raport de practică Sorocovici Cristina

48
# 3 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA CATEDRA RELAȚII ECONOMICE INTERNAȚIONALE RAPORT Privind practica de licență efectuat în cadrul Î.S. ”TIPOGRAFIA-CENTRALĂ” Executor: Sorocovici Cristina, EMREI-296 Coordonatorul practicii de la întreprindere: Celacova Valentina Conducătorul practicii: Aramă Raisa

Transcript of raport de practică Sorocovici Cristina

Page 1: raport de practică Sorocovici Cristina

# 3

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

CATEDRA RELAȚII ECONOMICE INTERNAȚIONALE

RAPORTPrivind practica de licență efectuat în cadrul Î.S. ”TIPOGRAFIA-CENTRALĂ”

Executor: Sorocovici Cristina, EMREI-296

Coordonatorul practicii de la întreprindere: Celacova Valentina

Conducătorul practicii: Aramă Raisa

Chișinău 2012

Page 2: raport de practică Sorocovici Cristina

Cuprins

Introducere....................................................................................................................................3

I. Caracteristica generală a structurii și organizării activității

întreprinderii..............................................................................................

II. Sistemul managerial al întreprinderii.......................................................

III. Analiza financiară a activității economice:

3.1 Politica de evidență...............................................................................

3.2 Îndeplinirea indicilor de producție........................................................

3.3 Componența și structura producției.......................................................

3.4 Mișcarea personalului și retribuirea muncii...........................................

3.5 Analiza veniturilor din vânzări..............................................................

3.6 Analiza generală a structurii activelor...................................................

3.7 Analiza activelor nete...........................................................................

3.8 Analiza generală a structurii surselor de finanțare a activelor...............

3.9 Analiza rotației activelor.......................................................................

3.10 Analiza rentabilității........................................................................

IV. Analiza activității economice externe a întreprinderii:

IV.1 Fucțiile departamentului de relații externe al întreprinderii.............

IV.2 Studierea modalităților/mijloacelor de comunicare cu partenerii din strainătate.

Analiza corespondenței economice..................................

IV.3 Analiza activității comerțului exterior:

- Analiza operațiunilor de import ...................................................

- Tehnica plăților internaționale.....................................................

Concluzii............................................................................................................

Bibliografie.......................................................................................................

Anexe.................................................................................................................

Introducere

Page 3: raport de practică Sorocovici Cristina

Tranziţia la economia de piaţă condiţionează controlul multor concepţii economice în

dezvoltarea economică a Republicii Moldova. Mecanizmul de piaţă asigură concordanţa

activităţii agenţilor economici, folosirea raţională a resurselor de muncă, materiale şi financiare,

echilibrul economiei naţionale. Unitatea economică, fiind participantul cel mai important al

relaţiilor de piaţă destul de complexe, trebuie să asigure fucţionarea normală a economiei ţării

prin modul de organizare a activităţii de producere a anumitor bunuri şi servicii, prin

managementul şi gestiunea economică specifică, prin unitatea sa financiară.

In condiţiile economiei de piaţă întreprinderile necesită un nou stil de conducere, bazat pe

flexibilitate, dinamism şi previziune. în astfel de condiţii activitatea de conducere este de

neconceput fără o înformaţie complexă, oportună şi calitativă. O întreprindere nu poate

supravieţui şi respectiv dezvolta decît în măsura în care demonstrează că este capabilă să

răspundă de o manieră durabilă societăţii pieţei, măsurată prin identificarea corectă a solicitărilor

clienţilor, asigurarea promtă a unei oferte de produse şi servicii adecvate.

Prin urmare, elementele care măsoară performanţele activitătii întreprinderii potrivit

cadrului conceptual I.A.S.C. sunt veniturile şi cheltuielele. Activitatea oricărei firme se

concretizează în obţinerea de produse, executarea de lucrări şi prestarea de servicii, raţiunea de a

exista constituind-o obţinerea unei rentabilităţi scontate.

Procesele economice actuale, tendinţele pozitive de dezvoltare conturate în economie,

precum şi perspectivele ameliorării stării reale în contextul creşterii economice, într-un fel sau

altul, ţin de problemele extinderii, în Republica Moldova, a activităţii întreprinderilor.

Elaborarea şi promovarea unei politici de stat fundamentate privind reglementarea finanţării

businessului din RM şi finanţarea în contextul creşterii economice, implică respectarea şi

îndeplinirea mai multor condiţii, o parte din care sunt determinate în rezultatul unor cercetări

speciale.

Creşterea economică este singurul “motor” puternic care generează creşteri pe termen lung

ale standardelor de viaţă. Succesul oricărei întreprinderi depinde în mare măsură de modul cît

mai eficient de gestionare a finanţelor acestei verigi economice, în jurul căreia se roteşte întregul

proces de activitate economică. De aceea orice întreprindere care vrea să fie cît mai prosperă are

nevoie de specialişti bine pregătiţi în domeniu atât pe plan teoretic cît şi pe plan practic.

Problema pregătirii calitative a viitorilor ecomişti- finansişti astăzi este foarte actuală.

Practica de masterat prevede studierea tuturor domeniilor de activitate moderne. Această

lucrare este elaborată pe parcursul întregii practici şi are drept scop: constrângerea într-un tot

întreg a informaţiei existente în întreprindere şi de a relata unele rezultate ce reies în urma

Page 4: raport de practică Sorocovici Cristina

efectuării unor calcule şi de a expune unele concluzii şi propuneri ce ar contribui la îmbunătăţirea

situaţiei economico - financiare a întreprinderii.

Page 5: raport de practică Sorocovici Cristina

I. Caracteristica generală a structurii și organizării activității

întreprinderii.

Întrepriderea analizată „Tipografia Centrală" ca formă organizatorico-juridică este

întreprinderea de stat ce intră in componenţa Ministerul Culturii din Republica Moldova.

A fost fondată în baza „legii nr.845-XII din 03.01.1992 cu privire la antreprenoriat şi

întreprinderi" şi hotărîrea Guvernului nr. 500 din 10 septembrie 1991 "Despre aprobarea

Regulamentului societăţilor economice din Republica Moldova", aprobată prin Hotărîrea

Guvernului Nr. 1144 din 2007.

Fondator al întrepriderii este Departamentul Edituri, Poligrafie şi Comerţul cu Cărţi, în

prezent Ministerul Culturii al Republicii Moldova, ca succesor de drept al Comitetului de Stat cu

sediul: or. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare 180, Republica Moldova.

Întreprinderea a fost înregistrată la Camera înregistrării de Stat la data de 13.10.1992, oraşul

Chişinău, str. Florilor, 1-certificat de înregistrare MD Nr. 103012119 (anexa1) numărul de

identificare de stat — Codul Fiscal 1003600105901. Adresa juridică şi poştală este: MD-2068,

Chişinău, sectorul Rîşcani, strada Florilor nr.l.

Capitalul statutar este stabilit de către Tipografie şi constituie 175018471ei.

Formarea patrimoniului necesar pentru desfăşurarea activităţii económico-financiare a

firmei se efectuează pe seama diferitor surse de finanţare. Din punct de vedere al conţinutului

economic, sursele de formare a activelor reprezintă totalitatea drepturilor proprietarilor şi

obligaţiilor firmei. Componenţa surselor de finanţare a activelor, predominarea anumitor

componente asupra altora, evoluţia structurii pasivelor în mod direct determină stabilitatea şi

independenţa financiară a întreprinderii, de aici şi rezultă necesitatea analizei pasivelor.

Firma Editorial-Poligrafică „Tipografia Centrală” își desfășoară activitatea pe producere reieșind

din cerințele la producția confecționară, serviciile și lucrul efectuat, cu scopul majorării

profitului firmei.

Genurile principale de activitate ale firmei sunt: activitatea editorială, tipărirea

producției de cărți, formulare, mărfuri de larg consum, mărfuri de papetărie, confecționarea

plicurilor, mărcilor poștale, ștampilelor și sigiliilor.

Politica de evidență este bazată pe Planul conturilor contabile privind activitatea

financiară a întreprinderilor, aprobat prin ordinul pe întreprindere nr. 3 din 09.01.2004, Legea

contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007 și în baza standardelor naționale ale evidenței contabile

aprobat prin ordinul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova nr. 174 din 25.12.1997.

Page 6: raport de practică Sorocovici Cristina

II. Sistemul managerial al întreprinderii.

Noţiunea de „structură” provine din latinescu struere, care înseamnă a construi. Potrivit

unei accepţiuni deja consacrate, structura reprezintă un mod specific de organizare a elementelor

unui sistem, conform unor proporţii şi relaţii ce caracterizează sistemului respectiv.

Structura organizatorică a unei întreprinderi are rolul de a crea cadrul organizatoric necesar

manifestării plenare a funcţiilor întreprinderii.

Structura organizatorică a întreprinderii poate fi definită ca ansamblul posturilor şi

comportamentelor de muncă ale întreprinderii, modul de constituire şi grupare a acestora,

precum şi principalele legături care se stabilesc între ele în vederea realizării în condiţii de

eficienţă economică ridicată a obectivelor întreprinderii. Ea reflectă modul de compartimentare a

întreprinderii şi are un caracter foarte dinamic, fiind supusă unui proces continuu de adaptare şi

perfecţionare. în evoluţia structurii organizatorice se pot desprinde două tendinţe contradictorii:

pe de o parte, necesitatea stabilităţii organizatorice pentru ca aceasta să asigure un cadru

funcţional şi o reţea consolidată şi relativ stabilă a fluxului informaţional şi operaţional;

pe de altă parte, necesitatea adaptării continue a structurii organizatorice la ritmul

accelerat de pătrundere a progresului tehnic, la ritmul de modernizare a tehnolgiilor şi de

creştere a eficienţei economice.

Optimizarea raportului dintre cele două tendinţe se poate realiza în cadrul unor structuri care

să corespundă în cel mai înalt grad cerinţelor concrete ale fiecării etape de dezvoltare economică

şi organizatorică a întreprinderii.

Structura organizatorică cuprinde două componente:

- structura organizatorică a conducerii întreprinderii;

- structura de producţie şi concepţie.

Prin structura organizatorică a conducerii întreprinderii se înţelege ansamblu format din

totalitatea personalului de conducere şi a compartimentelor funcţionale, economice în valută

străină. Analizînd contextul legăturiilor colective de muncă, precum şi a contractelor individuale

de muncă putem concloziona că ele corespund cerinţelor stipulate în regulamente, fiind

menţionate condiţiile de muncă, formele de salarizare, termenii de angajare şi altele.

Structura organizatorică a întreprinderii este alcătuită din mai multe departamente:

Page 7: raport de practică Sorocovici Cristina

Departamentul contabil se ocupă în principal cu evidenţa mijloacelor financiare, activelor

nemateriale şi materiale, mijloacelor fixe, reflectarea la timp şi corectă a operaţiilor economice în

conturile contabile cât şi în cele bancare, evidenţa producţiei finite, gestiunea veniturilor,

îndeplinirea rezultatelor financiare, gestionarea fondului de salarizare, plăţile bugetare cât şi cele

nebugetare, asigurarea îndeplinirii obligaţiilor faţă de instituţiile bancare, perfectarea şi controlul

documentelor contabile şi altele.

Secţia aprovizionare se ocupă cu aprovizionarea şi asigurarea întreprinderii cu materie

primă şi materiale, închee contracte cu furnizorii asigurîndu-se astfel nivelul necesar de materie

primă pentru un proces de producţie neîntrerupt şi continuu, de asemenea depozitează producţia

finită. Se află în legătură strînsă cu departamentul contabil.

Departamentul de producere şi tehnic elaborează politica tehnologică, perspectivele unei

bune fucţionări şi căile de realizare a unei bune fucţionări şi a celor mai complete puncte. El

asigură un nivel înalt şi continuu de producere, precum şi o calitate înaltă a producţiei fabricate,

de asemenea organizează procesul de fabricare îmbunătăţirea sortimentului producţiei finite.

îndeplineşte graficele de producere precum şi asigură o bună fucţionare a procesului tehnologic

de producere.

Secţia cadre se ocupă cu asigurarea numărului necesar de angajaţi specializaţi şi

profesionişti. Asigură angajarea, redirecţionarea tinerilor specialişti şi lucrători, asigură

informarea angajaţilor cu condiţiile şi termenii programului de lucru, rezolvă întrebări de tipul

concedierii şi transferului. Acţionează spre ridicarea nivelului de profesionalism în cadrul

organizaţiei, precum şi pregăteşte salariaţii pentru a ocupa fucţii de conducere. Inregistreză şi

totalizează informaţia cu privire la angajaţi, analizează motivele întreruperilor nejustificative ale

procesului de producţie, precum şi alte încălcări ale disciplinei de muncă.

Departamentul Marketing asigură susţinerea unui nivel înalt al volumului vînzărilor, oferă

consultaţii şi lucrează cu clienţii, recurge la diferite metode de acaparare a clienţilor şi prestează

o activitate diversificată în domeniu reclamei.

Departamentul Mecanic asigură un proces de producţie tehnologic continuu şi sigur. De

asemenea întocmesc devizul de cheltuieli referitoare la reparaţie şi modernizarea mijloacelor

productive. Organizează inventarierea mijloacelor fondurilor productive, precum determină

utilajul uzat ce necesită a fi scos din fucţiune.

Page 8: raport de practică Sorocovici Cristina

Departamentul energetic organizează reparaţia şi expluataţia utilajelor productive,

asigurarea cu energie, aburi, gaze necesare. Asigură un control riguros pentru corespunderea

cerinţelor necesare securităţii muncii şi tehnicii securităţii. Urmăreşte evidenţa, existenţa şi

circulaţia mijloacelor şi utilajelor existente la întreprindere, precum şi analiza ieşirii energii

electrice şi a combustibilului. Asigură şi celelalte departamente cu angajaţi specializaţi în acest

domeniu.

Structura administrativă a întreprinderii “Tipografia Centrală” cuprinde următoarele

elemente: în fruntea întrepriderii se află directorul general domnul Dinu Sorocovici, iar în

subordinea s-a sunt: Director adjuct: Galina Ciumac, Contabil Şef: Valentina Celacova, Şef

Secţia Producere: Tatiana Rasscazova, Secţia Prepress: Veaceslav Poposchi, Vitalie Leca, Viorel

Popa, Şeful secţiei Marketing.

Contabilitatea întrepriderii de Stat F.E.-P. „Tipografia Centrală” este reglementată de

următoarele acte normative:

1. Legea contabilităţii a Republicii Moldova nr. 113-XVI din 27.06.2007.

2. Standartele naţionale de contabilitate, aprobate prin Ordinul Ministerului Finanţelor

Republicii Moldova nr. 174 din 25.12.1997.

3. Planul de conturi contabile al evidenţei activităţii economico-financiare din întreprindere,

aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor nr. 174 din 25.12.1997.

4. Politica de contabilitate la I.S. F.E-P. „Tipografia Centrală” pentru anul respectiv.

5. Alte acte legislative şi normative cu modificările şi completările ulterioare, întreprinderea

aplică sistemul contabil complet al dublei înregistrări conform Legii contabilităţii.

Operaţiunile economice se perfectează prin formulare tipizate de documente primare,

precum şi formularele elaborate de întreprindere de sine stătător.

Obligaţiile fucţionale ale contabilului şef:

- Pregăteşte şi întocmeşte rapoartele financiare: Bilanţul Contabil, Raportul de profit şi

pierdere, Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti, Raportul privind fluxul capitalului

propriu, Anexele la raportul financiar, Nota explicativă şi altele.

- Duce evidenţa depozitării producţiei finite, intrarea materiei prime şi eliberarea

materialelor.

• Contribuie la încheerea contractelor.

• Calculul costului comenzelor intrate.

• Caută resursele financiare şi investiţionale.

Page 9: raport de practică Sorocovici Cristina

Evidenţa cheltuielelor de producţie ( calcularea preţului de cost), calcularea venitului, şi altele.

În subordinea contabilului şef se află departamentul contabil, din acest departament fac

parte următorii specialişti:

1. Contabilul ce duce evidenţa operaţiilor aferente salariului.

2. Contabilul ce duce evidenţa operaţiilor aferente producţiei finite.

3. Contabilul ce duce evidenţa operaţiilor aferente materiei prime şi materialelor.

De asemenea în subordinea contabilului-şef şi a departamentului contabil se află secţia

aprovizionare, managerul secţiei de aprovizionare şi corespunzător sub subordinea lui cele trei

depozite:

-Depozitul de materie primă.

-Depozitul de materiale.

-Depozitul producţiei finite.

Contabilul şef al Î.S. F.E-P. „Tipografia Centrală” duce evidenţa mijloacelor şi

operaţiilor economice aferente materialelor şi mijloacelor băneşti, determină rezultatele

financiar-economice, iar sub conducerea sa se găsesc contabilitatea şi departamentul financiar.

Departamentul contabil este în strînsă inderdependenţă cu celelalte departamente, şi

anume cu: departamentul aprovizionare prin fuzionarea de informaţii şi documente necesare unei

evidenţe cât mai corecte, cu departamentul producţie prin calcularea costului de producţie, de

asemenea prin calcularea şi achitarea salariului, o legătură destul de strînsă există şi cu sectorul

desfacere prin faptul că departamentul contabil întocmeşte şi înregistrează documentele primare

precum, bonul de plată dispoziţia de încasare ce fac dovada achitării şi posibilităţii clienţilor de a

putea ridica marfa de la depozite şi nu în ultimul rînd există şi interdependenţă între

departamentul contabil şi departamentul energetic şi mecanic.

Forma de contabilitate folosită la întreprindere este cea automatizată, ceea ce facilitează

evidenţa operaţiilor economice ce au loc la întreprindere, precum şi asigurarea unui proces şi

ciclu contabil corect, însă departamentul contabil lucrează foarte mult şi cu documentele

contabile primare. Contabelul şef dispune de programa Superlex cu ajutorul căreia are acces la

toate modificările legislative. Contabelii din departamentul contabil dispun de un program

contabil modern licenţiat ce se reînnoeşte în fiecare perioadă de gestiune prin intermediu căruia

seţine evidenţa contabilă a tuturor operaţiilor economice ce au avut loc la întreprindere.

Page 10: raport de practică Sorocovici Cristina

„Tipografia Centrală” dispune de un grad de automatizare al contabilităţii destul de ridicat,

precum ţi dispune de mijloace tehnice necesare prelucrării informaţiei de evidenţă contabilă.

Întreprinderea se aprovizionează cu formulare de documente primare, centralizatoare,

registre de evidenţă de la Ispectoratul Fiscal cu facturi fiscale, facturi de expediţie, ţi alte,

precum şi de la Biroul Naţional de Statistică cu foi de parcurs, delegaţii, bonuri de consum -

contra plată iar formularele pentru rapoarte financiare se repartizează ca la orice întreprindere.

Numărul mediu scriptic al personalului iclus în procesul de producere la sfîrşitul anului

2008 a constituit 187 de persoane, dintre care 151 persoane- muncitorii activităţii de bază, 27

lucreză ca conducători şi specialişti, 4 persoane lucrători- ne titulari şi 9 persoane-lucrătorii

activităţii neindustriale.

Fondul de salarizare pe anul 2008 constituie 8385,8 mii lei, deci sa majorat cu 7,2%, din

care salariile, lefele directe - 7094,8 mii lei, sume plătite pentru timpul nelucrat 895,0 mii lei,

premii ţi remunerări în bani 370,2 mii lei, plăţi în natură 25,8 mii lei, remunerărări cumulanzi

externi 470,5 mii lei.

Salariu mediu în anul 2008 a unui salariat a constituit 4658,8 lei şi s-a majorat cu 15,8%

în comparaţie cu anul 2007.

La „Tipografia Centrală” salariu are loc prin caserie şi prin cârduri bancare. Conform

hotărîrii întreprinderii, plata salariului trebuie să fie făcută pînă la data de 5 a lunii următoare în

care se calculează salariul.

Sortimentul producţiei (blanchete, pliante, broşuri,, cărţi, mape, calendare, Pat- Pack,

Bag-in-Box, cutii, plicuri, mărci poştale, postere, reviste documente de strictă evidenţă, hîrtii de

valoare, documente cu grad înalt de protecţie, activitatea editorială, tipărirea producţiei de cărţi,

tipărirea formularelor, etichetelor, blanchetelor,, producerea mărfurilor de larg consum

( caietelor pentru elevi, albumelor, agendelor), mărfuri de papetărie, producerea formularelor de

strictă evidenţă, facturi fiscale, diplome, registre, carnete, ştampilelor şi sigiliilor. Structura

producţiei entităţii este prezentată în tabelul de mai jos:

Tabelul 1

Page 11: raport de practică Sorocovici Cristina

Structura şi volumul producţiei confecţionate de F.E,-P. ’’Tipografia Centrală”

în anii 2007 - 2008

Denumirea producţiei Anul 2008 Anul 2007suma A(%) suma A(%)

1.Producţia de cărţi 20210,0 61,5 20194,0 61,92.Formulare, producţia de coli tipărite

(postere, etichete, bunclete)

8005,0 24,3 7386,0 22.6

3.Mărfuri de papetărie 213,0 0,6 83,0 0,24.Ştampile şi sigilii 152,0 0,5 146,0 0,45. Plicuri 1480,0 4,5 1877,0 5,76.Altă producţie 2825,0 8,6 4717.0 9,2TOTAL 32885,0 100,0 32632,0 100,0

Se observă că ponderea pricipală în totalul produselor fabricate o ocupă producţia de

cărţi şi cel de formulare, care comparativ cu anul trecut a crescut 8,4%. Volumul total de

producere al altor tipuri de comenzi s-a micşorat cu 1892 mii lei, plicuriri cu 397 mii lei, pe

parcursul anului 2008 s-au micşorat volumurile de confecţionare a blanchetelor pentru

„Union Fenosa” S.A. cu 40%, diplomelor, atestatelor pentru Ministerul Educaţiei şi

Tineretului al Republicii Moldova cu 60% etc.

Pe parcursul ultimilor ani F.E.-P. „Tipografia Centrală” a cunoscut o perioadă de

continuă reorganizare, determinată de noile cerinţe ale economii de piaţă, care au influenţat

la sporirea atractivităţii întrepriderii, lărgirea spectrului de produse oferite prin investirea în

utilaj performant şi crearea unei noi imagini pe piaţa produselor poligrafice.

Un rol important în gestionarea întrepriderii or de producţie îi revine contabilităţii,

care a devenit instrumentul pricipal de colectare, prelucrare şi furnizare a datelor necesare

utilizatorilor.

Întreprinderea de Stat Firma Editorială-Poligrafică ’’Tipografia Centrală” aplică

sistemul contabil complet în partidă dublă şi în baza contabilităţii de angajamente.

III. Analiza financiară a activității economice.

Page 12: raport de practică Sorocovici Cristina

Firma Editorial-Poligrafică „Tipografia Centrală” este întreprindere de stat ce intră în

componența Ministerului Culturii și Turismului al Republicii Moldova.

Firma Editorial-Poligrafică „Tipografia Centrală” își desfășoară activitatea pe producere reieșind

din cerințele la producția confecționară, serviciile și lucrul efectuat, cu scopul majorării

profitului firmei.

Genurile principale de activitate ale firmei sunt: activitatea editorială, tipărirea producției de

cărți, formulare, mărfuri de larg consum, mărfuri de papetărie, confecționarea plicurilor, mărcilor

poștale, ștampilelor și sigiliilor.

Politica de evidență este bazată pe Planul conturilor contabile privind activitatea financiară a

întreprinderilor, aprobat prin ordinul pe întreprindere nr. 3 din 09.01.2004, Legea contabilității

nr. 113-XVI din 27.04.2007 și în baza standardelor naționale ale evidenței contabile aprobat prin

ordinul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova nr. 174 din 25.12.1997.

1. Politica de evidență

1.1 Activele nemateriale se evidențiază cu valoarea de intrare, amortizarea se calculează

prin metoda casării liniare.

1.2 Mijloacele fixe se reflectă în bilanț cu valoarea lor de intrare sau reevaluată. Uzura se

calculează în conformitate cu Catalogul mijloacelor fixe și activelor nemateriale

aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 338 din 21.03.2003.

1.3 Mijloacele bănești aflate în conturile valutare la 31.12.2010, creanțele și datoriile

cliențelor din străinătate sunt recalculate după cursul Băncii Naționale din Moldova.

1.4 Veniturile și cheltuielile sunt declarate în raportul financiar în baza metodei de calcul.

2. Îndeplinirea indicilor de producție

În anul 2010 volumul producției fabricate în comparație cu anul 2009 în prețurile curente a

constituit 28905 mii lei.

Volumul producției de carte pe perioada gestionară a crescut cu 4218 mii lei. În expresie

naturală au fost fabricate cu 1 mln 376 mii foi/tipar mai mult de cât în anul precedent.

Micșorarea volumurilor a avut loc din alte cauze, și anume confecționarea coperților – 4500 mii

lei. Au avut loc schimbări în structura producției editate: s-a majorat volumul producției de

Page 13: raport de practică Sorocovici Cristina

carte până la 68% în anul 2010 (49% - anul 2009), s-a micșorat volumul altor tipuri de

producție, de la 25,2% în anul 2009, până la 10,5% în anul 2010.

Indicii UM 2010 2009

1. Volumul de producție

- În prețuri curente Mii lei 28905,

0

31636,0

- În prețuri medii a anului precedent Mii lei 29250,

0

32270,0

2. Marfă de larg consum, inclusiv: Mii buc. - 6,0

- Caiete școlare Mii lei - 18,0

- Articole de papetărie Mii lei 41,0 35,0

3. Cărți Mii copii 14511,

0

13135,0

- Cărți Mii ex. 1404,0 1730,0

4. Componența și structura producției

Structura producției confecționate este expusă în tabela de mai jos:

Denumirea producției Anul 2010 Anul 2009

suma % suma %

1. Producția de cărți 19750,0 68,0 15532,0 49,0

2. Formulare producția de coli tipărite (postere,

etichete, buclete, etc.)

5782,0 20,0 7678,0 24,2

3. Mărfuri de papetări 41,0 0,1 53,0 0,2

4. Ștampile și sigilii 95,0 0,3 117,0 0,4

5. Plicuri 329,0 1,1 320,0 1,0

6. Altă producție (diplome, certificate, copertarea și

restaurarea registrelor de arhivă, etc.)

2908,0 10,5 7993,0 25,2

TOTAL 28905,0 100,0 31693,0 100,0

5. Mișcarea personalului și retribuirea muncii

Analizând activitatea economico-financiară a întreprinderii pe anul 2010 în ceea ce privește

organizarea procesului de muncă și salarizare, întreprinderea a primit următoarele rezultate:

Page 14: raport de practică Sorocovici Cristina

Numărul scriptic al personalului inclus în procesul de producere la sfârșitul anului 2010 a

constituit 176 persoane (inclusiv lucrătorii netitulari) și s-a micșorat cu 22% în comparație cu

anul precedent.

Din numărul persoanelor încadrate în procesul de producere 28 persoane îl constituie

conducătorii și specialiștii, 141 persoane – muncitorii activității de bază, 7 persoane – lucrătorii

activității neindustriale. Numărul mediu al salariaților luați ca bază la calcularea salariului mediu

în perioada de gestiune constituie 133 persoane în comparație cu 147 persoane în anul 2009. În

rezultatul scăderii volumului producției fabricate prin metoda utilizării lucrului manual, s-a redus

cu 9,5% numărul salariaților încadrați permanent în procesul de producere și luați ca bază la

calcularea salariului mediu.

Fondul de salarizare pe anul 2010 constituie 8091,1 mii lei, deci s-a micșorat cu 9,7%, din care

salariile și lefurile directe constituie 6814,9 mii lei, sume plătite pentru timpul nelucrat 880,0 mii

lei, premii și remunerări în formă monetară – 360,8 mii lei, plăți în natură 63,0 mii lei,

remunerarea lucrătorilor netitulari – 572,8 mii lei, recompensa unică pentru rezultatele de muncă

în anul 2009 a alcătuit 102,0 mii lei.

Salariul mediu în anul 2010 a unui salariat a constituit 5071,5 lei, și a rămas practic la nivelul

anului precedent. Cheltuielile întreprinderii pentru asistența socială și medicală au alcătuit

2086,8 mii lei, din care plățile pentru concediu medical – 486,0 mii lei.

Pe parcursul anului 2010 salariaților întreprinderii li s-a acordat ajutor material și premii în sumă

de 112,1 mii lei, au fost acordate împrumuturi fără dobândă salariaților întreprinderii în sumă de

43,0 mii lei.

6. Analiza veniturilor din vânzări

Veniturile din vânzări totale pe perioada de gestiune a constituit 32075,7 mii lei, și s-au micșorat

în comparație cu anul 2009 cu 10%.

Structura veniturilor din vânzări (mii lei)

Efectiv Rata creșterii în comparație cu anul

precedentAnul 2010 Anul 2009

Venituri din vânzări (inclusiv): 32075,7 35673,3 -3597,6

Page 15: raport de practică Sorocovici Cristina

- Din vânzarea produselor

finite

28276,0 31931,2 -3655,2

- Comerț (cantina) 933,0 808,0 +125,0

- Venituri operaționale 2866,7 2934,1 -67,4

Inclusiv: arenda 2444,7 2458,5 -13,6

maculatura 121,0 118,5 +2,5

alte 301,0 357,1 -56,1

Volumul veniturilor din vânzări a produselor finite s-a înregistrat la finele anului 2010 în sumă

de 28276,0 mii lei, cu 3655,0 mii lei s-a micșorat în comparație cu anul precedent. Din volumul

total de vânzări 88,0% alcătuiesc veniturile din vânzarea produselor finite.

Veniturile operaționale s-au micșorat comparativ cu anul precedent cu 2,3%. Conform datelor

evidenței veniturilor operaționale constatăm micșorarea veniturilor din arenda curentă cu 13,0

mii lei, comparativ cu perioada corespunzătoare a anului 2008. Profit net din arenda operațională

a anului 2010 s-a format în sumă de 2310,0 mii lei.

Cu 15% au crescut veniturile din comerț al cantinei.

7. Analiza generală a structurii activelor

Componența și structura patrimoniului întreprinderii

Nr. crt. Indicatorii Existențe la 31.12.2010 Existențe la 31.12.2009

Suma, mii leiPonderea, % Suma, mii leiPonderea, %

1. Active pe termen lung

inclusiv:

14400,0 50,1 19624,2 54,4

1.1 Active nemateriale la

valoarea de bilanț

10,9 15,2

1.2 Active materiale pe termen lung, din care:

1.2.1 Active materiale în curs de

execuție

14370,3 50,0 16609,0 54,4

1.2.2 Mijloace fixe la valoarea de

bilanț

14335,3 49,9 16560,9 54,2

1.2.3 Active financiare pe termen

lung

34,5 0,1 28,0 0,1

Page 16: raport de practică Sorocovici Cristina

1.2.4 Alte active pe termen lung 19,0

2. Active curente, inclusiv: 14329,3 49,9 13910,0 45,6

2.1 Stocuri de mărfuri și

materiale

5232,5 18,2 3541,5 11,6

2.2 Creanțe pe termen scurt 7430,8 25,9 8553,6 28,0

2.3 Mijloace bănești 1646,4 5,8 1801,6 5,9

2.4 Alte active pe termen scurt 10,6 13,1 0,1

Total activ 28729,1 100,0 30534,2 100,0

Datele din bilanțul contabil indică că totalul patrimoniului s-a micșorat pe perioada raportată în

comparație cu anul precedent cu 6,0%.

Pe parcursul anului de gestiune a avut loc majorarea stocurilor de mărfuri și materiale cu 419 mii

lei în același timp s-au micșorat creanțele pe termen scurt cu 1122,8 mii lei și mijloacele bănești

cu 155,2 mii lei.

8. Analiza activelor nete

Evoluția patrimoniului, format pe seama surselor proprii de finanțare, este prezentată în tabel.

Calculul patrimoniului net

Nr. crt. Indicatorii La 31.12.2010 La 31.12.2009 Modificarea

1. Total pasiv 28729,1 30534,2 -1805,1

2. Datorii pe termen lung 2,9 -2,9

3. Datorii pe termen scurt 4141,2 6299,4 -2158,2

4. Active nete (patrimoniul net) 24587,9 24231,9 +356,0

La finele perioadei de gestiune curente s-au micșorat datoriile pe termen scurt privind facturile

comerciale cu 36,8 mii lei și avansuri pe termen scurt primite cu 541,5 mii lei.

Pe parcursul anului 2010 întreprinderea a efectuat plăți bănești privind creditele și împrumuturi

în mărime de 1290,2 mii lei, inclusiv dobânda privind credite bancare în sumă de 72,1 mii lei.

Page 17: raport de practică Sorocovici Cristina

Pe parcursul anului 2010, întreprinderea a folosit credite pe termen scurt „Revolving” în mărime

de 200 mii lei, care corespunde cerințelor, fiind foarte comod și operativ. Toate plățile pentru

credite și dobânzi au fost efectuate în termeni stabiliți de bancă.

Nr.

crt.

Indicatorii Obținut real % anul 2010 față de

anul 2009

Abaterea

+

-

2010 2009

1. Volumul vânzărilor nete 29209,0 32739,

2

90,0 -3530,2

2. Costul vânzărilor 24816,4 27112,

1

91,0 -2295,7

3. Profitul brut 4392,5 5627,1 78,0 -1234,6

4. Alte venituri operaționale 2849,1 2921,6 97,5 -72,5

5. Cheltuieli comerciale 1249,2 1217,5 102,6 +31,7

6. Cheltuieli generale și

administrative

4876,5 5465,7 89,2 -589,2

7. Alte cheltuieli operaționale 819,2 1187,1 69,8

8. Rezultatul din activitatea

operațională

296,6 676,4 -

9. Rezultatul din activitatea de

investiții

17,3 12,5 -

10. Rezultatul din activitatea

financiară

275,4 (207) - -

11. Rezultatul din activitatea

economico-financiară

589,3 483,9 123,7

12. Cheltuieli privind impozitul pe

venit

13. Profitul net 589,3 483,9 121,7

Conform rezultatului din activitatea economico-financiară pe parcursul anului 2010 suma

profitului a atins nivelul de 589,3 mii lei, adică, se constată creșterea cu 105,4 mii lei, comparativ

cu anul precedent.

Rentabilitatea producției poligrafice în anul de gestiune este de 17,7%.

Page 18: raport de practică Sorocovici Cristina

Trebuie de menționat că a avut loc micșorarea cheltuielilor operaționale cu 367,9 mii lei (plățile

dobânzilor pentru creditul investițional – cu 204,0 mii lei).

9. Analiza generală a structurii surselor de finanțare a activelor

Nr.

crt.

Indicatorii Existențe la 31.12.2010 Existențe la 31.12.2009

Suma, mii

lei

Ponderea,

%

Suma, mii

lei

Ponderea,

%

1. Capital propriu 24588,0 85,6 24231,9 79,3

2. Datorii pe termen lung - - 2,9 -

3. Capital permanent 24588,0 85,6 24231,9 79,3

4. Datorii pe termen

scurt

4141,1 14,4 6299,4 29,7

Total pasiv 28729,2 100,0 30634,2 100,0

Ponderea capitalului propriu în total general-pasive la finele anului 2010 a atins 85,6%.

Datoriile pe termen scurt în anul de gestiune s-au micșorat cu 34,3% ceea ce reprezintă 2158,3

mii lei:

- Pe parcursul anului 2010 tipografia s-a achitat cu SA „Moldova-Agroindbank” pentru

credit 1290,2 mii lei;

- Avansurile primite – 541,5 mii lei;

- Datorii privind asigurările sociale – 121,0 mii lei;

- Datorii salariaților – 173,0 mii lei;

- Datorii privind facturile comerciale – 37,0 mii lei.

10. Analiza rotației activelor

Indicatorii utilizării activelor reprezintă o caracteristică importantă a eficienței utilizării

potențialului financiar al întreprinderii.

Calculul coeficienților utilizării eficiente a activelor este prezentat în tabel:

Nr.

crt.

Indicatorii Anul

2010

Anul

2009

1. Volumul vânzărilor, mii lei 29209,00 32739,20

Page 19: raport de practică Sorocovici Cristina

2. Valoarea medie a activelor, mii lei 29631,60 31411,90

3. Numărul de rotații al activelor 1,01 0,959

4. Valoarea medie a mijloacelor fixe, mii lei 50191,60 49710,10

5. Coeficientul exploatării mijloacelor fixe (numărul de

rotații ale mijloacelor fixe)

0,58 0,66

6. Valoarea medie a activelor curente 16417,00 13690,80

7. Numărul de rotații al activelor curente 1,80 2,40

8. Costul vânzărilor 24816,40 27112,10

9. Valoarea medie a stocurilor de mărfuri și materiale, mii lei 4387,00 4455,00

10. Numărul de rotații ale stocurilor de mărfuri și materiale 6,70 7,30

11. Valoarea medie a creanțelor 3,65 4,15

12. Numărul de rotații ale creanțelor 3,65 4,15

13. Durata de rotație a creanțelor, zile (365:12) 100,00 87,95

Conform datelor din tabel rezultă că coeficientul exploatării mijloacelor fixe s-a schimbat

neesențial în comparație cu anul precedent, iar numărul de rotații al activelor curente s-a

schimbat cu 0,6 puncte. Numărul de rotații al stocurilor de mărfuri și materiale s-a micșorat cu

0,6 puncte procentuale, comparativ cu anul precedent. S-a majorat durata de rotație a creanțelor

și constituie 100 zile.

11. Analiza rentabilității

Indicatorii de bază care caracterizează eficiența activității Î.S. F.E.-P. „Tipografia Centrală” în

perioada raportată sunt prezenți în tabel:

Calculul coeficienților rentabilității

Nr. crt. Indicatorii Anul 2010 Anul 2009

1. Volumul vânzărilor nete, mii lei 29209,00 32739,20

2. Profitul brut, mii lei 4393,00 5627,10

3. Rezultatul din activitatea operațională, mii lei 296,60 678,40

4. Profitul perioadei de gestiune până la impozitare, mii lei 589,30 483,90

5. Profitul net, mii lei 589,30 483,90

6. Valoarea medie a activelor, mii lei 29631,60 31411,90

7. Valoarea medie a capitalului propriu, mii lei 24410,00 23892,50

8. Rata profitului brut, % * 100 2:1 15,00 16,68

Page 20: raport de practică Sorocovici Cristina

9. Rata profitului operațional, % * 100 3:1 1,00 2,01

10. Rata rentabilității economice a activelor, % * 100 6:1 1,01 0,93

11. Rata rentabilității activelor, % * 100 5:6 2,00 1,54

În anul de gestiune, din fiecare leu vânzări s-au obținut 15,0 bani profit brut. Rata profitului din

activitatea operațională constituie 1,0, rata rentabilității economice constituie 1,01, deci s-a

majorat cu 0,8% față de anul 2009.

Rentabilitatea producției poligrafice în rezultatul activității întreprinderii constituie 17,7% și s-a

micșorat în comparație cu anul 2009 cu 2,4%.

Pe parcursul anului 2010 întreprinderea a transferat în Bugetul de Stat și Fondul Social

următoarele plăți:

Taxa pe valoarea adăugată - 1181,6 mii lei

Impozit pe venit la sursa de plată - 12,0 mii lei

Impozit pe venitul reținut din salariu - 701,5 mii lei

Contribuții de asigurare socială - 1881,0 mii lei

Contribuții individuale ale asigurării sociale - 489,5 mii lei

Cota de asigurare medicală - 598,2 mii lei

Dividende bugetului (30% din profitul net) - 145,2 mii lei

Impozit pe bunuri imobile - 56,7 mii lei

Taxa pentru amenajarea teritoriului - 11,2 mii lei

Taxa unităților comerciale - 4,2 mii lei

Taxa pentru folosirea drumurilor - 2,1 mii lei

Taxa pentru autorizații - 4,7 mii lei

TOTAL 5087,9 mii lei

Situația financiară a întreprinderii în perioada de gestiune în general a fost stabilă, ceea ce a dat

posibilitate administrației Î.S. F.E.-P. „Tipografia Centrală” să efectueze la timp defalcările cu

credite bancare, plățile la bugetul public și fondul social, să asigure la timp angajații cu salariu,

să rezolve probleme sociale ale colectivului.

Page 21: raport de practică Sorocovici Cristina

IV. Analiza activității economice externe a întreprinderii.

IV.1 Fucțiile departamentului de relații externe al întreprinderii.

În cadrul întreprinderii de stat, Editorial-Poligrafică „Tipografia Centrală”, departamentul

de relații externe nu este format separat ci este o parte componentă a contabilității ceea ce

favorizează într-un fel micșorarea cheltuielilor privind spațiu, mobilier, cheltuieli generale

( lumină, încălzire).

Întreprinderea de stat menționată dezvoltă relații economice atât cu statele membre CSI

cât și cu cele din Uniunea Europeană privind importul de materie primă strict necesară pentru

confecționarea produselor poligrafice cât și exportul de produse finite conform contractului

încheiat de cele două părți contractante.

Un alt scop al departamentului relațiilor externe este de a promova exportul de produse

poligrafice în cantități mai mari astfel încât să permită ocuparea unei nișe mai mari nu numai pe

piața internă cât și pe cea externă. Pentru realizarea acestui scop întreprinderea data precum și

conducătorul departamentului de relații externe împreună cu business centrul tipografiei( secție)

întreprind și pregătesc metode de îmbunătățire a calității produselor precum și se ocupă de

proiecte, tendere, licitații, organizarea târgurilor, expozițiilor, prezentări internaționale

organizate atât de instituții locale speciale cât și de organismele internaționale.

În ceea ce privește transportarea și împachetarea mărfurilor importate, în urma analizei

declarațiilor vamale pe anii 2011, 2012, am constatat că întreprinderea utilizează două

modalități de transport cea aeriană și terestră și anume camioanele specializate. În cele mai multe

cazuri am observat că importatorul de materie primă organizează transportul până la destinație

iar în alte cazuri, conform contractului, la vamă iar responsabilul de transportare până la

destinație este Tipografia Centrală.

De asemenea persoana care este în funcție de conducător al acestui departament are

funcția de:

- a găsi exportatori cât și importatori;

- încheierea contractului de prestare a serviciilor;

- coordonarea condițiilor care vor fi stipulate în contract;

- promovarea exportului de produse poligrafice;

- stabilirea prețului potrivit;

Page 22: raport de practică Sorocovici Cristina

4.2 Studierea modalităților/mijloacelor de comunicare cu partenerii din străinătate.

Analiza corespondenței economice.

Texte oficiale sânt lucrările de corespondenţă care vizează relaţii administrative sau de

afaceri. Fără comunicarea în scris, prin intermediul scrisorilor, relaţiile oficiale ar fi îngreuiate

sau chiar blocate, cu atât mai mult cu cât corespondenţa este nu numai purtătorul mesajului, dar

şi forma de materializare şi de păstrare a lui ca factor probant al anumitor realităţi. Dacă toţi

subiecţii implicaţi în relaţii oficiale, luaţi împreună, ar putea fi comparaţi cu un organism viu,

corespondenţa ar servi ca un sistem cardiovascular al acestui organism.

Scrisorile emise şi expediate de o persoană, fizică sau juridică, constituie cartea de vizită

a persoanei respective. Ţinuta lor estetică şi cărturărească vorbeşte foarte mult despre emitent.

Tocmai de aceea corespondenţa trebuie să fie redactată în modul corespunzător, excelând prin

claritate, concizie şi având o eleganţă deosebită. Are mare importanţă până şi calitatea hârtiei,

aspectul antetului (dacă el este), aranjarea textului în pagină, mărimea literelor, alegerea

caracterelor pentru evidenţierea unor fapte etc. Sânt deranjante ştersăturile şi alte rectificări

vizibile. E recomandabil ca în partea de jos a foii să fie notate numele şi numărul de telefon al

persoanei responsabile nemijlocit de problema abordată în scrisoare, pentru ca, în caz de

necesitate, să fie contactată direct. Lipsa datei, a numărului sau mai ales a semnăturii este

considerată lacună intolerabilă.

Corespondenţa oficială între două persoane începe, de regulă, atunci când apare o

problemă, iar multitudinea problemelor poate fi abordată în mai multe moduri, începând cu

cererea unei oferte, propunerea unei oferte, a unei colaborări etc.

În unele surse, corespondenţa este clasificată în: scrisoare iniţială (în care se iniţiază

soluţionarea unei probleme), scrisoare de răspuns (în care se răspunde la scrisoarea iniţială) şi

scrisoare de revenire (în care se revine la o problemă nesoluţionată până la capăt sau la o

problemă ce trebuie rezolvată în condiţii noi).

În cele mai dese cazuri, în scrisoarea iniţială se cere sau se propune o ofertă. În

corespondenţa oficială este utilizat foarte frecvent termenul scrisoare de intenţie care ni se pare

destul de potrivit, însă care uneori înlocuieşte pe nedrept termenul cerere de ofertă şi chiar

termenul ofertă.

În cadrul întreprinderii ÎS “Tipografia Centrală” departamentul de relații economice

externe comunică cu partenerii străini prin intermediul scrisorilor oficiale, astfel simplificând

Page 23: raport de practică Sorocovici Cristina

munca companiei, și anume reducerea cheltuielilor privind convorbirile telefonice sau

transmiterea scrisorilor prin intermediul poștei.

Sistemul informaţional permite cunoaşterea situaţiei existente într-o întreprindere, a

situaţiei trecute şi anticiparea evoluţiei viitoare a acesteia, contribuind astfel la elaborarea şi

îndeplinirea obiectivelor stabilite. Prin intermediul său se obţin informaţiile necesare

fundamentării deciziilor, implementării acestora precum şi cele necesareadaptării continue a

întreprinderii comerciale la schimbările interne şi externe.

Sistemul informaţional - cuprinde totalitatea elementelor (date, informaţii, circuite şi

fluxuri informaţionale, proceduri şi mijloace de tratare a informaţiilor) din cadrul firmei,având

drept scop să asigure suportul informaţional necesar îndeplinirii obiectivelor stabilite. Sistemul

informaţional afectează major atât funcţiile întreprinderii, cât şi proiectarea structurilor pe care

aceste funcţii se bazează, prin urmare organizaţia în ansamblul ei.

Proiectarea unui sistem informaţional eficient se face având la bază o serie de principii, a

căror respectare îi condiţionează funcţionalitatea şi eficienţa.

a) subordonarea conceperii şi funcţionării sistemului informaţional cerinţelor conducerii;

b)corelarea sistemului informaţional cu sistemul decizional şi structura organizatorică

afirmei;

c) principiul asigurării unităţii metodologice a tratării informaţiilor;

d) principiul concentrării asupra abaterilor esenţiale;

e) principiul asigurării unui maximum de informaţii finale din fondul de informaţii

primare;

f) asigurarea unui timp corespunzător de reacţie decizională şi operaţională pentru toţi

beneficiarii de informaţi;

g) asigurarea flexibilităţii sistemului informaţional, astfel încât să fie posibilă

modificarea,adaptarea rapidă şi uşoară a caracteristicilor sale în funcţie de necesităţi;

h) principiul eficienţei.

În ceea ce privește Tipografia Centrală am observat un sistem informațional nu e tocmai

bine dezvoltat datorită faptului că această companie este o întreprindere de stat informația fiind

publică, bine structurată însă nu și computerizată, ceea ce îngreunează procesul de căutare a unei

Page 24: raport de practică Sorocovici Cristina

informații. Secția contabilitate utilizează programa 1C însă toată documentația este scrisă manual

și apoi este tapată ceea ce demonstrează că nu toate secțiile sunt dotate cu calculatoare. Secția

contabilitate conlucrează cu secția de calculatoare care realizează în mare parte lucrul

computerizat a celorlalte secții. Pastrarea informației în formă materială este absolut necesară

deoarece cea computerizata nu este întodeauna de durată.

Tipul de negociere utilizat în cadrul întreprinderii este negocierea comercială.

Negocierea comerciala poarta și denumirea de NEGOCIERE DE AFACERI. Negocierea

comerciala este o forma particulară de negociere purtată între un vânzător și un cumparator, de

cele mai multe ori în calitate de reprezentanți ai unor întreprinderi, cu scopul de a încheia un

acord. Acest acord poate lua diferite forme: act de vanzare - cumparare, contract, convenție,

comandă, parteneriat, etc.

Principalele trasaturi dominante ale negocierii comerciale sunt:

- Existenta produsului / serviciului care face obiectul negocierii;

- Existenta atributelor produsului/serviciului respectiv: pret, calitate, termene de plata,

garantii;

- Omniprezenta specificatiilor produsului /serviciului care sunt atât economice (preț,

dobânzi, plați), cât si tehnologice (specificari, servicii asociate) și juridice (clauze

contractuale, acorduri);

- Din cele de mai sus, rezulta necesitatea unor competente foarte diverse ale

negociatorilor.

În ceea ce privește procesul de negociere a afacerilor este alcatuit dinurmatoarele etape:

1. PRENEGOCIE-REA:

- culegerea si prelucrarea deinformatii necesare;

- descoperirea partenerilorpotentiali si a situatiei lorfinanciare;

- alegerea locului simomentului negocierii;

- aprobarea mandatului denegociere;

- organizarea unor activitati deprotocol.

2. NEGOCIEREAPROPRIU-ZISA:

- prezentarea ofertelor si acontraofertelor;

- prezentarea argumentelor si acontraargumentelor;

- utilizarea unor tacticiadecvate si masuri decontraatacare;

- perioada de reflectie pentruredefinirea pozitiilor;

Page 25: raport de practică Sorocovici Cristina

- schimburi de concesii pentruapropierea pozitiilor;

- convenirea unor solutii decompromis;

- semnarea contractelor.

3. POSTNEGO-CIEREA:

- urmarirea si rezolvareaproblemelor aparute înderularea tranzactiei;

- negocieri noi pentrumodificarea, completarea sauprelungirea contractului;

- rezolvarea reclamatiilor si alitigiilor;

- eventuale rezolvări ale litigiilor prin arbitraj.

În ceea ce privește strategiile folosite în negociere pot fi clasificate după mai multe criterii.

Astfel, după starea preponderenta - de conflict sau cooperare - se disting:

a. Strategii de negociere de orientare integrativa;

b. Strategii de negociere de orientare distributiva

Negocierea de orientare integrativa - în acest tip de negociere, negociatorul îi conferă

celeilalte părți statutul de partener legitim, căruia nu-i contesta dreptul de a-și apăra interesele,

chiar daca acestea se afla în opoziție cu ale sale. Acesta este un punct de vedere etic, ce admite

existenta unor diferențe între modul de a gândi și de a aprecia lucrurile, între interesele

indivizilor, punct de vedere contrar principiului totalitar, care considera drept o aberație

periculoasă tot ceea ce este diferit de propriul sau punct de vedere. Climatul negocierii este unul

de încredere reciproca, partenerii se informează reciproc asupra modului în care percep ei

lucrurile. O astfel de abordare este evident propice găsirii unor soluții constructive si creative,

deoarece fiecare partener negociază în vederea descoperirii celor mai bune cai de realizare a

scopurilor lor comune, de multe ori divergente inițial.

Negocierea distributiva (win-lose negociation) - în acest caz, obiectivul negociatorului este de

a găsi sau chiar de a impune o soluție care sa-i satisfacă propriile interese, fără a ține seama de

cele ale adversarului, care nu sunt luate în considerare, sau chiar negate.

Analizând cele observate am ajuns la concluzia că în cazul Tipografiei Centrale se duce o

negociere de orientare integrativă deoarece în condițiile unei competiții înalte este absolut

necesar ca compania să atragă cât mai mulți clienți.

În ceea ce privește contractele încheiate cu partenerii din străinătate am observat că de

obicei sunt utilizate contractele tip internațional care au în principiu următoarele clauze:

1. Obiectul contractului;

Page 26: raport de practică Sorocovici Cristina

2. Momentul de realizare a condițiilor;

3. Termenele și condițiile de livrare a bunurilor/serviciilor;

4. Prețul și costul total, condițiile de plată;

5. Condițiile de predare primire;

6. Forța majoră;

7. Rezilierea contracului;

8. Reclamații și sancțiuni;

9. Dispoziții finale.

4.3 Analiza activității comerțului exterior:

4.3.1 Analiza operațiunilor de import

În cadrul întreprinderii ÎS “Tipografia Centrală” operațiunile de import sunt absolut

necesare deoarece în mare parte materia primă este procurată de pe piețele externe și doar un mic

procent in aproximativ de 10% de pe piețele interne.

Analizând declarațiile vamale în perioada ianuarie 2011- martie 2012, am determinat

faptul că cei mai importanți furnizori sunt din Germania, Austria și pe de alta parte Ucraina și

Rusia. Tipurile de produse sau materia primă importată din aceste țări se împart:

- Austria: carton, diluanți organici, părți de unelte manuale pneumatice, utilaj pentru

montare mașini, cartoane necretate, preparate pentru curățat folosite la aparate

industriale, părți pentru panou de comandă, mașini de prelucrare a datelor;

- Rusia: hârtie necretată, hârtie albă de tipărit, hârtie gumate cu clei sintetic pentru mărci

poștale;

- Ucraina: aparate pentru reglare sau control automat, cartoane ambalate plan prin lipire,

părți pentru mașini pentru broșat cărți;

- Germania: plăci din cauciuc vulcanizat nedurificat, cutii din metale comune pentru

mașini de tăiat.

În ceea ce privește clauzele contractuale, acestea se determină în funcție de distanță, preț.

Termenele de livrare conform INCOTERMS, cele mai des utilizate în cadrul declarațiilor

vamale:

- DDU - Delivered Duty Unpaid - Franco destinație nevămuit - vânzătorul nu plătește

vama si celelalte taxe din tara cumpărătorului.

Page 27: raport de practică Sorocovici Cristina

- DAT - Delivered at Terminal (portul de destinație) Vânzătorul plătește pentru transport

până la terminal, cu excepția vamei la import, și își asumă toate riscurile până la terminal.

- DAP - Delivered at Place (locul de destinație) Vânzătorul plătește pentru transport până

la destinație, cu excepția vamei la import, și își asumă toate riscurile până în momentul

când bunurile sunt încărcate de către cumpărător.

- CIP - Carriage and Insurance paid to - Transport și asigurare plătite până la - pe lângă

CPT vânzătorul asigură marfa, în numele și pe contul cumpărătorului, contra riscurilor

minime de avariere și pierdere.

- FCA - Free Carrier - Franco transportator - marfa, după ce a fost vândută este predata

de exportator primului cărăuș, numit de cumpărător, la locul convenit. Indicat este sa se

stipuleze în contract obligația vânzătorului de a încărca și stivui marfa în containere în

mijlocul de transport pe cheltuiala sa, rămânând în sarcina cumpărătorului cheltuielile cu

transportul și de descărcare.

Contractul reprezintă actul juridic cu titlu oneros încheiat intre Beneficiar si Contractor

in scopul execuției unei lucrări, furnizării unor produse sau prestării unor servicii.

Am analizat contractul numărul 46 din data de 25 ianuarie 2012, negociat cu partenerul

din străinătate privind importul de cleiuri de origine animală. Importatorul sau vânzătorul este

compania OAO “ MOJELIT” reprezentată prin director Ermalenca V.B. IDNO 700049410 din

05.05.2009, înregistrată pe adresa orașul Moghilev, Republica Belarus.

În ceea ce privește obiectul contractului este descris bunul care este propus spre vânzare,

denumirea, marca, greutatea - în cazul nostru produsul: clei de origine animala, marca K-2.5 în

cantitate de 3 tone.

Despre termenele și condițiile de livrare a bunului în contract se stipulează că trasportul

va fi din partea Cumpărătorului. Bunul va fi eliberat timp de trei zile din momentul transferului,

iar costul pachetelor pentru transportare intră în preț. Condițiile de livrare conform

INCOTERMS 2000 sunt FCA – Moghilev.

Prețul stabilit în contract este de 1800 dolari SUA per tonă, respectiv suma totală este de

5400 pentru 3 tone. Comisionul pentru transferarea banilor este platit de catre Cumpărător.

Forma de plată este: suma totală (100%) înante de eliberarea bunului.

Page 28: raport de practică Sorocovici Cristina

În punctul 6 al contractului internațional este descris forța majoră, cazul în care contractul

nu va fi executat, și anume în caz de război, calamități naturale, incendii, inundații, cutremure de

pământ etc.ceea ce în orce contract persistă.

În ceea ce privește calitatea bunului, acesta trebuie să corespundă standardului GOST

2067-93. Deasemenea acceptarea bunului va fi realizată de către cumpărător la depozitul

vânzătorului după instrucțiile P-7, P-6.

Declarația vamală și documentele atașate privind importul conțin următoarea informația

care este și în contract și plus se calculează drepturile de import. Deasemenea se stipuleaza banca

care va efectua transferul și în cazul nostru este BC “Moldova- Agroindbank” SA. Valoarea

statistică calculată este de 73754,56 lei iar impozitu l calculat destinat plății este de 5804,94 lei.

Documentele anexate necesare sunt:

- Scrisoarea de trăsură;

- Invoice

- Declarația de tranzit a Ucrainei;

- Pașaportul;

- Numărul de caroserie;

- Autorizația sanitară eliberat de serviciul veterinar.

Tehnica plăților internaționale

Cele mai bine cunoscute mijloace și instrumente de plata sunt: virament, prin intermediul

cecului, card, cambie. În cadrul întreprinderii în cauză se utilizează viramentul prin intermediul

băncii partenere BC “Moldova- Agroindbank” SA, în baza contului deschis pentru respectiva

companie.

În ceea ce privește tehnici de plata internatională utilizată de Tipografia Centrală este prin

intermediul tehnicii de decontare (plata facturii, plata la predarea marfii, ordinul de plata). Din

cele enumerate cele mai des utilizat este plata facturii.

Page 29: raport de practică Sorocovici Cristina

Concluzie

Analizînd Î.S. “Tipografia Centrală” am determinat că această întreprindere deși este o

întreprindere de stat, este recunoscută pe plan internațional ca una din cele mai bune din punct de

vedere organizatoric și ca una din cele mai dotate companii de acest gen din țară.

În cadrul întreprinderii de stat, Editorial-Poligrafică „Tipografia Centrală”, departamentul

de relații externe nu este format separat ci este o parte componentă a contabilității ceea ce

favorizează într-un fel micșorarea cheltuielilor privind spațiu, mobilier, cheltuieli generale

( lumină, încălzire). Departamentul de relații economice externe comunică cu partenerii străini

prin intermediul scrisorilor oficiale, astfel simplificând munca companiei, și anume reducerea

cheltuielilor privind convorbirile telefonice sau transmiterea scrisorilor prin intermediul poștei.

Analizând cele observate am ajuns la concluzia că în cazul Tipografiei Centrale se duce o

negociere de orientare integrativă deoarece în condițiile unei competiții înalte este absolut

necesar ca compania să atragă cât mai mulți clienți. În ceea ce privește contractele încheiate cu

partenerii din străinătate am observat că de obicei sunt utilizate contractele tip internațional.

În cadrul întreprinderii, operațiunile de import sunt absolut necesare deoarece în mare

parte materia primă este procurată de pe piețele externe și doar un mic procent in aproximativ de

10% de pe piețele interne. Analizând declarațiile vamale în perioada ianuarie 2011- martie 2012,

am determinat faptul că cei mai importanți furnizori sunt din Germania, Austria și pe de alta

parte Ucraina și Rusia.

Page 30: raport de practică Sorocovici Cristina

Anexe

Anexa 2

Усовершенствованная организационная структура И11Ф «Центральная типография»

Page 31: raport de practică Sorocovici Cristina