuitul gazelor arse, evacuate in atmosfera: cosurile de dispersie;

− circuitul fluidului de lucru apa-abur: sala cazane, sistemul de transport al aburului

supraIncalzit, turboagregate, gospodaria de ulei ;

− circuitul de racire: turnuri de racire cu bazinele de stocare a apei, trasee de transport apa;

− circuitul de transport a caldurii catre consumatorii externi (abur si/sau apa fierbinte): trasee


− alimentarea cu apa de adaos in circuitul termic al centralei, pentru suplimentarea pierderilor


− reteaua de transmitere a energiei electrice in sistemul electroenergetic;

− reteaua electrica pentru servicii interne;



115

Surse potentiale de accident, date de identificare

Sursele potentiale de poluare accidentala sunt cisternele de stocaj acid clorhidric si hidroxid

de sodiu, precum si gospodaria de pacura.

Cauzele care pot produce evenimentul

Cauzele care pot produce poluare accidentala cu acid clorhidric

Acidul clorhidric poate deversa in mediu in urmatoarele conditii: calamitati naturale,


rezervoarelor, calitatea proasta a sudurilor, spargeri conducte.

Cauzele care pot produce poluare accidentala cu hidroxid de sodiu (soda)

Hidroxidul de sodiu poate deversa in mediu in urmatoarele conditii: calamitati naturale,


rezervoarelor, calitatea proasta a sudurilor, spargeri conducte, spargerea serpentinelor cu abur.

Cauzele care pot produce poluare accidentala cu pacura

Pacura poate deversa in mediu in urmatoarele conditii: deteriorari ale rezervoarelor

supraterane sau subterane in caz de calamitati naturale si de uzura fizica, spargeri de conducte,

spargerea preIncalzitorilor de pacura, ruperea furtunurilor ce fac legatura intre cisternele CFR si

rezervoare.

Masuri de interventie operativa in caz de poluare accidentala

Masuri de interventie in caz de poluare cu acid clorhidric la etapa I-II, sectia chimica

Acidul clorhidric deversat este preluat de platforma placata anticoroziv. De aici, este tras cu

pompa intr-o cisterna disponibila. Ceea ce ramane pe platforma se neutralizeaza cu soda, iar

platforma se spala cu multa apa. La cisternele sparte se monteaza o palnie cu furtun si se

recupereaza acidul clorhidric la pompa Montejuis

Masuri de interventie in caz de poluare cu hidroxid de sodiu la etapa I-II, sectia chimica

Soda deversata este preluata de platforma placata anticoroziv. . De aici, este tras cu pompa

intr-o cisterna disponibila. Ceea ce ramane pe platforma se neutralizeaza cu acid, iar platforma se

spala cu multa apa. Daca se sparg serpentinele de opreste aburul si se trece pe egalizare.

Masuri de interventie in cazul afectarii rezervoarelor supraterane de pacura

Rezervoarele supraterane sunt prevazute cu o imprejmuire de beton (batardou), care

impiedica infiltrarea scurgerilor accidentale de pacura pe sol.. Batardoul poate prelua intreaga

capacitate de stocaj a rezervorului. Scurgerile de pacura sunt dirijate la doua separatoare de

pacura. Pacura stinsa in batardou se transvazeaza cu pompe intr-un rezervor subteran. Daca toate

116

rezervoarele sunt pline, se consuma dintr-un rezervor subteran (cel mai apropiat) si se

transvazeaza pacura din batardou in acesta. Daca au loc spargeri pe traseul de conducte ce se afla

in canalul tehnologic de la cota –2 (care face legatura intre rezervoarele supraterane si statia de

pompe), vana care asigura golirea canalului aflandu-se permanent pe pozitia inchis, pacura se

aduna in canal. Pacura se scoate din canal cu ejectorul si se transvazeaza in separator.

Masuri de interventie in cazul afectarii rezervoarelor subterane

Conductele de alimentare cu abur si pacura a rezervoarelor subterane sunt situate in partea

lor inferioara si se pot controla in cursul vizitarii canalului tehnologic de la cota –9. Daca se

constata spargeri de conducte, acestea se izoleaza si se trece la repararea lor. Daca spargerea este

foarte mare, se scoate statia de pacura de sub tensiune si se asteapta golirea rezervoarelor

subterane in aceasta. Dupa inundarea statiei cu pacura, aceasta se transvazeaza cu pompe intr-un

rezervor disponibil. Daca nu este nici un rezervor disponibil, se consuma dintr-unul si apoi se

transvazeaza pacura in acesta.

Masuri de interventie in cazul spargerii conductelor de alimentare a cazanelor cu pacura

Daca se constata spargeri ale conductelor de alimentare a cazanelor, se opreste pompa de

alimentare cu pacura a cazanului si se controleaza circuitul, pentru a depista locul afectat. Daca se

produce o spartura a conductelor subterane de alimentare cu pacura a cazanelor de la etapa I-II,

aparatele de masura vor indica o scadere brusca a presiunii. Pacura se colecteaza in canalul

tehnologic si se recupereaza cu pompa mobila in rezervoarele subterane. Daca se sparg

conductele supraterane de alimentare cu pacura a cazanelor de la etapa III, pacura se strange in

butoaie si se preda firmelor ce au ca obiect de activitate utilizarea pacurii uzate.

Masuri de interventie in cazul spargerii preincalzitorilor de pacura

Daca se observa scurgeri de pacura la preincalzitor, se izoleaza, iar pacura se transfera in

separator.

Masuri de interventie in caz de rupere a furtunurilor de legatura dintre cisternele CFR si

rezervoare

Daca in cursul operatiei de descarcare, datorita unui incident, se rup furtunurile, rigolele

preiau pacura deversata. Se inchide separatorul de pacura spre canalizare. Se inchid vanele de

golire ale fiecarui vagon. Cu pompele, de la separator pacura din rigole este trasa in rezervoarele

subterane.

Organizarea alertei si a interventiei;

Semnale de urgenta si alarmare

117

Procesul de alarmare este organizat in conformitate cu OMAI nr.1259/2006 prin care au

fost aprobate Normele privind organizarea si asigurarea activitatii de instiintare, avertizare,

prealarmare si alarmare in situatii de protectie civila. Pentru fiecare etapa de alarmare sunt

stabilite proceduri astfel incat sa nu se piarda timp pretios pentru ca fortele de interventie intr-o

organizare simpla si rapida sa execute operatiunile ce se impun in functie de urgenta aparuta.

Societatea dispune de sirena electronica cu ajutorul careia se pot transmite mesaje de

instiintare inregiatrate sau mesaje vocale de la microfonul acesteia.

In cazul producerii unor situatii de urgenta sunt avertizate persoanele prezente in zona

obiectivului despre situata produsa si sunt prevenite asupra pericolelor, instiintarea riveranilor, a

populatiei din imediata apropiere si a autoritatilor.

Mesajul de instiintare cuprinde informatii privind: locul, momentul producerii si amploarea

accidentului chimic, natura substantei toxice industriale, directia si viteza de deplasare a norului

toxic si alte date utile asigurarii protectiei.

Semnalele de alarmare a operatorilor economici sunt: alarma aeriana, alarma la dezastre,

prealarma aeriana si incetarea alarmei.

Durata fiecarui semnal de alarmare este de doua minute pentru toate mijloacele de alarmare.

-Semnalul ALARMA AERIANA se compune din 15 sunete a 4 secunde fiecare cu pauza de 4

secunde intre ele;

-Semnalul ALARMA LA DEZASTRE se compune din 5 sunete a 16 secunde fiecare, cu pauza

de 10 secunde intre ele;

-Semnalul PREALARMA AERIANA se compune din 3 sunete a 32 secunde fiecare, cu pauza de

12 secunde intre ele;

-Semnalul INCETAREA ALARMEI se compune dintr-un sunet continuu, de aceeasi intensitate,

cu durata de 2 minute.



introdusa prin anunturi, trebuie sa fie luate urmatoarele masuri de siguranta:

- toti angajatii trebuie sa se deplaseze la locurile lor de munca pentru a-si Indeplini rolul in


urgentei

- toti muncitorii si angajatii trebuie sa Inceteze munca, sa opreasca aparatura si

echipamentele si sa le lase in conditii de siguranta. Se vor Inchide apa si aburul. Dupa

aceasta vor executa evacuarea in conformitate cu instructiunile primite

118

- operatiile de incarcare/descarcare trebuie oprite imediat si echipamentul lasat in conditii de

siguranta

- autocamioanele, autotrenurile si alte vehicule neimplicate in operatiile de interventie trebuie

sa paraseasca imediat amplasamentul, sa parcheze in afara acestuia, dar sa lase drumurile

de acces libere pentru circulatie

- orice acces al persoanelor si mijloacelor fara autorizatie va fi strict interzis

Informatii corespunzatoare asupra actiunilor pe care trebuie sa le intreprinda populatia

vizata si asupra comportamentului pe care trebuie sa-l adopte in cazul in care se produce un

accident major

Obiectivele generale ale politicii de prevenire a accidentelor majore in care sunt implicate

aceste substante periculoase sunt evitarea in totalitate si controlul evenimentelor datorate

declansarii unor astfel de riscuri, din cauze naturale sau provocate de om, generatoare de pierderi

umane, materiale sau modificari ale mediului. Posibilitatea aparitiei unor evenimente periculoase

este redusa si de cele mai multe este o consecinta a unei explozii si/sau incendiu. Din aceasta

cauza personalul care are atributii privind lucrul cu substantele periculoase poseda cunostintele si

abilitatile necesare, este implicat si angajat in realizarea sarcinilor si tuturor cerintelor pentru

mentinerea sub control a conditiilor sau evenimentelor responsabile de declansarea unui accident

major si pentru a limita consecintele acestora.

Actiunile pe care trebuie sa le intreprinda populatia vizata

− sa informeze autoritatile, prin orice mijloace, inclusiv telefonic, prin apelarea numarului

112, despre iminenta producerii sau producerea oricarei situatii neconventionale despre

care iau cunostinta;

− sa respecte si sa aplice normele si regulile stabilite de autoritatea administratiei publice

locale, precum si de conducatorul structurii care monitorizeaza sursa de risc ;

− sa duca la Indeplinire masurile dispuse de autoritatile competente sau de personalul

investit cu exercitiul autoritarii publice;

− sa accepte masurile dispuse si aduse la cunostinta de catre autoritatile abilitate;

− sa participe, daca este cazul, la actiunile de limitare si inlaturarea urmarilor situatiilor;

− sa permita, daca este cazul, accesul fortelor si mijloacelor de interventie in incinte si pe

terenuri proprietate privata;

− sa-si asigure mijloace individuale de protectie, trusa sanitara, rezerva de alimente si apa,

precum si alte materiale de necesitate pentru protectia familiilor lor.

119

Incetarea starii de urgenta

Incetarea starii de urgenta o declara persoana care a dispus declansarea acestei stari

(directorul general sau dispecerul sef tura pe centrala care asigura continuitatea conducerii

societatii). Dupa ce au fost luate masurile ce s-au impus pentru inlaturarea efectelor accidentului

major in care au fost implicate substante periculoase se va proceda astfel:

- se reia activitatea la parametrii avuti la ora ivirii situatiei de urgenta.

- se anunta autoritatile teritoriale despre intrarea in normalitate a activitatii care a fost

intrerupta ca urmare a accidentului major in care au fost implicate substante periculoase.

Comunicarea cu mass media si informarea publica

In cadrul SC Electrocentrale Galati SA s-a implementat Sistemul de Management

Integrat calitate-mediu. Procedura „Comunicare aspecte de mediu" stabileste modul de

realizare a comunicarii externe, legate de informarea corespunzatoare a partilor interesate

privind aspectele semnificative de mediu si impacturile asupra mediului asociate activitatilor

societatii, precum si alte probleme de mediu relevante.

Orice document care atesta desfasurarea unei relatii de comunicare externa dintre

societate si parti interesate este aprobat de Directorul General si avizat de Directorul tehnic.

Persoana desemnata de a realiza comunicarea cu mass-media si de a informa publicul

asupra unor evenimente de mediu, este Responsabilul cu protectia mediului.

Masuri de prevenire, protectie si interventie in caz de accidente majore in care sunt

implicate substante periculoase

Avand in vedere incadrarea ca Obiectiv cu Risc Major (ORM), societatea a elaborat un

program de masuri si sarcini organizatorice, tehnice, operative, de informare publica, planificate,

organizate si realizate in scopul prevenirii si reducerii riscurilor de producere a situatiilor

neconventionale, protejarii populatiei, bunurilor materiale si mediului impotriva efectelor

negative ale acestora.

a) Masuri organizatorice

b) Masuri de prevenire

1. Masuri tehnice pasive:

2 Masuri tehnice active:

Masuri de protectie a salariatilor si populatiei in cazul producerii accidentului major in

care sunt implicate substante periculoase

120

In cazul producerii unui accident major in care sunt implicate substante periculoase, pot fi

afectate atat salariatii cat si populatia din jurul amplasamentului.

Distantele si dimensiunile focarului chimic depind de mai multi factori: stocurile/cantitatile

de substante periculoase existente la momentul respectiv, proprietatile fizico-chimice, de risc ale

acestor substante si factorii meteorologici.

Obligatiile societatii privind asigurarea masurilor de protectie a salariatilor si populatiei, in

zona de planificare la urgenta, a cetatenilor aflati in zona temporar si a fortelor de interventie

specializate in cazul producerii accidentului major in care sunt implicate substante periculoase,

sunt de a asigura mijloacele de protectie individuala.

Pentru populatie,forte de asigurare a interventiei (politie, jandarmi, ISU, ambulanta, etc.),

persoanele din administratia locala cu responsabilitati in luarea deciziilor si cetatenii aflati

temporar in afara zonei de planificarea la urgenta, mijloacele de protectie individuala sunt

asigurate de catre cetateni si institutii prin grija proprie.

Tipurile de mijloace de protectie individuala, obligatiile, modalitatile de asigurare si

fondurile necesare procurarii acestora, sunt reglementate in HG 501/2005 pentru aprobarea

Criteriilor privind asigurarea mijloacelor de protectie individuala a cetatenilor.

Masuri de interventie pentru limitarea si inlaturarea efectelor in cazul producerii unui

accident major in care sunt implicate substante periculoase

Masurile de interventie sunt prevazute astfel:

− pentru fortele proprii de interventie specializate (Serviciul Privat pentru Situatii de Urgenta)

in Planul de Urgenta Interna (accident produs pe amplasament);

− pentru fortele profesioniste ale I.S.U. si cele de asigurare a interventiei (politie,jandarmi,

ambulanta, etc.) - protectie in afara amplasamentului.

In cazul evenimentelor previzibile care ar putea avea o contributie semnificativa la

declansarea unui accident major, procedurile de actiune pot fi declansate de catre persoana

autorizata. Persoana responsabila pentru coordonarea actiunii locale de rezolvare a situatiei create

va urmari atat actiunile care trebuie intreprinse pentru a mentine sub control aceste conditii sau

evenimente si pentru a limita consecintele acestora,cat si modul de utilizare a echipamentului de

protectie si a resurselor disponibile.

In vederea limitarii riscurilor pentru persoanele aflate in obiectiv, se realizeaza informarea si

pregatirea preventiva cu privire la pericolele la care sunt expusi, masurile de autoprotectie,

mijloacele de protectie puse la dispozitie, obligatiile ce le revin si modul de avertizare si de

actiune pe care trebuie sa le intreprinda. Salariatii societatii au obligatia de a respecta

121

normele,regulile, masurile si sarcinile stabilite pentru aceste situatii periculoase dar si sa participe

la instruiri, exercitii, aplicatii si la alte forme de pregatire speciala. in cazul starilor potential

generatoare de situatii periculoase care prin evolutia lor necontrolata si iminenta amenintarii ar

putea aduce atingere populatiei si factorilor de mediu si pentru a minimiza efectele acestora,

persoana autorizata va asigura mentinerea permanenta a fluxului informational cu serviciile de

urgenta profesioniste si va solicita acordarea de ajutor din partea acestora si/sau serviciilor

private/voluntare. Informatiile corespunzatoare asupra actiunilor pe care trebuie sa le Intreprinda

populatia vizata si asupra comportamentului pe care trebuie sa-l adopte in cazul in care se

produce un accident major.

Descrierea resurselor ce pot fi mobilizate intern si extern;

Institutiile publice cu care SC Electrocentrale GALATI sa colaboreaza in vederea limitarii

si lichidarii urmarilor unor accidente majore sunt:

Nr.

crt.

Denumirea

unitatii Adresa Telefon/fax

Persoana de

contact

1 Garda nationala

de Mediu –

Str. Logofat

Tautu nr. 93 461650/413170

Inspectorul de

serviciu

2

Inspectoratul

pentru Situatii

de Urgenta al

judetului

GALATI

Galati

Str. Eroilor

nr.20/bis

112/311199

413219

Lt. Col. Radu

Cristinel

3

Agentia pentru

Protectia

Mediului

GALATI

Galati

Str. Regimentul

11 Siret nr. 2

466683 Ing. Daniela

Ciuta

4

Sectia II

pompieri

militari Arcelor

Mittal

Sos. Smardan nr.

3

88/1554 ;

432016 ; 430576

Lt. Avram

Marian

Logistica

Dotarile generale pentru interventie la nivelul SC Electrocentrale GALATI sa sunt:

− autospeciala de stins incendii APCAAT R12-215 deservita de 4 pompieri Incadrati pe

o tura de 8 ore si 2 pompieri voluntari;

122

− inel de incendiu cu 25 hidranti exteriori;

− instalatii fixe de stins incendii cu apa, sau apa pulverizata in incinta sectiei turbine si

zona pod cable.

Alimentarea cu apa a masinii de interventie se face de la cei 4 hidranti exteriori amplasati in

fata blocului administrativ si prin 16 prize din bazinele turnurilor de racire. Rezerva de apa de


Rezervoarele supraterane de pacura sunt prevazute cu capac fix si sunt echipate cu sisteme de

siguranta



spatii cu degajari de fum sau substante toxice (masti de gaze, aparate autonome de respirat).

Dotari la nivelul instalatiilor ce contin substante periculoase. Gospodaria de pacura

- inel de racire pentru rezervoarele supraterane, cu alimentare prin statia de pompare din

bazinul turnului de racire;

- statie de ridicare a presiunii apei si racord de alimentare pentru cisterne (6 guri);

- 2 statii de spumare (cu utilizare de spumogen) cu tunuri de spuma;

- racorduri suplimentare la inelul de apa de incendiu si hidranti exteriori;

- sistem de conducte cu abur amplasate sub planseul rezervoarelor subterane;

- stingatoare carosabile cu spuma chimica, stingatoare portabile cu spuma chimica sau cu CO2

in zona statiei de pompe, preIncalzitoare;

- In cazul unui accident major in care au fost implicate substante periculoase respectiv pacura,

rezervoarele au fost prevazute din constructie cu Imprejmuirea din beton numita batal care

va putea impiedica deversarea pacurii pe sol;

- substante stingatoare necesare actiunilor de interventie;

- absorbant biodegradabil produse petroliere;

- mijloace de protectie speciale si aparate cu aer pentru protectia personalului;

- costume de protectie specifice obiectivului.

Dotari la nivelul instalatiilor ce contin substante periculoase. Depozitul de hidrat de

hidrazina

- se va solicita interventia masinii de pompieri care este dotata cu dispozitiv ejector, utilajul

solicitat la psi se va alimenta cu apa de la hidrantul din zona;

123

- se va dilua solutia de hidrat de hidrazina si se va evacua prin ejectorul masinii de pompieri

de pe platforma betonata existenta in mag. nr. 1;

- furtunul de evacuare de la ejector va deversa solutia diluata in cele 3-4 rezervoare goale

existente in magazie.

CUPRINS:

I. Informatii asupra sistemului de management si asupra organizarii amplasamentului cu

privire la prevenirea accidentelor majore ....................................................................................... 3

124

Definitii, prescurtari .................................................................................................................... 5

Politica de prevenire a accidentelor majore .................................................................................... 7

ORGANIZAREA PERSONALULUI ................................................................................... 9

CONTROLUL OPERATIONAL ........................................................................................ 11

MANAGEMENTUL PENTRU MODERNIZARE ........................................................... 12

PLANURI PENTRU SITUATII DE URGENTA .............................................................. 12

MONITORIZAREA PERFORMANTEI ........................................................................... 14

AUDIT SI REVIZUIRE ....................................................................................................... 15

II. Prezentarea mediului in care este situat amplasamentul ....................................................... 18

A. Descrierea amplasamentului si a mediului acestuia, inclusiv localizarea geografica,

conditiile meteorologice, geologice, hidrografice si, daca este necesar, istoricul acestora;

....................................................................................................................................................... 18

B. Identificarea instalatiilor si a altor activitati de pe amplasament care ar putea

prezenta un pericol de accident major; .................................................................................. 23

C. Descrierea zonelor unde se poate produce un accident major. ...................................... 24

III. Descrierea instalatiei .................................................................................................................. 25

A. descrierea activitatilor si a produselor principale apartinand acelor parti ale

amplasamentului care au importanta din punctul de vedere al securitatii, surselor de

riscuri de accidente majore si a conditiilor in care un astfel de accident major se poate

produce, precum si descrierea masurilor preventive propuse; .......................................... 25

B. Descrierea proceselor, in special a metodelor de operare; ............................................. 43

C. Descrierea substantelor periculoase: ................................................................................. 44

IV. Identificarea si analiza riscurilor de accidente si metodele de prevenire .......................... 59

A. Descrierea detaliata a scenariilor posibile de accidente majore si probabilitatea

producerii acestora sau conditiile in care acestea se produc, inclusiv un rezumat al

evenimentelor care pot juca un rol in declansarea fiecaruia dintre aceste scenarii,

considerandu-se atat cauze interne, cat si externe pentru instalatie; ................................ 59

B. Evaluarea amplitudinii si a gravitatii consecintelor accidentelor majore identificate,

incluzand harti, imagini sau, daca este cazul, descrieri echivalente, care sa prezinte

zonele posibil a fi afectate de acele accidente produse pe amplasament, subiect al

prevederilor art. 14 alin. (6), (7), (8) si ale art. 20; ................................................................ 70

Accidente majore posibile ......................................................................................................... 70

Incendiul rezervoarelor de pacura ...................................................................................... 71

Explozia vaporilor combustibili .......................................................................................... 81

Explozia vaporilor produsi de lichide depresurizate (BLEVE) ....................................... 82

125

Ruperea conductelor de gaze combustibile ........................................................................ 83

Frecventa accidentelor ......................................................................................................... 84

ANALIZA EFECTELOR DOMINO ............................................................................................. 86

Efectul incendiilor la rezervoarele de pacura. Emisii de SOx, CO, NOx ................................. 89

Efectul incendiilor la rezervoarele de pacura. Emisii de pulberi ............................................... 90

Explozii ale rezervoarelor de hidrogen. ......................................................................................... 91

Efecte ale presiunii generate de explozie ................................................................................ 91

Efecte ale proiectilelor generate de explozie .......................................................................... 92

Explozia Vaporilor Combustibili (Vapor Cloud Explosion) ...................................................... 92

Explozia conductelor de gaze combustibile. .................................................................................. 93

Incendiul rezervoarelor de pacura ...................................................................................... 96

Explozia vaporilor combustibili .......................................................................................... 96

Explozia vaporilor produsi de lichide depresurizate (BLEVE) ....................................... 97

Ruperea conductelor de gaze combustibile ........................................................................ 97

C. Descrierea parametrilor tehnici si a echipamentului utilizat pentru securitatea

instalatiilor. ................................................................................................................................. 99

V. Masuri de protectie si de interventie pentru limitarea consecintelor unui accident ....... 101

A. Descrierea echipamentului instalat pe amplasament pentru limitarea consecintelor

accidentelor majore; ................................................................................................................ 101

B. Organizarea alertei si a interventiei; ................................................................................ 104

C. Descrierea resurselor ce pot fi mobilizate intern si extern; .......................................... 112

D. Rezumatul elementelor descrise la lit. A, B si C, necesare pentru elaborarea planului

de urgenta interna in conformitate cu art. 12. ..................................................................... 114

Organizarea alertei si a interventiei;..................................................................................... 116

Descrierea resurselor ce pot fi mobilizate intern si extern; ............................................... 121

RAPORT DE SECURITATE - cetgalati.ro de Securitate.pdf · Prezentul Raport de Securitate a fost...

Documents

Transcript of RAPORT DE SECURITATE - cetgalati.ro de Securitate.pdf · Prezentul Raport de Securitate a fost...